Lucrarea constituie un studiu geomorfologic asupra celui mai important sector din bazinul râului Buzău, respectiv sectorul montan. [309887]

[anonimizat].

Mi-[anonimizat]-cât zona montană a Buzăului mereu a [anonimizat]-am dorit să aflu cum s-a format această zonă din punct de vedere geografic și cum a reușit râul Buzău să străbată lanțul muntos ce pare de neclintit timp de mii de ani.

Lucrarea a [anonimizat], ce individualizează arealul de studiu. Astfel, [anonimizat], [anonimizat], pentru realizarea lucrării de față.

Al doilea capitol prezintă evoluția și istoria recentă a [anonimizat] ([anonimizat]).

[anonimizat], [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat]. Toate aceste lucruri arătând cauzele și modificările ce au loc în arealul de studiu.

[anonimizat] a [anonimizat].

Scopul prezentei lucrări este acela de a [anonimizat], geologică, climatică, biotică și modul în care ei pot afecta dezvoltarea durabilă a spațiului analizat.

Lucrarea încearcă să valorifice cunoștințele acumulate de-a [anonimizat], cât și sprijinul și îndrumarea întregului colectiv didactic al Facultății de Geografie din București.

CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE

AȘEZARE GEOGRAFICĂ ȘI LIMITE

Zona de studiu delimitată se află în partea central estică a României având următoarele coordonate: 26o10`00” longitudine E și 45o30`00” latitudine N, prezentând o [anonimizat], iar pe direcțiile V și SV desfășurarea arealului de studiu este mai redusă (Fig.1)

Aceasta, [anonimizat]: partea SE a [anonimizat] o suprafață de 97,057 km2 (aproximativ 1,59 % din suprafața totală a județului), partea de NV a [anonimizat] o suprafață de 76,956 km2 (aproximativ 2,07 % din suprafața totală a județului), iar arealul de studiu ce se desfășoară pe direcțiile V [anonimizat] o suprafață de 76,130 km2 (aproximativ 1,41 % din suprafața totală a județului).

Fig. 1 Așezarea geografică a [anonimizat] ([anonimizat], [anonimizat], Clăbucetele Întorsurii Buzăului, Culmea Tătarului și Masivul Ciucaș), care au un rol decisiv în formarea și producerea proceselor geomorfologice actuale, datorită alcătuirii petrografice și a formațiunilor de sol prezente (de exemplu, prezența solurilor lutonisipoase sau lutoase-lutoargiloase, acestea fac parte din clasa Cambisoluri și se găsesc preponderent pe tot arealul de studiu, pot genera, în contact cu precipitații abundente, alunecări de teren, care pot modifica aspectul reliefului).

Considerăm că pentru a urmări limitele zonei de studiu, trebuie să ținem cont de desfășurarea acestuia, pentru a avea o imagine de ansamblu cât mai clară asupra arealului supus studiului. Astfel:

limita de nordică și vestică este reprezentată de Clăbucetele Întorsurii Buzăului, prezintă înălțimi ce variază între 700 și 1200 m;

limita estică este reprezentată de Munții Podul Calului, cu înălțimea maximă de 1437 m în vârful Podul Calului;

limita sud-estică este dată de Culmea Monteoru, având o înălțime maximă de 1347 m în vârful Monteoru, și de o depresiune ce mărginește Culmea Ivănețu, având o înălțime maximă de 1181 m în vârful Ivănețu;

limita sudică este reprezentată de Muntele Malâia, ce prezintă o înălțime maximă de 1662 m în vârful Malâia;

limita sud-vestică este dată de Masivul Ciucaș, ce are o înălțime maximă de 1954 m în vârful Ciucaș, și de Culmea Tătarului, având o înălțime de 1476 m în vârful Tătaru.

Istoricul cercetării bazinului Buzău

Caracterul unicat și complex al acestei zone de studiu care face parte din spațiul montan a făcut și continuă să facă în prezent, obiectul de studiu a numeroși cercetători din diverse ramuri ale geografiei.

Primele lucrări scrise despre zona montană a bazinului Buzău, din care face parte arealul supus studiului din cadrul lucrării de licență, au apărut în anul 1957. Astfel, o lucrare deosebită face referiri asupra alunecărilor de teren din bazinul Buzău, fiind redactată de către Lucian Badea, iar I. Marinescu cercetează cu interes desăvârșit din punct de vedere geologic munții Buzăului. Pe de altă parte tot în acest an, C. Martiniuc și Petre Coteț fac observații geomorfologice în munții Ciucaș.

Câțiva ani mai târziu, în jurul anului 1961, Traian Naum își îndreaptă atenția asupra zonei montane a Buzăului, unde analizează cu meticulozitate nivelurile de eroziune din zona de munte și impactul acestora asupra modificării reliefului.

În anul 1966, apare o lucrare de referință pentru zona geografică montană a Buzăului, “Modelarea naturală a reliefului și eroziunea accelerată”, a renumitul geograf Victor Tufescu.

În afară de marele geograf Victor Tufescu, un alt geograf de renume, Grigore Posea, oferă o atenție deosebită și se ocupă de studiul dinamicii albiei Buzăului în zona montană, în anul 1969.

În anul 1971, sub conducerea marelui hidrolog C. Diaconu apare vasta lucrare “Râurile României. Tot în acest an Mihai Iancu acordă o atenție sporită morfologiei depresiunii Întorsurii Buzăului, iar profesorul Grigore Posea își canalizează atenția asupra evoluției văii Buzăului.

Treisprezece ani mai târziu, mai exact în anul 1984, renumitul geograf și profesor, Mihai Ielenicz, scoate amplul studiu despre Munții Ciucașului și ai Buzăului.

În anul 1985, cinci oameni de seamă (N. Neguț, G. Mihai, D. Bălteanu, L. Căplescu și P. Bălăceanu) folosesc metoda fotogrammetrică privind studiul proceselor de modelare a versanților.

Elena Mihai, în anul 1987, elaborează lucrarea “Caracterizarea generală a Carpaților de Curbură”, în care partea privind analiza munților Buzăului revin lui Mihai Ielenicz, F. Dordânc și Dan Bălteanu. Această lucrare face parte din volumul al III-lea al Geografiei României.

În anul 1993, este întocmit un un studiu, care are în vedere unele cazuri de risc geomorfologic în Carpații de Curbură, de către Mihaela Constantin, Mihaela Dinu, Dan Bălteanu și a A. Cioacă.

Ion Sever Minea, în anul 2011, scoate un studiu exemplar al râurilor ce fac parte din bazinul Buzău (“Râurile bazinului Buzău”), având în vedere numeroase considerații hidrografice și hidrologice.

Doisprezece ani mai târziu, profesorul Daniel Constantin Diaconu acordă o atenție sporită bazinului Buzău, analizând principalele resurse de apă, subliniind importanța acestora în cadrul bazinului.

În concluzie, se poate afirma faptul că literatura geografică a acestei regiuni este bine reprezentată de o serie de studii hidrologice, geologice și geomorfologice, studii ce exprimă interesul cercetătorilor asupra zonei montane a Buzăului.

Metodologia

Lucrarea de față este rezultatul punerii în aplicare, pe parcursul unui an întreg, a unor serii de metode și tehnici de lucru și analiză a datelor geografice obținute din surse bibliografice, surse on-line sau chiar din cercetare proprie pe teren.

Metodele de cabinet sunt dominante în ceea ce privește proveniența informațiilor din toate capitolele lucrării de față. Astfel, realizarea istoricului cercetărilor, evoluția și istoria recentă a văii Buzăului, relieful văii, morfometria, morfografia, tipurile genetice de relief, modelarea reliefului, precum și vulnerabilitatea terenurilor și riscul geomorfologic, s-au realizat prin metoda cercetării bibliografice, utilizând sursele puse la dispoziție de biblioteca Facultății de Geografie.

Materialele grafice, cât și materialele cartografice reprezentative au fost obținute prin metoda cercetării în cabinet, cu ajutorul software-urilor SIG (QGIS 3.0.0, ArcMap 10.3.1), cât și cu ajutorul software-urilor de grafică (Inscape 0.91, CorelDRAW X6). Software-urile SIG au fost foarte utile și necesare în prelucrarea datelor disponibile pe serverele diverselor comunități ce fac publice date geografice opensource (http://www.geo-spatial.org/) sau chiar instituții publice (Administrația Bazinală de Apă Buzău – Ialomița, Sistemul Hidrotehnic Siriu).

Pe lângă metoda cercetării în cabinet, a existat și metoda cercetării în teren. Pe teren, au fost parcurse o serie de intineraririi în vederea consultării la fața locului a elementelor de ordin fizico-geografic, a cartărilor, și în vederea culegerii informațiilor de la localnici. Lucrarea conține și material ilustrativ (fotografii), prin care am încercat surprinderea diverselor aspecte geografice, precum și completarea și susținerea afirmațiilor din lucrarea de față.