Lucrarea de față iși propune evidenț iind noțiunile generale privind serviciile turistice [610288]

– 1 –

INTRODUCERE

Lucrarea de față iși propune – evidenț iind noțiunile generale privind serviciile turistice
și turismul rural și analiz ând potențialul turistic al zonei Bran – să prezinte modul în care s -a
înființat și se dezvoltă Pensiunea ” Tanit a” ca și planul de afaceri privind dezvoltarea serviciilor
turistice oferite de aceasta.
Satul românesc , prin specificul etnocultural și etnnografic, prin originalitate și bogăția
resurselor proprii spațiului geografic aferent , poate să se co nstituie ca un produs turistic inedit,
care să satisfacă o gamă largă de motivații în turismul organizat și pe cont propriu, intern și
internațional. Îndeosebi în zonele montane și colinare portul popular, folclorul mai prezinta acea
nota de originalitate atât de rar întâlnită astăzi și atât de căutată de turiști.
Agroturismul ridică probleme de o mare diversitate în fiecare zonă, în funcție de
componentele naturale, economice și umane ale acestuia.
Amplificarea activitații tur istice în satele montane are influențe în domeniul
demografic, conducând la o creștere a populației rurale prin limitarea exodului spre orașe.
Deoarece constituie o sursa major ă de locuri de muncă pentru femei, pentru că nu exclude
strălucite reușite femin ine, și pentru că dezvoltă rolul social al femeii casnice, agroturismul poate
fi considerat și ca un instrument de promovare a femeii. Dezvoltarea turismului are incidențe în
situația financiara a satelor turistice, stimulând activitațile rentabile, dive rsifica economia locală,
stimulează economia rurală printr -o cerere suplimentară de produse agrcole și aport de capital
financiar.
Se pot menționa însă și o serie de efecte negative generate de intensificarea turismului
rural, efecte ce se r esimt mai ales la nivelul peisajelor naturale, rezervațiilor și parcurilor naturale
din vecinătatea satelor turistice.
Activitatea unei pensiuni turistice depinde în mare masură de mediul natural în care este
amplasată, iar zona Bran este una d intre cele mai deosebite regiuni ale României.
Un alt motiv pentru care am ales această temă este deoarece m -am născut într -o zonă așa
frumoasă și am deosebita plăcere de a lucra întrun domeniu deosebit , care crește de la o zi la alta
și are un potențial enorm.

– 2 –
Absolvent: [anonimizat]: 2014 – 2016
Programul de studii: MANAGEMENT UL AFACERILOR
Conducător științific :
Tema lucrării: Strategii de dezvoltare a unei pensiuni agroturistice – Studiu de caz Pensiunea
”Tanita”.
Studiul de caz efectuat la: Pensiune a Tanita – Bran
Rezumatul lucrării:
În capitolul am prezentat pensiunea ”Tanita ”, pensiune agroturistică situată în Bran. În primul
capitol a fost prezentată obiectivele urmărite de pensiunea ”Tanita ”, piața și mixul de marketing.
În capitolul al doilea sunt prezentate date economice și financiare din cadrul pensiunii
”Tanita ” și strategiile de piață utilizate de către aceasta.
Capitolul al treilea tratează strategii de dezvoltare a pensiunii ”Tanita ”.
Capitolul al patrulea am concluzionat.
Capitolul Nr.
pagini Nr.
figuri Nr.
tabele Nr.
referințe
bibliografice Nr
. Denumire
1. PREZENTAREA PENSIUNII „TANITA” 13 4 0 3
2. PERFOMANȚELE ECONOMICE ȘI
FINANCIARE ȘI STRATEGIILE
ADOPTATE DE PENSIUNEA „TANITA” 16 6 13 4
3. STRATEGIA PRIV IND DEZVOLTAREA
ȘI PROMOVAREA PACHETULUI DE
SERVICII TURISTICE OFERITE DE
PENSIUNEA „TANITA” 12 0 0 0
4. CONCLUZII ȘI PROPUNERI 3 0 0 0

Sinteza
Lucrării de
disertație Nr.
pagini text Nr.
figuri Nr. tabele Nr.
referințe
bibliografice Anexe [nr.
pag.]
48 10 13 7 0

– 3 –

Cap. 1. PREZENTAREA PENSIUNII „TANITA”
(COMUNA BRAN, JUDEȚUL BRAȘOV )

Fig. 1.1. Pensiunea ”„Tanita” ” din Bran

AMPLASAREA PENSIUNII
Pensiunea „Tanita ”, înființată în iulie 200 2 și destinată turismului ru ral, este situată in
Satul Bran din Comuna Bran , la nr. 16, pe str. Liviu Popovici . Pensiunea este construită pe două
etaje, dispune de 6 camere duble matrimoniale și un apartam ent, toate clasificate la trei
margarete, conform standardelor europene. La numai 400 m de celeb rul Castel al lui Dracula,
pensiunea „Tanita” își asteaptă mereu oaspeții cu porț ile deschise, pentru a -și petrece zilele de
relaxare într -o ambianță de munte.
Pensiunea este situata la 75 de m de strada principală, într -o zonă liniștită . La cerere a
clien ților se pot adă uga și paturi supli mentare, inclusiv pentru bebeluș. Pensiu nea dispune de
conexiune Wi -fi în toatele camerele sale.

– 4 –

Fig 1.2. Locul de joacă în cadrul pensunii “Tanita” – Bran

1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE

Pensiunea „Tanita” este desti nată turismului rural și oferă servicii de calitate clasificate
la trei margarete , conform standardelor europene.
Corpul de cazare cuprinde: holurile de etaj prevăzute cu fotolii și măsuțe joase (pe care se
găsesc pliante și materiale documentare despre p ensiune), oficiile de etaj ale cameristelor, oficiul
room -service, spațiile de cazare cu acces pe culoar. Acestea au mărimi standard prevăzute în
OMT nr.56/1995.
Spațiul de cazare cuprinde camera propriu -zisă, grupul sanitar și vestibulul. Interiorul este
confortabil și modern utilat. Dotarea camerelor respectă standardele pensiunilor de trei stele.
Toate spațiile de cazar e sunt dotate cu TV color (antenă satelit), minibar, room -service. Toate
articolele din camere sunt marcate cu logo -ul pensiunii.

– 5 –

1.3. ACȚIONARII
Pensiunea „Tanita” a fost înființată î n iulie 2002 acționar principal fiind Anca Moșoiu –
Persoan ă Fizic ă Autorizat ă.
Activitatea propusă:
* Cod CAEN 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată.
* Cod CAEN 7721 – Activități de închiriere și leasing cu bunuri recreaționale și
echipament sportiv .

1.4. ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII
În cadrul pensiunii „Tanita ” putem defini două structuri:
 structura de producție , din care fac parte toate compartimentele în care se produc
serviciile și anume : serviciul de cazare și serviciul de alimentație ; activitățile de producție
sunt cele care generează veniturile societății;
 structura funcțională , constituită din totalitatea compartimentelor în care se desfășoară
activități cu caracter f uncțional, de pregătire și luare a deciziilor în pensiune; acestea nu
oferă în mod direct servicii clienților și nu generează venituri directe (departamentul
financiar – contabil , departamentul de marketing).

Departamentul cazare cuprinde serviciile tip front -office.
Recepționerii lucrează în spatele front -desk-ului și au ca atribuții principale: primirea și
cazarea clienților, întocmirea notelor de plată încasate de către compartimentul casă – facturare.
În cadrul serviciului de etaj se desfășoară activi tăți de întreținere, amenajare și curățenie a
spațiilor de folosință individuală și comună. Funcția specifică a serviciului de etaj este aceea de
cameristă.
În pensiune lucrează : 2 cameriste, 1 muncitoare curățenie, Toate posturile serviciilor de
etaj și spălătorie se subordonează administratorului pensiunii.
Activitatea departamentului alimentație (restaurant, bar, food & beverage) se
desfășoară la nivelul spațiilor de producție (bucătăria) și servire (salonul de servire, baruri) și se
află sub conducer ea directă a directorului administrativ.

– 6 –

Fig 1.3. Camera standard di n cadrul Pensiunii “Tanita”

Fig 1.4. Restaurantul din cadrul Pensiunii “Tanita” – Bran

– 7 –
1.4.1. Obiectivele urmărite
La deschiderea pensiunii „Tanita” , se dorea să se atingă un anumit standard de
clasificar e, de tip pensiune agroturistică cu 7 unități de cazare, constând în 6 camere cu 2 paturi
și un apartament, cu hol și b aie proprie, spațiu de primire și un salon. De la noțiunea de idee
până la creionarea proiectului de dezvoltare a pensiunii, c apacitatea dorită a fost de 16 locuri de
cazare .
Astfel pensiunea „Tanita” dorea să se înscrie în categoria de pensiune agroturistică, să fie
integrată în circuitul turistic local, și să fie generatoare de venit.
Pensiunea dispune de utilită țile necesare asigurării unui confort: energie electrică, apă
rece și caldă, canalizare, telefon, acces televiziune și grupuri sanitare moderne.
Dotarile pensiunii – începând de la mobilier , amenajări, echipamente de bucătărie până la
tot ceea ce înseamnă dotarea specifică și imaginea unei camere rustice – sunt complete și de
calitate , asigurând un confort deosebit .

A. Obiective le specifice urmărite
1. Prin înființa rea acestei pensiuni s -a dorit crearea unui num ăr de locuri de munc ă, ce
vor fi disponibile pen tru loc alnici (în felul acesta se ajută și economia locală ).
2. S-a urmărit și încă se urmărește creșterea valorii adăugate î n activitatea de turism .
3. Creearea, îmbunăț irea ș i diversificarea infrastru cturii și a tuturor serviciilor turistice
oferite. În aces t fel se va da o altă imagine agroturimului românesc și se va încerca o
altă abordare în ceea ce privește primirea, cazarea turiștilor și grija noastră față de
buna dispoziț ie a lor.
B. Obiective le operaț ionale urmărite
1. Creșterea și îmbunătățirea structuril or de primire turistică la scară mică, utilarea
pensiunii în conformitate cu standardele cerute prin Ordinul 1051/2011 și încadrarea
sa în circuitul turistic.
2. Dezvo ltarea sistemelor de informare și promovare turistică. Se va acorda o atenț ie
mare acestui aspect, pentru c ă el poate decide succesul acestei investiții. O reclamă

– 8 –
bună și o informare corectă a poten țialilor turiș ti, pot face diferența între succes și
eșec.
3. Creearea facilităților recreaționale în vederea asigură rii accesu lui la zonele naturale
cu potențial turistic. Ținând cont de frumusețea zonei și amplasarea pensiunii, ar fi
păcat să nu încercăm să arătăm turiștilor și o altă față a modului de recreere, și nu pur
și simplu să aibă parte doar de o ședere la pensiune și atâ t.

 1.4.2. Sistemu l de rezervări
Rezervările de camere se fac prin telefon sau pe internet. Rezervările trebuie păstrate
până la orele 18.00 din ziua sosirii. Excepțiile de la această regulă o reprezintă rezervările
garantate care trebuie păstrate până în momentul check -out-ului din ziua următoare. Totodată se
pot face rezervări prin intermediul siteurilor de profil, cel mai mare site fiind www.touristinfo.ro .

1.5. POTENȚIAL TURISTIC AL PENSIUNII „TANITA”
Un avatanj mare al pensiu nii este zona Branului care este plină de atracții turistice.
Comuna Bran este una din cele 44 de comune ale județului Brașov. Situat î ntr-un lo c pitoresc, la
24 de km de Brașov , Branul este un punct de atracție pentru turiștii români și stră ini.
Asezat la intrarea în culoarul Bran -Rucar – vechi drum comercial și strategic între țara
Bârsei și Țara Româneasc ă – Bran ul este prețuit pentru frumusețile naturii înconjuratoare.
Altădată doar o stațiune climaterică de interes local, azi este o stațiun e în plină dezvoltare, centru
național al turismului rural, ecologic și cultural. Beneficiind de un sit natural deosebit, de
apropierea de munț ii Piatra Cra iului, aproape toate localitățiile din împrejurime au un specific
tradiț ional de mare valoare și sunt de maxim interes pentru vizitatori .
Sub aspect fizico -geografic comuna Bran se află la joncțiunea a trei mari unități naturale:
Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Podișul Transilvaniei, de unde rezultă o pronunțată
complexitate și d iversitate în trăsăturile geologice și geomorfologice, reflectată în climă, ape,
soluri, vegetație și faună. Granițele dinspre sud ale județului urmează curba celor mai înalți
munți din Carpați: Bucegi, Ciucaș și Făgăraș, unde sunt situate lacurile glacia le Urlea și
Podragul. Relieful coboară gradual spre nord printr -o arie de dealuri alpine până la platoul
Bârsa, ca în cele din urmă, dincolo de râul Olt, să crească din nou spre marginea de sud a
platoului transilvănean .

– 9 –
Munții Fă gărașului atrag atenția prin relieful alpin modelat pe roci dure, de origine
metamorfică, ce constă dintr -o gamă variată de șisturi cristaline. Creasta principală are înălțimi
de peste 2000m, cel mai înalt vârf de pe aceasta fiind Moldoveanu (2544m).
Munți i Piatra Craiului – cei mai grandioși munți calcaroși din România – sunt
reprezentați printr -o creastă calcaroasă principală lungă de circa 25km și înaltă de peste 2000m.
O înșeuare la altitudinea de 1600m – Curmătura – separă în creasta principală două s ubunități:
Piatra Craiului Mică (1790m), în extremitatea nord -estică, cu aspectul unui platou îngust care
cade abrupt asupra golfului depresionar al Zărneștilor respectiv Piatra Craiului Mare, spre SSV,
cu creasta ascuțită și zimțată, depășind în unele loc uri 2200m (La Om 2238m, Vârful Zbirii
2231m, ș.a.).
Culoarul Bran -Rucăr reprezintă o zonă depresionară cuprinsă între zidul Pietr ei Craiului
la vest și masivul Leaota la est. Datorită înălțimii mai scăzute în raport cu masivele muntoase
învecinate a oferit posibilitatea amplasării unei importante artere de comunicații rutiere
transcarpatice, legând Transilvania de Muntenia.

1.6. SERVICII LE OFERITE DE PENSIUN EA „TANITA”

Conform Normel or metodologice privind ”Criteriile obligatorii privind clasificarea
structuril or de primire turistice cu funcț iuni de cazare de t ipul pensiunilor turistice” sunt
îndeplinite urmă toarel e criterii:
– amplasarea pensi unii turistice este realizată în tr-un loc ferit de o sursă de poluare;
– spațiul de preparare ș i servire a mesei este destinat doar pentru consumatorii cazați, iar
numă rul locurilor l a mese este egal cu al capacităț ii de cazare .
În pensi une, turiștilor li se oferă masă preparată din produse naturale, preponderent din
gospodăria proprie sau de la producători autoriza ți de pe plan local , iar gazdele se ocupă direct
de primirea turiștilor și de programul acestora pe tot parcursul sejurului pe care îl petrec la
pensiune.
Ținând cont că obiectul înființă rii acestei pensiuni a fost practicarea agroturismului, am
încerca t pe cât posibil ca mesele acestora să conțină produse preponderant din gospodaria
proprie ; s-au putut asigura: lapte, caș , iaurt, ouă , carne de iepure, fructe, miere de alb ine
polifloră , faguri, toate făcute după reț ete proprii. De asemenea lipsurile au fost supli nite cu

– 10 –
produse de la localn ici. În felul aces ta am sprijini t economia locală și am întărit ideea de a
consuma produse bio, crescâ nd astfel ș i veniturile țăranilor, care produc doar pentru autoconsum.
Astfel că noi, propr ietarii de agropensiuni, pute m încheia contracte de colaborare cu ei, în
vederea furnizării de produse de alimentație și nu numai, dâ nd un puternic imbold economiei
locale și renunțând totodată la produsele de import.
În amenaja rea pensiunii s -a avut în vedere percepția calității serv iciilor de la cel mai mic
detaliu până la întreaga imagine.
De ace ea se utiliz ează produse de marcă tradiționale, pentru a crea o atmosferă plăcută,
liniștită , într-un cadru familiar, simplu.
Aceste produse sunt perdele, covorașe, perdele obturante, fețe de mese, prosoape produse
din bumbac, cu o atingere plăcută, având o naturalețe de neegalat.
Pentru a atrage turiștii s -au impu s următoarele măsuri:
 menținerea grupurilor sanitare în perfectă stare de funcționare și curățenie;
 furnizarea apei calde la gru purile sanitare și în spațiile comune;
 asigurar ea unei temperaturi minime de 22 grade C în timpul sezonului rece în spațiile de
cazare și de servire a mesei;
 terminarea programel or organizate în curte la ora 1 .00 noaptea;
 o bună întreținere a clădirii prin zugrăvire și salubrizare ori de câte ori este nevoie;
 evitarea poluării fonic e;
În cadrul pensiunilor agroturistice se desfășoară cel puțin o activitate legată de
agricultură, creșterea animalelor, cultivarea diferitelor tipuri de plante, livezi de pomi f ructiferi
sau se desfășoară o activitate meșteșugărească, cu un atelier de lucru, din care rezultă diferite
articole de artizanat.
Activitățile în cauză trebuie să se desfășoare în mod continuu sau, în funcție de specific și
sezonalitate, să aibă caracter de repetabilitate.
Acest criteriu este i ndeplinit cu brio, familia ocupându -se de î ngrijirea l ivezii, a
animalelor din gospod ărie și prepararea produselor tradiț ionale.

– 11 –
1.7. PIAȚA ȘI CARACTERISTICILE SALE

1.7.1. Piața țintă a pensiunii „Tanita”
Pensiunea „Tanita” se află situată la 28 de km de Braș ov, într-o localitate foarte liniștită
și pitorească , Bran, unde fiecare își poate petrece un sejur plăcut, lipsit de griji și de monotonia
din viaț a de zi cu zi, u n loc ideal pentru cei ce vor să -și petre acă timpul î ntr-un cadru tradiț ional,
unde obiceiurile locului înca se mai păstrează și unde oamenii trăiesc din ceea ce produc în
propria gospodă rie.
Astfel, oferta este pentru to ate gusturile, pentru copii cu însoțitori, cărora le plac
animalele și vor s ă le vadă î n mediul lor și nu î n poze sau la televizor, p entru tineri dornici de
aventură și de explorare a frumuseților munț ilor din jur, famili ilor cu venituri medii, din
străinatate, cărora le place să construaiscă relații umane.
Cunoașterea clientelei are la bază culegerea sistematică zilnică a informațiilor referitoare
la:
 originea clienților (țara de proveniență);
 mijlocul de transport utilizat;
 tipul clientelei (individuală sau de grup, cu sau fără rezervare, VIP, client
obișnuit) ;
 cine a efectua t eventuala rezervare (o agenție de voiaj, clientul însuși) ;
 sursa de informare cu privire la existența pensiunii .
Printre motivele voiajului și sejurului oaspeților pensiunii se pot enumera: city break,
vacanța (sejur și tranzit) . Cei mai numeroși clie nți sunt cei care au ca motiv principal relaxarea.
În rândul clientelei de bază sunt cuprinse cadrele cu un venit mediu. Clientela se dovedește
foarte sensibilă la eficacitatea sistemelor de rezervare și la confortul oferit de echipamentele
disponibile.

1.7.2. Preț urile practicate la Pensiunea „Tanita”
Prețurile practicate n u sunt mult peste media de piață .
În stabilirea lor s-a ținut cont și de veniturile medii ale turiștilor, condițiile de viață
actuale, raportul calitate -preț, precum ș i serviciile oferite de noi.

– 12 –
Asfel, pen tru o noapte de cazare în cameră de 2 persoane, preț ul este de 100 de lei , în
afara sezonului, pentru 3 persoane este de 130 de lei, iar î n cazul apartamentului 15 0 de lei.
De asemenea, pensiunea „Tanita” oferă și pachete pent ru sărbători ; la acestea prețurile nu
cresc cu mai mult de 20%. Pentru închirierea completă a pensiunii pentru mai mult de 4 zile,
pensiunea „Tanita” oferă reducere de 10% din preț, î n extrasezon, iar pe ntru mai mult de 7 zile
se oferă 20% reducere, indiferen t de perioadă. Scopul pensiunii e să primească mereu turiști și să
nu rămână mai mult goală, din cauza preț urilor ridicate sau f orțați de concurență .
La fel , pensiunea „Tanita” pune la dispoziția clienților posibilitatea de a î nchiria bicicle tă,
la un preț de 20 de lei pe zi, posiblitatea de a închiria echipamen t pentru escaladă la un preț de 50
de lei, zbor cu parapanta, la un preț începând cu 120 euro. Menționez ca aceste activităț i se fac
cu instructori licențiaț i.

1.7.3. Promovarea
Promovarea serviciil or se face în concordanță cu piața țintă aleasă și cu costuri reduse.
Prima, și poate cea mai importantă metodă de promovare , este amplasarea de panouri indicatoare
la marginea drumului, pentru ca musafirii să găsescă ușor pensiunea.
Pentru a promova pensi unea s -au ales următoarele metode: permision marketing, social
networking, direct marketin g, online marketing și recomanda tion marketing . Toate aceste
metode ajung direct la piața țintă cu costuri reduse, fapt indus de însăși metodele de promovare.

1.7.4 . Personalul pensiunii
Personalul angajat este din localitate. Managerul pensiunii Moșoiu Anca este
responsabilă cu organ izarea și desfășurarea programelor p entru turiști. Mai există u n angajat ca
recepționer și o cameristă care asigură curățenia pensiunii și a spațiilor interioare și exterioare, a
lenje riei de pat, a fețelor de masă.

1.7.5. . Concurenț a
Oferta este destul de bogată, concurența acerbă .
De la an la an în zona Bran apar noi pensiuni. In Bran există la momentul actual peste
175 de unități de cazare, pensiuni, demipensiuni, hoteluri. Pernsiunea „Tanita” a venit cu un
potențial turistic slab la prima vedere, 7 camere și 16 de locuri de cazare , dar cu accent ridicat pe

– 13 –
calitate și fidelizarea clienților. Obiectivul pensiunii pentru primii ani, s e refer ea la recuperara
invesției, urmând ca încet încet să ocupă m un loc onorabil pe piață. Avantajul nostru , în
comparaț ie cu celelalte pensiuni din zonă, este prețul mediu practicat, plus oferirea de produse
din producție proprie ș i produse cât mai natu rale, precum și activitățile recreaț ionale inedite.
Concurența îmbracă forma luptei pentru cucerirea pieței, fiecare concurent căutând să
satisfacă nevoile clienților săi în condiții superioare celorlalți ofertanți.
Ei reprezintă o componentă nelipsită a m icromediului, reprezentaț i de firme sau persoane
particulare care își dispută aceeași categorie de clienț i, și în numeroase cazuri ace iași furnizori
sau prestatori de servicii. Organizatorul de produse turistice trebuie să suprvegheze îndeaproape
concurenț a, ceilalț i organ izatori de pachete turistice, să valorifice acele segmente de piață încă
nevalorificate.
Calitatea serviciilor prestate reprezintă o modalitate eficace de obț inere a unui avantaj
competitiv Existența unei concurențe puternice , nu numai în domeniul servi ciilor, este un
element datorită căruia clienții au de câștigat, în aceste condiții li se oferă produse turistice cât
mai competitive. Existând concurenț a organizatorii de produse turistice vor acorda o importanță
mai mare calității serviciil or oferite turiștilor și în același timp și prețul se stabileș te la un nivel
mai mic.
Numărul de pensiuni și implicit de locuri de cazare a crescut în fiecare an (cea mai mare
creștere a fost înregistrată în 2009 în Șirnea unde numărul pensiunilor a cres cut cu 500% față de
1999, an în care, față de anul precedent, acest număr scăzuse cu 33,3%), aceasta datorită
încurajării dezvoltării acestei forme de turism prin acordarea de fa cilități pentru persoanele care
investesc în turismul rural.
Principalii conc urenți ai pensiunii „Tanita” sunt:
 Vila Niculina (3*);
 Pensiunea Transilvana (2*);
 Pensiunea Dalia Alba (3*);
 Pensiunea Aldulea (2*).

– 14 –
1.7.6 . Politi ca de distribuț ie și strategii le de dezvoltare
Aceasta presupune a legerea canalelelor de distribuț ie a produ selor turistice oferite de
firmă . Produsele pot fi distribuite direct sau se folosesc canale de distribuț ie. Pentru ca bunurile
și serviciile sa aju ngă la clienț i în timp util și în cele mai bune co ndiții este necesar ca fiecare
firmă să -și aleagă și își conceapă cu atenție sistemul de distribuț ie.
Distribuția este un element important al mixului de marketing și este definită ca fiind
„totalitatea ac tivităților prin care bunurile material sunt aduse de la producător la consumator”
sau, cu alte cuvinte, cuprinde „totalitatea activităților care au loc în spațiul și timpul care separă
prestatorul de servicii de consumator”.
În turism, distribuția constit uie o pârghie importantă a actului de vânzare a produsului
turistic, de stimulare și atragere a consumatorilor potențiali.
Politica de distribuție cuprinde „totalitatea deciziilor care se referă la o asigurare a
treptelor de desfacere coordonate cu perform anțele întreprinderii”, iar obiectul acesteia îl
constituie „finalitatea actelor de vânzare -cumpărare în ceea ce privește alegerea celor mai
indicate canale de distribuție, cât și opțiunea pentru ruta optimă a mișcării produselor”.
În turism consumatorul t rebuie să se deplaseze la produs, această diferență este
importantă deoarece consumatorul nu poate verifica produsul din punct de vedere fizic, astfel
exista implica ții în tipul de distribuție. În momentul rezervării sau cumpărării produsului turistic,
ofertanții dau informații asupra prețului, cantității (număr de locuri), orarul mijloacelor de
transport , calitatea serviciilor, condiții le de cumpărare și proceduri le de rezervare. Informațiile se
transmit agențiilor de turism sau touroperatorilor care, la rândul lor, le transmit consumatorilor.
Biroului de rezervări îi revine prelucrarea rezervărilor individuale și înregistrarea tuturor
comenzilor (individuale sau de grup). Atribuțiile biroului de rezervări sunt: înregistrarea,
confirmarea, modificarea, anu larea rezervărilor individuale; înregistrarea comenzilor de grup;
evidența listei de așteptare (refuz); înregistrarea și clasarea contractelor; procedura no -show.
Echipa de rezervări este formată dintr -un responsabil -rezervări și un agent de rezervări.
La pensiunea „Tanita” aproximativ 6 0% dintre clienți recurg la rezervarea directă, prin
telefon (3 numere de telefon sunt disponibile ), prin email sau direct prin s ite-ul acestora, iar
restul de 4 0% prin intermediari. Dintre intermediari pot fi evidențiați: agențiile de voiaj online
www.touristinfo.ro , www.amfostacolo.ro , www.visitbran.ro

– 15 –
Sistemul de rezervare a pensiunii este rapid, e ficient și simplu, astfel agentul de rezervări
adresează potențialilor clienți anumite întrebări, într -o anumită ordine (Task on line) pentru a
intra în posesia informațiilor celor mai relevante, re feritoare la sejurul clientului.
Indiferent dacă vorbim de o rezervare făcută direct sau indirect (intermediar), pentru un
client individual sau pentru un grup, odată cu răspunsul de acceptare a rezervării e necesar să se
solicite o garanție de rezervare. Î n cazul pensiunii „Tanita” acesta percepe o plată în ava ns,
respectiv un depozit de garanție – minim tariful pentru o noapte de cazare; numărul și data limită
de valabilitate a cărții de credit; cererea de rezervare a unei companii.

1.7.7 . Politica de promovare
Practicând aceste politici o firmă de turism mai întâi își informeaza turiștii despre existenț a
firmei și a produselor sale și apoi îi determină să cumpere produsul în cauza. Un bun material sau
un serviciu , oricât de bun ar fi și oric ât de multe performanț e se ating prin cosumarea lui , dacă nu
este cunoscut pe piață, clienții nu stiu de existenț a lui, nu se va bucura de succes. Din acest motiv
o buna concepere a poli ticii de promovare este necesară pentru su ccesul unei firme.
Una din etapele cuprinse î ntre conceperea, realizarea și vâ nzarea unui serviciu sau produs
este promovarea , care în cadrul marketingului îndeplinește funcția de comunicare .
Comunicarea este privită ca un dialog interactiv între firmă și clienții să i, care se manifestă
înainte de vâ nzare, în timpul vâ nzarii, în timpul consumului și dupa consum. Loc perfect de relaxare – Am stat 3 nopti la pensiunea Tanita si ne -a
placut foarte mult. Gazde discrete dar te ajuta cu tot ce pot in caz ca ai
nevoie. Noi am avut o camera dubla cu pat matrimonial. Patul un pic
cam scartaietor dar in rest to tul perfect. Baia foarte curate la fel ca si
camera, are si feon. De pe balcon se vedea o parte din spatele curtii si
o zona impadurita. Foarte relaxant pentru baut cafeaua de dimineata.
Noi am baut cafeaua jos pe terasa. Aceasta are iesire si din living s i din
bucatarie (care app este imensa, total utilata, are pana si espressor). In
curte sunt 3 hamace, un leagan balansoar […]
IMPRESII Pensiunea Tanita, BRAN , adaugate in 10.08.15 de ioana.19019 2
[sursa http://amfostacolo.ro/harta -romania__15/rucar -moeciu –
bran__98/bran__1156/pensiunea -tanita__3142/ ]

– 16 –
O comunicare eficienta nu este chiar at ât de u șor de realizat. Intregul mix de marketi ng
trebuie astfel integrat încât să ofere un mesaj consistent despre firm ă și ofert a sa.
Promovarea cuprinde o gamă largă de activit ăți care trebuie corelate cu celelalte elemente
ale mixului de marketing .
Campania de promovare este realizată de managerul pensiunii . Cu anumite ocazii și la
anumite intervale de timp se desfășoară promovări ale pensiunii prin radio , prin reviste de
specialitate (agenții, tour operatori) , cât și pe rețelele de socializare, facebook fiind cel mai
import ant canal prin care pensiunea „Tanita” se promovează.
O promovare indirectă oferită de canalul Facebook, este acela d e check -in la pensiune și
vizualizare a feedbackurilor.
Managerul pensiunii practică și promovarea prin direct marketing -mail, trimițând
newslettere clienților , cu ofertele pensiunii legate de prețuri promoționale, cu evenimentele
organizate, pachete de sărbători special concepute pentru ace știa.

– 17 –

Cap. 2. PERFOMANȚELE ECONOMICE ȘI FINANCIARE ȘI
STRATEGIILE ADOPTATE DE PENSIUNEA „TANITA”
2.1. INDICATORII ECONOMICO -FINANCIARI
Pentru prezentarea economică cât mai detaliată a pensiunii „Tanita” este necesară o
analiză a prin cipalilor indicatori economici și financiari, analiză din care se poat e deduce
eficiența activității pensiunii.
În general, eficiența cu care se produc servicii sau bunuri materiale se poate defini ca
raport între efectul util și efortul făcut pentru obți nerea lor. Eficiența activității economice
depinde și de politica economică și financiară adoptată de manageri, de măsurile luate de aceștia .
Este și cazul pensiune ii „Tanita” care beneficiază de reputația bună pe care și -a facut -o, și-a
îmbunătățit servic iile, deven ind un pensiune de categoria lux.
În continuare vor fi prezentați indicatori precum: cifra de afaceri, veniturile și cheltuielile,
rezultatul exercițiului (indicatori obț inuți în anii 2013, 2014 și 2015 ).

2.2. CIFRA DE AFACERI A PENSIUNII „TA NITA”

Cifra de afaceri reprezintă indicatorul fundamental al volumului activității agenților
economici și nu lipsește din nici un sistem de indicatori folosiți în diagnosticarea și evaluarea
economică a întreprinderii. Matematic, cifra de afaceri reprezin tă suma veniturilor aferente
serviciilor prestate precum și a altor venituri rezultate din exploatare.

Tabel nr 2.1. Cifra de afaceri a pensiunii „Tanita”
Anul Cifra de afaceri
[lei] Rata
inflație i
[%]
2013 119.587 4
2014 381.289 1.1
2015 729.874 -0.6

– 18 –

Din evoluția cifrei de afaceri din ultimii trei ani se poate observa că acest indicator
economic a crescut foarte mult datorită amplorii pe care a luat -o activitatea pensiunii prin
creșterea gradului de ocupare la cazare și atragerea unui număr tot mai m are de clienți care
apelează la diferite servicii ale pensiunii .
Evoluția acesteia este caracterizată prin indicatorii relativi (indicele dinamicii și ritmul de
creștere) prezentați în următorul tabel :
Tabel 2.2. Indicele dinamicii (Ii) și ritmul de creștere (Ri) pentru valoarea
cifrei de afaceri a pensiunii „Tanita”
Anii Valoarea CA
[lei] Ii /1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/I-1
2013 119.587 1 0 0 0
2014 381.289 3,19 3,19 2,19 2,19
2015 729.874 6,11 1,91 5,11 0,91

a. Indicele de dinamică – este m ărimea relati vă care arată de câte ori s -a modificat un fenomen
în timp ; cu ajutorul indicelui am dorit să aflăm de câte ori a crescut valoarea cifrei de afaceri.
– cu bază fixă
11/yyIt
t

– cu bază în lanț
11/

tt
ttyyI

Se obser vă că în anul 2 014 a avut o creștere de 3,19 ori față de anul 2013 , iar î n anul
2015 s -a înregistrat o creștere de 6,11 față de anul 2013 și o creștere de 1,91 față de anul 2014.
b. Ritmul de creștere/ scădere

– 19 –
Acesta arată cu câte procente s -a modificat nivelul caracter isticii cifrei de afaceri în
perioada curentă față de perioada aleasă ca bază de comparație.
– cu bază fixă
100 (%)1/ 1/ t t I R

– cu bază în lanț
100 (%)1/ 1/   tt tt I R

Se observă că în anul 2014 s -a înregistrat o creștere cu 2,19 procente față de anul 2013.
Ȋn anul 2015 s-a înregistrat o creștere cu 5,11 procente faț ă de anul 2013 iar faț ă de anul 2014 o
creștere de 0,91 procente. Se observă că în de la an la an a exstat o creștere a cifrei de afaceri.
 2.3. VENITURILE PENSIUNII

Veniturile totale a le pensiun ii sunt rezultatul activității diferitelor componente: cazarea,
restaurant ul, alte unități de alimentație, servicii, agrement.

Tab. 2.3. Veniturile pensiunii „Tanita” (pe categorii), în perioada 2013 -2015
Indicatori U.M. Valoarea indicatorilor p entru anul
2013 2014 2015
Venituri din exploatare
lei 119.587 381.649 729.874
Venituri financiare 16.280 21.416 31.416
Venituri excepționale 252.699 132.240 459.270
Total 388.566 535.305 1.220.560


 2.4. CHELTUIELILE PENSIUNII

Tabel nr 2 .4. Repartizarea cheltuielilor pensiunii „Tanita” (pe categorii), în perioada 2013 -2015

– 20 –
Indicatori U.M. Valoarea indicatorilor pentru anul
2013 2014 2015
Cheltuieli de exploatare
lei 84.167 322.655 578.522
Cheltuieli financiare 43.074 55.452 121.925
Cheltuieli promoționale 12.102 13.596 35.955
Total 139.343 391.703 736.402

Principalii indicatori de cheltuieli pot fi reuniți în cheltuieli fixe, de personal, cu
consumul de alimente și băuturi, cheltuieli promoționale (excepționale) .
Nivelul acest or indicatori depinde de mărimea pensiunii, categoria de încadrare, gradul
de ocupare.
În continuare vor fi prezentate capitalurile proprii, rezultatul brut din exploatare și totalul
activelor :
Tabel nr. 2.5. Reprezentarea altor elemente de activ a pensi unii „Tanita” (pe categorii),
în perioada 2013 -2015
Indicatori U.M. Valoarea indicatorilor pentru anul
2013 2014 2015
Capitaluri propii
lei 163.440 579.246 935.749
Rezultat brut din exploatare 35.420 58.994 151.352
Total active 420.582 948.337 1.319.604


 2.5. ANALIZA PROFITULUI PENSIUNII ”TANITA”

Profitul în formă brută se obține ca diferență între venituri (încasări) și cheltuieli
(costuri), iar în formă netă – după deducerea impozitului. În cei trei ani analizați, profitul a
înregistrat următoarele valori :

– 21 –

Tabel nr 2 .6. Evoluția profitului brut, a i mpozitului pe profit și a profitului net
Anii Profitul brut
[lei] Impozitul total pe profit
[%] Profit net
[ lei]
2013 35.420 32% 24.085
2014 58.994 38 % 36.576
2015 151.352 25 % 113.514

Din analiza economico – financiară a pensiunii rezultă că aces ta a avut profit în creștere
de la an la an, în special anul trecut.

Fig. 2.1. Pensiunea ”Tanita”: Venituri, Cheltuieli, Profit Net în
perioada 2013 -2015 [valori date în lei]

 Rentabilitatea profitului
Rata profitului – reprezintă mărimea relativă a pro fitului (calculată procentual) în raport de
un termen de referință care reflectă efortul depus pentru obținerea acestuia.
În funcție de modul de exprimare a efortului, putem avea :
 rata economică a profitului exprimată ca raport procentual între masa prof itului și
active totale;

– 22 –
 rata comercială a profitului exprimată ca raport procentual între masa profitului și
cifra de afaceri;
 rata financiară a profitului exprimată ca raport procentual între masa profitului și
capitalurile proprii;
 rata rentabilități i determinată ca raport procentual între masa profitului și cheltuieli.

Din tabelul următor (2.7) reiese că rata comercială a profitului , considerată forma cea
mai elocventă de exprimare a eficienței activității în sectorul terțiar și cea mai des folosită, a a
avut valori importante de-a lungul celor trei ani studiați : valoarea cea mai mar a fost în 2013,
după care a scăzut în 2014 (dar a rămas la o valoare absolut mulțumitoare), pentru a crește iar
spectaculos în 2015.

Tabel nr 2 .7. – Reprezentarea ratelor profitului pensiunii „Tanita” în perioada 2013 – 2015
Anii Rata economică
P/AT * 100
[%] Rata comercială
P/CA;0*100
[%] Rata financiară
P/CP *100
[%] Rata rentabilității
P/CH * 100
[%]
2013 5,73 20,14 14,73 17,28
2014 3,86 9,59 6,31 9,34
2015 8,60 15,55 12,13 15,41

Valorile pozitive (și mulțumitoare) ale tuturor ratelor se datorează activ ității profitabile a
pensiunii „Tanita” .

2.6. Indicatorii circulației turistice înregistrați în zona Bran – Moeciu
Un factor care determină în mod direct indicatori i circulației turistice îl reprezintă
atractivitatea tarifelor de cazare .
Sistemul de tarife este generat de diferențierea acestora pe tipul de camere (single,
double, apartamente), regim de ocupare, categorii de clientelă (pe cont propriu sau prin

– 23 –
interm ediari , din care individuali sau în grupuri) și perioade de timp (week -end, sezon,
extrasezon).
De regulă, tarifele de cazare afișate (standard rate) sunt cele maximale și reprezintă prețul
închirierii unei camere. Pentru o cameră dublă, prețurile sunt dif erite, după cum închirierea se
face la una sau două persoane.
Tarifele de cazare la pensiunea „Tanita” se stabilesc în funcție de criteriile economice,
factorii cererii și reglementările legale.
Categoria criteriilor economice include acoperirea costurilo r, realizarea de profit și grad
de rentabilitate, gradul de ocupare, nivelul anterior al tarifelor, situația economică generală,
impactul fenomenului inflaționist asupra costurilor, evoluția cursului de schimb și condițiile de
plată. Aplicarea cotelor de r educere pentru diferitele categorii de clientelă, în condițiile unui
anume grad de ocupare, cu fiecare din categoriile de clientelă considerate, trebuie să garanteze
realizarea obiectivului de tarif mediu realizat. Cotele de reducere se aplică la tariful a fișat plătit
de clienți pe cont propriu.
Tariful mediu real cuprinde niveluri diferite ale tarifelor aplicate pe categorii de clientelă
și regimuri de ocupare a camerelor.
Factorii cererii cuprind aspecte legate de sensibilitatea clientului față de nivelul tarifelor.
În perioada de desfășurare a târgurilor și a sărbătorilor de Crăciun, pensiunea practică
tarifele afișate de sezon, care sunt majorate cu 10% până la 20%.
Acestea se aplică începând cu trei zile înainte de deschiderea oficială a târgurilor, p ână a
doua zi după încheierea acestora.
Modalitățile de plată acceptate de pensiune sunt : numerar, cărți de credit, cecuri de
călătorie sau prin virament. Cărțile de credit prin care se poate face plata sunt American Express,
Dinners, Eurocard, Barclay Card, Carte Blanche, Visa, Mastercard.
Tarifele sunt pentru o noapte, includ taxa serviciilor și 3% taxa pentru turism, nu includ
TVA, nu includ mic dejun .

– 24 –

Figura 2.1. Gradul de ocupare a pensiunii „Tanita” în perioada ianu arie 2015 – decembrie 2015

Tabel nr 2. 9. Evoluția compar ativă a gradului de ocupare în ultimului trimestru din 2014 și 2015
Luna 2015 2014
Octombrie 78,54 % 75,2 %
Noiembrie 73,50 % 69,6 %
Decembrie 54,9 % 52,0 %
Sursa : Date preluate de la pensiunea „Tanita”

Comparând ultimul trimestru al celor doi ani, putem observa că în anul 2015 s-au
înregistrat va lori mai mari decât în anul 2014 , cu 2 – 4 procente.

Activitatea de cazare turistică
Numărul turiștilor cazați în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică
cuprinde toate persoanele (români și străini) care călătoresc în afara localităților în care își au
domiciliu st abil, pentru o perioada mai mică de 12 luni și stau cel puțin o noapte într -o structură

– 25 –
de primire tur istică și î n zone vizitate din ț ară; motivul principal al călătoriei este altul decât
acela de a desfășura o activitate remunerată în locurile vizitate.
Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoana este înregistrata într -o
structură de primire turistic ă cu funcțiuni de cazare turistică, indiferent daca fizic este prezentă
sau nu în camera.
Înregistrarea turistului străin care este cazat într -o structura de primire turistică cu
funcțiuni de cazare turistică se face după țara sau zona geografică de reședi nță a acestuia. Indicii
de utilizare neta a capacității de cazare turistică în funcțiune se calculează prin raportarea
numărului de înnoptări realizate la capacitatea de cazare turistică în funcțiune, din perioada
respectivă.

 Dinamica sosirilor și înnoptărilor în România în turismul rural
Indicatorii statistici care comensurează și caracterizează fluxurile turistice sunt:
 numărul total de turiști,
 numărul total de zile -turist,
 numărul mediu zilnic de turiști,
 durata medie a sejurului,
 densitatea circulației turistice,
 preferința relativă a turiștilor.

Tabel 2. 10. Nivelul și dinamica turiștilor sosiți în perioada 2002-2011 în România

Ani

Nr
turiști
Modificari
absolute

Indici de dinamica
[%]
Ritmul de dinamica
[%]

1/tI
1/ttI
1/tR
1/ttR
2002 89985
2003 76866 -131181 -131181 85.4 85.4 -14.6 -14.6
2004 75778 -142061 -10880 84.2 98.6 -15.8 -1.4
2005 74583 -154020 -11959 82.9 98.4 -17.1 -1.6
2006 75416 -145683 8337 83.8 101.1 -16.2 1.1
2007 78876 -111087 34596 87.7 104.6 -12.3 4.6
2008 84547 -54372 56715 94.0 107.2 -6.0 7.2
2009 82134 -78501 -24129 91.3 97.1 -8.7 -2.9
1/t
1/tt

– 26 –
2010 80685 -92992 -14491 89.7 98.2 -10.3 -1.8
2011 9262 0 26354 119346 102.9 114.8 2.9 14.8
Total 811495
Nivelul mediu
ani turistiny
yn
tt
/ 5, 8114910811495 

Modificarea medie absolută
an persny y
nntt
/ 7.29211089985 92620
1 111/

 

Indicele mediu de dinamică
9 110 1
1029,18998592620   nn
yyI = 1,00005
sau 100,005 %
Ritmul mediu de dinamică
100I R = 100,005 – 100=0,005 %
2.6.1. Durata medie a sejurului turistic și indicele de utilizare a capacității în
funcțiune
Aceasta variație se datorează duratei medii a sejurului care oscilează de la an la an.

Tabel 2.11 . Evoluția dur atei medii a sejurului în România
în perioada 2008 – 2015
Anii Durata
sejurului
[zile] Indicele de utilizare a
capacității în funcțiune
[%]
2008 6.34 50,17
2009 6.57 46,53
2010 6.08 41,10
2011 5.67 39,42
2012 5.53 41,51
2013 5.37 40,30
2014 5.1 39,28

– 27 –
2015 4.88 44,78

[Sursa: Anuarul Statistic al jude țului Brașov ]

O durată de 5 -6 zile o putem cataloga ca pe un sejur de var ă, cu familia, perioadă estivală
și a concediilor.
Durata medie a sejurului nu este foarte oscilantă de la an la an.
Se poat e însă observa o ușoară descre ștere mai ales î n ultimul an analizat.
Duarat medie a s ejurului ajungând la 4,88 zile în 2015 față de 6,34 zile în 2008.
Cea mai mare durată medie a sejurului se înregitrează în 2008 , 6,57 zile.

0102030405060
51.17
46.5341.139.4241.5140.3 39.2844.78Indicele de utilizare a capacității în funcțiune în judetul
Brasov in perioada
2008-2015%
Figura 2.2 . Indicele de utilizare a capacității în funcț iune

Indicele de utilizare a capaci tății în funcțiune pare să fie într-o descre ștere mare din 2010
până î n 2012 ( de la 51,17% la 39,42% ). Ȋnsă rit mul de creștere se reia din 2013, ajung ând în
2015 la 44,78%. Cel mai mare indic e mediu de utilizare a capacității în funcț iune se poate
observa în 2008 .

– 28 –

 Sosirile și înnoptările turiștilor după proveniență în România în anul 201 4

În anul 2014 în Brașov numărul de turiști români cazați în structurile de primire turistică
cu funcțiuni de cazare au reprezentat 77,8% din totalul sosirilor . După proveniența turiștilor
cazați în structurile de cazare turistică pe total la nivel ul județului Brasșov în anul 2014 acestea
erau 91 % români și 9 % st răini.
Din totalul celor cazați în hoteluri 90% sunt rom âni iar în pensiuni ponderea acestora este
de 96,3 %. caban ele turistice sunt solicitate și de străini 24,8% ș i 19,9%, aceste ponderi fiin d
ceva mai mari decat media general ă, pentru aces tea se optează de cele mai multe ori. Nu pot fi
trecute neobservate și hotelurile unde ponderea stră inilor este de 10%, respectiv 5,3%.
Tabel 2.12 . Sosirile turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni
de cazare turistică în judetul Braș ov în anul 2014
Total sosiri Români Străini
Total 926204 842945 83259
Hoteluri 814052 735590 78462
Moteluri 99 99 0
Vile turistice 17289 17056 233
Cabane turistice 412 345 67
Campinguri 52947 50256 2691
Căsuț e turistice 2832 2685 147
Tabere de elevi si prescolari 9100 9100 0
Pensiuni turistice urbane 15488 15056 432
Pensiuni turistice rurale 2144 2140 4
[Sursa: Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare în anul 2014 ]

– 29 –

români
90%Străini
10%Structura înnoptărilor după proveniență turiștilor în
judetul Brasov ȋn 201 4
Figura 2.3 . Structura înoptărilor dupa proveniență în județul Brașov
 Durata medie a sejurului în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare
turistic ă în judetul Braș ov în anul 2014 este dată în tab 2.13.

Tabelul 2.13 Durata medie a sejurului în anul 2014,
în județul Brașov
Durata medie a sejurului
[zile]
Rom âni Straini
Total 4.8 5.1

Hoteluri 4.9 5.1

Moteluri 1.0

Vile turistice 5.9 5.3

Cabane turistice 6.1 7.8
Căsuț e turistice 4.7 12.2

Tabere de elevi și preș colari 6.0

Pensi uni turistice urbane 2.6 3.5

Pensiuni turistice rurale 4.4 3.5

– 30 –

Din reprezentarea grafică de mai sus se poate observa că durata medie a sejurului e cea mai
mare în cazul turiștilor stră ini care preferă să își petre acă sejurul pe litoral mai mu lt în căsuțe
turistice (12,2 zile) ș i cabane turistice (7,8 zile). Turiștii romani își petrec cel mai mult timp î n
cabane turistice – 6,1 zi le , vile turistice (5,9 zile) ș i hoteluri (4,9 zile)

2.7. STRATEGII DE MARKETING FOLOSITE LA PENSIUNEA ”TANIT A”

2.7.1. Strategii de mar keting aplicate pe parcursul CVP (ciclu l de viață al produsului )
1. Strategia penetrării rapide .
2. Înnoirea ofertei turist ice.
3. Strategia diferențierii calitative .
4. Strategia adaptării nivelului de calitate a produsului turistic .
Una din cele mai importante strategii ale cuplului pia ță- produs este strategia de
penetrare a pieței , strategie folosită de către de pensiunea „Tanita” la lansarea pe piață.
Această strategie creează un avantaj competitiv durabil, o imagine. Cu o puternică
promovare, pensiunea „Tanita” are incheiate parteneriate cu agențiile de turism loca le și
naționale.
Înnoirea ofertei turistice se realizează prin includerea noilor produse turistice alături de
cele deja existente. Pensiunea „Tanita” , încă de la lansare, pregătește introducerea de noi produse
și servicii. Încă d e la lansarea oficială, pensiunea „Tanita” punea la dispoziția cliențiilor
posibilitatea de rezervare prin noul site.
Prin strategia de diversificare a serviciilor oferite , s-a urmărit, în principa l atragerea de
noi piețe, a turismului agro. P ătrunderea pe piață turismului de sejur se pooate realiza prin
diversificarea serviciilor și crearea unora care să satisfacă cerințele clienților individuali.

– 31 –

2.7.2. Strategii de preț
1. Strategia de penetrare a pieței
2. Strategia prețului forfetar
3. Strategia ajustării prețului
Strategia de penetrare a pieței (prețul de pătrundere pe piață ) se caracterizează prin
alegerea unor prețuri inițiale scăzute în raport cu concurența. Pensiunea „Tanita” a folosit această
strategie datorită condițiilor de pe piața românescă: piață cu grad ridicat de sensibilitate la preț,
posibilitatea reducerii costurilor de producție pe măsura creșterii încasărilor ; în plus am
considerat că menținerea prețului scăzut poate să îndepărteze con curența.
Strategia prețului forfetar se caracterizează prin combinarea unor produse sau servicii
și comercializarea acestora sub forma unui ansamblu, la un preț mult mai mic comparativ cu
suma prețurilor elementelor incluse ( cazul pachetelor de servicii ). Pensiunea „Tanita” a dezvoltat
pachete pornind de la cele standard (cazare plus micul dejun) la pachete ”deluxe ” care cuprind
masaj de relaxare, plimbare cu ATV -uri, tur în împrejurimi, etc.
Strategia ajustării prețului prin aplicarea discounturilor în funcție de perioada de
cumpărare este cunoscu ă sub denumire a de „ Early Booking “. Această strategie este utilizată de
către pensiunea „Tanita” din cauza fenomenului de sezonalitate, fenomen care se caracterizează
prin necesitatea aplic ării de reduceri su bstanțiale la tarife în perioadele cu cerere scăzută (de
exemplu pentru lunile februarie – martie, august – septembrie pentru produsele/ serviciile deja
existente în portofoliul pensiuni i). Pensiunea „Tanita” nu se bazează pe o astfel de strategie, care
pune accent pe detalii, pe o targetare a clienților, ci dorește să atragă în sfera clientelei persoane
cu un venit mediu, spre înalt .

2.7.3. Strategii de distribuție
1. Distribuția directă
2. Distribuția selectivă
3. Distribuția electronică

Distribuția directă reprezintă una dintre strategiile de distribuție pe care pensiunea o
folosește pentru vânzarea produsele/serviciile turistice în mod nemijlocit prin rețeaua propie . În

– 32 –
cadrul pensiunii departamentul de vânzări se ocup ă de comenzile prin telefon, comenzile
preluate prin site -ul propiu.
Distribuția selectivă este bazată pe un număr mic de intermediari, touroperaturi.
Distribuția electronică .
Internetul a creat un nou canal de distribuție pentru produsele turistice. Astăzi peste 60%
dintre rezervările de bile te de transport și peste 40% dintre rezervările hoteliere sunt generate pe
Internet. Pricipalele aspecte din cadrul mediului tehnologic care influențează distribuția pensiunii
„Tanita” se referă la gradul de informatizare, dezvoltarea comunicațiilor, calit atea serviciului de
telecomunicații, rata de înnoire a produselor și serviciilor turistice. Aceste sisteme de rezervare
pot facilita și munca anagajaților în ceea ce privește monotorizarea rezervărilor făcute de fiecare
site – al agențiilor care se ocupă d e distribuirea serviciilor pensiunii „Tanita” prin folosirea unor
sisteme speciale de urmărire a rezervărilor.

2.7.4. Strategii de promovare
Este vorba de următoarele strategii de promovare:
1. Publicitatea .
2. Relațiile publice .
3. Promovarea vănzărilor .
4. Internet ul – mediul de promovare în turism .

1. Publicitatea
Pensiunea „Tanita” folosește ca și metode de publicitate radio -ul pentru difuzarea unor
mesaje promoționale, publicitatea exterioară prin utilizarea afișelor, panourilor publicitare și a
însemnelor luminoa se și publicitatea gratuită prin intemediul paginii web .

2. Relațiile publice
“Rela țiile publice reprezinta cheia dezvoltarii constante si durabile a unei organizatii. In condițiile
în care avem de -a face cu un public din ce în ce mai puțin fidel unui anumi t brand, serviciu sau produs,
companiile trebuie să investeasca în construirea unei imagini pozitive coerente și susținută în practica
curentă, iar acest lucru este asigurat prin excelen ța de specialiștii în relații publice.
Pensiunea „Tanita” folosește r elațiile publice ca și o formă bazată pe comunicarea interactivă,
care caută să informeze clienții cei mai semnificativi ai pensiunii, dar și să îi asculte pe aceștia.

– 33 –

3. Promovarea vănzărilor
Strategie folosită de către pensiunea „Tanita” are ca obiecti v stimularea vănzărilor în
rândul consumatorilor, dar și creșterea eficienț ei de turism revânzătoare prin oferirea unui
comison mai mare către aceștia. Tehnicile de promovare a vânzărilor utilizate de către pensiunea
„Tanita” sunt : re duceri de preț, publi citatea la locul vânzării, comision suplimentar, broșurile,
cataloagele, pliantele, saloane profesionale, târguri de turism.
Pensiunea „Tanita” alocă un buget destul de mare pentru printarea de pliante, cataloage,
acestea sunt distribuite la recepția pensiunii sau în cadrul marilor agenții.
4. Internetul – mediul de promovare în turism
În era Web -ului, centrul de greutate se deplasează către client, acesta fiind cel care deține
controlul, prin participare și interactivitate . Pensiunea „Tanita” comunică pr in intermediul
paginii sale web informații legate de produsele/pachetele turistice pe care le promovează. Site -ul
agenției este ușor accesibil, informațiile sunt actualizate permanent, cu o grafică ce atrage atenția
clientului, în nuanțe de crem, maro ; put em spune că se reușește inducerea ideii de calitate cu
ajutorul site -ului. Tot în cadrul site -ului pune la dispoziția clienților , pe lângă informații legate de
pensiune , servicii, facilități și posibilitatea de rezervare a unei camere .
In era în care am a juns să facem absolut orice cu telefonul, de la o simplă programare,
sau rezervare a unui sejur întreg, este foarte importantă promovarea în mediul online. Informații
legate de pensiunea Tanita se pot găsi pe www.tou ristinfo.ro și www.amfostacolo.ro

– 34 –

Fig 2.4 . Prezentarea pensiunii Tanita în cadrul siteului www.turistinfo.ro
În cadrul siteului www.turistinfo.ro se pot găsi toate detaliile despre pensiune, de la
detalii cazare, localizarea pensiunii, poze cu pensiunea, prețurile practicate de către pensiunea
”Tanita ”, recenzii lăsate de clienți, link către site -ul de socializare Facebook, datele de contact
ale pensiunii și totodata posibilitatea de a face o rezervare.
Platform a este ușor de folosit, iar grafic a – simplă și atrăgătoare.

– 35 –

Fig 2.5. Prezentarea pensiunii Tanita în cadrul siteului www.amfos tacolo.ro
Siteul www.amfostacolo.ro este un site care prezintă recenzii ale tuturor locațiilor din
România.
Dacă marketingul direct este cel mai important pentru serviciile de cazare, acest site ajută
foarte mult . Pensiunea Tanita are 10 reviewuri cu un grad mediu de satisfacție de 99,5%.
Alt canal de promovare care de la an la an este din ce în ce mai important, este site -ul de
socializare Facebook.

– 36 –

Fig 2.6 . Prezentarea pensiunii ”Tanita ” în cadrul site -ului de socializare Facebook

În cadrul paginii de socializare Facebook, pensiunea ”Tanita ” are 29 de evaluari cu o
medie de 4,9, pe o scala de la 1 la 5. În cadrul paginii se pot regăsi informații despre pensiune,
poze din interior, exterior, oferta de cazar e și datele de contact. Un avantaj oferit de pagina de
socializare și o metodă foarte bună de promovare este check in -ul. Oricare persoană se
înregistrează („face check in”) în cadrul pensiunii Tanita, toți prietenii din listă pot vedea.

– 37 –

Cap. 3. STRATEGIA PRIVIND DEZVOLTAREA ȘI PROMOVAREA
PACHETULUI DE SERVICII TURISTICE OFERITE DE
PENSIUNEA „TANITA”

3.1. CREAREA OFERTEI

Diversificarea și modernizarea ofertei de se rvicii turistice destinate ocupă rii timpului
liber are efecte benefice asupra r andamentului utilizar ii timpului liber și pentru creșterea calității
vieții omeneș ti.
Datorită eterogenității pieței, ca urmare a exigenț elor tot mai mar i ale consumatorilor și
diferenț ierii accelerate a nevoilor acestora a apărut necesitatea segmentării pieței. Este foarte
important pentru o firmă să desemneze segmentul de clienți căruia i se adresează, pentru că este
practic imposibil să sa tisfaci toți clienții cu acelaș i produs /serviciu . Segmentarea pieței reprezintă
divizarea une i pieț e pe sub grupuri de consumatori cu cerințe și preferinț e specifice, simila re sau
apropiate care reprezintă o cerere suficient de mare pentru a justifica strategii de marketing
distincte din partea firmei.
Pentru a identifica segmentele de consumatori ale unei firme se pot folosi mai multe criterii
de segmentare. Aceste criterii aparț in unei baze de segmentare. Ca baze de segmentare se pot
folosi: baza demografică , bază geografică, bază psihologică, baza comportamenatală .
Grupurile țintă ale pensiunii:
 Grupuri de tur iști de 16 persoane .
 Turiști româ ni.
 Oameni de afaceri veniți să își petreaca vacanțele impreună cu familiile .
 Tineri cu o viață socială activă, educație medie și înaltă .
 Amatori de distracții și peisaje naturale atrăgă toare .
 Participa nți la cursuri de formare profesionala organizate atâ t în spatiul pensiunii și
în afar ă.

– 38 –
Turismul rural se adreseaz ă deopotrivă clienților români și stră ni. Segmentul care
apelează cel mai des la acest gen de servic ii este cel al persoanelor de vâ rsta a doua și, într-o mai
mică măsură, de vârsta a treia. Ace știa preferă liniș tea unei astfel de pensiuni , nu zgomotul și
agitați a stațiunilor aglomerate de pe litoral sau de pe Valea Prahovei, de exemplu. Nu trebuie
neglijaț i nici tinerii, dar ponderea aces tora este ma i redusă, tocmai datorită preferinț ei acestora
pentru mare sau munte, pentru locurile pline de agitaț ie.
Turiștii străini care apelează cel mai des la agroturism sunt cei interesați în a cunoaște
istoria și tradițiile Româ niei, pri n vizitarea unor zone pitorești, de o frumusețe aparte, care
păstrează obiceiuri stră vechi legate de arhitectura caselor, port, meștesuguri tradiț ionale,
specialităț i gastronomice.
Din punct de ved ere financiar, cei care apelează la aceste servicii se incad rează în
categoria celor cu posibilități materiale medii și mici, ținând cont de faptul că turismul rural
solicită mai puțini bani față de cazarea în sistemul pensiunii . Nu trebuie exclusă în totalitate nici
categoria turiș tilor cu v enituri superioare, car e preferă agroturismul d in curiozitate sau pentru
odihnă.

 Diversificarea serviciilor turistice oferite

În funcț ie de locu l și rolul lor în cadrul prestației turistice clienț ii se impart în trei
categorii:
a) Clien ții potenț iali – acestora li se adresează oferta pensiunii , întregul mi x de
marketing fiind orientat către ei. Clienții potenț iali pot proveni din toate me diile sociale, pot avea
orice vârstă deoarece agroturismul satisface cele mai exigente gusturi.
b) Clien ții efectivi – sunt r eprezentați de persoanele care au achiziționat serviciul și s-au
întalnit cu prestatorul. Acestora li se aplică marketingul interactiv și anume: serviciul prestat și
livrat , promovarea la locul prestației. Datorită inseparabilității presației de consum, în satisfacția
clientului un rol esențial î l are presta torul serviciului. El trebuie să satisfacă cerințele turistului
dar în același timp să culeagă informațiile de la turiști cu scopul de a preî ntâmpina nevoile
turistului.

– 39 –
Oferta se deosebeș te prin gama largă de servicii oferite în domeniul agrementului.
Datorită amplasării deosebite la doar câteva sute de metri distanță față de castelul Bran
activitățil e oferite turiș tilor sunt diversificate și numeroase, astfel:
 Activităț i de recre ere în ae r liber pe timp de vară: plimbă ri în gradina pensiunii , plimbări
cu ATV -ul.
 Activităț i de recreere în aer liber pe timp d e iarnă : plimbă ri cu sania .
o Activităț i de divertisme nt în interiorul pensiunii: sală de internet, jocuri de remy,
șah, că rți, monopoly .
Interiorul pensiunii este amenajat cu mobilier din lemn ce păstrează nota de rustic
specifică satului româ nesc precum și cu amenajă ri interioare specifice.
Exteriorul pensiunii păstrează liniile arhitecturale ale frumoasei zone a Branului.
Politica de preturi și tarife presupune să se stabile ască preț urile pentru produsele turistice
oferite, așa încât acesta să acopere toate cheltuielile, să permită obținerea de profit, și să fie
accesibil unei palete cât mai largi de potențiali turiști.
Oricât de mare ar fi n evoia de turism a oamenilor dacă aceasta nu este solvabilă atunci
produsele turistice oricâ t de atractive ar fi, nu pot fi cumpă rate.

Stabilirea prețului / grad de ocupare
Consideram raportul calitate / preț drept un raport b un, ținând cont de oferta diversificată
de servici i oferite, dar pentru o mai bună rentabilitate preț ul ar trebui ridicat în perioada
sărbătorilor de iarnă .
În acest scop se vor introduce o s erie de servicii care sa crească încasă rile care vor fi
detaliate în secțiunea următoare.

3.2. DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE AGREMENT

Turismul trebuie să asigure turistului o o dihnă activă ținând cont de faptul că timpul liber
zilnic, saptămânal, anual a crescut la scară largă , mai ales datorită progresului tehnologic.
Astfel serviciile turistice sunt fo arte implicate în crearea condiț iilor pentru pe trecerea
într-un mod câ t mai plăcut a timpului liber.

– 40 –
Diversificarea și modernizarea ofertei de se rvicii turistice destinate ocupă rii timpului
liber a re efecte benef ice asupra randamentului utiliză rii timpului liber și pentru creșterea calității
vieții omeneș ti.

Activităț i ce ar pu tea să creas că gradul de ocupare (numărul de zile în care este ocupată
camera) :

 Oferte pau șal (extrasezon ).
 Scăderea preț ului de cazare în perioadele de extra -sezon .
 Programe speciale de cate o săptămână
 Programe speciale în perioadele: 1 – 8 martie , sărbători Pascale, vacanțe de Crăciun și
vacanța de revelion .
 Programe speciale de sfârșit de săptămână .
 Programe speciale în week -endurile care cuprind zile speciale: 14 / 24 februarie /1
mai /1 iunie .
 Programe speciale care se adreseaz ă anumitor categorii de perso ane (grupuri țintă ).
 Prin colaborarea cu organizații studențeș ti de profil economic – organizarea de mini –
conferințe cu tema “Săptămâ na tinerilor investitori” .
Oferta se deosebeș te prin gama largă de servicii oferite în domeniul agrementului.
Datorită amplasării deosebite la doar câteva sute de metri distanță față de castelul Bran și a
prezenț ei grăd inii în aer liber în spațiul corespunzător pensiunii, activitățile oferite turiș tilor se
pot diversifica astfel:
a. Activităț i de recree re în aer liber pe timp de vară:
 Plimbă ri în gradina pensiunii .
 Echitație .
 Tir cu arcul medieval .
 Pachete turistice pentr u copii pentru descoperirea istoriei .
 Plimbări cu ATV -ul.
 Vizite la castelul Bran .
 Participarea la evenimente locale (obiceiuri , datini) .

– 41 –
b. Activităț i de recreere în aer liber pe timp de iarn ă:
 Plimbă ri cu sania .
 Activităț i de divertisment în interiorul pensiunii: sala de i nternet, jocuri de remy,
sah, cărț i, monopoly .
 Vizite la castelul Bran .
 Organizarea de carnavaluri, focuri de tabără, drumeții .

3.3. DEZVOLTAREA PROGRAMULUI PROMOȚIONAL

În cadrul turismului de regula campa niile de reclamă s e realizează de doi agenț i
economici
1. Agențiile din spațiul de destinaț ie.
2. Agenț iile de turism touroperatoare .
Noi dorim să atragem atenția potențialilor clienț i prin mai multe metode de promovare :
 Mapă de informare
În fiecare cameră, oaspeții vor găsi o mapă de informare cu toate facilitățile pe care le
oferă atâ t pensiunea, cat și zona .
 Panou
Un panou cu indicații în privinț a pensiunii va fi amplasat pe drumul spre pensiune.
 Seri informative
Pentru grupuri organizate de turiș ti, sau la cererea ace stora, prima seara va fi o seară
informativă, cu prezentarea atât a ofertei pensiunii cât și a atracț iilor turistice ale zonei.
 e-catalog.ro
 Pliante / cărți de vizită
Cărți de vizită ale responsabilului teh nic și legal de proiect, cu menț ionarea datelor de
contact ale pensiunii. Pliante care vor fi di stribuite prin colaboratorii noș tri, în cadru l
programelor organizate de aceș tia.
O important ă metodă de pro movare a turismului rural este însăș i calitate a ser viciilor
oferite, care determină satisfacția turiș tilor, ceea ce îi poate transforma în clienț i fideli. Mai mult,
ei pot recom anda pensiunea la care s -au simț it bine altor persoane și, prin această reclamă
verbală (marketing direct), gradul de ocupare poate creș te considerabil.

– 42 –
Un alt canal de promovare îl reprezintă existența unui site pe Internet care să atragă
atenția asupra existenț ei pensiunii și sa pop ularizeze oferta acesteia este întotdeauna binevenită .
Mai puț in efici entă se dovedeș te o prom ovare costisitoare (presa scrisă , radio, TV), care de cele
mai multe ori nu își justifică prin sporul de eficiență costurile foarte ridicate. Excepț ie fac
revistele sau em isiunile care au ca subiect călă toriile, turismul etc .

Ȋnregistrare în cataloage
 Cola borări cu agenț ii / birouri de turism . Colaborare cu Happy Travel S RL,
Agen ție de Turism localizată în Bra șov.
 Colabor ări cu firme de pregătire profesională , pentru a promova oferta pensiunii
în cadrul grupurilor .
 Ziua porț ilor deschise (la gospodărie) .
 Participare la t ârguri, expozi ții pentru consumatori, piețe – Participare la Târgul
Național de Turism .

Preg ătire și calificare
În cadrul serviciilor t uristice în general și în situaț ia turism ului rural în particular, există
două mari cat egorii de elemente care influențează decisiv succesul sau eș ecul afacerii:
 pe de o parte dotările (const rucția, finisă rile, echipamentele, mobilierul etc .), iar pe de
alta parte ,
 calităț ile pe rsonalului (amabilitate, politețe, discreț ie, disponibilitate).
Acestea din urma sunt elementele pe care tre buie insistat, deoarece nu costă (sau costă
infinit mai puț in decât dotă rile ultrasofisticate) și de mu lte ori au rolul decisiv în mulțumirea sau
insatisfacț ia turistului .
Potențial ul turistic a l pensiunii „Tanita” va fi actualizată permanet în funcție de condițiile
concurenței și cerințele pieței.
Discuțiile cu alți ofertanți despre raportul calitate / preț al ofertei noastre va fi discutat în cadrul
Târgurilor de Turism.
Prin colaborarea cu Agenția de turism Happy Travel SRL vom avea posibilitatea de a monitoriza
permanent prețurile din zonă precum și ofertă de servicii pentru a putea actualiza permanent oferta
proprie, astfel încât să ne menținem competitivi pe piață loc ală și națională a serviciilor de cazare.

– 43 –
Oportunitatea acestui proiect este dată în primul r ând de amplasarea acestuia , zonă Bran fiind
una din cele mai cunoscute zone cu potențial turistic, atât în țara cât și în afară granițelor țării. Se știe
faptul că turismul montan reprezintă, prin varietatea să peisagistică un mare potențial care așteaptă să fie
exploatat. Atracțiile turistice ale zonei Bran vin din multitudinea de posibilități pe care le oferă zonă ce
păstreza încă trăsături medievale –case cu ziduri gr oase și acoperișuri cu olane, turnuri cu porți de intrare
sau ziduri de cetate. Pe d e altă parte, proiectul va crea noi locuri de muncă, care vor fi accesibile
locuitorulor comunei Bran.

3.5. ANALIZA S.W.O.T. a pensiunii Tanita

Puncte forte:
 un potențial turistic deosebit de valoros, de o mare complexitate și varietate a resurselor
naturale și antropice ;
 oportunitatea acestui proiect este dată în primul rănd de amplasarea acestuia, zona Bran
fiind una din cele mai cunoscute zone cu potențial turistic, atât în țara cât și în afara
granițelor țarii ;
 un important domeniu schiabil potențial, garantat de prezența zăpezii ;
 existența unui patrimoniu cultural – religios foarte valoros, ca dovadă a spiritualității
românești, ceea ce contr ibuie la originalitatea zonei montane românești în spațiul
european;
 populație încă numeroasă, dispersată pe v ăi, primitoare și interesată în dezvoltarea
activităților turistice, cu locuințe tradiționale sau modeme de calitate;
 un mediu natural în general lipsit de surse majore de poluare;
 experiență importantă în amenajarea și dezvoltarea unor stațiuni turistice montane
pentru odihnă și recreere, dar și pentru practicarea sporturilor de iama;
 la turiștii străini sosiți în zona Bran Moeciu au fost remarc ate preferințele acestora pentru
practicarea sporturilor de iarn ă și pentru peisajul de o rară frumusețe, pentru
ospitalitatea românilor, aerul curat, nepoluat;
 prețuri și tarife în general scăzute față de puterea de cumpărare a turiștilor străini .

Chiar dacă aceste avantaje ale turismului montan românesc sunt reale și evidente, există
din păcate, numeroase puncte slabe manifestate în acest domeniu, care au împiedicat dezvoltarea

– 44 –
armonioasă a zonei montane, pe măsura potențialului său turistic, sau în co mparație cu
amenajările arhicunoscute din Munții Alpi (Chamonix -Mont Blanc).

Puncte slabe

 concurența foarte mare ;
 slabele performanțe tehnice ale amenajărilor pentru practicarea sporturilor
de iarnă (pârtii și instalații de transport pe cablu) ;
 gama redusă a produselor turistice promovate atât pe piața internă, cât și
pe cea externă;
 neconcordantă evidentă între prețurile și tarifele practicate și calitatea
serviciilor of erite in zona (aceasta duce la scăderea numărul ui turiștilor);
 vizibila degradar e a mediului natural în ariile de circulație internă , dar și
neglijenței multora dintre vizitatorii ariilor montane respective, a lipsei
educației în spiritul apărării naturii;
 prețuri destul de ridicate pentru puterea financiară a turiștilor români.
 nu există modalitatea de petrecere a timpului liber a l turi știlor intr -un mod
care să î i facă pe ace știa sa cheltuiasc ă mai mult.
Ȋn consecință există numeroase neajunsuri privind activitatea de turism montan în zo nă
ceea ce face ca numărul turiș tilor să sca da în ultima perioadă.

Oportunități

 oportunitatea dezvoltării pensiunii ”Tanita” este dată în primul rănd de amplasarea
acest eia, zona Bran fiind una din cele mai cunoscute zone cu potențial turistic, atât în țar ă
cât și în afara granițelor țarii.
 se știe faptul ca turismul montan reprezinta, prin varietatea sa peisagistica un mare
potențial care așteapta sa fie exploatat.
 Atracțiile turistice ale zonei Bran vin din multitudinea de posibilit ăți pe care le oferă zona
ce păstreză încă trăsă turi medieva le – case cu ziduri gr oase și acoperiș uri cu olane,

– 45 –
turnuri cu porț i de intrare sau ziduri de cetate. Pe de alta parte, așa cum am mai arătat,
se vor crea noi locuri de muncă , care vor fi accesibile locuitorilor comunei Bran.
 creștere relativă a inte resului pentru țara noastră, în ultimii doi ani, pe toate planurile –
mai ales politic și economic – din partea țărilor europene, în special a celor puternic
dezvoltate, ceea ce poate contribui la o atragere mai importantă a investițiilor străine în
turism ul montan românesc sau a unor finanțări din exterior prin fonduri europene.

Amenințări
 Astfel, amintim concurența puternică pe piața europeană a turismului rural din țări ca:
Austria, Franța, Italia, Germania, Elveția și chiar Slovacia, Polo nia, Bulgaria .
 Implementarea foarte lentă a practicilor manageriale modeme în conducerea turismului
românesc, atât la nivel macroeconomic, cât și la nivel microeconomic, aspect ce nu poate
fi remediat decât într -o perioadă mai lungă de timp; slaba implica re a comunităților locale
în dezvoltarea turistică, datorită lipsei de experiență în acest sens, dată fiind centralizarea
foarte puternică din perioada comunistă.
 Acestora li se adaugă faptul că, în general, oferta românească de turism montan (de iarnă)
este puțin cunoscută de tour -operatorii străini, datorită insuficientelor activități de
promovare turistică pe piețele vizate (Marea Britanic, Germania, Olanda, Danemarca,
Norvegia etc.); în plus, tour -operatorii străini manifestă o serie de reticențe față de oferta
românească datorită: lipsei unei infrastructuri corespunzătoare, generale și turistice; lipsei
unor facilități obișnuite în alte stațiuni din lume.
 Absența unor investiții care să modernizeze o structură materială în domeniul turis mului,
depășit ă fizic și moral.
sul lanei, tesut, e

– 46 –
CAPITOLUL 4. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Agroturismul a apărut ca o alternativă viabilă, către care s -au îndreptat tot mai mulți
turiști. Pe teritoriul țării există o mare varietate de spații de cazare, începând cu cele de
dimensiuni reduse (pentru 2 -3 persoane) până la cele care pot găzdui peste 100 persoane.
Majoritatea unităților de turism rural oferă un pachet de servic ii: cazare și masă, această din urmă
sub formă de demipensiune sau pensiune completă. În unele pensiuni există și posibilitatea că
turistul să asiste la prepararea mesei sau chiar să participe activ la această activitate.
Aceste pensiuni s e găsesc , cu mici excepții, pe tot teritoriul țării, având o densitate mai
mare sau mai mică în funcție de frumusețea zonei, de condițiile existențe, de posibilitățile
financiare și de implicarea autorităților centrale și locale în dezvoltarea zonala.
Crescând la Bran, am întâlnit turiști care veneau pentru prima data și erau impresionați de
bună organizare a localității din punct de vedere turistic. Cel mai clar poți află neajunsurile sau
lucrurile bune din Bran -Moeciu, de la turiștii care se op resc în Bran cu ocazia petrecerii
vacanț elor sau de l a cei care doar tranzitează zona ; sunt mulți cei care vin aici special pentru a
vizita Castelul Bran.
Pentru îmbunătățirea imaginii stațiunii, precum și pentru înlesn irea accesului, mai ales în
zona muzeului, unii turiști au sugerat construirea unei parcări și a unei șosele laterale, ce ar
diminua traficul în localitate. De asemenea, a fost considerată o necesitate stringentă amenajarea
unei piețe agroalimentare pentru asigurarea unei mai bune aproviz ionări, cu atât mai mult cu cât
o parte a turiștilor nu au asigurată masa în unitățile de cazare. Crearea unei piețe ar oferi turiștilor
posibilitatea să cumpere , printre altele, și renumitele brânzeturi de Bran.
Diversificarea paletei de ser vicii a firmelor de turism din localitate ar avea un efect
benefic pentru dezvoltarea turismului. Vecinătatea munților nu poate constitui decât un factor
extrem de favorabil pentru diversificarea ofertei prin organizarea unor excursii, numeroși turiști
neincumetandu -se să pornească singuri pe cărări de munte, necunoscând zon a.
Se constată nevoia orientării ghizilor și către un alt segment de vârstă al vizitatorilor
Castelului Bran, asupra copiilor. Zon a Branului este o zonă turistică care se bucură de un cadru
natural foarte pitoresc și sănătos, de o bogăție cultural -istorică inestimabilă și de o bază materială
de cazare și alimentație bine pusă la punct. Ceea ce nu este încă bine pus la punct la Bran este

– 47 –
modalitatea de petrecere a timpului l iber al turiștilor într -un mod care să îi facă pe aceștia să
cheltuiască mai mult.
Pentru această propunem:
 amenajarea unui parc de distracții cu dimensiuni medii în apropierea Castelului;
 organizarea în incint a Castelului Bran unor întâlniri pe înser at cu Contele Dracula
(legendă care a adus atât de mulți turiști la Bran, mai ales străini);
 amenajarea unui centru de echitație, turiștii urmând să învețe să călărească și totodată
având posibilitatea realizării unor plimbări căl are în împrejurări;
 prezența abunden tă a zăpezii face posibilă amenajarea unei părții de schi ;
 valorificarea Cetății Râșnovului aflată la 14 km de Bran;
 asigurarea serviciului de ghid în zonă;
 dezvoltarea că ilor de acces (mijloace de transport care să asigure un nivel calita tiv mai
ridicat al serviciului de transport);
 o promovare mai intensă în mediul online, pe toate canalele și site -urile internaționale de
turism www.booking.com www.tripadvis or.com www.agoda.com
Branul va continuă să atragă turiștii atâta timp cât va ști să le ofere noi atracții. Priceperea
și talentul conducătorilor din turism se vor demonstra prin determinarea turiștilor care au fost
deja în Bran să revină, nu prin faptul că vin turiști pentru prima data, căci aceștia din urmă sunt
atrași în special de renumele castelului sau de calitățile naturale .
Aspectele turismului în ariile rurale se încadrează cel mai bine turismului cultura l, cu
accent pe înțelegerea stilurilor de viață contrastante și a interschimbului de cunoștințe și idei.
De aceea, turismul rural îi atrage pe cei în căutare de contact personal și interacțiune cu
diverse culturi, medii și grupuri de oameni. Printre acest e manifestații se număra:
 turismul recreațional cu accent pe solicitare fizică și pe activități legate de
mediu (ciclism sau drumeții montane) ;
 turism ecologic cu accent pe natură și vizitarea peisajelor contrastante (vizite în
parcuri și rezervații națio nale) ;
 turismul moștenirii istorice care se concentrează pe locuri sau evenimente
istorice, adesea cu scop educațional.

– 48 –
Turismul rural poate, de asemenea, să includă călătorii de o zi dintr -un loc în altul, într -o
manieră secven ționala, în contrast cu tu rismul urban unde accentul cade pe destinația urbană c a
focus pentru activități turistice urbane.
În planificarea turismului rural este necesară o cooperare între toate organizațiile,
comisiile și organismele implicate în această activitate .
În țările Europei Occidentale, destinațiile rurale ocupă o pondere tot mai mare din totalul
destinațiilor de vacanță. Stresul cotidian al vieții citadine îi îndeamnă pe locuitorii marilor
metropole să caute liniștea mediului încă netransformat radical d e civilizație.
Și dacă în țările superdezvoltate din vest acest mediu rural a început să se modernizeze
din ce în ce mai mult, la noi în țar ă tradiția și obiceiurile sunt încă foarte bine conservate.
În înce rcarea de a cunoaște o altă țară și oamenii săi , alte tradiții, numeroși turiști străini
aleg c a destinație România.

– 49 –

BIBLIOGRAFIE GENERALĂ

1. Antonoaie, N., Management. Afaceri. Antreprenoriat. Editura Infomarket, Brașov, 2008.
2. Barbu Gh . Turismul și calitatea vieții, Editura Politi că, 1980
3. Băltărețu Andreea, Amenajarea turistica durabila a teritoriului, editura Sylvi, 2003
4. Bran, Florina Marin,. Turismul rural. Model european, Editura. Economică , 1997
5. Ieleniez., Potențialul turistic al României, Terra ,1992
6. Ionescu Dună reanu Ion: “ Muntii Piatra Craiului”, Editura Sp ort Turism, Bucureș ti, 1986
7. Ionescu I.,Viorica Ionașcu, Economia întreprinderii de turism și comerț, Editura Uranus,
2002
8. Cândea M., George Erdeli, Potențialul turistic al României, editura Universitară, 2003
9. Mihăilescu. V., Geografie și turism., București , 1968
10. Nicolae Neacșu., Andreea Băltărețu., Economia turismului, Editura Uranus, 2008
11. Olteanu V., Marketingul serviciilor, Editura Ecomar, 2005
12. Oscar Snak, Petre Baron, Nicolae Neacșu, Economia turismului, Editura Exper, 2001
13. Popescu N, “Mun ții noștri”, Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1986