Lucrarea de față abordează stadiul actual al agriculturii sustenabile în cadrul sitului de importanță comunitară ROSCI0122 Munții Făgăraș. [308912]

"Am primit lumea ca o moștenire pe care nu-i îngăduit nimănui să o deterioreze, ci pe care fiecare generație este obligată să o lase mai bună prosperității." J. Joubert

Rezumat

Lucrarea de față abordează stadiul actual al agriculturii sustenabile în cadrul sitului de importanță comunitară ROSCI0122 Munții Făgăraș.

Ipotezele de lucu de la cre s-a [anonimizat].

Alegerea acestei teme a [anonimizat] a [anonimizat]-și să studieze în ce măsură acest fenomen ar putea avea un impact pozitiv asupra zonelor cu arii protejate.

Scopul acestei lucrări este de a identifica fermierii disponibili să acceseze aceste măsuri cât și opiniile acestora față de oportunitățile oferite de către ajutoarele de stat.

Prezenta lucrare este structurată în 4 capitole, după cum urmează: capitolul unu descrie cadrul natural prezentat de situl ROSCI0122 Munții Făgăraș. [anonimizat], geomorfice, hidrografia, clima și solurile.

În capitolul 2 [anonimizat], desfășurarea cercetării și etapele acesteia.

Capitolul 3 [anonimizat] a unor discuții care au dus la concluzionarea factorilor limitativi și oportuni pentru aplicarea măsurii 10 în cadrul unei arii protejate.

În capitolul 4 au fost subliniate concluziile subliniate după parcurgerea acestui studiu. Aceste date au menirea de a propune eventuale rezolvări și îmbunătățiri ce pot fi aplicate de către micii fermieri asupra cărora s-a elaborat sondajul pentru a putea gestiona mai bine aplicarea unei agriculturi sustenabile.

Introducere

Ariile naturale protejate „[anonimizat]/[anonimizat], [anonimizat], peisagistice, geologice, paleontologice, [anonimizat], [anonimizat], stabilit conform prevederilor legale.” (Alina Călușeru, 2006)

[anonimizat]-situ. [anonimizat]-naturale sau naturale. [anonimizat].

O [anonimizat] 2007, [anonimizat]. [anonimizat] 3 [anonimizat] 2007-2013, [anonimizat], a conservării peisajelor și a monumentelor naturale, a reduceri gazelor cu efect de seră, a [anonimizat] intensive agriculturi în zone care prezintă o valoare mare a mediului și care au numeroase habitate și specii protejate.

(Sursa: Planul de management al siturilor NATURA 2000 Munții Făgăraș și Piemontul Făgăraș)

Obiectivele acestor fonduri constau în menținerea unui echilibru între păstrarea valorilor peisagistice rurale tradiționale și dezvoltarea economică rurală. În actualul program de dezvoltare (2014-2020), Uniunea Europeană susține din nou activitățile fermierilor care aduc o contribuție acestor obiective pe care și le-au propus de la început prin practicarea unor munci agricole care nu periclitează bunăstarea mediului, prin emiterea unor subvenții care doresc încurajarea fermierilor români. Pentru zonele de mediu protejate, plățile compensatorii au menirea de a acoperi cheltuielile efectuate de fermieri, deoarece în zonele specificate practicile agricole se fac cu utilaje ușoare sau cositul manual, aceste zone având cerințe speciale de aplicare a agriculturii.

Una dintre măsurile adoptate de Ministerul Agriculturii, cu o deosebită importanță, este Măsura 10 – Agro-mediu și climă, care are ca scop menținerea pajiștilor cu înaltă valoare.

Măsura 10 – Agro-mediu și climă are drept obiective principale asigurarea menținerii habitatelor specifice speciilor sălbatice prioritare, de a nu deteriora solul, de a păstra pădurile virgine și de a nu polua calitatea apelor prin aplicarea unor agriculturi tradiționale, fără adaos de produse chimice, de amendamente și promovarea importanței comunitare a prezenței speciilor protejate în ecosistem.

În cazul aplicării Măsurii 10 – Agro-mediu și climă cel care beneficiază se angajează să respecte cerințele specificate în angajamentul pentru care aplică. Acesta include suprafața pe care solicită sprijinul pe toată perioada angajamentului (minim 5 ani).

Beneficiarul va respecta pe toate suprafețele agricole aparținătoare fermei cerințele de eco-condiționalitate conform Regulamentului (UE) nr. 1306/2013, reglementate prin legislația națională (Ordinul comun MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/636/54/2015) pe toată suprafața agricolă a exploatației, respectiv: Bunele Condiții Agricole și de Mediu (GAEC) și Cerințele Legale în Materie de Gestionare (SMR).

Se va ține evidența activităților relevante pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în caietul de agro -mediu și climă.

Se vor respecta cerințele de bază stabilite pentru fiecare angajament prin fișele tehnice ale măsurilor (eco-condiționalitate, cerințe minime privind utilizarea îngrășămintelor și a pesticidelor), se va demonstra desfășurarea activității minime pe suprafața agricolă și va demonstra că deține cunoștințele și informațiile relevante sau beneficiază de expertiza tehnică necesară pentru implementarea angajamentelor.

(Sursa: Planul de management al sitului ROSCI0122Munții Făgăraș, ultima accesare: iunie 2017)

Capitolul 1. Cadrul natural

1.1. Descrierea sitului ROSCI0122 Munții Făgăraș

Situl ROSCI0122 Munții Făgăraș este localizat geografic având coordonatele 45°31'40" latitudine nordică și 24°44'29" longitudine estică, având suprafața totală de 198 618 ha, cu altitudinea minimă 347m și maximă 2526m.

Situl ROSCI0122 Munții Făgăraș sunt situați atât pe teritoriul județului Argeș, cât și pe teritoriile județelor Brașov, Vâlcea și Sibiu.

Figura 1.1. Harta sitului Natura 2000 Munții Făgăraș și Piemontul Făgăraș

(Sursa: http://www.fagaras-natura2000.ro/siturile-natura-2000)

Faptul că situl ROSCI0122 Munții Făgăraș aparține de cel mai înalt și sălbatic sector al Carpaților Românești, care cuprinde păduri virgine și cvasivirgine, îi oferă o importanță deosebită. Aici întâlnim numeroase specii de interes comunitar de origine animală și vegetală.

Din punct de vedere climatic această zonă poate fi încadrată într-una de tip temperat-continental moderată, în sectorul climatului de munte ce cuprinde munții mijlocii și înalți. Clima este influențată de altitudine, de expoziția și forma versanților, ceea ce determină o diferențiere accentuată și a speciilor care vegetează aici:

Zona alpină și subalpină (peste 1700 m altitudine)

Etajul pădurilor de molid (800-1750 m)

Etajul pădurilor de foioase (600-1700 m)

Subetaj al pădurilor de fag (600-1400 m)

După cum spune Elena Cilievici în lucrarea sa “Ocrotirea naturii în Județul Sibiu”, carte publicată în anul 1975, în cadrul Comitetului de cultură și educație socialistă al județului Sibiu, în această zonă s-a certificat în anul 1978 prezența celui mai mare lup din lume, având record mondial pentru talia sa, iar în 1993 a fost găsit un nou record mondial pentru talia caprei negre.

În sit sunt prezente șapte specii de plante, 13 specii de nevertebrate, trei de amfibieni, șase specii de mamifere, cinci specii prioritare, în total însumând 27 de habitate de interes comunitar, 21 arii naturale protejate de interes național și Monumente ale Naturii.

Activitățile principale care se desfășoară în sit și în apropierea acestuia sunt pășunatul, tăierile ilegale, construirea unor microcentrale, vânatul ilegal, incendiile din interiorul pădurilor, aruncarea deșeurilor, etc. Aceste activități distrug buna derulare a calității habitatelor existente. Se dorește o îmbunătățire a regimului de viață pe care locuitorii din sit și din împrejurimi îl au, pentru a se păstra și a modifica în bine starea mediului și a habitatelor.

1.2. Geologie

Geneza Masivului Făgăraș de astăzi a început în perioada cretacică, ultima perioada a erei mezozoice. Atunci, pe locul munților de azi erau apele unei mări în locul căreia s-a încrețit și s-a băltit. La începutul erei terțiare au început să se formeze primul șir de munți. După încetarea mișcărilor de încrețire, formele de relief nou formate au fost antrenate de mișcări verticale de ridicare sau coborâre. Munții Făgăraș sunt alcătuiți din formațiuni metamorfozate, aparținând mai multor geosinclinale prealpine.

În partea nordică a munților sunt formațiuni sedimentare, puse transgresiv peste fundamentul cristalino- filian. Rocile puternic metamorfozate au o parte cu direcție generală E-NE. Rocile care alcătuiesc această parte sunt caracterizate de gnais, rubanat cu benzi de culoare închisă, biolite unde apar ochiuri mari albe de feldspat potasic. În această parte întâlnim gnaisele cuarțito-felspatice aplitice, paragnaise, micașisturi.

Prezența șisturilor cristaline ce au culoarea cenușie-verzuie oferă crestei Făgărașului o simplitate sub raport petrografic, deși apar și sâmburi de calcare cristaline de la galben-portocaliu la alb. Din punct de vedere tectonic, cristalinul apare ca un vast anticlinat destul de slab. Partea nordică are o dezvoltare mai compactă și mai complexă, fiind format din seria precambriană de Făgăraș. Ulterior, Masivul Făgăraș a fost afectat de faze tectonice cu caracter structural cu direcția NNV-SSV. După fazele de coborâre din mezo-cretacic, a urmat o perioadă de eroziune intensă care a adus la apariția unui relief sculptural (sedimente paleologice și miocene).

Comportamentul corespunzător acestei zone a înregistrat de mai multe ori mișcări de înălțare, fiind o zonă montană supusă eroziunii. În cuaternarul inferior s-a realizat ultima ridicare a Munților Făgăraș. Prin influența climei, în părțile înalte, s-a modelat prin tasare și eroziune un relief glaciar. După începerea eroziunii apelor curgătoare cauzate de dezgheț, s-au păstrat lacurile glaciare datorită rocilor cristalino-filiene.

În Munții Făgăraș întâlnim:

Șisturi cristaline mezometamorfice

Șisturi cristaline retromorfozate care sunt „separate în patru complexe petrografice:

– complexul gnaiselor cu feldspat potasic- migmatite, gnaise feldspatice cu textură oculară, paragnaise amfibiotice, uneori cu aspect aproape granitic;

– complexul paragnaiselor și micașisturilor cu granat – paragnaise cu granați, micașisturi cu staurolit, amfibolite cu disten;

– complexul șisturilor verzi- șisturi amfibolice, șisturi micacee, micașisturi filitoase, calcare și dolomite cristaline;

– complexul micașisturilor filitoase – filite, micașisturi.”

(Sursa: Planul de management al siturilor NATURA 2000 Munții Făgăraș și Piemontul Făgăraș)

1.3. Geomorfologie

Lanțul Munților Făgăraș se întinde pe o lungime de circa 70 km, având direcția est-vest. Acești munți sunt alcătuiți dintr-o multitudine de creste foarte ascuțite, fierăstruite, rezultând multe vârfuri ce dau un aspect rar întânit în țara noastră. Acest lanț muntos rareori coboară sub 2000 m altitudine, doar la extremități altitudinea fiind mai mică.

În Munții Făgăraș întâlnim un relief înalt, ruiniform, modelat de ghețari, vânt și zăpezi – relief crionival și glaciar și un relief fluvio-torențial, mai puțin înalt, cu forme domoale, modelat de torenți și ape curgătoare ce reprezintă văi adânci, înguste, în forma literei V.

În cadrul Munților Făgăraș se întâlnesc peste 30 de lacuri dintre care unele seacă în timpul verii. Mai importante sunt: Bâlea, Urlea, Avrig, Călțun.

Fenomenul de îngheț-dezgheț, cât și modelarea glaciară a dat naștere la forme pitorești, semețe numite custuri, creste greu accesibile peste care se încumetă să treacă doar capra-neagră.

Relieful fluvio-torențial este aflat la polul opus celui glaciar. Culmile munților sunt ușor practicabile, mai largi și acoperite cu pășuni, iar spre coborâre cu păduri de conifere și foioase.

Caracteristic pentru văi sunt îngustările ce apar brusc, devenind adevărate chei, iar pentru abrupturi se remarcă dispariția acestora, lăsând loc versanților mai puțin stâncoși. În imediata apropiere a pădurilor, în pășunea alpină apar stânile de oi, cantoanele de vânătoare, precum și cabanele turistice.

„ Situl de importanță comunitară Munții Făgăraș cuprinde sectorul cel mai înalt al Carpaților Meridionali, respectiv al Carpaților românești, ținând cont de faptul că șase vârfuri depășesc 2500 m altitudine – Vârful Moldoveanu – 2544 m, Vârful Negoiu – 2535 m altitudine, Viștea Mare – 2527 m, Vârful Călțun denumit și Vârful Lespezi – 2522 m, Vârful Vânătoarea lui Buteanu – 2507 m, Vârful Dara – 2500 m. Culmea nordică a Munților Făgăraș este caracterizată de o amre energie a reliefului, povârnișul coborând în trepte scurte, cu mai bine de 2000 m pe mai puțin de 10 km. Astfel, Vârful Colțul Viștei Mari are 2527 m altitudine, iar jos, în Viștișoara, altitudinea este de doar 600m. ” (Sursa: Planul de management al siturilor NATURA 2000 Munții Făgăraș și Piemontul Făgăraș)

”Spre sud altitudinea scade în trepte prelungi, culmile secundare coboară domol, sunt acoperite cu pășuni și întinse păduri de conifere și fag. În etajul pădurilor de fag, după o linie imaginară care trece pe la nord de Boișoara, Valea cu Pești, Gura Dobrogeanului, văile se lărgesc considerabil, pantele devin mai domoale, altitudinile ajung până la 1200 m, după care, reliefulcrește brusc în altitudine în Munții Poiana Spinu – Frunți – Ghițu, până la 1600m. Spre est, în Munții Iezer Păpușa, altitudinea maximă ajunge în Vârful Roșu 2469 m, iar în Vârfurile Iezerul Mare și Păpuța, 2462 m și, respectiv 2391 m.”

(Sursa: Planul de management al siturilor NATURA 2000 Munții Făgăraș și Piemontul Făgăraș)

Câmpia montană a Țării Făgărașului din compartimentul central-estic are cea mai mare lățime (16-) și este mult mai uniformă datorită contopirii pânzelor aluvio-proluviare transportate de Râul Breaza. Adâncimea văilor devine din ce în ce mai redusă spre sud, in special la sud de aliniamentul Sâmbata de Sus-Pojorta-Iași-Săsciori, unde se realizează interferența cu conurile fluvio-periglaciare ce contribuie la uniformitatea câmpiei. Grupa centrală a Făgărașului este despărțită de grupa estică prin muchia Sâmbetei, orientată pe direcția sud-nord. Această muchie are vârfuri ce depășesc altitudine și se continuă cu Muntele Urlea. Vârful Urlea are aspect de piramidă triunghiulară ce iese mult în evidență. Trei căldări glaciare îl delimitează: Căldarea Urlea, Căldarea Bândei și Căldarea lui Mogoș. În partea estică a Curmăturii Zârnei se găsesc Munții Langa (2276m) și Munții La Fundul Văii Langa (2245 m).

Toți munții prezentați până acum au întinse suprafețe de pășuni alpine.

Zona depresionară a Făgărașului prezintă trei unități geomorfologice în zona comunei Lisa și anume: subzona evantaielor pronoiale, subzona traseelor și teraselor de piemont și văile și luncile apelor care coboară din Munții Făgărașului și zona piemontană.

„Asocierea unor interfluvii ascuțite, puternic denivelate, care se extind pe zeci de kilometri într-o structură armonioasă, cu interfluvii etajate, alături de ulucuri glaciare adânci, marcate de lacuri și cursuri de ape repezi, toate subliniate de particularitățile biopedoclimatice, alcătuiesc adevărata sinteză a peisajului alpin ce caracterizează Munții Făgăraș – Iezer. Altitudinile mari, pantele accentuate, culoarele de vale și depresiunile marginale formează elementele majore ce delimitează această unitate.”

(Sursa: Planul de management al siturilor NATURA 2000 Munții Făgăraș și Piemontul Făgăraș)

1.4. Hidrografia

Rețeaua hidrografică din siturile NATURA 2000 Munții Făgăraș și Piemontul Făgăraș este alcătuită din 109 sub-bazine hidrografice. Aceasta este densă atât datorită cantităților mari de precipitații, cât și din topirea zăpezilor, care produc schimbări de debit râurilor primăvara târziu și la începutul verii, ceea ce duce la producerea inundațiilor în cele mai multe cazuri.

Apele curgătoare din Munții Făgăraș de pe versanții de nord, vest și sud-vest, 30 la număr, se varsă în Olt, urmând ca cei din partea de sud să fie colectați de Argeș.

Între muchia Sâmbetei în și muchia Puha la vest, cursurile de apă și-au format drumuri drepte, paralele, către depresiunea de la poalele muntelui, săpând văi adânci, strâmte, cu pereți abrupți și cu rupturi mari de pantă în profil longitudinal. Cele mai reprezentative sunt: Sâmbăta, Viștișoara, Viștea Mare, Ucișoara, Ucea Mare, Arpășelul, Cârșisoara și Râul Mare al Porumbacului.

Către limita de vest al Masivului Făgăraș debitele apelor colectate de Olt sunt modeste. Aici, Oltul se orientează brusc spre sud, taie oblic cutele munților și formează defileul de la Turnu-Roșu – Câineni. Între Boița și Câineni, Oltul primește pâraiele: Satului, Strâmba, Mărului, Boului, Curpăn, Coții, iar la sud de Câineni, el culege apele râului Boia Mare, Bumbuiești, Băiașu, Sălătrucel, Topologu.

În partea sudică a Munților Făgăraș, colectarea este doar de pe patru râuri puternice: Argeșul, Vâlsanul, Râul Doamnei și Dâmbovița.

Lacurile de baraj artificial: Lacul Vidraru, care este cel mai reprezentativ, Lacul Pecineagu, situat pe cursul superior al Râului Dâmbovița.

Există peste 60 de lacuri glaciare care însumează aproximativ 24 ha de luciu de apă. Lacul cu cea mai mare altitudine din țară este Tăul Mioarelor, la 2282 m altitudine. Lacurile de pe versantul nordic sunt: Lacul Viștișoara- 2200 m altitudine, cu o suprafață mică, Lacul Urlea- 2170 m altitudine, pe o suprafață de 20150 m², cu adâncimea maximă de 4,50 m, situat între văile Urlea și Pojorta. În aceeași vale, la aproximativ 2150 m, se află Lacul Urlea II, care, în anii mai secetoși poate seca. Lacul lui Mogoș, 2150 m altitudine, este situat pe Valea cu același nume. În această vale mai sunt două ochiuri de apă la care se poate ajunge cu dificultate: Lacul Podragu Mare și Lacul Podragu Mic, care sunt legate între ele printr-un emisar lung de 31 m. lacul Bâlea este situat la 2034 m altitudine, pe o suprafață de 46508 m², cu o adâncime maximă de 11,35m, fiind considerat unul dintre cele mai frumoase lacuri glaciare din țară. Lacul Podrăgel este situat pe o treaptă a văii Podrăgel, la 2030 m altitudine, cu suprafața de 7110 m² și adâncimea maximă de 3,9 m. În Valea Doamnei se află două lacuri: Lacul Doamnei, cu o suprafață de 3000 m² și adâncimea maximă 2 m și Lacul- Tăul Buteanului, la 1835 m altitudine.

Sub peretele nordic al Ciortei se află Lacul Avrigului, cu o suprafață de 14770 m².

Pe versantul sudic, în Valea Obârșiei, se află Lacul Ciortei, la 2140 m altitudine, Lacul Călțunului, la 2135 m altitudine, pe o suprafață de 7751 m², cu adâncimea de 11,8 m.

În Căldărușa Lungă, se află Lacurile Paltinului, la 2250 m altitudine. Sub Șaua Caprei, la 2230 m altitudine, respectiv 2228 m altitudine, sunt situate lacurile Capra și Căprița.

Pe peretele de nord, nord-vest al Vârfului Mușeteica, la 2100 m altitudine, se află 3 lacuri temporare.

Primul lac al bazinului Argeș este Podul Giurgiu, situat la 2270 m altitudine. Lacul Valea Rea formează în aval una dintre cele mai spectaculoase cascade ale masivului. Este situat sub creasta Moldoveanu – Viștea Mare, la o altitudine de 2156 m, pe o suprafață de 5000 m², cu adâncimea maximă de 2 m.

La est de masivele Scărișoara și Galbena, în Căldărușe și Căldarea Galbenă se află 4 lacuri: cel mai mare și frumos este Galbena- Scărișoara, la 2200 m altitudine. Lacul Bândea, situat la obârșia Izvorului Bândea, este unul mic și neînsemnat din punct de vedere al turismului. În Hârtoapele Leaotei se mai găsesc nouă lacuri. Lacurile din Valea Zânei sunt ultimele din extremitatea estică a masivului. (Sursa: Planul de management al sitului ROSCI0122Munții Făgăraș, ultima accesare, iunie 2017)

1.5. Clima

Etajarea din Munții Făgăraș are o strânsă legătură cu elementele climei – temperatura, vânturile și precipitațiile. Clima Munților Făgăraș este condiționată de masivitatea și orientarea acestora. Aceștia au rol de baraj pentru masele de aer, rezultând un climat umed, rece pe versantul nordic și unul moderat pe versantul sudic. O dată cu creșterea în altitudine de la poalele masivului spre creastă, temperatura scade. Media anuală este de 4-6°C în etajul pădurilor de fag, 2-4 °C în etajul molidului, 0°C în zona alpină, unde se poate ajunge și la -2°C.

Clima se prezintă în lunile iunie-august mai caldă iar în lunile ianuarie și februarie sunt înregistrate cele mai scăzute temperaturi. Condițiile climatice sunt în general aspre, temperaturile medii acela mai mari ajungând la 7-8°C vara, iar iarna acestea fiind cuprinse între -8-9°C.

Latura vestică prezintă precipitații mai mari decât partea estică, la altitudini de peste1800-1900 m, precipitațiile căzând uneori sub formă de ninsori chiar și vara. În lunile mai-iunie sunt înregistrate cele mai mari cantități de precipitații, iar în lunile de toamnă, cantitățile de precipitații nu mai au o valoare atât de mare, însă ninsorile pot cădea oricând.

Cele mai mari cantități de zăpadă se depun în văi, pe fundul căldărilor glaciare și mai ales la baza versanților cu expunere estică. Datorită ninsorilor abundente, se produc avalanșe pe toți versanții abrupți.

În zona de creastă bat aproape permanent vânturi puternice, predominante fiind cele dinspre vest și nord-vest, fiind însoțite deseori de fenomenul de ceață. Primăvara este cauzată topirea rapidă a zăpezii pe versantul nordic datorită vânturilor cu efect de foehn.

Munții Făgăraș sunt cunoscuți ca fiind cei mai mari generatori de nebulozitate din țară, pe versantul nordic fiind mai mare frecvența acestuia. Norii sunt în general migratori însă rămân îndelung asupra munților aducând ploi abundente mai ales în zona de creastă.

În Depresiunea Făgăraș clima înregistrează o temperatură medie anuală de 8,7°C. În lunile mai-august sunt înregistrate cele mai bogate cantități de precipitații, 128,4 mm în iulie, iar sub formă de zăpadă în lunile octombrie-martie.

1.6. Solurile

Temperaturile scăzute, activitatea microbiană, procesele de transformare și mineralizare a materiei organice reduse au dus la o acumulare de humus în sol. Ploile în cantități mari au dus la acidifierea solurilor, lucru ce a dus la următoarea caracterizare:

În etajul montan se găsesc soluri brune acide cu mull și moder și soluri podzolice argiloiluviale. În etajul subalpin sunt soluri brune podzolice. În etajul alpin sunt podzoluri humico feriiluviale și humico-silicatice podzolice, în mare parte scheletice, iar intrazonal soluri humico-calcice alpine, turbării, litosoluri.

Potrivit Planului de Management al sitului Natura 2000 Munții Făgăraș și Piemontul Făgăraș, „în zona de câmpie montană materialul parental al solurilor provine din scheletul rulat proluvial din lanțul muntos, ceea ce a determinat formarea de soluri brune acide și podzolice , cu conținut în schelet, textură grosieră și moderat grosieră cu depozit de pietrișuri la mică adâncime, cu valori cuprinse între 0,3-1,2 m.”

(Sursa: Planul de management al sitului ROSCI0122Munții Făgăraș)

Etajarea și vârsta diferită a glacisurilor piemontane și adâncimea variată a pânzei freatice a determinat diversitatea solurilor câmpiei piemontane. În locurile în care pânza freatică este la 5-10 metri adâncime, s-au format solurile brune argilo-iluviale, brune luvice, luvisolurile albe iar unde pânza freatică este la 1,5-5 metri, se regăsesc soluri brune mezobazice, brune acide și negre. Solurile humico-glice, gluice tipice, gleice umbrice aluviale litice și gleizate predomină în locurile în care pânza freatică este la 1.5 metri. Acestor tipuri de sol care se găsesc în lunca Oltului sunt acompaniate de solurile turboase. Soluri autohidromorfe, hidrometre, brune luvice și soluri brune acide sunt caracteristice pentru zonele dealurilor submontane perșano-făgărășene, ce fac legătura între câmpia piemontană și culmile montane ale Munților Făgăraș. (Sursa: Planul de management al sitului ROSCI0122Munții Făgăraș, ultima accesare, iunie 2017)

Capitolul 2. Organizarea și desfășurarea cercetării

2.1. Scopul și obiectivele lucrării

Prezenta lucrare are ca scop identificarea unor tehnologii pentru practicarea unei agriculturi sustenabile. În realizarea acestui deziderat s-au propus următoarele obiective:

identificarea potențialilor aplicanți;

stabilirea suprafețelor eligibile;

identificare masurilor pentru conservarea habitatelor și a speciilor protejate;

evidențierea speciilor protejate;

studierea planului de management pentru situl ROSCI 0122 Munții Făgăraș;

enumerarea practicilor avantajoase din punct de vedere economic;

aplicarea analizei SWOT: Măsura 10;

identificarea problemelor întâmpinate de micii fermieri.

2.2. Metoda de cercetare

Cercetarea a debutat cu o vizită la sediul APIA Făgăraș pentru a colecta informații cu privire la aplicarea pentru accesarea fondurilor europene/ajutor de minimis pe diferite măsuri (Anexa 1).

S-au centralizat măsurile accesate de fermieri pentru perioada 2014-2020 și s-au studiat schemele de plată a măsurilor de sprijin și ajutor derulate de APIA.

S-au identificat documentele necesare aplicării Măsurii 10.

În contextul Măsurii 10 Agro-mediu și Climă, pentru familiarizare cu specificul sitului ROSCI0122 Munții Făgăraș, s-au făcut mai multe deplasări la sediul administrației din localitatea Rășinari, ocazie cu care au fost luate informații legate de:

Planul de management pentru situl ROSCI0122 Munții Făgăraș.

Lista speciilor protejate.

Măsuri speciale de conservare.

Activități rurale sustenabile.

În vederea identificării problemelor întâmpinate de fermieri, s-a întocmit un chestionar care a fost aplicat unui lot de aplicanți Măsura 10 Agro-mediu și Climă.

Prezenta cercetare s-a desfășurat pe cuprinsul comunei Lisa.

2.3. Desfășurarea cercetării

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fermierii au putut accesa anumite măsuri de sprijin, în diferitele sectoare de activitate. Pentru locuitorii din regiunea transilvăneană această oportunitate a fost importantă, astfel aceștia fiind susținuți în preocupările gospodărești pe care le practică.

Cui se adresează Măsura 10 Agro-mediu și Climă?

Potențialul aplicant la M10 trebuie sa îndeplinească unele condiții, printre care cele mai importante sunt:

Deține o suprafață agricolă aflată pe teritoriul României, identificabilă în Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS) și înregistrată la APIA .

Suprafața minimă a fermei este de 1 ha, iar parcelele eligibile au dimensiunea minimă de 0,3ha.

Declară toate parcelele agricole eligibile și neeligibile pe care le utilizează.

Identificarea potențialilor aplicanți

Persoanele care locuiesc în satele așezate la poalele munților beneficiază de dreptul de a primi subvenții pentru lucrările agricole efectuate pe terenurile pe care le dețin sau le închiriază, însă pentru a nu periclita în nici un fel viața speciilor de interes comunitar sau zonelor protejate, aceștia trebuie să îndeplinească o serie de reguli.

După colectarea datelor amintite mai sus și analiza lor, s-au constatat următoarele: în comuna Lisa sunt 15 aplicanți pentru măsura 10, 2 aplicanți pentru măsura 11 și 313 aplicanți pentru măsura 13.

Măsura 10 Agro-mediu și climă vizează menținerea valorii zonelor rurale și a habitatelor specifice, protejând totodată speciile protejate, resurselor naturale și a peisajelor tradiționale.

Măsura 11-Agricultură ecologică, are ca principiu respectarea agriculturii ecologice pe terenuri arabile.

Măsura 13- Subvenții pentru zone defavorizate: Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice.

Diferența uriașă de aplicanți ai măsurii 13 față de cei ai măsurii 10, respectiv măsura 11, apare datorită criteriilor ușor de îndeplinit de către locuitorii comunei Lisa, datorită poziției geografice. Beneficiar al M13 este utilizatorul unei suprafețe agricole, încadrată în zona eligibilă pentru Zona Montană.

„Suprafața minimă a fermei este de 1 ha, iar parcelele eligibile au dimensiunea minimă de 0,3 ha (în cazurile prevăzute de condițiile specifice SAPS, în cazul anumitor tipuri de culturi, suprafața minimă a parcelei trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha). Beneficiarul se angajează, anual, să își continue activitatea agricolă pe terenurile agricole situate în zonele afectate de constrângeri naturale.” (Ghid informativ pentru fermierii care solicită în anul 2015 sprijin în cadrul măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenuri, 2015)

Stabilirea suprafețelor eligibile

Suprafața integrată a ROSCI0122 Munții Făgăraș este următoarea:

Tabelul nr. 2.1 Suprafață ROSCI0122 Munții Făgăraș

Măsura 10 – agro-mediu și climă

Pachetul 1 (Pajiști cu înaltă valoare natural-142 euro/ha/an) are ca și cerințe specifice următoarele:

Utilizarea fertilizanților chimici și a pesticidelor este interzisă;

Ținerea unei evidențe a activităților agricole desfășurate în corelație cu respectarea cerințelor de agro-mediu;

Nu este permis aratul sau discuitul pajiștilor cuprinse în derularea unui angajament;

Utilizarea tradițională a gunoiului de grajd poate fi până în echivalentul a maximum 40 kg. N s.a./ha (1 UVM/ha);

Pășunatul se efectuează cu maxim 1 UVM pe hectar;

Cositul poate începe doar după data de 1 iulie (pentru terenurile situate în UAT cu altitudini medii mai mari sau egale cu 600 m) sau după data de 15 iunie (pentru terenurile situate în UAT cu altitudini medii mai mici de 600 m);

În maxim două săptămâni de la cosit trebuie să se adune masa vegetală;

Se permit însămânțări doar atunci când unele suprafețe sunt afectate accidental;

Pajiștile inundate vor fi lăsate două săptămâni pentru ca apele să se retragă, apoi vor fi pășunate.

Pachetul 2 (Practici agricole tradiționale)

Lucrări manuale pe pajiști permanente utilizate ca fânețe (100 euro/ha/an);

Cerințe specifice: aceleași cerințe ca la Pachetul 1;

Lucrări cu utilaje ușoare pe pajiști permanente utilizate ca fânețe( 21 euro/ha/an);

Interzicerea folosirii utilajelor grele, dar permiterea celor mecanizate cu o capacitate mică;

Pachetul 3 (Pajiști importante pentru păsări)

Subpachetul 3.1 Crex crex ( 3.1.1 310 euro/ha/an; 3.1.2 231 euro/ha/an)

Se cere respectarea următoarelor:

Pășunatul se efectuează cu maxim 7 UVM pe hectar;

Cositul va avea loc după 31 iulie, dinspre interior către exteriorul parcelei;

Se pot utilize lucrări cu forță animală sau cu utilaje de mică capacitate;

Se vor evita acțiunile care duc la grăbirea drenajului natural al acestor pajiști.

Subpachetul 3.2 Lanius minor și Falco vespertinus (3.2.1 159 euro/ha/an; 3.2.2 80 euro/ha/an)

Cerințe specifice:

Cositul se va efectua până la data de 1 iulie;

Pășunatul se efectuează cu maxim 1 UVM pe hectar;

Se acceptă lucrările cu utilaje de mică capacitate sau cu tracțiune animal;

Măsuri comune subpachetelor 3.1 și 3.2:

Se permite împrăștierea gunoiului de grajd ( echivalentul a maximum 40 kg N sa/ha-1 UMVA/ha);

Fiecare margine de parcelă va avea o parte cu lățimea de 3 metri necosită (poate fi cosită după 1 septembrie);

Pajiștile inundate vor fi lăsate două săptămâni pentru ca apele să se retragă, apoi vor fi pășunate;

În maxim două săptămâni de la cosit trebuie să se adune masa vegetală;

Se interzic aratul și discuitul;

Beneficiarii au o evidență a activităților desfășurate prin care respectă cerințele de agro-mediu.

Pachetul 4 (Culturi verzi-128euro/ha/an)

Cerințe particulare:

Utilizarea fertilizanților organici înaintea apariției culturilor verzi;

Se vor semăna mazărea, mazărichea, rapița, muștarul, lupinul, sulfina (până la 30 septembrie);

Până la 31 martie se va incorpora în sol biomasa formată;

Nu se acceptă aratul sau discuitul;

Beneficiarii au o evidență a activităților desfășurate prin care respectă cerințele de agro-mediu.

Pachetul 5 ( Adaptarea la efectele schimbărilor climatic-125 euro/ha/an)

Solicitări distincte:

Se vor utilize cel puțin doi hibrizi (timpurii/ semi-timpurii, tardivi sau semi-tardivi) pentru fiecare cultură de primăvară: porumb, sorg, floarea soarelui, soia;

Se va asigura rotația culturilor;

Solul va fi lucrat cu metode minime, interzicându-se aratul;

Gunoiul de grajd se va pune sub formă compostată;

Beneficiarii măsurii vor dovedi că au competențele necesare îndeplinirii angajamentelor luate;

Figura2.1. Hartă zone eligibile M10, M11, M13

(Sursa: http://agrointel.ro)

Pachetul 6 (Pajiști importante pentru fluturi- Masculinea sp.-6.1 410 euro/ha/an; 6.2 331 euro/ha/an)

Cerințe proprii:

Gunoiul de grajd va fi aplicat tradițional (maximum 40 kg N s.a./ha- 1 UVM/ha);

Nu se vor folosi fertilizanți chimici și pesticide;

După 25 august se permite începerea cositului;

Se pot realiza lucrări folosind forța animal sau utilaje cu putere mică;

Nu se va ara sau discui;

Pajiștile inundate vor fi lăsate două săptămâni pentru ca apele să se retragă, apoi vor fi pășunate.

În maxim două săptămâni de la cosit trebuie să se adune masa vegetală;

Se permit însămânțări doar atunci când unele suprafețe sunt afectate accidental;

Beneficiarii au o evidență a activităților desfășurate prin care respectă cerințele de agro-mediu și vor dovedi că au competențele necesare îndeplinirii angajamentelor luate;

Pachetul 7 ( Terenuri arabile importante ca zone de hrănire pentru Branta ruficollis- 250 euro/ha/an)

Cerințe specifice:

După data de 15 septembrie, în fiecare an, se va începe o cultură de cereale de toamnă sau de rapiță;

Atunci când angajamentele sunt luate pentru 5 ani, se va înființa în cel puțin 2 ani cultură de porumb;

Porumbul va fi semănat cel târziu pâna la 15 mai și se va aduna înainte de 15 septembrie;

Îngrășămintele nu vor fi folosite, iar lucrările agricole se opresc în perioada toamnă-primăvară;

În această perioadă nu se folosesc metode de alungare a păsărilor;

Nu se va ara sau discui. Beneficiarii au o evidență a activităților desfășurate prin care respectă cerințele de agro-mediu și vor dovedi că au competențele necesare îndeplinirii angajamentelor luate.

Figura 2.2: Hartă Pajiști importante pentru păsări

Sursa:http://agrointel.ro/50382/subventii-apia-2016-ce-sume-se-pot-incasa-pe-masurile-de-agromediu/

Pachetul 8 (Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon)

Bovine (taurine și bubaline)-200 euro/UVM

Ovine- 87 euro/ UVM

Caprine- 40 euro/ UVM

Ecvidee- 200 euro/ UVM

Porcine- 176 euro/ UVM

Cerințe specifice:

Se va respecta regulamentul de organizare și funcționare a registrului genealogic al rasei condus de asociații acreditate de ANZ în baza art. 5 lit. a) din HG nr. 1188/2014;

Timp de 5 ani se va păstra numărul de animale adulte precizat la încheierea contractului;

Beneficiarii au o evidență a activităților desfășurate prin care respectă cerințele de agro-mediu și vor dovedi că au competențele necesare îndeplinirii angajamentelor luate (Pogramul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Măsuri compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenuri agricole, Ministerul agriculturii și dezvoltării Rurale Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, București 2017).

(Sursa: Planul de management al sitului ROSCI0122Munții Făgăraș , ultima accesare: iunie 2017)

Conservarea habitatelor și a speciilor protejate

Scurt istoric privind măsurile de ocrotire în România

După scrierile lui Florentina Florescu și a lui Erika Stanciu, s-au identificat mai multe zone protejate încă din cele mai vechi timpuri. În anul 1947 este atestată documentar de către Mircea cel Bătrân braniștea de la Mânăstirea Cozia. Această zonă este una protejată în care nu se permitea să se efectueze lucrări cum ar fi: cositul, tăierea lemnelor, păstoritul, fără a avea acordul stăpânului. Prima rezervație naturală de pe teritoriul românesc, atestată în 1804, este Codrul Secular Slătioara.

În anul 1907, în cadrul Congresului de la Viena, inginerul silvic P. Antonescu a demonstrat necesitatea adoptării unor măsuri legislative de ocrotire a unor monumente și a peisajelor naturale. Imediat după aceea, în 1913, Iuliu Prodan propune protejarea speciei leguminoase Sophora alopecuroides. Aici se dă startul celor care preiau inițiativele păstrării biodiversității în România, în 1920 creându-se spații destinate întâlnirilor de exploatări ( Emil Racoviță- 1922 înființează la Cluj asociația " Frăția munteană"). Aceste spații create au menirea de a aduce laolaltă oamenii interesați de aducerea în discuție și de a găsi rezolvare la problemele turistice, a celor de ordinul ocrotirii rezervațiilor naturale și a parcurilor naționale.

Între anii 1922-1928 s-a produs o acțiune mare de propagandă de către biologi, geologi și geografi, pentru informarea tuturor oamenilor despre importanța uriașă pe care o are protejarea naturii în țara noastră. În 1930 se adoptă prima lege pentru protecția ,, monumentelor naturii", constituindu-se Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii. Primul parc național înființat este Parcul Național Retezat (1935) .

Numărul ariilor protejate crește astfel încât în anul 1938 sunt înregistrate 30. Se adoptă decretul privind ocrotirea naturii în 1950, iar în 1954 se elaborează regulamentul de aplicare. În 1965 se ajunge la un număr de 130 de arii protejate la care se adaugă numeroase rezervații forestiere. Prima lege privind protecția mediului înconjurător se adoptă în anul 1973. În 1980 se constituie în fondul forestier 13 parcuri naționale, iar în 1993 se înființează Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Figura 2.3. Rezervația Biosferei Delta Dunării

Sursa: http://www.ddbra.ro/media/file/hartadd.pdf

Legea protecției mediului ia o nouă formă în 1995. În perioada 2001-2004 apar diferite acte normative ale ariilor protejate și pentru conservarea biodiversității. În perioada 2006-2008 sunt desemnate mai multe arii speciale și situri de importanță comunitară, iar prin hotărâre de guvern se înființează Agenția Națională pentru Arii Protejate.

În lucrarea „Biodiversitatea” (1988, Washington D.C. National Academy Press), Wilson E. O. spune: „Fiecare specie este depozitara unei cantități imense de informație genetică. Numărul genelor variază de la 1000 în bacterii, la 10 000 în unii fungi, până la 700 000 sau mai mult în numeroase plante și câteva animale. Un mamifer tipic cum este șoarecele de casă are aproximativ 100000 de gene…dacă s-ar despirala și întinde la maximum ADN-ul lui, acesta ar atinge cu greu 1 m lungime. Dar această moleculă este invizibilă pentru ochii închiși… Pentru că, dacă întreaga informație conținută în interior ar fi transferată într-o închisoare comună sau text scris, s-ar putea umple 15 ediții din Encyclopedia Brittanica, publicată din 1768.” (Stanciu, Erika, Florescu, Florentina, 2009)

Biodiversitatea reprezintă o problemă la nivel global, aparținând de Protecția mediului, dar și de întreaga omenire. Ea nu trebuie tratată superficial, ci în toată aprofunzimea ei. Una din cele mai mari repercursiuni ale degradării biodiversității este dispariția speciilor. Această problemă nu poate fi rezolvată pe cale naturală, momentan, în ingineria genetică, făcându-se încercări de clonare pentru specii dispărute ( cazul tigrului tasmanian).

Este admis faptul că speciile trec prin diferite transformări și că ele pot să dispară în timpul acestora, însă aceasta este considerată o dispariție care ajută la crearea noilor specii prin evoluție. De asemenea există și cazuri în care dispariția speciilor este bruscă, ceea ce stă sub semnul întrebării, încă nefiind cunoscuți toți factorii ce duc la aceste procese.

Operațiunea complexă de cunoaștere a condițiilor de creșterea și rodirea plantelor determină obținerea unor rezultate favorabile pentru fiecare cultură în parte. În cadrul procesului de adaptare a biodiversității se determină sporirea capacităților de producție. Se au în vedere următoarele: pretabilitatea terenurilor pentru irigare; gradul de necesitate a lucrărilor de prevenire și combatere a eroziunii; mecanizabilitatea solului; necesitatea acțiunilor de combatere a poluării.

Reconstrucția ecologică are diferite activități prinse într-un mandat clar de acțiune al membrilor societății și face parte din domeniul conservării. Cerințele procedurale legislative și de audit la nivelul Uniunii Europene legate de împlinirea scopurilor biodiversității bine stabilite cu privire la anumite specii fac parte dintr-un proces bine pus la punct.

În ceea ce privește relația dintre păduri și managementul biodiversității, este de apreciat deținerea unor păduri virgine. În cadrul acestora sunt habitate importante pentru fauna sălbatică, asigură importante servicii de mediu cu impact pozitiv asupra acestor comunități umane.

„ Acolo unde aceste valori sunt considerate de importanță mare sau crucială, pădurile pot fi clasificate ca având valoare înaltă de conservare.” (Antofie Mihaela, 2016)

Implementarea de proiecte cu impact asupra mediului atrage atenția, pe de o parte, rolul locuitorilor ecosistemelor sau comunitatea locală și, pe de altă parte, utilizarea celor mai bune practici de acces și de utilizare a resurselor naturale. În procesul decizional cu privire la conservarea diversității biologice se va respecta managementul unui ecosistem, indiferent de ce activități sunt propuse.

Implicațiile ecologice legate de degradarea solurilor:

Cauze care contribuie:

Despădurirea;

Supraexploatarea covorului vegetal;

Practica agricolă fără a respecta cerințele de bază specifice zonei;

Suprapășunatul;

Activități industriale.

Odată cu degradarea solurilor se produc:

Schimbări în structura ecosistemelor;

Pătrunderea unor substanțe toxice în mediu( deșeuri, ape poluate);

Micșorarea posibilităților de refacere a ecosistemelor native și de adaptare a organismelor;

Defrișări ale genofondului natural;

Modificarea climei, a atmosferei, hidrosferei.

Se recomandă acordarea atenției și la procesul de îndepărtare a vegetației lemnoase și a cioatelor care treptat pun stăpânire pe teren, ajungând la stadiul inițial de pădure.

,,Greșelile ce se pot face sunt exteriorizate prin degradarea echilibrului ecologic, care poate avea drept consecință cele mai nedorite fenomene ca erodarea solului până la roca mamă.” (Ciortea, Moisuc, Iagăru,2016)

Datorită ploilor abundente se pot produce des alunecări de teren. De aceea o soluție ar fi aplicarea măsurilor optime pentru tipul de sol: măsuri de prevenire a degradării solurilor; măsuri pentru atenuarea deteriorării fizice, măsuri de prevenire și combatere a eroziunii solului pe versanți.

,,Existenta pădurilor asigură un regim hidric corespunzător plantelor mezofile care sunt valoroase din punct de vedere furajer. […] De asemenea vegetația lemnoasă, chiar și sub formă de arbuști, reprezintă un loc de refugiu pentru animalele sălbatice, distrugerea ei însemnând o mare greșeală ecologică.” (Ciortea, Moisuc, Iagăru,2016)

În prezent, România are diferite ONG-uri care se ocupă cu bunăstarea siturilor de importanță comunitară. De departe cel mai important ONG este reprezentat de Natura 2000 ce deține siturile despre care vom vorbi mai jos.

Măsuri minime de conservare pentru situl Natura 2000 ROSCI 0122- Munții Făgăraș

Pe această parcelă sunt interzise următoarele lucrări:

~Construirea unor drumuri de natură publică sau forestieră în albia minoră a râului;

~Taluzarea malurilor râului, exceptând zone locuite, în lipsa alternativelor;

~Transportarea lemnelor provenite din exploatări forestiere, prin intermediul albiei râurilor;

~Circulația cu ajutorul oricărui vehicul în albia sau pe malul râurilor;

~Aruncarea deșeurilor sau depozitarea lemnelor în albia râurilor;

~Acțiuni asupra habitatelor umede;

Concesionarul parcelei va avea următoarele obligații, în funcție de habitatele întâlnite :

În habitate de tufărișuri si pajiști:

~Se vor urmări plantele invazive și vor fi ținute sub control;

~Supra- și sub- pășunatul vor fi interzise, numărul optim de oi fiind între 5-7 oi / ha, astfel îngrășămintele și amendamentele organice fiind supravegheate atent;

~Supravegherea atentă a incendiilor;

~Aplicarea îngrășămintelor de origine chimică si a erbicidelor;

~Transportul cu ajutorul autovehiculelor, al ATV-urilor, snowmobil, etc, strict interzis;

~Cositul se va face manual, după data de 1 iunie, vegetația fiind îndepărtată în cel mult două săptămâni, perioada cositului fiind amânată sau devansată doar în condițiile în care pajiștea este degradată;

~Va fi atent supravegheată activitatea care este considerată dăunătoare habitatului

( exploatări forestiere, construcții, etc ).

În habitate de stâncării:

~Interzisă folosirea grohotișurilor pentru exploatare;

~Nu se vor deschide în versanții stâncoși habitate de interes comunitar.

În habitate de păduri:

~Păstrarea tipului natural de pădure în ariile care reprezintă habitate de importanță comunitară;

~Interzicerea tuturor tipurilor de tăieri în zonelor de turbărie sau mlăștinoase, pe versanții abrupți, exceptând zonele unde vegetația sau habitatele trebuie reinstalate.

Pentru păstrarea vegetației herbacee pe malurile râurilor montane 3220 se interzice activitatea turistică organizată, pășunatul în jurul izvoarelor, intervenția la desecări, drenări.

Având în vedere prezența vegetației lemnoase Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane 3230, activități care pot dăuna cursul sau evoluția apelor, sunt interzise, în schimb se pot face tăieri ale speciilor lemnoase de talie mare, pentru instalarea vegetației de luncă.

De-a lungul râurilor montane 3240, vegetația lemnoasă este reprezentată de Salix eleagnos, aici neavând voie să fie exploatat prundișul sau defrișarea speciilor lemnoase.

Este recomandată limitarea accesului bovinelor în special, deoarece acestea pot altera solul astfel încât vegetației îi este greu să se reinstaleze, acest lucru fiind în pericol și datorită activității nesupravegheate de turism, așadar și cel din urmă este interzis atât timp cât este nesupravegheat atent.

Pentru păstrarea tufărișurilor alpine și boreale 4060, se interzice suprapășunatul, accesul cu ATV, snowmobil, accesul turiștilor în afara potecilor.

Zonele cu Pinus mugo si Rododendron myrtifolium 4070 interzic tăierea jneapănului sau recoltarea lăstarilor acestora. Tufărișurile cu specii sub-arctice de Salix 4080 interzic lucrări ce pot afecta dinamica naturală a apelor.

Pe pajiștile boreale și alpine cu substrat silicios 6150 este necesară menținerea pășunatului evitându-se suprapășunatul, pășunatul practicându-se prin rotație, turismul nesupravegheat fiind interzis, cum de altfel interzise vor fi și aplicarea îngrășămintelor chimice sau a amendamentelor.

În pajiștile montane cu specia Nardus 6230, se va practica pășunatul prin rotație si se va evita suprapășunatul,supratârlirea, iar aplicarea amendamentelor pe bază de calciu va fi atent supravegheat. Pajiștile cu Molinia, prezente pe soluri calcaroase, argiloase sau turboase nu permit desecări sau drenări.

În asocierile de lizieră cu ierburi înalte higrofile 6430 este recomandată limitarea pășunatului, a desecărilor si a drenărilor. Se va evita suprapășunatul în fânețele montane 6520, cositul fiind obligatoriu și va începe o dată cu luna iulie.

În prezența grupărilor pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae 7240 nu se vor drena zonele umede, nu se va practica turismul în afara potecilor amenajate, nu se va pășuna abuziv, pentru reducerea impactului asupra pământului.

În etajul montan până la etajul alpin, unde sunt prezente grohotișurile silicioase 8110, reprezentate de Androsacetalia alpinae si Galeopsietalialadani, se cere limitarea pășunatului si interzicerea turismului în afara traseelor special amenajate. Acestea aplicându-se și pentru grohotișurile calcaroase și de șisturi calcaroase, unde este prezentă Thlaspietea rotundifolii, 8120, din etajul montan până în cel alpin.

Versanții stâncoși cu vegetație chasmofitică pe stânci silicioase- 8220. Pădurile de fag- Luzuro- Fagetum 9110 cer verificarea activităților turistice , publicitatea prin informare a managementului conservativ, îndeplinirea normelor de exploatație forestieră și interzic pășunatul.

Pădurile de fag Asperulo-Fagetum- 9130 cer controlul activităților turistice, respectarea rânduielilor silvice și pășunatul. Pădurile medio-europene de fag Cephalanthero- Fagion- 9150 cer promovarea regenerării naturale și respectarea normelor silvice de exploatare. Pădurile de stejar cu carpen Galio- Carpinetum 9170 cer menținerea în regim de echilibru ale celor trei specii dominante ( fag, carpen, gorun) și interzicerea instalării unor specii autohtone invazive ( ex: salcâmul), fiind indicată instalarea speciilor lemnoase cum ar fi : ulmul, paltinul, etc, în proporție de până la 10 % . Se interzice pășunatul și sunt indicate lucrări speciale de regenerare unde este cazul.

Pădurile din grohotișuri, versanți abrupți și ravene din Tilio–Acerion 9180, interzic construcțiile drumurilor forestiere și limitarea acestora, cer respectarea normelor silvice, ajutorarea regenerării naturale și promovarea acesteia.

Pădurile din regiunea montană de Picea abies 9410 presupun lucrări de regenerare și îngrijire, promovarea managementului conservativ și aplicarea normelor silvice.

În pădurile aluviale cu Fraxinus excelsiors și Alnus glutinosa 91E0 se vor respecta normele silvice, se va ajuta regenerarea naturală unde este cazul, se vor evita regenerările din cioate bătrâne lăsându-se regenerările naturale mixte arinilor și se vor efectua lucrări de îngrijire pentru exemplarele provenite din sămânță. De asemenea, se vor ține sub supraveghere speciile cu potențial invaziv. Sunt interzise procesele de ardere a vegetației uscate din vecinătatea habitatelor și vor fi evitate construirea unor linii electrice care să treacă prin habitatul prioritar.

Pădurile de fag Symphytio-Fagion 91V0 cer respectarea normelor silvice existente de exploatație, nu permit pășunatul, se vor urmări atent activitățile turistice și va fi promovată regenerarea naturală.

(Sursa: Planul de management al ROSCI0122 Munții Făgăraș și ROSPA0098 Piemontul Făgăraș)

Măsuri de păstrare atât pentru habitatele speciilor cât și pentru speciile de interes Natura 2000

a. Păstrarea habitatelor speciilor.

b. Respectarea legilor în vigoare pentru conservarea și/sau protecției faunei sălbatice și a speciilor de floră și faună.

c. Reducerea activităților umane care duc la disturbarea habitatelor

d. Cooperarea cu instituțiile cu împuternicire legală în vederea interzicerii folosirii autovehiculelor, ATV-urilor și a motocicletelor în habitate naturale.

e. Păstrarea debitelor ecologice ale cursurilor de apă.

f. Interdicția desecării zonelor umede naturale.

g. Controlul asupra incendiilor vegetale.

h. Interdicția rejectării deșeurilor de orice natură.

Deoarece zonele de interes ale aplicării măsurii 10 provin din areal protejat, oamenii care aplică trebuie să țină cont de o sumedenie de reguli pe care planul de management al sitului respectiv, în cazul propus, sit Natura 2000, ROSCI0122 Piemontul Făgăraș, care are rolul de a anticipa eventualele conflicte și de a le evita prin armonizarea unei agriculturi care să nu dăuneze mediului sau ale speciilor protejate.

Denumirea speciilor protejate

Măsuri specifice speciilor de interes comunitar pentru care a fost desemnat SCI Munții Făgăraș:

Măsuri de păstrare :

1303 Liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophushipposideros) – protecția refugiilor de iarnă-vară;

1324 Liliacul comun (Myotismyotis)–protecția refugiilor de iarnă-vară;

1352 Lupul (Canis lupus) – garantarea hranei în vremuri deficitare, conștientizarea populației vizavi de rolul acestuia in ecosistem, interzicerea ademenirii prin momeli;

1354 Ursul brun (Ursus actor) – activitatea de vânătoare se va efectua doar pentru diminuarea conflictelor, vor fi asigurate adăposturile pentru prevenirea puilor abandonați, luarea unor măsuri de precauție pentru diminuarea pagubelor din zonele de orientare ale acestora. ( Anexa 4);

1355 Vidra (Lutra lutra) – limitarea intervențiilor asupra cursului de ape, interzicerea desecării zonelor umede din jurul apelor;

1361 Râsul (Lynx linx)- promovarea rolului în ecosistem și importanța protejării acestuia;

1166 Tritonul cu creastă (Triturus cristatus) – protejarea și păstrarea habitatelor terestre si acvatice specifice;

1193 Buhaiul de baltă cu burta galbenă (Bombinavariegata) –prevenirea deteriorării și a distrugerii habitatelor specifice;

2001 Triton carpatic (Triturusmontadoni) – păstrarea habitatelor terestre și acvatice prezente în arealul SCI Munții Făgăraș a speciei, limitarea suprapășunatului care poate produce poluare, eroziune sau poate influența locurile de reproducere;

1122 Porcușorul de vad (Gobio uranoscopus) – atenție deosebită pentru evitarea aducerii unor modificări ale habitatelor și a apelor în care specia trăiește;

1138 Moioaga (Barbus meridionalis) – interzis degradarea habitatului sau modificarea calității apei unde trăiește specia;

1163 Zglăvoc ( Cottus gobio) – se va evita degradarea apei și a habitatului unde trăiește specia;

2484 Cicarul (Eudontomyzon mariae) – evitarea degradării apei și a habitatului speciei;

1037 Libelula ( Ophiogomphus Cecilia) – evitarea degradării habitatului pentru stadiul larvar;

1078 Fluture( Calliomorpha quachipunctaria) – păstrarea habitatelor specifice;

1084 Gândacul hermit (Osmoderma eremite) – menținerea nișei ecologice spațiale reprezentată de arbori bătrâni cu scorburi, pentru dezvoltarea larvelor;

1087 Croitorul fagului (Rosalia alpina) – păstrarea habitatelor corespunzătoare speciei, reprezentate de arbori bătrâni, parțial uscați;

1089 Croitorul cenușiu (Morimus funereus) – conservarea habitatelor specifice pe cât posibil prin păstrarea arborilor bătrâni, parțial uscați;

1927 Gândac (Stephanopachys substriatus)- păstrarea habitatelor specifice speciei;

4012 Gândac (Carabus hampei) – păstrarea habitatelor constituit de pădurile de molid și de pajiștile montane adiacente;

4021 Gândacul cosaș (Plurygano philusruficollis) – păstrarea habitatelor constituite din pădurile virgine;

1083 Rădașca ( Lucanus cervus) – conservarea habitatelor reprezentate de pădurile de stejar și gorun;

1060 Fluturele roșu de mlaștină (Lycaena dispar) –utilizarea și păstrarea habitatelor în mod adecvat pentru a nu fi periclitată specia, interzisă activitatea de suprapășunat, a incendiilor vegetale, ținerea sub control a speciilor invazive (Polygonatum Japonicum, Impatiensgianduligera);

1065 Fluture (Euphydryasaurinia) – păstrarea habitatelor;

4054 Cosașul transilvan ( Pholidoptera transsylvanica) –păstrarea pajiștilor, a fânețelor, care reprezintă habitatul acestora, supravegherea cositului și a pășunatului;

4057 Melc (Chilostoma banaticum) protejarea habitatelor acestora;

1898 Pipiriguț (Eleocharis carniolica) – păstrarea habitatului;

1903 Mosișoare (Liparis loeselii) interdicția lucrărilor de desecare, conservarea și păstrarea condițiilor de habitat;

4070 Clopoței (Campanula serrata) – conservarea habitatelor;

4116 Iarba gâtului( Tozzia carpathica) conservarea habitatelor în care vegetează specia;

4112 Firuța de munte ( Poa granitica ssp. Disparilis ) – păstrarea habitatelor în care vegetează specia, controlul acțiunilor de pășunat și cosit;

1389 Mușchi (Meesia longiseta)- conservarea și protejarea habitatului specific;

1393 Mușchi ( Drephanocladus vernicosus) – ocrotirea habitatului specific;

Asprete ( Endemism Romanichtysvalsanicola) – în habitatul acestei specii este interzisă poluarea de orice natură, nu se vor extrage pietre din albia minoră, nu vor fi efectuarte amenajări hidrotehnice.

(Sursa: Planul de management al ROSCI0122 Munții Făgăraș și ROSPA0098 Piemontul Făgăraș)

Studierea proiectul de management pentru situl ROSCI 0122 Munții Făgăraș

Pentru a se atinge scopurile stabilite pentru zona Munților Făgăraș, a fost necesară elaborarea unui plan managerial care să se adapteze cerințelor europene.

„Odată stabilite cu exactitate grupurile interesate și care grup poate avea cel mai mare interes în managementul unei anumite zone bine delimitate din interiorul ecosistemului ca întreg, devine posibilă delimitarea ecosistemului asociat grupurilor interesate care sunt determinate să aplice măsuri de protecție și management precum și să participe efectiv în procesul de luare a deciziilor cu termen mediu și lung.” (Alina Cărușeru, 2010)

Este important să se înțeleagă diferența legată de conceptele de proprietate și responsabilitate la nivel local. Acestea trebuie preluate și acceptate de către localnici, ceea ce va duce la o colaborare eficientă pe termen lung în scopul aplicării unui management durabil pentru ecosistem.

,, Ariile de protecție specială avifaunistică sunt parte a Rețelei Natura 2000 și reprezintă acele arii protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menținerea și, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări și a habitatelor specifice acestora. Ariile de protecție specială avifaunistică au fost desemnate pentru protecția speciilor de păsări sălbatice, mai ales a celor prevăzute în anexele nr. 3 și 4 A din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea 49/2011. Împreună SCI-urile și SPA-urile, contribuie semnificativ la coerența rețelei Natura 2000 și la menținerea diversității biologice în regiunea ori regiunile biogeografice în care sunt situate.’’ (Sursa: Planul de management al ROSCI0122 Munții Făgăraș și ROSPA0098 Piemontul Făgăraș)

Planul de management al ROSCI 0122 Munții Făgăraș respectă următoarele principii:

Principiul opiniei generale unitare;

Colaborarea instituțiilor care gestionează resursele din spațiul acestui sit;

Principiul dezvoltării durabile, ameliorării calității vieții și asigurării coerenței managementului;

Sunt urmărite condițiile de viață pentru a asigura existența generațiilor viitoare;

Principiul conservării și valorificării calității mediilor naturale;

Se urmăresc tehnicile de exploatare și se promovează ecoturismul;

Promovarea dezvoltării armonioase a ecosistemelor naturale;

Se recunoaște contribuția oamenilor în prezența habitatelor și speciilor protejate atâta timp cât aceștia respectă regulile impuse.

Obiectivele planului de management:

Păstrarea și protejarea speciilor și a habitatelor;

Oferirea informațiilor despre speciile și habitatele existente în sit;

Asigurarea unui management rentabil pentru reușita conservării favorabile;

Informarea populației cu privire la importanța cunoașterii impactelor pe care le au asupra mediului și a conservării acestuia;

Păstrarea și propagarea activităților durabile de valorificare a resurselor naturale;

Limitarea impactului negativ pe care turismul îl are asupra mediului;

După ce este avizat conform legislației în vigoare, planul de management se transformă într-un document oficial care are atribuția de a reglementa administrarea siturilor.

Datorită prezenței culmilor semețe ale munților Făgăraș care ating altitudini de peste 2000 m, a circurilor glaciare, lacurilor alpine, a coastelor solide, abrupte sau domoale, a diversității pe care aceștia ne-o prezintă, aici întâlnim o mare biodiversitate și numeroase habitate excelente care permit unei sumedenii de specii să trăiască. De aceea, Munții Făgăraș intră în arealul ariilor protejate, fiind integrați în situl Natura 2000, odată cu numeroasele exemplare de animale și de specii vegetale protejate natural.

(Sursa: Planul de management al ROSCI0122 Munții Făgăraș și ROSPA0098 Piemontul Făgăraș)

Figura 2.5 Vedere de ansamblu Munții Făgăraș

Sursa: http://muntii-nostri.ro/munte/muntii-fagaras/

Așezările de la poalele Munțiilor Făgăraș sunt cunoscute ca având principalele ocupații agricultura, oieritul, turismul sau dezvoltarea micilor afaceri care includ ferme piscicole. Una dintre măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenuri agricole este Măsura 10. Fermierii adoptă voluntar practici agricole care ajută la menținerea valorii de mediu a zonelor din mediul rural, a habitatelor specifice speciilor sălbatice prioritare și la utilizarea unor resurse naturale, fără a deteriora peisajele tradiționale.

Enumerarea practicilor avantajoase din punct de vedere economic

A fost consultată centralizarea schemelor de plată/ a măsurilor de sprijin și ajutor derulate de APIA:

Tabelul nr. 2.2 Scheme de plăți directe

Tabelul nr. 2.3 Măsuri de piață și comerț

Tabelul nr. 2.4 Ajutoare naționale tranzitorii

(Sursa: APIA Făgăraș, Ghidul solicitantului)

Au fost colectate copii după diferite documente necesare înscrierii pentru Măsura 10 și a solicitării schemei de plată cu scopul de a analiza cerințele și modul de completare a diferitelor acte. (Anexa 2)

Analiza SWOT: Măsura 10

În urma discuțiilor cu fermierii direct implicați, dar și cu funcționarii publici, s-au identificat următoarele:

Oportunități (puncte tari):

Performanță relativ bună în implementarea și absorbția măsurii 10 în zona comunei Lisa;

Conștientizarea efectelor negative pe care abandonul zonelor protejate le atrage;

Aplicarea măsurilor potrivite păstrării acestor arii;

Respectarea și ocrotirea habitatelor și a speciilor protejate; (Anexa 3)

Obținerea unor surse de venit alternative;

Alocarea financiară adecvată pentru a compensa greutatea lucrării terenurilor;

Dezvoltarea locală;

Dezvoltarea personală cognitivă (calificarea în domeniu) ; (Anexa 4)

Monitorizarea adecvată a lucrărilor efectuate de către fermieri;

Limite (puncte slabe):

Lipsa cunoașterii în totalitate a legislației în vigoare și a regulamentelor;

Nerespectarea termenelor de depunere a dosarului, de îndeplinirea sarcinilor etc.;

Utilizarea unui limbaj de specialitate și complex;

Nevoile legate de TIC/internet ale fermierilor nu sunt îndeplinite (rețea cu semnal slab sau inexistentă);

Lipsa promovării intensive în comunitate a măsurii 10;

Birocrația ( contactul cu diferite instituții pentru obținere de documente);

Aplicații de proiect sunt în general cu studii medii (înțelegerea greoaie a regulamentului);

Nu întotdeauna este explicată pe deplin conexiunea măsurilor cu nevoile;

Analizarea problemelor întâmpinate de micii fermieri

Pentru a identifica problemele existente în rândul fermierilor din comuna Lisa care au aplicat pentru Măsura 10 s-a aplicat un chestionar.

Locul desfășurării cercetării

Cercetarea s-a desfășurat în localitățile Pojorta și Lisa, județul Brașov.

Subiecții cercetării

De-a lungul cercetării am avut în vedere fermieri care au deja în derulare proiecte din cadrul Măsurii 10.

Alegerea lotului experimental este o etapă foarte importantă a acestei lucrări pentru verificarea adecvată a ipotezei, validarea rezultatelor obținute .

Caracteristic acestui lot este faptul că asupra lui se va interveni cu aplicarea unui chestionar care are atât itemi obiectivi, cât și subiectivi.

Cercetarea științifică s-a desfășurat în perioada: februarie-aprilie 2017.

Prezentarea fermierilor colaboratori:

Tabelul nr. 2.5 Fermieri aplicanți Măsura 10

Dintre fermierii din comuna Lisa care au în curs de derulare Măsura 10, pentru completarea chestionarului am ales un eșantion format din zece persoane.

Din tabelul de mai sus reiese că majoritatea este reprezentată de fermieri cu vârsta de peste 60 de ani, de sex masculin și cu studii gimnaziale finalizate.

Figura 2.6. Fermierii aplicanți pe categorii de vârstă

Figura 2.7 .: Fermierii aplicanți pe categorii de sex

Figura 2.8: Fermierii aplicanți pe categorii de studii

A fost elaborat un chestionar care cuprinde 12 întrebări, dintre care 6 cu variante date de răspuns, iar 6 cu răspuns deschis:

CHESTIONAR

1. De ce ați ales să aplicați pentru măsura 10?

a) datorită amplasării teritoriale și a domiciliului

b) prezintă o sursă de venit

c) alte răspunsuri………………………………………………………………………..

2. Cum ați aflat despre măsura 10?

a) mass-media

b) instituții din comună

c) vecini, rude

3. Accesați pentru prima dată un fond European?

a) da

b) nu

4. Ați îndeplinit de la început condițiile de înscriere?

a) da

b) nu

5. Ați colaborat ușor cu responsabilii de proiect?

a) da

b) nu

6. Care sunt principalele impedimente întâlnite în accesarea fondurilor?

…………………………………………………………………………………………

7. Considerați că v-ați îndeplinit angajamentul luat?

a) da

b) nu

8. Reprezintă o importanță pentru dumneavoastră protejarea speciilor pe cale de dispariție?

a) da

b) nu

9. Dacă ați răspuns ,,Da’’ la întrebarea anterioară, vă rog argumentați.

…………………………………………………………………………………………

10. Enumerați trei specii de animale care au habitatul în parcelele administrate de dumneavoastră.

…………………………………………………………………………………………

11. . Enumerați trei specii de plante care au habitatul în parcelele administrate de dumneavoastră.

…………………………………………………………………………………………

12. Dați exemple de trei activități desfășurate pentru a respecta ariile protejate.

…………………………………………………………………………………………

Pentru completarea chestionarului, am colaborat cu fermierii selectați, i-am vizitat la domiciliu și am colectat informațiile necesare.

Figura 2.9. Aplicarea chestionarelor

(Sursa: Arhiva personală

Capitolul 3. Rezultatele studiului

După aplicarea și centralizarea chestionarelor, s-au înregistrat următoarele răspunsuri:

1. De ce ați ales să aplicați pentru măsura 10?

a) datorită amplasării teritoriale și a domiciliului

b) prezintă o sursă de venit

c) alte răspunsuri………………………………………………………………………..

Figura 3.1. Interpretarea rezultatelor

2. Cum ați aflat despre măsura 10?

a) mass-media

b) instituții din comună

c) vecini, rude

Figura 3.2. Interpretarea rezultatelor

3. Accesați pentru prima dată un fond European?

a) da

b) nu

Figura3.3. Interpretarea rezultatelor

4. Ați îndeplinit de la început condițiile de înscriere?

a) da

b) nu

Figura 3.4. Interpretarea rezultatelor

5. Ați colaborat ușor cu responsabilii de proiect?

a) da

b) nu

Figura 3.5. Interpretarea rezultatelor

6. Care sunt principalele impedimente întâlnite în accesarea fondurilor?

…………………………………………………………………………………………

Figura 3.6. Interpretarea rezultatelor

7. Considerați că v-ați îndeplinit angajamentul luat?

a) da

b) nu

Figura 3.7. Interpretarea rezultatelor

8. Reprezintă o importanță pentru dumneavoastră protejarea speciilor pe cale de dispariție?

a) da

b) nu

Figura 3.8. Interpretarea rezultatelor

9. Dacă ați răspuns ,,Da’’ la întrebarea anterioară, vă rog argumentați.

…………………………………………………………………………………………

Toți fermierii au argumentat prin cuvinte proprii importanța speciilor pe cale de dispariție, subliniind faptul că omul este cel mai important factor de păstrare a acestora.

10. Enumerați trei specii de animale care au habitatul în parcelele administrate de dumneavoastră.

…………………………………………………………………………………………

Figura 3.9. Interpretarea rezultatelor

11. . Enumerați trei specii de plante care au habitatul în parcelele administrate de dumneavoastră.

…………………………………………………………………………………………

Figura 3.10. Interpretarea rezultatelor

12. Dați exemple de trei activități desfășurate pentru a respecta ariile protejate.

…………………………………………………………………………………………

Figura 3.11. interpretarea rezultatelor

Principala problemă cu care se confruntă fermierii este lipsa de informație când vine vorba despre balanța dintre binele general și binele propriu în ceea ce privește aplicarea agriculturii în mod corect, atât pentru sporirea producțiilor cât și pentru evitarea periclitării habitatelor ocrotite, aceștia fiind prinși la mijloc între discuțiile polemice dintre Ministerul Agriculturii și Ministerul Mediului.

Majoritatea a optat pentru aplicarea acestor măsuri deoarece reprezintă o sursă de venit. Informațiile legate de acest tip de proiect sunt transmise pe cale orală. Datorită informațiilor parțial înțelese, condițiile nu au putut fi respectate din faza incipientă, astfel oamenii au fost nevoiți să solicite repetate îndrumări și sprijin asupra completării documentelor necesare. Principalele impedimente întâlnite în accesarea fondurilor au fost depășirea termenelor, comunicarea greoaie, informațiile insuficiente și cunoașterea parțială a regulamentelor. Aplicanții acordă o importanță protejării speciilor pe cale de dispariție.

Impactul lucrărilor propuse prin respectarea cerințelor specifice este temporar și reversibil. La finalizarea acțiunilor desfășurate în această zonă, mediul va reveni la starea inițială. Compoziția biocenozei nu se va schimba și nu va scădea numărul populațional al speciilor de faună identificate în SCI/SPA Făgăraș.

Activități cu potențial impact:

se urmărește eliminarea efectelor negative ale acestor activități cu potențial impact;

se colectează informațiile necesare pentru evaluarea activităților cu impact asupra sitului, în general, asupra speciilor de interes conservativ și asupra tipurilor de habitate de interes conservativ.

Având în vedere gradul ridicat de adaptare la condițiile de mediu al avifaunei si al faunei terestre, impactul asupra faunei din această zonă este redus, reversibil și nu va conduce la modificări esențiale de comportament care să afecteze ritualurile de împerechere și implicit perpetuarea speciilor.

Impactul măsurii 10 în situl ROSCI0122 Munții Făgăraș este unul pozitiv, legislația acestei măsuri urmărind să păstreze intacte vegetația, fauna și habitatele protejate. Prin implementarea acestei măsuri, aplicanții și-au asumat responsabilitatea în totalitate și au declarat pe proprie răspundere că vor urma cerințele specifice.

Atât locuitorii din această zonă, cât și celelalte viețuitoare au obținut beneficii:

-micii fermieri au obținut un venit complementar, au contribuit la dezvoltarea rurală, au adus beneficii bugetului local;

-speciile protejate au fost ocrotite prin acordarea atenției sporite.

Capitolul 4. Concluzii

În urma analizei rezultatelor obținute în prezenta lucrare privind aplicarea Măsurii10, se pot formula următoarele concluzii:

În situl ROSCI0122 Munții Făgăraș sunt prezente numeroase specii valoroase ce necesită măsuri specifice de conservare;

Aplicarea măsurilor conservative atrage numeroase avantaje, inclusiv de ordin material, concretizat prin linii de finanțare cu fonduri europene;

Datorită prezenței biodiversității și a habitatelor prioritare, Măsura 10 constituie o oportunitate pentru locuitorii comunei Lisa;

Fermierii sunt încurajați să mențină valoarea de mediu a zonelor rurale prin practici agricole inofensive;

Prin aplicarea măsurilor planului de management se promovează păstrarea habitatelor specifice terenurilor agricole – importante pentru speciile prioritare, precum și utilizarea durabilă a resurselor naturale și păstrarea peisajelor tradiționale;

Atât măsurile de conservare cât și măsurile de sprijin pentru fermieri își propun stabilirea unui echilibru între aplicarea măsurilor corespunzătoare de conservare a diversității și utilizarea durabilă a produselor și a serviciilor;

Prin aceste măsuri, la dispoziția fermierilor sunt puse o serie de stimulente financiare care au rolul de a îi motiva;

Planul de managementul are rolul dea oferi condiții favorabile de conservare al tuturor păsărilor de interes conservativ/național și comunitar și al habitatelor naturale, și este structurat în conformitate cu legislația în vigoare.

Bibliografie

Antofie, Mihaela, Reconstrucție ecologică, note de curs, 2016

Stanciu, Erika, Florescu, Florentina, Ariile protejate din România. Noțiuni introductive, Ed. Green Steps, 2000

Ciortea, Gligor, Moisuc, Alexandru, Iagăru, Pompilica, Producerea și Păstrarea Furajelor-note de curs, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, 2016

Georgeta, Temocico, Accesarea fondurilor structurale de către cooperativele agricole – componentă a dezvoltării rurale în România – proiecte comunitare, Ediția a III a revăzută și adăugită, București, 2015

Marin, Sorina, Lucrare de diplomă, 2005.

Cilievici, Elene, Ocrotirea Naturii în județul Sibiu, Sibiu, 1975

Stanciu, Erika, Florescu, Florentina, Ariile protejate din România, Ed. Green Steps, Brașov 2009

Tătăranu, D.; Arbori și arbuști forestieri și ornamentali cultivați în România, Ed. Agrosilvică, București, 1960

Wilson E. O , Biodiversitatea, Washington D.C. National Academy Press, 1988;

*** Pogramul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Măsuri compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenuri agricole, Ministerul agriculturii și dezvoltării Rurale Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, București 2017.

*** Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195 din 2005 privind Protecția Mediului

*** Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57 din 2007 privind Regimul ariilor naturale protejate

*** Ghid metodologic pentru realizarea planurilor de management pentru siturile Natura 2000, ultima accesare: iunie 2017 (http://natura2000.ro/wp-content/uploads /2014/10/Publication.Ghid.metodologic.plan.management.Natura2000.pdf)

*** Planul de management al sitului ROSCI0122Munții Făgăraș , ultima accesare: iunie 2017

(http://www.fagaras-natura2000.ro/plan-de-management)

*** Jurist Alina Cărușeru, Cadrul natural privind ariile protejate, Agenția pentru Protecția mediului Timiș,2010

*** Planul de management al siturilor Natura 2000, Făgăraș, ultima accesare: iunie 2017

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2016-03-23_Planul_Management_Muntii_Fagaras_Piemontul_Fagaras.pdf

*** Munții nostri, Munții Făgăraș, ultima accesare: iunie, 2017

http://muntii-nostri.ro/munte/muntii-fagaras/

*** Regulamentului (UE) nr. 1306/2013, reglementate prin legislația națională (Ordinul comun MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/636/54/2015)

*** Ordinul comun MADR/MMAP/ANSVSA nr. 352/636/54/2015

http://www.finantare.ro/pndr-masura-13-subventii-pentru-zone-defavorizate-2016.html

Anexă

Anexa1

Sursa: Arhiva personală, Centrul APIA Făgăraș

Anexa 2

Sursa: APIA,Angajamente și declarații

Sursa: APIA,Angajamente și declarații

Sursa: APIA,Angajamente și declarații

Sursa: APIA,Angajamente și declarații

Sursa: APIA,Angajamente și declarații

Sursa: APIA,Angajamente și declarații

Sursa: APIA,Angajamente și declarații

Sursa: APIA,Angajamente și declarații

Sursa: APIA,Angajamente și declarații

Sursa: APIA,Angajamente și declarații

Sursa: APIA,Angajamente și declarații

Anexa 3

Sursa: Arhiva personală, Obsevator de urși Lisa

Sursa: arhiva peronală, Hrană pentru porci mistreți, zona Lisa

Sursa: arhiva personală, Spațiu pentru hrana animalelor sălbatice

Anexa 4

Sursa: arhivă personală, Atestat

Sursa: arhiva personală, Certificat de absolvire a cursului de calificare

Anexa 5

Sursa: arhiva personală, Urși