Lucrarea de față cuprinde trei capitole: [303350]

Cuprins

ARGUMENT

Într-o [anonimizat], care, [anonimizat].

Școala, [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] o îmbunătățească acolo unde se desfășoară greoi și să o [anonimizat] a acesteia.

[anonimizat] s-au mărit exponențial, o persoană cu cunoștințe medii de limba engleză putând realiza conversații cu persoane din întreaga lume. Evident, [anonimizat], precum poșta electronică ([anonimizat], [anonimizat]), site-uri de socializare (Facebook, Instagram, Twiter) sau aplicații mobile (Messenger, Whatsapp, Viber, Group Text).

[anonimizat], [anonimizat], a îndurat vremuri grele de la înființare -1838 – [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], inundații și alte catastrofe naturale. Cu toate acestea a luptat, [anonimizat], dezvoltându-se și aducând educația în casele tuturor oamenilor din comunitatea locală și din vecinătățile acesteia.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], dar și comunitatea locală și autoritățile locale. Rezultatele utilizării acestora o propagă în viitor printre școlile moderne cu standarde la nivel european și devine din ce în ce mai atractivă și mai interesantă pentru locuitorii comunei dar și pentru vecinii acesteia.

[anonimizat] o dezvolt și să o [anonimizat], la actul de învățământ.

Lucrarea de față cuprinde trei capitole:

• Capitolul I – [anonimizat], Comunicarea;

• [anonimizat]. [anonimizat]. Așezare, hotare, vecini, suprafață; În furtuna vremurilor; Evoluția administrativă a localității Curtișoara; Evoluția demografică; [anonimizat]; Învățământul.

• [anonimizat] a școlii în societate și de atragere a [anonimizat] – Comunicarea prin poșta electronică; Comunicarea prin Facebook; [anonimizat]; Comunicarea prin intermediul aplicațiilor mobile.

[anonimizat], iar participanții își ușurează munca indiferent de mediul din care fac parte sau în care activează.

CAPITOLUL I – [anonimizat], de consum, comunicarii generalizate, globala etc. Trebuie să reținem că lucrul specific societății informaționale în care aflăm este dependența noastră de informația electronică, de rețelele de socializare, indiferent de conștientizăm sau nu acest lucru, ori dacă îl acceptăm sau nu. Fiecare activitate zilnică devine aproape imposibilă în lipsa accesului la unul din terminalele digitale.

Istoric vorbind, România a fost liderul regional din punct de vedere al tehnologiei informației. La noi a fost proiectat și realizat primul calculator în 1957, fapt care a dat startul industriei IT din societate. Țara noastră a fost, pâna în 1990, unul din exportatorii semnificativi de piese hardware sau software. Acum, România se situează pe locul 65 din punctul de vedere al indicelui potential de informatizare a comunității, din totalul de 75 de popoare analizate. Nivelul a fost realizat plecându-se de la niște indicatori, din anul 1999.

Accesul la internet ia în calcul gradul de dotare a infrastructurii dar și calitatea sau existența echipamentelor și a programelor ce permit utilizarea TIC.

Politicile de rețea țin de mediul economico-afacerist al unei țări, dar și la politicile sau la modificările din domeniul TIC.

Informatizarea societatii, ia în calcul calitatea procesului de învățare folosind tehnologia informației și comunicației, cuantificarea folosirii acesteia în procesul de predare –învățare – evaluare, a ocaziilor oferite precum și de anumiți factori de tip socio-demografici.

Folosirea informatizării în economie, se referă la măsurarea nivelului de participare a sectoarelor publice sau private la comunitatea informațională sau la calitatea și disponibilitatea infrastructurii.

Ancheta ENLARGE are ca rezultate principale date care confirmă studiul cercetă- torilor de la Harvard:

a)Aproape 90% din micile organizații, ce au maximum cinci angajați, au maximum cinci computere; aproape 60% din organizațiile mijlocii, cu un număr de angajați cuprins între 5 și 50, utilizează aproximativ 15 computere iar 40% folosesc aproximativ 50 de computere;

b) Aproximativ 44% din organizațiile care au conectare la Internet folosesc între 5 și 50 de computere; 86% din cele care nu folosesc internetul au doar 5 computere;

c) Din punctul de vedere al sprijinului oferit de guvern întreprinzătorilor și inițiativelor de business online în special, neținând cont de sectorul din care organizațiile provin, cei intervievați și-au format o părere nu foarte bună. În acest sens între 60% și 90% dintre cei intervievați, făcând parte din diferite sectoare, cred că sprijinul acordat este mediu, slab sau chiar inexistent. Același rezultat este valabil și când vine vorba de dimensiunea organizațiilor respondenții având o părere proastă cu privire la sprijinul guvernului care este, din spusele lor, sub medie.

În sensul redresării situației create, odată cu anul 2000, au fost concepute și aplicate mai multe reforme guvernamentale în scopul relansării dezvoltării zonei dedicate tehnologiei informației și comunicației. Faptul că a luat naștere un nou minister, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, iar unele dintre comisiile parlamentare specializate în domeniu au facilitat adoptarea legislatiei cu privire la TIC, au dus la întărirea angajamentului guvernului prin care Tehnologia informației și comunicației reprezenta, cu adevărat, o prioritate națională. Pentru TIC a fost creat și lansat un sistem fiscal nou, stimulativ și au progresat mult prin efortul de a adopta o legislație cu privire la comertul electronic și totodată la semnătura digitală. În ciuda acestui fapt, sectorul privat continuă să perceapă angajamentul guvernului ca fiind unul foarte slab.

Un aspect de altfel important a fost reprezentat de absența dreptului de proprietate intelectuală și evitarea luării unei poziții semnificative în sensul opririi pirateriei și a pieței negre, factori care au contrabalansat situația prielnică referitoare la scăderea prețurilor computerelor și creșterea unui interes sporit din partea școlilor pentru aplicațiile TIC.

Acest lucru a fost reglementat în anul 2002 s-a aprobat Proiectul de lege privitor la prevenirea și/sau combaterea infracțiunilor informatice, prin care se prevede că Ministerul Justiției împreună cu Ministerul de Interne și cel al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației formează și actualizează, în mod frecvent, o bază de date cu privire la criminalitatea informatică. Tot atunci, se stabilește obligația proprietarilor sau administratorilor sistemelor informatice de a face public și de a-ți avertiza utilizatorii cu privire la noua legislație intrată în vigoare, la condițiile legale de acces și de utilizare ainternetului si la consecințele juridice grave în cazul accesului fără drept la unele dintre sistemele informatice.

O provocare și mai mare este constituită de subdezvoltarea zonelor rurale. Absența tehnologiilor în zonele menționate au condus la discrepanțe grave, din punctul de vedere al economicului dar si al socialului. În sensul înlăturării acestui deficit, Guvernul României a lansat în 2001 un program ce urma a se derula pe durata a trei ani, cu ajutorul căruia s-au alocat aproximativ 500 de milioane de dolari pentru crearea și dotarea cu calculatoare, cu software de ultimă generație și cu materiale educaționale a școlilor și a unor centre comunitare de TIC.

În concluzie, putem spune că țara noastră se află într-un activitate de convergență economico-socială către partea dezvoltată a lumii. Dintre toate decalajele înregistrate și care necesită recuperate, în opinia mea, cel mai important este constituit de cel informațional. În acest sens schimbarea priorităților guvernamentale cu privire la gestionarea resurselor financiare limitate este obligatorie. Pentru ca România sa nu rămână doar un popor la periferia țărilor dezvoltate, trebuie alocate fonduri suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii informaționale și a calității acesteia dar și pentru educarea poporului.

Comunicarea

În ziua de azi, marea majoritate a indivizilor înțeleg prin comunicare un schimb de mesaje între semeni. Acest fenomen este pus în evidență și de dicționarele explicative, în care sunt definite, de obicei, patru semnificații oarecum suprapuse ale cuvântului „comunicare”:

S1: acțiunea de a comunica și rezultatul acesteia;

S2: notificare, veste, înștiințare, raport, știre;

S3: contact, legătură, relație;

S4: prezentarea unei contribuții personale într-o problemă științifica într-un cerc mic de specialiști; lucrarea ce reprezintă tema unei astfel de prezentări.

Din prisma știintei comunicării, aceasta se referă la o anume acțiune în care sunt implicate neapărat patru componente fundamentale: emițător, canal, informație și receptor.

Charels MORRIS definește comunicarea ca fiind punerea în comun, transmiterea unor proprietăți către un număr anumit de lucruri și totalitatea factorilor ce servesc acestui proces se intitulează mijloace de comunicare: drumul, telefonul, limbajul, aerul.

Matematicianul Warren WEAVER un tehnician în domeniul comunicării, definește comunicarea ca fiind totalitatea căilor prin care o anumită minte poate influența o altă minte.

Ciberneticianul Colin CHERRY vorbește de comunicare ca fiind tot ceea ce leagă, la un moment dat, două organisme între ele.

Louis FORSDALE definește comunicarea ca fiind metoda prin care un sistem este stabilit, menținut și modificat cu ajutorul semnalelor transmise, organizate conform unor anumite reguli.

Prima carte care folosește sintagma „comunicare“ a fost scrisă de Warren Weaver și Claude Shannon și este intitulată „The Mathematical Theory of Communication“.

Unul din rolurile comunicării este de transmitere a mesajelor. Când mesajele sunt inefabile (gânduri, stări sufletești), acestea sunt substituite cu semnale pentru că numai în acest mod pot ajunge prin canal la receptor; este important ca ele să fie compatibile cu canalul.

Atunci când semnalele se transmit prin canale specifice, putem identifica una sau mai multe surse și unul sau mai mulți transmițători.

Sursa comunicării nu este niciodată unică, la fel cum și transmițătorul este multiplu dar succesiv.

Fenomenul care alterează sau chiar modifică semnalele transmise prin canal se numește zgomot. Între tipul de semnal și tipul de zgomot există o potrivire: semnale sonore – bruiaje sonore, semnale optice – bruiaje optice

Zgomotele se pot clasifica clasa pe simțuri:

•acustice

•optice

•olfactive

•gustative

•tactile

•psihologice

Pe parcursul vieții folosim patru tipuri de activitate comunicațională: scrisul, cititul, vorbitul, ascultatul.

Clasificarea comunicării:

În funcție de numărul partenerilor avem comunicare:

• intrapersonală (cu sine; monolog);

• interpersonală (două persoane);

• comunicare în grup redus/mic;

• publică (conferințe, radio).

După gradul interacțiunii:

• comunicare interpersonală

• comunicare intraindividuală,

• comunicare de masă

• comunicare de grup,

• comunicare mediatică.

În funcție de ierarhia interlocutorilor avem comunicare:

• verticală (elev-profesor);

• orizontală (elev-elev).

În funcție de cod:

Comunicarea verbală – în acest caz informația se codifică și se transmite prin cuvinte permițându-ne astfel să înmagazinăm și să transmitem conținuturi foarte complexe. Acest tip de comunicare este specific omului și poate fi orală ori scrisă. Pentru perceperea mesajului utilizăm canalul auditiv sau vizual.

Comunicarea paraverbală – în această situație informația se codifică și se transmite prin elemente prozodice și vocale care stau alături cuvântului și vorbirii în general. Indentificăm aici caracteristici ale vocii (tânără-bătrână, plină de energie-epuizată), particularitățile pronunției (mediul de proveniență), intensitatea rostirii, debitul, ritmul, intonația, tonalitatea.

Comunicarea non-verbală – în acest caz informația se codifictă și se transmite printr-o varietate de semne ce țin de postură, mișcare, gesturi, mimică, înfățișare a partenerilor comunicării. Acest tip de comunicare face obiectul unor cercetări în scopul de a-i aprofunda mecanismele și funcțiile. Aceasta poate fi întâlnită și ca formă de comunicare de sine stătătoare cum ar fi dansul, sportul, limbajul prin semne al surdo-muților).

Conținuturile afectiv-atitudinale, vitale pentru toate situațiile de comunicare, se transmit, de obicei, în următoarele proporții: 55% nonverbal, 38% paraverbal și 7% verbal.

Cele trei tipuri de comunicare stabilesc între ele anumite relații temporale sau de sens: comunicarea verbal și comunicare paraverbală sunt întotdeauna simultane, în timp ce comunicarea non-verbală poate fi simultană acestora, dar să le și preceadă sau să le succeadă.

În funcție de finalitatea actului de comunicare:

• comunicarea incidentală ce se definește prin transmiterea de informații în mod întâmplător și care nu sunt menite procesului de învățare (de exemplu constatarea lipsei pixului sau stiloului);

• comunicarea subiectivă – arată în mod direct starea afectivă a locutorului din nevoia unei descărcări sau reechilibrări, create în baza unei tensiuni psihice (pozitive sau negative). Un bun exemplu îl arată: exclamația de surprindere la un răspuns extraordinar: „Bravo, dragule!“, tonul reproșului, „M-ați enervat!“, elevul care se scarpină în cap, în speranța că răspunsul va apărea, profesorul care-și bate cu degetele în masă din ce în ce mai nervos pe măsura ascultării răspunsurilor primite de la elevi.

• comunicarea instrumentală – se identifică atunci când o serie de caracteristici sunt reunite:

• concentrarea în mod voit și vădită, pe un țel anume, transmis partenerilor;

• atingerea acestuia printr-un anume efect urmărit asupra comportamentului receptorului;

• priceperea de a se modifica după reacția partenerilor de comunicare, în scopul de a atinge anumite obiective;

Comunicarea instrumentală este dominantă în actul didactic, însă el coexistă și cu celelalte două.

În funcție de finalități, întâlnim:

• comunicare defensivă,

• comunicare de întreținere,

• comunicare persuasivă

• comunicare informative.

În funcție de conținutul dominant, întâlnim:

• comunicare referențială (când ne raportăm la obiectul semnificat),

• comunicare operațional metodologică (când ne raportăm la operațiile logico deductive care organizează cunoașterea: definiții, clasificări, explicații, descrieri)

comunicare atitudinală (când ne raportăm la comportamentul față de un anumit obiect).

În funcție de modalitatea de transmitere a informației, întâlnim:

• comunicare digitală (referitor la conținutul comunicării)

• comunicare analogică (referitor la relația dintre participanții la comunicăre, la simbolica faptelor, a trupului, a înfățișării).

În funcție de canalul folosit, întâlnim:

• comunicare directă

• comunicare mediată (în momentul folosirii canalelor intermediare: telefon, internet, cărți, televiziune, radio etc.).

În funcție de tipul relațiilor interpersonale dintre participanții comunicării, întâlnim:

• comunicare autoritară

• comunicare egalitară.

În funcție de prezența sau absența obiectivelor, avem comunicare:

• incidentală;

• consumatorie;

• instrumentală,

• de comuniune

Forme ale comunicării umane

a) Comunicare verbală

Este specifică umanității, poate fi orală și/sau scrisă, folosește canalul auditiv și/sau vizual. Comunicarea verbală primează în predarea-verificarea noțiunilor.

Funcțiile limbajului:

• funcția de comunicare ;

• funcția de apel (direcționată spre destinatar) ;

• funcția expresivă (direcționată spre cel care vorbește);

• funcția metalingvistică (direcționată spre cod);

• funcția poetică.

Când vorbim de comunicarea verbală întâlnim comunicarea orală și comunicarea scrisă.

În cazul comunicării orale întâlnim caracteristici precum: o rostim în cadrul unor grupuri de oameni, apelăm la metode specifice vorbirii libere, utilizăm diverse modalități de expresie lexicale, stilistice, implicăm aderarea afectivă și nuanțarea vorbirii, are o valoare aparte oficială, contextuală, individuală sau socială.

Ioan Neacșu a distins caracteristici ale comunicării orale, astfel că: metodele vor corespunde contextului și valorilor mediului socio-cultural unde agenții educaționali activează, ele vor respecta condițiile distanței adecvate între agenții de comunicare educațională, vor pune în valoare însușirile sursei care emite mesajul, vor lua în considerare particularitățile receptorului, vor lua în considerare finalitățile și conținutul comunicării, în legătură strânsă cu tipul exprimărilor conștiinței și a conduitei grupului.

Este important de reținut că pentru a comunica în scris trebuie să cunoaștem un cod specific și trebuie să avem în vedere raportul adecvat dintre informație și timp (între necesar și inutil, între productiv informațional și transinformațional).

Ca obiective, comunicarea scrisă își propune: înțelegerea, distingerea diverselor stadii de abstractizare ale diferitelor tipuri de limbaj, perceperea raporturilor între valori lexicale și valori sintagmatice, remarcarea esențial-accesoriu în text scris, deprinderea tehnicilor de lucru cu bază în informații scrise, cărți etc., posedarea tehnicilor de emitere de întrebări, capacitatea de a rezuma și forma o concluzie.

b) Comunicarea paraverbală

Mesajul este codificat și transmis prin diverse elemente prozodice și vocale ce stau alături cuvântului și vorbirii în general și au sensuri comunicative distincte.

Aici întâlnim: însușirile vocii, caracteristici de pronunție, intensitatea pronunției, debitul vorbirii, ritmul, intonația, pauza.

În cadrul comunicării paraverbale folosim canalul auditiv.

Un mesaj, cu aceeași codificare verbală, în raport cu implicația paraverbalului își poate modifica înțelesul (supracodificare).

Limbajul presupune, pe lângă formele sale verbale, și o serie forme simbolice (gest, pauze, mimică, tăceri, intonație). Înțelesul mesajelor informaționale răspândit prin intermediul limbajului este dependent de fiecare data de contextul conjunctural în care acesta este folosit. Direcția oricărei acțiuni sau practici de comunicare aflate în desfășurare poartă o anumită rezervă de incompletitudine, ce va fi depășită numai după ce acțiunea s-a produs. Dar o acțiune sau un mesaj terminat dă naștere unui nou orizont de incompletitudine.

Comunicarea verbal poate fi completată, substituită, sprijinită sau contrazisă de limbajul nonverbal și paralimbaj.

Când spunem paralimbaj ne referim la tonalitate, accent, viteza vorbirii, ritmul, pauzele, modalitatea de construire a unei fraze, dicție și chiar muzicalitatea vorbirii.

Tonul reprezintă un element comunicațional vital în comunicarea didactică. Spre exemplu, tonul grav, îl poate determina pe elev să creadă că noțiunile transmise la un moment dat sunt extreme de importante.

Accentul reprezintă și el un element de importanță majoră, întrucât în comunicare profesorul va scoate în evidență cele mai importante elemente ale lecției prin accentul folosit.

Așadar, cu tonul răstit sau vorbirea uniformă fără niciun pic de intonație, poate chiar mormăită, neglijentă, lipsită de solemnitate, ironică sau chiar nepoliticoasă vor dăuna cu siguranță comunicării didactice și interacțiunii dintre professor și elev.

Ticurile verbale sau nonverbal reprezintă alte element de insucces comunicațional în această categorie intrând și bâlbe, pauze, repetiții de conținut neproporționate sau neintenționate.

c) Comunicare nonverbală

Voluntar sau involuntar, corpul nostru „vorbește” realizând astfel comunicarea nonverbală. Vorbim prin expresia facială, prin gesturi, prin poziția corpului, prin orientare, prin proximitate, prin contactul vizual, prin contactul corporal, prin mișcările corpului, prin aspectul exterior.

Mijloacele prin care se realizează comunicarea nonverbală sunt:

• paralimbajul (înălțimea tonului, volumul, tăria)

• mișcările corpului embleme – mișcările corpului care se pot traduce în cuvinte (semnul mâini pentru „luați loc”), ilustratorii – mișcările corpului prin care se arată cu mâna direcția, mărimea etc, regulatorii – mișcările corpului prin care te pregătești să asculți ridicând spâncenele, expozitorii – momentul în care te roșești de rușine, adaptorii –strângerea de mână, salutul, atractivitatea, felul în care ne împodobim corpul, spațiul sau distanța dintre participanții la comunicare (indicatorii intimității), atingerea corpului ce poate fi funcțional-profesională, social-politicoasă sau călduros-prietenoasă), timpul sau durata comunicării.

Comunicarea prin intermediul corpului este considerată ca fiind cea mai complexă, întrucât corpul intervine în „întâlnirile” noastre cotidiene nu ca un fenomen natural, ci ca o acțiune voluntară, mascată sau poate chiar metamorfozată (prin articolele de îmbrăcăminte, prin machiaj).

Comunicarea prin spațiu și teritoriu ne arată că omul este foarte atent, cu mediul în care trăiește. El își delimitează, marchează și amenajează teritorul în raport cu nevoile sale și împrejurările în care se află. Modul în care își delimitează, marchează și amenajează spatial „transmite” multe informații, detalii despre individual în cauză. Dintr-un punct de vedere sociologic și antropologic, pot fi întâlnite trei feluri de teritorii: teritorii tribale, teritorii familiale și teritorii personale.

Comunicarea prin imagini se realizează printr-o gamă mare de mijloace imagistice pentru comunicare cum ar fi afișele, fotografiile, ilustrațiile, cinematograful, televiziunea, internetul). Omniprezenta comunicare prin intermediul imaginilor crează un oarecare paradox: chiar dacă este mai puțin interactivă, întrucât se realizează într-un singur sens, ea este de departe foarte eficientă, întrucât este folosită involuntar de un număr foarte mare de oameni.

Dacă luăm în calcul stilul communicațional sau distanța păstrată între locutor și interlocutor, întâlnim:

Comunicare necooperantă – în situația când emițătorul nu cunoaște receptorul (radio de exemplu), discursul trebuie elaborat cu atenție, întrucât nu se poate de ajusta pe parcurs cu ajutorul feed-backului.

Comunicare formală – în situația când avem parte de un auditoriu numeros iar vorbitorul este familiarizat cu percepțiile acestuia. Aici, mesajul trebuie alcătuit cu atenție, evitând expresiile argotice sau mult prea familiare, repetițiile, ezitările sau chiar lăsarea frazelor neterminate. Aceasta este întâlnită în mediul academic/universitar.

Comunicarea consultativă – este întâlnită în discuțiile cu caracter profesional, în mediul afacerilor sau negocierilor și chiar în comunicarea didactică. Participanții la comunicare sunt active și pentru a evita bâlbele, ezitările, a dezacordurie gramaticale, redundanța, trebuie dată o ordine ideilor dinainte.

Comunicarea ocazională – este utilizată în mod uzual între cunoștințe, situație în care partenerii schimbă cu ușurință un subiect cu altul. Aici își pot face apariția expresiile argotice, cele eliptice sau chiar accepțiuni speciale ale unor termeni, care sunt accesibile doar interlocutorilor.

Comunicarea intimă – întâlnită deobicei în cadrul familiilor.

CAPITOLUL II – Comuna Curtișoara. Școala Gimnazială Curtișoara

Cadrul natural. Așezare, hotare, vecini, suprafață

Din punct de vedere administrativ comuna Curtișoara se afla situată în partea de nord a județului Olt și la o depărtare de circa 10 km (din centrul civic) de reședința județului – Municipiul Slatina.

Din punct de vedere geografic comuna se află în nordul județului, la o linie imaginară care desparte dealul de câmpie, între lunca și terasele Oltului. În sud se așterne Câmpia Boianului, iar în nord, partea deluroasă ne conduce spre Platforma Cotmeana.

Comuna Curtișoara compusă din șase sate: Curtișoara – reședința comunei,

Dobrotinet, Linia din Vale, Pietrișu, Proaspeți și Raițiu, se întinde pe o suprafață de 53 kilometri pătrați și din punct de vedere geografic fiind cuprinsă între paralela 43°28` latitudine nordică și meridianul de 24°23’ longitudine estică.

Din punct de vedere geologic se observă cele patru terase ale Oltului. Lunca fiind un șes aluvionar, se întinde pe o lățime ce variază între 1-3 km. Ca aspect general lunca, are pe teritoriul comunei o lungime de peste 10 km.

Terasele sunt alcătuite din depozite groase de pietrișuri și nisipuri deasupra cărora se găsesc loess-uri, care au o grosime de 1.5-2metri.

Pânza freatică se află relativ la suprafață: 4-7 m adâncime în luncă, 16-20 m pe terasa a IV-a și peste 20 m pe interfluviu. La baza terasei a IV-a izvoarele permanente sunt dominante, ele fiind captate de locuitorii din satele Curtișoara și Linia din Vale. Cât privește fruntea terasei Dobrotinet, aceasta este supusă în permanent procesului de erodare și degradare. Ploile torențiale, apa provenită din topirea zăpezilor din iernile abundente, produc șiroiri, ravenări care produc alunecări și prăbușiri de terenuri.

Teritoriul comunei este dominat de alunecările în vale, care produc râpe cu adâncimi ce variază între 7-10 metri.

În zona localității se întâlnesc o varietate de soluri: soluri brune de pădure roșcate și brune gleizate de câmp, terase și versanții cu pantă mică de înclinare, soluri brune podzolite pe versanții cu pantă mare; aluviuni și soluri aluviale nisipoase în luncă, soluri aluviale și coluviale cu textură mijlocie în lunca mai înaltă. Predominante sunt solurile brun roșcate și brune podzolite.

Partea dealului care cuprinde satul Raițiu, Dealul Nucilor și Dealul Dobrotinetului au o înălțime ce variază între 150 si 180 de metri fată de nivelul mării.

Aflată în zona temperată, clima este cea caracteristică câmpiei: călduri și secetă uneori vara, ierni blânde sau geroase, cu temperaturi – variabile, temperatura medie anuală înregistrând 10,7° C. În ianuarie temperatura medie este de -2,7° C, iar în verile călduroase ea atinge 22-35° C.

Vânturile cele mai frecvenle sunt: crivățul care bate din partea N-N-E și aduce iarna viscole și zăpadă, vara secetă și primăvara ploi; austrul, numit secetosul, iar popular „sărăcilă” sau „traistă goală“ bate din direcția opusă crivățului; iar băltărețul care bate din sud vestul țării, cu frecvențe mici este totuși aducător de însemnate cantități de precipitații.

Apele care brăzdează teritoriul comunei Curtișoara sunt: Oltul care udă teritoriul comunei pe partea vestică și are o lungime de peste 10 km. Perpendicular pe apa Oltului și pe pânza freatică, teriioriul este udat de Teslui și pârâiașele Șirea și Raițiu, care își rostogolesc puținele ape numai în anotimpurile ploioase pe văile Șirea, valea Porcului și valea Raițiului. Dealurile din comună sunt Dealul Oltului cu piscurile: Murgoiu, Pirnă și Băduca.

Cu cei 53 kilometri pătrați ca suprafață, ceea ce revine 806 locuitori/ km2, Curtișoara se înscrie astfel între comunele medii ca densitate și suprafață.

Vecinii comunei Curtișoara: în parte de nord – Teslui, la sud – Slatina, la vest, despărțite de râul Olt, comunele Găneasa, Pleșoiu și Strejești, iar la est comuna Priseaca.

Legătura cu aceste localități și capitala de județ se face pe o șosea asfaltată, modernă. În interiorul comunei legăturile se asigură printr-o rețea de ulițe cu îmbrăcăminte de pietriș din lunca Oltului.

În furtuna vremurilor

Asemenea atâtor locuri din țară, localitatea Curtișoara este o tranșee de muncă și de istorie. Sătenii acestor locuri au fost participanți la toate evenimentele care au marcat istoria poporului nostru.

După ocuparea Daciei, în 106 d.H., peste Olt, în fața Curtișoarei s-a ridicat cetatea militară de la Acidava, pe locul de azi al Enoșeștilor. Documente oficiale care să ateste relațiile, între „cei din stânga Oltului, Dacia liberă și cei de dincolo, de peste Olt” nu sunt. Un lucru este însă sigur: locuitorii de pe meleagurile Curtișoarei (deși nu știm ce nume va fi purtat satul atunci) au privit în luciul Oltului imaginile celor de „dincolo” cu care s-au înfrățit.

Procesul lung al dezvoltării a fost întrerupt de multele migrații ale altor seminții, dar, acestea, ca și apa Oltului, s-au scurs la vale conform proverbului: „apa trece, pietrele rămân”.

Pe drumul din stânga Oltului s-au cărat la vale produse meșteșugărești, brânzeturi, untul, țuica și vinul, pe drumurile tradiționale, numite de atunci „drumul țuicii, drumul buților, drumul oii, diurnul cerii”, etc.

Oamenii acestor locuri au fost prezenți la chemarea lui Mircea, lui Radu de la Afumați și a lui Mihai Viteazul și a atâtor alți voievozi legați de aceste locuri.

Imnul deșteptării naționalei ridicat de Tudor Vladimirescu în 1821 are strânse legături cu meleagurile Curtișoarei. Să precizăm că în martie 1821 pandurii lui Tudor Vladimirescu care au plecat de la Benești – Vâlcea – și au trecut Oltul pe la Vulturești, au trecut prin Curtișoara ca să poposească la Slatina. O însemnare de pe o carte ne vestește aceste fapte.

Într-un fel sau altul, locuitorii din Curtișoara au fost martorii trecerii lui Tudor Vladimirescu către mănăstirea Seaca din nordul Oltului și revenirea lui la Slatina.

Focul nu s-a stins și revoluția de la 1848 care era ceasul deșteptării și pentru cei de pe „valea de mai sus de Slatina”: Dobrotinet, Curtișoara, Deleni.

Actul Unirii de la 1859 va fi însemnat cu siguranță și pentru locuitorii localității noastre, noi speranțe și ochi deschiși pentru câștigarea independenței la 1877.

La înălțătorul eveniment au fost prezenți și locuitorii comunei Curtișoara. Ei au oferit diferite obiecte de îmbrăcăminte și au efectuat sute de zile de transporturi cu carele pentru nevoile armatei române.

În tranșeele reci, în liniile ucigașe ale frontului de peste Dunăre, alături de zecile de mii de ostași români își găsesc nominalizarea și curtișorenii: Aldea Enache, Ciurea Stancu, Dobrescu Dumitru, Dumitru Dincă, Geru Ioan, Ilie Ion, Ispas Ilie, Matei Dumitru, Matei Gbeorghe, Mărculescu Constantin, Rădoi Stancu, Radu Ilie, Stancu Andrei.

Rămâne totuși în memoria localnicilor numele lui Florea „Sergentu”, ajuns primar al comunei Curtișoara la 1907.

Cei care s-au jertfit la 1877 au transmis mesajul celor chemați „să desăvârșească ceea ce ei au început – România Mare”. Drumul de parcurs a fost însă lung și presărat cu multe frământări sociale, provocate adeseori de măsuri politicianiste. O secetă prelungită împilările financiare, bolile sociale, limitarea dreptului de vot, acestea și altele vor provoca răscoala din 1899, care a atins apogeul în iunie 1899 la Slatina. Aici au fost prezenți și săteni din Teslui, din Curtișoara din Dobrotinet și din alte localități din sudul județului Olt.

Au căzut, atunci, răpuși de gloanțe, mulți țărani și muncitori din Clocociov, din Slatina, din Coteana și din alte sate.

Ecoul încă nu se stinsese când flacăra marei răscoale țărănești din 1907 a cuprins și satele județului Olt. La Curtișoara și la Dobrotinet au loc ridicări ale țăranilor împotriva arendașilor moșiilor Vlădoianu și I. Marin. Aflați în București, proprietarii moșiei Vlădoianu solicitau în martie 1907 Ministerului de Interne să li se „trimită soldați de pază la moșiile lor din Curtișoara”. Ordinul ministrului de interne adresat prefectului județului Olt era să „trimită soldați să facă paza conacului și acareturilor de pe moșia din Curtișoara”. Incendieri nu au fost, vărsări de sânge nu s-au produs, dar țăranii din Curtișoara și Dobrotinet au alungat pe „arendașul” moșiilor boierești de aici. Misiunea domolirii sătenilor și-a asumat-o primarul Florea Ionescu, poreclit Florea Sergentu, fiindcă zice-se că avea acest grad la 1877 sau, l-a câștigat ca urmare a participării la luptele din Războiul de Independență Națională de la 1877.

După izbucnirea primului război mondial în august 1916, au fost chemați la arme și locuitori din satele comunei Curtișoara. Înrolați în cadrul Regimentului nr.3 Dorobanți Olt, ei au luptat acolo unde misiunea a cerut-o. Lista celor căzuți la datorie în încleștarea cu armatele germano-austro-ungare este dăltuită în lespedea rece a Monumentului Eroilor din centrul comunei noastre.

După o serie de succese, cu precădere pe frontul din Ardeal, armata română este presată să se retragă spre interiorul țării și să asigure rezistența necesară. Trupele române care au afluit pe Valea Oltului s-au oprit la Slatina, la podul de peste Olt, dar acesta a fost aruncat în aer de geniștii români. Ostașii români au trecut Oltul cu bărcile pe la Slatina și la Curtișoara. Atunci, în 12-13-14 noiembrie 1916, în fața satului Curtișoara, ostașii români din regimentul 27 infanterie Bacău au opus o eroică rezistență trupelor invadatoare germano-austro-ungare. Asupra satelor comunei au căzut multe obuze și gloanțe de arme ușoare, care au pricinuit pagube gospodăriilor din comună.

Mărturie a celor întâmplate ni le povestesc înscrisurile de pe Monumentele Eroilor din sat.

La temelia actului făuririi României Mari de la 1 Decembrie 1918 stau zidite și trupurile celor din satele comunei noastre. Tot cu jertfa lor au plătit-o invalizii și văduvele celor morți la Jiu, la Olt, la Oituz și la Mărășești.

Parcurgând listele cu veteranii de război din comună, ne îndreptăm gândurile către jertfa celor căzuți pentru eliberarea Bucovinei și a Basarabiei și a Ardealului, lupte purtate în cel de-al doilea război mondial.

Fie ca asemenea măceluri să nu se mai petreacă!

Evoluția administrativă a localității Curtișoara

Apărută și dezvoltată pe o veche vatră de locuire care ne conduce căite perioada paleolitică, satul Curtișoara a fost atestat la sfârșitul secolului al XV-lea.

În hrisovul lui Vlad Călugărul din 20 iunie 1489, prin care întărește stolnicului Milco stăpânire peste a „șasea parte din din satul Curtișoara”. Satul era întărit unui înalt demnitar al domniei.

Parte din sat a fost stăpânit și de mănăstirea Govora. Secole de-a rândul a evoluat în vatra sa și cu organizare asemănătoare tuturor satelor noastre, așa cum grăiesc hrisoavele domnești.

Catagrafia din 1824 menționează satul Curtișoara ca aparținând boierilor Racoviceanu și din punct de vedere administrativ era repartizat în plasa de Sus, județul Olt. În 1831 satul Curtișoara din plasa Oltului de Sus înregistra 46 capi de familie și 10 nedojnici. În harta rusă din 1835, satul este înregistrat cu 41 de familii.

Primul recensământ modern din istoria României – catagrafia din 1838 înregistrează 54 de familii cu un total de 281 de locuitori șezători în satul Curtișoara.

Legea comunală din 1864 includea satul Curtișoara în comuna Teslui, plasa Mijlocu. Schimbarea de la o plasă la alta, Dumitrești, Turia, Slatina, n-a dus și la ridicarea satului Curtișoara la nivel de comună, cu personalitate juridică.

După înfăptuirea României Mari și adoptarea unei noi legi de organizare administrativă se înființează comuna Curtișoara, compusă din două sate – Curtișoara, reședința comunei și satul Raițiu, care-1 găsim menționat la începutul secolului al XX-lea.

După legea administrativă din 1950, comuna Curtișoara se va unifica cu comuna Dobrotinet, având în componență satele: Curtișoara, Dobrotinet, Linia din Vale, Pietrișu, Proaspeți și Raițiu, situație în care evoluează și azi.

Evoluția demografică

Cele două localități – Curtișoara și Dobrotinet atestate documentar în același hrisov domnesc din 20 iunie 1489, au avut în toată perioada evului mediu aceeași evoluție, cu mențiunea că satul Curtișoara a fost expus în calea furiilor provocate de inundațiile Oltului, care au avut consecințe și asupra demografiei populației.

Date despre numărul populației le păstrăm de la începutul secolului al XlX-lea, în tabela lucrătorilor plugari întocmită de marele vistier al Țării Românești la 20 iulie 1834, satul Curtișoara este înregistrat cu 46 de familii și 10 nedajnici, ceea ce ar însemna 185-230 de locuitori. La rândul său, Dobrotinetul, mult mai populat, consemna 138 de familii și 40 de nedajnici, ceea ce ar rezulta 550-690 de locuitori.

Socotit a fi primul recensământ în accepția modernă a tehnicii și calculului de întocmire – catagrafia Plasei Oltului de Sus din 1838 din care făceu parte cele două sate, indică pentru Curtișoara – 59 de familii cu 281 de suflete, iar pentru Dobrotinet – 145 de familii cu 655 de suflete.

Din studierea comparativă a datelor se constată că în interval de 8 ani numărul de familii a crescut cu 7 pentru Dobrotinet și 13 pentru Curtișoara.

În 1865 odată cu aplicarea Legii comunale adoptată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, localitatea Dobrotinet devine comună rurală, compusă din satele Dobrotinetu de Sus și Dobrotinetu de Jos și poseda 269 de case și 269 de capi de familie. Luând ca bază de calcul 4/5, rezultă o populație de 1576 de suflete.

A doua jumătate a secolului al XlX-lea, bogată în evenimente, cu o deosebită semnificație pentru istoria poporului român în lupta pentru modernizarea tuturor domeniilor social-economice, politice și culturale – :Unirea Principatelor, Războiul pentru independența națională, înregistra la recensământul din 1899 creșteri semnificative în ceea ce privește numărul de populație.

Dobrotinetu avea 4 sate:

Cătunu de Sus – 350 de locuitori;

Linia din Vale – 295 de locuitori;

Pietrișu – 389 de locuitori;

Proaspeți – 280 de locuitori.

Satul Curtișoara este înglobat comunei Teslui, și avea 738 desuflete.

Începutul secolului al XX-lea, care a debutat cu secetă și boli, a influențat asupra nivelului de trai al locuitorilor.

Dacă în 1899 comuna Dobrotinet avea 925 de locuitori, în 1912 înregistrează 1857, ceea ce înseamnă o creștere de 932 de locuitori. La rândul său, Curtișoara avea 804 locuitori, iar Raițiu 247, ceea ce totaliza 1051 de suflete.

Într-o perioadă de peste un secol, numărul femeilor a fost întotdeauna mai mare ca cel al bărbaților.

Deasemenea, se observă o creștere substanțială a populației, de la 2551 în 1930, la 4022 în 1941, adică cu 1471 de locuitori. Cifrele nu ne relevă și raportul între născuți și morți, deoarece cifrele se mai schimbă și în raport de numărul veniților și cel al plecaților.

Războiul cu tot cortegiul său de nenorociri – morți, secetă, ocupația sovietică au influențat demografia unei localități.

Cu cifra de 4708 locuitori, comuna Curtișoara se înscria în rândul localităților cu număr mediu din județul Olt. Numărul populației de sex feminin este cu 212 persoane mai mare decât al bărbaților, ceea ce se înscrie în linia mai veche, tradițională a localității.

Schimbările social-economice din viața localității își vor găsi corespondentul respectiv în demografia populației,

Recensământul din 1966 înregistreză o creștere de 269 de locuitori față de cel din urmă cu zece ani. Numărul populației a avut un ritm ascendent, având o curbă superioară de creștere, în 1977 fiind oscilantă, în scădere, ajungând în 1985 la cifra de 4904 locuitori.

La recensământul din 1992 populația comunei se ridica la 5248 de persoane.

L-a sfârșitul lunii ianuarie 2002, numărul populației se cifra la 4358 de locuitori, din care 2204 parte bărbătească și 2154 parte femeiască. Recensământul din martie 2002 ne prevalează următoarele date: 4674 de locuitori, dintre care 2844 bărbați și 1830 de femei.

Viața social-economică

În întrega existență a sa, localitatea Curtișoara și satele sale componente au evoluat în zona agricolă și a ramurilor sale anexe- creșterea vitelor mici, în special oi, din a căror lână se produceau în gospodărie cele necesare înbrăcăminții, iar surplusul era destinat pielii spre vânzare. În același timp se creșteau și vite mari: boi – pentru efectuarea lucrarilor agricole; vaci — pentru lapte și produse lactate. La rândul lor, caii, se foloseau pentru transporturile rapide și ușoare, iar câteodată se întrebuințau și pentru arăturile de pe loturile sătenilor.

Recensământul populației și al gospodăriilor din anul 1838 în plină perioadă de dezvoltare modernă, pentru comuna Curtișoara se reține faptul că fiecare gospodărie avea animale. Numărul acestora era influențat și de „numărul de pogoane lucrate și întinderea pășunelor și a locurilor de fânaț pe care îl avea fiecare gospodărie”. În tot cazul, fiecare avea în gospodărie câte un animal.

Legiuirea agrară din 1864 cu toate imperfecțiunile ei a dat pământ unor mase mari de oameni, fapt ce se va reflecta în statisticile vremii. Astfel, la recensământul din 1899, în comună se înregistrau 1779 de oi, 386 boi, 114 vaci, 26 cai și 34 iepe.

Germenii, firavi, ai capitalismului se pot întrevedea încă din deceniul al patrulea al secoluli al XlX-lea. Astfel, în statistica „morilor umblătoare de pe Olt” întocmit la 4 noiembrie 1834 de către Ocârmuirea județului Olt și trimisă marelui vistier (Ministerul de Finanțe de mai târziu) pentru satul Dobrotinet se nota: „o moară cu șupelnițe, cu o roată- umblătoare (adică în funcțiune) a dumnealui sărdar Kostache Hiotu, șezători cu hălăduința (locuința) în Târgoviște“.

Intrat în zisa catagrafie a morilor din zona Slatina până la satul Deleni era singura moară rezultă că aceasta de la Dobrotinet avea numărul de săteni care își măcinau produsele aici. Moara lui Hiotu de la Dobrotinet ca și celelalte de pe apa Oltului nu va avea viată lungă deoarece Marea Vornicie din Lăuntru va porunci ca „toate morile de pe Olt să fie închise” deoarece împiedicau navigația plutăritului pe râu. Cu toate drasticile porunci ale cârmuirii, unele vor funcționa până la sfârșitul secolului ai XlX-lea.

La începutul secolului al XX-iea se pune în funcțiune Moara lui Enăchescu, care funcționa cu benzina și avea 2 pietre, iar mai târziu va avea și „valț“ pentru mălai și făină „extra”. Moara, naționalizată în 1948, dar administrată de o întreprindere raională de industrie locală va funcționa până azi.

Peisajul economic al comunei mai înregistra câteva ateliere de tâmplărie-lemnărie și fierărie.

Tot la acest capitol merită a fi amintită Banca populară „Regele Carol P. înființată în 1902, cu un capital subscris de 5144,25 lei.

Membrii băncii populare cuprindeau 142 plugari, 2 comercianți, un meseriaș, un preot și un învățător. De-a lungul existenței sale a acordat mii de împrumuturi membrilor săi care întreprindeau diferite activități. Banca a fost lichidată în 1948.

După 1945 cooperația meșteșugărească și de consum înregistra la Curtișoara câteva ateliere de croitorie, tinichigerie, foto; iar sectorul alimentar – un magazin.

După 1989, asistăm la o diversificare a apariției de unități, deși, procesul este lent. Sunt premise că acest sector de producție și comerț va înregistgra progrese.

Învățământul

Știutorii de carte și semnatari de hrisoave și zapise de către unii dregători dovedesc că în localitatea Curtișoara s-a manifestat interes pentru știința de carte.

O școală în sensul modern al cuvântului își are obârșia în hotărârile Eforiei Școalelor Naționale din 1838 de înființarea școalelor sătești.

Potrivit acestor reglementări au fost înființate școli primare în cele două sate – Curtișoara și Dobrotinet. Cu greutăți inerente, datorită lipsei de localuri, cât și de învățători, școala și-a deschis porțile și în aceste locuri.

În lista școlilor deschise la 1838 în județul Olt, se precizează: „școala comunală în satul Dobrotinet s-a ridicat pe proprietatea lui P. Hiotu, satul înregistrând 139 de enoriași (locuitori), între care 20 de școlari, având candidat (învățător) pe Matei Protopopescu, sătean, de 30 de ani, cântăreț (la biserica locală), însurat.”

Școala comunală din satul Curtișoara a fost construită prin munca sătenilor, cu materialele și locul dat de proprietara Zinca Greceanca. Satul avea 60 de enoriași, din care 9 școlari, având candidat pe Constantin Florea, de 28 de ani, sătean, cântăreț, însurat. În aprilie 1843 învățătorul școlii din Dobrotinet, Matei Protopopescu, a fost înlocuit cu Udrea Sin Prodan. Sătenii întrețineau școala din sat.

Documentele vremii vorbesc de greutățile prin care trecea școala sătească. Într-un raport de inspecție din 1846 se consemna: „La învățătură sunt 8 școlari. Lemne are, dar școala este deslipită. Candidatu are purtări bune”. Drumul școlii a fost greu, dar ea a reușit să învingă greutățile materiale de tot felul și a mers înainte. După revoluția din 1848, școlile sătești au fost închise. Ele și-au redeschis treptat cursurile, în 1851. Școala Dobrotinet și-a început activitatea în 1854, când a fost numit învățător D. Enache, de 25 de ani. În 1861 școala era frecventată de 19 școlari, iar la școala din Curtișoara urmau 27 de școlari. În raportul de inspecție al revizorului școlar Olt, se consemna: „Gradul de învățătură al elevilor – bine, conduita – bine”. Învățătorul școlii Curtișoara era Mihai Diculescu, din 1863, vine învățător Ilie Petrescu, numit prin ordinul 5150/4 noiembrie 1863.

După Legea învățământului primar obligatoriu din 1864 semnată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, situația învățământului în cele două sate se prezenta astfel:

Satul Curtișoara – 1866-1867 are 53 băieți, 30 fete dintre care 15 în clasa I, 9 în clasa a II-a

Satul Dobrotinet – 1866-1867 are 63 băieți, 38 fete dintre care 20 în clasa I, 12 în clasa a II-a și 7 în clasa a III-a.

Cu o bază materială săracă, cu un local care nu oferea condiții normale pentru învățătură, cu o frecvență slabă, cu lipsa de interes a autorităților pentru nevoile școlii, școala din satul Curtișoara și școala din satul Dobrotinet au traversat frământatul secol al XlX-lea și primele decenii ale celui de-al XX- lea și a dat lumină la sute și sute de elevi. Dascălii n-au pregetat nicicând și n-au lipsit de la datorie, îndeplinindu-și chemarea de luminători ai satelor. În 1899, sub ministeriatul lui Spiru Haret, la Dobrotinet s-a construit o școală cu 4 clase.

Statistica școlară pe anul 1904-1905 consemnează: „comuna Dobrotinet, având reședința în satul Pietrișu, se compunea din 4 cătune. Posedă școală mixtă deservită de un singur învățător”. La recesământul copiilor în vârstă de școală s-au nominalizat 334 de copii, în care 162 de băieți și 172 de fete. Numărul celor înscriși atingea cifra de 100 de elevi, între care frecventau 70-75 de copii.

Până la primul război mondial școala Dobrotinet, va mai avea încă un post de învățător.

După înfăptuirea României Mari la 1 Decembrie 1918, s-au creat condițiile de sporire a numărului de clase și de învățători.

La începutul celui de-al patrulea deceniu al secolului XX, numărul de învățători vine să acopere necesarul conform condițiilor unui învățământ modern.

Parcurgând documentele școlare ale vremii, se constată că în 1932-1933, tabloul învățământului primar în comuna Curtișoara se prezintă astfel:

Până în pragul celui de-al doilea război mondial și în anii următori, în școlile din comuna Curtișoara întâlnim numele unor învățători și profesori cu rezonanță în acest domeniu.

Școala Pietrișu, cu locul mai încăpător, avea 3 învățători: Florescu, Florea Niculescu și preotul Ivanovici.

Cu o populație școlară mai numeroasă și cu ciclul complet clasele I-VII, școala era deservită de învățătorii: I. Cruceru, C. Mitran, Ana Niculescu și Olimpia Runceanu. Având o singură sală de clasă și cancelarie, școala din satul Proaspeți avea numai ciclul primar (clasele I-IV) și dispunea de două posturi asigurate: Ion D. lonescu și Teodora Geană.

Transformări1e survenite în structura învățământului după 1944, reforma învățământului din 1948, le întâlnim și în rețeaua școlilor primare si elementare din raza comunei Curtișoara. La școala Proaspeți își vor desfășura activitatea Sebescu Ivana, Sebescu Florica, Hudicovschi E., Nițescu Gherghina, Cârstea Dumitru, Ilade Constantin, Stanciu Constantin, cărora li se adaugă profesorii Dumitru Ilie, Barbu Marin, Merer Emil, Botez Mircea, Constantin Elena, Olaru Alexandru, Chiriac Maria.

Școala din satul Dobrotinet este la rândul său slujită cu competență de o pleiadă de învățători și învățătoare din care au făcut parte; Pocșan Marin și Pocșan Ludmila, Feteleanu Dumitru și Feteleanu Gheorghița, Popescu Sergiu, Pirnă Mariana, Tănase Constantin, Zidaru Geta, Ușurelu Lina.

Cu un număr sporit de elevi și bază materială în măsură să asigure procesul de învățământ, școala Curtișoara la rândul ei se poate mândri în consemnarea învățătorilor și profesorilor ce și-au desfășurat activitatea la catedră după reforma învățământului din 1948, și în prezent: Păduraru Vasilica, Preoteasa Florica, Ungureanu Viorica, Mezdrea Maria, Iliuțescu Ioana – învățători, și profesorii Branco Popovici, Pătru Liza și Pătru Spirache, Cioantă Maria, Oanță Constanța, Dobrescu Sterie, Tâlvan Emilia, Roșu Constantin și alții, pe care autorii să-i fi uitat.

Un lucru rămâne însă de netăgăduit: în spatele fiecărui nume se ascund ani de muncă și de trudă, cu împliniri și nevoia de mai bine.

Școala și oamenii ei, acei dascăli de la catedră, au satisfacția misiunii realizate, de a educa atâtea și atâtea generații și că merită recunoașterea din partea obștii.

Chiar dacă nu am nominalizat și personalul didactic care și-a desfășurat activitatea în învățământul preșcolar, grădinițele școlare din comuna Curtișoara au pregătit plăpândele suflete ale copiilor care au pășit pe drumul școlii. Meritele lor sunt de apreciat și conjugate cu cele ale învățătorilor și profesorilor ne dau dimensiunea învățământului din comuna Curtișoara.

CAPITOLUL III – Modalități de implicare a școlii în societate și de atragere a comunității spre școală, prin informatizare

Comunicare prin intermediul sistemului informatic este tot mai des întâlnită în societatea de azi. Aplicați precum Whatsapp, Viber, Messenger sau site-urile de socializare ca Facebook, Twiter sau Instagram sunt deliciul tehnologiei moderne de azi și sunt utilizate de toate categoriile de vârstă dar cu precădere, de tineri.

Plecând de la expresia „copilul de azi, adultul de mâine“ și luând în calcul faptul că peste câțiva ani elevii de azi vor trebui să intre în societate ca persoane active pe piața muncii, trebuie să ne întrebăm dacă aceștia vor fi pregătiți să facă acest pas uriaș, cum reușim să îi pregătim, ținând cont de barierele de comunicare dintre persoanele de vârste diferite trebuie să ne punem problema cum reușim să realizăm o comunicare eficientă și cât mai atractivă cu aceștia și nu în ultimul rând, să ne întrebăm cum le insuflăm valorile necesare pentru o dezvoltare armonioasă și pozitivă.

Școala Gimnazială Curtișoara se află astăzi într-un moment de tranziție legat de relația școală – familie – comunitate. Comunicarea între cei trei parteneri, decisivi pentru viitorul copiilor, s-a realizat, până în urmă cu câțiva ani, în sistem tradițional: ședințe cu părinții prezenți fizic la școală, proiecte comunitare de ecologizare, de voluntariat și de întrajutorare în care elevii mergeau efectiv în mijlocul oamenilor și întreprindeau acțiuni specifice sau desfășurarea de proiecte cu instituțiile locale, moment în care reprezentanții acestora se deplasau fizic la școală pentru a aduce informații tinerilor.

Începând cu anul 2002, unitatea școlară a demarat o serie de proiecte în urma cărora s-a dotat cu tehnologie modernă precum calculatoare tip desktop, imprimante, videoproiectoare, fax, copiatoare xerox și chiar și aparate scanner. Încet, încet școala a început să se dezvolte din acest punct de vedere, elevii din școală începând să acumuleze cunoștințe în domeniu și să le aplice în școală.

Pe parcurs a apărut însă o problemă. Aceea că tot acest sistem informatic era folosit doar la școală și elevii nu știau deocamdată cum o să îi ajute acesta în viitor, astfel că, o parte dintre ei, au început să prezinte dezinteres.

Un pas înainte s-a făcut în momentul conectării întregii școli la internet. Copiii au simțit în acel moment o atracție spre computer, spre informație iar acest fapt le-a ușurat munca profesorilor de informatică. Însă problema accesului doar în cadrul școlii, al tinerilor la sistemul informatic, a persistat întrucât elevii aveau un timp limitat de acces la calculator și internet. Cei care și-au permis, din punct de vedere financiar, și-au achiziționat acasă un calculator, reușind astfel să deprindă aptitudinii mai avansate în „mânuirea“ acestuia. Pentru ceilalți, în 2004, în baza Legii nr. 269/2004 s-a lansat programul „Euro 200“ prin care elevii cu posibilități financiare mici primeau, în urma întocmirii unui dosar, suma de 200 euro pentru achiziționarea unui computer.

A fost din nou un pas înainte, majoritatea tinerilor începând să utilizeze calculatorul tot mai des în realizarea temelor de acasă, a referatelor și în scop recreativ cum ar fi jocurile, muzica sau filmele.

În ciuda faptului că elevii Școlii Gimnaziale Curtișoara luaseră deja contact cu tehnologia modernă și o foloseau atât la școală cât și acasă, comunicarea dintre școală, familie și comunitate a rămas la același nivel tradițional, întrucât conectarea la internet era costisitoare, foarte puțini copii ajungând să aibă acces la acesta și de acasă.

Acest lucru s-a schimbat în momentul apariției concurenței pe piața furnizării de internet ajungând în ziua de azi, ca aproximativ 90% din populația coumnei Curtișoara să acceseze internetul de pe computer sau telefoanele smart.

Mulți ar spune că odată cu intrarea internetului în majoritatea familiilor, s-a îmbunătățit și comunicarea. Este o părere greșită, din cauză că până în anul 2014 școala comunica cu familia și comunitatea prin aceleași metode clasice ca și în 2002.

În 2014, în urma consultării consiliului profesoral și consiliului de administrație iau naștere site-ul școlii https://scoalacurtisoara.wordpress.com/ și pagina de facebook https://www.facebook.com/scoalacurtisoara.olt.

În acest fel, pentru prima oară în istoria unității școlare, familia și comunitatea se pot implica mai mult în viața școlii și invers. Tot prin intermediul acestora Școala Gimnazială Curtișoara devine din ce în ce mai transparentă și publică activitățile din școală pe cele două site-uri, acest lucru reprezentând un progres major în comunicare cu factorii de influență externi ai elevilor.

Realizând însă o comparație între comunicarea cu societatea din anii 2014 și 2018, este ușor de obsevat faptul că cele două site-uri nu erau îndeajuns pentru o comunicare eficientă și strânsă.

Începând cu anul școlar 2016-2017, subsemnatul, Petrescu Bogdan Cristi, absolvent al Universității din Pitești, Facultatea de Științe ale Educației, profesor în învățământul primar la Școala Gimnazială Curtișoara, am susținut examenul pentru ocuparea postului de director și astfel am preluat cârma unității școlare, funcție pe care o dețin și în prezent.

Încă din prima zi am căutat metode noi de comunicare și socializare cu oamenii comunității locale, obiectiv prevăzut și în planul meu managerial.

În urma analizei SWOT cu privire la comunicare, am identificat printre cauzele lipsei acesteia, și pregătirea, din punctul de vedere al tehnologiei moderne, a personalului didactic, a părinților și a comunității. Salvarea a venit odată cu identificarea punctelor tari și a oportunităților printre am regăsit încadrarea școlii în buget, deținerea mijloacelor de comunicare, dorința cadrelor didactice de a învăța cum să comunice mai eficient, disponibilitatea părinților și o relație foarte bună cu Primăria Curtișoara și cu Inspectoratul Școlar Județean Olt.

Astfel că nu am mai pierdut timpul și, în urma stabilirii unor obiective legate de comunicarea prin informatizare și a unei planificări în detaliu, am demarat, alături de colegii din școală, o serie de acțiuni de promovare a unor instrumente informatice prin intermediul cărora să ne putem implica mai mult în societate dar și să atragem elevii spre școală.

Comunicarea prin poșta electronică

Una dintre cele mai importante componente ale Internetului este posta electronica sau sistemul e-mail. E-mail sau poștă electronică (/i'mejl/ sau /'i.mejl/) se numește sistemul care permite transmiterea sau primirea de mesaje prin Internet. Cuvântul provine din engleză (electronic mail, poștă electronică). Uneori pentru poșta electronică se mai întrebuințează și desemnarea simplă mail. De exemplu, o adresa e-mail: ionel@dart.ro. Partea din stânga simbolului reprezinta numele unei cutii postale dintr-un calculator. Partea din dreapta lui "@" reprezinta adresa calculatorului pe care se afla acea cutie postala. Ca si în cazul unor adrese Web (URL), aceasta adresa a calculatorului poate arata din ce organizatie face parte, sau de ce nationalitate este expeditorul unei scrisori . De exemplu,din aceasta adresa e-mail se poate intelege urmatoarele: din grupul de litere "ro", ca e din România. Apoi, din "dart" ca e un abonat al serviciilor Internet oferite de Fundatia Dart din Arad. O alta adresa este: bogdan@cybernet. ro.

E-mail-urile sunt compuse din două părți:

header – antetul, care include informații precum destinatar, subiect, etc.

body – corpul, textul mesajului propriu-zis.

Poșta electronică sau e-mailul școlii este, în prezent, cel mai utilizat instrument de comunicare între școală și societate. Prin intermediul acestuia suntem capabili să trimitem mesaje către toți participanții la actul de învățământ, fie ei direcți sau indirecți, putem primi feed-back-uri de la aceștia, ne transmitem documente oficiale, imagini, chestionare, reclame, situații statistice, invitații, anunțuri, facturi ale agenților economici, cereri, sugestiii și, rareori, chiar reclamații.

Comunicarea cu Inspectoratul Școlar Județean Olt

Inspectoratul Școlar Județean Olt este, de departe, partenerul de comunicare cel mai frecvent, în special în perioadele de evaluare a elevilor. Acesta ne transmite informații oficiale cu privire la desfășurarea actului de învățământ. Uneori e-mail-urile primite de ei din partea Ministerului Educației Naționale, din partea Inspectoratului pentru Situații de Urgență, din parte Direcției de Sănătate Publică, din partea Poliției sau din partea altor instituții, sunt pur și simplu redirecționate către noi pentru a nu denatura în vreun fel mesajul.

De cele mai multe ori, ni se transmit mesaje prin care ni se solicită diverse situații și documente cum ar fi: situația absențelor, situația distribuirii alimentelor, situația elevilor înscriși în unitate, a elevilor cu părinți plecați în străinătate, a stării de funcționare a microbuzelor școlare, a stării centralelor termice în preajma anotimpului rece, statistici cu privire la curriculum, machete cu informații despre promovabilitatea elevilor de clasa a VIII-a sau a celor din clasele inferioare și multe altele.

Alteori ni se transmit documente ce necesită completate sau programe ce țin de contabilitate și secretariat ca de exemplu: actualizări EDUSAL, tabele privind beneficiarii vocuherelor de vacanță, chestionare cu privire la diverse proiecte, tabele cu elevii beneficiari ai programului Euro200 și multe altele.

Tot din partea IȘJ Olt primim invitații la diverse concursuri, simpozioane, cursuri de perfecționare, e-mail-uri ce sunt redirecționate mai departe către colegii, părinții sau elevii vizați. Aceștia studiază la rândul lor informația și, în funcție de caz, demarează acțiuni spre a participa și a duce la bun sfârșit activitățile prezentate.

Inspectoratul Școlar Județean mai utilizează poșta electronică pentru a transmite ultimele noutăți, calendare pentru inspecții, concursuri, metodologii de organizare a evaluărilor naționale, link-uri către completarea diferitelor situații, hotărâri și decizii luate în cadrul Consiliului de Administrație.

Unul dintre rolurile cele mai importante identificate este anunțarea întâlnirilor cu reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Olt, anunțarea Consiliilor Profesorale sau Consiliilor de Administrație și transmiterea convocatoarelor cu ordinea de zi a ședințelor.

Considerându-se oficiale, email-urile trimise ne scapă de deplasări la structurile arondate, la sediul IȘJ, ne scutesc de birocrație, sunt mai ușor de comunicat, mai ușor de parcurs și poate fi accesat de pe orice dispozitiv mobil smart. Foarte important consider că este ca de fiecare dată când transmitem un astfel de anunț, convocator, este să primim și un feed-back prin care să ni se confirme prezența sau absența la aceste întâlniri. Oricare ar fi răspunsul, odată trimis e-mailul, se consideră că persoana a fost informată, necitirea mesajului căzând în vina destinatarului și nu a expeditorului. Astfel că, neparticiparea unui membru la ședințe va absolvi de vina organizatorul, participanții fiind nevoiți să vină cu explicații cât mai obiective.

Chestionarele online reprezintă o modalitate de comunicare foarte eficientă între școală și societate reușind prin acestea să identificăm probleme sau bariere în actul de învățământ precum și soluții pentru acestea.

Realizate de obicei în Google Docs, chestionarele se trimit printr-un link de către administratorul acestuia către țintele strategice. Destinatarul trebuie doar să acceseze linkul și să dea răspunsuri la întrebări. Este o modalitate de comunicare foarte utilă întrucât ne ajută să economism timp, bani, spațiu, hârtie și chiar salvează administratorii și persoanele chestionate de stresul realizării unei documentații stufoase cu privire la informații cu caracter general.

Comunicarea cu agenții economici

O alt rol jucat de e-mail în comunicarea dintre școală și societate îl reprezintă transmiterea facturilor. Agenții economici colaboratori cu unitatea noastră școlară preferă facturarea online a serviciilor sau bunurilor achiziționate de Școala Gimnazială Curtișoara și transmiterea facturilor în căsuța poștei electronice. Acest lucru salvează timp și bani, întrucât contabilul sau secretarul nu trebuie decât să deschidă e-mailul și listeze factura. Aceasta este modalitatea prin care ne achităm facturile la telefonie, internet, electricitate, apă și multe altele.

Un alt avantaj îl reprezintă posibilitatea achizițiilor de bunuri și servicii online de la agenții economici din toată țara. Ultimul bun cumpărat de Școala Gimnazială Curtișoara de la un agent economic din afara mediului social îl reprezintă un generator electric automat de la o firmă din Brașov. Acest lucru a fost posibil doar datorită facturării online a produsului, neimplicând deplasarea nimănui la sediul nostru sau invers.

Reclamele reprezintă și ele o modalitate de comunicare foarte utilă cu agenții economici în special în perioada de început a anului școlar când se achiziționează cele mai multe bunuri și servicii, ca de exemplu cataloage, registre de evidență, condici de prezență, coli pentru copiator, dosare, materiale pentru reparații, combustibil solid pentru perioada rece, servicii de deratizare și dezinfectare, de vidanjare, de asistență în cadrul comisiilor, de autorizare a centralelor termice, de întreținere a acestora etc.

O problemă, în cazul reclamelor, o constituie e-mail-urile abuzive tip publicitate care nu au nicio legătură cu actul de învățământ. Practic, astfel de mesaje sunt trimise automat de anumite servere și reprezintă o comunicare falsă care nu aduce nimic folositor destinatarului. Soluția este adaugarea adresei de e-mail în lista cu adrese blocate. Astfel, acestea nu vor mai apărea în căsuța de intrări ci doar, uneori, în căsuța spam.

Cu toate acestea reclamele joacă și ele un rol important în comunicarea cu societatea, aducând în fața comisiei de achiziții publice cele mai noi produse și servicii, unele dintre ele având chiar o calitate ridicată spre deosebire de cele la care avem acces doar în magazinele uzuale.

Comunicarea cu Sindicatul Învățământului Preuniversitar Olt

Prin poșta electronică se mai realizează și comunicarea cu Sindicatul Învățământului Preuniversitar. Chiar dacă în unitatea noastră școlară există un reprezentant al sindicatului care ne aduce ultimele noutăți cu privire la legi, prin intermediul e-mail-ului ne sunt transmise hotarâri de guvern, ordine ale ministrului și alte documente oficiale care reprezintă baza legală pe care se bazează deciziile din cadrul școlii. Deținerea acestor documente în format electronic facilitează parcurgerea acestora și salvează spațiul necesar depozitării, hârtia necesară pentru listarea acestora, timpul pentru mânuirea hârtiilor sau responsabilul de sindicat de la transportul cu microbuze sau cu mașina personală.

Tot în cadrul comunicării cu sindicatul intră și comunicarea directă, având posibilitatea de a ne expune problemele sau nelămuririle direct în e-mail. În cele mai multe cazuri, Sindicatul Învățământului Preuniversitar răspunde prompt pe aceași cale și vine cu detalii reprezentate de documente sau fotografii atașate. Din nou, parcurgerea acestora este mult mai ușoară putând fi citite direct din căsuța inbox, nefiind necesară descărcarea și listarea acestora. Acest lucru se realizează prin acționarea butonului „Preview“, apoi „Expand“, iar acolo se poate mări pe tot ecranul prin acționarea butonului „ Zoom“.

Comunicarea cu Sindicatul Învățământului Preuniversitar se realizează în mod frecvent pe această cale și reprezintă o modalitate extraordinară întrucât ne oferă posibilitatea de a trimite și noi personalului din unitatea noastră, documentele în stare nealterată de vreun factor ce ar putea interfera în cazul primirii acestora în format letric.

Au fost cazuri când am realizat adevărate ședințe, neoficiale, între reprezentanții sindicatului și cadrele didactice prin intermediul funcției „Messenger“. Toți participanții au avut ocazia de a-și expune problemele și de a primi răspuns în timp real, prin acest mod conferință, direct de pe scaunul din fața calculatorului personal de acasă, nefiind obligați de a se deplasa la școală sau la sediu sindicatului.

Comunicarea în acest fel este foarte eficace și ușor de accesat de către toată lumea care are acces la internet și care deține o adresă de e-mail. La Școala Gimnazială Curtișoara, peste 80% din personal ține legătura prin e-mail cu sindicatul, excepție făcând persoanele care se află în prag de pensionare și care nu au avut tragere de inimă să învețe să utilizeze această platformă.

Sindicatul Învățământului Preuniversitar este un conlocutor de bază și eficace al Școlii Gimnaziale Curtișoara și nu numai, fără de care s-ar putea pune, cu ușurință, sub semnul întrebării legalitatea tuturor documentelor oficiale indiferent de emitentul acestora.

Comunicarea cu personalul Școlii Gimnaziale Curtișoara

În cadrul școlii, comunicarea cu personalul acesteia se realizează prin intermediul e-mail când se dorește transmiterea convocatoarelor pentru ședința Consiliului Profesoral, ședința Consiliului de Administrație, ședințe ale celorlalte comisii dar și pentru a transmite oferte pentru cursuri de perfecționare, concursuri școlare, oferte de carte sau când se dorește chestionarea acestora.

Personalul unității, fie el didactic, auxiliar sau nedidactic, găsește folositoare comunicarea prin intermediul poștei electronice întrucât este ușor de accesat în special acum când aceasta poate fi verificată chiar și de pe telefoanele mobile smart.

În momentul de față Școala Gimnazială Curtișoara are 32 de angajați dintre care 25 utilizează în mod frecvent căsuța de e-mail. Aceștia se bazează, pentru a accesa poșta electronică, pe mijloace de comunicare precum telefoane mobile smart, tablete, laptopuri sau calculatoare. Acestea le sunt din ce în ce mai familiare întrucât sunt oarecum împinși de la spate de către conducerea unității școlare pentru a le folosi, prin situațiile cerute în mod foarte frecvent, ajutându-i astfel să descopere noutăți în materie de comunicare informatizată. Mai nou, aceștia trimit fotografiile realizate în cadrul orelor de curs sau în cadrul activităților extracurriculare spre a fi postate mai departe pe site-ul școlii sau pe pagina de Facebook. Evident, nu este cea mai bună alegere pentru transmiterea fișierelor foto dar îi ajută cu obișnuirea utilizării atașamentelor, lucru folositor pentru toate celelalte tipuri de fișiere.

Restul de șapte angajați nu au utilizat niciodată poșta electronică, ei făcând parte dintre cei aflați în prag de pensionare și care, cu greu, utilizează tehnologia modernă chiar dacă au fost organizate cursuri de formare pe această temă, cum ar fi „AeL“. În cazul lor comunicarea se face pe vechile căi prin care ei sunt obișnuiți adică pe suport de hârtie. Acest lucru este o ocazie prin care se poate face diferența dintre cele două tipuri de comunicări, iar avantajele sistemului informatic sunt ușor de reperat și remarcat: nu este necesară deplasarea la structurile subordonate, se economisește foarte multă hârtie, nu este nevoie să așteptăm ca aceștia să ajungă la școală pentru a le transmite o anumită situație, informația poate fi accesată de pe telefonul mobil atunci când angajații nu sunt în fața calculatorului, se poate răspunde rapid pe aceeași cale și cu aceleași avantaje. Cu toate acestea, utilizarea frecventă a acestei metode de comunicare, i-a motivat pe cei șapte angajați să-și achiziționeze telefoane mobile smart, chiar dacă se descurcă foarte greu cu acestea. Ei sunt ajutați la școală de către restul personalului, iar acasă de fii, fiice, nepoți și chiar strănepoți.

Comunicarea cu autoritățile locale

Primăria Curtișoara, Dispensarul, Poliția, Poșta, Biserica reprezintă autoritățile locale cu care meținem legătura și pe care îi includem în activitățile noastre. Comunicarea cu aceștia se realizează, de cele mai multe ori, în mod direct, față în față însă, sunt și cazuri când fără de poșta electronică nu ne-am descurca.

Primăria Curtișoara este corespondentul cel mai frecvent, schimbul de date cu privire la elevii școlii și contabilitate realizându-se foarte greu fără e-mail. Prin intermediul acestuia transmitem situația elevilor privitor la absenteism pentru ca aceștia să poată emite și elibera mai departe ajutorul social pentru unii dintre aceștia sau alocația de stat. În cazul Grădinițelor cu Program Normal se transmit către Primărie absențele preșcolarilor care benificiază de bonurile valorice cu ajutorul cărora se motivează și încurajează frecventarea școlii.

O altă situație comunicată primăriei prin intermediul e-mail se referă la cazurile sociale când elevii lipsesc de la școală în mod repetat și nemotivat, când copiii se prezintă la școală neîngrijiți, loviți sau care dau semne că ceva este în neregulă în familiile acestora. Răspunsul acestora este prompt, de cele mai multe ori, acțiunile acestora rezumându-se la vizite la domiciliu, o copie a raportului încheiat în urma vizitei fiind transmisă și către unitatea școlară.

Din punctul de vedere al contabilității, comunicarea este mult mai strânsă, Primăria Curtișoara reprezentând ordonatorul principal de credite al Școlii Gimnaziale Curtișoara. Până în ianuarie 2018, comunicare prin intermediul e-mail se realiza și mai frecvent între cele două sedii contabile deoarece salariile angajaților școlii erau transmise prin Unitățile Administrativ Teritoriale, însă, după această dată, comunicarea la acest nivel s-a rezumat doar la adrese cu privire la bugetul școlii, proiecte de parteneriat educațional, costuri necesare pentru obținerea diverselor autorizații și intervenții de urgență cu privire la probleme din cadrul școlii ce necesită o soluționarea imediată.

Chiar dacă sediul Primăriei Curtișoara se află la mai puțin de 1 kilometru de unitatea școlară, beneficiile comunicării informatizate sunt lesne de observat: punerea în temă cu probleme întâlnite în timp real, răspunsuri și rezolvări prompte, nu este necesară întotdeauna deplasarea la sediu, economisirea consumabilelor sau înlesnirea accesului la informație.

Poliția Curtișoara joacă și ea un rol important viața școlii iar comunicarea prin intermediul poștei electronice se realizează în vederea colaborării în proiectele educaționale. Mai simplu spus, proiectul în sine este transmis poliției de proximitate prin e-mail iar aceștia ne răspund când și în ce condiții pot lua parte la activitățile propuse. Au fost cazuri când Poliția a fost emitentul proiectelor și ne-a transmis informatizat activitățile ce urmau a le susține în cadrul unității noastre școlare. Tot prin intermediul e-mail ne-au mai fost transmise materiale didactice cum ar fi cărți de colorat, planșe educative, pliante și chestionare. În cazul chestionarelor ne-au fost transmise si modalitatile de interpretare urmând ca Școala Gimnazială Curtișoara să răspundă la e-mail cu un raport realizat în urma chestionării elevilor.

Avantajele comunicării cu Poliția Curtișoara prin intermediul poștei electronice se remarcă în activitatea polițiștilor care sunt repartizați pe mai multe localități și nu pot fi prezenți mereu în sediul din comuna Curtișoara. Astfel își pot organiza activitățile și în funcție de nevoile școlii dar și de programul lor foarte aglomerat.

Singurele cazuri în care nu ne bazăm pe poșta electronică sunt urgențele și aici ne referim la cazuri de violență. În aceste situații apelăm polițistul de proximitate direct pe telefonul mobil.

În cazul Dispensarului, comunicarea pe cale informatică, prin intermediul e-mail se realizează doar când ne sunt necesare informații cu privire la starea de sănătate a elevilor atunci când vine vorba de orele de educație fizică și sport sau în cazul competițiilor sportive. Profesorul de educație fizică ne solicită tabelul cu situația fiecărui elev în parte din punct de vedere medical, iar noi, conducerea transmitem cererea mai departe către dispensar. În maximum 2 zile, se primește un atașament cu informațiile solicitate.

Prin intermediul poștei electronice mai transmitem către punctul medical local și proiectele de parteneriat educațional. Acestea sunt însă doar informative, fiind necesară deplasarea la sediul acestuia pentru înregistrarea oficială a documentelor și purtarea unor discuții privitoare la efortul ce urmează a fi susținut de elevi.

Comunicarea cu Poșta și Biserica se realizează foarte rar prin intermediul poștei electronice.

Evenimentele care marchează marile sărbători sunt prilejuri în care Biserica trimite unității școlare informații privitoare la activitățile ce urmează a fi susținute în afara slujbelor și în care sunt implicați copii din școală. Pe această cale se dorește mai mult învoirea celor implicați sau participarea mai multor elevi la aceste evenimente. Există un proiect de parteneriat educațional cu Biserica însă acesta este transmis parohiei în format letric.

Comunicarea cu Poșta se realizează prin intermediul e-mail doar în scopuri informative cu privire la coletele primite de școală, iar acest lucru se întâmplă în urma unor înțelegeri verbale între conducerea școlii și conducerea Poștei.

Comunicarea cu elevii și părinții

În orice unitate școlară elevii reprezintă țintele educației, fără de ei toți ceilalți participanți la educație sunt lipsiți de scopuri. Părinții acestora au și ei un factor decizional în educația acestora ei fiind factorul de mediu care influențează cel mai mult viața unui copil. Din aceste motive, Școala Gimnazială Curtișoara acordă o foarte mare importanță comunicării cu aceștia, încercând, pe orice căi, să mențină o legătură cât mai strânsă.

Comunicare cu aceștia prin intermediul e-mail are ca scop informarea bilaterală cu privire la situația elevului la învățătură, situația familială, situația comportamentală, de sănătate și chiar intențiile de viitor ale acestuia.

În cele mai multe cazuri, poșta electornică este utilizată între elevi, părinți și cadrele didactice care predau la clasă. Prin aceasta, elevii solicită profesorului soluții la anumite dificultăți întâlnite în redactarea temelor pentru acasă sau la întocmirea anumitor portofolii. Ca răspuns profesorii vin cu îndrumări, materiale bibliografice și exemple. Evident, acest lucru se întâmplă și în sala de clasă în momentul anunțări temelor dar mai există cazuri când elevii nu receptează sau nu ănțelege în totalitate cerința și atunci apelează la poșta electronică. Avantajul acestui tip de comunicare este că profesorul îi poate oferii copilului materiale bibliografice de tip carte în format electronic (pdf, doc, jpg, txt, ppt), iar acesta poate parcurge materialul direct de pe telefonul mobil, tabletă, laptop sau computer.

Părinții apelează la e-mail atunci când au nevoie de informații privitoare la situația elevului la școală, indiferent dacă este vorba de învățare, comportament sau sănătate. De cele mai multe ori, cei care fac acest lucru sunt părinții cu servicii foarte solicitante care nu se pot deplasa la școală, astfel că preferă să ceară, prin e-mail, dirigintelui informații chiar și la ore inoportune apelurilor telefonice sau mesajelor scrise pe site-urile de socializare.

Spre deosebire de elevi, aceeași părinți din cazurile de mai sus, mai apelează la poșta electronică pentru a solicita conducerii sau sectorului secretariat, documente oficiale cu privire la fii sau fiicele lor. Cele mai frecvente documente solicitate sunt adeverințele de elev, foile matricole, diplomele de opt clase, fișe psihopedagogice și adeverințe cu privire la mediile anuale sau semestriale ale elevilor. Ca răspuns, părinților li se comunică ziua în care documentele solicitate pot fi ridicate de la sediul școlii.

O altă situație în care se mai folosește e-mail-ul în actul de comunicare cu părinții apare la transferul elevilor înscriși la școlile din străinătate. De obicei astfel de situații apar la începutul anului școlar când părinții trimit din țara în care se află toate documentele necesare înmatriculării elevului pentru a fi siguri că fii sau fiicele lor apucă un loc în clasă încă din prima zi.

Comunicarea cu foștii elevi sau foștii angajați

O altă situație în care poșta electronică reprezintă o soluție a comunicării eficiente, ia ființă în momentul în care foștii elevi sau angajați, cu domiciliul în altă localitate sau chiar altă țară, solicită documente școlare necesare angajării sau pensionării.

În cele mai multe situații ale foștilor elevi au fost solicitate adeverințe de finalizare a unui anumit număr de clase și foi matricole. Uneori, aceste doleanțe au fost solicitate chiar de către angajatori pentru completarea dosarelor personale. Aceștia preferă e-mail-ul pentru transmiterea și primirea documentelor întrucât nu necesită deplasarea imediată la sediul unității școlare și totul se întâmplă foarte repede. Evident că documentele transmise nu sunt considerate oficiale decât după ce sunt primite și în original, dar sunt suficiente pentru moment.

Foștii angajați apelează și ei la comunicarea prin e-mail dar numai pentru solicitarea documentelor. Eliberarea acestora se face doar în prezența persoanei solicitante, deoarece, întotdeauna, au avut nevoie de documentul în original pentru participarea la concursuri de ocupare a posturilor, la detașări în interesul învățământului, transferuri, întocmirea dosarelor pentru gradația de merit, concursuri de dosare în cazul restrângerilor de activitate sau pentru pensionare.

Actele solicitate de aceștia sunt, de cele mai multe ori, reprezentate de adeverințe de vechime, adeverință cu calificativele obținute în anii anteriori, adeverințe de venit, recomandări, copii după decizii din cadrul școlii care să ateste comisiile din care au făcut parte, adeverințe cu durata de funcționare în unitate sau adeverințe care să ateste că nu au fost sancționați disciplinar.

Avantajul solicitării acestor documente prin poșta electronică este că persoana poate anunța din timp de ce are nevoie, fără a fi obligat să se deplaseze la școală. De asemenea, acesta este anunțat tot prin e-mail când se poate prezenta la unitatea școlară pentru ridicarea documentelor solicitate.

Comunicarea prin Facebook

Facebook (pronunțat /'feis.buk/ v. AFI) este un site web de tip rețea de socializare din Internet, creat de către Mark Zuckerberg în anul 2004 pentru a oferi posibilitatea de a contacta persoane apropiate, dar și persoane încă necunoscute. În acest moment facebook este una dintre cele mai răspândite rețele sociale din lume. Utilizatorii pot intra în această rețea din orice loc unde există acces la Internet pe baza unei parole, stabilite inițial odată cu completarea formularului de înscriere conținând o serie întreagă de întrebări personale. În prezent (noiembrie 2015) site-ul facebook are circa 1.44 mild. membri în toată lumea [4]. Apreciat a fi al doilea site social mondial după google.com, luat după numărul de vizite, facebook face parte din fenomenul recent denumit Web 2.0.

Creat inițial la Harvard, SUA, facebook era la origine o rețea socială cu circuit inchis pentru studenții acestei universități; ulterior ea s-a deschis și altor universități americane. La început verificarea apartenenței la universitate se făcea prin adresa de poștă electronică (e-mail) a studentului, dar începând din septembrie 2006 rețeaua este deschisă tuturor. Imediat rețeaua facebook a devenit foarte populară dar și controversată, fiind interzisă în câteva țări din Orientul Mijlociu. De asemenea, prin intermediul acestei rețele au fost provocate și coordonate unele manifestații protestatare din Republica Moldova și Iran.

În primele nouă luni din anul 2010 facebook a înregistrat un profit net de 355 de milioane de dolari la venituri de 1,2 miliarde de dolari [5].

În România facebook avea 0,5 milioane de utilizatori în ianuarie 2010 și 2,4 milioane în ianuarie 2011 [6]. În septembrie 2011 România avea peste 3,7 milioane de utlizatori de facebook [7].

Utilizatorii înregistrați au posibilitatea să-și găsească prietenii, dar și pe orice alți utilizatori din toată lumea, nu numai din țara în care se află. Utilizatorii își pot crea și modifica propriul profil ori de câte ori doresc. Profilele publice pot fi blocate de către alți utilizatori, dar nu și profilele personale. Conform datelor furnizate de către compania comScore, facebook primește majoritatea vizitatorilor săi de la Google, Microsoft și într-o măsură mai mică prin Yahoo!. Una dintre cele mai importante și populare caracteristici ale acestei rețele de tip social o reprezintă posibilitatea postării de fotografii. Deasemenea utilizatorii se pot recrea cu diferite jocuri online precum șahul și altele.

După cum am spus într-una din paginile de mai sus, pagina de facebook a Școlii Gimnaziale Curtișoara a luat naștere în anul 2014 în urma consultării Consiliului Profesoral și Consiliului de Administrație. Propunerea a venit din partea profesorului de informatică Pietriș Daniel și a fost primită cu brațele deschise de către toți participanții la cele două consilii, găsind în această propunere o ocazie minunată de a promova școala și activitățile minunate organizate în cadrul acesteia.

Pentru un nivel de securitate mai ridicat, domnul profesor de informatică a considerat că este bine dacă pagina de facebook ar fi construită pe baza unei adrese de e-mail mai puțin cunoscută și mai greu de accesat, astfel că a apelat la Aol.com. Acesta a fost administratorul paginii până anul 2016, când, subsemnatul, proaspăt manager al Școlii Gimnaziale Curtișoara am considerat că e nevoie de mai multă activitate pe pagina noastră și din cauză că profesorul nu mai funcționa în unitatea noastră, am preluat administrarea de la acesta.

Din 2016 am derulat mai multe activități pe Facebook, lucru ce a adus un plus de imagine unității școlare și care a atras elevii comunității locale spre școală și i-a motivat pe cei existenți să muncească mai mult și să obțină rezultate mai bune. Chiar mai mult decât atât, aceste activități au fost remarcate și de autoritățile locale, de Inspectoratul Școlar Județean Olt, de directorii altor școli și unii dintre aceștia chiar au „importat“ ideea pentru a fi aplicată în unitățile lor de învățământ.

În acest fel prestigiul școlii a crescut în comunitate și în afara acesteia iar ca rezultat am înregistrat o stagnare a plecării elevilor către școlile din mediul urban, problemă cu care ne confruntam de foarte mulți ani.

Activități derulate pe Facebook pentru îmbunătățirea și promovarea imaginii școlii

„Elevul zilei“

Plecând de la ideea că lauda și încurajarea unui elev aduce un plus la calitatea și la cantitatea învățării, am creat o activitate experimentală pe pagina de Facebook numită „Elevul zilei“ prin care aduceam laude, zilnic, câte unui elev care se remarcase, în fața profesorilor sau a colegilor de clasă, prin diverse reușite. Acestea erau aduse în atenția administratorului de pagină de către diriginți sau de către cadrele didactice care făcuseră remarca și în cele din urmă informația apărea pe contul de Facebook al școlii.

De menționat este faptul că acel lucru care făcea un copil remarcabil nu trebuia să fie din procesul instructiv-educativ ci din orice activitate realizată în școală indiferent dacă era sau nu asistată de vreun cadru didactic.

Spre exemplu, primul elev, cel care mi-a declanșat ideea m-a impresionat prin faptul că, deși era un elev cu un comportament puțin ieșit din comun, a venit la școală într-un costum foarte îngrijit și foarte frumos, cu motivația că ar vrea să vadă cum este să fii printre elevii liniștiți. Vorbele sale m-au marcat și am decis să îl laud, în public, pe Facebook. Prima reacție și primul comment au venit din partea mamei sale, plecată în străinătate care se arăta mândră și care s-a bucurat nespus de mult că fiul său, măcar pentru o zi, nu a mai creat probleme la școală și a fost un exemplu pentru ceilalți. Evident că au urmat aprecieri din partea multor prieteni din mediul social, vecini, rude dar și din partea multor profesori care rămăseseră și ei impresionați de motivația tânărului elev.

După această postare au urmat sugestii pentru îmbunătățirea acestei inițiative și în următoarele postări au apărut și profesorii care făceau remarca. În urma etichetării persoanelor din imagine, au început să apară aprecieri și comment-uri pozitive și din afara comunității locale, fapt care a încurajat elevii școli să încerce să se facă și ei remarcabili și să impresioneze prin diverse activități. Majoritatea se pregăteau la materiile la care se prezentau oricum bine, alții au făcut exact opusul și s-au pregătit intens la orele de curs care, de obicei, le creau probleme, a existat un caz în care un elev ce obisnuia să absenteze, pentru a-și face și el apariția la elevul zilei a făcut efortul să fie prezent la toate orele de curs dintr-o săptămână, alții s-au pregătit intens la arte și tehnologii și au realizat jucării și bibelouri din materiale reciclabile.

Nu a durat mult și copiii au început să-și demonstreze abilitățile în rezolvarea cubului rubik, în a realiza diverse exerciții de educație fizică, în a rostii cuvinte foarte complicate într-un timp foarte scurt, în învățarea poezilor de dimensiuni foarte mari arătându-și astfel puterea de memorare, în scamatorii sau în jonglarea cu mingea de fotbal.

Unul dintre diriginți a venit cu o idee și mai bună și anume, urmând exemplul elevului care a făcut efortul să fie prezent la școală zi de zi, timp de o săptămână, să provocăm elevii cu probleme să-și controleze comportamentul pe parcursul unei perioade de timp pentru a apărea la secțiunea „Elevul zilei“ iar rezultatul a fost uimitor când, cei care deranjau de obicei orele, se întreaceau în „cumințenie“ și asta doar pentru a fi remarcați și ei.

Punctul culminant al acestei activități pe Facebook a fost atins atunci când, mămica unei fetițe care făcuse demersurile oficiale pentru transferul elevei la o altă unitate școlară, s-a răzgândit atunci când a văzut că în școala noastră nu există doar copii problemă ci și copii cu abilități ce ii puteau influența fiica în bine. Acest amănunt a fost detaliat dirigintelui în timpul unei ședințe cu părinții și a fost de-a dreptul impresionant pentru toți participanții deoarece, mămica respectivă era cunoscută ca fiind o persoană cu standarde înalte, în special pntru copii ei.

„Sănătate în activitate“

Aceasta a fost o altă activitate declanșată pe pagina de Facebook a Școlii Gimnaziale Curtișoara de către doamna învățătoare Tunaru Elena. Dumneaei a conchis că simpla desfășurare a lecției în clasă nu este de ajuns și a lansat printre copii o provocare prin care aceștia trebuiau să vină cu exemple de activități sănătoase realizate în timpul liber. Cea mai bună activitate era remarcată și evidențiată.

Provocarea nu a fost acceptată doar de elevii unității noastre școlare ci și de copii și persoane din afara mediului școlar și chiar comunitar. A fost o perioadă extrem de productivă din punct de vedere al diversității activităților sănătoase. Foarte mulți elevi au postat înregistrări video și fotografii cu exemple de învățare în mijlocul naturii, experimentând noțiunile de teorie acumulate pe parcursul orelor de curs. Au identificat tipuri de plante, le-au analizat și au găsit părțile componente ale acestora, au clasificat tipurile de rădăcini întâlnite, au identificat insecte și animale sălbatice, au descris mediul lor de viață, hrana acestora și nevoile acestora. Au fost persoane care au demonstrat în modul „live“ de ce este mai sănătos să folosești pârghia, despre care se învățase la orele de fizică, în loc să folosești forța brută, ridicând cu ajutorul unui căprior greutăți cu mult mai mari decât greutatea lui. Orele de comunicare în limba română nu au lipsit nici ele din experimentele copiilor, aceștia realizând interviuri foarte interesante cu oameni din sat sau cu oficialitățile comunității. Matematica s-a remarcat în demonstrațiile de aflare a perimetrului și a ariei unor terenuri de diferite forme, limbile străine și-au arătat utilitatea în traducerea instrucțiunilor de utilizare a diferitor aparate care nu veniseră și cu traducere în limba română. Cred că în acea perioadă au atins toate materiile parcurse la școală făcând deliciul prietenilor școlii și prietenilor elevilor. S-au primit laude din partea multor membrii ai comunității și s-au făcut afirmații legate de plecarea în van a elevilor de la Școala Gimnazială Curtișoara la școlile urbane ale Slatinei.

Concursurile școlare

Profitând de popularitatea paginii de Facebook, toate concursurile organizate în unitatea noastră au fost promovate și distribuite mai departe. Prin această activitate s-a urmărit scoaterea la iveală a calității educație prestate în școala noastră. La început nu a fost cu nimic deosebit față de școlile vecine, însă, pe parcurs, multitudinea și tipologia acestora au acaparat, încet, încet, atenția întregii comunități. Mai mult decât atât, am primit din partea comunității sugestii cu teme ce ar trebui abordate în întrecerile noastre. Valul de concursuri a vizat, pe rând, toate domeniile de învățare și le-a transformat pe toate în întreceri cât mai interesante și chiar amuzante, fapt definitoriu în atragerea și implicarea comunității în școala noastră.

Partea negativă a acestor activități derulate și publicate pe facebook, au fost reprezentate de unele persoane politice care au atribuit această inițiativă primarului în funcție, menționând că tot ceea ce facem are scopuri de promovare a unui partid, din care se presupune că ar face și managerul parte, adică subsemnatul, fără a cunoaște situația reală că de fapt sunt apolitic, acest domeniu fiind o necunoscută neinteresantă pentru mine.

Pagina de facebook reprezintă, în continuare, un pilon de sprijin al Școlii Gimnaziale Curtișoara din punctul de vedere al promovării acesteia.

Comunicarea prin intermediul site-ului școlii

După cum am menționat în introducerea lucrării de față site-ul școlii a luat naștere în anul 2014 la inițiativa profesorului de informatică Pietriș Daniel. Construit în mod gratuit pe WordPress.com, un server care permite construirea unui site sau unui blog fără a genera costuri, a insuflat încredere în capacitățile de comunicare prin intermediul internetului ale personalului unității școlare.

Aici au fost publicate toate documentele școlare care cer transparență față de comu-nitate cum ar fi, Planul de Dezvoltare Instituțională, pla-nul managerial al directorului, planul operațional, proceduri operaționale și ale sistemului de control managerial intern, organigrama, regulamentul de organizare și funcționare, regulamentul intern și multe alte documente utile publicului larg.

Acesta a avut o pornire ceva mai grea, întrucât nu era o atracție la fel de mare ca pagina de Facebook, dar acesta s-a făcut remarcat în perioadele de „cotitură“ pentru elevi și părinți și aic mă refer la examene și concursuri. Publicând elevii înscriși la Evaluarea Națională, subiecte model, anunțuri cu privire la susținerea examenului, documente solicitate de școală, rezultatele evaluării, perioada de contestații și multe altele, site-ul a devenit ușor, ușor utilizat de mai toți apropiații școlii și nu numai.

În acest sens am hotărât să punem la dispoziția publicului interesat și alte documente tipizate care să ușureze întreaga tevatură birocratică atât din punctul de vedere al unității noastre școlare cât și din cel al beneficiarilor. Așa au ajuns pe site tipizate precum: cereri de eliberare a adeverinței de elev, a actelor de studiu, a foilor matricole, a diplomelor de opt clase, a adeverințelor de vechime, a adeverințelor cu calificativele, a adeverințelor de salariat sau chiar tipizate pentru sesizări, reclamații sau sugestii. Rezultatul acestei inițiative nu a fost imediat, întrucât obișnuința oamenilor de a se prezenta la sediul școlii pentru a completa o cerere era deja format dar în câteva luni au început să apară persoane care s-au prezentat la sediul nostru cu modelul de cerere completat, semn că munca noastră începuse să dea roade. Am primit feed-back-uri pozitive chiar și din partea colegilor noștri care, s-au bucurat că nu trebuie să mai aștepte o pauză întreagă pentru a scrie și completa o cerere în biroul secretarei, lucrul acesta făcându-l de pe scaunul din fața calculatorului de acasă.

În cazul exemplificat mai sus putem spune că este o comunicare „tacită“ dar productivă între școală și societate. Prin intermediul acesteia câștigăm, de ambele părți, timp prețios, informații, bani și împărțim munca depusă de obicei de personalul din sectorul secretariat al Școlii Gimnaziale Curtișoara.

Totuși, cum fiecare pădure are uscăturile sale, site-ul unității școlare încă nu a fost upgradat de la nivelul de blog, acest lucru împiedicându-ne să adăugăm un plus de resurse financiare la buget, prin introducerea add-on-urilor.

În prezent, dacă am face o ierarhie, din punct de vedere al comunicării cu societatea, între e-mail, pagina de Facebook și site-ul școlii, sunt convins că poșta electronică ar câștiga detașat la mare distanță de Facebook și la o și mai mare distanță de site.

Comunicarea prin intermediul aplicațiilor mobile

La nivelul unității noastre școlare există patru telefoane mobile cu ajutorul cărora comunicăm între noi, cu membrii comunității locale sau chair cu întreaga societate.

Telefoanele stau la dispoziția întregului personal pentru apelarea participanților la actul de învățământ precum elevi, părinți, rude ale acestora, inspectori metodiști sau autorități locale.

Întrucât telefoanele mobile sunt smart, am hotărât să profităm de acest lucru și să ne folosim de unele dintre cele mai utilizate aplicații pentru a realiza o comunicare cât mai productivă cu întreaga societate.

Whatsapp- whatsapp web

Această aplicație și-a făcut apariția în anul 2009 și a avut o evoluție rapidă, în momentul actual fiind prezentă pe majoritatea telefoanelor mobile smart în peste 180 de țări din întreaga lume.

Școala Gimnazială Curtișoara utilizează această aplicație în comunicarea cu părinții elevilor, având câte un grup pentru fiecare din cele nouă clase. Poate pare puțin ciudat și ar putea da naștere unor întrebări precum „Cum folosiți voi în școală o aplicație instalată pe un singur telefon?“. Răspunsul este simplu. Whatsapp a dezvoltat, pe lângă aplicație și un site https://web.whatsapp.com/ prin intermediul căruia îți poți transfera convorbirile de pe telefonul mobil pe orice laptop sau tabletă conectată la internet. Această metodă ne dă posibilitatea de a comunica mai multe persoane cu mai multe grupuri, în același timp utilizând un singur cont. Astfel că, odată sincronizat pe laptopurile din cancelarie și secretariat, orice cadru didactic poate transmite mesaje părinților direct de la calculator, aceștia primind informația pe telefonul mobil în timp real.

Această metodă inedită a devenit chiar virală în unitatea noastră școlară, printre părinții elevilor noștri dar și în întreaga comunitate locală, mulți dintre locuitori spunând că trimit mesajul „ca pe Whatsapp-ul din școală“.

Astfel noi suntem capabili să aducem la cunoștința părintelui orice informație cu privire la copilul acestuia, putem trimite chiar și fotografii iar părinții recepționează mesajul în timp real pe telefonul mobil indiferent dacă sunt la serviciu sau acasă.

Unii dintre părinți au transformat acest lucru într-o metodă de supraveghere a copilului, fiind capabili să îi urmărească mesajele și persoanele cu care comunică de pe laptopul de acasă.

Messenger

Această este o secțiune a aplicației Facebook, un chat în care două sau mai multe persoane pot comunica în privat, fără ca persoanele ce nu sunt implicate în dicuție să vadă mesajele.

În Școala Gimnazială Curtișoara, o parte din diriginți au construit grupuri cu elevii și cu părinții acestora care au conturi de facebook și sunt capabili să poarte discuții cu aceștia la orice oră, indiferent că este zi de școală sau nu. Astfel, profesorii sunt informați din timp în cazul unei viitoare absențe de la școală a vreunui elev, aceștia își pot afla temele, pot cere informații cu privire la rezolvarea acestora sau pot pune întrebări cu privire la temele de proiect prin intermediul fotografiilor.

În calitate de administrator al contului de Facebook al Școlii Gimnaziale Curtișoara, comunic prin intermediul acestei aplicații cu întreaga comunitate locală. Mulți dintre ei solicită informații cu privire la programul managerului, la zilele libere, la vacanțe, la proiectele în care este implicată școala, unii ne trimit sugestii privitoare la activitățile desfășurate sau chiar la actul de învățare.

Concluzii

Informatizarea societatii, care ia în considerare calitatea procesului de instruire utilizând tehnologia informației si comunicației, cuantificarea utilizarii acesteia în procesul de învatare, a oportunitatilor oferite precum si unii factori de natura socio-demografica.

Indicele potentialului informatizarii societa- tii, propus de cercetatorii Centrului pe ntru Dezvoltare Internationala de la Universitatea Harvard ia în considerare o multitudine de variabile care provin din indicatori oficiali si din rezultate ale unor anchete statistice.

Din prisma știintei comunicării, aceasta se referă la o anume acțiune în care sunt implicate neapărat patru componente fundamentale: emițător, canal, informație și receptor.

Este important de reținut că pentru a comunica în scris trebuie să cunoaștem un cod specific și trebuie să avem în vedere raportul adecvat dintre informație și timp (între necesar și inutil, între productiv informațional și transinformațional).

Ca obiective, comunicarea scrisă își propune: înțelegerea, distingerea diverselor stadii de abstractizare ale diferitelor tipuri de limbaj, perceperea raporturilor între valori lexicale și valori sintagmatice, remarcarea esențial-accesoriu în text scris, deprinderea tehnicilor de lucru cu bază în informații scrise, cărți etc., posedarea tehnicilor de emitere de întrebări, capacitatea de a rezuma și forma o concluzie.

Școala Gimnazială Curtișoara, comuna Curtișoara, județul Olt, ca și comunitatea din care face parte, a îndurat vremuri grele de la înființare -1838 – și până în prezent, precum lipsa elevilor, cadre didactice puține, locații sărăcăcioase, lipsa materialelor didactice, războaie, inundații și alte catastrofe naturale. Cu toate acestea a luptat, prin angajații acesteia, să mențină pe linia de plutire învățământul, dezvoltându-se și aducând educația în casele tuturor oamenilor din comunitatea locală și din vecinătățile acesteia.

Școala Gimnazială Curtișoara se află astăzi într-un moment de tranziție legat de relația școală – familie – comunitate. Comunicarea între cei trei parteneri, decisivi pentru viitorul copiilor, s-a realizat, până în urmă cu câțiva ani, în sistem tradițional: ședințe cu părinții prezenți fizic la școală, proiecte comunitare de ecologizare, de voluntariat și de întrajutorare în care elevii mergeau efectiv în mijlocul oamenilor și întreprindeau acțiuni specifice sau desfășurarea de proiecte cu instituțiile locale, moment în care reprezentanții acestora se deplasau fizic la școală pentru a aduce informații tinerilor.

În urma stabilirii unor obiective legate de comunicarea prin informatizare și a unei planificări în detaliu, am demarat, alături de colegii din școală, o serie de acțiuni de promovare a unor instrumente informatice prin intermediul cărora să ne putem implica mai mult în societate dar și să atragem elevii spre școală.

Bibliografie

Gheorghe Mihai, Alexandru Olaru, Gheorghița Feteleanu – 2003 – Monografia comunei Curtișoara, Slatina, Editura Fundației „Universitatea pentru toți“

www.mpt.upt.ro/doc/curs/gp/Communication_skills.pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/Informatizare

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comunicarea_în_mediul_online