Lucrarea de față are drept scop prezentarea datelor referitoare la obținerea broilerului de [600622]

INTRODUCERE
Lucrarea de față are drept scop prezentarea datelor referitoare la obținerea broilerului de
curcă aparținând celor doi hibrizi luați în studiu (BUT 6 și Converter), precum și evoluția pe care
o înregistrează oul fecundat, respectiv embrionul și puiul în prima săptămână de viață.
Omul a avut preocupări în creșterea curcilor încă din timpuri îndepărtate, datorit ă
necesității de procurare permanentă a hranei și a altor subproduse utilizate de către om în urma
exploatării acestora. Î n Europa curcile au pătruns pentru prima dată prin Anglia și Franța în
prima jumătate a secolului al XVI-lea în jurul anilor 1524-1532, care erau cunoscute la vremea
respectivă sub numele de ,,găini indiene”. Ca urmare a pătrunderii curcilor pe teritoriul
European, a urmat domesticirea și creșterea acestora în direcția stabilită de factorul antropic
bazat pe nevoile fiziologice aflate la baza piramidei lui Maslow.
Cu toate acestea, scopul principal al acestei îndeletniciri în creșterea curcilor a fost de a
beneficia de carne de cea mai bună calitate, nutritivă și dietetică, gustoasă și în aceeași măsură,
de obținere a oului, care este considerat a fi un aliment complet, dar și cel care asigură
perpetuarea speciei și transmiterea bagajului genetic în descendență.
Astăzi, datorită exploziei demografice, a creșterii cosiderabile a cererii în proteină pe
piață, precum și dorința omului de a se alimenta rațional, s-a declanșat o transformare globală în
ramura creșterii păsărilor de la o activitate minoră, extensivă sau de subzistență, într-o activitate
majoră, intensivă cu beneficii consistente. Carnea de pasăre prezintă o sursă importantă de
proteine de origine animală în hrana omului, iar valoare a nutritivă a acesteia este dată de
prezența în compoziția chimică a proteinelor cu implicare plastică asupra organismului, a
lipidelor cu rol energetic, oligoelementelor și vitaminelor, care îi conferă valoroase proprietăți
organoleptice și nutriționale. Unele dintre produsele obținute la păsări sunt chiar indispensabile
anumitor categorii de oameni.
Producția de carne de pasăre înregistrează o creștere de la un an la altul, deși la momentul
actual preferințele consumatorilor pentru un anumit tip de carne de pasăre (pe locul unu carnea
de găină, apoi carnea de curcă) este diferit în funcție de țară, nivel de trai și zonă geografică.
Datorită faptului că intervalul dintre generații la păsări este scurt (1,5 ani), acestea se înmulțesc
foarte repede într-o perioadă mică de timp, iar odată cu practicarea incubației artificiale este
posibilă obținerea unui material biologic indiferent de valoarea numerică a acestora, astfel
realizarea unei producții mari de carne este posibilă doar prin exploatarea hibrizilor comerciali,
care se prezintă a fi foarte valoroși din punct de vedere genetic.
7

La nivel mondial, în țările cu avicultură dezvoltată, curca este totuși cea de a doua specie
ca importanță, pentru producția de carne, după găină. Curca produce o carne albă, cu o calitate
superioară celei de găină, iar creșterea curcilor are o altă prezentare socială, ceea ce o recomandă
tuturor consumatorilor de carne de pasăre (copii, bătrâni, convalescenți). O privire de ansamblu
la nivel mondial, ne confirmă ideia că doar țările dezvoltate au un consum ridicat de carne de
curcă, lucru care nu este întâmplător deoarece este o carne fină, sănătoasă și se digeră ușor.
În România fiind o ramură în curs de avansare, probabil că în viitorul apropiat va fi un
produs nelipsit de pe mesele consumatorilor. Dezvoltarea acestei ramuri pe teritoriul României
implică șanse majore în vederea acaparării unei cote de piață atât pe plan intern, cât și pe plan
extern, mai ales în tările cu tradiție în consumul cărnii de curcă precum Belgia, Anglia, Franța,
Germania, Canada.
8

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE
CAPITOLUL I
1.1 Originea și domesticirea curcilor
Înainte de creșterea propriu-zisă a curcilor a fost domesticirea, apoi creșterea pe lângă
casa omului la nivelul asigurării unui minim necesar de carne și ouă pentru consum în familie.
Dintre toate speciile de păsări, doar curcile sunt originare din America, iar odată cu descoperirea
continentului American de către C. Columb acestea au fost aduse și pe continentul European,
însă deja domesticită.
În Europa, curcile au pătruns prin Anglia și Franța, în prima jumătate a secolului XVI-lea
în jurul anilor 1524-1532, cunoscute la vremea respectivă și sub numele de ,,găini indiene”. Este
interesant faptul, că și în prezent aceste două țări excelează, având ramuri foarte dezvoltate în
creșterea curcilor (după I.Vacaru-Opriș și col.,2007 ).
Naturalistul englez Ch. Darwin a fost adeptul originii monafiletice a curcilor, ele
descinzând din Meleagris gallopavo-gallopavo, în timp ce alți autori recunosc mai mulți strămoși
ai curcilor precum: Meleagris gallopavo silvestris, Meleagris american, Meleagris gallopavo
osceola, Meleagris oscellata, Meleagris gallopavo merriami etc. Astăzi majoritatea autorilor
susțin originea monofiletică a curcilor ( după I.Van și col.,2005 ).
Meleagris gallopavo-gallopavo (curca mexicană), trăiește în stare de sălbăticie în pădurile
bogate din Podișul Mexican, formând colonii destul de mari. Indivizii de sex masculin, cântăresc
în medie 10 kg, iar femelele 6 kg. Penajul fiind bronzat.
Spre sfârșitul toamnei, curca sălbatică mexicană migrează spre sud, în grupuri de indivizi de la
10 până la 100 de masculi și separat în grupuri și mai mari femele împreună cu tineretul de
ambele sexe. În timpul migrării, grupurile se hrănesc ziua culegând hrana de pe pământ, iar pe
timpul nopții de odihnesc în copaci. Grupurile obosite rămân în cârduri și se apropie de
locuințele oamenilor, lăsându-se ușor îmblânzite. La începutul primăverii curcile se întorc de
unde au plecat și se reproduc astfel încât pe la jumătatea lunii aprilie fiecare femelă depune 10-
9

15 ouă pe care le clocește, iar în situația în care cuibul este distru depune o altă pontă. Sunt
situații în care mai multe curci se asociază și ouă în acelaș cuib, clocindu-le cu schimbul ( după
I.Vacaru-Opriș și col.,2007) .
Meleagris gallopavo silvestris originară din America de Nord are o talie mai mare decât
curca mexicană. Este întâlnită în sălbăticie în centru și în partea de est a Americii de Nord, în
semi-sălbăticie în Franța, Anglia, Austria unde a fost adusă din ținuturile de origine în decursul
anilor.
Curca Ocellata numită Meleagris gallopavo osceola, dispune de o conformație foarte
asemănătoare cu a păunului, întâlnindu-se în Honduras, Yucatan din Mexic și Guatemala. Spre
deosebire de curca americană are o talie mai mică și o greutate corporală redusă. De asemenea,
comparativ cu curca de referință, nu prezintă caruncul frontal, carunculi pe partea inferioară a
gâtului și moțul păros de pe piept. Diferă și culoarea penajului, care este verde bronzat, capul are
o nuanță albastră violacee, iar carunculii de la ochi sunt portocalii ( după I.Van și col.,2005 ).
1.2 Urmările domesticirii la păsări
În urma domesticirii s-au stabilit unele modificări morfologice, fiziologice și de
comportament la animale, modificări care au decurs lent și difențiat până la domesticirea totală.
Sunt cunoscute trei faze ale domesticirii:
-captivitatea;
-domesticirea;
-îmblânzirea propriu-zisă;
Reconstituirea tabloului strămoșilor păsărilor domestice în perioada de captivitate nu se
poate face decât prin analogie cu cele de la grădinile zoologice, observându-se atrofii musculare,
creșterea exagerată a ghearelor, datorită mișcărilor limitate din volierele în care sunt ținute. În
acelaș timp hrana dată în consum nu este bogat sortimentată și ca urmare penajul este șters apar
modificări de metabolism fără a fi afectat fondul genetic transmis în descendență ( după
I.Vacaru-Opriș și col.,2007) .
În faza de îmblânzire se modifică temperamentul și comportamentul lor față de om, în
sensul că îi acceptă apropierea. Apariția modificărilor morfologice, precum și amplificarea celor
fiziologice sunt strict legate de anumite schimbări în baza ereditară a organismului păsărilor,
manfestate după zeci de generații crescute în captivitate.
10

Faza de domesticire este marcată de semnalarea acelor caractere care delimitează strict
specia domestică de cea sălbatică. Hrănirea constantă a păsărilor îmblânzite pe tot parcursul
anului cu o hrană de calitate și în cantități suficiente, contribuie la mărirea capacității de
valorificare a hranei îngerate, această însușire asociată cu lipsa de mișcare influiențează pozitiv
producțiile păsărilor. Totodată, precocitatea sexuală, manifestată ca urmare a domesticirii,
conduce la scurtarea intervalului între generații, plus la astea viața sexuală nu mai depinde de
sezon.
Astfel, conclzionând cele prezentate, rezultă că influiența omului asupra păsărilor supuse
procesului de domesticire a determinat apariția de caractere noi, care la rândul lor sunt urmarea
procedurii unor modificări ale unor organe sub raport anatomic și fiziologic. Păsările domestice
au pierdut din agresivitatea strămoșilor din sălbăticie, cu excepția raselor create de om, în mod
special pentru a fi bune luptătoare. Prin domesticire păsările au dobândit și atașamentul față de
om. În procesul de domesticire a păsărilor un rol deosebit la avut și recupererea acestora de sub
influența factorilor naturali de mediu, iar după domesticire selecția practicată de om în funcție de
scopul urmărit (carne, ouă, pene, lupte) a determinat și alte modificări.
Modificări morfologice:
-creșterea taliei;
-creșterea greutății corporale;
-scăderea rezistenței oaselor, devenind mai susțiri;
-mărirea masei de mușchi pectorali în raport cu greutatea corporală (la curci de la 1/10 s-a ajuns
la 1/5);
Modificări fiziologice:
-creșterea capacității de valorificare a hranei administrate păsărilor;
-îmbunătățirea intensității de creștere;
-accentuarea precocității ouatului;
-sporirea aptitudinii pentru îngrășare, urmare a orientării selecției în această direcție;
-creșterea sesibilității la boli, în special la rasele performante;
-diminuarea reflexelor de apărare și a organelor de simț;
Modificări de comportament:
-reducerea agresivității păsărilor și acceptarea companiei umane;
-sporirea intensității reflexului de foame în prezența omului;
Variabilitatea genetică existentă oferă un cadru propice pentru formarea de noi populații
cu aptitudini dorite, astfel astăzi pe glob există 20 de rase de curc ă.
11

1.3 Particularitățile de exterior la curcă
Față de restul păsărilor domestice, curcile se diferențiază prin greutate corporală, la
conformația capului și a părții supero-anterioară a gâtului.
Capul
La curci capul are o dezvoltare mijlocie, fiind golaș și acoperit de piele groasă, de culoare
roșie, cu reflexe alb-violet-albăstrui, cu formațiuni granulare de diferite mărimi, asemanătoare
unor mărgele, precum și cu peri mici și rari.
Pe frunte, deasupra ciocului, se află o formațiune cărnoasă, de culoare roșie cunoscută
sub de numirea de ,,moț”, mai dezvoltată la masculi și aproape atrofiată la femele, constituind un
caracter sexual bine diferențiat.
Ciocul prezintă o conformație asemănătoare găinilor, fiind însă mai lung și mai colorat în
funcție de rasă. Curcile au o singură bărbiță de forma unei cute, ce pornește din ramurile
mandibulei și se întinde pe linia mediană a feței anterioare a gâtului.
Gâtul
Este de lungime mijlocie, cu partea superioară golașă și cu granulații mărgelate rare, care
la limita dintre extremitatea golașă și cea îmbrăcată cu pene formează ,,salba”, mai dezvoltată la
masculi decât la femele. Atunci când curcanii se irită, mușchii gâtului lor se contractă și apasă pe
venele jugulare, producând un aflux de sânge venos, ceea ce face ca pielea de pe cap și gât să
capete culoare roșie și apoi violacee, iar moțul să se lungească depășind vârful ciocului.
Trunchiul
Este masiv, ușor oblic înainte spre înapoi, având un format ovoidal, cu partea anterioară
largă și adâncă, devenind treptat mai îngust și mai puțin adânc pe măsura apropierii de coadă.
Spinarea este lungă și largă, ușor oblică și convexă.
La adulți în partea anterioară a pieptului, se găsește un ,,smoc” de pene păroase de
culoare neagră, cu o lungime de 7-8 cm, uneori se întâlnește și la curcile adulte.
Coada este purtată în prelungirea liniei spinării, fiind lungă și dreaptă, iar vârful penelor teșit,
mai dezvoltat la masculi decât la femele. În momentul iritării, coada se desface în formă de
evantai, iar aripile ating pământul.
12

Membrele
La curci aripile sunt lungi, late și puternice, bine atașate de corp, iar picioarele înalte, cu
coapsa și gamba bine îmbrăcată în muculatură, având fluierele acoperite cu solzi de culoare
variabilă, în funcție de rasă (albă, rozie, roșcată, neagră).
Curcile sunt păsări tetradactile, curcanii prezintă pe fiecare picior câte un pinten, de
dimensiuni mai mici decât la cocoși.
1.4 Populația de curci autohtone
Până în anul 1974 nu s-au făcut importuri organizate de curci destinate reproducției.
Populația autohtonă de curci a fost reprezentată dintr-un tip relativ mic de curcă bronzată.
Populațiile autohtone provin din curcile din America de Nord (Meleagris gallopavo silvestris),
ajunse în Europa (Anglia și Franța), în jurul anilor 1524-1532, într-o primă fază erau în stare
semi-sălbatică. Ulterior aceste tipuri de curcă au pătruns în Europa Centrală, iar din Imperiul
Austro-Ungar au ajuns și în România. Curca a fost considerată în gospodăriile țărănești cea mai
bună cloșcă, fiind adesea folosită pentru clocirea ouălor de găină sau de rață.
Abia în a doua jumătate a secolului 20 au fost importate din SUA curci bronzate cu
pieptul lat, care au fost repartizate la câteva Întreprinderi Avicole de Stat din vestul și centrul
țării. Prin livrare în viu către gospodăriile țărănești, acest nucleu a îmbunătățit considerabil
valoarea materialului biologic din zonele respective.
Din anul 1974 a fost demarat un program național de creștere a curcilor, cu sediul la
Bacău, iar cu această ocazie, a început să fie difuzat materialul de creștere și de reproducție, în
mod masiv în gospodăriile țărănești. Timp de cca 10 ani au fost dați în exploatare între 700 mii și
un milion de capete anual, mai întâi ca material hibrid Alb cu pieptul lat, apoi un alt tip foarte
adaptat creșterii în gospodăriile țărănești, un material de reproducție numit ,,betina”, mai adaptat
acestui sistem de creștere întucât dimorfismul sexual mai puțin accentuat a permis reproducerea
liberă a acestei populații de curci. În prezent în multe județe ale țării, în zonele colinare, care nu
erau colectivizate există încă mari efective de acest tip de curcă.
După renunțarea la programul de creștere a curcilor în sistemul industrial, după anul
1990, creșterea curcilor în gospodăriile țărănești este aproape singurul în care se produce carne
de curcă în România ( după I.Van și col.,2005 ).
13

CAPITOLUL 2
INCUBAȚIA ARTIFICIALĂ
Procesul de dezvoltare embrionară, de la zigotul cu viață latentă din oul fecundat și până
la stadiul de pui sau boboc de o zi cu viabilitate normală se numește incubație; acest proces se
poate desfășura numai sub influența anumitor factori fizici de mediu și într-o perioadă bine
determinată de timp, caracteristic fiecărei specii sau chiar rase de păsări. Incubația ouălor poate
fi naturală, când factorii fizici necesari dezvoltării embrionului sunt asigurați de pasărea cloșcă
și artificială, când acești factori sunt produși de mașini speciale, numite aparate de incubație.
2.1 Istoricul incubației artificiale
În mod firesc, o perioadă foarte lungă de timp după domesticirea păsărilor, oamenii au
apelat numai la incubația naturală, însă necesitatea sporirii efectivelor de păsări a impus
obținerea puilor sau bobocilor de o zi prin incubație artificială. Primele date privind practicarea
incubației artificiale provin din China, unde, cu mult înainte de anul 2.000 î.e.n., se utilizau
cuptoare de diferite capacități, realizate din lut ars, cu câte două încăperi suprapuse; în încăperea
de jos se făcea focul, iar în cea de sus se introduceau ouăle, așezate într-un coș, pe fundul căruia
se punea un strat de pământ cu rol de menținere constantă la temperatura de incubație.
În coșuri, ouăle erau păstrate 11-16 zile (11 zile ouăle de găină, 13 zile ouăle de rață și 16
zile ouăle de gâscă), după care erau trecute pe sertare, în vederea eclozionării. Din ziua a 4-a de
incubație, se proceda la întoarcerea ouălor de 5 ori în 24 ore, operațiune ce se întrerupea înainte
de ciocnirea cojii minerale. Controlul temperaturii se realiza în mod empiric, prin atingerea
câtorva ouă luate la întâmplare din coșuri, de pleoapa operatorului, aceasta având o temperatură
apropiată de cea specifică incubației. Preocupări pentru obținerea puilor prin incubație artificială
au existat și în vechiul Egipt. Astfel, Aristotel amintește în scrierile sale că egiptenii, cu 400 de
ani î.e.n., practicau incubația artificială a ouălor în grămezi de bălegar; ulterior,tehnica a fost
14

perfecționată, în sensul că, ouăle erau puse la incubat în vase de lut, care la rândul lor se
îngropau în bălegar (Pliniu cel Bătrân). Incubarea artificială a ouălor în Egipt nu s-a oprit la acest
nivel dedezvoltare, ci s-au căutat diferite soluții tehnice, până s-a ajuns la construirea unor
adevărate stații de incubație, cu capacități de 100.000 de ouă pe serie, în care incubatoarele se
prezentau sub forma unor cuptoare speciale ( după Usturoi M.G.,2008 ).
Aceste cuptoare erau confecționate din cărămizi și aveau pereții dubli, între care se
interpunea un strat izolator de nisip uscat, argilă uscată sau de paiet tocate. În centrul fiecărui
cuptor se găsea un coridor, folosit și pentru uscarea puilor după ecloziune. De o parte și de alta a
coridorului erau dispuse compartimentele de clocit (câte două de fiecare parte, suprapuse); în
compartimentul de jos se puneau ouăle la clocit, iar în cel de sus se făcea focul, astfel încât
căldura radia de sus în jos, soluție tehnică preluată și la incubatoarele moderne. Egiptenii
cunoșteau importanța întoarcerii ouălor și practicau mirajul. Verificarea temperaturii se făcea,
mai ales, cu ajutorul simțurilor, dar și prin intermediul unui “ termometru”, la care partea activă
era alcătuită dintr-un amestec de untdelemn și seu, într-o anumită proporție. Grecii și romanii au
avut și ei încercări de înmulțire a păsărilor pe cale artificială, preluând metodele egiptene de
incubație a ouălor în bălegar; rezultatele obținute nu au fost însă cele scontate, dat fiind
diferențele climatice dintre aceste țări și Egipt. Din considerentele amintite, această îndeletnicire
a fost neglijată o perioadă îndelungată de timp, încât abia în secolul al XVII-lea au fost reluate
preocupările în această direcție. Astfel, Frederic al II-lea, duce de Toscana, a adus la Florența în
anul 1644, meșteri din Cairo pentru a construi cuptoare de incubație, care însă nu s-au impus,
deoarece funcționarea lor se baza pe căldura rezultată din fermentația bălegarului, practică
dovedită a fi ineficientă, încă din vremea romanilor.
La jumătatea secolului al XVIII-lea, fizicianul francez Réaumur publică lucrarea
intitulată “ Arta de incubație și creștere a păsărilor domestice de toate felurile și în orice
anotimp al anului, fie cu ajutorul paturilor calde, fie cu ajutorul focului obișnuit ”, din care
rezultă că agentul termic folosit pentru incubația ouălor provenea fie din fermentarea bălegarului,
fie era utilizat focul produs în cuptoare speciale ( după Usturoi M.G.,2008 ).
Adevărata revoluție tehnică în construcția aparatelor de incubație a fost marcată de
descoperirea termoregulatorului cu bandă bimetalică de către Bounemain în 1873, dar mai ales a
capsulei termostatice î n 1881, de către Hearson. Aceste descoperiri au stat la baza fabricării
incubatorului lui V oitellier în 1877, dar și a unei serii întregi de incubatoare de suprafață, cu
capacități de până la 200 ouă pe serie.
15

2.2 Regimul de incubație
Dezvoltarea normală a unui embrion poate avea loc numai în anumite condiții, bine
determinate, de temperatură, umiditate relativă a aerului, schimb de gaze, poziție a ouălor și
întoarcerea acestora, factori care alcătuiesc împreună regimul de incubație . Practic, incubația
artificială a "copiat" microclimatul pe care pasărea-cloșcă îl asigură ouălor la nivelul acestora în
clocitul natural (după Usturoi M.G.,2008 ).
2.3 Durata perioadei de incubație la curcă
Ouăle de curcă au o perioadă de incubație de 28 de zile (4 săptămâni), cu limite cuprinse
între 27-29 de zile. Dezvoltarea embrionului pe percursul perioadei de incubație este următoarea:
Ziua 1 – încă din prima zi de incubație apare coloana vertebrală, tractusul alimentar, se
formează sistemul nervos, capul și inima;
Ziua a 2-a – se schițează ochii, urechile se formează amniosul și vasele sangvine;
Ziua a 3-a – se vede cordul pulsând;
Ziua a 4-a și a 5-a – amniosul cuprinde întregul embrion și se formează alantoida;
Ziua a 6-a și a 7-a – se diferențiază bine organele de reproducție;
Ziua a 8-a – alantoida ajunge la nivelul cojii, vasele de sânge se observă la ovoscopie, se
formează ciocul, se diferențiază membrele și gâtul;
Ziua a 9-a – începe perioada prefetală, ciocul aripile și picioarele sunt din ce în ce mai
evidențiate;
Ziua a 11-a – și a 12-a – apar foliculii primari ai pufului, se conturează ficatul și stomacul
muscular, apar sacii aerieni;
Ziua a 13-a alantoida se anastomozează la vârful ascuțit al oului;
Ziua a 14-a – începe perioada fetală, se distinge culoarea pufului, începe funcționarea
organelor de digestie și hrănirea cu albuș din amnios;
Ziua a 16-a – tot embrionul este acoperit cu puf, apar dungi transversale pe fluiere;
Ziua a 18-a – pleoapa este complet închisă;
Ziua a 23-a – ciocul este îndreptat către camera cu aer, începe retragerea veziculelor
viteline;
Ziua a 25-a și a 26-a – embrionul ocupă tot interiorul oului, exceptând camera de aer;
16

Ziua a 26-a – începe ciocnirea;
Ziua a 28-a – sfârșitul ecloziunii în masă ( după I.Van și col.,2005 );
2.4 Particularități ale incubației ouălor de curcă
Transportul ouălor de curcă de la fermele de reproducție la stația de incubație trebuie
efectuat cât mai rapid, deoarece ovogeneza la această specie își găsește condiții de manifestare la
temperaturi ambientale de numai +21 C. În stația de incubație, ouăle se recepționează pe loturi
de reproducție și pe categorii de calitate, după care se dezinfectează prin fumigare, în aceleași
condiții ca și ouăle de găină. După sortarea și apoi așezarea ouălor pe sitele de incubație, se
procedează la tratarea lor cu soluții de spălare și decontaminante, prin operațiunea de sanitație.
Ouăle tratate sunt stocate în încăperi special amenajate, unde nivelurile de temperatură și
umiditate se ajustează în funcție de durata de păstrare (tab. 2.1).
Tabelul 2.1
Niveluri de temperatură și umiditate în camera de depozitare a ouălor
(după I.Van și col.,2005 )
Durata depozitării
ouălorTemperatura
(C)Umiditatea relativă a
aerului (%)Alte operațiuni
3 zile 17-18 65-70 –
4-7 zile 15-16 65-70 –
* Peste 7 zile 12-14 80 Întoarcerea ouălor
* Dacă ouăle sunt depozitate mai mult de 7 zile, atunci ouăle se întorc;
Cele mai bune rezultate la incubație se obțin atunci când durata perioadei de stocaj nu
depășește 3-4 zile.
2.5 Principii generale de amplasare și construcție
Dispunerea spațială a stației cu mediu controlat trebuie făcută la cel puțin 500 m de orice
sursă de poluare, mai ales de unități cu profil zootehnic; ideală, este amplasarea lângă o lizieră de
arbori, pentru protecția naturală pe care o asigură. Compartimentarea interioară trebuie realizată
de așa manieră încât niciodată puiul de o zi să nu se întâlnească cu oul de incubație, evitându-se
astfel poluarea retrogradă cu vectori însuflețiți sau neânsuflețiți. Conform acestui principiu și
activitatea lucrătorilor se va desfășura numai într-un singur sens de circulație. Materialul
biologic, respectiv ouăle de incubație, trebuie să provină de la păsări sănătoase și cu un potențial
17

productiv ridicat, să întrunească anumite condiții de calitate și să fie supuse decontaminării
primare chiar în fermele de proveniență. Totodată, este obligatoriu ca personalul stației să
respecte cu rigurozitate disciplina sanitar-veterinară atât la intrarea în stație, cât și pe timpul
efectuării sarcinilor de serviciu. Circulația aerului poluat trebuie să se desfășoare într-o singură
direcție pentru a nu fi reintrodus în stație, iar aerul admis va fi filtrat și condiționat sub aspectul
temperaturii și al umidității.
Spațiile de incubație și de ecloziune vor fi în permanență decontaminate prin formolizare,
iar în restul încăperilor stației se vor folosi lămpi cu ultraviolete sau instalații automate pentru
dezinfecție. Sălile de ecloziune vor fi utilizate judicios, pentru a se putea asigura repaosul lor, iar
ori de câte ori este posibil,întreaga stație va fi lăsată în repaus, în vederea întreruperii lanțului
microbian, care se formează inevitabil.
2.6 Fluxul tehnologic și utilizarea apei în stația de incubație
Stația se împarte în două mari părți:
partea denumită partea curată a stației sau partea ouălor , care se întinde din sala de
recepție ouă până la inclusiv sala incubatoarelor;
partea denumită partea murdară a stațieii sau partea puilor , care cuprinde sala de
ecloziune, sala de manipulare a puilor, sala de spălare site ecloziune și cutii de pui
precum și camerele anexe (depozitul de cutii de pui, sala de livrare pui, zona de
îndepartare a deșeurilor de incubație).
Un flux corect în stația de incubație presupune că ouăle intră în stație pe la un capat al
acesteia, iar puii ies din stație la capatul celalalt, fără să existe întoarceri pe flux, pentru a reduce
cât mai mult posibil presiunea infecțioasă. Ouăle și puii nu trebuie să se întâlnească pe fluxul
tehnologic.
Succesul incubației artificiale constă în respectarea strictă a tehnologiilor de incubație,
dar și a diferitelor etape pe care le parcurge oul de incubație de la depunerea acestuia,
depozitarea înainte de incubație, transportul, introducerea la incubat, ecloziune, sortarea puilor,
așezarea în cutii înainte de livrare și expediția puilor de o zi.
18

2.6.1 Partea curată a stației de incubație
La începutul fiecărei săptămâni se face recepția la 56448 ouă, necesare unui lot de aprox
46000 pui,care se vor obține incubând ouă în două incubatoare simultan. Capacitatea unui aparat
este de 28224 ouă, așezate pe sitele de incubat ale celor 8 cărucioare. În sala incubatoarelor,
aparatele sunt montate pe două rânduri: 4 pe partea stângă (numerotate 1,3,5 și 7) și 4 pe partea
dreaptă (numerotate 2,4,6 și 8). În fiecare zi de joi se încarcă câte două aparate simultan (1 cu 2,
3 cu 4, 5 cu 6 și 7 cu 8). În a 25-a zi de incubație ( care corespunde zilei de luni din săptămâna de
lucru), ouăle se transfer ă de pe cărucioarele de incubat pe cele de ecloziune, din cele două
incubatoare în cele două eclozionatoare. Nu ajung toate ouăle în eclozionator, deoarece în urma
mirajului se elimin ă ouăle limpezi (cu embrioni morți în diferite stadii de dezvoltare).
Tehnologic, nu se elimină mai mult de 10% din ouă la miraj. Eclozionatoarele sunt numerotate
cu ,,1” și ,,2”, de la stânga la dreapta, în sala eclozionatoarelor. În ziua 27, odată cu ecloziunea
încheiată și puii ieșiți din ouă, se va trece la următoarea etapă a procesării puilor în sala de
manipulare pui. Teoretic, întreaga perioadă de devoltare embrionară la curc ă, de la introducerea
ouălor până la puiul eclozionat, durează 27 zile și 12 ore sau câteva ore în plus (27 zile, 16 ore)
în funcție de hibridul incubat.
Ouăle intră în stația de incubație prin camera de primire ouă , unde personalul instruit
manevrează ouăle astfel încât să existe cât mai puține șocuri asupra embrionilor. Cofrajele cu ouă
sunt așezate pe paleți și transportate în depozitul de ouă. De aici se vor lua ouăle și se vor așeza
pe sitele de incubație în camera de sortare ouă . Așezarea ouălor pe sitele de incubație se face
eficient, utilizând un braț automat de pus ouă pe site, acționat de un aparat cu pompă de vacuum.
Brațul este dotat cu ventuze care prin crearea aerului vid fixează mai multe ouă concomitent și
astfel operatoarea poate transfera pe sitele de incubat câte 20 de ouă simultan. Avantajele
utilizării unui astfel de braț automat sunt evidente prin: scurtarea timpului necesar unei astfel de
operațiuni, o manipulare mai redusă a ouălor și deci bruscare mai puțină a embrionilor, reducerea
contactului direct între factorul uman și coaja ouălor, deci posibilitate de contaminare redusă.
Ouăle trebuie așezate cu vârful ascuțit în jos, astfel încât camera de aer să fie deasupra.
În această încăpere sunt eliminate din flux ouăle cu defecte de coajă de orice fel care pot
impiedica dezvoltarea embrionară și obținerea unui pui de calitate corespunzatoare. Ouăle ce
corespund criteriilor de calitate pentru incubație, sunt apoi puse automat pe sitele de incubație, în
funcție de data depunerii ouălor, categoria de vârstă a părinților, etc.
Până în ziua introducerii, ouăle puse pe carucioarele de incubat staționează în depozitul
de ouă, unde sunt monitorizați parametrii aerului: temperatura și umiditatea. Cu cât crește
19

perioada de depozitare, cu atât scade temperatura. Intervalul de temperatură din depozitul de ouă
este cuprins între 12-22 șC, iar umiditatea între 70-80%. Inițial se face recepția ouălor în fiecare
luni, pentru a incuba în ziua de joi, ceea ce înseamnă că nu se vor manipula și depozita mai mult
de 3 zile.
În ziua introducerii ouălor în incubatoare, are loc sterilizarea cojii ouălor prin fumigare,
după proceduri bine stabilite, respectandu-se timpul de fumigare, cantitățile de substanțe folosite
în reacție precum și timpul de evacuare al gazelor după încheierea procedurii. Stația de incubație
dispune de aparatura specială care să realizeze dezinfecția ouălor, astfel factorul uman în această
etapă de pregătire al ouălor pentru incubat este cât mai redus, ceea ce minimalizează impactul
negativ al substanțelor chimice folosite asupra personalului de serviciu.
Ca și aparatură necesară pentru a realiza dezinfecția ouălor este necesar: un termostat care
să asigure temperatura necesară (25 șC) declanșării reacției chimice, două surse de căldură (două
plite electrice cu câte un vas unde se va face amestecul de reacție), o paleta de ventilație, care să
omogenizeze aerul în încăpere, un ventilator care realizează evacuarea gazelor toxice după
scurgerea timpului de reacție și deci dezinfecția întregului lot de ouă. Toate acestea sunt
conectate la un panou de comandă și un sistem de avertizare care intră în funcțiune în momentul
începerii procedurii. Timpul necesar acestei proceduri este de 50 minute (20 min fumigarea
propriu-zisă și 30 min extracția gazelor din încăpere).
Cărucioarele încărcate cu ouă se scot din camera de fumigare și se duc în sala
incubatoarelor pentru a fi introduse și fixate în incubatorul ce va efectua ciclul de incubat.
Incubatorul trebuie s ă fie curat și dezinfectat. Pentru un bun demaraj al procesului de dezvoltare
embrionară, ouăle mai vechi de 4 zile la curcă, se recomandă preîncălzirea ouălor. Preîncălizirea
reduce timpul necesar încălzirii ouălor de la temperatura de păstrare la temperatura normală din
incubator. În general, pentru fiecare zi vechime peste cele 4 zile de stocaj, se calculează 2 ore de
preîncălzire.
După 13 zile, se face ovoscopia (mirajul) ouălor, pentru a elimina din proces ouăle
infertile sau cele cu embrioni morți în diferite stadii de dezvoltare. Consecutiv mirajului ouălor,
acestea se reîntroduc în incubator, pentru a continua ciclul de incubat până în ziua douăzeci și
cinci. Eliminarea ouălor limpezi și eliberarea unor ochiuri de pe sitele de incubat favorizeaza
dezvoltarea embrionara ulterioară a embrionilor din ouăle ramase în proces.
În ziua 24 și 25, ouăle se transferă de pe sitele de incubat pe sitele de ecloziune, într-un
spațiu amenajat și pregătit în ceea ce privește temperatura. Transferul ouălor se face în cel mai
scurt timp și cu impact negativ minim asupra embrionilor folosind mașina specială de transfer.
Timpul necesar transferului fiecărui cărucior de incubat pe cărucior de ecloziune ar fi de
20

maxim 10 minute. Cărucioarele de incubat se scot unul câte unul din incubator, se face mirajul și
transferul ouălor pe sitele de ecloziune, iar după ovoscopia tuturor sitelor, căruciorul de
ecloziune se introduce în cel mai scurt timp în eclozionatorul pregătit în prealabil din punct de
vedere al parametrilor de funcționare. Pentru a asigura continuitatea procesului de incubație și a
finaliza în bune condiții dezvoltarea produsului de concepție, este necesar ca eclozionatoarele să
continue programul de incubație din același punct în care a rămas incubatorul, în momentul în
care acesta a fost întrerupt pentru a face mirajul ouălor, motiv pentru care eclozionatoarele se
pornesc cu aproximativ 8 ore înainte de transfer.
Fiecare din cele două săli cu aparate din stație (cea a incubatoarelor și cea a
eclozionatoarelor) există un sistem propriu de preparare a aerului. Deasemenea, pentru a
împiedica răspândirea microorganismelor la limita dintre partea curată a stației de incubație și
cea murdară, se lucrează cu presiuni diferite ale aerului în cele două săli (mai mare în sala
incubatoarelor, respectiv mai redusă în sala eclozionatoarelor) astfel încât aceasta să constituie ca
o barieră naturală ce împiedică patrunderea microorganismelor din sala de ecloziune (unde se
efectuează și transferul) spre sala incubatoarelor.
Cărucioarele de incubat eliberate după transfer, se întorc înapoi spre sala de manipulare
ouă, dar trec mai întâi printr-un coridor de spălare, unde sunt dezinfectate și pregătite din nou
pentru a relua un nou ciclu de incubat.
Odată efectuat transferul ouălor dintr-un incubator, acesta trebuie pregătit pentru
următorul ciclu de incubat. Pentru aceasta, incubatorul se decuplează de la sursa de curent, se
asigură protejarea senzorilor și apoi se începe spălarea și dezinfectarea sa. Ca și modalități de
spălare: spălare manuală cu furtunul sau curățare folosind spumă activă, care oferă mai multă
siguranță din punct de vedere igienic. O dată operațiunea încheiată, cărucioarele cu site goale se
introduc în incubator și se poate opta pentru un program de uscare a sitelor și a incubatorului,
pentru o uscare rapidă de 2-3 ore. Incubatorul se poate usca și cu ușile deschise, prin procesul
natural de evaporare al apei, dar vaporii de apă rezultați pot influiența procentul de umiditate din
sala incubatoarelor, în sensul creșterii aceteia și nu este recomandat.
Ouăle limpezi respinse de la transfer se recoltează separat, iar la finalizarea procesului
sunt prelucrate separat cu ajutorul unei mașini numite tocător care este prevăzut cu un șnec ce
deversează aceste deșeuri într-un container aflat în spatele stației de incubație. Acest container
este preluat de către Protan și neutralizat.
21

2.6.2 Partea murdară a stației
În sala eclozionatoarelor, unde circulația și calitatea aerului depind de buna funcționare a
utilajelor din camera tehnică, începe partea murdară a fluxului din stația de incubație, deoarece
numărul germenilor patogeni crește foarte rapid în ultimele ore de incubație și în perioada uscării
puilor. Sala eclozionatoarelor este dotată cu camera de puf, amplasată în spatele
eclozionatoarelor, unde un ventilator care comunic ă cu exteriorul extrage puful și umiditatea
rezultate din urma uscării puilor în aparate.
Ouăle stau ultimele 3 zile (din ziua 24-a până în ziua 27-a) în eclozionator. Odată
ecloziunea încheiată, conform graficelor aparatelor, cărucioarele de ecloziune cu pui se scot din
aparate și se transportă în sala de manipulare a puilor, unde aceștia sunt sortați din punct de
vedere calitativ și sunt eliminați cei cu diferite defecte sau anomalii genetice, precum și
embrionii morți în ultimele zile de incubație, care se pot investiga într-un loc special amenajat
pentru a determina cauza mortalității embrionare.
Puii obținuți sunt vaccinați folosind un vaccinator automat prin spray-ere, dar și
vaccinator subcutanat, mașini automate cu senzori care detecteaz ă prezența puiului în locașul de
vaccinare, realizând totodată debecarea și numărarea puilor de o zi.
Odată încheiată sortarea, vaccinarea și numărarea, aceștea sunt repartizați în cutii a câte 80
pui/cutie, cutiile cu pui sunt așezate pe cărucioare, care s unt depozitate în camera de livrare a
puilor, până se termină de procesat întregul lot de pui din ecloziunea respectivă. Imediat după
terminarea procesării puilor, se face transportul întregului lot către beneficiar, cu autospecială
pentru transport pui o zi. Camera pentru păstrarea puilor dispune de posibilitatea de încălzire.
Deasemenea, este prevăzută cu sistem de ventilație, pentru a elimina temperatura, umiditatea și
puful în exces.
Sitele de ecloziune golite de pui și deșeuri sunt trimise la sala de spălare din imediata
vecinătate a sălii de ecloziune. Camera de spălare a sitelor este o camera cu mare încărcătură
microbiană și de aceea se acordă o atenție deosebită ventilației corecte în această încăpere,
pentru a preveni contaminarea celorlalte zone din incubație. Sala este prevăzută cu un ventilator
care să extragă vaporii de apă și aerul contaminat în urma spălării sitelor și a cutiilor de pui.
Toate camerele din stația de incubație au: sursa de apă curată (apă rece și apă caldă),
posibilitate de ventilație fie prin sistemul intern de ventilație din proiectul stației de incubație fie
prin posibilitatea de ventilație naturală.
În Stația de incubație a puilor de curcă de la Șinca Nouă se folosește apa în următoarele
scopuri:
22

A. Apa de spălare / dezinfecție spații tehnologice
B. Apa menajeră
•Apa tehnologică
D. Apa pentru irigarea spațiilor verzi
E. Dezinfectorul rutier
A . Apa de spălare / dezinfecție spații tehnologice reprezintă principalul consumator de
apă din interiorul stației de incubație. În stația de incubație există o rețea a apei de spălare /
dezinfecție. Există o pompă fixă de spălare cu presiune, într-o încăpere în imediata vecinătate a
sălii incubatoarelor. De la aceasta pompa pleacă spre stație o rețea de furtune de presiune, cu
lungime totala de aprox 110 m și DN interior 9mm, iar DN exterior 16 mm. În planul clădirii
sunt stabilite anumite puncte terminale ale acestei rețele unde există sursa de apă caldă și apă
caldă cu dezinfectant, sub presiune ce provin de la această pompă fixă de dezinfecție.
Se spală cu apă caldă la 60șC, dar și apă caldă sub presiune variabilă (maxim 21 l/min) cu
detergenți/dezinfectanți în majoritatea sălilor, în funcție de necesități și respectând fluxul
tehnologic.
B. Apa menajeră
Personalul stației este alcătuit din șefa stației de incubație, 8 operatoare, un electrician de
zi și un electrician pe schimbul de noapte o dată la 3 zile, care vor face duș de două ori în fiecare
zi, la începerea precum și la terminarea programului de lucru. Astfel, zilnic 11 persoane vor
consuma apă menajera pentru duș precum și pentru celelalte operațiuni de igienizare personală.
Adăugăm apa menajera consumată de mașina de spălat rufe, care va efectua minim un ciclu de
spălare zilnic.
Apa menajeră uzată se acumulează într-un bazin vidanjabil poziționat subteran în fata
stației de incubație.
C.Apa tehnologică este reprezentată de:
– apa de răcire utilizată de cele 10 aparate (8 incubatoare și 2 eclozionatoare), care circulă în
sistem închis prin serpentine de răcire aflate în interiorul aparatelor, temperatura apei de răcire
este cuprinsă între 15-20 șC;
– apa de răcire utilizată de cele două sisteme de ,,HVAC” (humiditifaction, ventilation, air
conditioning) din camera tehnică, denumite prescurtat ,,HV AC 1” si ,,HVAC 2”. HVAC 1
,,prepară” aer pentru sala incubatoarelor și a eclozionatoarelor. Aerul de afară este preluat prin
intermediul unei camere tampon, analizat din punct de vedere al temperaturii și umidității și adus
23

la parametri necesari aparatelor (24 șC si 65 % umiditate relitativă) după care este trimis spre
cele două săli prin tubulatura specială. HV AC1 folosește apa rece la temperatura de 15-20șC și
apa caldă între 60-80șC pentru a prepara aerul tehnologic din cele două săli. Cele două categorii
de apă sunt recirculate în sistem închis.
Sistemul HVAC 2 ,,prepară” aer pentru sala de sortare și manipulare pui, folosind
aceleași principii ca HVAC1.
Pentru ambele sisteme de HV AC, volumul de ap ă recirculată este de 4 m³, sistemul cu
circuit închis al apei de răcire având un bazin de depozitare și recirculare de 4020 l, aflat în
camera tehnică. Apa de racire este racită de un ,,chiller” (răcitor) aflat afară, poziționat pe o
platforma de beton de 4/4 m² în fața camerei tehnice. Acest volum de apă este recirculat cu
ajutorul mai multor pompe care duc și aduc apa de la bazinul cu apa rece spre aparate sau
HV AC-uri , respectiv invers.
Tot ca și apa tehnologică menționăm apa folosită teoretic de aparate pentru umidifiere.
Acesta este doar un consum “teoretic” deoarece procesul de dezvoltare embrionară la cur că nu
necesită umidifiere, deci practic această apă nu se consum ă decât în cazuri excepționale.
Aparatele sunt dotate cu o duză de umidifiere care spray-ează la intervale stabilite prin
programul de incubație. Apa folosită la umidifiere are o temperatură de aprox 24-26șC și este
obținută în camera tehnică prin amestecarea apei calde (de la centrala termică) și apa rece (din
bazinul de apa rece). Din camera tehnică, apa de umidifiere pleacă spre aparate pe o retea de
țeavă PVC cu DN 15mm, a cărei lungime totală este de 53 m.
D. Apa pentru irigarea spațiilor verzi constituie un consum sezonier de apă. Ca și frecvență de
utilizare, preconizăm o perioada de 4 luni/an. Instalația de irigare este setată la un consum de
1200 l apă/20 min de irigare. În perioadele în care este nevoie de irigație, sistemul de irigat
pornește timp de 4 minute la fiecare două ore, ceea ce înseamnă un consum zilnic de aproximativ
3 m³, iar săptămânal 21 m³.
E. Dezinfectorul rutier este alimentat cu o cantitata de ap ă de aproximativ 4 m³ , ap ă care este
reîmprospătată săptămânal .
În total, consumul de apă săptămânal al stației de incubație este de 25 m³, iar al instalației
de irigat 21 m³ în sezonul cald.
24

CAPITOLUL 3
CADRUL NATURAL, INSTITUȚIONAL, ORGANIZATORIC ÎN CARE
S-AU DESFĂȘURAT CERCETĂRILE
3.1 Scurtă prezentare a societății
Societatea Galli Gallo în care s-au desfășurat cercetările funcționează din anul 1999 însă
cu alte profile de activitate decât cel de creștere a curcanul de carne. Societatea are activitate în
creșterea și îngrășarea curcanului de carne din anul 2010, odată cu finalizarea proiectului și darea
în exploatație a abatorului propriu, având în gestiune un număr mai mare de ferme.
Ferma numărul 5 este înregistrată la camera comerțului din data de 12 aprilie anul 2012
și are ca obiectiv principal creșterea și îngrășarea curcilor, care ulterior vor fi sacrificate în
abatorul societății și distribuite pe piață sub diferite sortimente ale brandului Peneș Curcanul.
Societatea are mai multe ferme care funcționează în regimuri diferite fiind clasificate în
general în trei categorii: ferme de demaraj, ferme de îngrășare și ferme de demaraj și îngrășare.
În categoria fermelor de demaraj întră ferma numărul 3 și ferma numărul 4, iar în cea de a doua
categorie a fermelor de îngrășare sunt alte două ferme numărul 1 și ferma numărul 2. În cea de a
treia categorie, care presupune atât demarajul puilor de o zi cât și îngrășarea ulterioară a acestora
este încadrată ferma numărul 5 și ferma numărul 6. Cu excepția fermei numărul 6, care este
situată la Sighișoara, celelalte ferme sunt în extravilanul municipiului Codlea. Pe lângă aceste
șase ferme, care aparțin societății, se mai lucrează în colaborare cu alte trei ferme din județ, deci
în total sunt nouă ferme, care produc carne ce se comercializează pe piață sub brandul Peneș
Curcanul.
Tot în cadrul societății există și un abator modern inaugurat pe 10 august 2010, fiind
primul abator din țară pentru sacrificarea curcilor. Societatea dispune și de o stație de incubație
care furnizează materialul biologic (puiul de o zi) în fermele de demaraj. Aceasta este p oziționată
strategic, într-o locație izolată de alte adăposturi de animale sau ferme de păsări, în apropiere de
Șinca Nouă, jud Brașov. Stația de incubație de curcani reprezintă o investiție nouă de aprox. 2
mil euro. Având o capacitate de aproximativ 3,3 milioane ouă curcă/an, stația de incubație are
25

capacitatea de a produce pui de curcă pentru fermele Peneș Curcanul dar și pentru colaboratori
sau beneficiari interni și chiar externi. Societatea are susținerea a două firme de renume din
domeniu – Petersime din Belgia ca și furnizor de incubatoare și echipamente auxiliare și
compania Grelier din Franța ca și furnizor de ouă de curcă pentru incubat.
Numărul de ouă care se incubează este de regulă cel planificat pe anul în curs, conform
schemei de populare.
26

PARTEA a-II-a
CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL 4
SCOPUL, MATERIALUL BIOLOGIC ȘI METODA DE LUCRU
4.1 Scopul lucrării
Lucrarea în cauză urmărește suplimentarea materialului de specialitate prin aportul unor
informații recente, referitoare la creșterea broilerului de curcă în România, realizând o
comparație între cei doi hibrizi recunoscuți pentru performanțele de creștere în greutate, ceea ce
duce la obținerea unei cantități mari de carne. Hibrizii luați în studiu sunt crescuți pe scara largă
și în străinătate, motivul fiind pretabilitatea lor pentru obținerea unor cantități importante de
carne de curcă. Datorită unei colaborări strânse cu nemții și francezii, materialul biologic (oul de
curcă) este furnizat de compania Grelier (Franța) și Kartzfehn (Germania). În privința condițiilor,
care trebuie asigurate unui ou de calitate, belgienii sunt cei care asigură sprijinul tehnic de ultimă
generație al incubatoarelor Petersime.
Studiul a urmărit stabilirea gradului de performanță pentru 2 hibrizi, prin evidențierea
procentului de ecloziune , numărului de pui obținuți , precum și performața de creștere în prima
săptămână de viață . Astfel, datele referitoare la greutatea ouălor incubate , procentul de
ecloziune și numărul de pui transferați în fermele de creștere sunt culese de la stația de incubație
de la Șinca Nouă, iar rezultatele obținute de la acești hibrizi în prima săptămână de viață sunt
rezultatele obținute în ferma în care s-a făcut demarajul.
27

4.2 Materialul biologic
Materialul biologic este reprezentat de doi hibrizi: unul german (But 6) și unul francez
(Converter). Pentru hibridul But 6 s-au luat în stiudiu 56000 de ouă, care au constituit cele două
loturi numite ,, GB” și ,,BE”, ambele loturi având părinți de aceeași vârstă. Denumirea lotului
este păstrată de la furnizor, deoarece rezultatele din incubație ce țin de ecloziune sunt transmise
la furnizorului de ouă pentru o comunicare eficientă și o îmbunătățire a rezultatelor.
În urma incubației, puii ce s-au obținut din lotul ,,GB” a constituit primul lot de control și
a fost populat în trei hale: hala ,,A” din blocul nr.3 (B3A), suprafața fiind împărțită corespunzător
pentru femele și masculi, hala ,,C” (B3C) și în hala ,,D” (B3D). Lotul numărul doi a fost
constituit din lotul de ouă ,,BE”, iar puii obținuți s-au populat în blocul nr.3 și blocul nr.4 cu
următoarele hale: B3B, B4A și B4B.
Cel de-al doilea hibrid (Converter) luat în studiu a participat cu un număr de 56000 ouă,
însă de la șase loturi de părinți cu vârste diferite și anume lotul ,,DUGA”, ,,DUGB”,
,,DBET”, ,,DUS”, ,,DAI” și ,,DAR”. Din totalul de ouă care s-au incubat, la nivel de fermă din
puii obținuți s-au constituit două loturi. Lotul numărul unu Converter a fost reprezentat de pui cu
care s-a populat blocul nr.1 halele ,,A” și ,,C” (B1A și B1C), halele fiind împărțite în funcție de
numărul de cap/mp. Cel de-al doilea lot Converte r a fost constitut din puii cu care s-au populat
populat tot halele ,,B” și ,,D” (B1B și B1D).
4.2.1 Descrierea cadrului de creștere a broilerului de curcă
Cercetarea s-a desfășurat în două locații: prima locație este stația de incubație (locul de
unde s-au cules datele referitoare la recepția cantitativă a ouălor, incubație, ecloziune, miraj și
celelalte operațiuni la care au fost supuse ouăle și respectiv puii de o zi), iar cea de a doua locație
o reprezintă ferma nr.5, unde s-a realizat recepția cantitativă loco-fermă a puiulor destinați
îngrășării.
Puii obținuți la cei doi hibrizi au constituit obiectul de studiu pentru prima săptămână de
viață, stabilindu-se valori pentru sporul de creștere și procentul de mortalitate.
28

Tabel 4.1
Greutatea corporală (g) pentru prima săptămână de viață (ghid)
Hibrid But 6 Hibrid Converter
Ziua Femele Masculi Ziua Femele Masculi
0 – – 0 0,053 0,054
1 0,059 0,059 1 0,068 0,070
2 0,073 0,071 2 0,083 0,087
3 0,087 0,084 3 0,098 0,103
4 0,102 0,100 4 0,113 0,120
5 0,119 0,118 5 0,128 0,136
6 0,137 0,138 6 0,144 0,153
7 0,156 0,160 7 0,160 0,170
Greutatea corporală exprimată în grame (tabel 4.1) pentru cei doi hibrizi în prima
săptămână de viață este mai mare la Converter comparativ cu But 6, chiar și până în cea de a
șaptea zi. Din rezultatele observate în practică nu sunt diferențe de 10g între cei doi hibrizi încă
din prima zi cu excepția cazurilor în care este implicată vârsta părinților.
Spațiul de demarare, creștere și îngrășare a broilerului de curcă ce aparțin celor doi
hibrizi Converter și But 6 este în ferma numărul 5 din Municipiul Codlea, extravilan km 3.
Ferma deține șase blocuri (fig. 4.1, fig. 4.2). Fiecare bloc are etaj și parter și este compartimentat
în patru hale. Tot în cadrul fermei este biroul de zi și filtrul sanitar, precum și o mică încăpere ce
servește drept farmacie. La fel ca în orice unitate de producție aceasta este împrejmuit ă de un
gard de protecție. Deasemenea, ferma este separată în două zone delimitate de un gard din plasă
și dezinfectorul rutier, ceea ce presupune existența zonei curate și a zonei murdare. Ferma are
amenajată o suprafață de teren (fânarul), ce servește pentru adăpostirea baloților de paie pe care
îi utilizăm la refacerea așternutului. În incinta fermei există și un incinerator propriu.
Figura 4.1 Cadrul de creștere a broilerului
de curcăFigura 4.2 Organizarea interioară
a fermei
29

Blocurile de demarare și creștere sunt compartimentate în patru hale care sunt alimentate
de către două silozuri situate la exterior. Silozurile de alimentare au o capacitate de circa 10 tone
fiecare, fiind confecționate din material inoxidabil, iar nutrețul combinat ajunge în interiorul
halei prin intermediul unor spire metalice, ce sunt acționate de un motor electric situat în fiecare
hală. Odată ce senzorul de furajare percepe că tubulatura de alimentare cu nutreț este goală,
declanșează motorul electric care va aduce nutreț combinat în hală, acesta fiind repartizat în
patru cuve metalice corespunzător fiecărei linii de furajare. Prin urmare, în fiecare hală sunt
patru linii de furajare cu troncoane de tip ,,Big Dutchman'', patru linii de apă cu nipluri, la care se
mai adaugă și patru linii de apă cu adăpători suspendate.
Fiecare linie de furajare este acționată de un motor electric situat la capătul halei și are un
număr de 40 de troncoane, deci total pe hală sunt circa 160 de troncoane. În ceea ce privește
alimentarea cu apă, aceasta se face atât prin intermediul liniilor cu nipluri cât și cu adăpătorile
suspendade, care după părerea mea au avantajul la curcan că îl determină să-și potolească setea
mai rapid decât liniile de adăpare cu nipluri. La aceasta se mai adaugă și faptul că de la patru
săptămâni în sus crește greutatea corporală a broilerului, acesta având tendința să se cațere pe
linii producînd defecțiuni echipamentului de adăpare, motiv pentru care se folosesc liniile de
adăpare cu nipluri, în primele 30 de zile.
Numeric, pe fiecare linie, sunt circa 195 de nipluri, iar un niplu este considerat a fi
suficient pentru 30 de capete. În ceea ce privește adăpătorile suspendate acestea sunt în număr de
circa 42 adăpători pe hală fiind și ele de două categorii: adăpători mici, ce se folosesc pentru
demarare și adăpători mai mari care rămân până la lichidarea lotului.
În primele zile de viață, puii sunt demarați în țarcuri în care se mai suplimentează frontul
de adăpare și furajare cu borcane și troncoane suplimentare timp de câteva zile, practic până la
eliminarea țarcurilor.
Încălzirea halei se face cu radiante alimentate cu gaz natural având o putere de 12 kw,
încălzirea făcânduse prin iradiere.
Fiecare hală are o suprafață de circa 801 mp, iar suprafața totală exploatată în fermă este
de 19224 mp.
Ventilația este de tip tunel, aerul fiind introdus în hală prin intermediul admisiilor situate
pe părțile laterale ale halei. Numărul de admisii este variabil: de la 34 până la 64 admisii pe hală.
Nu toate admisiile intră în funcțiune, numărul crescut al acestora având mai mult un scop
experimental.
30

4.2.2 Alimentația broilerului
Rețetele pentru broiler sunt formulate cu scopul de a asigura energia și nutrienții esențiali
pentru sănătatate și o producție eficientă. Componenții nutriționali de bază sunt apa, proteina
brută, energia, vitaminele și mineralele. Aceste componente trebuie să colaboreze pentru a
asigurara o dezvoltare bună a scheletului și a musculaturii. Calitatea ingredientelor, forma
furajului și igiena afectează în mod direct contribuția acestor ingrediente de bază. Dacă este
compromisă calitatea materiei prime sau a procesului de fabricație sau dacă există un
dezechilibru între componentele nutriționale ale furajului, performanța va descrește. Cum
broilerul este crescut pentru o gamă largă de greutăți, compoziții ale carcasei folosind diferite
strategii de producție, este impractic să se prezinte un singur set de cerințe nutriționale. Din
această cauză lucrează cu diferite cerințe nutriționale pentru a satisface nevoile biologice și cele
de producție.
Astfel, hrănirea curcilor de la demaraj (I zi), până la livrare se face după un program bine
stabilit din timp și se respectă condițiile de hrănire conform cerințelor de calitate ale celor 6
rețete de nutreț combinat (prestarter 0-2 săptămâni (But 6)/ 0-4 săptămâni (Converter), starter 3-
5 săptămâni / 4-6 săptămâni, creștere 1 6-9 săptămâni / 6-8 săptămâni, creștere 2 10-13
săptămâni / 8-10 săptămâni, finisare 1 14-17 săptămâni / 10-14 săptămâni, finisare 2 peste 17
săptămâni / peste 14 săptămâni). Rețetele de demaraj și starter sunt singurele care conțin făină de
pește, din simplu motiv că la demaraj sunt și cerințele cele mai mari de proteină, astfel încât să
fie susținută creșterea, ulterior hrănirea capătând o tendință energetică.
4.2.3 Generalități despre creșterea broilerului
După o săptămână de viață de la populare se scot țarcurile în totalitate, iar puii au acces la
toată hala. Până la vârsta maximă de 3 săptămâni fiecare hală va fi împărțită în jumătate printr-un
gard din panouri de plasă zincată, până se va realiza transferul în alte hale și pentru stabilirea
numărului optim de capete/mp, pentru masculi o densitate de 2,8 cap./mp până la 20 de
săptămâni, iar pentru femele până la 10 săptămâni de viață 6,2 cap./mp sau 44,5 kg carne/mp la
femele și 49 kg carne/mp la masculi. Nerespectarea acestor condiții referitoare la densitate
determină apariția în efectivele de păsări a diferitor stări de boală improprii unei dezvoltări
corespunzătoare (ex.: statul pe jarete, activitate scazută, slabă reacție la stimuli).
Creșterea broilerului de curcă se face diferit în funcție de sex, astfel masculii sunt crescuți
o perioadă de circa 20 de săptămani, până la sacrificare, iar curcile de sex femel sunt crescute
31

până la 13-15 săptămani, aceasta fiind și perioada critică în care nu se mai realizează o creștere
semnificativă în greutate.
4.2.4 Particularitățile stației de incubație de la Șinca Nouă
Avantajul acestei investitii este evident: cost mai redus pe cap/pui de o zi, pierderi la
populare a puilor aproape inexistente deoarece locația stației este la doar 1 or ă distanță de
fermele beneficiare.
Principiul de funcționare respectă circuitul oricărei stații de incubație: la un capat al
stației intră ouăl, iar pe la celalalt capăt se livr ează puii, fără a exista întoarceri pe flux și
respectând fiecare etap ă a procesului tehnologic.
Aprovizionarea cu ouă de curcă pentru incubat se face săptămânal, după un program bine
stabilit, urmând ca în decurs de cel mult 2 zile să fie deja incubate. Ouăle sunt transportate pe
cale rutieră, în mijloace de transport cu temperatura controlată. O dată ajuns la stația de
incubație, transportul auto este dezinfectat folosind o soluție aplicată sub formă de particule
foarte fine pentru a acoperi o suprafață cât mai mare. Când dezinfecția este încheiată, se face
recepția mărfii: luarea în gestiune a acestora, inspecția vizuală, cântărirea prin sondaj a anumitor
cartoane de ouă provenind din loturi diferite. Șefa stației de incubație face un raport de calitate
corespunzator fiecărui lot de ouă recepționat.
Ouăle sunt transportate în ambalaje de unică folosință, în cutii de carton așezate pe paleți
din lemn, deasemenea de unica folosință, pe care stația de incubatie le reciclează. Lotul din care
provin ouăle precum și data pontei sunt inscripționate atât pe ambalajul exterior cât și în interior,
pe ouă. Descărcarea ouălor se face manual, cu cea mai mare grij ă, pentru a avea un impact cât
mai redus asupra embrionilor.
Ouăle de incubat sunt organisme vii, de accea condițiile în care se lucrează cu ele sunt
esențiale. Este controlată temperatura sălilor în care se lucrează cu ouăle pentru a reduce pe cât
posibil probabilitatea apariției fenomentului de moarte embrionară timpurie din cauze
dependente de manipularea lor în condiții necorespunzatoare.
32

Figura 4.3 Recepția ouălor de incubație Figura 4.4 Introducerea cărucioarelor cu ouă în
incubator
Ouăle provin de la câteva loturi de părinti diferiți, de aceea așezarea cutiilor se face
organizat, în funcție de lotul de părinți de la care provin ouăle. Vârsta lotului de părinți de la care
provin ouăle stabilește poziția ouălor în incubatoare, respectiv așezarea ouălor pe cărucioarele de
incubat și poziția acestora față de pulsatorul aparatului. Ouăle provenind de la părinți mai în
vârstă sunt ouă cu greutate medie mai mare, iar cele care provin de la curci mai tinere au o
greutate medie mai redusă. Acestea vor “evolua” diferit pe perioada celor 28 de zile de incubație,
necesitând satisfacerea anumitor detalii tehnice de incubare.
Așezarea ouălor pe sitele de incubat este semiautomată. Transferul ouălor de pe cofrajele
de carton pe sitele de incubat se face cu ajutorul a două brațe cu ventuze care funcționează cu
vacuum și ridică simultan căte 20 de ouă (fig. 4.3), corespunzătoare unui cofraj cu ouă de curc ă.
În felul acesta, operativitatea procedurii este garantată, iar impactul negativ asupra ouălor este
redus. Lot cu lot, ouăle sunt așezate pe carucioarele de incubat, respectănd criterii de vârstă a
lotului de părinți, vechime, fertilitate.
Cărucioarele de incubat încărcate cu ouă sunt transferate în camera de fumigare, unde va
avea loc dezinfecția ouălor. Echipamentul de fumigare este automat, iar procedura este bine
stabilită și respectată cu strictețe, pentru a asigura dezinfecția ouălor, deci igiena procesului de
incubație, dar și siguranța personalului din stația de incubație.
Echipamentul este controlat de un panou de comandă la care sunt conectate o sursă de
căldură care va încălzi aerul din încăpere la 25 grade Celsius. Odat ă atinsă temperatura de
reacție, plitele pe care se așează vasele cu substanță de reacție încep să funcționeze și se degajă
substanța dezinfectantă sub forma de vapori de aer, ce va cuprinde întreaga încăpere și va
dezinfecta întregul lot de ouă, inclusiv cărucioarele de incubat. După 40 de minute de dezinfecție
propriu-zisă, începe timpul de extracție, când practic aerul în sala de fumigare este înlocuit cu aer
33

curat, fără gazul dezinfectant. O lampă roșie situată deasupra intrării și iesirii din sala de
fumigare avertizează existenta gazului în aer pentru a nu exista pericolul intoxicării personalului.
La fiecare procedură de dezinfecție a ouălor se respectă cu strictețe timpii de reacție și timpul de
evacuare a gazelor.
După dezinfecție prin fumigare, cărucioarele cu ouă sunt scoase din camera de fumigare
și duse în incubatorul care va efectua ciclul de incubație (fig. 4. 4).
Stația de incubație este dotata cu 8 incubatoare a cate 28224 ouă, achiziționate de la firma
Petersime din Belgia, principalul jucător pe piața mondială de profil. Modelul se numește
BioStreamer și este unul dintre cele mai recente.
Înainte de fixarea cărucioarelor, se fac anumite setări ale incubatorului, pentru a pregăti
introducerea și pentru a nu exista posibilitatea unor evenimente neplăcute pe perioada incubării
ouălor. Șefa stației de incubație asigură implementarea acestor setări de soft dar și de hardware,
verificarea senzorilor aparatului, după care operatoarele aduc cărucioarele la incubator, pentru a
fi introduse și fixate fiecare într-un loc bine stabilit în aparat.
Principiul de funcționare al acestui model de incubatoare este bazat pe răspunsul
aparatului la necesitățile biologice ale embrionilor, numit Embryo-Response, patentat de firma
Petersime. Prin senzorii cu care este dotat – senzori de temperatură, de umiditate și bioxid de
carbon- aparatul monitorizează cu strictețe parametrii fizico-chimici ai aerului din incinta sa și
face ajustările necesare menținerii unui microclimat propice dezvoltării embrionare. Practic,
computerul fiecărui incubator ajustează temperatura, umiditatea, concentrația de bioxid de
carbon din interiorul aparatului după cerințele embrionilor în curs de dezvoltare. Pentru diferite
etape de dezvoltare embrionară există pași diferiți de program software, program dezvoltat de
către firma Petersime, pași care imită intocmai comportamentul de cuib al mamei curcă. Am
putea spune că fiecare incubator este o mamă curcă cu 28224 de ouă, dar o mamă mai bună decât
una împănată, deoarece acordă șanse egale de dezvoltare fiecărui embrion.
Pentru a asigura un ciclu de incubare a ouălor cât mai aproape de optimul dezvoltării
embrionare, la introducerea cărucioarelor în incubator se vor monta, activa și ajusta toți senzorii
aparatului. Unul din cei mai importanți senzori este Ovoscan-ul, care va citi, prin raze infraroșii,
temperatura cojii a mai multor ouă și va dicta practic funcționarea incubatorului. Sunt 3 astfel de
senzori într-un incubator, fiecare monitoriz ează câte 4 ouă vecine, ce înregistrează valori de
temperatură de la suprafața cojii ouălor la anumite intervale de timp și le transmite computerului
din consola aparatului. În funcție de valorile medii citite, incubatorul ajust ează temperatura
aerului corespunzător: dacă media temperaturii ouălor este peste valoarea setată prin programul
de incubație, atunci incubatorul pune în funcțiune sistemul de răcire. Invers, dacă embrionului îi
34

este frig – fapt exprimat printr-o medie de temperatură mai mică decât valoarea setată prin
program, atunci incubatorul porn ește rezistențele electrice care încălzesc aerul din interiorul
cutiei aparatului.
Celelalte funcții ale unui incubator sunt deasemenea esențiale. Ventilația funcțion ează
respectând pașii din programul software al aparatului, deloc sau foarte puțin în primele 10-11
zile de incubație-denumită perioada endotermică, atunci când embrionii absorb căldura,
asigurând astfel un nivel ridicat de bioxid de carbon necesar dezvoltării cordului și sistemului
circulator al embrionului sau funcțion ază la nivele mult mai ridicate, după a 11-a zi de incubație,
când începe perioada exotermică, embrionii se dezvoltă rapid, produc căldura și necesită oxigen
în concentrații mai ridicate.
Aerul folosit de către aparate este preparat de către agregate specializate, aflate în camera
tehnică și transportat în sala incubatoarelor printr-un sistem de tubulatură. Parametrii fizico-
chimici ai aerului folosit de către aparate sunt bine stabiliți: temperatura de 23-24 grade Celsius
și umiditate de 60%.
Cărucioarele cu ouă sunt fixate în aparat în sistemul de întoarcere, care constă într-un
piston ce funcționează pe baza de aer comprimat, și care asigur ă întoarcerea ramelor ce susțin
sitele cu ouă la fiecare 60 de minute. Aceasta întoarcere a ouălor de pe o parte pe cealaltă, în
unghi de 45 grade, este necesară embrionilor pentru a nu se lipi de interiorul ouălor. Ea este
deasemenea controlată de către computerul aparatului și se poate modifica prin pașii programului
software.
Pe toată perioada ciclului de incubat, ouăle pierd un anumit procent în greutate, proces
biologic normal și necesar obținerii unui pui de calitate superioară. Pierderea în greutate este
monitorizată de un dispozitiv numit ,,cântar”, care împreună cu programul de soft care îl
monitorizează și controlează, se numeste Sistemul Dimanic de Pierdere a Greutatii (Dymanic
Weight Loss System), pus la punct după îndelungi cercetări, studii și experimente în Belgia, la
firma Petersime. Montarea cântarului în fiecare incubator reprezintă o operațiune delicată.
Dispozitivul este, pe cât de exact, pe atât de sensibil. El este montat pe o sită specială de către
șefa stației de incubație sau de către o operatoare instruită, poziționat întotdeauna pe un cărucior
a cărui poziție în incubator este bine stabilită.
Cântarul citește valori electronice, la anumite intervale de timp, pe care le va transmite
computerului care le va transforma în procente de greutate. În general, ouăle de curcă pierd între
11-13% greutate pe perioada celor 22-25 zile cât timp petrec în incubator.
Sistemul dinamic de pierdere a greutății poate fi folosit atât în monitorizare, caz în care valorile
citite sunt doar informative, dar și în control, în acest caz, computerul va ajusta anumite funcții în
35

special ventilația, pentru a menține procentul pierderii greutății într-un interval de parametrii
bine stabiliți prin programul de software.
O dată incubatorul încărcat cu ouă, se închid ușile și se fac ultimele setări în programul
incubatorului. Atunci când este nevoie, programul propriu-zis de incubat este precedat de un
program de preîncălzire a ouălor, care va ,,trezi” embrionii, îi va ,,alinia" pe toți la linia de start,
deoarece se știe că embrioni proveniți de la diferite loturi de părinți se pot afla în diferite stadii
de viață ante-incubație. Preîncăzirea presupune o temperatură mai redusă, de 25 grade Celsius,
față de cele aproximativ 37,5 grade Celsius necesare incubării ouălor. În felul acesta, sunt șanse
egale pentru toți embrionii la un start bun în etapa dezvoltării embrionare.
Programul de incubație începe automat, fără a fi necesare alte intervenții asupra
incubatorului, imediat ce ultima secundă de preîncălzire s-a scurs.
Odată programul de incubatie început, se recomandă cu insistență păstrarea aparatului
închis, deoarece el va funcționa ca o cutie perfect închisă în perioada endotermică. Este esențială
atingerea concentrației de 1% bioxid de carbon în primele 10-11 zile de incubație, necesar
embrionilor pentru a-și dezvolta un sistem circulator puternic, pe baza caruia se vor dezvolta
ulterior organele și musculatura. Importanța acestei etape este evidentă: un cord bine dezvoltat,
deservit de un sistem de vase de sânge corespunzator, va putea deservi și susține ulterior
organele interne necesare producerii unei mase musculare puternice, specifice rasei și deci
obținerea unui produs finit comercial de calitate superioară.
La fel de importantă este și etapa exotermică, dar accentul se pune pe “răcorirea”
embrionilor, care se dezvoltă în ritm alert, consumă mai mult oxigen și emană căldură.
Între a 22-a și 25-a zi de dezvoltare embrionară, ouăle sunt transferate de pe sitele de
incubat din incubator, pe sitele de ecloziune, în eclozionator. Stația de incubație este dotată cu
două eclozionatoare, cu o capacitate de 28224 ouă fiecare, livrate tot de către firma Petersime.
Transferul ouălor din incubator în eclozionator marchează trecerea din partea curată a stației de
incubație în partea murdară a acesteia. Încărcătura microbiologică crește mult o dată cu
ecloziunea primilor pui, cu apariția pufului și a cojilor de ouă.
Necesitatea transferului este evidentă: o data cu apariția primilor pui, cu 36 de ore înainte
de sfârșitului timpului de incubare de 664 ore la curcă, se modifică mult condițiile de
microclimat din interiorul aparatului. Se înregistrează valori crescute de bioxid de carbon rezultat
din respirația pulmonară, precum și valori crescute ale umidității, o dată cu uscarea puilor.
Deasemenea, sitele de incubat, prevazute cu lăcașuri individuale pentru fiecare ou, sunt înlocuite
cu sitele sau cutiile de ecloziune, pe care puii vor avea suport să stea în picioare.
Odată cu efectuarea transferului se face și mirajul ouălor (fig. 4. 5), într-un loc special
36

amenajat, cu parametri fizici ai aerului controlați, și pe întuneric. Stația de incubație a
achiziționat masa de miraj și mașina semiautomată de transfer, tot de la firma Petersime.
Figura 4.5 Eliminarea ouălor
limpezi de la ultimul mirajFigura 4.6 Transferul ouălor pe
sitele de ecloziuneFigura 4.7 Eclotionator pregătit
pentru ecloziunea propriu-zisă
Transferul este precedat pe pregătiri obligatorii (fig. 4.6 și fig.4.7): eclozionatoarele vor fi
pornite cu câteva ore înainte pentru a intra în parametri, incubatorul care urmează să fie
transferat va fi setat special pentru transfer, în sensul că va fi acționat sistemul de întoarcere
pentru a aduce sitele în poziție orizontală, pentru a putea scoate cărucioarele cu ouă, iar alarma
aparatului va intra în stand-by deoarece deschiderea ușilor este controlată și nu întâmplătoare, iar
oprirea motorului este controlat deasemenea.
Se va scoate din incubator câte un singur cărucior, care se va duce în locul special
amenajat pentru stransferul ouălor. Se face mirajul și transferul unui carucior, după care se trece
la urmatorul carucior. În tot acest timp, incubatorul din care se transferă continuă să mențină
aerul la parametri necesari dezvoltării embrionare, pentru a le asigura în permanență necesarul de
ventilație și oxigen.
Masa de miraj este dotată cu o sursa puternică de lumină, care trece printr-o sită cu 126
de găuri, corespunzatoare fiecarui ochi de pe o sita de incubat. Masa de miraj este alimentată pe
o parte cu câte o sită cu ouă. Razele de lumină corespunzătoare fiecărui ou, străbat sau nu
conținutul oului. Ouăle cu conținut embrioar dezvolat apar negre, deoarece fascicolul de lumină
nu strabate embrionul dezvoltat. Iar ouăle limpezi, fără conținut embrionar, sunt ușor străbătute
de fascicolul de lumină și vor apărea luminoase în întuneric (fig. 4.5). Ouăle limpezi vor fi
37

eliminate din procesul de incubație. Cele întunecate vor continua ciclul de incubat prin transferul
lor în eclozionator.
Mașina semiautomată de transfer este dotată cu un braț cu 126 de ventuze,
corespunzătoare celor 126 de ochiuri ai unei site de incubat. După eliminarea manuală a ouălor
limpezi de pe masa de miraj, sita de incubat este împinsă mai departe pe suprafata mașinii de
transfer. Senzorul de prezență al mașinii de transfer comandă coborârea brațului cu cele 126 de
ventuze cu vacuum care ridic ă ouăle corespunzatoare de pe sita de incubat. Sita de incubat este
atunci retrasă manual de către operatoare, iar pe la celalalt capăt al mașinii de transfer o altă
operatoare introduce o sită goală de ecloziune. Din nou, senzorul de prezență al mașinii comandă
coborârea brațului cu ventuze cu vacuum care susține ouăle în aer cât timp are lor schimbarea
sitelor, iar brațul coboară și eliberează ouăle, delicat, pentru a nu deranja embrionii.
Sitele de ecloziune încărcate cu ouă se așează pe căruciorul de ecloziune, una câte una, până la al
14-lea rând înălțime, iar ultima sită aflată deasupra va avea capac, pentru că puișorii să nu cadă
din sită după apariția lor.
După ce s-a scos din incubatorul care a efectuat ciclul de incubat și ultimul cărucior,
pentru a fi dus în sala de miraj-transfer, aparatul va fi oprit și deconectat de la sursa de curent
electric, iar senzorii vor fi acoperiti cu protecțiile speciale. Astfel, aparatul este pregătit pentru a
fi spălat și dezinfectat, pregătit pentru a primi urmatorul lot de ouă de incubat. Cărucioarele de
incubat se întorc în circuitul curat al stației de incubație, spre sala de manipulare ouă, dar trec
mai întâi printr-o zonă de spălare-dezinfectare, cu apă caldă sub presiune cu detergenți și
dezinfectanți.
O dată transferul încheiat, eclozionatorul va continua programul de incubație din același
punct de unde a rămas incubatorul. Eclozionatorul nu are sistem de întoarcere a sitelor. Nu îi
lipsesc în schimb senzorii de temperatură, umiditate și bioxid de carbon.
Ca și dotare de ultimă generație, eclozionatoarele folosesc un dispozitiv denumit
SynchroHatch, patentat tot de către firma Petersime. Utilitatea acestuia este de necontestat:
restrânge fereastra de ecloziune, în sensul că determină majoritatea puilor să eclozioneze într-o
anumită fereastră de timp, mai restrânsă și mai compactă decât în cazul nefolosirii acestui
dispozitiv, obtinând astfel pui uniformi, evitând extremele – pui eclozionați prea devreme sau
prea târziu, și deci pui deshidratați care au petrecut prea mult timp în eclozionator sau pui
incomplet ieșiți din ouă.
SynchroHatch se atașează unui cărucior de ecloziune și se conectează la eclozionator
printr-o mufă de pe consola aparatului. Senzorii de pe dispozitiv detecteaza primele mișcări,
primele ciocniri interioare ale ouălor, și din acel moment preia controlul asupra aparatului:
38

determină creșterea concentrației de bioxid de carbon, ceea ce dă senzația embrionilor de lipsa de
aer, și astfel îi determină pe cât mai mulți să ciocnească și să iasă mai repede din ouă.
În ziua ecloziunii, cărucioarele de ecloziune sunt scoase din eclozionator, unul câte unul,
pentru a recolta puii. Fiecare pui este recoltat și atent inspectat în ceea ce priveste conformația și
constituția fizică, gradul de hidratare sau deshidratare, prezența sau absența anomaliilor genetice
sau a celor de dezvoltare embrionară.
Puii care corespund calitativ sunt numărați , vaccinați (fig. 4.9), debecați (fig.4.9), spray-
ați (fig.3.10) și ambalati în cutii (fig. 4.8), duși în sala de livrare pui, cu temperatura controlata,
până când ultimul pui va fi procesat.
Odată încheiată recoltarea și procesarea puilor, din sala de livrare puii vor fi încărcați în
mașina specială de transport pui o zi care îi va livra către fermele de demaraj în condiții optime
de temperatură și ventilație și în cel mai scurt timp posibil.
Figura 4.8 Lădiță cu pui
pregatită de transport
Figura 4.9 Mașină de numărat,
debecat și vaccinatFigura 4.10 Instalație de spray-
ere
Se pune mare accent pe sortarea calitativ ă a puilor, pentru a livra către beneficiari pui de
cea mai bună calitate, pentru un demaraj bun în ferme și greutăți corporale specifice ghidului
tehnologic, cu un indice de consum conform specificațiilor. De accea, stația de incubație curci de
la Șinca Nouă funcționează urmând proceduri bine stabilite, atât pe parte tehnologică cât și în
ceea ce privește biosecuritatea. Proceduri stricte, respectate întocmai, stau la baza fiecărei etape
de lucru și asigură desfășurarea conformă a ciclului de producție: de la recepția ouălor de incubat
la livrarea puilor de o zi.
Randamentul economic și un preț de cost bun al produsului finit care este livrat din
39

fermele de îngrășare la abator, pornește din primele clipe ale procesului de dezvoltare
embrionară. Este exact ce și-a propus echipa managerială a companiei, să ridice standardele
producției cărnii de curc ă în România, astfel încât beneficiarul final, consumatorul, să aibă
certitudinea sănătății și calității produselor Peneș Curcanul.
4.3 Metode de cercetare
Pentru obținerea broilerului de curcă s-a luat în studiu un număr de 56000 ouă pentru
hibridul But 6 și 56000 ouă pentru hibridul Converter, loturi de ouă asupra cărora s-a efectuat
următoarele operațiuni desfășurate succesiv precum: recepția cantitativă, fumigarea, incubația,
mirajul, transferul în eclozionator, procesarea puilor și stabilirea numărului de pui obținuți,
precum și procentul de ecloziune.
Recepția ouălor de curcă s-a făcut în camera de primire ouă,unde personalul instruit
manevrează ouăle astfel încât să existe cât mai puține șocuri asupra embrionilor, iar așezarea
ouălor pe sitele de incubație se face, utilizând brațul automat de pus ouă pe site, acționat de un
aparat cu pompă de vacuum.
Până în ziua introducerii, ouăle puse pe carucioarele de incubat staționează în depozitul
de ouă, unde sunt monitorizați parametrii aerului: temperatura și umiditatea (temperatura 12-22
șC, iar umiditatea între 70-80%). În ziua introducerii ouălor în incubatoare, are loc sterilizarea
cojii ouălor prin fumigare. Cărucioarele încărcate cu ouă se scot din camera de fumigare și se
duc în sala incubatoarelor pentru a fi introduse și fixate în incubatorul ce va efectua ciclul de
incubat.
La cca. 13 zile s-a făcut primul miraj (ovoscopia), pentru a elimina din proces ouăle
infertile sau cele cu embrioni morți în diferite stadii de dezvoltare. Consecutiv mirajului ouălor,
acestea se reîntroduc în incubator, pentru a continua ciclul de incubat până în ziua 25.
În ziua 24 și 25, când ouăle se transferă de pe sitele de incubat pe sitele de ecloziune se
face cel de-al doilea miraj , într-un spațiu amenajat și pregătit în ceea ce privește temperatura.
În sala de ecloziune ouăle stau ultimele 3 zile (din ziua 24-a până în ziua 27-a) în
eclozionator. După ce s-a încheiat ecloziunea, cărucioarele de ecloziune cu pui se scot din
aparate și se transportă în sala de manipulare a puilor, unde aceștia sunt sortați din punct de
vedere calitativ urmărindu-se în mod special resorbția sacului vitelin și sunt eliminați cei cu
diferite defecte sau anomalii genetice. După care se trece la operațiunea de sexarea a puilor prin
metoda cloacal japoneză. Puii sexați sunt lotizați corespunzător notațiilor inițiale, după care se
40

cântăresc câteva lăzi de pui la întâmplare, dar separat pe sexe pentru a stabili greutatea medie în
ziua ecloziunii, de regulă se cantăresc în jur de 6 lădițe cu pui ceea ce presupune aproximativ
480 capete pe fiecare sex. După ce s-a finalizat operațiunile de procesare a puilor de o zi, se
stabilește numărul de pui obținuți din totalul de ouă incubate, numărul de ouă eliminate la cele
două miraje și procentul de ecloziune.
Imediat după ce s-a realizat transportul materialului biologic în fermă se inițiază prima
etapă și anume cântărirea unor lădițe luate randomizat pe sexe. La populare pentru hirbidul but 6
lotul ,,GB” s-au cântărit 180 pui (6 lăzi a câte 30 capete), iar la 1 săptămână de viață pentru
acealași lot s-au cântărit 300 pui (10 cântăriri a câte 30 pui). Pentru lotul ,,BE” la populare s-au
cântărit 120 pui (6 lăzi a câte 20 capete), iar la o săptămână pentru același lot s-au cântărit 300
pui (10 cântăriri a câte 30 pui). Pentru cel de-al doilea hibrid s-au cântărit la populare lotul 1
Converter 400 pui (5 lăzi a câte 80 capete), iar la 7 zile pentru același lot 100 pui (10 cântăriri a
câte 10 pui). Lotul numărul 2 Converter a avut cântărit la populare 640 pui (8 lăzi a câte 80
capete), iar la o săptămână pentru același lot s-au cântărit 100 pui (10 cântăriri a câte 10 capete).
Toate cântăririle ce s-au efectuat reprezintă în mod general minimul de 1% din efectivul populat
pe fiecare hală în parte.
41

CAPITOLUL 5
REZULTATE ȘI DISCUȚII
Înainte de a introduce materialul biologic în incubator, se urmărește modul de prezentare
a întregului lot primit, ceea ce presupune o recepție loco-incubație a ouălor, stabilindu-se modul
în care s-a realizat transportul și gradul de distrugere a materialului destinat incubației, creșterea
numărului de ouă improprii pentru incubat, care influețează în mod direct procentul de ecloziune.
5. 1. Recepția cantitativă a ouălor provenite de la hibridul BUT6
Pentru fiecare transport de ouă se face o analiză a modului de prezentare a loturilor de
ouălor, stabilirea vârstei părinților și numărul de ouă ieșite de pe cofrașele de transport, numărul
de ouă sparte, greutatea oului ș.a.
Tabelul 5.1
Recepția cantitativă a ouălor hibridului BUT6
Specificare/lot GB BETotal
Vârsta părinților (săptămâni) 39 39 –
Săptămâna de ouat 9 9 –
Ouă recepționate 28000 28000 56000
% din totalul ouălor primite 50,00 50,00 100
Ambalajul Intact Intact –
Uniformitate Bună Bună –
Ouă ieșite de pe cofrașe Nu Nu –
GreutateaMedie a oului în g 93,4 94,7 94,05
Ouă sparte (nr.) 9 11 20
Repartizarea Ouă incubate 27991 27989 55980
Nr. incubatorului 5 6 –
Nr. de ouă pe incubator 27991 27989 –
GB, BE = numele lotului de ou ă;
42

Din datele preluate din tabelului 5.1, observăm că la recepția cantitativă a ouălor
destinate incubației pentru obținerea broilerului de curcă But 6 acestea au avut o greutate medie
de cca. 93,4 g pentru ouăle ce aparțin lotului ,,GB” din incubatorul nr.5 și de 94,7 g pentru
lotul ,,BE” din incubatorul nr.6.
5.2 Recepția cantitativă a ouălor provenite de la hibridul Converter
În urma recepției cantitative se urmărește ca loturile de ouă să corespundă din punct de
vedere numeric și dacă întrunesc condițiile de transport până la beneficiar. Conform tabelului
5.2, ouăle provenite de la hibridul Converter au constituit 6 loturi în funcție de vârsta
părinților .Creșterea vârstei părinților (săptămânii de ouat) a dus la creșterea greutății ouălor de la
86,2 g la vârsta de 34 de săptămâni, la 98,36 g la vârsta de 53 de săptămâni.
Tabelul 5.2
Recepția cantitativă a ouălor de Converter
Specificare/lot DUGA DUGB DBET DUS DAI DAR Total
Vârsta părinților* 53/0 *52/5 47/1 45/2 43/6 34/4 –
Săptămâna de ouat 21/2 21/1 14/3 13/2 11/4 3 –
Ouă recepționate 12600 9000 600 14600 4200 15000 56000
% din totalul ouălor
primite22,5 16,07 1,07 26,07 7,5 26,79 100
Ambalajul Intact Intact Intact Intact Intact Intact –
Uniformitate Uniforme Uniforme Uniforme Uniforme Uniforme Uniforme –
Ouă ieșite de pe
cofrașeNu Nu Nu Nu Nu Nu –
Greutatea Medie a
oului în g98,36 99,58 95,4 94,32 88 86,2 93,64
Ouă sparte (nr) 9 7 0 16 3 10 45
Reparti-
zareaOuă
incubate12591 8993 600 14584 4197 14990 55955
Nr.
incuba-
torului4 8
Nr. de ouă pe
incubator12591 8993 600 5776 8808 4197 14990 55955
* Reprezintă vârsta în săptămâni / și un număr de zile;
Urmărindu-se valorile tabelului 5.2, care face referire la recepția ouălor pentru obținerea
broilerului de Converter, astfel putem observa că, vârsta părinților de la care s-au recoltat loturile
respective de ouă este de la săptămâna 13 de ouat, până la săptămâna 20 de ouat, rezultat ce se
reflectă și în greutatea medie a oului de cca. 93,6 g cu variabile între 86 g și 99,68 g.
43

5.3 Incubația ouălor hibridului BUT 6
Ouăle destinate incubației pentru obținerea hibridului but 6 au fost distribuite în două
incubatoare corespunzător celor două loturi ,,GB” și ,,BE”, care au fost pregătite pentru incubat
printr-o preîncălzire în funcție de vechimea oului.
Tabelul 5.3
Prezentarea incubatoarelor folosite pentru obținerea broilerului But 6
Specificații Incubatorul nr. 5 (lot GB) Incubatorul nr. 6 (Lot BE)
Pregătire pentru ziua întâi29.01.15 preîncălzire 6h start ora
16:0030.01.15 preîncălzirea 4h
start ora 16:00
Data ecloziunii 26.02.15 27.02.15
Lotul GB BE
Total ouă27991 27989
55980
Beneficiar Ferma nr.5
Puii de curcă pentru hibridul But 6 au fost obținuți prin incubarea celor două loturi de ouă
,,GB” și ,,BE” în incubatoarele cu nr.5 și nr.6 ( Tabelul 5.3 ). Până la funcționarea incubatorului la
parametrii de incubație stabiliți loturile au fost supuse la câteva ore de preîncălzire stabilite în
funcție de vechimea oului 6h pentru lotul ,,GB” și 4h pentru lotul ,,BE”, iar după finalizarea
perioadei de incubat puii obținuți au fost expediați în ferma nr.5
Tabelul 5.4
Rezultatele obținute la incubatorul nr. 5 și incubatorul nr.6
Specificații Incubatorul nr. 5 (lot GB) Incubatorul nr. 6 (Lot BE)
Total ouă incubateNumăr 27991 Număr 27989
Încărcătura
incubatorului (%)99,2 Încărcătura
incubatorului (%)99,2
Mirajul 12-14 zileOuă examinate 27991 Ouă examinate 27989
Ouă limpezi
(respinse) 1155 Ouă limpezi 1234
% 4,1 % 4,41
Ouă rămase 26836 Ouă rămase 26755
Miraj + transfer ziua
24Ouă respinseNumăr 0 Număr 605
% 0 % 2,16
Ouă
transferateNumăr 26366 Număr 26150
% 94,2 % 93,43
44

Din totalul de 27991ouă incubate în incubatorul nr.5 ( Tabelul 5.4), în urma celor două
miraje, care au fost făcute la 12 zile și respectiv la 24 de zile urmate de transferul în eclozionator
au fost eliminate 1155 ouă, cca. 4,1%.
Incubatorul numărul 6 a avut o încărcătură de 99,2% din capacitatea totală de incubare ,
ceea ce reprezintă 27989 ouă (Tabelul 5.4). La primul miraj efectuat la 12- 14 zile au fost clasate
1234 ouă ca fiind ouă limpezi (4,41%), numărul total de ouă rămase fiind de 26755. Din totalul
ouălor rămase la incubat la al doilea miraj sau atunci când s-a făcut transferul în eclozionator au
fost eliminate încă 605 ouă cu embrionii morți, stabilind un procent de 2,16%.
La lotul GB, după mirajul al II-lea au fost transferate în eclozionator 94,2% din ouăle introduse
la incubat, în timp ce, din lotul BE au corespuns transferului 93,43% dintre ouă.
În eclozionatorul nr. 1, în care au fost transferate ouăle de la lotul GB (26366 ouă), au
fost obținuți 25200 de pui, reprezentând un procent de ecloziune de 90,03% din total ouă
incubate, respective 95,58% din numărul ouălor transferate (Tabelul 5.5)
Tabelul 5.5
Rezultate obținute în eclozionatorul nr.1 pentru hibridul But 6 (lotul GB)
Lotul GB Total
Vârsta în săptămâni 39 –
Nr. ouă incubate 27991 27991
Mirajul 12-14 zileOuă limpezi 1155
% 4,13
Mirajul+transferul 24:16Embrioni morți 470
% 1,68
Ouă transferateNumăr 26366
% 94,19
Pui calitatea IMasculi 11450
Femele 13750
Total 25200
% HOS 90,0
% HOT 95,58
Pui respinșiNumăr 228
% 0,81
Ouă neciocniteNumăr 492
% 1,76
Ouă ciocnite dar fară ecloziuneNumăr 446
% 1,59
* %HOS – % de ecloziune din ouăle introduse în incubator;
* %HOT – % de ecloziune din ouăle transferate ;
Din numărul total de ouă transferate s-au obținut 11450 masculi (45,4%) și 13750 femele
45

(54,6%). Din totalul puiulor obținuți au fost respinși 228 capete (0,81 %).
În eclozionatorul numărul 2 s-a realizat un procent de ecloziune de 89,18%, respectiv
95,45% (Tabelul 5.6), valori apropiate ouălor din lotul GB. S-au obținut 24960 de pui calitatea I-
a, 45,99% masculi și 54,01% female.
Tabelul 5.6
Rezultate obținute în eclozionatorul 2 petru hibridul But 6 (lotul BE )
Lotul BE Total
Vârsta în săptămâni 39 –
Nr. ouă incubate 27989 27989
Mirajul 12-14 zileOuă limpezi 1234
% 4,41
Mirajul+transferul 24:16Embrioni morți 605
% 2,16
% pierderii în greutate la 24:15 –
Ouă transferateNumăr 26150
% 93,43
Pui calitatea IMasculi 11580
Femele 13380
Total 24960
% HOS 89,18
% HOT 95,45
Pui respinșiNumăr 256
% 0,91
Ouă neciocniteNumăr 588
% 2,10
Ouă ciocnite dar fără ecloziuneNumăr 346
% 1,24
* %HOS – % de ecloziune din ouăle introduse în incubator;
* %HOT – % de ecloziune din ouăle transferate;
Din numărul total de pui eclozionați, 256 pui au fost respinși.
Dacă facem o comparație între incubatorul numărul 5 și incubatorul numărul 6, observăm
că a fost un procent de ecloziune puțin mai mare la incubatorul nr.5 față de incubatorul nr.6, deși
vârsta lotului de părinți a fost aceeași. Astfel, la primul miraj s-au clasat ca fiind ouă limpezi la
incubatorul nr.5 un procent de 4,1%, iar la incubatorul nr.6, 4,41%, diferența fiind de 0,3%. Se
observă și faptul că la mirajul doi s-a înregistrat un număr mai mare de embrioni morți la
incubatorul numărul 6, față de incubatorul numărul 5.
În concluzie, diferența dintre incubatorul numărul 5 și incubatorul numărul 6 până la
finalul ecloziunii a fost de numai 240 de pui dați în exploatație .
Din numărul total de ouă ale celor două loturi ,,G B” și ,,BE” (Tabelul 5.7) ce aveau
părinți de aceeași vârstă respectiv 39 de săptămâni s-a obținut un procent de ecloziune de 93,8 %
46

din care pui calitatea I 89,6 %, ceea ce reprezintă un procent destul de bun, dacă ținem cont de
procentul de ecloziune pe care îl garantează furnizorul de material biologic (ouă), de 87-88 % .
De asemenea, în tabel sunt trecute și certificatele care însoțesc transportul până în fermele
de creștere, precum și activitățile, care sunt efectuate în camera de procesare: sexare, debecare,
vaccinare, numărare, parametrii de temperatură, cât și incărcătura pe lădiță. Lădițele de transport
sunt din plastic și sunt marcate cu bandă roșie pentru cele care au femele și cu bandă neagră
pentru cele care au masculi. În interiorul ladiței se pune o plasă, care conferă stabilitate pe
picioare puilor în timpul efectuării transportului și reduce numărul puilor cu probleme de
locomoție.
În urma operațiunilor cărora au fost supuse cele două loturi de ouă destinate pentru
obtinerea hibridul but 6 (Tabelul 5.7) au fost eliminate la primul miraj 2389 ouă (4,27%), la cel
de-al doilea miraj sau mai exact în momentul în care de realizează tranferul din incubator în
eclozionator s-au mai eliminat 1075 ouă (2,04%). Din totalul ouălor transferate în eclozionator
52516 ouă (93,8) s-au obținut 50160 pui ceea ce reprezintă un procent de ecloziune de 89,6% .
Tabelul 5.7
Rezultate obținute de la loturile ,,G B” și ,,BE”
Total ouă respinse la 12-14
zileNumăr 2389
% 4,27
Total ouă eliminate la
transferNumăr 1075
% 2,04
Total ouă transferate în
eclozionatorNumăr 52516
% 93,8
Pui calitatea I livrați la
beneficiarNumăr 50160
% 89,6
5.4 Incubația ouălor hibridului Converter
Pentru obținerea broilerului Converter ( Tabelul 5.8) , loturile de ouă au fost incubate în
incubatoarele cu numărul 4 și numărul 8. Înainte de incubația propriu-zisă, ouăle au fost
introduse în incubator pentru preîncălzire, care se poate face în funcție de vechimea oului ținând
cont de faptul că oul proaspăt nu are o vechime mai mare de 4 zile. Ambele incubatoare și-au
început programul de incubat după 5h de preîncălzire pentru incubatorul nr.4 și 7h de
preîncălzire pentru incubatorul nr.8 și nu au înregistrat alte modificări până la transferul în
eclozionator.
47

Tabelul 5.8
Date privind incubația ouălor pentru obținerea broilerului Converter
Specificații Incubatorul nr.4
(lot 1 Converter)Incubatorul nr. 8
(lot 2 Converter)
Pregătire pentru ziua întâi19.02.15 preîncălzire 5h start ora
16:0020.02.15 preîncăltirea 7h
start ora 16:00
Data ecloziunii 19.03.15 20.03.15
Numărul lotului DUGA DUGB DBET *DUS *DUS DAI DAR
Total ouă12591 8993 600 5776 8808 4197 14990
55955
Beneficiar Ferma nr.5
*DUS- lot de ouă împărțit pentru a completa incubatoarele cu nr.4 și nr.8;
* Ouăle din incubatorul nr.4 au fost transferate în incubatorul nr.3 din cauza unor probleme a sistemului
de răcire în ziua 19:17;
Loturile de ouă care au fost incubate în incubatorul nr.4 (Tabelul 5.9 ), apoi au fost
transferate în incubatorul nr.3 în ziua 19:17, din cauza unor probleme ale sistemului de răcire.
Numărul de ouă introdus în incubator a fost de 27960, încărcătura totală fiind de 99,1 %. În urma
mirajului efectuat la 12-14 zile au fost depistate 1255 ouă limpezi cu un procent de 4,5 %. La cel
de-al doilea miraj la 24 de zile au mai fost respinse încă 400 ouă, ceea ce reprezintă 1,4 %,
rămânând pentru transfer în eclozionator 25854 ouă (92,5%).
În ceea ce privește incubatorul nr.8 (Tabelul 5.9) s-au introdus 27995 ouă, având o
încărcătură de 99,2 %. Rezultatele obținute la primul miraj arată 1099 ouă limpezi cu un procent
de 3,93 %. La cel de-al doilea miraj au fost înlăturate alte 877 de ouă cu embrionii morți,
procentul fiind de 3,13 %, iar restul de ouă transferate în eclozionator reprezintă 92,94%.
Rezultatele obținute în cele două incubatoare, analizate prin prisma procentului de ouă
transferate în eclozionator au fost aproape identice: 92,5%, respective 92,94%. Diferențe mai
mari s-au înregistrat în ceea ce privește procentul de ouă respinse la al II-lea miraj:3,13% în
incubatorul 8 (ouă provenite de la curci cu vârsta cuprinsă între 34 și 45 de săptămâni) față de
1,4% pentru incubatorul 3 (ouă provenite de la curci cu vârsta cuprinsă între 47 și 53 de
săptămâni)
48

Tabelul 5.9
Rezultatele obținute la incubatorul nr. 3 și incubatorul nr.8
Specificații Incubatorul nr. 3
(lot 1 Converter)Incubatorul nr. 8
(lot 2 Converter)
Total ouă incubateNumăr 27960 Număr 27995
Încărcătura
incubatorului (%)99,1Încărcătura
incubatorului99,2
Mirajul 12-14 zileOuă examinate 27960 Ouă examinate 27995
Ouă limpezi
(respinse) 1255Ouă limpezi
(respinse)1099
% 4,5 % 3,93
Ouă rămase 26705 Ouă rămase 26896
Miraj + transfer ziua
24Ouă respinseNumăr 400 Număr 877
% 1,4 % 3,13
Ouă
transferateNumăr 25854 Număr 26019
% 92,5 % 92,94
Din numărul total de ouă transferate în eclozionatorul numărul 1 s-au obținut 23040 pui
cu un procent de ecloziune de 82,4 %, din care 11080 masculi (48,1 %) și 11960 femele (51,9
%). Totalul puilor respinși a fost de 775 capete (2,77 %).
Rezultatele obținute pentru lotul numărul 1 Converter în eclozionatorul numărul 1
(Tabelul 5.10) sunt următorele: din totalul de 27960 ouă incubate s-au transferat în eclozionator
25854 ouă, diferența fiind eliminată la cele două miraje, iar din acestea s-au obținut 23040 pui de
calitatea I. Lotul ,,DUGA” a obținut 10370 pui din total, ,,DUGB” 7230 pui și lotul ,,DBET”
5440 pui, ceea ce reprezintă un procent de 82,4% ecloziune pentru lotul nr.1 Converter.
49

Tabelul 5.10
Rezultate obținute în eclozionatorul nr.1 pentru hibridul Converter (lotul 1)
Lotul – DUGA DUGB DBET TOTAL
Vârsta (săpt.) – 53 52/5 47/1 –
Nr.
ouă/incubator- 12591 8993 6376 27960
Mirajul 12-14Ouă limpezi 607 390 258 27960
% 4,82 4,34 4,05 4,49
Mirajul +
transfer 24:16Embrioni morți 400 257 194 851
% 3,18 2,86 3,04 3,04
pierderii în
greutate la
24:15% 13,11 11,71 12,8 –
Ouă
transferateNr. 11584 8346 5924 25854
% 92,00 92,81 92,91 92,47
Pui calitatea Imasculi 4980 3480 2620 11080
femele 5390 3750 2820 11960
Total 10370 7230 5440 23040
* %HOS 82,36 80,40 85,32 82,4
* %HOT 89,52 86,63 91,83 89,1
Pui respinșiNr. 378 256 141 775
% 3,00 2,85 2,21 2,77
Ouă neciocniteNr. 372 460 146 978
% 2,95 5,12 2,29 3,5
Ouă ciocnite
dar fără
ecloziuneNr. 464 400 197 1061
% 3,69 4,45 3,09 3,79
* %HOS – % de ecloziune din ouăle introduse în incubator;
* %HOT – % de ecloziune din ouăle transferate;
În tabelul 5.11 sunt prezentate rezultatele pentru celelalte trei loturi de ouă luate în studiu.
La finalul ecloziunii s-au obținut 24200 pui de calitatea I cu un procent al ecloziunii de 86,44 %,
din care masculi 11300 și femele 12900, cu un raport între sexe de 46,69 % la 53,31 % în
favoarea femelelor. Numărul total de pui respinși a fost de 483 pui (1,73 %).
50

Tabelul 5.11
Rezultate obținute în eclozionatorul nr.2 pentru hibridul Converter (lotul 2)
Lotul – DUS DAI DAR TOTAL
Vârsta (săpt.) – 45/2 43/6 34/4 –
Nr.
ouă/incubator- 8808 4197 14990 27995
Mirajul 12-14Ouă limpezi 318 109 672 1099
% 3,61 2,60 4,48 3,93
Mirajul +
transfer 24:16Embrioni morți 218 107 552 877
% 2,48 2,55 3,68 3,13
Pierderii în
greutate la
24:15% 12,7 12,75 12,9 –
Ouă
transferateNr. 8272 3981 13766 26019
% 93,91 94,85 91,83 92,94
Pui calitatea Imasculi 3400 1740 6160 11300
femele 4110 1910 6880 12900
Total 7510 3650 13040 24200
* %HOS 85,26 86,97 86,99 86,44
* %HOT 90,79 91,69 94,73 93,01
Pui respinșiNr. 205 66 212 483
% 2,33 1,57 1,41 1,73
Ouă neciocniteNr. 193 157 313 663
% 2,19 3,74 2,09 2,37
Ouă ciocnite
dar fără
ecloziuneNr. 364 108 201 673
% 4,13 2,57 1,34 2,40
* %HOS – % de ecloziune din ouăle introduse în incubator;
* %HOT – % de ecloziune din ouăle transferate;
Dacă facem comparație între cele trei loturi, care au fost transferate în eclozionatorul
numărul 1 și rezultatele obținute la celelalte trei loturi de ouă care s-au transferat în
eclozionatorul numărul 2 putem observa următoarele: loturile ,,DUGA”, ,,DUGB” și ,,DBET” au
vârsta părinților de 47 și respectiv 53 de săptămâni, iar valorile tabelare sunt inferioare pentru
rezultatele obținute la primul miraj, la transfer și la procentul pierderii oului în greutate, iar drept
urmare întregul lot are un procent de ecloziune de 82,4 %; loturile ,,DUS”, ,,DAI” și ,,DAR” au
vârsta părinților cuprinsă între 34 și 45 de săptămâni, iar rezultatele de la primul și al doilea
miraj, precum și procentul pierderii în greutate a ouălor este superior față de primele trei loturi,
iar ecloziunea are un procent de 86,44 %, diferența numerică fiind de peste 1000 de pui.
Prin efectuarea periodică a mirajului, în stația de incubație sunt depistate și eliminate din
procesul de incubare un anumit număr de ouă ca fiind limpezi. Din totalul de 55955 ouă au fost
transferate în eclozionator 51873 de ouă, reprezentând 92,7 %. Din acestea s-au obținut 47240
pui de calitatea I (84,4 %) (Tabelul 5.12).
51

Tabelul 5.12
Rezultatele obținute la incubația ouălor hibridului Converter
Total ouă respinse la 12-14
zileNumăr 2354
% 4,21
Total ouă eliminate la
transferNumăr 1277
% 2,3
Total ouă transferate în
eclozionatorNumăr 51873
% 92,7
Pui calitatea I livrați la
beneficiarNumăr 47240
% 84,4
5.5 Greutățile înregistrate la populare și la o săptămână
Lotul nr.1 de ouă (,,GB”) aparținând hibridului But 6 a avut un număr de 27991 de ouă,
cu o vârstă a părinților de 39 săptămâni și cu o greutate medie a oului de 93,4 g. La mirajul
efectuat la 12 zile au fost depistate 1155 ouă limpezi, iar la cel de-al doilea miraj au fost
înlăturate 470 ouă cu embrionii morți. Astfel, din totalul de ouă incubate s-au transferat în
eclozionator 26366 ouă, obținându-se pui cu o greutate medie la populare cuprinsă între 57 g
pentru femele și 59 g pentru masculi ( Tabelul 5.13) .
Tabel ul 5.13
Greutățile (kg) broilerului But 6 la zero zile (Lotul 1 GB)
Cântăriri
(lăzi) Nr. capete*B3 A *B3 C *B3 D
femele masculi femele masculi femele masculi
1 30 1,75 1,80 1,75 1,80 1,80 1,75
2 30 1,75 1,75 1,75 1,85 1,75 1,75
3 30 1,70 1,75 1,75 1,80 1,75 1,70
4 30 1,65 1,75 1,80 1,85 1,70 1,75
5 30 1,70 1,80 1,75 1,80 1,75 1,80
6 30 1,75 1,80 1,75 1,80 1,80 1,80
Total 180 10,26 10,65 10,55 10,9 10,55 10,55
Greutate
medie kg- 0,057 0,059 0,058 0,060 0,058 0,058
B3A= blocul nr.3 hala A ; B3C= blocul nr.3 hala C; B3 D= blocul nr.3 hala D;
Ulterior, la cântarul stabilit la prima săptămână de viață, lotul nr.1 ,,GB” a înregistrat
valori medii de la 170 g – 174 g, pentru femele și 179 g – 187 g pentru masculi ( Tabelul 5.14 ),
ceea ce stabilește o creștere de aproximativ 11% la masculi și 8% la femele.
52

Tabelul 5.14
Greutățile broilerului But 6 la 1 săptămână
Cântăriri
(lăzi)Nr.capeteB3 A B3 C B3 D
femele masculi femele masculi femele masculi
1305,155,604,755,654,905,30
2305,405,554,705,504,755,40
3305,305,605,305,605,105,30
4305,355,755,555,555,005,45
5305,405,805,405,454,905,35
6305,455,655,305,705,805,30
7305,505,605,455,555,305,40
8305,555,555,305,455,205,40
9305,605,455,355,705,105,30
10305,155,705,005,505,005,50
Total30053,8556,2552,155,6551,0553,5
Greutate
medie kg-0,1760,1870,1740,1850,1700,179
B3A= blocul nr.3 hala A ; B3C= blocul nr.3 hala C; B3 D= blocul nr.3 hala D;
Din totalul de ouă incubate din lotul nr.2 ,,BE” (27989 ouă) s-au obținut pui cu o greutate
medie la populare de 57g la femele și 57g la masculi ( Tabelul 5.15 ). Vârsta părinților a fost de 39
săptămâni, iar greutatea oului la recepția în stația de incubație incubație, de 94,7g.
Tabelul 5.15
Greutățile (kg) broilerului But 6 la zero zile (Lotul 2 BE)
Cântăriri
(lăzi) Nr.capete*B3 B *B4 A *B4 B
femele masculi femele masculi femele masculi
1 20 1,10 1,00 1,20 1,10 1,20 1,15
2 20 1,15 1,15 1,20 1,15 1,20 1,20
3 20 1,15 1,15 1,15 1,10 1,15 1,15
4 20 1,10 1,10 1,15 1,15 1,15 1,15
5 20 1,15 1,15 1,10 1,15 1,15 1,20
6 20 1,15 1,15 1,15 1,00 1,20 1,20
Total 120 6,8 6,7 6,95 6,65 7,05 7,05
Greutate
medie kg- 0,056 0,056 0,057 0,056 0,058 0,058
*B3B=blocul nr.3 hala B ; B4A= blocul nr.4 hala A; B4B= blocul nr.4 hala B;
În urma efectuării cântăririlor săptămânale, s-au înregistrat următoarele greutăți medii
pentru lotul nr.2: 162g pentru femele și 158g pentru masculi ( Tabelul 5.16 ). Dacă greutatea
53

stabilită la primul cântar se încadrează în limitele recomandate de producător, atunci startul este
cosiderat a fi bun și prin urmare întregul lot poate da rezultate pe măsură.
Tabelul 5.16
Greutățile stabilite la recepția broilerului de But 6 la 1 saptămână
Cântăriri
(lăzi)Nr.capete B3 B B4 A B4 B
femelemasculifemelemasculifemelemasculi
1305,404,754,554,604,404,70
2305,504,754,654,854,504,80
3305,554,804,554,604,454,75
4305,504,854,604,854,554,55
5305,704,604,504,804,504,60
6305,804,854,554,704,604,85
7305,554,904,504,754,504,70
8305,704,754,54,604,504,80
9305,704,904,604,604,554,70
10305,505,704,554,804,604,75
Total30055,948,8545,5547,1545,1547,2
Greutate
medie kg-0,1860,1620,1510,1570,1500,157
*B3B=blocul nr.3 hala B ; B4A= blocul nr.4 hala A; B4B= blocul nr.4 hala B;
La obținerea puilor pentru hibridul Converter, lotul 1, au participat mai multe loturi de
ouă și anume ,,DUGA”, ,,DUGB”, ,,DBET” și ,,DUS”, fiecare cu o anumită cotă de participare.
Vârsta părinților find diferită de la un lot la altul și variind de la 45 săptămâni pentru lotul
,,DUS”, 47 săptămâni pentru lotul ,,DBET”, 52 săptămâni pentru lotul ,,DUGB” și 53 săptămâni
,,DUGA”, astfel a fost influențață în mod direct și variația greutății oului de la 94,3g – 99,58g.
Aceasta, la rândul ei a influențat greutatea puiului la populare, pentru că dacă avem un ou mai
mare ajuns la incubație automat se obțineși un pui cu o greutate mai mare în prima zi de viață .
După ecloziune și procesarea ulterioară a puilor s-a obținut în medie o greutate de 62g pentru
femele și 63,5g pentru masculi ( Tabelul 5.17 ).
54

Tabelul 5.17
Greutățile (kg) broilerului Converter la populare (Lotul 1)
Cântăriri
(lăzi)Nr. capete *B1 A *B1 C
femelemasculifemelemasculi
1806,356,386,56,54
2806,386,426,486,45
3806,356,56,456,6
4806,386,456,526,52
5806,346,76,556,59
TOTAL40031,832,4532,532,7
Greutate ladă
1,45×5-7,257,257,257,25
Greutatea
medie-0,0610,0630,0630,064
*B1A= blocul nr.1 hala A; B1C= blocul nr.1 hala C;
La efectuarea cântarului săptămânal pentru lotul nr.1 al hibridului Converter s-au
înregistrat valori medii de 154,0 g pentru femele și 158,5g pentru masculi ( Tabelul 5.18 ). Deși
greutatea oului a fost mare la recepție și greutatea puiului la popular deasemenea, rezultatul la
primul cântar nu a fost foarte bun, dintr-un motiv simplu că vârsta părinților influențează într-un
fel sau altul calitatea oului, ceea ce înseamnă ca cu cât este mai ,,bătrân” lotul de părinți cu atât
se vor obține ouă mai mari și evident mai grele, astfel la populare puiul va cântări mai mult. Însă
chiar dacă oul este mai mare, asta nu înseamnă că în incubație va ieși un pui mai viguros, este
adevărat că are mai multe rezerve nutritive pentru primele zile de viață, însă din cele observate în
practică un pui cu o greutate cuprinsă între 58 – 60 g are activitate mai intensă în hală,
comparativ cu unul care are peste 63g.
55

Tabelul 5.18
Greutățile broilerului Converter la 1 săptămână (Lotul 1)
CântăririNr. capete B1 A B1 C
femelemasculifemelemasculi
1101,641,621,491,59
2101,611,651,561,66
3101,661,591,461,44
4101,571,731,591,72
5101,571,621,361,54
6101,551,521,461,61
7101,681,651,411,54
8101,591,491,541,53
9101,581,431,461,62
10101,551,761,531,53
Total10016,0016,0614,8615,78
Greutatea
medie-0,1600,1600,1480,157
Cel de-al doilea lot de pui Converter a fost obținut din alte loturi de ouă și anume ,,DUS”,
,,DAI” și ,,DAR”, fiecare cu o cotă de participare și cu o vârstă a părinților ce variază de la 34
săptămâni la 45 săptămâni. Greutatea ouălor înregistrată la recepție a fost cuprinsă între 86,2g și
94,32g. La populare puii au avut o greutate medie de 55g pentru femele și 54g pentru masculi
(Tabelul 5.19 ).
Tabelul 5.19
Greutățile broilerului Converter la populare (Lotul 2)
Cântăriri
(lăzi)Nr. capete *B1 B *B1 D
femele masculi femele masculi
1 80 5,83 5,82 5,81 5,79
2 80 5,81 5,79 5,83 5,82
3 80 5,79 5,86 5,88 5,84
4 80 5,86 5,81 5,85 5,8
5 80 5,84 5,88 5,80 5,83
6 80 5,88 5,83 5,84 5,78
7 80 5,85 5,85 5,82 5,86
8 80 5,84 5,79 5,88 5,87
TOTAL 640 46,7 46,63 46,71 46,59
Greutate ladă
1,44×8- 11,52 11,52 11,52 11,52
Greutatea
medie- 0,055 0,0549 0,055 0,0548
*B1B= blocul nr.1 hala B; B1D= blocul nr.1 hala D;
56

În prima săptămână de viață, în urma cântarului efectuat s-au stabilit următoarele valori
medii: pentru femele 128g și pentru masculi 134g ( Tabelul 5.20).
Comparând cele două loturi de Converter observăm următoarele: lotul nr.1 Converter are
o greutate a puiului la populare de 62 g pentru femele și 63,5 g pentru masculi, comparativ cu
lotul nr.2 Converter, care are la populare o greutate medie de 55 g pentru femele, cât și pentru
masculi. Aici este demonstrat faptul că lotul nr.1 Converter a avut o greutate medie a oului mai
mare și implicit un pui mai greu la populare, în timp ce lotul nr.2 obținut din părinți mai tineri a
avut evident un pui mai micuț la populare. În ceea ce privește greutate puilor la 7 zile aceasta
este de 154 g pentru femele și 158,5 g pentru masculi la lotul nr.1 Converter, comparativ cu lotul
nr.2 Converte, care are femele de 128,5 g și masculi de 134 g. Diferența este dată de o zi de spor
în plus pentru lotul nr.1 Converter față de lotul nr.2 Converter, deoarece ecloziunea în incubație
momentan este în ziua de de joi și vineri.
Tabelul 5.20
Greutățile broilerului Converter la 1 săptămână (Lotul 2)
CântăririNr. capete B1 B B1 D
femelemasculifemelemasculi
1101,251,41,231,32
2101,281,291,251,40
3101,391,261,231,38
4101,311,421,201,27
5101,291,251,191,3
6101,341,421,321,32
7101,521,511,281,31
8101,31,271,241,35
9101,321,411,291,43
10101,31,351,251,29
Total10013,3013,5812,4813,37
Greutatea
medie-0,1330,1350,1240,133
5.6 Mortalitatea la 1 săptămână de viață a hibridului BUT 6
În creșterea broilerului de curcă prima săptămână de viață este critică în evoluția
ulterioară a curbei de creștere, deoarece din cauze de natură genetică precum și tehnologică
procentul de mortalitate poate păstra limitele optime sau poate crește într-o direcție nefavorabilă
crescătorului.
57

Mortalitatea înregistrată în prima săptămână de viață pentru lotul nr.1 al hibridului But 6
este variabilă în funcție de sex și hala de populare (poate fi împlicat și un cumul de factori de
ordin tehnologic). Prin urmare la femele procentul de mortalitate este situat între 0,94 – 1,35%,
iar la masculi este de 1,14 – 1,92% ( Tabelul 5.21). În general în primele zile de viață se triază
întregul efectiv de pui, datorită faptului că rezervele de vitelus se epuizează și supravețuiesc doar
cei care consumă cât mai repede apă și nutreț combinat.
Tabelul 5.21
Pierderile înregistrate prin mortalitate la hibridul But 6 (Lotul 1-GB)
BloculSexulVârsta
(zile)Efectiv inițial Mortalitate Efectiv final
*Zi (în
curs)Cumulat %
B3A femele 7 4500 2 62 1,35 4498
masculi 7 3771 5 74 1,92 3766
B3C femele 7 4520 3 43 0,94 4517
masculi 7 3729 6 47 1,24 3723
B3D femele 7 4584 3 49 1,05 4581
masculi 7 3698 2 44 1,14 3696
* mortalitatea din ziua respectivă;
Pierderile înregistrate prin mortalitate la lotul nr.2 (Tabelul 5.22), în prima săptămână de
viață se încadrează între 0,95–1,31% la femele și între 1,17–1,53% la masculi. Mortalitatea
acceptată de furnizorul hibridului în prima săptămână de viață este de 0,5–1,2% la femele și 0,8–
1,5% la masculi.
Tabelul 5.22
Pierderi e înregistrate prin mortalitate la hibridul But 6 (Lotul 2-BE)
Blocul Sexul Vârsta
(zile)Efectiv inițial Mortalitate Efectiv final
*Zi(în
curs)Cumulat %
B3B femele 7 4351 9 58 1,31 4342
masculi 7 3799 9 50 1,30 3790
B4A femele 7 4361 3 42 0,95 4358
masculi 7 3800 5 45 1,17 3795
B4B femele 7 4527 1 54 1,17 4526
masculi 7 3846 6 60 1,53 3840
* mortalitatea din ziua respectivă;
58

5.7 Mortaliatea la 1 săptămână de viață a hibridului Converte r
Pierderile prin mortalitate la hibridul Converter în prima săptămână de viață pentru lotul
nr.1 au fost cuprinse între 0,92% și 1,25% pentru femele ( Tabelul 5.23) și între 1,15–1,44%
pentru masculi. Dacă luăm în considerare faptul că greutatea oului la recepție a fost de
aproximativ 94–98g și greutatea puiului la populare de circa 60g, atunci sunt șanse mai mari de
supravețuire în efectiv, datorită rezervelor mai consistente de vitelus.
Tabelul 5.23
Mortalitate la 1 săptămână pentru hibridul Converter (Lot 1)
BloculSexulVârsta
(zile)Efectiv inițial Mortalitate Efectiv final
*Zi (în
curs)Cumulat%
B1Afemele759072550,925905
masculi755026641,155496
B1Cfemele759338751,255925
masculi754455801,445440
* mortalitatea din ziua respectivă;
În prima săptămână de viață a lotului nr.2 de Converter s-a înregistrat o mortalitate ce are
valori de 1,26–1,61% pentru femele și de 1,42–1,63% pentru masculi ( Tabelul 5.24 ). Prin urmare
șansele de supravețuire a puiului sunt direct proporționale cu valoarea genetică a părinților și cu
gradul de activitate (vitalitate) a puiului în primele 24-48h de viață, însă nu trebuie neglijate nici
recomandările care se fac în respectarea condițiilor de microclimat, a frontului de adăpare și
furajare, a densității și calității nutrețului combinat mai ales în primele perioade de creștere.
Tabelul 5.24
Mortalitate la 1 săptămână pentru hibridul Converter (Lot 2)
Blocul Sexul Vârsta
(zile)Efectiv inițial Mortalitate Efectiv final
*Zi (în
curs)Cumulat %
B1B femele 7 6411 13 82 1,26 6398
masculi 7 5551 11 80 1,42 5540
B1D femele 7 6426 10 104 1,61 6316
masculi 7 5597 10 93 1,63 5587
* mortalitatea din ziua respectivă;
59

Concluzii
În urma efectuării studiului și a analizei datelor culese în teren cu scopul de a compara cei
doi hibrizi exploatați pentru producția de carne (But 6 și Converter) se pot formula următoarele
concluzii:
Loturile de ouă pentru hibridul Converter au avut o greutate medie de 93,64g, fiind foarte
neuniforme în ceea ce privește greutatea lor (limitele minime de greutate a oului acceptate de
producătorii Aviagen este de 68g pentru hibrizi medium-heavy și 72g pentru hibrizi heavy),
comparativ cu loturile de ouă pentru hibridul But 6 la care greutatea medie a fost de 94,05g.
Greutatea oului a fost influențată de vârsta părinților, care la hibridul But 6 a fost de 39
săptămâni, iar pentru hibridul Converter a variat de la 34 până la 53 săptămâni datorită loturilor
multiple.
Procentul de ecloziune a fost mai bun la hibridul But 6 ( 90% pentru lotul ,,GB” și
89,18% pentru lotul ,,BE”), comparativ cu hibridul Converter la care a fost situat între 82,4% și
86,44%, corespunzător celor două loturi.
Hibridul But 6 comparativ cu hibridul Converter are câteva avantaje importante: vârsta
părinților și procentul de ecloziune, care stabilește în mod direct și numărul de pui obținuți
pentru transferul către beneficiar, acesta fiind de 50160 cap (But 6) și 47240 cap (Converter) (din
55980 ouă pentru But 6 și 55955 ouă pentru Converter).
În ceea ce privește greutatea puiului la populare aceasta a fost sub 60g la hibridul But 6
pentru ambele loturi, iar pentru hibridul Converter greutățile au fost peste 60g la lotul nr.1 și sub
60g la lotul nr.2, diferențele fiind date de greutatea lotului de ouă din care s-au obținut puii.
Din puntul de vedere al procentului de mortalitate și într-un caz și în altul se depășește
limita recomandată, din motivul că având incubație proprie se dă o șansă tuturor puilor viabili.
Însă dacă discutăm din punct de vedere numeric al puilor morți în prima săptămână de viață,
atunci hibridul Converter este pe locul unu la mortalitate cu o medie a ambelor loturi de 1,53%,
comparativ cu But 6 ce are media ambelor loturi de 1,33%.
60

Bibliografie
1. Bălășescu, M. și col., 1980 – Avicultură. Editura Didactică și Pedagogică, București.
2. Bogdan, A. T. și col., 1981 – Reproducția animalelor de fermă . Editura ,,Scrisul Românesc”,
Craiova.
3. Cotea C., 1992 – Biologie celulară, histologie și embriologie . Curs lito, vol I și II,
Universitatea Agronomică Iași.
4. Ștefănescu Gh. și col., 1961 – Avicultura, vol I și II, Editura Agro-Silvică, București.
5. Usturoi, M.G., 2008 – Creșterea păsărilor . Editura "Ion Ionescu de la Brad" Iași.
6. Vacaru-Opriș I. și col., 2007 – Tratat de Avicultură , vol I, Editura Ceres, București.
7.Vacaru-Opriș I. și col., 2004 – Tratat de Avicultură , vol III, Editura Ceres, București.
8.Van I. și col., 2005 – Creșterea curcilor. Editura Total Publishing, București.
9. Ilie Van, Gh. Marin, A. Damian, Vl. Cofas, I. Custur ă, 2000 – Tehnologia incubării ouălor .
Editura Ceres.
10. Gh. Spiridon, 1967 – Creșterea și îngrășarea curcilor . Editura Agrosilvică, București.
11. I.Vancea, 1980 – Tehnologia creșterii intensive a păsărilor . A.M.D., Institutul Agronomic
Timișoara.
12. Vancea, I., 1978 – Tehnologia creșterii intensive a păsărilor . Editura Ceres București.
13. Aviagen Turkeys Ltd , Egg Weight, http://www.aviagenturkeys.com/uploads/ 2015/ 11/20/
HA03%20Egg%20Weight%20EN%20V3.pdf , (accesat la 9.05.16).
14. M. Oblakova, M. Lalev, P. Hristakieva, S. Georgieva, Effect of egg weight on the productive
traits of hatched turkez poults not later than 16 weeks of age , http://www.uni-sz.bg/tsj/TJS-
Vol.6%20N4%202008/Oblakova.pdf , (accesat la 10.05.16).
15. Gh. Marin, A. Damian, A., M., Covasa, I., Van, Biosecuritatea, http://www.avicultura.ro/
securitatea-fermelor, (accesat la 11.05.16).
61