Lucrarea de disertație estenu este unitară, arenu are o structură corespunzătoare, rezolvănu rezolvă [627585]
LUCRARE DE DISERTAȚIE
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR“ – BUCUREȘTI
FACULTATEA DE FINANȚE, BĂNCI ȘI CONTABILITATE
PROGRAMUL DE MASTERAT „MANAGEMENT FINANCIAR BANCAR ”
LUCRARE DE DISERTA ȚIE
Uniunea Piețelor de Capital la nivel de Uniune
European ă
CONDU CĂTOR ȘTIINȚIFIC :
Lector univ . dr. RADU SORIN CLAUDIU
ABSOLVENT: [anonimizat]
2017
LUCRARE DE DISERTAȚIE
APRECIEREA LUCRĂRII DE DISERTAȚIE
Lucrarea de disertație este/nu este unitară, are/nu are o structură corespunzătoare, rezolvă/nu rezolvă
problemele enunțate în temă, este/nu este de nivel științific ridicat/mediu/satisfăcător/ nesatisfăcător,
conține/nu conține contribuții și interpretări personale, nu este/este copiată după o altă lucrare similară,
și, în consecință poate/nu poate f i susținu tă în fața comisiei .
Nota acordată are la bază următoarele criterii de apreciere:
Nr.
crt. Criterii de apreciere Calificative / Note acordate*
Foarte bine Bine Satisfă –
cător Nesatis –
făcător
10 9 8 7 6 5 4
1. Actualitatea, complexitatea și original itatea temei lucrării
de disertație
2. Documentarea din literatura națională și internațională
3. Documentarea practică pentru realizarea studiului de caz
4. Utilizarea unor surse statistice din țară și din străinătate
5. Preluc rarea și sistematizarea informațiilor din literatura de
specialitate
6. Prezentarea informațiilor și rezultatelor în tabele statistice
și sub formă grafică
7. Elaborarea și fundamentarea economică a propunerilor
8. Concluziile finale ale lucrării și contribuția personală a
autorului
9. Utilizarea surselor bibliografice și modul de trimitere la
sursele bibliografice
10. Modul de tehnoredactare a lucrării și utilizarea diacriticelor
Suma pe coloană a notelor acordate pe criterii:
Suma totală a notelor acordate:
Nota acordată**:
Semnătura conducătorului științific:
* Pentru fiecare criteriu de apreciere se trece semnul X, corespunzător calificativului și notei acordate.
** Nota acordată de conducătorul științ ific se calculează cu relația: Suma totală a notelor acordate / 10
Declarația pe proprie răspundere privind autenticitatea lucrării de disertație
Subsemnatul / subsemnata …………………………………………………………………….. ……………………………..
declar pe proprie răspundere, sub rezerva sancțiunilor legale și morale, că la red actarea
lucrării mele de disertație nu am folosit decât sursele bibliografice menționate în text și în
bibliografia d e la finalul lucrării de disertație . Declar că nu am mai prezentat această lucrare
în fața unei alte comisii de ex amen .
Semnătura absolvent: [anonimizat]:
LUCRARE DE DISERTAȚIE
C U P R I N S
I N T R O D U C E R E ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 1
CAPITOLUL I – PIAȚA DE CAPITAL EUR OPEANĂ ………………………….. …………………. 3
1.1 Directivele UE în domeniul bursier ………………………….. ………………………….. ……………… 3
1.2 Inte grarea financiară și oportunitățile create ………………………….. ………………………….. .. 6
1.3 Concentrarea piețelor bursiere în UE ………………………….. ………………………….. ………… 11
CAPITOLUL II – PIAȚA DE CAPITAL UNICĂ ………………………….. …………………………. 19
2.1 Crearea pieței unice. Baza legislativă ………………………….. ………………………….. …………. 19
2.2 Avantajele pieței unice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 23
2.3 Impactul aparitiei pietei unice asupra IMM -urilor ………………………….. …………………. 25
3.CAPITOLUL III – IMPACTUL CREĂRII UNI UNII PIEȚELOR DE CAP ITAL
ASUPRA PIEȚEI DE CAP ITAL NAȚIONALE ………………………….. ………………………….. . 31
CONCLUZII ȘI PROPU NERI ………………………….. ………………………….. ……………………… 40
B I B L I O G R A F I E ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 41
A N E X E ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 43
LUCRARE DE DISERTAȚIE
1
I N T R O D U C E R E
Prioritatea Comisiei, prioritatea Europei, o reprezintă locurile de muncă și creșterea economică.
Pentru ca în Europa să se înregistreze din nou creștere economică, trebuie debloca te investițiile în
întreprinderile și infrastructura Europei. Însă, pentru a consolida investițiile pe termen lung, este necesar să
creăm o piață unică veritabilă a capitalurilor, o uniune a piețelor de capita l pentru toate cele 28 de state
membre. Spre deosebire de alte părți ale lumii, întreprinderile europene depind în continuare în foarte mare
măsură de bănci pentru a -și asigura finanțarea și relativ mai puțin de piețele de capital.
Prioritatea principală a Comisiei este consolidarea economiei europene și stimularea investi țiilor
pentru crearea de locuri de muncă. Pentru a consolida investițiile pe termen lung, avem nevoie de piețe de
capital mai puternice. Acestea ar oferi noi surse de finanțare a afacerilor, ar spori opțiunile pentru sportivi și
ar face economia mai rezist entă. Acesta este motivul pentru care președintele Juncker a stabilit ca una dintre
prioritățile sale cheie, necesitatea de a construi o adevărată piață unică pentru capital – o Uniune a piețelor de
capital pentru toate cele 28 de state membre.
Fluxul libe r de capital a fost unul dintre principiile fundamentale pe care a fost construit UE. În ciuda
progreselor înregistrate în ultimii 50 de ani, piețele de capital ale Europei sunt încă relativ subdezvoltate și
fragmentate. Economia europeană este la fel de m are ca cea americană, însă piețele de capital ale Europei
sunt mai puțin de jumătate din dimensiune, iar piețele datoriilor sunt mai puțin de o treime. Diferența dintre
statele membre este chiar mai mare decât cea dintre Europa și SUA. Piețele de capital m ai integrate vor duce
la creșterea eficienței și vor sprijini capacitatea Europei de a finanța creșterea economică.
Uniunea Piețelor de Capital va consolida cel de -al treilea pilon al Planului de investiții pentru Europa.
Aceasta va oferi beneficii pentru toate cele 28 de state membre, sprijinind în același timp Uniunea
Economică și Monetară prin sprijinirea convergenței economice și prin contribuția la absorbția șocurilor
economice din zona euro, astfel cum se prevede în raportul celor cinci președinți pri vind finalizarea Uniunii
Economice și Monetare.
Piețele de capital mai puternice vor completa tradiția puternică a Europei de finanțare bancară .
Uniunea Piețelor de Capital va consolida legătura dintre economii și creștere economică. Acesta va
oferi mai mu lte opțiuni și beneficii mai bune pentru sportivi și investitori. Acesta va oferi întreprinderilor
mai multe opțiuni de finanțare în diferite etape ale dezvoltării lor .
O uniune a piețelor de capital ar trebui să apropie UE de o situație în care, de exemp lu, IMM -urile
pot obține finanțare la fe l de ușor ca și companiile mari. Costurile investiției și accesul la produsele de
investiții converg în întreaga UE. Obținerea de finanțare prin intermediul piețelor de capital este din ce în ce
LUCRARE DE DISERTAȚIE
2 mai simplu și solicit area de finanțare într -un alt stat membru nu este împiedicată de bariere juridice sau de
supraveghere inutile .
Lucrarea de față prezintă ,,Uniunea Piețelor de Capital la nivel de Uniune Europeană,,.
LUCRARE DE DISERTAȚIE
3 CAPITOLUL I – PIAȚA DE CAP ITAL EUROPEANĂ
1.1 Directivele UE în domeniul bursier
Nu există un drept european codificat al societăților comerciale propriu -zis, iar statele membre
aplică, în continuare, acte legislative distincte în materie de societăți comerciale, care sunt modifica te din
când în când pentru a fi în conformitate cu Directivele și regulamentele UE. Eforturile continue de elaborare
a unui drept al societăților comerciale și a unui cadru de guvernanță corporativă moderne și eficiente pentru
întreprinderile, investitorii și angajații europeni îmbunătățesc mediul de afaceri din UE.
Un cadru eficace de guvernanță corporativă creează un mediu de afaceri pozitiv pe piața internă la
nivel european. Prin armonizarea dreptului societăților comerciale se urmărește promovarea real izării
libertății de stabilire precum și punerea în aplicare a dreptului fundamental prevăzut la articolul 16 din Carta
drepturilor fundamentale a Uniunii Europene1, libertatea de a desfășura o activitate comercială, în limitele
prevăzute la articolul 17 d in cartă (dreptul la proprietate).
Obiectivul normelor UE în acest domeniu este de a permite înființarea întreprinderilor oriunde în
UE, pentru a valorifica libera circulație a persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor, a oferi protecție
acționarilor ș i altor părți care au un interes special în societăți, a crește eficiența și competitivitatea
întreprinderilor și a încuraja întreprinderile care își au sediul în diferite state membre să întrețină o cooperare
transfrontalieră. Deoarece piața unică presupu ne constituirea de societăți de dimensiuni europene, societățile
trebuie să poată acționa în toată Uniunea în conformitate cu un cadru juridic uniform.
Comisia Europeană a decis că, în cazul în care statul membru vizat de sancțiuni se conformează după
mome ntul sesizării Curții de Justiție a UE, ea nu va mai putea interveni, iar instanța UE va putea aplica
sancțiunile financiare, astfel încât MAE cere ca toate dire ctivele să fie transpus e înai nte ca nerespectarea
termenelor de către România să fie adusă în a tenția Curții de Justiție.
În total, sunt 21 de directive care nu au fost transpuse, dintre care 11 sunt directive UE care au
corespondent normativ în procedura parlamentară actuală, iar alte 10 sunt directive UE care urmează să fie
transpuse în lege prin proiecte aflate în acest moment încă la nivelul Guvernului, pentru elaborare, avizare
sau aprobare.
În trei cazuri, însă, proiectele Guvernului au fost aprobate, trimise Parlamentului și puse în
dezbaterea Legislativului, însă toate aceste proceduri v or fi reluate pentru că deputații și senatorii nu au
discutat proiectele în timp util, din cauza alegerilor parlamentare.2 Astfel, proiectele sunt preluate de la o
legislatură la alta doar dacă ele au fost incluse pe ordinea de zi a comisiilor sau a plenul ui, însă în cazul celor
trei, deși exista timp pentru acest lucru, nu a fost îndeplinită cerința constituțională și au fost astfel clasate.
1 http://ec.europa.eu/internal_market/financial -markets/docs/
LUCRARE DE DISERTAȚIE
4 Directivele restante se referă la probleme precum libera circulație, restituirea obiectelor culturale care au
părăsit ilegal teritoriul unui stat membru, recunoașterea calificărilor profesionale, sancțiunile penale pentru
abuzul de piață, soluționarea alternativă a litigiilor, protecția victimelor criminalității, drepturile de autor,
combustibilii alternativi, redu cerea consumului de pungi din plastic și mandatele europene de arestare.
În domeniul guvernanței corporative există legislație a UE (de exemplu declarațiile privind
guvernanța corporativă, exercitarea transfrontali eră a drepturilor acționarilor3), însă guvernanța corporativă
este adesea de resortul dreptului și standardelor interne. În perioada ulterioară crizei financiare s -a efectuat o
revizuire a cadrului de guvernanță corporativă al UE4, prin intermediul a două consultări . Revizuirea în curs
a directiv ei privind drepturile acționarilor are scopul de a încuraja investitorii instituționali și administratorii
de active să furnizeze întreprinderilor mai mult capital pe termen lung .5
Prima directivă a Consiliului (Directiva 68/151/CEE) datează din 1968 și a fost modificată de multe
ori (ultima dată a fost abrogată de Directiva 2009/101/CE, astfel cum a fost modificată prin
Directiva 2012/17/UE). Ea urmărește să faciliteze și să accelereze accesul publicului la informațiile
referitoare la societăți, și se refe ră, printre altele, la validitatea obligațiilor asumate de o societate și la
nulitatea societății. Se aplică tuturor societăților pe acțiuni și societăților cu răspundere limitată. A doua
directivă a Consiliului (Directiva 77/91/CEE din 1976, înlocuită de Directiva 2012/30/UE) se referă doar la
societățile pe acțiuni; constituirea acestor societăți necesită un capital social minim (în prezent, 25 000
EUR), ce reprezintă o garanție pentru creditori și o compensație pentru responsabilitatea limitată a
asociaț ilor. Se prevăd, de asemenea, norme privind menținerea și modificarea capitalului acestor societăți și
o cerință minimă de conținut al actelor constitutive ale societăților pe acțiuni. A 12 -a directivă privind
dreptul societăților comerciale (Directiva 2009/102/CE din 16 septembrie 2009) stabilește un cadru pentru
societățile comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic, în cadrul cărora toate acțiunile sunt deținute de
un singur acționar.
A 11 -a directivă privind dreptul societăților comerciale (89/66 6/CEE) instituie obligația de a
comunica informații pentru filialele din străinătate ale băncilor. Aceasta vizează societățile din UE care
înființează filiale într -un alt stat membru sau societățile din țări terțe care înființează filiale în UE.
Directiva 2014/86/UE a Consiliului din 8 iulie 2014 privind regimul fiscal comun care se aplică societăților –
mamă și filialelor acestora din diferite state membre introduce, pentru grupurile de societăți din state
membre diferite, norme fiscale neutre din punctul de vedere al concurenței. Nu se aplică dubla impozitare
dividendelor distribuite de către o filială aflată într -un stat membru societății -mamă aflate într -un alt stat
membru (a se vedea, de asemenea, Directiva 2008/7/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 pr ivind
impozitarea indirectă a majorării de capital).
2 http://ec.europa.eu/internal_market/financial -markets/docs/clearing/second_giovannini_report_en.pdf
3 Directiva 2006/46/CE
4 Directiva 2007/36/CE
5 COM(2010) 284 și COM(2011) 164
LUCRARE DE DISERTAȚIE
5 Directiva 2004/25/CE privind ofertele publice de cumpărare vizează stabilirea unor orientări minime
referitoare la desfășurarea cumpărărilor de societăți care intră sub incidența dreptului unui stat memb ru.
Aceasta stabilește standarde minime pentru ofertele publice de cumpărare sau pentru schimbarea conducerii
societăților comerciale și urmărește protejarea acționarilor minoritari, a angajaților și a altor părți interesate.
Directiva 2012/17/UE are drept obiect interconectarea registrelor centrale, a registrelor comerțului și a
registrelor societăților (registrele întreprinderilor). Aceasta a modificat trei directive privind dreptul
societăților comerciale – Directiva 89/666/CEE, Directiva 2005/56/CE și D irectiva 2009/101/CE. În plus,
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/884 al Comisiei stabilește specificațiile tehnice și procedurile
necesare pentru si stemul de interconectare a registrelor întreprinderilor.
Pentru ca informațiile furnizate prin intermediul documentelor contabile să fie echivalente în toate
statele membre, a patra directivă, a șaptea directivă și a opta directivă (Directiva 78/660/CEE,
Directiva 83/349/CEE și Directiva 84/253/CEE) au fost înlocuite de Directiva 2013/34/UE și de
Directiva 2006/43/CE, care prevăd ca documentele contabile ale unei societăți (conturile anuale, conturile
consolidate și acordul persoanelor însărcinate cu auditu l legal al acestor conturi) să ofere o viziune corectă și
fidelă asupra activelor, pasivelor, situației financiare și profitului sau pierderilor societății. Regulamentul
(CE) nr 1606/2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate armon izează informațiile
financiare ale societăților cotate la bursă pentru a garanta protecția investitorilor. Directiva 2013/34/UE a
introdus, de asemenea, obliga ția societăților cotate la bursă în UE de a furniza o declarație privind
guvernanța corporativă în raportul lor anual.6 Directiva 2006/43/CE urmărește să îmbunătățească fiabilitatea
situațiilor financiare ale societăților prin stabilirea de cerințe minime aplicabile auditului legal al conturilor
anuale și al conturilor consolidate. Directiva 2009/49/CE simplifică cerințele de raportare financiară pentru
microîntreprinderi, în vederea consolidării competitivității acestora și a eliberării potențialului lor d e
creștere. Regulamentul din 2015 privind procedurile de insolvență (întemeiat pe articolul 81 din TFUE
privind cooperarea judiciară în materie civilă) contribuie la soluționarea conflictelor de jurisdicție și a
conflictelor de legi în cadrul procedurilor de insolvență transfrontaliere și asigură recunoașterea hotărârilor
în materie de insolvență pe întreg teritoriul UE. Regulamentul nu armonizează drepturile materiale ale
insolvenței din statele membre, ci, mai degrabă, stabilește norme comune privind inst anța competentă să
deschidă procedura de insolvență, dreptul aplicabil și recunoașterea hotărârilor judecătorești atunci când un
debitor intră în insolvență. Obiectivul său principal este de a evita transferul activelor sau al procedurilor
judiciare dintr -un stat membru în altul, fapt ce poate îmbunătăți poziția juridică a societăților sau
persoanelor. Actuala propunere de directivă privind cadrele de restructurare preventivă (sau „a doua șansă”),
prezentată în decembrie 2016, ar contribui la creșterea efic ienței procedurilor de restructurare, insolvență și
de remitere de datorie.
6 https//eur -lex.europa.eu/legal -content/
LUCRARE DE DISERTAȚIE
6 Directiva 2007/36/CE (modificată prin Directiva 2014/59/EU) privind exercitarea anumitor drepturi
ale acționarilor în cadrul societăților comerciale cotate la bursă înlătură princi palele obstacole din calea
votului transfrontalier în cadrul societăților cotate la bursă care își au sediul social într -un stat membru, prin
introducerea de cerințe speciale în ceea ce privește anumite drepturi ale acționarilor în cadrul adunării
generale . De asemenea, aceasta prevede anumite drepturi pentru acționarii societăților cotate la bursă,
inclusiv accesul în timp util la informațiile relevante privind adunările generale și simplificarea votului prin
procură. Reformarea Directivei în 2017, deja convenită, va contribui la combaterea asumării de către
administratori a unor riscuri excesive pe termen scurt și va asigura o axare mai bună pe performanța real ă
(pe termen lung) a societăților pentru investitori și pentru administratorii lor de active, pentru consilieri și
intermediari.
Graficul de mai jos arată progresul semnificativ realizat de piața de capital românească în perioada
scursă de la declanșarea c rizei financiare globale, dar și tendința de plafonare din cursul anului 2014 și prima
jumătate din anul 2015. Chiar și în contextul acestei creșteri accelerate, dimensiunea pieței de capital
raportată la anvergura economiei românești rămâne cel puțin mode stă.
Figura 1: Evoluția capitalizării bursiere raportată la PIB în perioada 2008 – 2014
Sursa: Eurostat, Federația Europeană a Burselor de Valori
1.2 Integrarea financiară și oportunitățile create
Integrarea financiară europeană a fost primul obiectiv de mulți ani. Realizările semnificative au fost
făcute cu Uniunea Vamală, Monetară și mai recent, cu Uniunea Bancară.7 Scopul acestor inițiative a fost
promovarea creșterii economice și stabilizării prin eliminarea barierelor, a complexității și a inutili tății.
7Adrian, Liviu, Ivan. Statele Un ite ale Europei: Uniunea Europeană între interguvernamentalism și supranaționalism . – Iași,
Editura Institutul European, 2007
LUCRARE DE DISERTAȚIE
7 Costurile care rezultă dintr -un sistem economic fragmentat , uniunea piețelor de capital poate fi văzută ca
fiind următoarul pas spre integrarea financiară europeană, cu concept articulat de Preș edintele Uniunii
Europene , după cum urmează :
,,Pentru a îmbunătăți finanțarea economiei noastre, ar trebui să dezvolte și să integreze în continuare
piețele de capital. Asta ar reduce costurile de mobilizare a capitalului, în special pentru IMM -uri, și de
ajutor ar reduce dependența noastră foarte mare de fin anțarea bancară. Acesta ar crește, de asemenea,
atractivitatea Europei ca locație de a investi .,,8
În secolul al XIX -lea piața financiară internațională s -a confundat cu piața fi nanciară din
Londra, la care s -a adăugat, între anii 1895 și 1914 , piața financiară din Paris.9 Aceste două piețe fi nanciare
redistribuiau economiile provenite din străinătate și de la populație. După primul război mondial, a apărut
piața financiară din New York, iar căderea ei în 1929 a marcat începutul marii cr ize economice . Cea
mai mare parte a exporturilor de fonduri pe termen lung se efectua, cu toate acestea, în afara pieței:
donații, ajutoare multilaterale, investiții directe, credite.
Dezvoltarea pieței financiare internaționale constituie o consecinț ă a necesităților manifestate de
investitori și de cei care doresc să -și plaseze capitalul financiar. Băncile intern aționale au un rol important în
dezvoltarea acesteia și a procedeelor de emisiune.
Piața financiară internațională, componentă de bază a sis temului financiar și monetar internațional,
cuprinde instituții cu caracter național, regional și mondial (instituții financiare, bancare, burse de valori)
care au ca misiune montarea de fonduri financiare și dirijarea lor spre obiective și beneficiari din diferite
țări. Această misiune se realizează prin înfăptuirea unor operațiuni specifice care caracterizează activitatea
financiară internațională. Piața financiară constituie ansamblul de relații financiare generate de cererea și
oferta de capital pentru plasamente pe termen mediu și lung, concretizate în tranzacții cu hârtii de valoare pe
termen de peste 1 an. Piața financiară internațională este mecanismul prin care activele financiare sunt emise
și puse în circuit economic internațional și este formată d in totalitatea piețelor n aționale de capital, pe care se
efectuează tranzacții cu titluri de credit străine pe termen lung, și din piețele euroobligațiunilor și a
euroacțiunilor.
La un nivel înalt, principalele obiective ale uniunii piețelor de capital po ate fi descrisă după cum urmează:
Pentru a finanța invest ițiile prin finanțare nebancară: c rearea de noi locuri de muncă și stimularea
creșterii economice ,
Pentru a permite alocarea capitalului acolo unde este cel mai mare eficient, reducând în același t imp
dependența de sectorul bancar,
Pentru a oferi o finanțare stabilă pe termen lung se face prin intermediul : creșterea investițiilor
transfrontaliere, încurajarea investiții lor pe termen lung și inovare .
8 https//eur -lex.europa.eu/legal -content/
9 Roxana Dumitrașcu, suport de curs – Piața financiară
LUCRARE DE DISERTAȚIE
8 Pentru a ajuta sistemul financiar să absoarbă șocu rile mult mai ușor , în cele din urmă, pentru a consolida
competitivitatea , piețele europene de capital la nivel globa l, uniunea piețelor de capital va sublinia raportul
dintre e conomie și piețele financiare: e conomia puternică are nevoie de piețe de capita l puternice pentru a -și
finanța creșterea.
Impactul pozitiv al Burs ei de Valori este legată de două canale majore:
1. Disponibilitatea fondurilor pentru investiții riscante pe termen lung ,
2. Stimulentele pentru îmbunătățirea corporativă.
Uniunea piețelor de c apital ar trebui să vizeze extinderea și să aprofundeze piețele de capital europene,
nu numai țările din zona euro, ca și în Uniunea bancară, ci în toate cele 28 de state membre ale UE. Este
important pentru toate statele membre la care participă în mod act iv inițiativele, asumându -și
responsabilitatea comună pentru succesul acestui proiect esențial.
Sectorul bancar este cel mai segmentat din r ândul piețelor financiare ale zonei euro, a avertizat, recent,
Banca Centrala Europeană (BCE), cerând autorităților să elimine impedimentele care stau în calea creării
unui sistem integrat.
Piata creditelor ipotecare, având o valoare de 4.000 de miliarde de euro, este organizată la nivelul
fiecărei țări, fiecare stat oferind produse și reglementări diferite, situație care generează costuri ridicate și o
competitivitate redusă.
Central a Europeană a început să redacteze măsuri de integrare financiară în zona euro și va face public
rezultatele de două ori pe an, precum și o raportare anuală referitoare la progresele înre gistrate în crearea
unei piețe financiare unice.
Acest obiectiv este specificat în Agenda de la Lisabona pentru transformarea Europei într -o zonă cu
competitivitate și productivitate ridicată. Potrivit constatărilor preliminare ale BCE, piețele de împrumut uri
negarantate sunt aproape integrate.
De exemplu, piața instrumentelor derivate la vedere este pe locul intâi la nivel mondial în ceea ce
privește importanța, cu 50% mai mare față de cea din Statele Unite, cu un volum zilnic de 300 de miliarde
de dolari. Piata obligațiunilor guvernamentale se află la rândul ei într -un stadiu avansat, cu un grad ridicat
de convergență din punctul de vedere al dobânzilor oferite. Lucas Papademos, vicepresedintele BCE, a
declarat în cursul prezentării unui raport al instituț iei asupra sectorului financiar european ca "Pietele
bancare sunt in general mult mai putin integrate".10
Uniunea Europeana riscă tot mai mult o continuare a procesului de fragmentare a pieței sale bancare, în
timp ce accentuarea vulnerabilităților sistemi ce în zona euro a dus la conturarea perspectivei unui "deceniu
pierdut" pentru dezvoltarea UE și la subminarea realizării pieței unice pentru serviciile financiare :
"Turbulențele financiare au arătat că simpla colaborare în cadrul colegiilor de supravegher e nu este
suficientă pentruîndeplinirea adecvată de către instituțiile de credit a propriului rol în economie, inclusiv
10 Anghelache, G. ,Piața de capital în context european, Editura Economică, București , 2009
LUCRARE DE DISERTAȚIE
9 pentru evitarea externalităților în planul politicii monetare unice, unde eficacitatea mecanismului de
transmisie ar avea de suferit în cazul unui eventual eșec al coordonării dintre autoritățile naționale de
supraveghere" .11
Asigurarea stabilității financiare, integrarea financiară și menținerea politicilor financiare au fost
considerate cele trei alternative, dintre care, cea de -a treia e ste cea care se cuvine a fi reconsiderată, soluția
fiind crearea Uniunii Bancare.12
Pentru asigurarea încrederii depline a tuturor statelor membre în calitatea și imparțialitatea controlului
bancar, supravegherea integrată este necesară la nivelul Băncii Ce ntrale Europene. Aceasta este premisă
pentru recapitalizarea directă a institutțiilor de credit în difiscultate din fondurile disponibile la nivelul
Mecanismului European de Stabilitate .
Totodată, supravegherea integrată mai este utilă și în protejarea fi abilității mecanismului de transmisie a
politicii monetare. Acest lucru este valabil în condițiile în care acesta depinde de păstrarea unui sistem
financiar stabil în zona euro și "pentru valorificarea optimă a interacțiunii dintre controlul prudențial al
institutților de credit, monitorizarea sistemului de plăti și evaluarea riscurilor la nivelul întregului sistem
financiar (ultimele două fiind deja în perimetrul de competență al BCE)" .
Pe masură ce economia românească a depășit stadiul de economie de piaț ă emergentă, și s -a apropiat tot
mai mult de statutul de economie de piață funcțională, expectațiile referitoare la rezultatul angrenării pieței
de capital în mecanismul de funcționare al economiei se inscriu pe noi coordonate. Mobilizarea rapidă și cu
costuri reduse a capitalurilor pentru proiecte de anvergură devine funcția primară a pieței noastre de capital.
În această nouă etapă, piața de capital trebuie să joace un rol major în finanțarea economiei românești, prin
mobilizarea economiilor interne și at ragerea pe o bază durabilă a capitalurilor străine. Odată cu atingerea
acestui obiectiv se poate aprecia că piața de capital a intrat în stadiul sau de maturitate.
Concepțiile asupra creditului au apărut și s -au dezvoltat în strânsă legătură cu teoriile mo netare. Dintre
acestea mai semnificative sunt: teoria naturalistă asupra creditului, teoria sau concepția expansionistă, teoria
creditului reglementat.
Teoria naturalistă a apărut în perioada capitalismului liberei concurențe, având ca reprezentanți,
print re alții, pe Adam Smith și David Ricardo. Aceștia au considerat creditul numai ca un mijloc de
transmitere a bunurilor de la un posesor la altul. Adam Smith presupune că veritabilul obiect al creditului,
chiar și a celui acordat în monedă, sunt bunurile ma teriale ce pot fi procurate cu banii împrumutați.
Se identifică în acest fel capitalul de împrumut cu cel productiv de unde concluzia desprinsă de Adam
Smith despre mișcarea identică a acestor două forme de capital, întrucât banii împrumutați sunt bani
productivi, dobânda ca parte a valorii nou create se mișcă în paralel cu rata profitului.
Teoria expansionist ă își are originea în cercetările economistului englez John Low. După economistul
englez „creditul este monedă” și de aceea cu ajutorul său pot fi cr eate mijloacele necesare pentru punerea în
11 www.bnr.ro
LUCRARE DE DISERTAȚIE
10 mișcare a forțelor economice neutilizate. Se pot identifica în gândirea lui Low implicații ale teoriei banilor
ca instrument tehnic al schimbului, identificând în mod eronat creditul cu moneda și moneda cu capital ul.
În realitate, între împrumuturile acordate de deținătorii de resurse reale, efectiv disponibile și
împrumuturile acordate de deținătorii de mijloace de plată există o deosebire importantă, în primul caz,
creditul exercită funcția de redistribuire a cap italurilor preexistente provenite din acumularea prealabilă a
unei părți din valoarea nou creată, în timp ce în al doilea caz exercită funcția de emisiunea unor mijloace de
plată. Mijloacele de plată suplimentare devin la rândul lor forme de plasament ale capitalului real numai în
măsura în care în economie există un anumit capital suplimentar creat ca valoare nouă și sustras consumului
adică acumulat. Datorită faptului că în pre zent, capitalul bancar se împlet ește cu cel industrial, băncile
devenind din si mple mijlocitoare ale creditului , instituții de finanțare a economiei, anumiți analiști
contemporani preconizează o economie de credit în care plățile ar urma să se realizeze exclusiv cu
instrumente de credit create de către bănci.
Teoria creditului regle mentat își are originea în gândirea lui J.M. Keynes care, în principiu a
preconizat majorarea cererii solvabile cu ajutorul creditelor și a cheltuielilor bugetare și stimularea pe
această cale a producției și investiților. Creditul reglementat de autoritat ea publică și nu cel rezultat din
jocul spontan al cererii și ofertei de capital de împrumut este conceput de Keynes ca instrument de
stabilizare a economiei de piață în care mecanismele de autoreglare nu mai funcționează eficient.
Conceptele lui Keynes au fost preluate și dezvoltate de numeroși alți economiști, mai reprezentativi fiind
Slichter și Hansen. Ideile keynesiste în materie de credit, ca dealtfel și celelalte componente ale concepției
dirijiste, au fost aplicate în practică de numeroase guverne c are au încercat combaterea recesiunii prin
politica banilor ieftini. Adeseori rezultatele au fost sub așteptări, o asemenea politică generând în inflație
fără a se realiza creșterea economică scontată. De aceea, numeroși economiști s -au orientat spre conce pția
monetaristă, iar alții au început să se îndoiască de însăși capacitatea teorie economice de a oferi soluții
viabile pentru problemele tot mai dificile cu care este confruntată economia contemporană. Din literatura
studiată, am desprins ideea că piața creditului este cea care mobilizează și redistribuie fondurile bănești
disponibile și fructifică aceste resurse, realizează legătura financiară între creditor și debitor și pe cea
comercial ă între vânzător și cumpărător și fluidizează, astfel, sistemul eco nomic, ceea ce conferă creditului
un rol important în realizarea echilibrului economic.
Dezvoltarea unei mari piețe europene necesită cunoașterea diferitelor burse din țările comunitare,
fiecare dintre ele având o importanță aparte în cadrul piețelor finan ciare naționale. Evoluția istorică comună
a burselor din Europa a făcut ca acestea să capete o serie de similitudini în planul organizării, mecanismului
tranzacțional, precum și al rolului lor în viața economică; totodată, în ultimele decenii, ele au urmat
traiectorii proprii, definindu -se în raport cu realitățile naționale, ca și cu sferele de influență financiară în
care au fost implicate. O caracteristică actuală a piețelor bursiere europene este faptul că au, în general, o
12 ttp://ec.europa.eu/finance/consultations/2015/long -term-finance/docs/consultation -document_en.pdf
LUCRARE DE DISERTAȚIE
11 pondere mai redusă în circuitu l financiar global, fiind, mai degrabă, burse de importanță națională sau
regională.
În ultimii ani, bursele europene au cunoscut un dinamism relativ ridicat, dar diferențiat, unele dintre ele
tinzând să se detașeze în lideri și să concureze poziția deținu tă de Londra; este cazul burselor din Germania
și Franța.
O dimensiune distinctă a evoluției burselor continentale în contextul mondial este tendința de
internaționalizare a activității acestora.
Elveția este piața cea mai deschisă, cu peste 2/3 firme str ăine din totalul celor listate (229 firme străine),
urmată de Olanda (229) și Germania (535 firme străine), cea care deține primul loc după criteriul gradului
de internaționalizare între marile burse.13
Este de remarcat faptul că această tendință de intern aționalizare se manifestă mai pregnant în spațiul
intraeuropean, iar crearea și dezvoltarea Uniunii Europene a reprezentat un factor promotor al procesului de
apropiere a piețelor bursiere. Totuși, până în prezent, piața europeană rămâne încă puternic frag mentată
(peste 30 de burse numai în cadrul UE), ceea ce constituie un serios handicap în competiția cu marile centre
bursiere –New York, Tokio și Londra .
1.3 Concentrarea piețelor bursiere în UE
În prezent, o preocupare importantă a autorităților este real izarea Uniunii Bancare și a Uniunii
Piețelor de Capital.
Ambele proiecte sunt de mare interes și pentru România, având în vedere stadiul economiei și al
piețelor financiare, precum și prioritățile naționale pe termen mediu și lung.
Similar, uniunea p iețelor de capital are ca menire crearea unei piețe unice de capital în vederea
identificării de noi soluții pentru direcționarea eficientă a resurselor financiare disponibile către zonele unde
astfel de resurse sunt necesare (în special infrastructură, unde ne voia de finanțare este de două trilioane de
euro până în anul 2020, conform BEI și IMM), pentru a oferi companiilor noi posibilități în ceea ce privește
diversificarea surselor de finanțare și pentru a mari plaj a de opțiuni în ceea ce priv ește economiile p e termen
lung. U nificarea pieței europene, inclusiv a celei financiare, este un concept general acceptat și promovat
corespunzător, însă de multe ori realitatea, la nivelul țărilor membre, ne arată din păcate o adâncire a
diferențelor de ordin economic, fi nanciar și social, generate și de (sau în special de) neadaptarea economiilor
naționale la dezvoltările glob ale ale ultimelor decade.
În prezent, în ciuda unei abundente lichidități furnizate de Banca Centrală Europeană, băncile
comerciale, confruntându -se cu o multitudine de probleme de natură internă și externă, nu transformă
această lichiditate în creditarea economiei reale, mai ales într -un cadru competițional extrem de limitat ca
13 European Commission , Initial Reflections on the obstacles to the deep and integrated EU capital marketers, Commission Staff
Working Document, Bruxelles , 2015
LUCRARE DE DISERTAȚIE
12 alternative .
Uniunea Piețelor de Capital trebuie privită ca o ini țiativă complementară Uniunii Bancare, împreună
având menirea să crească stabilitatea și rezistența la șocuri a pieței financiare europene .
La nivelul fiecărei țări, avem nevoie de o revitalizare a forțelor productive din economie, apreciind:
"Criza și con secințele ei sunt acompaniate de învățăminte importante; aș aminti doar două: renunțarea la
politici de austeritate și conștientizarea că o creștere economică nu se produce numai cu instrumente și
politici ale băncilor centrale".
Băncile centrale pot contr ibui la reducerea datoriei publice și private, prin micșorarea nivelului
dobânzilor și pomparea de lichidități în sistemul bancar, însă nu pot elimina aceste datorii și nu pot singure
să sprijine firmele, gospodăriile și băncile în procesul de reducere a a versiunii la risc și revenire la inițiative
și acțiuni generatoare de creștere economică sustenabil ă.
Conform unor studii recente, principalele vulnerabilități la adresa sectorului financiar european sunt
nivelul scăzut al dobânzilor, incertitudinile priv ind evoluția cadrului legal și de reglementare, creditele
neperformante, lichiditatea piețelor, securitatea cibernetică.
Din punct de vedere al provocărilor pentru construcția unei piețe de capital europene, un sondaj
similar scoate în evidență aspectele fiscale, Brexit -ul, fragmentarea pieței, contaminarea din partea
reglementărilor sectorului bancar sau de asigurări, complexitatea exercițiului CMU, lipsa de cultură
investițională, diferențe în dezvoltarea piețelor naționale, numărul mic de investitori i nstituționali active.
În procesul de construcție a Uniunii Pieței de Capital (CMU), au fost conturate mai multe probleme:
diminuarea recentă a fluxurilor de capital în interiorul Uniunii Europene; cadrul legal extrem de puțin
armonizat; subdimensionarea pi ețelor europene de obligațiuni; educația financiară a investitorilor retail;
nevalorificarea expertizei și bunelor practici deja acumulate; necesitatea încurajării operațiunilor de
securitizare.
"Marile centre financiare europene au devenit, în perioada s cursă de la începutul crizei financiare
globale, mult mai puțin capabile să atragă emitenți și investitori internaționali" .
Necesitatea încurajării operațiunilor de securitizare trebuie să se constituie într -o prioritate a
factorilor relevanți, atât înaint e, cât și după implementarea CMU – revigorarea pieței europene a
securitizărilor este absolut esențială în finanțarea compan iilor, în special a IMM -urilor: În ceea ce privește
procentul IMM -urilor ce se confruntă la momentul actual cu probleme majore în o bținerea de finanțări
bancare, observăm valori destul de mari – de exemplu 35% în Spania, 28% în Portugalia, circa 30% în
Belgia, Franța și Germania, 42% în Italia .14
Finalizarea celor două proiecte necesită timp, însă perioada pe care o traversăm obligă to ți factorii
relevanți la o accelerare a procesului, fără subestimarea provocărilor pe termen scurt și mediu.
14 www.ecb.europa.eu
LUCRARE DE DISERTAȚIE
13 Adoptarea Euro, Aderarea la Uniunea Bancară, aderarea la Uniunea Piețelor de Capital sunt decizii
politice (ase meni deciziei de aderare la UE) .
Piețele de capital mai puternice vor completa tradiția puternică a Europei de finanțare bancară și vor:15
Deblocare mai multe investiții din UE și restul lumii: Capital Markets Uniunea -va contribui la
mobilizarea capitalului în Europa și la direcționarea acestuia către toate companiile, inclusiv IMM –
urile, infrastructură și proiecte durabile pe termen lung care necesită extindere a și crearea de locuri
de muncă, a ceasta va oferi gospodăriilor opțiuni mai bune pentru a -și îndeplini obiectivele de
pensionare .
O mai bună legătură de finanțare pentru proiecte de investiții în întreaga UE: statele membre cu
piețe mici și potențialul de creștere ridicat au multe de câștigat de la o canalizare mai bună și
investiții în proiectele lor. Statele membre cu capital m ai dezvoltat , piețele vor beneficia de
oportunități sporite de investiții transfrontaliere și de economisire .
Asigurarea sistemul ui financiar mai stabil: integra rea financiar ă și piețele de capital pot ajuta
Statele membre, în special cele din zona euro, î mpărtășesc impactul șocurilor. Deschizând o gamă
mai largă de surse de finanțare, va contribui la împărțirea riscurilor și a riscurilor financiare ca
cetățenii și companiile UE sunt mai puțin vulnerabili la contracțiile bancare. În plus, Piețele de
capital mai dezvoltate, spre deosebire de creșterea gradului de îndatorare, permit mai mult e investiții
pe termen lung.
Aprofundarea, integrarea financiară și creșterea concurenței: mai transfrontalier de partajare a
riscurilor, piețele mai profunde și mai lichid e și sursele diversificate de finanțare vor adânci financiar
integrarea, costurile reduse și creșterea competitivității europene .
Figura 2: Rata de absorbție
Sursa: ASF
15 Roxana Dumitrascu, suport de curs – Piața financiară
LUCRARE DE DISERTAȚIE
14 Sunt create premisele unei experiențe dureroase, în contextul unor condiții de cred itare mai dure,
creșterii costului capitalului, noilor cerințe de capital, volumului ridicat de credite neperformante și
diminuării bilanțului la nivelul băncilor europene. Este clar că la momentul actual, în ciuda unei abundente
lichidități furnizate de B anca Centrală Europeană băncile comerciale, confruntându -se cu o multitudine de
probleme de natură internă și externă, nu transformă această lichiditate în creditarea economiei reale, mai
ales într -un cadru competițional extrem de limitat că alternativă.
Să nu uităm totodată că multe studii de specialitate concluzionează pe bună dreptate că piețele ce se
bazează pe finanțarea bancară beneficiază de rate de creștere economică sensibil mai mici decât piețele pe
care finanțarea bursieră joacă un rol important (în special în perioade, cum este și cea pe care o traversăm,
de prăbușire a prețului activelor). Crearea unui al doilea motor pentru avionul nostru metaforic, prin
aducerea în centrul atenției a pieței de capital, reprezintă o acțiune vitală pentru susten abilitatea economiei
europene. CMU este în mod cert un proiect ambițios, obiectivele lui majore trebuind translatate rapid în
măsuri specifice cu impact asupra facilitării finanțării companiilor în general și IMM -urilor în particular.
Menționez IMM -urile î n particular deoarece, în ciuda faptului că generează circa 58% din valoarea
adăugată a pieței europene corporate și ocupă circa 67% din forță de muncă angajată în sectorul privat (50%
din forță de muncă angajată în sectorul privat este angajată în compani i cu mai puțin de 50 de angajați!),
sunt la ora actuală, datorită cadrului de reglementare bursieră, virtual excluse de la orice finanțare pe piață
de capital, fiind captive finanțărilor bancare. Plecând de la rezultatele unui studiu Oliver Wyman din 2013,
ce arătau că doar 5% din IMM -urile europene au emis acțiuni listate și doar 2% obligațiuni, am convingerea
că situația la momentul actual s -a deteriorat și mai mult.
O mai agresivă implicare inițială a instituțiilor de venture capital sau private equity c uplată cu o
facilitare la nivel de reglementări a plasamentelor private (cum ar fi de exemplu inițiativa franceză a French
Euro Private Placement Working Group) ar „salva” un număr mare de IMM -uri din această situație,
facilitând accesul ulterior la finanț ări pe piață de capital. Din păcate piața europeană de private equity (total
investiții) este extrem de anemică, situându -se de exemplu la nivelul anului 2013 la un procent de 0,24% din
PIB-ul european (pentru același an procentul în cazul Statelor Unite e ra de circa 3%) și, mai mult,
concentrată într -o proporție de aproape 50% doar pe o singură piață – Marea Britanie. O situație similară
observăm și în cazul venture capital, ce totaliza la nivelul anului 2013 0,02% din PIB. Tot în acest context
putem amint i și tranzacțiile M&A cross – border în interiorul Uniunii Europene, ce se situează la nivele
modeste comparativ cu perioada premergătoare crizei financiare: o valoare medie anuală de circa 317 mld
EUR pentru perioada 2008 – 2014 (cel mai scăzut nivel înre gistrându -se în 2009 – 238,4 mld EUR)
comparativ cu o valoare totală de circa 645,5 tr. EUR pentru perioada 2000 – 2007.
O concluzie evidență ar fi că Uniunea Piețelor de Capital la nivel european trebuie să pună în
mișcare mecanisme care nu numai să -i max imizeze rolul la nivel continental ci și să -i crească atractivitatea
globală .
LUCRARE DE DISERTAȚIE
15 Așa cum am precizat, punctul de plecare pentru o Uniune a Piețelor de Capital este reprezentat de o
fragmentare excesivă bazată istoric pe dorința fiecărei țări membre de a avea și administra propria piață de
capital. Emitenții mici și medii au fost și sunt încă forțați că în cazul unor oferte publice să aibă la dispoziție
doar piață locală, fără acces la o baza solidă pan -europeană sau chiar internațională de investitori. Era de
așteptat că, după mai mult de 50 de ani de eforturi de integrare pe diverse planuri la nivelul Uniunii
Europene, integrarea piețelor bursiere (inclusiv în ceea ce privește sistemele de clearing, decontare, custodie
și raportare precum și în ceea ce priveș te simetria informațională) să fie la un nive l destul de avansat. Din
păcate nu este cazul iar construcția CMU pornește aproape de la zero.
Pentru a exemplifica , să luăm cazul Directivei UCITS (Undertakings for the collective investment în
transferable sec urities). Un număr de doar 14 state membre (incluzând Germania, Danemarca, Grecia,
Franța, Republica Cehă) au implementat -o sub formă de legislație primară, 6 state membre (ex. Belgia,
Luxemburg și Finlanda) au implementat -o sub formă de recomandări fără p utere legală, iar restul statelor
membre nu au implementat -o deloc.
Diminuarea recentă a fluxurilor de capital în interiorul Uniunii Europene – „home bias” la nivel
european (concentrarea pe investiții sau emitenți la nivel național, bazată cel mai probabi l pe motive
culturale, istorice și lingvistice, cu ignorarea eventualelor beneficii aduse de o diversificare regională).
Deținerile cross -border (Uniunea Europeană) de acțiuni ale fondurilor de investiții din zona Euro au evoluat
de la 19% din portofoliu î n 2000 la 27% în 2008, scăzând la nivelul anului 2014 la o valoare de 21%, ceea
ce a pus presiune asupra lichidității piețelor bursiere europene, crescând costul emitenților și generând
volatilitate. În mod clar acest trend trebuie eradicat dacă se dorește un proces facil și de succes de
implementare a CMU iar una din soluții ar fi sprijinirea și promovarea tipurilor de fonduri de investiții
dedicate investițiilor cross – border, cum ar fi European Venture Capital Funds, European Social
Entrepreneurship Fun ds sau European Long -term Investment Funds (ELTIF). Îmbunătățirea, mai ales în
sensul simplificării, sistemului de passporting pentru fondurile de investiții existente ar fi o altă măsură utilă .
Cadrul legal extrem este puțin armonizat. Integrarea piețelor financiare și stimularea fluxurilor de
capital în interiorul Uniunii Europene sunt strâns legate de cadrul legal și de reglementare la care trebuie să
adere emitenții și investitorii. Pentru a avea succes, implementarea CMU va trebui să plece de la aproap e
zero în armonizarea nu numai a cadrului specific de reglementare ci și a celor ce se referă la companii,
insolvență, fiscalitate, standarde contabile etc. Experienț a de până acum a arătat faptul că o astfel de
armonizare, indiferent de domeniul la care s e referă, s -a constituit într -un exercițiu extrem de dificil având în
vedere prioritățile atât politice cât și economice ale statelor membre, că și cerințele acestora și ale jucătorilor
de pe piețe de a se implementa principiile proporționalității și speci ficității locale și regionale.16 O eventuală
soluție ar fi delegarea acestei misiuni unei autorități cu puteri sporite de implementare. Este de lăudat
exemplul la nivel național al UK’s Financial Conduct Authority (FCA), care se află într -un continuu efort de
16 Bărbulescu, Iordan, Gheorghe. Procesul decizional în Uniun ea Europeană . – Iași, Editura Polirom, 2008
LUCRARE DE DISERTAȚIE
16 încurajare și facilitare a surselor de finanțare noi și inovatoare (de exemplu crowd financing a atins nivelul
de 1,74 mld GBP în 2014), fidelă mandatului „ensuring markets work well for consumers and for firms” .
Într-un puternic contrast cu piaț a State lor Unite, ce am ales -o drept termen de comparație, ce
reprezintă circa 30% din PIB, piață cumulată europeană a obligațiunilor corporate se situează la un nivel de
aproximativ 10% din PIB, o valoare cu impact puternic negativ asupra lichidității, implicit menținând yield –
urile (costul finanțării pentru emitenți) la un nivel ridicat. Este interesant de observat (ne privește în mod
direct) și cei doi „poli” europeni ai emisiunilor de obligațiuni pentru sectorul corporate (non – financiar):
România, cu un proc ent de 0,1% din sursele totale de finanțare și Marea Britanie cu 8,1%. La nivel european
principalii emitenți rămân cei suverani (eronat percepuți c a „risk free” și prin urmare cei mai lichizi) și
instituțiile financiare, la nivelul anului 2014 totalizând 10,8 tr. EUR respectiv 6,9 tr. EUR. Dimensiunea
redusă a pieței obligațiunilor corporate și lichiditatea scăzută afectează direct atât procesul de evaluare a
costurilor de emisiune pe piață primară cât și ajustarea prețului pe măsură ce noi informații desp re emitent /
industrie devin disponibile.
Fără o stimulare prealabilă a creșterii în volum și importantă a pieței obligațiunilor corporate, CMU
nu va fi decât un paravan pentru o finanțare a companiilor ce funcți onează în condiții de neeficienț ă. O astfel
de măsură pregătitoare ar putea fi, de exemplu, translatarea sistemelor de pensii la nivel european de la
„defined benefit” către „defined contribution”, creând premisele pentru canalizarea acestor fonduri către
investiții pe termen lung pe piaț a de capit al (în special instrumente financiare cu venit fix – obligațiuni) și
multiplicând masiv baza de investitori la nivel european. Ar trebui studiată și oportunitatea standardizării
procesului, caracteristicilor și documentației suport pentru emisiunile primar e de obligațiuni ale sectorului
corporate, cum ar fi de exemplu alinierea datelor de cupon și a maturității la datele Internațional Money
Market.
Importan ța excesivă a rating -urilor c a urmare a unor cerințe de reglementare, ce duce la orientarea
multor ca tegorii de investitori instituționali (ex. companii de asigurări, fonduri de pensii , etc) cu
preponderență către active cu „risc zero”. Cu alte cuvinte, cerințele de capital excesive asociate investițiilor
în active cu rating mai scăzut forțează astfel de investitori să se orienteze masiv către active guvernamentale
sau corporate investment grade. CMU va trebui să sprijine lărgirea universului de active prin reducerea
importanței rating -urilor (vorbim de un proces pur mecanic de selectare a activelor în fun cție de rating) și
introducerea unor metode și mecanisme mai flexibile, stimulând cererea, reducând costul de finanțare pentru
emitenți și bineînțeles, crescând importan ța finanțării prin piaț a de capital raportat la cea bancară .
Educația financiară a in vestitorilor retail trebuie să se constituie într -o prioritate atât pentru jucătorii
pieței cât și pentru autorități. Potrivit unui studiu recent al Credit Suisse, investitorii retail europeni au o
extrem de ridicată aversiune la risc, concretizată atât în alocarea de active non – financiare vs active
financiare (dezechilibrată în favoarea activelor non – financiare: 51% din total active pentru Uniunea
Europeană comparat cu 30% în Statele Unite) cât și în preferință acestor investitori pentru anumite active
LUCRARE DE DISERTAȚIE
17 financiare simple și percepute a avea risc scăzut (produse de asigurare, pensii private, depozite bancare sau
chiar valută, în detrimentul investițiilor în produse listate, ce se situau pentru anul 2014 la un nivel de doar
23,9% din total investiții în pr oduse financiare). Pe lângă creșterea nivelului de educație financiară în rândul
investitorilor retail europeni este necesar a fi studiați și adresați și alți factori esențiali în maximizarea
contribuției acestui tip de investitori pentru investiții în pro duse financiare listate: costurile de
tranzacționare, gradul de diseminare și ușurinț a obținerii informațiilor legate de piață, protecția acționarilor
minoritari, tratamentul fisca l, etc.
În acest context mă gândesc la o întrebare retorică: oare câți dint re investitorii retail aflați în faț a unei
decizii de investiție pe piaț a primară studiază și sunt în stare să înțeleagă prospectul ce acompaniază
respectiv a emisiune.
Este necesară punerea în valoare a expertizei și bunelor practici deja acumulate – CMU v a fi o
„colecție” de centre financiare spre deosebire de multitudinea de piețe naționale din prezent. Probabil o
specializare a acestor centre financiare bazată pe experienț a deja acumulată ar face sens și aș da că exemplu
Luxemburg și Irlanda în ceea ce p rivește fondurile de investiții sau Marea Britanie în ceea ce privește
private equity. Bineînțeles, barierele de orice fel în ceea ce privește accesul la aceste centre, atât pentru
emitenți cât și pentru investitori, trebuie total eliminate în prealabil.
Necesitatea încurajării operațiunilor de securitizare trebuie să se constituie într -o prioritate a
factorilor relevanți atât înainte cât și după implementarea CMU. Situându -se la un nivel de 287,3 mld EUR
(2,1% din PIB -ul Uniunii Europene), comparativ cu c ifra aferentă Statelor Unite pentru aceeași perioada –
1,2 tr. EUR (8,6% din PIB), în mod cert revigorarea pieței europene a securitizarilor este absolut esențială în
finanțarea companiilor, în special a IMM -urilor, care, așa cum am precizat, au un rol imp ortant în creșterea
economică și reducerea șomajului în Uniunea Europeană. În mod clar nu toate IMM -urile pot accesa
finanțări pe piață de capital, creditul bancar continuând să fie principala lor sursă de finanțare; din păcate și
această sursă de finanțar e s-a deteriorat atât calitativ cât și cantitativ în perioada recentă. Că urmare, în ceea
ce privește procentul IMM -urilor ce se confruntă la momentul actual cu probleme majore în obținerea de
finanțări bancare, observăm valori destul de mari; de exemplu 3 5% în Spania, 28% în Portugalia, circa 30%
în Belgia, Franța și Germania, 42% în Italia.17 Însă, prin securitizarea portofoliului de expuneri pe IMM,
băncile își pot optimiza resursele de capital și crea spațiu în bilanț în vederea maximizării capacității d e
finanțare a economiei reale.
La nivelul Uniunii Europene observăm, din păcate, un declin constant al pieței SME – ABS (small
and medium sized enterprises asset backed securities) pe parcursul ultimilor ani; de exemplu în Spania de la
80 mld EUR în 2010 la 30 mld EUR în 2014 (reprezentând doar 16% din totalul operațiunilor de securitizare
din această țară), în Italia de la 30,4 mld EUR în 2012 la 24 mld EUR în 2014. Situația este însă
17 Cairns, Walter. Introducere în legislația Uniunii Europene. – București , Editura Universal Dalsi, 2001
LUCRARE DE DISERTAȚIE
18 îngrijorătoare în două din cele mai puternice economii europene – Germa nia și Franța – unde piață SME –
ABS totalizează 2 mld EUR.
O problema ce stă în calea revigorării pieței SME – ABS în nouă Uniune a Piețelor de Capital este
reprezentată de cantitatea și calitatea insuficientă a informației pentru expunerile bancare pe s ectorul IMM și
lipsa unei standardizări a acestui tip de expunere (mai ales la nivelul costurilor de finanțare, unde
convergență la nivelul Uniunii Europene și chiar al zonei Euro este departe de a se realiza). Devine necesară
crearea, pe parcursul perioad e de implementare a CMU, a unei baze de date la nivel european privind
expunerile bancare pe zona IMM, ce ar facilita procesul de „pooling” și genera o reducere a importanței
rating -urilor în finanțarea IMM. Este necesară implicarea directă a băncilor come rciale finanțatoare – sunt la
ora actuală singurele instituții capabile să identifice, măsoare și să analizeze la un înalt nivel calitativ riscul
de credit și, pe baza relației directe istorice cu clienții IMM, pot construi un model optim de structurare a
informației și a proceselor.
LUCRARE DE DISERTAȚIE
19 CAPITOLUL II – PIAȚA DE CAPITAL UNICĂ
2.1 Crearea pieței unice . Baza legislativă
Piața internă a Uniunii Europene, cunoscută și sub denumirea de piața unică, le permite cetățenilor și
întreprind erilor să circule și să își desfășoare activitatea în mod liber, pe teritoriul celor 28 de state membre.
Concret, le dă europenilor dreptul de a locui, de a studia sau de a beneficia de pensie în altă țară din UE. De
asemenea, le oferă consumatorilor acces la o gamă mai vastă de produse la prețuri competitive și le permite
să se bucure de o mai mare protecție când fac cumpărături acasă, în străinătate sau pe internet. Cu ajutorul
pieței unice, întreprinderile mari și mici pot efectua mai simplu și mai iefti n tranzacții comerciale în afara
granițelor naționale și pot concura la nivel mondial.
Cetățenii UE pot să locuiască, să studieze, să muncească, să cumpere, să își petreacă anii de pensie în
orice țară din UE, bucurându -se de produse provenind din toată Eu ropa.
Piața unică este una dintre cele mai mari realizări ale Europei, concepută pentru a permite libera
circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor. Ea oferă oportunități atât întreprinderilor și
profesioniștilor, cât și consumatorilo r. Concret, europenii au drepturi precum cel de a locui, de a studia, de a
lucra sau de a beneficia de pensie în altă țară din UE. De asemenea, piața unică oferă consumatorilor acces
la o gamă mai vastă de produse la prețuri competitive și le permite să se bucure de o mai mare protecție când
fac cumpărături acasă, în străinătate sau pe internet, iar întreprinderile mari și mici pot efectua mai simplu și
mai ieftin tranzacții comerciale în afara granițelor naționale și pot concura la nivel mondial.
Piatra de temelie a pieței unice este reprezentată de cele patru libertăți consfințite de Tratatul UE,
respectiv libera circulație a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor și a capitalului. Același tratat le conferă
instituțiilor UE puterea de a adopta acte legislative (sub formă de regulamente, directive și dec izii) care au
prioritate față de legislația statelor membre și sunt obligatorii pentru autoritățile naționale. Comisia
Europeană joacă un rol important: propune legislație, veghează la respectarea tratatelor și se asigură că
legislația europeană se aplică în mod corespunzător peste tot în UE – de către persoane fizice, autorități
naționale sau alte instituții europene.
În vederea aprofundării pieței unice, Comisia Europeană a dat publicității, la data de 28 octombrie
2015, Strategia europeană privind Piața Unică, cu titlul „Ameliorarea Pieței unice: mai multe oportunități
pentru cetățeni și întreprinderi”.18 Strategia privind Piața Unică este acompaniată de un document de lucru,
care furnizează o analiză cuprinzătoare și datele economice care stau la baza măs urilor propuse, precum și
de Raportul privind integrarea pieței unice și competitivitatea în UE și în statele membre.
Pentru a crea această piață unică, au fost eliminate sute de bariere de ordin tehnic, juridic și
birocratic, care stăteau în calea liberul ui schimb și a liberei circulații între statele membre.
18 www.mae.ro
LUCRARE DE DISERTAȚIE
20 Ca urmare, companiile și -au extins operațiunile. Concurența a dus la reducerea prețurilor și la diversificarea
ofertei pentru consumatori:
În Europa, convorbirile telefonice costă mult mai puțin decât în urmă cu 10 ani,
Prețurile biletelor de avion au scăzut semnificativ și s -au inaugurat rute noi,
Persoanele fizice și întreprinderile au posibilitatea de a -și alege acum furnizorii de electricitate și de
gaz.
Figura 3: Eurotariful este prețul maxim perm is în baza legislației UE. A fost introdus pentru prima dată în 2009, iar pentru
descărcarea de date în 2012 .
Sursa: bookshop.europa.eu ,,Să înțelegem politicile Uniunii Europene”
În același timp, cu sprijinul diverselor autorități de reglementare a con curenței din Europa, UE face
eforturi pentru a se asigura că aceste noi libertăți nu subminează echitatea, protecția consumatorilor și
durabilitatea mediului.
Firmele europene care își comercializează produsele și serviciile în UE dispun de acces nerestric ționat la
aproximativ 500 de milioane de consumatori, având astfel șanse mari să rămână competitive. Piața unică
este atractivă și pentru investitorii străini.
Integrarea economică poate reprezenta un avantaj major pe timp de recesiune, permițându -le state lor
membre să își mențină relațiile comerciale mai degrabă decât să recurgă la măsuri protecționiste, care ar
avea ca rezultat adâncirea crizei.
Totuși, au mai rămas multe obstacole în domeniile în care integrarea se realizează mai greu:
LUCRARE DE DISERTAȚIE
21 caracterul fragmen tat al sistemelor fiscale naționale constituie un obstacol în calea integrării
pieței și subminează eficiența,
mai există încă piețe naționale separate în sectorul serviciilor financiare, energiei și
transporturilor,
comerțul electronic între statele membr e s-a dezvoltat mai lent decât la nivel național, iar
normele, standardele și practicile variază considerabil de la o țară la alta,
sectorul serviciilor a rămas în urma pieței produselor (deși încă din 2006 companiile au
posibilitatea de a furniza de acas ă o serie de servicii în străinătate),
normele privind recunoașterea calificărilor profesionale trebuie simplificate pentru ca lucrătorii
calificați să își poată căuta mai ușor un loc de muncă în altă țară din UE.
Piața serviciilor financiare reprezintă un caz special. Pentru a evita repetarea crizei din 2009, UE încearcă să
construiască un sector financiar mai sigur și mai puternic, luând măsuri ca supervizarea instituțiilor
financiare și reglementarea produselor financiare complexe și solicitând băncilor să dețină mai mult capital.
Crearea uniunii bancare a transferat mecanismele de supraveghere și rezoluție bancară de la nivelul mai
multor state membre la nivelul UE. Există și planuri privind realizarea unei uniuni a piețelor de capital,
menită:
să reducă fragmentarea piețelor financiare,
să diversifice sursele de finanțare,
să consolideze fluxurile de capital între țările UE,
să îmbunătățească accesul la finanțare pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici și
mijlocii.
Uniunea piețelor d e capital este o inițiativă a UE care urmărește extinderea și consolidarea integrării
piețelor de capital din cele 28 de state membre ale UE.
Uniunea piețelor de capital urmărește:
să pună la dispoziție noi surse de finanțare pentru întreprinderi, în speci al pentru întreprinderile mici
și mijlocii ,
să reducă costul mobilizării de capital ,
să crească numărul de opțiuni pentru deponenți în întreaga UE ,
să faciliteze investițiile transfrontaliere și să atragă mai multe investiții străine în UE ,
să acorde sprij in proiectelor pe termen lung ,
să confere sistemului financiar al UE mai multă stabilitate, reziliență și competitivitate .
Pentru a atinge aceste obiective, Comisia Europeană a propus un plan de acțiune care cuprinde o serie
de etape în urma cărora consoli darea progresivă a uniunii piețelor de capital să fie finalizată până în 2019.
Majoritatea acțiunilor se axează pe trecerea intermedierii financiare către piețele de capital și pe înlăturarea
obstacolelor care stau în calea investițiilor transfrontaliere.
LUCRARE DE DISERTAȚIE
22 Planul de acțiune cuprinde o serie de instrumente, de la acte juridice ale UE la sprijin pentru inițiativele
conduse de industria de profil. Proiectul sprijină și completează inițiativa numită „Planul de investiții pentru
Europa”, menită să stimuleze inves tițiile în UE.
Măsuri pe termen scurt în cadrul planului de acțiune:
un pachet de două propuneri legislative privind securitizarea ,
o revizuire a normelor existente privind prospectele ,
noi norme privind Solvabilitatea II care să poată fi aplicate proiecte lor de infrastructură ,
consultare privind obligațiunile garantate ,
consultare privind fondurile cu capital de risc și fondurile de antreprenoriat social ,
cerere de contribuții privind impactul cumulat al normelor financiare actuale .
Baza legislativă
Legislația piețelor de capital adoptate în ultimii ani, conferă un rol important asupra AES într -un
număr de domenii. Feedback -ul de consultare a solicitat AEVMP, în specia l, să joace un rol mai puternic în
consolidarea convergenței de supraveghere în reglemen tarea pieței de capital și de raportare pe piață, și să se
asigure că reglementare unică este aplicată în mod consecvent în întreaga UE. Eforturile în ultimii ani pentru
construi un set unic de norme pentru piețele de capital ar trebui să conducă la capit al mai integrat și eficient
piețe. integrare financiară va trebui să fie însoțită de concentrare mai mare de AEVMP privind realizarea
convergenței rezultatelor de supraveghere în întreaga UE, inclusiv contabilitate, pentru a se asigura că piața
unică func ționează bine. AEVMP ar pute a să se concentreze mai mult pe identificarea, sprijinirea și
promovarea celor mai bune practici pentru a asigura eficacitatea tehnici de control ale statelor membre și
rezultate comparabile în întreaga UE. În acest context, AEV MP ar tre bui să utilizeze mai sistematic și
eficient instrumente le pe care le are, în anumite evaluări tematice și de țară la egal la ega l.
Unele dintre normele de aplicare sunt încă în de pregătire și va intra în vigoare în mod progresiv în anii
următori.19 Pentru a se asigura că recenta reforme legislative îndeplinesc obiectivele, o evaluare
cuprinzătoare a eficiențe i acest nou peisaj dezvăluire și ar putea contribui la asigurarea coerenței,
identificarea eventualelor lacune sau duplicări inutile, și să se rvească drept bază, acolo unde este necesar,
pentru o raționalizare
cerințe.
Pentru a mobiliza mai bine de economii canalizate prin intermediul piețelor de capital, investitorii de
retail ar trebui, de asemenea, au acces facil la o gamă de produse de inv estiții adecvate și cost -eficiente și la
prețuri accesibile și consiliere independentă. Unele răspunsuri de consultare a subliniat că investitorii de
retail primesc recompense în prezent limitate pentru asumarea riscurilor mari asociate pe baza de piață
19 Directiva 2014/91 / UE; Regulamentul (UE) nr 1286/2014; Directiva 2014/65 / UE; Distribuție Asigurări, Directiva (IDD),
10747/15; Directiva 2009/138 / CE și propunerea Comisiei de regulament privind raportarea și transparența operațiunilor de
finanțare de valori mobiliare (SFTR), COM / 2014/040 final
LUCRARE DE DISERTAȚIE
23 investiții din cauza taxelor de intermediere și distribuție mari. Legislația în MiFID II, ambalaj e de vânzare
cu amănuntul și pe bază de produse de asigurare de investiții (PRIIPs) și de asigurări Directiva Distribuție
(IDD), aduce modificări importante în normele care reglementează investițiile consiliere și de prezentare a
produsului. Trecerea la distribuția online a produselor de investiții și apariția unor noi soluții FinTech
prezintă o oportunitate de a dezvolta în continuare consultativ servicii și „ac ces liber“ platforme de
distribuție online. Va fi important să se asigure aceste modificări sunt însoțite de o evaluare critică a
soluțiilor de investiții și rezultatele care sunt pr opuse investitorilor de retail.
Piața unică: date și cifre:20
Cel mai mare PIB din lume;
500 de milioane de consumatori, 20 de milioane de IMM -uri;
28 de state member;
Simbol al integrării europene;
Cel mai mare exportator din lume și cel mai mare importator de alimente și furaje;
7 % din populația mondială;
20 % din exporturile și importurile înregistrate la nivel mondial .
Piața unică există pentru a aduce beneficii celor peste 500 de milioane de consumatori din UE, care au
dreptul de a achiziționa bunuri și servicii de la orice comerciant (condițiile și obligațiile contractuale fiind
peste tot aceleași). Când consumatorii au posibilitatea de a face cât mai multe alegeri în cunoștință de cauză,
piața unică devine mai puternică și se stimulează concurența, inovarea și creșterea.21
2.2 Avantajele pie ței unice
Piața Unică Europeană este teritoriul celor 27 de țări membre în care circulă liber bunurile,
persoanele, serviciile și capitalurile după reguli prestabilite de comun acord.
Avantajele și dezavantajele sunt reprezentate prin cele 4 libertăți :
liberă circulație a bunurilor, și, s erviciilor ,
accesul la bunuri și servicii mai diversificate, de calitate mai sigură și la un preț mai
rezonabil ,
un nivel mai ridicat de protecție al consumatorilor ,
asistență mai ridicată ,
statuarea unor reguli și posibilități de a se organiza și acționa ,
unstandard de viață cât mai apropiat între toți cetățenii români ,
20 Cairns, Walter . Introducere în legislația Uniunii Europene. – București, Editura Universal Dalsi, 2 001
21 https//bookshop.europa.eu ,,Să înțelegem politicile Uniunii Europene”
LUCRARE DE DISERTAȚIE
24 liberă circulație a persoanelor ,
posibilitatea găsirii unui loc de muncă în oricare dintre țările UE ,
recunoașterea diplomelor și a celorlalte atestate profesionale ,
valorificarea drepturi lor sociale deja existente în țară de origine ,
mai puțină birocrație și corupție ,
călătorii mai rapide și mai sigure ,
accesul la formarea profesională în orice instituție de profil European,
securitate socială mai sigură ,
liberă circulație a capitalurilor ,
credite mai accesibile, dobânzi mai rezonabile ,
comisioane bancare mai mici ,
o moneda unică care permite comparații rapide de preț ,
tradiții și călătorii mai certe ,
garantarea pt cetățeanul român la nivel de 20.000 de euro pt depozitele bancare, și de 15. 000
de euro pt micii investitori
Fără o armonizare a prevederilor fiscale și fără o autoritate fiscală unică pentru toate statele membre,
Uniunea Piețelor de capital, ca și Uniunea Bancară, vor funcționa dificil și probabil că nu vor produce
efectele scont ate.
Uniunea Piețelor de Capital nu poate funcționa eficient atâta vreme cât piețele din sudul Europei sunt
subdezvoltate față de piețele din vest. Efectele sale benefice s -ar manifesta cel mai clar, atât la nivel
național, cât și la nivel european, numai în contextul aderării la Uniunea Monetară și al atingerii unui grad
mai mare de convergență. În caz contrar, șocurile economice și financiare vor fi resimțite mai intens decât în
cazul neparticipării la o astfel de uniune. Contrar obiectivelor și așteptări lor, Uniunea Piețelor de Capital ar
putea avantaja investițiile tocmai în țările dezvoltate, mai mult decât cele către țările de la periferia
economiei europene.
Unul dintre efectele implementării proiectului Uniunii Piețelor de Capital va fi probabil cont inuarea
tendinței de suprareglementare în acest sector al pieței financiare, fapt care ar putea genera costuri
suplimentare pentru intermediari și emitenți („regulatory tsunami”).22
În contextul Uniunii Piețelor de Capital, supravegherea ar trebui să se rea lizeze pe doi piloni: un
pilon pentru supravegherea grupurilor și un pilon pentru supravegherea entităților naționale, având drept
efect scăderea puterilor de autorizare, supraveghere și control pe care le dețin autoritățile naționale .
22 Comisia Europeană (2015), Carte Verde –crearea unei Uniuni ale Piețelor de Cap ital, Bru xelles, 18.02.2015, COM (2015)
LUCRARE DE DISERTAȚIE
25 2.3 Impactul aparitiei p ietei unice asupra IMM -urilor
Microîntreprinderile și IMM -urile alcătuiesc 99 % din totalul întreprinder ilor din UE. În prezent, există
aproximativ 21 de milioane de IMM -uri cu aproximativ 33 de milioane de angajați, care reprezintă o sursă
esențială de sp irit antreprenorial și de inovare, aspecte vitale pentru competitivitatea întreprinderilor din UE.
Politica UE în materie de IMM -uri are drept obiectiv garantarea faptului că politicile și acțiunile Uniunii țin
seama de nevoile întreprinderilor mici și con tribuie la transformarea Europei într -un spațiu mai atractiv
pentru crearea de întreprinderi și desfășurarea de activități economice.
Diferența de informații dintre IMM -uri și investitori poate fi un obstacol în calea finanțării
nebancare. În special, cost urile de căutare împiedică investitorii potențiali să identifice și să evalueze
atractivitatea în companii în care să investească. Este necesar, pe de o parte, ca în întreprinderile mici să fie
nevoite să conștientizeze opțiunile de finanțare bazate pe pia ță pe care le au la dispoziție și, pe de altă parte
altele, pentru a face companiile mai vizibile pentru investitorii potențiali locali și paneuropeni.
Semnalizarea disponibilității opțiunilor de finanțare bazate pe piață pentru IMM -uri printr -o gamă
largă, Guvernul condus și de piață pe bază de mijloace, este primul pas. Această comunicare ar putea începe
prin bănci care furnizează feedback IMM -urilor cu privire la motivele refuzului de acordare a creditului
solicitat care, în unele cazuri, se pot datora faptului că există opțiuni de finanțare alternative mai adecvate.
Sprijinul consultativ este din ce în ce mai disponibil prin intermediul unui număr de persoane private
și publice . În unele state membre Comisia va facilita schimbul celor mai bune să prom oveze disponibilitatea
unor surse eficiente de informare și de sprijin pentru IMM -uri solicitând finanțare pe bază de piață în toate
statele membre. Această infrastructură locală sau națională pentru comunicarea cu privire la noi oportunități
de finanțare ar putea servi ca un bloc de construcție pentru un sistem informatic care să conecteze potențial ii
furnizor i de finanțare externă cu IMM -urile car e doresc să finanțeze în Europa Transfrontalieră .
Structura IMM -urilor pe domenii de activitate :23
Tabelul 1
Legătura ar putea conecta sistemele naționale existente pentru a reuni investitorii și IMM -urile în Europa.
23 D. Marin, Economia întreprinderii – Întreprinderile Mici și Mijlocii – Cu ce ne integrăm?, București, Editura Economică, 2002
LUCRARE DE DISERTAȚIE
26 Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă un factor de dezvoltare foarte important în economia
fiecărei națiuni. Avantajele acestora constau în flexibilitatea forței de muncă, în legă turile lor strânse
cu mediul local. Într -o economie globală post -industrială, consumatorii sunt orientați că tre produse
standard, dar, în același timp, se poate observa o înclinație accentuată spre consumul de produse și
servicii personalizate și o exigență crescândă în privința aspectului și calității produselor. Această
tendință, chiar dacă este încă limitată, apa re și în țările mai sărace și în sectoarele tradiționale. Se poate
spune că este loc pentru activități inovative, iar specializarea internațională a IMM din România poate fi
identificată mai mult în sectoarele tradiționale decât în industriile de vâr f. În toate ță rile, întreprinderile
mici și mijlocii care au cel mai mare succes, indiferent de nivelul lor tehnologic, sunt cele care
funcționează conform modelului “organizație de tip laborator” care implementează un mod de lucru “prin
proiecte” ș i nu numai prin “num ărul de ore de lucru”. Această “organizare de tip laborator” a unei
întreprinderi este comparabilă modului de lucru al structurilor dedicate cercetării și dezvoltă rii (C&D)
fie că sunt de tip centru tehnologic, incu bator, sau departament de cercetare . Acest nou mod de
administrare a afacerilor poate fi observat, evaluat și verificat chiar și în unele din întreprinderile mici și
mijlocii din România.
În România în anul 2010 ponderea IMM -urilor în totalul intr eprinderilor a fost de 89,5.
Capitalul majoritar de stat și cel mixt reprezintă mai puțin de 2%, deci se poate afirma că întreg sectorul
IMM are capital privat. În țările din Uniunea Europeană media ponderii IMM -urilor în totalul
întrepri nderilor este de 98,8%, în Uniunea Europeană, firmele mici și mijloci i sunt principala surs ă de
investiții private, de creștere economică și de locuri de muncă.
Președintele Consiliului Na țional al Întreprinderilor P rivate Mici ș Mijlocii din Rom ânia
(CNIPMMR) , spune că intrarea în UE prezintă mari oportunități, dar ș i mari pericole. "Dacă ne uităm la
experiența Greciei, Spaniei sau a Portugaliei, țări cu un nivel de dezvoltare mai scăzut în UE, observăm
că în primii tre i ani au dispărut între 15 și 30% dintre IMM – uri. Ținând cont de antecedentul istoric
este foarte probabil ca în Romania să avem 20 -25% dintre IMM -uri care nu vor rezista concurenței”.24
Importanța IMM -urilor la nivel naț ional câ t și comuni tare este reprezentată de ponderea
locurilor de muncă. În comparație cu firmele mari, IMM -urile au asigurat un număr mai mare de locurilor
de muncă, reprezentând peste 75% din locurile de muncă din anumite sectoare industriale precum
indus tria textilă, de construcții și de mobilă. Iar în ceea ce privește productivitatea muncii ponderea este în
favoarea întreprinderilor mari ce înregistrează cifre mai mari, în comparație cu IMM -urile. Cât
despre problemele și riscurile IM M-urilor am concluzionat că principala problemă este accesul facil la
instrumentele de finanțare.
Pornind de la Programul Lisabona, Uniunea Europeană a lansat pentru perioada 2007 -2013 un set
de inițiative care privesc cercetarea și inovarea, com petitivitatea globală a universităților și institutelor
24 http://www.europarl.europa.eu/
LUCRARE DE DISERTAȚIE
27 de cercetare, dezvoltarea aptitudinilor intreprenoriale și transferul cunoașterii în produse ș i servicii. La
nivelul comunități, liniile de politică stabilite își găsesc corespondență în programele prevăzute în
Cadrul Financiar 2007 -2013, respectiv: 25
1. Programul Cadru VII pentru Cercetare, principalul instrument prin care se susțin activitățile de
cercetare -dezvoltare, colaborarea transnațională în domeniu, cercetarea de frontier ă (coordonată de
Consiliul European al Cercetării) și rețelele de excelență, platformele tehnologice europene (grupuri de
interes, în principal firme și entități de cercetare, care definesc împreună agende strategice de
cercetare și care pot lansa și Inițiative Tehnologice Comune, implicând resurse publice și private
substanț iale);
2. Programul privind Competitivitatea și Inovarea, care susține inovarea și dezvoltarea IMM –
urilor, oferind suport financiar (în special pen tru start -up), susținând o rețea transnațională de
transfer tehnologic precum și numeroase alte inițiative, fără a implica însăactivități de cercetare sau
educaț ie;
3. Programul Educație și Pregătire 2010, prin care statele membre sunt susținute în adaptarea
sistemului de educație și formare în direcția atingerii obiectivelor Lisabona, cuprinzând și o
componentă de mobilitate ș i cooperare;
4. Programele de coeziune economică și socială, prin intermediul cărora statele, s au mai exact
regiunile sunt susținute cu sume importante în direcția reducerii decalajelor structurale, domeniul CDI fiin d
recomandat ca unul prioritar;
În anul 2004 Guvernul Ro mâniei a adoptat Strategia Guvernamentală pentru Susținerea
Dezvo ltării Întreprinderilor mici și Mijlocii în perioada 2004 -2008 prin Hotărârea Guvernului. nr.
1280/2004 . Prioritatea B, Măsura B6 -Susținerea incubatoarelor de afaceri în domeniul productiveși al
serviciilor creatoare de valoare adăugată ridicatăare ca scop suportul acordat pentru înființarea și
dezvoltarea incubatoarelor de afaceri și tehnologice în vederea stimulării afacerilor și a inițiativelor
inovative și a înființării pe plan local de întreprinderi mici și m ijlocii în domeniul producției și a
serviciilor generatoare de valoare adăugată.
Incubatoarele de afaceri asigură aceste servicii pe o perioadă medie de 3 ani. Din acest motiv este
vitală stabilirea unei politici eficiente de selecție și de ieșire din incubator a potențialilor clienți. Cele
mai eficiente incubatoare prezintă o strategie de dezvoltare pentru a încuraja creșterea economică locală,
pentru a nu subvenționa afaceri ineficiente sau în stare de faliment.
Fondul European de Inv estitii (FEI) a acordat în 2011 imprumuturi de 315 milioane de euro
Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Romania, prin initiativa JEREMIE.
25 www.mct.ro
LUCRARE DE DISERTAȚIE
28 JEREMIE este o inițiativă comună a direcției generale politici regionale a Comisiei Europene
și a grupulu i Băncii Europene de Investiții, din care face parte Fondul European de Investiții, care are ca
obiectiv îmbunătățirea accesului la finanțare pentru IMM -urile din Uniunea Europeană , în cadrul
perioadei de programare a Fondurilor Structur ale 2007 -2013. JEREMIE permite statelor membre și
regiunilor să dedice resurse naționale și din fondurile structurale pentru a crea fonduri de participare
care să poată finanța IMM -uri într -un mod flexibil. Instituțiile alese pentru a pune în practică această
inițiativă în Romania sunt două bănci: Banca Comercială Românăși Raiffeisen Bank. Timp de doi ani, ele
vor oferi finanțări în condiții preferențiale întreprinderilor mici și mijlocii românești care doresc
săinves tească sau își extind ă afacerile, scadența împrumuturilor fiind de până la șase ani.
"FEI a verificat și a evaluat in mod aprofundat expresiile de interes primite, pentru a selecta
cei mai buni solicitanti, pe baza criteriilor prest abilite si utilizand expertiza sa de peste 15 ani in acordarea
de garanții institutiilor financiare din intreaga Europa", s -a precizat intr -un comunicat de presa.
Programul Start urm ărește finanțarea implementării celor mai bune planuri de afac eri și distribuirea
de alocați i financiare nerambursabile.
Beneficiarii pot fi microintreprinderi și intreprinderi mici și mijlocii.
Ghidul surselor de finanțare pentru IMM -uri întocmit de Agenția Națională pentru Întreprinderi
Mici și Mi jlocii și Cooperație cuprinde fonduri :26
de la bugetul de stat (programe naționale de finanț are);
din programul PHARE (asistență și consultanță);
din fonduri structurale (finanțări nerambursabile);
din garanții bancare;
microfinanțări (credite).
Teoretic, fiecare întreprindere din UE are acces la 28 de piețe naționale și la 500 de milioane de
potențiali consumatori. Aceasta înseamnă că întreprinderile mari pot beneficia de economii de scară, iar cele
mici și mijlocii au șansa de a pătrunde pe piețe noi. IM M-urile sunt deosebit de importante pentru economia
europeană, ele creând circa 85 % din locurile de muncă noi disponibile în UE. 27De asemenea, se numără
printre cele mai inovatoare companii din UE, inovarea fiind esențială pentru ieșirea din criză. Datori tă
beneficiilor oferite de piața unică, întreprinderile europene pot concura și în țări din afara Uniunii.
26 Publicații ale Institutul Național de Statistică
27 Dragoș, Dacian, Cosmin. Uniunea Europeană. Instituții. Mecanisme. – București, Editura All Beck, 2007
LUCRARE DE DISERTAȚIE
29 Statistici privind evolutia IMM -rilor:
Figura 4: Nr. de perso ane angajate ș i valoarea adaugată î n România
Sursa: https//ec.europa.eu
Figura 5: Nnumărul de persoane angajate și valoarea adăugată în UE
Sursa: https//ec.europa.eu
Sprijinul oferit întreprinderilor mici a provenit din multiple surse.
Datorită succesului de care s -a bucurat Fondul european pentru investiții strategice, fin anțarea
destinată întreprinderilor mici a fost majorată în iulie 2016 cu 500 de milioane de euro. Pe lângă Planul de
investiții, COSME, programul UE pentru întreprinderile mici și mijlocii, care se desfășoară în perioada
2014 -2020, cu un buget de 2,3 milia rde de euro, are obiectivul de a ajuta la crearea și dezvoltarea
întreprinderilor. Programul facilitează accesul întreprinderilor la piețe, creează un mediu de afaceri favorabil
și promovează antreprenoriatul. În cadrul revizuirii bugetare intermediare s-a propus majorarea bugetului
pentru instrumente financiare cu 200 de milioane de euro.
În 2016, s -a utilizat o sumă suplimentară de 45 de milioane de euro pentru a ajuta întreprinderile mici
și mijlocii să își găsească parteneri de afaceri, să înțeleagă leg islația UE și să obțină finanțare din partea
LUCRARE DE DISERTAȚIE
30 Uniunii prin intermediul Rețelei întreprinderilor europene. Aproximativ 450 000 de societăți au beneficiat de
servicii din partea a 625 de organizații participante din toate regiunile UE și din 35 de țări din af ara acesteia.
În noiembrie 2016 , Comisia a adoptat Inițiativa privind înființarea și extinderea întreprinderilor cu scopul de
a le oferi numeroșilor antreprenori inovatori din UE toate șansele posibile de a deveni lideri la nivel
mondial. Inițiativa reuneș te toate oportunitățile pe care le oferă deja UE și pune un nou accent pe investițiile
cu capital de risc, pe legislația în materie de insolvență, pe impozitare și pe proprietatea intelectuală.
LUCRARE DE DISERTAȚIE
31 3. CAPITOLUL II I – IMPACTUL CRE ĂRII UNIUNII PIE ȚELOR DE CAPITAL ASUPRA
PIEȚEI DE CAPITAL NA ȚIONALE
Piața de capital din România a cunoscut o creștere importantă în cursul anilor 2010 – 2013 ca urmare
a noilor listări de companii de stat și a conjuncturii pozitive la niv el internațional.
Creșterea s -a manifestat aproape pe toate palierele: evoluția indicilor lichidității și capitalizării.
Perioada 2014 -prezent a fost însă una de stagnare, deși contextul general european a rămas relativ
favorabil. Evoluțiile negative s -au înregistrat cu precădere la capitolul lichiditate. Graficul de mai jos
arată că în cursul anului 2015 aproape în majoritatea ședințelor de tranzacționare la Bursade Valori
București valoarea tranzacțiilor a fost mai mică de cât media zilnică aferentă anului 2014.
Figura 6: Evoluția valorii zilnice tranz acționate in perioada ianuarie -iunie 2015 comparativ cu media z ilnică din aceeași
perioadă a anului 2014
Sursa: www.bvb.ro
Aderarea la Uniunea Piețelor de Capital pentru țările mici, în dezvoltare, care încă nu sunt parte
a zonei euro și nici a Uniunii Bancare, ar putea crea și accentua vulnerabilitățile structurale. Ideal ar fi ca
aderarea la o astfel de piață să aibă l oc după ce se parcurge o etapă mai consistentă din procesul de
convergență reală și nu cu foarte mult timp înainte de momentul asumat pentru aderarea la zona euro.
Dacă România ar adera la Uniunea Piețelor de Capital cu mult mai devreme de realizarea unei
convergențe reale, atunci volatilitatea fluxurilor de capital ar putea fi dificil de controlat și s -ar
putea putea transmite asupra volatilității cursului de schimb, ar putea crea distorsiuni în finanțarea
economiei și în menținerea echilibrelor externe (ex. un nivel scăzut al deficitului de cont curent). Așa cum
relevă și experiența țărilor participante la Uniunea Monetară, aderarea la o astfel de construcție
paneuropeană trebuie făcută în mome ntul în care economia/gradul de dezvoltare și de competitivitate/stadiul
de convergență reală o permit. Altfel, economia unui stat care a aderat la uniune fără a fi suficient
LUCRARE DE DISERTAȚIE
32 pregătit ar putea avea de suferit mulți ani la rând. În cazul României, ader area într -un moment în care
economia și piața de capital sunt încă insuficient pregătite ar putea conduce la situația în care ulterior
ar trebui să solicite și să negocieze derogări și amânări de la implementarea diferitelor măsuri de
armoni zare. Este foarte dificil de făcut o cuantificare economica, obiectivă, a efectelor aderării. Cel mai
adesea, dezbaterea merge către zona de politică strategică, pentru că nu se poate estima în bani care va fi
efectul integrării (pozitiv sau negativ). Se p une întrebarea dacă o autoritate europeană (în cazul de față
ESMA –European Securities Market Authority) ar putea fi un supraveghetor mai performant decât o
autoritate națională (în cazul României –Autoritatea de Supraveghere Financiară) . Din experiența
Uniunii Monetare și a Uniunii Bancare s -a dovedit, cel puțin până în prezent, că ECB nu a fost un
supraveghetor mai performant: efectele crizei asupra băncilor din zona euro au fost în general mult mai
puternice decât cele pe care le-au resimțit băncile românești (desigur istoricul, nivelul de dezvoltare și
sofisticare, precum și situația acestora în perioada anterioară crizei sunt mult diferite, de aceea probabil că o
astfel de comparație este interpretabilă. Chiar și așa, est e destul de plauzibil că un supraveghetor
paneuropean va fi nevoit să stabilească o politică unitară, pornind probabil mai mult de la nevoile existente
pe piețele cele mai mari sau de la prioritățile europene și să fie mai puțin preocupat de nevoile specif ice ale
piețelor mai mici, aflate în curs de dezvoltare. Totuși adesea realitățile economice locale sunt
diferite de cele generale sau de media europeană. De aceea, un supraveghetor local poate lua măsuri
specifice, care să fie mai eficiente în combaterea problemelor locale. Spre exemplu, este puțin probabil
ca viitoarea autoritate de supraveghere a unei astfel de Uniuni a Piețelor de Capital (indiferent că va fi tot
ESMA sau alta) să fie mai mult interesată de condițiil e specifice din România decât de cele din Germania,
Franța etc. Ca urmare, aceasta va fi mai tentată să adopte măsuri care să core cteze probleme din piețele mari
decât să aibă politici focalizate pe rezolvarea problemelor și vulnerabilităților de pe piața
românească. Așadar, ori de câte ori problemele piețelor în curs de dezvoltare vor fi diferite de cele ale
piețelor mature (și asta se întâmplă adesea), probabil că ele vor fi insuficient adresate de politicile
autorității paneuropene de s upraveghere, deci vor rămâne în mare parte nerezolvate și se vor acutiza.
De exemplu, Europa e suprafinancializată, conform unui raport emis în anul 2014 de Comitetul European
pentru Risc Sistemic, iar statisticile mai recente arată o t endință de creștere a sectorului bancar
paralel („shadow banking”) în Europa. România, pe de altă parte, e semnificativ subfinancializată.
Așadar, Europa reprezentată de piețele mature are nevoie de politici de reducere/t emperare a
anvergurii sistemului financiar (e vorba de dimensiunea instituțiilor, nu de cea a volumului de finanțare, care
evident că a scăzut în ultimii ani și se situează la un nivel insuficient), în vreme ce în Romania
situația este comple t inversă. Ce va alege autoritatea de supraveghere a Uniunii Piețelor de Capital să
urmărească prin politicile sale? Cel mai probabil aceste politici vor trebui să vizeze o diminuare a
dimensiunii instituțiilor și a complexității acestor a, în vreme ce în România sunt necesare politici de
dezvoltare. În cazul României, ca și pentru toate țările din UE care nu sunt și membre ale Uniunii Monetare,
LUCRARE DE DISERTAȚIE
33 eventuala aderare la Uniunea Piețelor de Capital fără a avea un calendar ferm și fezabil pentr u aderarea la
zona euro este foarte dificilă și ar putea crea tensiuni interne (ex. riscul generat de tranzacțiile
transfrontaliere, de deținerea de colateral în valută etc.)
Uniunea Piețelor de Capital a fost anunțată în noiembrie 2014 de către Comisia E uropeană și a
demarat în ianuarie 2015, având ca obiective principale creșterea loc urilor de muncă și a economiei,
sprijinirea companiilor (inclusiv IMM -uri) pentru obținerea de finanțări din diferite surse de capital și de
oriunde din UE, reducerea costur ilor aferente finanțării și crearea de noi oportunități pentru investitori în
vederea d iversificării investițiilor.
Prima etapă a proiectului s -a rezumat la discuțiile avute în cadrul Colegiului privind Uniunea Piețelor
de Capital și s -a concretizat în do cumentul intitulat Cartea Verde ce a fost publicat în dată de 18 februarie
2015 și supus dezbaterii publice în perioada 18 februarie -13 mai 2015 în scopul obținerii unor puncte de
vedere referitoare la provocările existente pe piețele europene de capital, acțiunile imediate necesare și
măsurile pe termen mediu și lung de dezvoltare și integrare a piețelor de capital. Cartea Verde precizează
intenția de a construi, "de jos în sus", o piață unică pentru capitaluri, prin identificarea barierelor și
eliminare a acestora una câte una.
Ulterior încheierii perioadei de consultare publică (în cursul căreia s -au primit 422 de opinii și
răspunsuri) a fost organizată conferință "Următorii pași în crearea unei Uniuni a Piețelor de Capital" al cărei
scop a fost să ajute la constituirea planului de acțiune. Temele principale abordate la conferință au fost:
creșterea accesului la finanțare, crearea oportunităților pentru investitori și încura jarea investițiilor în UE.
În data de 30 septembrie 2015 a fost adoptat de Comisi a Europeană Planul de acțiuni (însoțit de o
analiză economică), ce presupune o serie de acțiuni și măsuri care vor conduce la o uniune a piețelor de
capital până în anul 2019, respectiv la deblocarea investițiilor din UE și din restul lumii (mobilizarea
capitalului), la o mai bună conectare între finanțare și proiectele de investiții la nivelul UE, la un sistem
financiar mai stabil și la o integrare financiară aprofundată, respectiv o concurență mai puternică. Conform
acestuia, Comisia va adopta 33 de măsur i structurate în jurul următoarelor obiective: finanțare pentru
inovare, societăți nou -înființate și societăți necotate; facilitarea intrării societăților pe piețele publice și a
mobilizării de capital; investiții pe termen lung, infrastructură și investiț ii sustenabile; promovarea
investițiilor instituționale și de retail; stimularea capacității băncilor de a sprijini economia în sens larg;
facilitarea investi țiilor transfrontaliere.
Primele măsuri au fost adoptate de către Comisie simultan cu Planul de a cțiuni și au constat în
propunerile legislative privind securitizarea, îmbunătățirea regimului Solvabilitate II, consultarea privind
capitalul de risc și fondurile sociale de antreprenoriat (EuVECA și EuSEF), consultarea privind obligațiunile
garantate în UE, precum și cadrul UE privind reglementar ea serviciilor financiare.
LUCRARE DE DISERTAȚIE
34 În primul raport privind progresele realizate, care a fost publicat în data de 25 aprilie 2016, la șase
luni după adoptarea planului de acțiuni, pe lângă măsurile precizate anterior, su nt menționate și următoarele:
inițierea modificării Directivei privind Prospectul (noiembrie 2015), publicarea documentului Cartea Verde
privind serviciile financiare de retail (decembrie 2015), organizarea în cadrul ESMA a unui comitet privind
convergența în supraveghere precum și publicarea programului de convergență (februarie 2016), inițierea
unei consultări publice privind restructurarea și insolvența afacerilor (martie 2016) și privind consolidarea
comună a bazei de impozitare pentru societățile comer ciale (ianuarie 2016), precum și o serie de măsuri
privind dezvoltarea Angels investments în Europa.
Capital Market Union reprezintă un proiect al Comisiei Europene menit să faciliteze creșterea
anvergurii piețelor de capital și o mai bună integ rare a acestora la nivelul întregii Uniuni Europene. Acest
proiect este una dintre componentele cheie ale Planului de Investiții -una dintre prioritățile agendei Comisiei
Europene sub președinția d -lui Jean -Claude Junker și care vine ca răspuns la situația economică dificilă a
Europei, determinată inclusiv de scăderea semnificativă a investițiilor (ex. formarea brută de capital).
Documentul prin care Comisia Europeană propune principiilede funcționareale Capital Market
Union(Comisia Europeană, 2015 ) a fost publicat în vederea inițierii unei dezbateri la nivelul întregii Uniuni
Europene referitoare la dificultățile și posibilele acțiuni pe termen scurt, mediu și lung, având ca scop
dezvoltarea piețelor de capital (lichiditate, capitalizare, costuri m ai reduse, transparență mai ridicată, acces
mai facil la piață etc.) și, mai ales, diversificarea soluțiilor de finanțare pentru companiile europene, și
diminuarea costului capitalului, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Figura 7: Piețele internaționale de capital pe piața datoriei – semestrul 1, annul 2016
Sursa: eur -lex.europa.eu
LUCRARE DE DISERTAȚIE
35 Efectul indirect al acestor măsuri ar trebui să constea în sti mularea creșterii economice și implicit în
înființarea de noi locuri de muncă.
Capital Market U nion urmărește:
să pună la dispoziție noi sursede finanțare pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici
și mijlocii ;
să reducă costul mobilizării de capital;
să crească numărul de opțiuni pentru deponenți în întreaga UE;
să faciliteze investițiile transfrontaliereși să atragămai multe investiții străine în UE ;
să acorde sprijin proiectelor pe termen lung;
să confere sistemului financiar al UE mai multă stabilitate, reziliență și competitivitate .
Principiile care stau la baza proiectului Uni unii Piețelor de Capital sunt:
sporirea beneficiilor pe care piața de capital le generează în economie (dezvoltare economică
sustenabilă și înființarea de noi locuri de muncă);
formarea unei piețe unice de capital pentru toate cele 28 de state m embre, prin ridicarea tuturor
barierelor existente în prezent în calea liberei circulații a capitalurilor și a investițiilor
transfrontaliere la nivelul UE;
consolidarea stabilității financiare în spațiul UE prin aplicarea unitară și eficientă a unui cadru unic
de reglementare pentru serviciile financiare;
protecția investitorilor;
sporirea competitivității companiilor din țările membre și facilitarea atragerii de investiții din
afara UE.
Obiectivele proiectului de Uniune a Piețelor de C apital sunt:
dezvoltarea și reducerea fragmentării piețelor de capital din UE;
creșterea contribuției pieței de capital la finanțarea companiilor europene și reducerea dependenței de
creditarea bancară;
îmbunătățirea accesului la finanțare pentru comp anii, în special pentru întreprinderi mici și
mijlocii (care au pondere importantă la formarea PIB și asigură un număr important de locuri
de muncă);
facilitarea circulației capitalurilor și reducerea costurilor de finanțare .
Măsuri pe ter men scurt în cadrul planului de acțiune:
un pachet de două propuneri legislative privind securitizarea;
o revizuire a normelor existente privind prospectele;
noi norme privind Solvabilitatea II care să poată fi aplicate proiectelor de infrastructură;
consu ltare privind obligațiunile garantate;
consultare privind fondurile cu capital de risc și fondurile de antreprenoriat social;
LUCRARE DE DISERTAȚIE
36 cerere de contribuții privind impactul cumulat al normelor financiare actuale .
Planul de acțiune are la bază următoarele principii -cheie bazate pe concluziile Consiliului privind edificarea
unei uniuni a piețelor de capital:
1. Capital Market Union este un pilon important al planului de investiții al Comisiei de
promovare a locurilor de muncă și a creșterii economice în Europa p rin continuarea abordării triple
(consolidare fiscală favorabilă creșterii, reforme structurale, investiții), precum și prin înlăturarea
barierelor nejustificate din calea investițiilor transfrontaliere și prin diversificarea surselor de
finanțare, sprijin ind astfel în special finanțarea infrastructurii și a IMM -urilor;
2. Capital Market Union poate fi văzut drept un proiect de importanță comună pentru UE -28 și drept o
prioritate pentru finalizarea uniunii economice și monetare. Oportunitatea pe care o oferă t uturor
statelor membre, inclusiv celor cu piețe de capital mai puțin dezvoltate, de a beneficia de avantajele
oferite de piețele financiare europene mai aprofundate și subliniază principiile subsidiarității,
proporționalității, precum și cel al menținerii stabilității financiare și cel al protecției investitorilor,
principii care trebuie să fie respectate în toate inițiativele aferente dar și o bună funcționare a
piețelor de capital transfrontaliere care favorizează buna transmitere a politicii monetare și
facilitează o mai mare partajare privată a riscurilor, contribuind astfel la o mai mare rezistență la
șocuri a UE -8, inclusiv a zonei euro.
Figura 8: Fluxul global de capital
Sursa: IMF
LUCRARE DE DISERTAȚIE
37 Efectele BREXIT asupra programului privind Uniunea Piețelor de Capital
Brexit -ul reprezintă un eveniment care poate produce multe modificări profunde în arhitectura
instituțională, financiară, socială și politică europeană dar care nu va conduce la sfârșitul proiectului
european. Uniunea Europeană va continua să existe cu sau fără Marea Britanie și probabil că se va identifica
cea mai bună soluție pentru ambele părți, o formulă de continuitate sub forma celei experimentate deja cu
unele state europene (Norvegia, Islanda etc.). Dar, indiferent de fo rmula la care se va ajunge, Brexit -ul poate
reprezenta acel punct de inflexiune care să conducă la schimbări necesare consolidării proiectelor europene.
Un astfel de proiect cu impact major în domeniul financiar este Uniunea Piețelor de Capital care reprez intă o
componentă esențială a Planului de Investiții anunțat la nivel european, făcând parte din obiectivul de
consolidare a economiilor europene prin investiții.
Pe termen scurt, efectele Brexit -ului se manifestă cel mai vizibil pe piețele financiare și d e capital din
cadrul UE și constau în creșterea volatilităților și scăderea încrederii investitorilor. Astfel, în contextul actual
al Brexit -ului, proiectul Uniunii Piețelor de Capital capătă o importantă deosebită, iar implicațiile asupra
proiectului sunt multiple.
Un prim efect se poate manifesta din punct de vedere organizatoric și administrativ. Marea Britanie
este un contributor important la toate proiectele legislative la nivel european. Foarte multe inițiative de
cercetare și de construcție de noi re glementări prudențiale privind piețele financiare sunt susținute cu resurse
(sau chiar asumate ca leadership) de Marea Britanie. Chiar dacă proiectele pan -europene nu sunt apanajul
sau meritul unei singure țări și nici al unui grup restrâns de persoane, to tuși schimbările radicale în
leadership (mai ales fără o tranziție bine pregătită) pot întârzia sau afecta rezultatele, inclusiv ca urmare a
modificării resurselor umane și financiare alocate acestor proiecte. Dar, ținând cont de faptul că ieșirea Marii
Britanii se va face în cel puțin doi ani, pe termen scurt, un posibil impact negativ asupra programului privind
Uniunea Piețelor de Capital este redus, deoarece în acest an se urmărește finalizarea măsurilor deja
discutate, urmând ca abia anul următor să se reevalueze progresul făcut și să se decidă noile acțiuni și
propuneri care mai sunt necesare. Pe termen lung, un posibil impact negativ ar putea apărea din cauza
implicării mai reduse a celorlalte state membre (comparativ cu Marea Britanie). De exemplu, în cadrul
dezbaterii privind Cartea Verde28, majoritatea opiniilor și răspunsurilor au provenit din Marea Britanie
(22,51%).
Înaintea rezultatelor privind Brexit -ul, comisarul Jonathan Hill afirma că o eventuală ieșire a Marii
Britanii din UE va genera efecte negative atât pentru Marea Britanie cât și pentru UE, din perspectiva
Uniunii Piețelor de Capital, a stabilității financiare și a creșterii economice, fiind de părere că
"implementarea unei Uniuni a Piețelor de Capital fără cel mai mare jucător din piața de capital, în mod
sigur va schimbă dinamica" .29 Această situație este probabilă deoarece unul dintre pilonii principali ai
programului constă în diversificarea riscurilor și dispersarea șocurilor, astfel încât situația existența în timpul
28 www.bursa.ro
LUCRARE DE DISERTAȚIE
38 crizei economice să nu mai aibă loc, iar fără piața de capital din Marea Britanie este mai dificil de susținut
acest aspect. Dar impactul ieșirii Marii Britanii asupra Uniunii Piețelor de Capital poate fi diminuat în
condițiile în care se negociază o variantă favorabilă ci rculației libere a capitalurilor și fără existența multor
UE, și de faptul că aceasta susține o parte semnificativă din economia UE, este cu atât mai important de
bariere tarifare, financiare sau economice.
De asemenea, un obiectiv important al proiectulu i Uniunii Piețelor de Capital îl reprezintă creșterea
locurilor de muncă și a economiei, creștere care, până în anul 2015 a fost susținută în mare parte de Marea
Britanie (17,60% ponderea PIB -ului Marii Britanii în PIB -ul UE). Ținând cont de posibilitatea ieșirii Marii
Britanii din urgentat implementarea programului, astfel încât impactul ieșirii Marii Britanii din UE să fie
diminuat cu ajutorul unei piețe unice de capital, lucru care este susținut și de comisarul Vladis Dombrovskis.
De altfel, Vladis Dombr ovskis a afirmat că "posibilitatea că cel mai mare centru financiar din Europa să
iasă din UE determină, în mod urgent, necesitatea unor piețe de capita l mai dezvoltate în UE". 30Aceasta
denotă o importanță ridicată pentru accelerarea acțiunilor în cadrul p roiectului. Mai mult, piața de capital a
Marii Britanii, mai dezvoltată și mai complexă comparativ cu celelalte piețe din UE (are o capitalizare
bursieră de peste 120% din PIB, plasându -se pe locul 2 în UE) trebuie să se afle în interiorul Uniunii Piețelor
de Capital ceea ce ar da o mult mai mare consistență și ar consolida piața de capital europeană în concurență
cu marile piețe de capital din lume. Singure, piața londoneză și Uniunea Piețelor de Capital au o forță
concurențială mai redusă în atragerea inv estitorilor și capitalurilor. Astfel, atât pentru piață european ă,
pentru proiectul Uniunii Piețelor de Capital cât și pentru cea londoneză primordială este fuziunea dintre
Deutsche Boerse și London Stock Exchange. Proiectul se poate realiza ținând cont că ambele părți și -au
manifestat intenția, iar Marea Britanie va mai rămâne doi ani în UE, termen suficient pentru realizarea
fuziunii, dar și pentru ca Uniunea Piețelor de Capital să devină funcțională. Fuziunea dintre London Stock
Exchange și Deutsche Boer se va fi pilonul principal în jurul căruia se va constitui Uniunea Piețelor de
Capital. De asemenea, fuziunea și Uniunea Piețelor de Capital vor genera direcțiile principale în vederea
negocierii ieșirii Marii Britanii din UE în ceea ce privește legăturile financiare dintre cele două entități.
Din perspectiva impactului asupra celorlalte state membre, Brexit -ul ar putea avea implicații
negative pentru țările cu piețe de capital dezvoltate din cauza intensității și complexității interconexiunilor
dintre infr astructurile, fluxurile și operațiunile financiare dintre acestea și piața de capital din Marea
Britanie, care ar putea fi afectate de pierderea statului de membru UE al acesteia din urmă. În schimb, țările
cu piețe de capital în curs de dezvoltare (ex. Ro mânia, Bulgaria, Letonia) ar putea să sufere mai puțin în
această privința și chiar să fie potențiale beneficiare ale reorientării investitorilor și fluxurilor de capital.
Aceste beneficii depind însă foarte mult de gradul de pregătire al acestor piețe, de compatibilitatea
infrastructurilor lor financiare cu cele existe în celelalte piețe europene, precum și de contextul economic
local și internațional. În urma crizei economice, investitorii și -au schimbat comportamentul, nu mai au
29 www.politico.eu/article/london -and-europe -both-lose-if-brexit -wins -jonathan -hill-brexit -europe -single -market
LUCRARE DE DISERTAȚIE
39 neapărat o abordare globa lă ci mai mult una locală sau punctuală. În acest context, țările care au o stabilitate
financiară mai bună au șanse mai mari să atragă investiții. Capitalurile și investitorii care ar putea părăsi
Marea Britanie se vor orienta probabil către alte piețe de zvoltate din UE, dar ar putea avea în vedere și
piețele în curs de dezvoltare sau piețele emergente, iar impactul lor pozitiv asupra acestor economii mai
puțin dezvoltate va fi mai vizibil decât cel asupra economiilor dezvoltate, că urmare a efectului de s cala.
În concluzie, este puțin probabil ca Brexit -ul să cauzeze efecte negative pe termen scurt asupra
programului Uniunii Piețelor de Capital, deoarece în acest an nu se vor iniția noi măsuri ci se vor finaliza
cele existente. În schimb, în viitor pot ap ărea efecte negative, pentru că programul nu va mai genera
beneficii maxime din diversificare, iar lipsa din cadrul programului a experienței Marii Britanii pe piața de
capital și a influenței acesteia, inclusiv datorită dreptului comun, va încetini ritmul de elaborare și adoptare a
unor reglementări flexibile, favorabile dezvoltării economice. Dar impactul ieșirii Marii Britanii poate fi
diminuat asupra Uniunii Piețelor de Capital atât printr -o negociere favorabilă circulației libere a capitalurilor
cât ma i ales prin fuziunea dintre London Stock Exchange și Deutsche Boerse și integrarea noului colos
financiar în Uniunea Piețelor de Capital. Este foarte important însă ca programul să continue și să -și atingă
obiectivele de stimulare a creșterii economice și creării de noi locuri de muncă.
30 www. europa.eu/rapid/press -release_SPEECH -16-2428_fr.htm
LUCRARE DE DISERTAȚIE
40
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Pentru a întări mecanismul de transmisie în economiile statelor membre a efectelor pozitive ale
înființării Uniunii Piețelor de Capital, ținând cont de reticența investitorilor și de lipsa oport unităților de
investiții, sunt necesare instrumente de legătură care sa transfere capitalurile tranzacționate pe piețele
financiare în economia reală.
În ultimii ani, au fost adoptate o serie de măsuri concrete care au adus mari îmbunătățiri modului în
care funcționează piața unică. În ciuda progreselor înregistrate, mai sunt încă deficiențe pe piața unică
europeană, mai ales în sectorul digital, al serviciilor și energiei. Este nevoie de acțiuni la nivel european
pentru a îndepărta și restul obstacolelor a dministrative și pentru a ajuta întreprinderile și cetățenii să profite
la maximum de avantajele oferite de piața unică. Unele deficiențe pot fi eliminate dacă statele membre
aplică în mod corect legislația europeană existentă. Comisia promovează tot mai m ult ideea parteneriatului
cu și între statele membre, inclusiv evaluările inter pares și schimbul de bune practici. În viitor, piața unică
va trebui să continue să se dezvolte, pentru ca potențialul său neexploatat încă să devină un adevărat motor
al creșt erii economice.
Obiectivul strategiei Europa 2020 este de a se asigura că redresarea economică a Uniunii Europene
(UE) în urma crizei economice și financiare este susținută de o serie de reforme în vederea punerii unor baze
solide pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă până în 2020. Abordând punctele slabe de
ordin structural ale economiei UE și aspectele economice și sociale, strategia ține cont și de provocările pe
termen mai lung reprezentate de globalizare, de presiunea exercitată asupr a resurselor și de îmbătrânire.
La nivel european, piața unică, bugetul UE și politica externă europeană constituie instrumente
suplimentare pentru îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020.
LUCRARE DE DISERTAȚIE
41
B I B L I O G R A F I E
1. Adrian, Liviu, Ivan. Statele Unite ale Europei: Uniunea Europeană între interguvernamentalism și
supranaționalism. – Iași, Editura Institutul European, 2007;
2. Anghelache, G. ,Piața de capital în context european, Editura Economică, București ,2009;
3. Bărbulescu, Iordan, Gheor ghe. Procesul decizional în Uniunea Europeană . – Iași, Editura Polirom,
2008;
4. Cairns, Walter . Introducere în legislația Uniunii Europene. – București , Editura Universal Dalsi,
2001;
5. COM(2010) 284 și COM(2011) 164 ;
6. Comisia Europeană (2015), Carte Verde –crearea unei Uniuni ale Piețelor de Capital, Bruxelles,
18.02.2015, COM (2015) ;
7. D. Marin, Economia întreprinderii – Întreprinderile Mici și Mijlocii – Cu ce ne integrăm?, București,
Editura Economică, 2002 ;
8. Directiva 2006/46/CE;
9. Directiva 2007/36/CE;
10. Directiv a 2014/91 / UE; Regulamentul (UE) nr 1286/2014; Directiva 2014/65 / UE; Distribuție
Asigurări, Directiva (IDD), 10747/15; Directiva 2009/138 / CE și propunerea Comisiei de
regulament privind raportarea și transparența operațiunilor de finanțare de valori m obiliare (SFTR),
COM / 2014/040 final ;
11. Dragoș, Dacian, Cosmin . Uniunea Europeană. Instituții. Mecanisme. – București, Editura All Beck,
2007.
12. European Commission (2015), Initial Reflections on the obstacles to the deep and integrated EU
capital mar keters, Commission Staff Working Document, Bruxelles ;
13. http://ec.europa.eu/internal_market/financialmarkets/docs/clearing/second_giovannini_report_en.pdf
14. http://ec.europa.eu ;
15. https//bookshop.europa.eu ,, Să înțelegem politicile Uniunii Europene” ;
16. Publicații ale Institutul Național de Statistică ;
17. Roxana Dumitrascu, suport de curs ;
18. ttp://ec.europa.eu/finance/consultations/2015/long -term-finance/docs/consultation document_en.pdf ;
19. www.bnr. ro;
20. www.bursa.ro ;
21. www.ecb.europa.eu ;
22. www.europa.eu/rapid/press -release_SPEECH -16-2428_fr.htm ;
23. www.mae.ro ;
24. www.mct.ro ;
LUCRARE DE DISERTAȚIE
42 25. www.politico.eu/article/london -and-europe-both-lose-if-brexit -wins -jonathan -hill-brexit -europe –
single -market ;
LUCRARE DE DISERTAȚIE
43 A N E X E
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Lucrarea de disertație estenu este unitară, arenu are o structură corespunzătoare, rezolvănu rezolvă [627585] (ID: 627585)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.