Lucrarea de față își propune să furnizeze o imagine de ansamblu prin sintetizarea într – [604775]

1
INTRODUCERE

Lucrarea de față își propune să furnizeze o imagine de ansamblu prin sintetizarea într –
un mod cât mai coerent a considerațiilor teoretice cu privire la economia socială, atât la nivel
european cât și la nivel local, în scopul asigurării unui orizont de cunoaștere cititorului avizat.
Conținutul lucrării se bazează pe un amplu material de documentare: lucrări din
literatura de specialitate, rapoarte de cercetare privind econ omia socială, publicații periodice,
studii reprezentative pentru formele economiei sociale dar și pentru grupurile vulnerabile,
informare electronică, etc.
Alegerea lucrării de disertație ”Universul economiei sociale și modul de dezvoltare a
unei întreprin deri sociale în România” este motivată de capacitatea celui de -al treilea sector
de a furniza soluții viabile privind incluziunea socială a grupurilor vulnerabile, soluții ce
urmăresc promovarea de acțiuni și măsuri pentru aceste categorii de persoane prin generarea
de locuri de muncă care să răspundă nevoilor sociale.
Lucrarea este structurată pe trei capitole în care sunt cuprinse aspecte generale ale
economiei sociale, finalizându -se cu un studiu de caz în care este făcută o analiză detaliată a
unei într eprinderi sociale în domeniul construcțiilor din România.
Primul capitol, ”Abordare teoretică la nivel european privind economia socială”
prezintă evoluția istorică a economiei sociale , definirea conceptului prin corelarea cu
principiile și caracteri sticile cuprinse în Carta Princ ipiilor Economiei Sociale. De -a lungul
timpului, interesul față de promovarea acestui domeniu a fluctuat și astfel sunt trecute în
revistă modelele sociale europene care au stat la baza dezvoltării economiei sociale, actorii
relev anți dar și principalele surse de finanțare ale sectorului nonprofit.
Capitolul 2, ”Dezvoltarea sectorului economiei sociale în România” include analiza
noțiunii în contextul legislativ național, o privire de ansamblu asupra formelor de organizare
și stru cturilor specifice economiei sociale și cuprinde analiza mecanismelor de susținere și
încurajare a activităților sociale precum și a surselor de finanțare ale acestora.
În studiul de caz este prezentată firma S.C. TARGET 1799 CONSTRUCT S.R.L care,
conform acțiunilor și modului de desfășurare a activității poate fi considerată o întreprindere
socială de inserție deoarecere are un rol explicit în integrarea profesională a persoanelor care
fac parte din categoria grupurilor vulnerabile.

2
CAPITOLU L I
ABORDARE TEORETIC Ă LA NIVEL EUROPEAN PRIVIND ECONOMIA
SOCIALĂ

1.1. Evoluția istorică a economiei sociale
Economia socială a început să se dezvolte în urmă cu două secole din nevoia oamenilor de a
coopera în muncă, din dorința acestora de a se putea susține reciproc în momente dificile și pentru a
lupta împreună împotriva evenimentelor neprevăzute.
Odată cu trecerea timpului și a schimbărilor majore ce au avut loc în întreaga lume, economia
socială a suferit modificări intense și a îmbrăcat diverse forme specifice de la o țară la alta. Aceasta
s-a dezvoltat în strânsă legătură cu reglementarea tr eptată a libertății de asociere care a fost o condiție
preliminară pentru dezvoltarea întreprinderilor sociale. În secolul al XIX -lea a fost recunoscut dreptul
la libera asociere în mai multe țări precum Germania, Olanda, Franța, Belgia și Regatul Unit al Marii
Britanii.
Dezvoltarea eco nomiei sociale s -a datorat și revoluției industriale prin care s -au creat cerințe
noi la care statul și sectorul privat nu aveau răspunsuri. Reformatorii sociali au inventat astfel un nou
mod de a produce bunuri și servicii de o manieră colectivă prin crea rea de cooperative, organizații
mutuale și ulterior asociațiile.
Schimbările care au ajutat într -un fel sau altul la formarea conceptului de economie socială pot
fi privite prin prisma capitalismului francez unde se pot distinge cinci faze corespunzând ma rilor
etape ale acestuia, care îi reliefează crizele și marchează transformările1:
I. Etapa de la Revoluția franceză (1789) la a II -a Republică din 1848 : perioadă de represiune
a coalițiilor, a grupărilor populare, care se creează totuși pentru a revendica dreptul la muncă
prin dreptul de asociere, contra concurenței impuse de dezvoltarea manufacturilor capitaliste;
II. A II-a jumătate a secolului al XIX -lea (1850 -1900): recunoașterea progresivă a grupărilor
intermediare care luptă împotriva insecurității sociale înregistrată de divizarea muncii asociată
industrializării: sindicate, cooperative și societăți mutuale;
III. Prima jumătate a secolului al XX -lea (1901 -1945): întărirea organizației sectoriale (față
de concentrarea industrială și financiară) și promova rea activităților în afara muncii pentru
salariați (lupta contra vieții scumpe și dreptul la odihnă) prin asociații non -profesionale;

1 Daniele Demoustier, ”L’économie sociale et solidaire. S’associer pour entreprendre autrement”, Paris, La
Découverte și Syros, 2001, p. 18;

3
IV. Etapa 1945 -1975 – întreprinderile asociate participă la dezvoltarea societății – economie
numită ”fordistă”, cu susținerea puterilor publice care îi determină să suporte din ce în ce mai
mult ”costurile sociale ale creșterii economice”;
V. Etapa 1975 -1990 – finalitățile și modurile de structurare ale întreprinderilor asociative
trebuie să facă față în acest timp transformăr ilor politice publice și noilor distrugeri socio –
economice înregistrate de financiarizare și de multinaționalizarea capitalismului.2
Evoluția economiei sociale în Europa a fost divizată de cele două războaie mondiale și de
experiența comunistă; în Europa Occidentală au fost două perioade majore: 1945 -1970 și ce -a de-a
doua perioadă până la mijlocul anilor 1970. Criza anilor 1970 a arăt at obstacolele întâlnite în
reduce rea șomajul ui pe termen lung, necesitatea permanentă de sistemul de asistență socială și
excluziunea socială, prezente mai ales în mediul rural. Economia socială reprezenta cea mai bună
soluție în vederea menținerii și cre ării unor noi locuri de muncă. Astfel, aceasta a revenit în centrul
atenției , iar la sfârșitul anilor 1980, Uniunea Europeană a recunoscut progresiv importanța și rolul
economiei sociale.
În anul 1981, Franța a fost prima țară care a legiferat economia so cială fiind urmată de Consiliul
Valon din Belgia care, în anul 1990 a definit și legiferat sectorul economiei sociale. În 1991, Italia a
reglementat o lege referitoare la statutul special al întreprinderilor sociale în ceea ce privește mișcarea
cooperatist ă.3 De asemenea, reglementări juridice ale economiei sociale au fost adoptate și în alte țări
precum: Belgia, care a legiferat în anul 1995 „compania cu scop social”, Portugalia – „cooperative
sociale cu răspundere limitată”, Spania – „cooperative de servi cii sociale” (1999), Franța a adoptat
„societăți cooperative de interes colectiv ” și Regatul Unit al Marii Britanii „compania de interes
comunitar ”.4
În Europa Centrală și de Est se deosebesc trei etape ale dezvoltării economiei sociale și anume:
perioada antecomunistă, cea comunistă și cea de -a treia perioadă este d upă căde rea regimului
comunist. Incluziunea socială din zonele sărace a fost consolidată de formele economiei sociale care
au reprezentat strategii de supraviețuire pentru populația dezavantajată de dinaintea celui de -al doilea
război mondial. Progresul spiritului civic dar și structura societății civile prin stabilizarea egalității
bazate mai mult pe reglementări și pe etică decât pe apartenență religioasă și cea etnică au fost
conse cințele clare ale constituirii tardive a statelor națiune din Europa Centrală și de Sud -Est. 5

2 Francis Demier, ”Istoria politicilor sociale, Europa Sec. XIX -XX”, Institutul European, 1998, p. 7 -9;
3 Jacques Defounry, ”Social entreprise in an enlarged Europe: concept and realities” , 2004, p.1;
4 Idem. p.7;
5 Ewa Les și Maria Jeliazkova “The social economy in Central East and South East Europe” în “Social
economy: building inclusive economie” , OECD, 2007, p. 190 -191;

4
Impactul negativ asupra economiei sociale după instaurarea regimului comunist a însemnat o
deformare a principiilor de bază ale acestei ramuri (organizare democr atică, într -ajutorare, bi nefacere,
muncă voluntară, etc). Formele economiei sociale au funcționat în această perioadă sub controlul
strict administrativ și politic al statului considerat la acea vreme singura entitate legitimă pentru
desfășurarea activităț ilor economice.
Imediat d upă căderea comunismului s -a făcut o trecere rapidă de la centralizarea prin
industrializare ce avea un impact major asupra sistemelor de incluziune la supraliberalism și o
defazare și lipsă a unor noi mecanisme de incluziune. Clas a de mijloc confruntată cu un procentaj
mare al șomajului și scăderea veniturilor și -a găsit refugiul în formele pe care le avea economia
socială.
Cu trecerea timpului, marea majoritate a țărilor din fostul bloc comunist au început să
recunoas că principii le (libertatea de asocier e și exprimare) și diversele forme de organizare specifice
economiei sociale. Reapariția inițiativelor de a dezvolta proiecte cu caracter social este reflectată de
propuneri legislative.
Renașterea laturii sociale ale economiei nu a fost determinată doar de descentralizare și
democratizare, ci și de sprijinul financiar internațional pe care l -au primit în mod special asociațiile
și fundațiile , de revalorificarea tradițiilor istorice și religioase prin degradarea statului bunăstării
socialist.6
Astfel, incluziunea socială cunoaște o evoluție către o direcție europeană comună fiind adoptate
reglementări cu un impact semnificativ asupra economiei sociale, creându -i un mediu favorabil
dezvoltării prin furnizarea de servicii sociale, promovarea unor parteneriate între sectorul public și
cel privat, adoptarea legislației cu privire la asistența socială, soluții viabile pentru nevoile grupurilor
vulnerabile.
Organizațiile cu latură socială sunt activ implicate în crearea de noi locuri de muncă, deși încă
există probleme serioase în alocarea resurselor financiare, iar rolul economiei sociale rămâne
subestimat la nivel local.
Strategia defensivă a mișcării cooperatiste și ”de asociere” în fața globalizării economice
permite revenirea sector ului social în centrul atenției. Totodată, contextul politic și cel social a fost
benefic economiei sociale prin nerezolvarea de către stat a problemelor sociale, prin vidul ideologic
în căutarea de alternative inovatoare și prin eșecul socialismului URSS -China.7

6 Andr é Gueslin, “L’invention de l ’economie sociale” , Paris, 1998, p. 269 -339;
7 Ewa Les și Maria Jeliazkova “The social economy in Central East and South East Europe” în “Social
economy: building inclusive economie” , OECD, 2007, p. 199 -205;

5
1.2. Sectorul non profit – al treilea sector
În mod clasic societatea era formată din două sectoare – cel public și cel privat, însă, în
societățile moderne se vorbește de apariția celui de -al treilea secto r, sectorul non profit ca fiind ”un
domeniu intermediar între sectorul de afaceri, sectorul public și sectorul personal care cuprinde
familia și prietenii ”.8 Din punct de vedere al scopului urmărit, al surselor de finanțare și modul în
care se iau deciziile, diferențele dintre cele trei sectoare sun t mai mult decât evidente.
Organizațiile celui de -al treilea sector sunt ”întreprinderi și organizații care nu sunt parte nici
a sectorul privat tradițional, nici a sectorului public ” 9. Printre caracteristicile comune ale
organizațiilor din acest sector s e numără restricțiile cu privire la redistribuirea profitului, gradul
relativ de instituționalizare și autonomia față de sectorul public și cel privat.
Identificarea lor se face luând în considerare disciplina care tratează subiectul respectiv, dar și în
funcție de contextul economic și social la care se face referire.
În def inirea unanimă a sectorului non profit se observă o deosebire semnificativă între
accepțiunea europeană a termenilor și cea americană. Prin definiția sectorului non profit, abordarea
americană a devenit modelul internațional dominant pentru al treilea sector. Acesta este alcătuit din
organizații diferite având următoarele caracteristici: structuri independente și private ce au propriile
norme și sisteme de decizie, entități legale sau sociale, organizate într -un mod formal, însă, nu pot
genera profituri, nu dispun de câștiguri financiare, nu pot deveni o sursă de venituri întrucât statutul
acestora implică participare voluntară.10
Distincția realizată de Rețeaua Europea nă de Cercetare (EMES)11 între indicatorii economici și
cei sociali face ca abordarea europeană să fie mai analitică prin modul de generare și dezvoltare a
diferitelor structuri, modul de acțiune și transformare a acestora de -a lungul timpului. Activitatea
neîntreruptă de producere de bunuri și servicii și de asemenea comercializarea acestora, un nivel
ridicat de auton omie, un grad mare de risc economic și un nivel minim al muncii plătite sunt doar
câteva dintre criteriile economice importante. Limitele de r edistribuire a profitului reprezintă criteriul
de deosebire a organizațiilor celui de -al treilea sector față de organizațiile productive.
Comisia Europeană (CE) a propus în anul 2007 termenul de ”al treilea sistem” pentru a permite
includerea organizațiil or care își propun o limită de distribuire a profitului. Astfel, termenul de ”al
treilea sector” este divizat între două curente internaționale: unul de origine franceză, în sensul de

8 Mark Bevir (coord.), ”Enciclopedia of Governance”, University of California, Berkerley, Sage, 2007, p.
364-365;
9 Jacques Defounry, ”Social entreprise in an enlarged Europe: concept and realities” , 2004, p.2;
10 Salamon, L.M.; Anheier, H.K.; List, R.; Toepler, S.; Sokolowski, W., ”Global Society. Dimensions of the
Nonprofit Sector”, The Johns Hopkins Comparative Nonprofit Project, Baltimore, 1999;
11 Internet: European Research Network ( http://www.emes.net/ );

6
economie socială, concept adoptat de instituțiile Uniunii Europene și c el de origine americană în
sensul de sector non -profit.12

1.3. Definirea conceptului de economie socială
În Carta principiilor Economiei Sociale promovată de Conferința Permanentă Europeană a
Cooperativelor, Societăților Mutuale, Asociațiilor și Fundațiilor (CEP -CMAF) sunt incluse
principiile fundamentale ale economiei sociale13 și anume:
 prioritatea atribuită individului și obiectivelor sociale și nu capitalului;
 asocierea voluntară și deschisă;
 controlul democratic al membrilor;
 combinarea intereselor membrilor/utilizatorilor și/sau a interesului general;
 apărarea și aplicarea principiului solidarității și responsabilității;
 gestiunea autonomă și independența față de autoritățile publice;
 folosirea majorității excedentelor pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și
prestarea de servicii având un interes ridicat pentru membri sau având un interes general.14
Conform Cartei , economia socia lă este formată din două subsectoare: unul comercial (de
afaceri) și unul necomercial , iar obiectivele sunt: ocuparea forței de muncă, dezvoltarea serviciilor
sociale și consolidarea coeziunii sociale. Acest lucru demonstrează că economia socială se pliază în
orientările majore ale unor politici publice: atât în cele sociale, incluziune socială și de inserție pe
piața forței de muncă, cât și în politici de creare de locuri de muncă și dezvoltare locală. 15
Același document conține și caracteristicile comune tuturor organizațiilor economiei sociale:
 sunt organizații cele care desfășoară activități unde scopul principal este să satisfacă nevoile
persoanelor și nu renumerarea asociaților și investitorilor;
 sunt organizații private, ceea ce înseamnă că nu fac par te și nici nu sunt controlate de sectorul
public;
 au o formă de organizare, cu alte cuvinte au personalitate juridică;
 beneficiază de autonomie decizională, ceea ce înseamnă că au capacitate deplină în alegerea
și revocarea organelor de conducere precum și în controlarea și organizarea tuturor
activităților;
 au libertate de asociere, însă nu este obligatorie;

12 Antonella Noya și Emma Clarence, ”The Social Economy. Building inclusive economies” , OECD, 2007;
13 ”Carta Principiilor Economiei Sociale” , 2001;
14 CEP-CMAF, ”Déclaration finale commune des organisations europ éennes de l’Économie Sociale”, 2002;
15 CIRIEC, ”The Social Economy in the European Union”, 2007, p. 8;

7
 în cazul în care are loc o distribuire a profiturilor sau a excedentelor între membrii utilizatori
aceasta nu exte proporțională cu aportul de capital sau cu cotizațiile membrilor ci cu
activitățile sau tranzacțiile din cadrul organizației;
 organizațiile economiei sociale sunt considerate organizații ale oamenilor, nu ale capitalului;
ele lucrează cu capitalul și alte resurse decât cele monetare, dar nu în favoarea capitalului;
 sunt organizații democratice; excepție făcând organizațiile voluntare care oferă servicii
necomerciale, organizațiile de nivel primar din economia socială aplică principiul ”o
persoană, un vot” în procesele decizionale, nefiind lu ate în considerare aportul de capital sau
cotizațiile plătite de membri; organizațiile de la alte niveluri sunt și ele structurate
democratic; controlul majoritar sau exclusiv în procesul decizional al organizației fiind
deținut de membrii acesteia. 16
De-a lungul timpului, economia socială a fost definită fie prin formele sale specifice, fie prin
principiile promovate. Ea a fost înțeleasă ca ”însumând organizațiile nonprofit, cooperativele și alte
forme private de întreprinderi asociate sau folosită ca sinonim pentru întreprinderi sociale”.
Economia socială cuprinde ”cooperativele, societățile mutuale și asociațiile (și din ce în ce mai multe
fundații) reliefând specificul mis iunii acestor organizații, mai ales scopul de a fi mai degrabă în
beneficiul membrilor săi sau colectivităților decât de a genera profit pentru investitori”. 17
Centrul Internațional de Cercetare și Informare asupra Economiei Publice, Sociale și
Cooperative lor (CIRIEC) a propus o definiție mai detaliată: ”setul de întreprinderi private organizate
formal, dotate cu autonomie de decizie și bazate pe libertatea de asociere, înființate pentru a
răspunde nevoilor propriilor membri prin intermediul pieței, prin pr oducerea de bunuri și furnizarea
de servicii, asigurări și finanțare, în care procesul decizional și orice distribuire a profiturilor sau
excedentelor între membri nu este direct legată de aportul de capital sau de coti zațiile plătite de
aceștia, fiecare d intre ei dispunând de câte un vot. Economia socială include de asemenea
organizațiile private organizate formal, cu autonomie de decizie și bazate pe libertatea de asociere,
care prestează servicii necomerciale pentru gospodării și ale căror excedente, dac ă există, nu pot fi
însușite de agenții economici care le înființează, controlează sau finanțează”. 18
Un rol important îl joacă formele economiei sociale prin rezolvarea problemelor economice și
sociale, livrând o ofertă de servicii și activități a căror c erere nu poate fi asigurată în totalitate de
entități publice și private.

16 Jacques Defourny și M. Nyssesns (coord.), ”Social enterprise in Europe: recent trends and
developments” , 2001, p. 5 -15;
17 EMES, ”Social enterprise: a new model for poverty reduction and employment strategy – an examination
of the Concept and Practice in Europe and the Commonwealth of Independent States”, UNDP Regional
Bureau for Europe and the Commonwealth of Independent States, 20 08, p. 17;
18 CIRIEC, ”The Social Economy in the European Union”, 2007, p. 20;

8
În anul 2005, economia socială a devenit un generator important de locuri de muncă la nivelul celor
25 de state membre ale Uniunii Europene prin asigurarea a 4% din PIB și prin impl icarea a peste 11
milioane de persoane ce au reprezentat 6,7% din totalul forței de muncă angajate la acel moment. 19
Crearea de locuri de muncă reprezintă un rezultat al obiectivului sp ecific întreprinderilor sociale
prin promovarea incluziunii sociale a grupurilor de persoane ce se găsesc într -o situație de dificultate
prin creșterea oportunităților de angajare. Un rol major pe care îl au întreprinderile sociale și care nu
trebui e ignorat este acela de oferirea de servicii personalizate prin care se asigu ră tranziț ia acestui
grup de persoane de la o stare de vulnerabilitate la o piață a muncii normale. Acest lucru neces ită o
alocare importantă de resurse financiare și umane.
Una dintre princ ipalele provocări ale întreprin derilor sociale europene este dacă oferta acestora
de servicii reușește să răspundă tuturor cererilor cu caracter social și de asemenea să găsească soluții
pentru o mare parte a problemelor sociale pe care guvernele le concep asupra lor. 20

1.4. Întreprinderea socială – instituție specifică economiei socială
Termenul de întreprindere socială a apărut la mijlocul anilor 1990, în Italia, mai ales prin
intermediul activităților Rețelei Europene de Cercetare EMES. Noțiunile de ”antreprenor social”,
”antreprenoriat social” și ”întreprindere socială” au fost utilizate în jurul acelorași linii; mai pe scurt,
antreprenoriatul social a creat întreprinderile sociale. În ultimii ani, literatura de specialitate a
dezvoltat definiții și abordări diferite pentru fiecare dintre aceste trei noțiuni.21
Noțiunea de ”antreprenor social” a fost folosită începând de la mijlocul anilor 1990 și a fost
aprofundată de organizațiile și fundațiile americane. Acestea identificau și susțineau prin diferite
modalități, persoanele fizice care inițiau activități cu caracter social și de asemenea se c omportau ca
antreprenori adevărați cu implicare personală și practici inovative. Pe de altă parte, în Europa,
termenul s -a axat mai mult pe natura colectivă a întreprinderii sociale și pe forma cooperativă sau
asociativă.
La sfârșitul anilor 1990, începe să se formeze termenul de ”antreprenoriat social” care scoate
în evidență procesele de inovare socială desfășurate de antreprenorii sociali. Acest concept este din
ce în ce mai folosit într -un sens .foarte larg, deoarece, în viziunea autorilor el reprezintă o gamă vastă
de inițiative, fluctuând de la activismul voluntar până la noțiunea de responsabilitate socială

19 Internet: http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/promoting -entreprene urshop/social -economy , accesat
în data de 07.03.2017;
20 Dennis R. Young, ”A unified theory of social enterprise: international applications” , prezentare în cadrul
Conferinței ”The future of social entreprises: models and experience”, 2009, p. 16 -18;
21 Jacques Defourny și M. Nyssesns, ”Social enterprise in Europe: recent trends and developments” , 2008, p.
5-15;

9
corporativă. Au fost identificate mai multe categorii între cele două extreme și anume: parteneriatul
public -privat, parteneriate cu scopuri și ob iective sociale, organizațiile nonprofit care desfășoară noi
activități, inițiative individuale, etc.
Cercetătorii americani subliniază ”limitele neclare” între formele legale și cele instituționale și
”crearea valorii combinate” (înregistrare de profitur i alături de componenta socială) care definește
antreprenoriatul social, în timp ce specialiștii europeni se concentrează pe faptul că antreprenoriatul
social se regăsește în mod frecvent în cadrul celui de -al treilea sector.
Conceptul de ”întreprindere so cială” a apărut mai întâi în Europa, fiind promovat în cadrul
unui jurnal italian intitulat ”Impresa sociale”. Noțiunea a fost introdusă pentru a indica inițiativele
pe care parlamentul italian le -a înaintat sub o formă legală în ceea ce privește ”cooperat iva socială”,
în timp ce alte țări europene au adoptat noi legi prin care să poată promova întreprinderile sociale.
Astfel, Rețeaua Europeană de Cercetare EMES evidențiază poziția deținută de întreprinderile
sociale europene ca fiind ”la răscrucea dintre piață, polticile publice și societatea civilă” , în mod
special pentru a sublinia ”hibridizarea” resurselor lor: întreprinderile sociale îmbină taxele de la
utilizatori sau veniturile din vânzări cu subvențiile legate de misiunea socială și/sau voluntaria tul și
donațiile private.22

1.5. Modele europene ale economiei sociale
Economia socială are caracteristici diferite de la o țară la alta deoarece sunt luate în considerare
mai multe aspecte precum tipul de activitate, legislația în vigoare, modelul cultural și tradițiile,
formele organizaționale dar și nevoile care sunt exprimate în fiecare context social având trăsături
proprii. Așadar, putem cons idera că în Europa există patru modele sociale de bază ale economiei
sociale:
o modelul anglo -saxon;
o modelul scandinav ;
o modelul european continental;
o modelul european sudic;
În acest cadru, au fost identificate trei niveluri de diversitate ale instituțiilor economiei sociale:
I. La nivel juridic : cadrul juridic al întreprinderilor sociale/organizațiilor este diferit de la țară
la țară din cadrul Uniunii Europene. Pe de o parte, în unele țări există libertatea de mișcare în ceea
ce privește înființarea și funcționarea instituțiilor economiei sociale; însă, în alte țări, întreprinderile

22 Jacques Defourny; Nyssens, M , ”Social Enterprise in Europe: r ecent trends and d evelopments” , Working
Papers Series, nr. 08/01, Liège, Rețeaua Europeană de Cercetare EMES, 2008;

10
cu caracter social b eneficiază de un cadru legislativ bine definit, fără să existe posibilitatea de
schimbare.
II. La nivel politic : în țările cu tradiție pentru colectivitate așa cum este în cazul Franței,
instituțiile economiei sociale au fost înființate în strânsă legătură cu mecanismul guvernamental, în
timp ce în țările cu tradiție pentru liberalism precum Marea Britanie legătura este accentuată între
întreprinderi sociale și autoguvernarea locală.
III. La nivel ideologic : se poate observa o discriminare între activitățile de interes concret și cele
colective. Activitățile de interes colectiv furnizează servicii pentru întreaga comunitate în timp ce
activitățile de interes concret se axează pe furnizarea de servicii pentru membrii instituțiilor
economiei sociale.
Caracteri sticile de bază ale modelelor de economie socială sunt:
o Modelul anglo -saxon (sistem liberal)
Acest model de economie socială se axează pe conceptul de organizații care nu urmăresc
obținerea de profituri. Astfel, întreprinderile sociale se diferențiază de s ectorul privat întrucât acestea
se identifică prin sprijinul voluntar și o mare parte a beneficiilor se îndreaptă către zonele defavorizate
sau către grupurile de persoane vulnerabile, deseori fiind implicată dezvoltarea comunității atât pe
baza resurselor umane cât și pe baza resurselor financiare.
o Modelul scandinav (sistemul nordic/social -democrat)
Modelul scandinav (Danemarca, Suedia, Norvegia și Finlanda) se concentrează pe satisfacerea
nevoilor de servicii sociale și promovează solidaritatea socială și egalitatea de gen. Cooperativele/
parteneriatele (ca actori centrali ai economiei sociale) acționează ca reprezentanți comuni ai
populației, prin exercitarea unor presiun i sociale în cadrul proceselor de decizie și prin formarea unor
rețele de servicii cu organismele publice pentru a -și atinge aceste scopuri.
o Modelul european continental (model conservativ -continental/regim colectiv)
Modelul european continental se bazeaz ă pe asistența socială prin intermediul sectorului public.
Cooperativele di n Germ ania, Franța, Belgia și Austria, funcționează ca promotori de servicii,
cunoscând nevoile și necesitățile sociale, creând un cadru potrivit pentru a satisface aceste nevoi pri n
intermediul și sub controlul statului. Acest lucru a condus la o creștere semnificativă a cooperativelor,
transformându -se astfel în federații. În Germania, cooperativele au fost legate de Biserică, Crucea
Roșie, partide politice și alte organizații; coo rperativele din Belgia și Franța au fost determinate de
convingerile religioase iar sistemul de federații mari de cooperative din Belgia a fost stabilit pe
rețeaua de asociații pentru sprijin familial și pentru furnizarea de servicii asupra gospodăriilor.

11
o Modelul european sudic
Modelul european sudic nu este la fel de dezvoltat, însă se centrează pe activitățile realizate de
cooperative și asociații care operează în interesul membrilor acestora și au ca scop principal
micșorarea șomajului. Cooperativele sociale au progresat în țări unde sistemul de stat al bunăstării a
căutat foarte puțină .asistență de la asociațiile care furnizau servicii și de asemenea unde asociațiile
aveau impuse restricții asupra activităților economice. În țările cu re gimuri corporatiste, situația este
una cu totul diferită întrucât în acest caz, autoritățile guvernamentale au stabilit parteneriate apropiate
cu asociațiile.23

1.6. Instituțiile europene – actori relevanți în domeniul economiei sociale
A. Parlamentul european a recunoscut importanța economiei sociale în anul 1990 prin înființarea
Intergrupului pentru Economie Socială , o platformă benefică pentru schimburile dintre membrii
Parlamentului European (MPE) și membrii societății civile. În cadrul întâlnirilor au luat parte
reprezentanți ai societăților mutuale, asociațiilor, cooperativelor și fundațiilor împreună cu delegați
ai societății civile și angajați. În procesul democratic al Uniunii Europene, Intergrupul pentru
Economie Socială deține un rol important, membrii acestuia cerând Parlamentului European
redactarea unui raport propriu în ceea ce privește economia socială. În anul 2008, cererea a fost
acceptată iar raportul întocmit a fost adoptat cu o pondere de 80% de voturi ”pentru” în cadrul ședinței
din 19 februa rie 2009. Printre principalele recomandări pentru viitoarele conduceri europene se
numără:
 să autorizeze statutele europene ale societăților mutuale, asociațiilor și fundațiilor;
 să includă în dezbaterea europeană serviciile sociale de interes general și s ă admită în noul
tratat trăsăturile specifice interesului general al acelor servicii;
 să accepte contribuția economiei sociale la modelul social european.
B. Comisia Europeană
Principala responsabilitate a Directoratului general întreprinderi și industrie este componenta
legislativă în ceea ce privește economia socială, iar responsabilitatea operațională revine Unității
pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Un rol -cheie în promovarea unei inteferențe pozitive între politicile sociale, economice și de
ocupare îl deține Directoratul general pentru ocupare, afaceri sociale și șanse egale, deoarece

23 Hansen, Peo and Schierup, Carl ‐Ulrik, Still a European Social Model? From a Vision of a ” Social
Europe” to the EU Reality of Embedded Neo ‐Liberalism, Norrköping, 2005;

12
întreprinderile sociale sunt un promotor important al politicilor de incluziune ș i al politicilor
ocupaționale. 24
C. Comitetul Economic și Social European
Unul dintre cei mai activi sprijinitori ai democrației participative fiind considerat un organism
consultativ având rolul de promotor al dialogului civic este Comitetul Economic și S ocial European
(CESE). Prin activitățile și evenimentele organizate de CESE și care au fost transmise instituțiilor
europene , acesta și -a atins scopul cu privire la promovare a economiei sociale. De asemenea, în cadrul
CESE există un compartiment/secție pri vind economia socială și cuprinde 39 de reprezentanți ( 38
dintre aceștia sunt din partea angajatorilor iar unul este din partea angajaților).
Un aspect important în dezvoltarea economiei sociale presupune acceptarea la nivel național
cât și european și a doptarea tuturor măsurilor de reducere a dezechilibrelor existente în formele pe
care le îmbracă economia socială. Un prim pas făcut de CESE în anul 2009 pentru dezvoltarea
economiei sociale a fost o politică pentru întreprinderi sociale ”sectorul economie i sociale necesită
soluții adaptate în ceea ce privește impozitarea, achizițiile publice și regulile de concurență”, aspect
recomandat Comisiei Europene.25
D. Consiliul Europei
Un rol fundamental în ceea ce privește creșterea economică, coeziunea socială și stabilitatea îl
deține Consiliul Europei prin promovarea celor trei arii de intervenție: principiul statului de drept,
drepturile omului și democrația. Compartimentul de cercetare și dezvoltare pentru coeziune socială
al Consiliului Europei este intens implicat în evenimente și activități ce au ca scop principal
promovarea economi ei sociale și solidaritate, ca formă de progres a cetățeniei active, coeziunii sociale
și a coresponsabilității sociale prin:
o asistarea (în calitate de membru fondator) la înfii nțarea și dezvoltarea Platformei Europene
de Inițiative Etice și Solidare IRIS;
o lansarea conceptului european de ”teritoriu de coresponsabilitat e” și coordonarea
procesului de creere a indicatorilor de progres/bunăstare;
o redactarea Ghidului cu privire la responsabilitatea individuală având calitatea de
consumator;
o dezvoltarea conceptului de ”contracte sociale multipartinice”. 26

24 Internet: http://ec.europa.eu/enterprise/policies /sme/promoting -entrepreneurship/social -economy/
index_en.htm./ , accesat în data de 22.02.2017;
25 Comitetul Economic și Social European , ”Comisia UE ar trebui să ia serios în considerare elaborarea unei
politici pentru întreprinderile sociale” , punctul 3.5, Bruxel les, 2009 ;
26 Consiliul Europei, ”Rethinking consumer behaviour for the well -being of all – Reflections on individual
consumer responsibility” , 2009 ;

13
1.7. Principalele surse de finanțare ale economiei sociale
La nivelul Uniunii Europene nu există o politică bugetară specifică economiei sociale însă
sistemul de finanțare a reușit să se dezvolte treptat prin dezvoltarea organizațiilor, instituțiilor și
asociațiilor, prin promovarea surselor de asigurare a resurse lor și/sau asistență pentru obținere de
finanțare.
Reperele strategice care au stat la baza dezvoltării economiei sociale sunt Strategia Lisabona și
Strategia 2020 a Uniunii Europene și de asemenea, prin completarea Obiectivelor Mileniului s-a
favorizat d ezvoltarea unor finanțări solidare și etice. Astfel s -au dezvoltat structuri inovatoare de
finanțare printre care Fondul Social European (FSE), Fondul European de Investiții, sisteme de
dezvoltare și cooperare instituțională 27, fonduri de investiții socia le, de garantare mutuale, bănci
cooperatiste 28, mecanisme și instrumente facilitatoare.
Fondurile UE atribuite în sectorul economiei sociale sunt îndreptate către obiective bine
definite: formare continuă, combaterea muncii neînregistrate, dezvoltarea ser viciilor specifice,
inserția profesională, etc. Politicile locale sau naționale, cadrul legislativ și mecanismele de suport
sunt doar câțiva dintre factorii naționali de care depinde preponderența fondurilor private sau publice
pentru dezvoltarea continuă a economiei sociale. Finanțarea inovatoare presupune folosirea unor
modele de gestionare a resurselor, sprijinite în unele situații de organizații suport de management și
prin utilizarea unor instrumente și mecanisme de atragere a fondurilor private sau p ublice. 29
1.7.1. La nivelul Uniunii Europene
Potrivit Strategiei pentru politica de coeziune elaborată în Ghidul strategic al Comunității pentru
coeziune , prioritățile europene trebuie să obțină sprijin prin politica de coeziune pentru consolidarea
sinergiilor cu privire la ocuparea forței de muncă și creșterea economică în contextul st rânsei legături
dintre CE și statele membre. Direcțiile de finanțare ale programărilor multianuale se referă la
ocuparea activă și de asemenea, promovarea economiei sociale. Fonduri le structurale și Fondul Social
European promovează coeziunea socială și economică astfel încât economia socială beneficiază de o
vizibilitate ridicată prin program ul operațional sectorial dezvoltarea resurselor umane (POSDRU)
unde beneficiarii pot fi enti tăți sociale dar și în ceea ce privește modalitățile de sprijinire a structurilor
economiei sociale. În perioada de implementare 2007 -2013 s -a încercat atingerea obiectivului

27 Federația Europeană a Băncilor Etice și Alternative (FEBEA) este una dintre organizațiile cele mai
reprezentative ale structurilor de organizare a ES la nivelul UE. Grupează 25 cooperative bancare și alte
instituții financiare din 13 țări europene care ur măresc dezvoltar ea finanțării etice și solidare,
Site: www.febea.org ;
28 La nivel UE sunt actori implicați în dezvoltarea locală ”Report of the Conference on Financing Local
Development: Understanding the Role of Mutual Credit and Co -Operative Banks”, Paris, 2007;
29 Conferința de economie socială de la Gdansk, ”Economia de solidaritate” , Polonia, 2008 ;

14
competitivității regionale și ocupării forței de muncă prin anticiparea schimbări lor sociale și
economice, prin promovarea inovării și concurenței, spiritul antreprenorial și prin adaptabilitatea și
dezvoltarea piețelor incluzive ale forței de muncă folosindu -se de resursele FSE și FEDR. 30
1.7.2. La nivel statelor membre
A. Prin fonduri publice: conform planurilor tipice ministerelor naționale cu privire la incluziunea
socială, dar care favorizează în mod diferit progresul economiei sociale urmărindu -se astfel
desfășurarea unor proiecte prin utilizarea granturilor, diferite facilități fiscale, in serția
profesională a persoanelor defavorizate, etc.
B. Prin fonduri private: acestea provin de la cooperative de credit și fundații care sunt mult mai
flexibile în ceea ce privește accesarea și operativitatea alocării pentru evenimentele și
activitățile econ omiei sociale.
Finanțarea celui de -al treilea sector în sud -estul Europei diferă de la un stat la altul. Așadar, de
la măsuri reactive axate pe asigurarea nevoilor sociale și materiale ale persoanelor sărace s -a trecut
treptat la mecanisme financiare pent ru susținerea activităților în incluziunea activă precum: locuri de
muncă pentru persoanele defavorizate, formare profesioanală, consiliere în carieră, educație, etc.
Sistemul legislativ de suport al economiei sociale a ajutat la crearea cadrului de susțin ere a acesteia
și a permis facilitarea utilizării fondurilor structurale astfel:
 subvenții de până la 70% din costurile pentru activitățile economiei sociale (Republica
Cehă);
 bugetul de stat și aplicarea impozitului asupra jocurilor de noroc (Croația);
 scutirea de taxă fiscală pentru 10% din câștigurile personale doar în situația în care acestea
sunt direcționate către organizații sau asociații care le utilizează în scopuri sociale
(Bulgaria);
 1% din venituri pot fi donate de către cetățeni pentru scopuri sociale gestionate prin instituții
publice sau instituții nonprofit ( Ungaria, Polonia, Lituania și Slovacia).
Consolidarea economiei sociale dar și dezvoltarea ei depinde într -o mare măsură de strategiile
de promovare a mecanismelor și a instrumentelor pr oactive, de dinamica potrivirii cadrului legislativ
și promovarea parteneriatului public -privat, a voluntariatului și pluralității resurselor. 31

30 Antonella Noya și Emma Clarence, ”The Social Economy. Building inclusive economies” , OECD, 2007;
31 Andrea Westall, ”Policy and future sources of EU funding for the social economy” , 2007, p. 1 ‐22;

15
CAPITOLUL II
DEZVOLTAREA SECTORULUI ECONOMIEI SOCIALE ÎN ROMÂNIA

2.1. Evoluția istorică a formelor de organizare specifice economiei sociale în România
Una dintre primele forme ale economie i social e a apărut în anul 1835 prin Societatea
agronomică și manufacturieră (Falansterul de la Scăieni). Dezvoltarea sectorului corporatist a fost
marcată de la jumătatea secolul ui al XIX -lea prin publicarea ”Proiectul pentru o casă de păstrare și
împrumutare” (1845). Codul de Comerț a reglementat în anul 1887 funcționarea cooperativelor care
a fost în vigoare până în 1903; în anul 1921 a fost realizată prima reglementare cu priv ire la asociații
și fundații iar în 1948 au apărut cooperativele de inva lizi.
În perioada 1947 -1949, interesele comuniste erau total diferite față de cele ale societății civile
și ale structurilor asociat ive și astfel au fost desființate peste 1.000 de aso ciații locale, naționale,
profesionale sau culturale precum: Asociația de Ajutor Reciproc Mișcarea, Asociația pentru ocrotirea
orbilor, Asociația Întreprinzătorilor de lucrări publice și private, Asociația profesională a meseriașilor
brutari, Asociația inv alizi, orfani, văduve, prizonieri, luptători, Asociația Solidară a Pensionarilor,
Societata de binefacere Sfânta Fecioară Maria, Societatea pentru exploatări forestiere, etc.32 Tot în
această perioadă, organizațiile de masă tolerate erau ”cooperativele, org anizațiile de fabrică și
uzinele, asociații fără partid ale femeilor, organe de presă, organizații cultural educative și uniuni
ale tineretului”.33
Constituirea asociațiilor voluntare comuniste nu s -a ”produs pentru a crea solidarități într -o societate
atomizată (…), ci pentru a crea nuclee autonome, pluraliste, care să îngrădească tendințele
uniformizatoare ale statului comunist”.34 Începând cu anul 1974, toate tipurile de organizații tolerate
și care reprezentau o formă de control ideologic asupra pop ulației au fost reunite în Frontul Unității
Socialiste, fiind considerat și promovat ca un argument suprem pentru o comunitate democratică . Din
aceasta făceau parte Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești, Uniunea Centrală a
Cooperativelor de Prod ucție, Achiziție și Desfacere, Societatea Crucea Roșie, Uniunea Națională a
Cooperativelor Agricole de Producție ș i cultele. Aceste organizații, în ciuda aparențelor democratice
însemn au doar un instrument ideologic, fiind obligate să realizeze evenimente și activități menite să
atingă obiectivele regimurilor totalitariste, fiind identificate prin apartenență și prin voluntariat forțat,

32 Vladimir Tismăneanu (coord.), ”Raport final, Comisia Prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste din
România”, Bucureșt i, 2006, p. 136 – 137;
33 Idem p. 138
34 Idem p. 362

16
ajungând să aibă rolul unor agenții cvasi -publice până la începutul anilor 1970 când o parte din ele
au fost interzise în România.
Odată cu căderea regimului comunist a intrat în vigoare Decretul -Lege 67/1990 cu privire la
organizarea și funcționarea cooperației de consum și de credit fiind înlocuit de Legea 109/1996 care
reglementa organizarea și funcționarea cooperației de consum și cooperației de credit. Astfel, s -a
remarcat o scădere a numărului de societăți cooperatiste, mai ales cele meșteșugărești. Reglementările
făcute după anul 1989 au inclus Legea 57/1992 privind încadrarea în muncă a persoanelor
handicapate, cu modi ficările și completările ulterioare, microfinanțarea (1992) și au creat un cadru
favorabil pentru funcționarea ONG -urilor. 35

2.2. Noțiunea de economie socială în legislația din România
Conceptul de economie socială a apărut pentru prima dată în legislația din România în HG
829/2002 și se referea la promovarea incluziunii sociale și la aprobarea Planului național anti -sărăcie.
Legea, cu toate modificările și completările ulterioare cuprinde obiective strategice pe termen scurt
(2002 -2004 ) și pe termen mediu -lung (2002 -2012) în cadrul cărora economia socială este consemnată
ca fiind un principiu ce are un impact major în construirea unui societăți incluzive. Actul normativ
conține și o definire a noțiunii de economie socială prin intermediul a două tipuri de inte rvenții. 36
Primul tip vizează ”activități economice care, în sudsidiar și cu condiția menținerii
performanței economice, includ obiective de tip social”.37 Activitățile din această categorie sunt
foarte asemănătoare cu cele desfășurate la nivel european, însă acestea nu cuprind activitățile cu un
scop principal social asociate în subsidiar de activitățile economice. Astfel sunt excluse, de exemplu,
asociațiile și fundațiile care desfășoară diferite evenimente și activități producătoare de venituri și
care sunt recunoscute la nivel european ca fiind organizații din domeniul economiei sociale.
Al doilea tip constă în ”lansarea de largi programe de amenajări de infrastructură și
teritoriale, inclusiv de mediu. Investițiile din aceste domenii pot fi atât de eco nomice (parte a
dezvoltării economice a țării), cât și investiții sociale propriu -zise, în infrastructura calității vieții
(școli, spitale, etc).38 Aceste programe și investiții pot fi realizate în moduri cât mai diferite întrucât

35 Ewa Les și Maria Jeliazkova , ”The social economy in Central East and South East Europe” în „Social
economy: building inclusive economie” , OECD, 2007, p.192 ;
36 HG 829/ 2002 privind aprobarea PNAinc , Secțiunea I ”Planul global de prevenire/ absorbție a sărăciei și
promovare a incluziunii sociale”, Capitolul II, pct. 13 , (Monitorul Oficial 662/06.09.2002) , cu modificările
și completările ulterioare;
37 Idem, Cap. IV, Obiectivul 2 ;
38 HG 829/ 2002 privind aprobarea PNAinc , Secțiunea I ”Planul global de prevenire/ absorbție a sărăciei și
promovare a incluziunii sociale”, Capitolul IV, Obiectivul 2 , (Monitorul Oficial 662/06.09.2002) , cu
modificările și completările ulterioare;

17
formularea lor este una generală și inexactă ceea ce semnifică că pot fi excluse din sfera economiei
sociale deoarece activitățile desfășurate pot cuprinde doar obiective economice sau doar obiective
sociale. Definiția cuprinsă în actul normativ arată că e conomia socială aducând laolaltă principiile
politicii sociale cu principiile politicii economice trebuie să fie în așa fel încât ”fără a scădea
performanțele economice propriu -zise, să devină și un instrument al integrării sociale, al prevenirii
excluziun ii sociale și reducerii sărăciei” 39. În acest fel se subliniază caracterul bivalent, economic și
social, al activităților desfășurate în sectorul economiei sociale.
Următorul document de importanță strategică în domeniul incluziunii sociale a fost în anu l 2005
când s -a semnat un Memorandum comun în domeniul incluziunii sociale pentru România care a
identificat ”provocările în abordarea sărăciei și a excluziunii sociale, prezintă măsurile politice
majore luate de România, pe baza acordului, de a începe tra nspunerea obiectivelor comune ale
Uniunii Europene în politicile naționale și identifică principalele metode pentru viitoarea
monitorizare și revizuire a politicii”. 40 Cu toate că în HG 829/2002 conceptul de economie socială
era menționat ca fiind un instrument de mare importanță în combaterea sărăciei și a excluziunii
sociale, acesta nu se regăsește în Memorandum, ceea ce înseamnă că economia socială își păstrează
semni ficația din primul act normativ. Ulterior, după dezvoltarea HG 829/2002, a fost adoptată HG
1.827/2005 privind aprobarea Programului de implementare a Planului național anti -sărăcie și
promovare a incluziunii sociale (PNAinc) în vederea atingerii obiective lor pe care România și le -a
asumat în ceea ce privește combaterea sărăciei și promovarea incluziunii sociale. În cadrul acestui
document nu sunt incluse noțiuni specifice economiei sociale rezultând faptul că acest concept nu
este prioritar pentru perioada 2006 -2008.
În anul 2008, economia socială revine în centrul atenției prin includerea sa ca fiind un domeniu
eligibil pentru finanțările din Fondul Structural European și de asemenea fiind domeniul major de
intervenție al Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), al cărui
Document Cadru de Implementare este aprobat prin Ordinul comun al Ministrului Muncii, Familiei
și Egalității de șanse și al Ministrului Economiei și Finanțelor 254/1169/2008.
Economia socială a fost definit ă în acest document ca ”termenul generic utilizat pentru a face referire
la un grup de persoane care se reunește pentru a -și asuma un rol economic activ în procesul de
incluziune socială, de exemplu: cooperative, întreprinderi sociale, ONG -uri (fundații și asociații) și
alte organizații nonprofit care au un rol important în activități de gestionare și consolidare” .41

39 HG 829/2002 privind aprobarea PNAinc , Secțiunea I ”Planul global de prevenire/ absorbție a sărăciei și
promovare a incluziunii sociale”, Capitolul II, (Monitorul Oficial 662/06.09.2002) , cu modificările și
completările ulterioare;
40 MMFPS, ”Memo randumul comun în domeniul incluziunii sociale ”, România, 2005;
41 Ghidul Solicitantului, Condiții specifice ale Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane (POSDRU) 2007 -2013;

18
Raportat la situația României, trebuiesc luate în considerare câteva observații terminologice cu privire
la definiția publicată în documentele europene. Noțiunea de ”întreprinderi sociale” nu este
reglementată până în prezent în România, ea reprezentând doar un model de bună practică existent în
legislația altor țări. De asemenea, activitățile de gestionare și consolidare sunt prezentate într -un mod
general și incomplet, acest aspect nefiind suficie nt pentru a intra în sfera economiei sociale. Această
definiție este una operațională deoarece se referă în mod exclusiv la desfășurarea programului de
finanțare în cauză.
Un alt document relevant care aduce în prim plan economia socială apare în septembrie 2008,
când statul român își asumă câteva angajamente clare pentru dezvoltarea acestui sector în România.
Astfel , Guvernul României a aprobat și a transmis către CE, Raportul Național Strategic privin d
Protecția Socială și Incluziunea Socială (RNS PSIS) în cadrul căruia s -a precizat ”dezvoltarea
sectorului privind economia socială poate fi primul pas pentru ca o economie eficientă și dinamică
să interacționeze cu o economie bazată pe justiție socială”.42
În baza acestui raport se poate considera că România beneficiază în sfârșit de un set de măsuri
în detaliu asumate de autoritățile competente pentru dezvoltarea eficientă a sectorului economiei
sociale precum: promovarea la nivel local și național a noț iunii și a unor exemple de bună practică,
instruirea unor specialiști în domenii specifice economiei sociale, identificarea principalelor direcții
de dezvoltare a legislației românești, încurajarea și sprijinirea inițiativelor în domeniu prin crearea
unor centre de resurse.

2.3. Forme de organizare și structuri ale economiei sociale în România
Cadrul legal actual din România fiind în strânsă legătură cu principiile recunoscute la nivel
european, precum și pe baza comparației cu formele economiei sociale prezente în alte state europene
formează următoarele tipuri de persoane juridice specifice:
I. Societăți cooperative de gradul I care funcționează în baza Legii 1/2005 , cu modificările
și completările ulterioare; conform legii, acestea sunt :
o societăți cooperative meșteșugărești;
o societăți cooperative de valorificare;
o societăți cooperative de consum;
o societăți cooperative de transporturi;
o societăți cooperative de locuințe;

42 MMFPS, ”Raportul Național Strategic privind Protecția Socială și Incluziunea Socială, 2008 – 2010” ,
Partea II – PNAinc, Secțiunea 2.3 – Obiective prioritare, Obiectivul prioritar 1 – Creșterea gradului de
ocupare a persoanelor defavorizate ; 2008 ;

19
o societăți cooperative pescărești;
o societăți cooperative forestiere;
o societăți cooperative agricole (acest tip de societăți dispun de o legislație specială fiind
reglementate prin Le gea 556/2004);
o societăți cooperative de alte forme.
II. Cooperativele de credit care funcționează după Ordonanța de Urgență 99/2006, cu
modificările și completările ulterioare;
III. Organizații nonprofit care indiferent de domeniul de activitate desfășoară diferite
activități economice în interiorul lor sau intermediul societăților comerciale și care
funcționează în baza Ordonanței 26/2000, cu modificările și completările ulterioare ;
IV. Organizații nonprofit organizate sub forma CAR (Casă de Ajutor Reciproc) ale
salariaților care funcționează în baza Legii 122/1996, cu modificările și completările
ulterioare și ale pensionarilor care funcționează în baza Legii 540/2002, cu modificările și
completările ulterioare .43
Toate formele enumerate mai sus respectă cumulativ principiile recunoscute la nivel european
ca fiind definitorii pen tru sectorul economiei sociale, cu unele excepții unanim acceptate. Este vorba
despre societățile cooperative, care conform Statului european al cooperativelor, își pot distribui în
mod direct proporțional profitul, cu aportul de capital al membrilor și , fundațiile, care fac excepție de
la caracteristicile privind asocierea și procesul democratic de vot (nu au la bază membrii, deci nu se
aplică aceste principii).
Formele specifice economiei sociale se pot asocia în vederea susținerii și promovării propriilor
interese în cadrul unor grupuri de reprezentare (federații, societăți cooperative de gradul II, uniuni),
printre care: Uniunea Națională a Caselor de Ajutor Reciproc ale Salaria ților din România
(UNCARSR), Banca Centrală Cooperatistă CREDITCOOP, Uniunea Națională a Cooperației de
Consum (CENTROCOOP), etc.
În funcție de caracteristicile activităților desfășurate, formele specifice pot fi incluse și în alte
forme generale de organi zare relevante s ectorul ui economiei sociale:
 societăți comerciale;
 instituții financiare nebancare (IFN);
 unități protejate autorizate (UPA);
 întreprinderi – microîntreprinderi (IMM).

43 Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată, Ministerul
Muncii, Familiei și Protecției Sociale, București, 2011, p 38;

20
Condițiile legale în ceea ce privește funcționarea formelor specifice asigură respectarea de
princi piu a tuturor caracteristicilor din acest domeniu, spre deosebire de condițiile legale ce sunt
necesare pentru încadrarea persoanelor juridice în formele generale de organizare, dar care nu
garantează respectarea acestora.
În ceea ce privește situația statistică a formelor de organizare ale economiei sociale din
România, singurele informații relevante cu privire la acest aspect provin de la Fundația pentru
Dezvoltarea Societății Civile în urma unui studiu realizat în anul 2010 conform căruia 15% din
organizațiile nonprofit obțin venituri din desfășurarea de activități din sectorul economiei sociale, în
timp ce 40% dintre acestea nu exclud eventualitatea organizării unor activități financiare sau
economice în domenii precum: dezv oltare rurală, agricultură, sivicultură și creditare. 44
Informațiile statistice disponibile în mod oficial fac referire doar la numărul total al societăților
cooperative, cooperativelor de credit, al asociațiilor și fundațiilor și al caselor de ajutor reci proc.
Astfel, în septembrie 2011, totatul asociațiilor și fundațiilor cuprinse în evidența din Registrul
Național al Asociațiilor și Fundațiilor se ridica la 52.929 de asociații și 17.310 de fundații. Tot în
2011, conform Registrului de Evidență Instituții Financiare Nebancare – BNR, Partea I – Active,
Secțiunea b) – Case de ajutor reciproc, numărul total al organizațiilor era de 2.959 , iar societățile
cooperative erau aproximativ 2.128 dintre care jumătate erau societăți cooperative de consum, 885
de socie tăți cooperative meșteșugărești, 170 de societăți cooperative agricole și 12 societăți
cooperative de valorificare și locuire. În același timp, numărul băncilor cooperatiste de credit se ridica
undeva la 51. Prin urmare, cele mai întâlnite forme de organiz are și structuri ale economiei sociale
din Romînia sunt asociațiile și fundațiile, fiind urmate de la o distanță semnificativă de casele de
ajutor reciproc și societățile cooperative (mai ales cooperativele meșteșugărești și cele de consum).45
Pe lâng ă aceste structuri există și forme de organizare similare celor din economia socială, dar
care nu îndeplinesc principiile recunoscute la nivelul Uniunii Europene cu privire la noțiunea de
întreprindere de economie socială, deci ele nu fac parte din acest d omeniu. Este vorba despre:
– întreprinderile individuale;
– întreprinderile familiale;
– persoanele fizice autorizate.46

44 Mihaela Lambru, Ancuța Vameșu și Mircea Kivu (coordonatori), ”România 2010 – sectorul
neguvernamental – sectorul neguvernamental: profil, tendințe, provocări” , Fundația pentru Dezvol tarea
Societății Civile, 2010, p. 52, 55 ;
45 MMFPS ,“Economia socială – Model inovator pentru incluziunea activă a persoanelor defavorizate”,
proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltar ea
Resurselor Umane 2007 – 2013;
46 Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată, Ministerul
Muncii, Familiei și Protecției Sociale, București, 2011, p 40;

21
Este foarte importantă încadrarea în una dintre categoriile enumerate mai sus, deoarece
persoanele juridice active din sectorul economiei sociale pot beneficia de anumite mecanisme de
susținere și încurajare, dar și praguri diferite de impozitare sau eligibilitatea în diferite programe cu
finanțare nerambursabilă.

2.4. Mecanisme de susținere și încurajare a activităților sociale
Capacitatea de atragere de fonduri, utilizarea eficientă a resurselor financiare prin venituri
proprii sau prin diferite mecanisme de sprijinire a activităților sociale sunt aspecte indispensabile în
dezvoltarea economiei sociale. Între cele mai răspândite mecanisme amintim:
A. Mecanisme cu caracter fiscal
 scutire de la plata impozitului pe profit:
o scutire de la plata impozitului agricol în primii 5 ani de la înființarea cooperativelor
agricole; 47
o scutire de la plata impozitului pe profit pentru activitățile economice directe sau prin
intermediul societăți lor comerciale desfășurate de către asociații și fundații cu condiția
ca acestea să nu depăș ească 15 000 €/an fiscal și doar în situația în care v aloarea scutirii
nu depășește mai mult de 10% din veniturile totale scutite de plata impozitului pe
profit ;48
o scutire de la plata impozitului pe profit în situația în care se reinvestesc cel puțin 75%
pentru achiziții de imobilizări corporale active pentru dezvoltare, achiziționarea
echipame ntelor tehnologice, a mașinilor; aceeași facilitate se acordă și pentru
reinvestirea în transportul persoanelor cu dizabilități de la domiciliu la locul de muncă;
 scutire de la plata impozitului aferent profitului reinvestit: se acordă tuturor formelor de
organizare din sectorul economiei sociale;
 scutire de la plata diferitelor taxe și impozite:
 scutire de la plata taxelor de autorizare (în momentul înființării și la reau torizare) pentru
formele de organizare specifice celui de -al treilea sector și care sunt autorizate ca unități
protejate;

47 Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației , (Monitorul Oficial 172/28.02.2005) și
Legea nr. 566/ 2004 a cooperației agricole, (Monitorul Oficial 1236/22.12.2004) , cu modificările și
completările ulterioare ;
48 Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal , (Monitorul Oficial 927/23.12.2003) , cu modificările și completările
ulterioare ;

22
 scutire de la plata impozitului pe terenul sau clădirile utilizate în scopuri sociale de către
asociații și fundații, în baza unor hot ărâri ale consiliilor locale.49
 scutire de la plata taxelor vamale ( spre exemplu, pentru importul de utilaje agricole,
echipamente de irigat și alte asemenea echipamente utilizate în propria activi tate de
către societățile cooperative agricole 50, pentru importurile de materii prime, instrumente
și piese de schimb ale unităților protejate autorizate);
 scutire de la plata TVA -ului pentru operațiunile și produsele proprii, pentru și de la
domiciliul persoanelor cu dizibilități care lucrează la domiciliu, dac ă sunt autorizate ca
unități protejate;
 scutire de la orice fel de taxe și impozite pentru acte și operațiuni desfășurate de casele
de ajutor reciproc ale salariaților, în legătură cu obiectul de activitate al acestora; 51
 scutire de la plata contribuț iilor sociale în timpul șomajului tehnic în sensul păstrării
personalului de specialitate, acesta fiind indispensabil pentru reluarea activității ( valabil în
perioada februarie -decembrie 2010);52
 regim special de scutire al întreprinderilor mici în situația în care cifra de afaceri anuală
nu depășește plafonul de 35. 000 € ;53
 reduceri de tarife: în funcție de posibilități, Consiliile județene și Consiliul General al
Municipiului București sprijină funcționarea Caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor prin
diminuarea cu 75% a tarifelor de închiriere pentru spațiile nece sare desfășurării activităților.54

B. Mecanisme cu caracter non -fiscal
Acestea se pot concretiza în diferite forme precum:
a. sprijin de reprezentare sau prin acordarea unor garanții cu privire la accesarea diferitelor
programe de finanțare pentru desfășurarea activităților sociale:

49 Art. 250 , alin. 1 , pct. 19 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal , (Monitorul Oficial 927/23.12.2003) ,
cu modificările și completările ulterioare;
50 Legea nr. 566/ 2004 a cooperației agricole, (Monitorul Oficial 1236/22.12.2004) , cu modificările și
completările ulterioare ;
51 Art. 8 din Legea nr. 122/ 1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc al salariați lor și al
uniunilor acestora, (republicată în Monitorul Oficial 261/22.04.2009) ;
52 Art.1 din OUG 4/2010 privind reglementarea unor măsuri de protecție socială pentru anul 2010 ,
(Monitorul Oficial 93/10.02.2010) ;
53 Pentru operațiunile prevăzute la A rt. 126 , alin. 1 , Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal , (Monitorul
Oficial 927/23.12.2003) , cu modificările și completăril e ulterioare;
54 Art. 16 din Legea nr. 540/2002 privind C asele de ajutor reciproc ale pensionarilor , (Monitorul Oficial
723/03.10.2002);

23
 societățile cooperative constituite în conformitate cu Legea 1/2005 privind organizarea
și funcționarea corporației beneficiază din partea statului de o g arantare a unui regim
nedisriminatoriu;
 unitățile protejate autorizate, asociațiile și fundațiile obțin de la autoritățile locale sprijin
financiar din fondurile proprii sau prin oferirea unor spații pentru desfășurarea
activităților sociale;
b. susținerea co finanțărilor în vederea implementării proiectelor prin: fonduri de investi ții
și capital de risc, fonduri de garantare, credite care au dobândă preferențială;
c. cooperativele agricole beneficiază conform prevederilor din planul de susținere a
agriculturii din România de subvenții și accesul la fonduri publice ;
d. acces gratuit la spații și terenuri unde sunt ridicate clădiri pentru sedii ce sunt necesare
desfășurării activităților a sociațiilor și fun dațiilor;55
e. proiectele finanțate prin fondurile administrațiilor centrale și locale le este acordat
sprijinul logistic în implementarea proiectelor , facilități de tipul celor acordate IMM –
urilor, care sunt beneficiari ai Fondurilor Structurale;
f. intermediere a accesului la fonduri pentru activitățile desfășurate prin consiliere de
specialitate și prin monitorizarea în timpul implementării; aceste fonduri sunt acordate
prin intermediul Băncii Mondiale cu gestionarea finanțărilor și asistență și monitorizare la
implementare de către Fondul Român de Dezvoltare Socială;
g. IMM -urilor (inclusiv pe cele din domeniul economiei sociale) le sunt acordate beneficii
cu privire la ac hizițiile publice :
 criteriile referitoare la cifra de afaceri, garanția de participare și cea de bună execuție
necesare în sectorul achizițiilor publice beneficiază de reduceri de 50%;
 facilitarea accesului la serviciile de formare specializate în achiziții publice prin
acordarea de asistență tehnică;
 legislația în domeniu accesibilă prin servicii le electronice de informare ale centrelor
Euro Info;
 servicii electronice de informare în legătură cu cererile de oferte ce sunt prezentate în
sistemul electronic al ofertanților;56

55 Art. 49 , alin. 1 din OUG 26/2000 cu privire la Asociații și Fundații, (Monitorul Oficial 39/31.01.2000) , cu
modificările și completările ulterioare;
56 Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată, Ministerul
Muncii, Familiei și Protecției Sociale, București, 2011 , p 53;

24
h. alte tipuri de beneficii acordate IMM -urilor:
o elaborarea de politici, măsuri și acțiuni ce au ca scop protecția IMM -urilor în raport cu
statul; acestea sunt efectuate de către ministere, organe de specialitate ale administrației
publice centrale și locale, în funcție de competența lor , și se referă la reducerea
procedurilor administrative și prevenirea creșterii costurilor nejustificate în legătură cu
conformarea lor față de reglementările în vigoare;
o stimularea IMM -urilor prin acțiuni generale comerciale și economice în conformitate cu
Legea 11/2010 a bugetului de stat al an ului 2010;57
o sprinijul oferit de către Guvern, autoritățile administrației publice locale, organizații
patronale ale IMM -urilor în vederea constituirii și dezvoltării de organizații și centre
care pun la dispoziție servicii de consultanță, consiliere, informare pentru IMM -uri prin:
I. identificarea unor linii de finanțare în vederea facilitării accesului IMM -urilor
la servicii de consultanță, consiliere, informare și instruire desfășurate de aceste
organizații și centre;
II. acordarea de sprijin pentru activit ățile de consultanță, consiliere, informare și
instruire destinate IMM -urilor.
Aceste mecanisme pot fi utilizate în funcție de apartenența la o categorie de persoane juridice
sau luând în considerare atributele acestora, însă există și mecanisme care oferă sprijin în mod indirect
formelor de economie socială, în funcție de beneficiarii cărora li se adresează.58

57 Anexa „Categorii le de Venituri și Cheltuieli care se prevăd în bugetele locale pe anul 2010” , Capitolul II
„Veniturile și cheltuielile care se prevăd în bugetele proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor
și municipiului București” , sub A „Venituri (impozite, taxe și alte venituri)” , pct. 14 – „Acțiuni generale
economice, comerciale și de muncă” ;
58 Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată, Ministerul
Muncii, Familiei și Protecției So ciale, București, 2011 , p 58;

25
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ: ANALIZA UNEI ÎNTREPRINDERI DE ECONOMIE
SOCIALĂ DIN ROMÂNIA

3.1. Introducere
Înființarea și dezvoltarea unei afaceri este în ultimii ani o provocare pentru majoritatea dintre
noi, însă provocarea este cu atât mai mare atunci când este vorba despre o întreprindere socială .
Întreprinderea socială semnifică o afacere în care:
– scopul p rincipal nu are legătură cu obținerea unui profit cât mai mare și nici nu este de
natură economică, ci este unul social;
– membrii participă în mod activ la luarea de decizii;
– profitul este distribuit în rândul membrilor sau se întoarce în comunitate.
Principalele diferențe dintre companiile private și întreprinderile sociale sunt clasificate
astfel:
Companii private Întreprinderi sociale

Scop

Scopul principal este acela de a
realiza un p rofit cât mai mare pentru
acționari.
Producerea de bunuri și/sau
servicii pentru nevoile comune ale
membrilor sau ale comunității.
Furnizarea de bunăstare pentru
comunitate.

Conducerea
Proces ul de luare a deciziilor este un
proces rapid deoarece deciziile sunt
luate de către manager.
Procesul de luare a deciziilor
(decizii strategice) este mai lent
deoarece presupune consultarea
tuturor membrilor .

Dreptul de vot
Se bazează pe numărul de acționari și
de părțile sociale deținute de către
aceștia. Astfel, a cționarul care deține
cele mai multe părți sociale are
puterea de control a deciziilor.
Se bazează pe principiul ”un om,
un vot”, fără a lua în considerare de
numărul de acționari.
Astfel, c ontrolul este distribuit în
mod egal între membri.

26

Recuperarea
investiției Investiția iniția lă este plătită în
funcție de valoarea ei comercială la
momentul retragerii.
Așadar, i nvestiția inițială este
amortizată prin dividende. Membrii nu investesc pentru a
putea fi recuperată investiția , ci
pentru că sunt beneficiari ai
produselor sau ser viciilor.
Așadar, în momentul retragerii din
întreprinderea socială, membrii
primesc atât cât au investit.

Distribuția
profitului
Profitul este d istribuit prin dividende
în funcție de capitalul social deținut.
Profitul este d istribuit în funcție
de activit atea în întreprinderea
socială, nu în funcție de capitalul
deținut.

Beneficiari

Centrare pe client.
Centrare pe nevoile comunității
sau ale clienților.
Tabel 3.1. – Principalele diferențe dintre companiile private și întreprinderile sociale ;
*Sursa: adaptare după Jarka Chloupková, ”Mișcarea Cooperatistă Europeană – Istoric și elemente comune
(European Cooperative Movement – Background and common denominators)”, 2002 ;

3.2. Prezentare generală a întreprinderii S.C. TARGET 1799 CONSTRUCT S.R.L.

3.2.1. Identitate europeană
Firma S.C. TARGET 1799 CONSTRUCT S.R.L a fost înființată prin intermediul proiectului
de economie socială ”Afaceri durabile într -o societate solidară” – Proiect finanțat din Fondul
Social European (FSE) și de la bugetul statului – 98% cu o contribuție privată de 2%.
Finanțarea nerambursabilă s -a realizat prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane (POSDRU), Axa Prioritară 6 – ”Prom ovarea incluziunii sociale”, Domeniul Major
de Intervenție 6.1. – ”Dezvoltarea economiei sociale”.
Perioada în care s -a implementat proiectul a fost cuprinsă între 01.03.2015 – 31.12.2015. În
timpul desfășurării proiectului, întreg personalul angajat iniți al a beneficiat de specializare/ formare
profesională prin proiect. Dotarea cu echipamentele necesare întreprinderii a fost realizată din
fondurile proiectului (fonduri europene nerambursabile și cu contribuție privată).
Obiectivul stabilit inițial a fost crearea unui număr de cinci locuri de muncă, grupul țintă/
beneficiarii fiind persoane aparținând grupurilor vulnerabile sau din cadrul minorității rome.

27
Având în vedere forma de organizare a întreprinderii, societate cu răspundere limitată, încă de
la înființare a fost menționat în conținutul actelor constitutive faptul că maximul legal posibil din
profit se îndreaptă spre acțiuni de investire în vederea creării de noi locuri de muncă și/sau acțiuni
sociale și caritabile.
Firma aleasă pentru studiul de c az este o întreprindere care are ca scop principal asigurarea/
furnizarea bunăstării pentru comunitate și în cadrul căreia interesele materiale ale persoanelor care au
investit capital sunt limitate. Target 1799 Construct este o firmă independentă care își asumă riscuri
economice ce derivă din activitatea economică pentru a asigura locuri de muncă persoanelor care
aparțin grupurilor vulnerabile (persoane fără venituri, persoane care au părăsit timpuriu sistemul
educațional, minorități, familii monoparentale , etc).

3.2.2. Scurt istoric , formă de organizare
Înființată în anul 2015 , firma S.C. TARGET 1799 CONSTRUCT S.R.L. a devenit un furnizor
de servicii complete de construcții industriale și civile. Societatea este specializată în realizarea de
construcții, structuri din beton -armat, finisaje exterioare și interioare, reabilitări clădiri existente,
confecții metalice cu materiale și tehnologii moderne ce corespund standardelor de calitate impuse în
executarea construcțiilor industriale și civile.
Conform acțiunilor și modului de desfășurare a activității, firma Target 1799 Construct poate
fi considerată o întreprindere socială de inserție, un important aspect fiind faptul că are un rol explicit
în int egrarea profesională internă (în cadrul propriei organizații) sau externă (pe piața muncii) a
persoanelor ce întâmpină dificultăți persistente la angajare.
Obiectivul pentru care a fost înființată firma a fost acela că ea trebuie să recruteze și să mențin ă
în activitate un anumit număr de persoane ce fac parte din categoria grupurilor vulnerabile, calculat
ca procent din numărul total al angajaților.
Ca modele operaționale (conform Proiectului de cercetare PERSE derulat de către rețeaua de
cercetare europ eană EMES în perioada 2001 -2004 în cadrul căruia au fost analizate 150 de
întreprinderi de inserție din 11 state comunitare 59) al întreprinderilor de interție în funcție de
modalitatea prin care se realizează integrarea în muncă a persoanelor aflate în dificultate, activitatea
firmei Target 1799 Construct atinge următoarele două modele:
 Integrarea prin furnizarea de locuri de muncă temporare . Firma oferă formare
profesională (calificare) la locul de muncă în vederea integrării ulterioare a lucrătorilor
pe piața muncii. Ocuparea temporară, modelul predominant al întreprinderilor

59 Catherin e Davister, Jacques Defourny și Olivier Gregoire , ”Work integration Social Enterprises in the EU:
An Overview of Existing Models”, Centre d’Economie Sociale, Universite de Liege ;

28

sociale de inserție are drept scop creșterea șanselor de angajare ale persoanelor cu risc
de excludere de pe piața muncii.
 Integrarea prin locuri de muncă permanente subvenționate temporar. În acest caz,
firma alocă ”rezerva” în cadrul propriei organizații, un anumit număr de locuri de muncă
stabile persoanelor aflate în situații dificile de angajare. De multe ori, acestea
beneficiază de subvenții temporare (în faza inițială) în ved erea compensării
potențialului redus al angajaților. Subvenționarea poate fi acordată în mod direct
(subvenții ale salariilor) și/sau indirect (contribuțiile la asigurările de șomaj, sănătate,
taxe pe venituri). Aceste subvenții încetează odată ce lucrător ii ating un nivel de
productivitate acceptabil pe piața deschisă a muncii, firma urmând să -și renumereze
personalul, integral din veniturile realizate pe piață și nu din subvenții.60
Firma 1799 Construct și-a propus drept obiectiv final crearea de locuri de mună auto –
sustenabile pe termen lung, asemănător celor existente pe piața liberă a muncii.

3.2.3. Identitate vizuală
Logo -ul firmei Target 1799 Construct:

3.2.4. Misiune
Misiunea firmei Target 1799 Construct este să crească cota de piață și să susțină activitatea sa
de antreprenor printr -o gamă largă de servicii de construcții în scopul asigurării unor construcții la
cheie de cea mai înaltă calitate . Prin creșterea cotei de piață, se vor putea susține și crește locurile de
muncă și implicit asigurarea v eniturilor necesare persoanelor apa rținând grupurilor vulnerabile.

60 Conform cu Principiile de funcționare ale economiei sociale si ntetizate în Carta CEP/CMAF, 1 998;

29
3.2.5. Viziune
Firma Target 1799 Construct va dezvolta continuu servicii în domeniul construcțiilor pentru a
deveni un angajator cu activitate sustenabilă pentru persoanele aparținând grupurilor vulnerabile. Ne
dorim o lume în care orice persoană să aibă drepturi și șans e egale, să beneficieze de sprijinul de care
are nevoie, să fie respectată, având la bază credința noastră că toate persoanele sunt egale și ar trebui
valorizate, excluderea pe piața muncii fiind o problemă ce aparține domeniului drepturilor omului.

3.2.6. Valo ri
În concordanță cu misiunea companiei, menționată anterior, principiile și valorile firmei sunt:
 Sustenabilitate – succes pe termen lung pentru a asigura competitivitatea prin investiții
și inovații;
 Angajament – profesionalismul la nivel înalt se reflectă într -un angajament total,
precum și în obligațiile și respectul față de clienți și colegi. O identificare excepțională
prin loialitate, dorința de a învăța și încredere, care fac posibilă performanța.
 Excelenț ă în servicii – obiectivul este atingerea entuziasmului clienților.
Putem completa valorile Target 1799 Construct cu: integritate, transparență, abordare
personalizată, practică iar pe termen lung, replicabilitate, promovarea unei vieți echilibrate.

3.3. Activ itatea economică
3.3.1. Activitatea economică – piața actuală
În perioada ianuarie 2015 – aprilie 2017, activitatea în domeniul construcțiilor a fost una în
creștere. Sectorul construcțiilor a crescut în această perioadă cu 14%, ceea ce înseamnă că acest sector
dă semne de revenire.
Din perspectiva termenului mediu, se așteaptă la consolidarea climatului favorabil în sectorul
de construcții, scenariu susținut de accelerarea investițiilor productive în economie (cu impact de
antrenare pentru piața forței de muncă) , redinamizarea pieței creditului și perspectiva accelerării
investițiilor publice în infrastructură de transport. Conform previziunilor actualizate (prin
încorporarea evoluțiilor recente), sectorul de construcții ar putea crește an/an cu un ritm mediu anu al
de 6%, pentru perioada 2017 -2019 (în conformitate cu estimările Comisiei Naționale de Prognoză).
Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, construcțiile noi au avansat în
perioada de la înființarea întreprinderii până la sfârșitul anului trecut cu aproximativ 5%, lucrările de
reparații capitale cu 23% și cele de întreținere și reparații curente cu 15%.

30
Companiile care activează în sectorul lucrărilor de construcții a clădirilor rezidențiale și
nerezidențiale înregistrează cifre de afaceri în creștere care se regăsesc în profituri mai mari, conform
datelor financiare disponibile pentru anul 2015.
Cu toate că performanța comercială s -a îmbunătățit vizibil în anul 2016 prin creșterea
veniturilor, a profiturilor și a lichidității, furn izorii sunt plătiți cu întârziere. Datoriile totale rămân la
77% din active, iar nivelul investițiilor în active fixe este de doar 5%, ceea ce înseamnă că fie
companiile din sectorul lucrărilor de construcții amână investițiile din cauza incertitudinii sau a
inexistenței unor oportunități interesante, fie lichiditățile sunt conservate pentru plata unor dividende
semnificative.
România raportează pentru sectorul construcțiilor, prin comparație cu media regională, cea mai
mare pondere a companiilor cu risc ma jor de insolvență precum și a companiilor care efectuează
plățile cu întârziere.

3.3.2. Activitatea economică – clienți
Firma are următoarele segmente de piață pe care dorește să -și dezvolte oferta, dizivate după
următoarele criterii:
I. Criterii geografice : activi tatea are specific zonal, cu excepția lucrărilor comandate în afara
județului.
II. Criterii demografice : clienții firmei sunt persoane fizice și juridice, firme cu capital privat,
care nu caută neapărat prețuri minime, ci lucrări de calitate, cu termene scurte de execuție, cu
garanția lucrărilor executate și cu neimplicare în activitatea de aprovizionare și organizare a
activită ții de execuție a obiectivului de investiții comandat. Persoanele beneficiare a lucrărilor de
construcții sunt cu vârsta cuprinsă între 35 -50 de ani.
III. Criterii psihografice : persoanele fizice sunt destul de pretențioase, cu venituri mari din clasa
socială d e mijloc și superioară, care cer garanție pe lucrările executate și nu se se implică în
organizarea activității de execuție. Implicarea acestora constă doar în faza de proiectare și în
decizia finală a soluțiilor și tipul materialelor de finisaj ce urmează a fi puse în operă.

Tabel 3.3.2 . – Ponderea clienților căruia se adresează produsele și serviciile activității de construcții și finisaje ;

CLIENT
PONDEREA VALORICĂ ÎN TOTAL
Persoane Fizice 70%
Persoane Juridice 30%

31
3.3.3. Activitatea economică – concurența
Numărul firmelor care prestează servicii în domeniul execuției în construcții este destul de mare
pe piața din județ, dar majoritatea lor sunt de dimensiuni reduse. În cele ce urmează, prezentăm o
analiză pe un eșantionde firme concurente de ac eeași mărime care au avut prezență notabilă pe piață
în ceea ce privește calitatea lucrărilor.
Tabel 3.3.3 . – Poziția serviciilor firmei Target 1799 Construct comparative cu cele ale concurenților ;
În urma analizei făcute se desprind următoarele concluzii:
 dotarea cu echipamente tehnologice este destul de bună, iar gradul de uzură al bazei de
producție este în medie de 40%;
 firmele au făcut investiții în regie proprie;
 dețin personal angajat, atât specializat în structura de meserii cât și personal necalificat.

3.3.4. Activitatea economică – strategie d e marketing și activitatea de promovare
Pornind de la convingerea că rolul publicității este de a determina o evoluție crescătoare a cererii
pentru serviciile oferite, firma derulează activitățile de promovare în conformitate cu:
o obiectivele generale ale s ocietății;
o posibilitățile financiare;
o oportunitatea și eficiența estimată a acestora.
Scopurile urmărite sunt de promovare a imaginii și calității prestațiilor, precum și de crearea de
relații stabile și performante cu partenerii (furnizori și clienți).
Mesajul transmis de firma Target 1799 Construct este acela că oferă avantaje și beneficii
potențialilor clienți prin:
– utilizarea de materiale și tehnologii de top;
– lucrări de cea mai bună calitate;
– disponibilitate permanentă în raport cu clientul;
– un rapor t preț -calitate -timp foarte bun;
– garanții reale și modalități de rezolvare a garanțiilor;
SERVICIU PREȚ
MIC/ COMPARABIL/
RIDICAT CALITATE
SLABĂ/ COMPARABILĂ/
SUPERIOARĂ
Activitatea de execuție în
construcții
Comparabil
Superioară
Tencuieli interioare
și exterioare
Comparabil
Superioară

32
– este o întreprindere cu caracter social.
În general sunt utilizate toate canalele de publicitate specifice: vizuală, tipărituri, reclamă fizică
statică, etc. Campania de publicitate se adresează societăților comerciale și persoanelor fizice.
Obiective generale ale promovării:
 consolidarea firmei;
 promovarea continuă a imaginii firmei;
 promovarea serviciilor oferite de firmă;
 promovarea continuă a economiei sociale;
 consolidarea relațiilor cu furnizorii.
Obiective informative:
 descrierea serviciilor oferite;
 corectarea impresiilor false.
Obiective de convingere:
 reorientarea preferințelor;
 convingerea potențialilor clienți prin studierea ofertei Target 1799 Construct.
Obiective de reamintire:
 reamintiea periodică că firma oferă servicii de construcții;
 menținerea unui grad ridicat de informare asupra ofertei și intervenția socială în cadrul
comunității.
Regiunea în care se desfășoară activitățile de publicitate este jud ețul Brașov.
Structura activităților de promovare se realizează pe două paliere:
 promovarea lucrărilor de execuție/construcții și finisaje exterioare, lucrări de structură,
lucrări industriale;
 promovarea conceptului de întreprindere socială de inserție pr in crearea de locuri de
muncă pentru persoanele aflate în situații severe de excludere socială.

3.3.5. Activitatea economică – evoluția dezvoltării firmei
Volumul lucrărilor de construcții contractate a crescut constant de la înființarea firmei până în
prezent. În cel de -al doilea an fiscal de funcționare al firmei s -a cunoscut o creștere de aproximativ
40%, creștere datorată dezvoltării capacității de producție ca urmare a creșterii numărului de persoane
angajate. Astfel, pentru anul 2017 se previzionează o cre ștere care însă nu va depăși 30% față de anul
anterior.
Situațiile financiare ale firmei arată că în primele patru luni din anul curent (2017), valoarea
lucrărilor de construcții executate au crescut față de perioada similară a anului trecut.

33
0200400600
Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017Evoluția cifrei de afaceri (previziuni pentru anul 2017)Construcțiile inginerești au crescut cu aproximativ 7%, dar clădirile rezidențiale și clădirile
nerezidențiale au cunoscut o creștere de 35%. Creșterile din anul curent sunt datorate tehnologizării
și dotării cu echipamente de ultima generație.

Grafic 3.3.5. (1) – Evoluția cifrei de afaceri a firmei Target 1799 Construct ;

Pe tipuri de lucrări de construcții, s -a constatat o creștere semnificativă pentru fiecare tip și un
impact deosebit s -a observat în momentul diversificării domeniilor de activitate, odată cu
introducerea în ofertă a serviciilor de infrastructură.

Grafic 3.3.5. (2) – Evoluția cifrei de afaceri pe tipuri de lucrări a firmei Target 1799 Construct;

3.4. Veniturile economice și repartizarea profitului
În ceea ce privește societatea Target 1799 Construct, utilizarea metodelor antreprenoriale pentru
îndeplinirea scopului social s -a materializat prin repartizarea profitului după cum urmează:

050100150200250
2015 2016 2017Evoluția cifrei de afaceri pe tipuri de lucrări
Servicii constructii clădirile rezidențiale și clădirile nerezidențiale
Constructii industriale
Servicii infrastructura

34

38%
8%28%17%9%Alocarea profitului pentru acțiuni sociale
Perioada (01.04.2015 -31.12.2015)
1 Tehnologizare in vederea creerii de noi locuri de munca
2 Cursuri de calificare profesionala pentru angajati
3 Servicii de constructii/reabilitare/renovare a locuintelor personalului
4 Servicii de constructii spatii de joaca in cadrul comunitatii
5 Profit nedistribuitTabel 3.4. – Alocarea profitului pentru acțiuni sociale ;

Grafic 3.4. – Alocarea profitului pentru acțiuni sociale ;
După cum se observă din datele furnizate, profitul este utilizat în special pentru îndeplinirea
scopurilor sociale și nu pentru a furniza bunăstare acționarilor. Investițiile pentru dezvoltarea firmei
și diversificarea serviciilor oferite au fost necesare pentru ca întreprinderea să nu fie dependentă de
finanțări sub forma grantur ilor, donațiilor, sponsorizărilor ce au de regulă un grad de stabilitate și
predictibilitate scăzut, ce nu încurajează un nivel ridicat de angajare.
Sumele aferente cursurilor adresate angajaților și viitorilor angajați au fost utilizate în mod
frecvent pr in două modalități, ambele având la bază un anumit tip de activitate productivă specifică
întreprinderii:
 Formarea (calificarea) profesională specifică, realizată în cadrul întreprinderii, ”la locul
de muncă ”, prin intermediul căreia, angajații au fost int ruiți cu privire la sarcinile Nr.
crt. Alocare a profit ului pentru acțiuni sociale
Perioada ( 01.04.2015 – 31.12.2015) Suma
(eur) Procent
repartizat
1 Tehnologizare î n vedere a creării de noi locuri de muncă 20.000 38%
2 Cursuri de calificare profesională pentru angajaț i 4.000 8%
3 Servicii de construcț ii/reabilitare/renovare a locuinț elor
personalului 15.000 28%
4 Servicii de construcț ii spații de joacă în cadrul comunităț ii 9.000 17%
5 Profit nedistribuit 4.825 9%
Total 52.825 100%

35
specfice de muncă (folosirea utilajelor, reguli de securitate a muncii, etc). Aceste cursuri
au de regulă o perioadă de desfășurare de câteva zile și sunt realizate cel mai adesea de
către lucrătorii cu experiență din cadrul c ompaniei.
 Formarea profesională externalizată prin intermediul unui furnizor de formare
externalizat. Această formă are drept principal scop, îmbunătățirea competențelor în
vederea creșterii șanselor de angajare pe piața muncii. Această din urmă modalitate de
formare a fost preferată în special pentru a soluționa problema persoanelor cu ocupare
temporară și s -a realizat de regulă în combinație cu calificarea la locul de muncă.

3.5. Organizare, conducere și resurse umane
Managementul superior al firmei este asi gurat în conformitate cu le gislația națională care
prevede obligativitatea constituirii organismelor de conducere participativă la nivelul
managementului superior. În urma analizării modului de organizare al firmei, organul suprem de
conducere este Adunare a Generală a Asociaților.
Diferența față de organizarea altor firme constă în caracterul social asumat în cadrul actului
constitutiv privind asigurarea locurilor de muncă pentru persoane din grupuri defavorizate.
Această diferență se regăsește în organizarea managementului superior care are în vedere
identificarea și evaluarea motivațiilor pentru modalitățile de:
o împărțire a profitului pentru scopuri sociale;
o constituire a fondurilor;
o salarizare a personalului;
o evaluare, promovare și sancționare a personalului;
o acordare a premiilor.
Dimensiuni ale managementului activităților desfășurate de firma Target 1799 Construct:
 Dimensiunea previzională .
Principalele instrumente previzionale care sunt utilizate în managementul firmei sunt studiile
prospective, prognoza, strategia economică. Funcția de previziune este folosită de Target 1799
Construct pentru proiectarea anticipativă a mediului în care firma își desfășoară activitatea în vederea
dezvoltării strategiilor pentru obținerea avantajului co mpetitiv, care constă în realizarea unor produse
și servicii superioare dintr -un punct de vedere semnificativ pentru potențialii clienți. Amplificarea
dimensiunii previzionale a managementului este necesară în vederea creșterii capacității de a sesiza
evoluțiile din mediul ambient, precum și la fundamentarea unor decizii adecvate, pentru dezvoltarea
și menținerea pe piață în condițiile în care mediul concurențial este foarte ridicat.

36
 Dimensiunea creativ -inovativă.
Creativitatea și inovativitatea reprezintă două dintre elementele importante care sunt utilizate
în firma Target 1799 Construct pentru a asigura dezvoltarea și, implicit, succesul într -un mediu
concurențial din ce în ce mai acerb. Capacitatea de inovare a întreprinderii este determinată de
existen ța unor mecanisme bine fundamentate prin care se realizează analize în cazul fiecărui
contract/lucrare nou/nouă pentru aplicarea noilor idei și noilor metodologii de lucru. Pe lângă
inovarea în cadrul serviciilor oferite, firma Target 1799 Construct pune u n accent deosebit și pe
inovația managerială și socială. Cu privire la această componentă a inovării, se pune accent pe
soluționarea problemelor de natură economică, tehnică, resurse umane.
 Dimensiunea flexibilă.
Dinamismul accentuat al pieței în domeniul construcțiilor din județul Brașov, precum și al forței
de muncă, au impus utilizarea managementului prin proiecte pentru a se putea asigura flexibilitatea
firmei. Flexibilitatea financiară a fost asigurată prin atragerea de fonduri nerambursabile care au
asigurat parțial necesarul de cash -flow și de asemenea, necesarul pentru realizarea investițiilor.
Flexibilitatea managerială este susținută de utilizarea managementului prin proiecte. Astfel,
flexibilitatea este dată și de posibilitatea ca pentru fiecare p roiect să se poată utiliza diferite forme de
rapoarte, modalități de acțiune și criterii de calitate, care să ajute la definirea și promovarea unei bune
practici manageriale.
 Dimensiunea informațională.
În cadrul fiecărui proiect implementat în firmă, func ția de control -evaluare are un rol important
și presupune pe lângă stabilirea unui sistem informațional între membrii echipei de proiect, între
aceștia și restul organizației și între aceștia și ceilalți factori interesați. O mare importanță în
implementar ea cu succes a unui proiect o are stabilirea unui circuit corect al informațiilor și a unui
sistem informal de comunicare complementar, care să contribuie la mărirea eficacității răspunsului
managerial la identificarea problemelor în stadiul lor incipient atât economice/tehnice cât și de
integrare a personalului apartinând grupurilor vulnerabile.
 Dimensiunea investițională.
În cadrul firmei Target 1799 Construct investițiile sunt privite ca fiind suportul dezvoltării
durabile. Acestea nu sunt gestionate pentru fiecare proiect în parte ci pentru a eficientiza sumele
investite în funcție de proiectele în care este implicată firma și în funcție de obiectivul social (crearea
de noi locuri de muncă) astfel încât să se asigure obținerea avantajului competitiv p e termen lung.
 Dimensiunea socială.
Firma din prezentul studiu de caz este o structură de economie socială, având ca principal scop
desfășurarea de activități economice, cu finalitate socială:

37
 promovarea economiei sociale conform principiilor recunoscute l a nivel european și
internațional;
 promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei prin crearea de locuri de muncă;
 sprijinirea și încurajarea participării grupurilor vulnerabile, pentru integrarea socială ș
profesională;
 consilierea grupurilor vulne rabile în vederea integrării sociale și profesionale.
În ceea ce privește resursa umană, principala problemă întâmpinată la angajare a persoanelor
ce fac parte din categoria grupurilor vulnerabile este faptul că acestea nu au mai avut un loc de muncă.
Persoanele care nu au mai lucrat niciodată sunt:
 romi – 75%;
 beneficiari de VMG (venit minim garantat) – 67%;
 membru familie monoparentală – 50%;
 tineri – 75%.
Cu excepția tinerilor care au experiență în domeniul construcțiilor, restul persoanelor din
această categorie au lucrat doar în producție industrială și prestări servicii. Vechimea la locul de
muncă a fost de 5 ani pentru persoanele aparținând grupurilor vulnerabile, mai puțin pentru tineri a
căror medie în câmpul muncii nu depășește 2 ani.
Principal ul motiv în părăsirea locului de muncă este reducerea numărului de angajați și demisia
se datorează unei renumerări insuficiente comparativ cu munca depusă.
Persoanele care fac parte din categoria grupurilor vulnerabile nu au fost angajate până la locul
actual de muncă deoarece se află în dificultatea de a găsi un loc de muncă ca urmare a situației
acestora. Căutarea unui loc de muncă s -a realizat în general prin intermediul prietenilor sau al
cunoștințelor. Un rol important în angajarea în cadrul firmei l -a constituit recomandarea unui angajat
actual care a confirmat condițiile de muncă și renumerare a personalului din firmă.
Domeniile în care aceste grupuri și -ar dori să lucreze sunt: prestator de construcții sau
agricultură. Cu excepția tinerilor, princip ala poziție pe care ar accepta -o pentru a intra pe piața forței
de muncă este cea de lucrător necalificat.
Timpul mediu cât ar putea să lucreze pe zi este de: 8 ore (tineri), 6 ore (familii monoparentale,
romi, persoane cu venit minim garantat).
Pe parcur sul anului 2015, un număr de 8 angajați au beneficiat de cursuri de calificare pentru
minim o meserie. În urma participării la cursuri, aceștia au dobândit competențele necesare pentru
ocuparea unui post corelat cu competențele lor.

38

012345
Lucrator finisor
pentru
constructiiZugrav, ipsosar,
vopsitor, tapetarLucrator in
izolatiiZidar, pietrar,
tencuitor
1 2 3 4Cursuri de calificare profesională pentru angajați
în cursul anului 2015
Tabel 3.5. (1) – Cursuri de calificare profesională pentru angajați – 2015 ;

Certificatul de calificare profesională a fost eliberat de Ministerul Muncii, Familiei, Protecției
Sociale și Persoanelor Vârstnice și de Ministerul Educației Naționale prin ANC – Autoritatea
Națională pentru Calificări (CNFPA). Prezentul certificat este însoțit de un supliment descriptiv în
care se regăsesc unitățile de competență specifice cursului.

Grafic 3.5. (1) – Cursuri de calificare profesională pentru angajați – 2015 ;

În perioada desfășurării activității s -a constatat o creștere a numărului de angajați pe fiecare tip
de grup vulnerabil. Datorită specificului activității, nu au putut fi angajate persoane cu dizabilități.

Nr.
crt. Cursuri de c alificare profesională pentru angajaț i
în cursul anului 2015 Numă r
cursuri
1 Lucrător finisor pentru construcț ii 4
2 Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar 5
3 Lucră tor în izolaț ii 2
4 Zidar, pietrar, tencuitor 5
Total 16

39

0510152025
Anul 2015
Anul 2016
Previziune 2017Fluctuația personalului
Numar de locuri de munca pentru care a fluctuat personalul Numar mediu angajatiGrafic 3.5. (2) – Evoluția numărului de ang ajați pe grupuri vulnerabile ;
După primul an de activitate s -au intensificat activitățile de consiliere pentru angajații
aparținând grupurilor vulnerabile, acest lucru având un impact imediat asupra fluctuației de personal
care la acest moment este la un nivel acceptabil și care nu afectează productivitatea firmei.
Angajații firmei Anul
2015 Anul
2016 Previziune
2017
Număr de locuri de muncă pentru care a fluctuat personalul 5 7 2
Număr mediu angajaț i 9 17 23
Fluctuaț ia personalului % 56% 41% 9%
Tabel 3.5. (2) – Angajații firmei Target 1799 Construct ;

Grafic 3.5. (3) – Fluctuația personalului firmei Target 1799 Construct;

0510152025
Numar persoane 2015 Numar persoane 2016 Numar persoane 2017Evoluția numărului de angajați pe grupuri vulnerabile
Persoane de etnie roma Beneficiarii de VMG Familii monoparentale
Tineri Nu apartin unui grup vulnerabil

40
Proporția persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile:
Nr. crt. Angajații firmei Numă r
persoane
2015 Numă r
persoane
2016 Numă r
persoane
2017
1 Persoane de etnie romă 3 6 8
2 Beneficiari de VMG 1 4 6
3 Familii monoparentale 0 1 2
4 Tineri 2 4 4
5 Nu aparț in unui grup vulnerabil 3 2 3
Total 9 17 23
Tabel 3.5. (3) – Angajați din categoria grupurilor vulnerabile ;

Grafic 3.5. (4) – Proporția persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile ;
3.6. Responsabilitatea socială și relația cu comunitatea
Asociațiile și fundațiile sunt principalele forme de organizare juridică ale economiei sociale atât
în România, cât și la nivelul comunei în care firma Target 1799 Construct își are sediul. Unitățile
protejate, forme asemănătoare întreprinderilor sociale de inserție sunt organizații de sine stătătoare
așa cum este și în cazul firmei Target 1799 Construct.
Chiar dacă princi palii angajatori din economia socială sunt asociațiile (64% din total angajați
în economia socială), un impact pozitiv în cadrul comunității îl are firma Target 1799 Construct care
creează locurile de muncă utilizând surse financiare existente pe piața lib eră prin vânzarea serviciilor
proprii. Resursele financiare fiind generate prin mecanisme de piață, respectiv prin vânzări de servicii
către persoane fizice/juridice sau contracte de furnizare servicii încheiate cu autorități publice locale,
nu afectează b ugetele alocate altor organizații (asociații și fundații) care se bazează parțial sau
exclusiv pe finanțări din granturi, sponsorizări sau donații. 0 5 10 15 20 25Numar persoane 2015Numar persoane 2016Numar persoane 2017Proporția persoanelor aparținând grupurilor
vulnerabile
Total Persoane care apartin Grupurilot vulnerabile

41
Firma funcționează ca un agent economic, oferă servicii pe piață în vederea asigurării
funcționării sustenab ile, dar își conduce operațiunile și redirectionează profitul pentru a îndeplini
scopuri sociale, în principal asigurarea locurilor de muncă persoanelor din categoria grupurilor
vulnerabile.
Alte aspecte sociale care sunt urmărite și care au un impact dire ct sau indirect asupra
comunității:
– asigurarea cursurilor de calificare/recalificare profesională pentru angajați și pentru alți
membrii ai comunității în vederea asigurării nivelului de cunoștințe necesare pe piața
muncii;
– asigurarea condițiilor pentru re alizarea activităților de practică/ucenicie pentru membrii
grupurilor vulnerabile în cadrul firmei;
– oferirea unor servicii de construcții/reabilitare/renovare a locuințelor personalului
angajat în cadrul firmei pentru asigurarea condițiilor minime de trai acestora și familiilor
acestora;
– oferirea unor servicii de construcții pentru spații de joacă în cadrul comunității.
Având în vedere că pentru a îndeplini scopurile sociale enumerate anterior sunt necesare fonduri
pentru asigurarea bugetelor, Target 1799 C onstruct își propune să obțină venituri peste cheltuielile de
funcționare în cadrul proiectelor de construcții contractate (private, instituționale și publice) prin
atingerea unui înalt nivel tehnologic și de calitate, respectând termenele de execuție.
Pentru integrarea persoanelor de etmie romă, firma are ca misiune dezvoltarea continuă a
mediului din organizație. ”Populația romă este una dintre cele mai expuse la dificultăți economice
severe pe fondul persistenței în conștiința generală a unor prejudecăți de natură să genereze
discriminare și marginalizare” .61
Conform statisticilor, această etnie este cea mai numeroasă și mai săracă minoritate din Europa,
aflată în cea mai rapidă creștere. La nivelul localității Sânpetru, unde firma Target 1799 Construct îș i
are sediul social, populația romă reprezintă prima minoritate ca pondere, reprezentând un procent
important din locuitorii comunei. Din cauza prejudecăților, la ultimul recensământ realizat, o mare
parte a minorității nu a declarat etnia romă. Cea mai ma re parte a locuitorilor de etnie romă din
localitate sunt adesea lipsiți de resursele necesare unor condiții de trai corespunzătoare, precum și la
accesul la educație, pe piața muncii, la servicii sociale și de sănătate și cu posibilități care să le permit ă
participarea la viața societății. 62

61 Zamfir, C. și Zamfir, E. (coord.), ”Țiganii între ignorare și îngrijorare” , București, Editura Alternative,
1993;
62 Duminica, G. și Preda, M ., ”Accesul romilor pe piața muncii” , Editu ra Cărții de Agribusiness , 2003;

42
Discrepanța dintre populația romă și restul populației comunei este într -o creștere continuă;
riscul de sărăcie la care este expusă minoritatea romă este foarte ridicat. Aceasta este motivul
dezvoltării mediului organi zațional în vederea integrării persoanelor de etnie în cadrul firmei.
Locuințele persoanelor de etnie romă se află în general în zonele marginalizate ale comunei, motiv
pentru care au fost alese ca locație pentru construcția unor spații de joacă.
Prioritar pentru re zolvarea acestei probleme este angajarea persoanelor de etnie și responsabilizarea
acestora. Acest demers contribuie, în același timp, la sporirea diversității culturale pentru depășirea
prejudecăților și a discriminării.
Responsabilitatea față d e mediu și problemele sociale ale mediului în care activează firma
reprezintă o prioritate pentru firmă, fiind urmărite în paralel cu îmbunătățirea standardelor de
sustenabilitate ale companiei.
În planurile pe termen mediu se urmărește certificarea sistem elor de management al
responsabilității sociale în cadrul firmei pentru a spori:
o angajamentul pentru etica de afaceri responsabilă din punct de vedere social;
o reputația ca cetățean corporativ responsabil sub aspect social;
o încrederea consumatorilor și o pe rcepție pozitivă din partea investitorilor;
o moralul angajaților;
o mediul de lucru corect, sigur și echitabil;
o condițiile de lucru.
Dimensiunea socială a firmei este completată și de alte activități printre care:
 promovarea economiei sociale conform principi ilor recunoscute la nivel european și
internațional;
 sprijinirea și încurajarea participării grupurilor vulnerabile în vederea integrării sociale
și profesionale;
 promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei prin implicarea comunității, a
autorită ților și a sectorului de afaceri;
 consilierea persoanelor din categoria grupurilor vulnerabile.
În planurile pe termen mediu se urmărește extingerea dimensiunii sociale prin:
o inițierea unor programe pentru copii, tineri, adulți, etc în diverse domenii precum sport,
cultură, protecția mediului, artă, protecția animalelor, dezvoltare durabilă, etc;
o înființarea unor centre de servicii specializate (centre de zi, case de tip familial, centre
de asistență medico -socială la domiciliu, supravegherea copiilor, a bolnavilor psihici,
persoanelor vârstnice, centre de informare, consiliere, centre de îngrijire a vârstnicilor
sau a bolnavilor, centre de formare profesională, etc).

43

Nr.
crt. Previziuni de alocare a profitului din exploatare pentru
acțiuni sociale
Perioada 2017 – 2018 Suma
(eur) Procent
repartizat
1 Tehnologizare în vederea creerii de noi locuri de muncă 20.000 12%
2 Cursuri de calificare profesională pentru angajați 10.000 6%
3 Servicii de construcții/reabilitare/renovare a locuințelor
personalului 15.000 9%
4 Programe pentru copii, tineri 20.000 12%
5 Centre de servicii specializate 100.000 61%
Total 165.000 100%
Tabel 3.7. – Previziuni de alocare a profitului din exploatare pentru acțiuni sociale ;

Previziunile de alocare a profitului pentru acțiuni sociale au în vedere alocarea unor sume ce
reprezintă mai mult de 60% din totalul sumelor alocate pentru înființarea centrelor de servicii
specializate, fără a diminua alocațiile aferente activităților care anterior au avut un impact pozitiv
asupra comunității și a membrilor ei.

Grafic 3.7. – Previziuni de alocare a profitului din exploatare pentru acțiuni sociale ;
3.7. Beneficiile întreprinderii sociale cu privire la alegerea domeniului construcțiilor
Din punctul de vedere al activității economice, domeniul construcțiilor prezintă la această dată
un avantaj, fiind unul dintre sectoarele în creștere. Acest lucru oferă premisele unei activități
sustenabile și o continuitate absolut necesară menținerii rentabilității firmei astfel încât activitățile
sociale să nu fie dependente de finanțări externe.
Un alt avantaj este reprezentat de posibi litatea integrării în muncă a persoanelor din categoria
grupurilor vulnerabile încă din prima zi. Prin stabilirea etapelor ce trebuie parcurse și a unui program
detaliat pentru fiecare dintre noii angajați, se diminuează efortul financiar al ”subvenționări i”
temporare aferentă noilor locuri de muncă. În faza inițială, persoanele aflate în situații dificile de
angajare sunt încadrate în muncă ca muncitori necalificați și luându -se în considerare înclinațiile și
12%
6%
9%
12%61%Previziuni de alocare a profitului din exploatare pentru acțiuni sociale
Perioada 2017 -2018
Tehnologizare in vederea creerii de noi
locuri de munca
Cursuri de calificare profesionala
pentru angajati
Servicii de
constructii/reabilitare/renovare a
locuintelor personaluluiPrograme pentru copii, tineri
Centre de servicii specializate

44
aptitudinile acestora sunt ghidați către cursur ile necesare obținerii de calificare. În general, lucrătorii
ating un nivel de productivitate acceptabil într -o perioadă de aproximativ două luni. Această perioadă
este într -un stadiu potrivit încât să nu afecteze auto -sustenabilitatea pe termen lung.
Aces t domeniu de activitate oferă și un alt avantaj prin posibilitatea unei intervenții directe
pentru acțiuni de amenajare/extindere/renovare/igienizare a spațiilor de locuit ale persoanelor aflate
în dificultate. Spre deosebire de alte organizații care reali zează astfel de acțiuni prin apelarea la
servicii externalizate, efectuarea unor astfel de proiecte ”in -house” presupune execuția la costuri de
producție, iar economiile realizate permit un număr ridicat de intervenții. Acest din urmă exemplu
conferă un av antaj competitiv întreprinderii sociale din domeniul construcțiilor în sensul reducerii a
ceea ce teoria economică denumește costurile de tranzacție între producător și client.

3.8. Beneficiile întreprinderii ca formă de economie socială
Crearea unei întreprinderi sociale constituie o experiență ce poate ajuta la dezvoltarea
capacității unei organizații deoarece echipa dobândește noi deprinderi și noi moduri de a gândi și
acționa sau au posibilitatea de a le utiliza pe cele pe care deja le posedă pe pa rcursul acestui proces.
În cadrul firmei se produc schimbări în managementul financiar și în cel operațional pentru a putea
asigura eficiența necesară. Participarea activă la problemele sociale impune permanent identificarea
și stabilirea de noi relații re sursă pentru activitatea derulată.
Un beneficiu imediat al firmei Target 1799 Construct a fost îmbunătățirea imaginii
organizației în cadrul comunității. Inițierea și dezvoltarea întreprinderii sociale s -a dovedit a fi o
oportunitate pentru organizație să se facă cunoscută în comunitate. Faptul că furnizează servicii sau
că asigură locuri de uncă pentru membrii din comunitate constituie elemente ce au permis creșterea
vizibilității pe plan local și nu numai. Vizibilitatea de care se bucură la ora actuală fi rma Target
1799 Construct se datorează în mare parte rolului preponderent al acesteia în integrarea pe piața
muncii a grupurilor cu risc ridicat e excludere/vulnerabilitate.
Realizarea de parteneriate cu alte firme dar și cu autoritățile locale reprezintă un alt avantaj
important pe termen lung al firmei. În urma derulării unor proiecte comune pentru construcția
locurilor de joacă amenajate în cadrul comunităților defavorizate, s -au realizat parteneriate pe
termen lung cu furnizori de materiale de construcț ii. Relațiile comerciale au cunoscut îmbunătățiri
semnificative materializate prin:
– prețuri de achiziție a materialelor și a materiilor prime mai scăzute;
– termene de plată mai permisive.

45
3.9. Întreprinderea socială – beneficiile individului
În gospodăriile în care locuiesc persoane ce aparțin grupurilor vulnerabile, proporția în care nu
lucrează niciun membru al familiei este de aproximativ 90%. În general familiile sunt formate din trei
până la șase membrii și cei care lucrează sunt soțul, părinții sau fraț ii. Principalul avantaj al angajării
persoanelor din grupurile vulnerabile îl constituie soluționarea problemelor financiare, respectiv lipsa
banilor pentru: mâncare, medicamente, întreținere și creșterea copiilor.
În urma angajării în cadrul firmei Target 1799 Construct, s -a constatat o responsabilizare și o
îmbunătățire a comportamentului persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile (romi și tineri). De
asemenea, persoanele angajate devin un exemplu atât pentru membrii familiei, cât și pentru alți
membri i ai comunității, în special vecini și rude. Exemplul beneficiilor unui loc de muncă stabil sunt
urmate în general de dorința de a se angaja și a altor membri ai familiei.
Proporția angajaților firmei Target 1799 Construct care cred că problemele se vor r ezolva în
următorii doi ani este mai mare de 50%. Principalele modalități de rezolvare a problemelor sunt:
angajarea și a altor membri ai familiei sau primirea unor sume mai mari de la stat. Chiar dacă peste
80% din personalul aparținând grupurilor vulner abile consideră că implicarea instituțiilor statului ar
conduce la rezolvarea problemelor, aceștia recunosc că un loc de muncă stabil constituie o soluție de
rezolvare a problemelor întâmpinate până la data angajării.
Un alt beneficiu al persoanelor din ca tegoria grupurilor vulnerabile sunt cursurile de formare
(calificare) profesională ”specifică”, realizată în cadrul întreprinderii. Prin intermediul acestor cursuri
fiecare persoană este instruită cu privire la sarcinile specifice de muncă. Cursurile de ca lificare se
desfășoară la locul de muncă, ceea ce reprezintă un avantaj deoarece le permite persoanelor să câștige
veniturile necesare asigurării condițiilor de trai.
Un exemplu de succes în acest sens, au fost cursurile de zidărie -tencuire care se desfăș oară pe
o perioadă de 5 luni din care o lună de teorie și 4 luni de practică. În urma acestor cursuri, mai mult
de jumătate din persoanele formate au deprins cunoștințele necesare profesării acestei meserii și au
obținut diplome de calificare, recunoscute la nivel național și internațional (necesară pentru a putea
profesa această meserie î n străinătate). Chiar dacă nu întreg personalul a rămas angajat în cadrul
firmei, formarea realizată și experiența acumulată a contribuit semnificativ la găsirea unui loc de
muncă calificat.
S-a observat că integrarea în cadrul echipelor de lucru, recunoașterea meritelor și aprecierea
muncii a contribuit la formarea personalității, în special a angajaților tineri și la integrarea acestora în
societate. Angajații provenind din familii cu condiții financiare precare și fără condiții de locuit
proprii au beneficiat de serviciile firmei în cadrul căreia activează pentru diverse lucrări de

46
amenajare/extindere/renovare/igienizare a spațiilor de locuit sau lucrări de alimentare cu apă și/sau
energie electrică.

3.10. Întreprinderea socială – beneficiile comunității
Colaborarea cu autoritatea publică locală prin proiectele de construcție a spațiilor de joacă și
implicarea autorității ca partener în acest proiect reprezintă o oportunitate și un criteriu de reușită
pentru dezvoltarea economiei sociale în comunitate și îmbunătățirea calității vieții celor din
comunitate. Același efect este previzionat și după implementarea următoarelor acțiuni programate,
respectiv inițierea programelor pent ru copii și tineri și înființarea centrelor de zi, a caselor de tip
familial sau de supraveghere a copiilor și persoanelor vârstnice.
În ceea ce privește impactul inițiativei asupra comunității, se constată o creștere a numărului de
persoane angajate lucru care se materializează prin sume disponibile ca urmare a economiilor cu
cheltuielile asigurării ajutoarelor financiare și materiale asigurate persoanelor asistate. Economiile
astfel realizate pot fi realocate altor nevoie ale comunității printre care enum erăm doar modernizarea
infrastructurii sau realizarea lucrărilor de canalizare, alimentare cu apă sau energie electrică.
Ca urmare a inițiativei firmei Target 1799 Construct, persoanele din comunitate (angajatori și
clienții acestora) au devenit din ce în ce mai conștiente în ceea ce privește problema persoanelor
marginalizate, a faptului că și aceste persoane au dreptul la viață în comunitate, la un loc de muncă și
au abilități lucrative care le permit acest lucru, cu condiția să li se ofere această șansă. Dobândind
statutul de a ngajat, persoanele marginalizat e ajung să contribuie la venitul familiei, învață să devină
mai responsabili și înlocuiesc comportamentele neadecvate cu cele potrivite din punct de vedere
social. Astfel, aceste persoane pot deveni di n asistați ai serviciilor sociale, persoane integrate în
societate, abilitate și cu un grad crescut de independență.
Lucrările realizate pentru angajații provenind din medii vulnerabile și fără condiții de locuit
proprii au constituit un exemplu pentru membrii comunității și s -au materializat prin atragerea unui
număr semnificativ de persoane din comunitate pentru diverse acțiuni de voluntariat.
Sintetizând impactul firmei ca întreprindere socială asupra comunității putem considera că
aceasta este unul d intre actorii principali în procesul de dezvoltare comunitară durabilă datorită
efectelor pe care le au asupra bunăstării membrilor. Impactul pozitiv asupra dezvoltării comunitare
se datorează următoarelor aspecte:
 stimulează dezvoltarea economică locală – firma este un angajator pe plan local și
utilizează în principla resurse din comunitate;
 reduce sărăcia – firma creează locuri de muncă la nivel local având un rol în corectarea
dezechilibrului de pe piața muncii datorită contribuției acesteia la creștere a ratei de

47
ocupare a lucrătorilor defavorizați și, implicit, la internalizarea efectelor externe și a
costurilor sociale ale șomajului și excluderii sociale;
 realizează incluziunea socială a grupurilor vulnerabile;
 realizează lucrări de construcție pentru rezolvarea unor probleme de protecția mediului;
 plata impozitelor și taxelor locale asigură venituri la bugetele autorității publice, venituri
care se întorc prin investiții și servicii pentru comunitate.
Nu în ultimul rând trebuie subliniată importanța ca pacității de transfer de bune practici la un
nivel ridicat, prin preluare inițiativei de către alte firme de pe plan local, în alte comunități în care se
află persoane din categoria grupurilor vulnerabile, exitând posibilitatea de adaptare a exemplului și
pentru alte tipuri de activități în interesul comunității: ateliere de mică producție sau ateliare de
procesare produce agricole din zonă, etc.

48
CONCLUZII

Economia socială este sectorul care se dezvoltă cel mai rapid în ultimii ani în Europa, și acest
context reprezintă un pământ fertil pentru înființarea, pe plan local, a unui număr cât mai mare de
întreprinderi sociale.
Un atribu t important cu privire la afacerile sociale este acela că se dorește identificarea în cadrul
grupurilor vulnerabile a acelor persoane care sunt suficient de motivate să creadă într -o schimbare și
care au capacitatea și dorința de a acționa. Dezvoltarea socială prezintă același inte res în urmărirea
bunăstării individuale cât și coeziunea socială. De asemenea, economia socială furnizează un mod de
dezvoltare a afacerilor care să fie în concordanță cu principiile echității, responsabilității sociale și
transparenței și care încurajează participarea democratică la luarea deciziilor.
În România, organizațiile de economie socială au o orientare accentuată în furnizarea de servicii
(în mod special serviciile sociale și formarea profesională) astfel că , mai mult de jumă tate din locurile
create în acest domeniu aparțin sectorului terțiar.
În ceea ce privește studiul de caz, putem afirma că scopul social al firmei Target 1799 Construct
face ca ace asta să nu își poată orienta activitatea cu precădere spre obținerea de profit. În unele
perioade este destul de dificil de păstrat acel echilibru între activitatea economică și cea socială. Firma
are multiple scopuri sociale de la integrare în muncă la oferire a de servicii pentru depășirea situațiilor
de marginalizare, toate acestea contribuind la dezvoltarea comunității locale. Pe de altă parte s-a avut
permanent în vedere dimensiunea economică a activității pentru a asigura sustenabilitatea activității.
Autonomia firmei a permis să fie flexibilă în a oferi servicii și bunuri în funcție de nevoile persoanelor
aparținând grupurilor vulnerabile.
Analizând aceste caracteristici, putem afirma că firma Target 1799 Construct are un rol în
dezvoltarea locală de tip endogen (bazată pe utilizarea și dezvoltarea resurselor interne ale
comunității) deoarece:
 se bazează pe creșterea capacității actorilor locali de a acționa;
 vizează acumularea de capitaluri de către comunitate (capital social concretizat în relațiile
sociale create, creșterea încrederii în instituții și în ceilalți indivizi; capital uman – creșter ea
capacității individuale prin instruirea și educarea acestora);
 urmărește mobilizarea resurselor locale în procesul de rezolvare a problemelor apărute în
comunitate;
 permite crearea de rețele și parteneriate care sunt mecanisme ale procesului de dezvoltare
locală durabilă.

49
BIBLIOGRAFIE

LITERATURĂ DE SPECIALITATE:
 Andr é Gueslin, “L’invention de l ’economie sociale” , Paris, 1998;
 Andrea Westall , ”Policy and future sources of EU funding for the social economy” , 2007;
 Antonella Noya și Emma Clarence, ”The Social Economy. Building inclusive economies” ,
OECD, 2007;
 Borzaga, C Santuari, A., ”The innovative trends in the Non -Profit Sector in Europe: The
emergence of Social Entrepreneurship” , OECD, 2000;
 Catherine Davister, Jacques Defourny și Oliv ier Gregoire, ”Work integration Social
Enterprises in the EU: An Overview of Existing Models”, Centre d’Economie Sociale, Universite
de Liege;
 Christine Collette, ”Economie sociale et solidaire: gouvernance es controle” , Dunod, Paris,
2008;
 Daniele Demoustier, ”L’économie sociale et solidaire. S’associer pour entreprendre
autrement”, Paris, La Découverte și Syros, 2001;
 Duminica, G. și Preda, M ., ”Accesul romilor pe piața muncii” , Editura Cărții de Agribusiness,
2003;
 Ewa Les și Maria Jeliazkova “The social economy in Central East and South East Europe”
în “Social economy: building inclusive economie” , OECD, 2007;
 Francis Demier, ”Istoria politicilor sociale, Europa Sec. XIX -XX”, Institutul European, 1998;
 Fontan, J.M., Shragge, E, ”Social Economy: International Debates and Perspectives”,
Montreal, Black Rose Books, 2000;
 Hansen, Peo and Schierup, Carl ‐Ulrik, Still a European Social Model? From a Vision
of a „Social Europe” to the EU Reality of Embedded Neo ‐Liberalism, Norrköping, 2005;
 Jacques Defounry, ”Social entreprise in an enlarged Europe: concept and realities” , 2004;
 Jacques Defourny și M. Nyssesns (coord.), ”Social enterprise in Europe: recent trends and
developments” , 2001;
 Jacques Defourny ; Nyssens, M, ”Social Enterprise in Europe: recent trends and
developments” , Working Papers Series, nr. 08/01, Liège, Rețeaua Europeană de Cercetare EMES,
2008;
 Mark Bevir (coord.), ”Enciclopedia of Governance”, University of California, Berkerley,
Sage, 2007;

50
 Mihaela Lambru, A ncuța Vameșu și Mircea Kivu (coordonatori), ”România 2010 – sectorul
neguvernamental – sectorul neguvernamental: profil, tendințe, provocări” , Fundația pentru
Dezvo ltarea Societății Civile, 2010;
 Muhammad Yunus, ”Dezvoltarea afacerilor sociale” , București, Editura Curtea Veche,
2010;
 Salamon, L.M.; Anheier, H.K.; List, R.; Toepler, S.; Sokolowski, W., ”Global Society.
Dimensions of the Nonprofit Sector ”, The Johns Hopkins Comparative Nonprofit Project,
Baltimore , 1999;
 Vladimir Tismăneanu (coord.), ”Raport final, Comisia Prezidențială pentru analiza dictaturii
comuniste din România”, Bucureșt i, 2006;
 Zamfir, C. și Zamfir, E. (coord.), ”Țiganii între ignorare și îngrijorare” , București, Editura
Alternative, 1993;

LEGISLAȚIE:
 ”Carta Socială Europeană” , 1961;
 ”Carta Principiilor Economiei Sociale” , 2001;
 Comisia Europeană, ”Europa 2020, o strategie europeană pentru o creștere inteligentă,
ecologică șși favorabilă incluziunii” , Bruxelles, 2010;
 Comitetul Economic și Social European, ”Comis ia UE ar trebui să ia serios în considerare
elaborarea unei politici pentru întreprinderile sociale” , Bruxelles, 2009;
 Consiliul Europei, ”Rethinking consumer behaviour for the well -being of all – Reflections on
individual consumer responsibility” , 2009 ;
 Ghidul Solicitantului, Condiții specifice ale Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea
Resurselor Umane (POSDRU) 2007 -2013;
 HG 829/ 2002 privind aprobarea Planului Național Antisărăcie și Promovarea Incluziunii
Sociale , (Monitorul Oficial 662/06.09.200 2), cu modificările și completările ulterioare;
 Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației , (Monitorul Oficial
172/28.02.2005) , cu modificările și completările ulterioare;
 Legea nr. 122/ 1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariați lor și al
uniunilor acestora, (republicată în Monitorul Oficial 261/22.04.2009);
 Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii,
(Monitorul Oficial 681/29.07.2004) , cu modific ările și completările ulterioare;
 Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, (Monitorul Oficial 401/20.07.2001) , cu
modificările și completările ulterioare;

51
 Legea nr. 540/2002 privind Casele de ajutor reciproc ale pensionarilor , (Monitorul Oficial
723/03.10.2002) ;
 Legea nr. 566/ 2004 a cooperației agricole, (Monitorul Oficial 1236/22.12.2004) , cu
modificările și completările ulterioare;
 Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal , (Monitorul Oficial 927/23.12.2003) , cu modificările
și completările ulter ioare;
 MMFPS, ”Memo randumul comun în domeniul incluziunii sociale ”, România, 2005;
 MMFPS, ”Raportul Național Strategic privind Protecția Socială și Incluziunea Socială, 2008
– 2010” , 2008 ;
 MMFPS ,“Economia socială – Model inovator pentru incluziunea activă a persoanelor
defavorizate”, proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013;
 OUG 4/2010 privind reglementarea unor mă suri de protecție socială pentru anul 2010 ,
(Monitorul Oficial 93/10.02.2010) ;
 OUG 26/2000 cu privire la Asociații și Fundații, (Monitorul Oficial 39/31.01.2000) , cu
modificările și cmpletările ulterioare.

RAPOARTE DE CERCETARE :
 Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană
comparată, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, București, 2011;
 Rezumatul raportului întocmit pentru CESE de CIRIEC, ”The Social Economy in the
European Union” , 2007.

PUBLICAȚII:
 CEP-CMAF, ”Déclaration finale commune des organisations européennes de l ’Économie
Sociale”, 2002;
 EMES, ”Social enterprise: a new model for poverty reduction and employment strategy – an
examination of the Concept and Practice in Europe and the Commonwealth of Independent
States”, UNDP Regional Bureau for Europe and the Commonwealth of Independent States, 2008;
 Dennis R. Young, ”A unified theory of social enterprise: international applications” ,
prezentare în cadrul Conferinței ”The futu re of social entreprises: models and experience”, 2009 ;
 ”Report of the Conference on Financing Local Development: Understanding the Role of
Mutual Credit and Co -Operative Banks”, Paris, 2007;
 Conferința de economie socială de la Gdansk, „Economia de solidaritate” , Polonia, 2008;

52

RESURSE WEB:
 www.emes.net
 www.socialinvestmentbussiness.org
 www.ciriec.ulg.ac.be
 www.febea.org
 www.ec.europa.eu
 www.insse.ro
 www.infoeuropa.eu
 www.worldbank.org
 http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/promoting -entrepreneurshop/social -economy ,
accesat în data de 07.03.2017;
 http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/promoting -entrepreneurship/social –
economy/index_en.htm./ , accesat în data de 22.02.2017;