LUCRARE METODICO- ȘTIINğIFICĂ [623294]
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Psihologie și ȘtiinĠele EducaĠiei
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
LUCRARE METODICO- ȘTIINğIFICĂ
PENTRU OBğINEREA GRADULUI
DIDACTIC I
Coordonator știinĠific:
Conf. dr. univ. DIANA CSORBA
Autor:
Prof. ION (căs. NAE ) LILIANA
Grădinița Nr. 3 Popești -Leordeni, jud. Ilfov
București 2017
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Psihologie și ȘtiinĠele EducaĠiei
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
JOCUL DIDACTIC MIJLOC DE DEZVOLTARE A
PERSONALITĂ܉II COPILULUI PRE܇COLAR ÎN CADRUL
ACTIVITĂğILOR INTEGRATE
LUCRARE METODICO- ȘTIINğIFICĂ PENTRU OBğINEREA
GRADULUI DIDACTIC I
Coordonator știinĠific:
Conf. dr. univ. Diana Csorba
Autor:
Prof. Ion (căs. Nae) Liliana
GrădiniĠa Nr. 3 Popești -Leordeni, jud. Ilfov
București 2017
CUPRINS
ARGUMENT ………………………………………………………………………………………………………………… 1
CAPITOLUL I ……………………………………………………………………………………………………………… 3
JOCUL – UNIVERS AL CUNOAȘTERII ÎN PERIOADA PREȘCOLARĂ ……………………. 3
fundamente teoretice …………………………………………………………………………………………………….. 3
I.1 Joc. Joaca. Joc didactic ………………………………………………………………………………………….. 3
I.2 Clasificarea jocurilor didactice ………………………………………………………………………………. 9
I.3 Abordări didactice în învă܊ământul pre܈colar ………………………………………………………. 14
CAPITOLUL II …………………………………………………………………………………………………………… 18
ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂ܉II COPILULUI 18
II.1. Conceptul de personalitate ܈i importan܊a acestuia la vârsta pre܈colară ……………….. 18
II.2 ContribuĠia jocului la dezvoltarea proceselor psihice ale copilului ……………………….. 20
II.3 Jocul didactic ܈i activită܊ile integrate ………………………………………………………………….. 26
II.4 InterferenĠe între jocul didactic și comunicare …………………………………………………….. 28
CAPITOLUL III …………………………………………………………………………………………………………. 32
CREATIVITATEA ……………………………………………………………………………………………………… 32
III.1 Conceptul de creativitate ……………………………………………………………………………….. 32
III. 2 Creativitatea – dimensiune esenĠială în formarea și dezvoltarea personalităĠii
copilului la vârsta pre܈colară …………………………………………………………………………………. 35
III. 3 Rolul creativită܊ii în activită܊ile integrate ………………………………………………………. 39
CAPITOLUL IV
STUDIU EXPERIMENTAL – JOCUL DIDACTIC MIJLOC DE DEZVOLTARE A
PERSONALITĂ܉II COPILULUI PRE܇COLAR ÎN CADRUL ACTIVITĂğILOR
INTEGRATE………………………………………………………………………………………………………………. 43
1
ARGUMENT
Jocul este cea mai spo ntană activitate a unui copil. Încă de mic, copilul învață prin joc,
noi ne jucăm cu proprii copii și îi învățăm prin joc să -și însușească primele deprinderi vitale și
esențiale pentru viață.
Odată cu descentralizarea învățământului ܈i instituirea unei variații curriculare s -a
schimbat ܈i abordarea predării la clasă.
Acest lucru este vizibil mai mult la ciclurile mari dar ܈i la grădiniță sunt schimbăr i majore în
procesul de predare . La pre܈colari orice formă de activitate are ca ingredient principal, jocul
didactic.
Jocul poate fi desfă܈urat ca atare ܈i aici mă refer ca activitate liberă ܈i independentă dar poate
îmbrăca ܈i forme de învățare dirijată ܈i atunci discutăm despre jocul didactic care are o structură
specială. Deasemenea jocul este o metodă eficientă care ajută cadrul didactic în procesul de
predare –învățare .
Copiii sunt dornici de joc ܈i sunt dispu܈i să se joace oricum. Prin urmare ܈i atunci când vorbim
de aplicar ea la grupă a unui joc didac tic, copiii nu prea fac diferența între jocuri (adică joc
obi܈nuit – joc didactic). Ei doar percep jocul didactic ca un altfel de joc, dar pentru ei atât timp
cât se joacă este mai mult decât în regulă. Oare de ce ? Jocul, indiferent de natura sa, creează
bună dispoziție , generează bucurie ܈i competiție între copiii.
Jocul în sine are multe valențe educative ܈i creative. La vârsta pre܈colară nici nu putem învăța
copiii fără joc, acesta este folosit ca modalitate impetuos necesară pentru transmiterea de noi
cuno܈tințe..
În societatea actuală observăm o serie de schimbări rapide care ne afectează traiul de zi cu zi ܈i
mai ales timpul liber. Majoritatea părinților au din ce în ce mai puțin timp liber în a se juca cu
proprii copii. Ace܈tia la rândul lor î܈i ocupă timpul cu o gamă vastă de jocuri care creeaz ă
dependență ܈i anume jocul pe calculator.
2
Încă de la cele mai fragede vârste copi ilor li se cumpără tablete ܈i copiii se joacă pe ele învățând
în acela܈i timp să descarce aplicații variate. Aceste jocuri au ܈i valențe pozitive necontestate dar
au ܈i aspecte care sunt în defavoarea dezvoltării emoționale ܈i a personalității copilului.
Prin urmare ceea ce am dorit să subliniez în lucrarea mea este faptul că , jocul didactic este o
modalitate eficientă în activitatea de la grupă ܈i are un rol pozitiv în dezvoltarea personalității
copilului pre܈colar.
Este important ca prin joc copilul să comunice verbal, prin mimică ܈i prin gestică , prin
exprimarea liberă a emoțiilor care le generează participarea la joc. Voia bună ܈i sentimentul de
bucurie este obținut prin implicarea copilului în activitatea directă a copilului alături de alți copiii
în cadrul jocului didactic.
Contactul în mod direct al copilului cu alți copii este vital pentru dezvoltarea personalității
acestuia , pentru socializare ܈i integrare în grupul de copiii.
3
CAPITOLUL I
JOCUL -UNIVERS AL CUNOAȘTERII ÎN PERIOADA PREȘCOLARĂ
I.1. JOC. JOACA . JOC DIDACTIC
Încǎ din Antichitate s -a descoperit faptul cǎ arta seamǎnǎ cu jocul, orice creație imitǎ
imaginea lumii. Arta nu doar modificǎ, ci construiește o altǎ lume prin intermediul jocului. În
spațiul pur al ideilor, jocul acapareazǎ și înstǎpânește ființa umană.
Primele definiții ale jocului, la îndemâna întregii lumi, aparțin dicționarului explicativ. Aici
copiii, adulții pot gǎsi câteva dintre explicațiile date de -a lungul timpului, jocului. Printre acestea
amintim câteva dintre ele:
– activitate fizicǎ, mintalǎ desfǎșuratǎ din plǎcere;
– distracție la care participǎ un grup de persoane lansate în dezlegarea unor probleme amuzante;
– acțiunea de a se juca și rezultatul ei, activitate distractivǎ;
– distracție a copiilor lipsitǎ de griji;
– competi ție sportivǎ (de fotbal, de baschet, de handbal, etc.).
Există o strânsă relație între joc și muncă, jocul fiind – așa cum preciza Jean Chateau – „o punte
aruncată între copilărie și vârsta matură” .
Ulterior, după cum arată Elkonin în lucrarea Psihologia jocului1, în toate limbile europene
cuvântul joc a început să se extindă asupra unei largi sfere de acțiuni umane care, pe de o pa rte,
nu presupun o muncă grea, iar pe de altă parte, oferă oamenilor veselie și satisfacție.
Jocul este o formă de activitate specifică pentru copil și hotărâtoare pentru dezvoltarea lui
psihică2 arată U. Șchiopu în Dicționar de psihologie , al cărei coordonator este. Studiind jocul
copilului în perioada preșcolară, autoarea precizează în lucrarea Probleme psihologice ale jocului
1 Elkonim , Psihologia jocului (1980, p. 14)
2 U.Șchiopu ,Dicționar de psihologie (1997),pag123
4
și distracțiilor (1970) că, prin intermediul jocului, copilul pune în acțiune posibilitățile care
decurg din structura sa particulară, traduce în fapt potențele virtuale care apar succesiv la
suprafața ființei sale, le asimilează și le dezvoltă.
Copilul ca ută în joc o încercare capabilă de a -i permite să -și afirme Eul său, jocul având pentru
copil rolul pe care munca o are pentru adult. Copilul se simte puternic prin succesele sale ludice.
Acest fapt este determinat în primul rând de apariția reprezentării. Istoria jocului infantil este, de
fapt, arată Ursula Șchiopu, istoria personalității care se dezvoltă și care se formează treptat.
În Dicționarul de psihologie (1978),3 P. Popescu- Neveanu precizează : jocul este un mod de
dobândire și precizare a cunoștințelor prin acțiune. Prin joc se dezvoltă procesele psihice de
reflectare directă și nemijlocită a realității – percepțiile (mânuind diferite obiecte și materiale,
copilului i se dezvoltă percepțiile de mărime, formă, culoare, greutate, distanță etc.) și
reprezentările -, dar și procesele psihice intelectuale, memoria, gândirea, imaginația. Jocul este o
activitate de gândire, arată Popescu -Neveanu, întrucât este orientat spre rezolvarea de probleme,
spre găsirea căilor în vederea depășirii unor obstacole, acțiunea și cuvântul constituind
principalele mijloace ale jocului.
În strânsă unitate cu celelalte procese de cunoaștere, prin joc se dezvoltă și limbajul copilului.
După cum nu există jocuri fără mișcare și fără acțiune, tot așa nu există nici jocuri lipsi te de
reacții verbale. În acest sens, Tina Bruce (1993) menționează că, copilul vorbește chiar și atunci
când se joacă singur. În această etapă de dezvoltare a vorbirii, soluționarea problemelor nu se
poate realiza pe planul limbajului interior, ci prin re acții verbale deschise.
Copilul gândește cu voce tare. De asemenea, în cadrul jocurilor colective, copiii se înțeleg asupra
subiectului, își repartizează rolurile, își comunică impresiile și astfel își activează vocabularul, își
precizează semnificația cuvintelor, își dezvoltă limbajul contextual.
Norbert Sillamy, în Dicționar de psihologie , definește jocul astfel : activitate fizică sau mentală
fără finalitate utilă, căreia i te dedici din simplă plăcere. Dar jocul este privit de Sillamy nu
numai ca acti vitate specifică copilului (pentru copil totul este joc) ci și ca :
• Metodă de instruire (în învățământul preșcolar, chiar și primar – joc educativ/joc didactic) ;
3 P. Popescu-Neveanu Dicționarul de psihologie (1978), pag.156
5
• Mijloc de investigație și tratament psihologic, în special la copii : modelaj, marionete, dar și
la adolescenți și adulți – se discută, în acest sens, de JOCOTERAPIE sau LUDOTERAPIE, ca
tehnică folosită cu precădere în psihiatrie, psihoterapie, pentru a favoriza resocializarea
pacienților (jocuri de îndemânare, jocuri de competiție etc.) ;
• Tehnica de grup, destinată formării participanților (joc de rol) – este derivată din psihodrama
lui Moreno și ia forma unei improvizații teatrale pe o temă aleasă în prealabil de toți
participanții; este un instrument de perfecționare personală (capacitate de comunicare,
soluționare de probleme, interrelaționare optimă), dar și mijloc de selecție profesională a
candidaților.
În prezent, se consideră că jocul reprezintă tipul fundamental de activitate a copilului și, în
același timp, mijloc de instruire și educație prin care copilul se dezvoltă fizic, intelectual și
social, de aceeași importanță ca și activitățile de învățare și muncă.
. Jocul are caracter polivalent, fiind pentru copil muncă, artă, realitate și fantezie. În acest sens,
peda gogul elvețian E.Claparède precizează că „jocul este însăși viața” . Jean Piaget, elevul lui
Claparède, referindu- se la evoluția jocului, acordă un rol deosebit factorului imitație, în timp ce
alți psihologi socotesc de maximă importanță evoluția proceselor de cunoaștere, trecerea de la
planul concret al acțiunii la cel abstract.
Joaca devine o formă proprie de manifestare, în care se afirmă liber și trăiesc satisfacții
puternice. Pentru copii, joaca este o activitate lipsită de griji, o distracție în care e i au un rol
însemnat. Joaca unui copil nu poate fi copiată de adult, pentru că aici formele de manifestare sunt
specifice vârstei mici. Găsim diferențe de joacă și între copii, în funcție de vârsta, de mediul
cultural în care se dezvoltă, de starea materială etc. La joacă fiecare copil își stabilește reg ulile,
conținuturile, pe care le schimbă de câte ori e necesar. Joaca este o distracție pentru copil, o
evadare din lumea organizată și o incursiune într -o lume proprie în care pot apărea restricții
numai da că sunt acceptate de copil. În joacă copilul găsește plăcerea deplină deoarece trăiește
nedisimulat. Jocul este tot atât de necesar dezvoltării multilaterale a copilului ca și lumina
soarelui. Prin joc, copilul învață și se dezvoltă totodată. Jocul înseamnă o explorare a universului,
a realității. Pentru copil, jocul este distracție, este învățătură, este muncă, mijloc prin care se
educă, mijloc eficient de cunoaștere a lumii înconjurătoare și de educare a limbajului.
6
Jocul didactic
Jocul didactic este o formă de activitate, atractivă și accesibilă copilului, prin care se
realizează o bună parte din sarcinile instructiv -educative din grădinițele de copii. Toate jocurile
didactice trebuie să faciliteze procesul de asimilare, fixare, consolidare și verificar e a
cunoștințelor, iar forma sa distractivă va declanșa copiilor stări afective complexe.
Jocul didactic este un „tip de joc prin care educatorul consolidează, precizează și verifică
cunoștințele predate copiilor, le îmbogățește sfera de cunoștințe. Conținutul, sarcina didactică,
regulile și acțiunile de joc conferă jocului didactic un caracter specific, înlesnind rezolvarea
problemelor puse copiilor ”.
Jocul didactic prezintă câteva caracteristici:
jocul este voluntar, liber de co nstrângere, de seriozitatea cotidiană, activează
fantezia, facilitează experiența și prelucrarea datelor experienței cotidiene;
jocul pleacă de la premisa că are un scop, dar este deschis modificărilor, copii
reflectă lumea înconjurătoare și se adaptează la realitățile vieții;
prin jocuri copiii învață cu plăcere, ce -i timizi devin cu timpul mai volubili, mai
activi și obțin mai multă siguranță în răspunsuri;
valoarea principală a jocului rezultă din faptul că -i face pe copii participanți
nemijlociți, direct interesați la propria lor formare;
reușita jocului didactic este proiectarea, organizarea și desfășurarea lui metodică,
de modul în care educatorul știe să asigure o concordanță deplină între toate
elementele ce-l definesc;
jocul didactic, având o structură complexă, trebuie studiat cu multă atenție înainte
de a fi executat cu copiii.
Educatoarea trebuie să cunoască bine sar cina didactică urmărită în joc, acțiunea lui și
regulile care-l reglementeaz ă, astfel încât să -l poată preda corect în activitatea pe care o
desfășoară cu copiii. Nerespectarea uneia din componentele jocului, cunoașterea insuficientă a
acțiunii sau a regul ilor sale afectează buna îndeplinire a sarcinii didactice sau chiar duce la
schimbarea profilului activităț ii.
7
Structura jocului didactic
Jocul didactic se caracterizează printr -o structură specifică, originală, diferită de celelalte
activități desfășurate în grădiniță. Integrarea jocului în procesul instructiv -educativ face ca
preșcolarul să învețe cu plăcere, să devină interesat de activitatea pe care o desfășoară, face ca
cei timizi să devină mai volubili, mai activi, mai curajoși, să capete mai multă încredere în
capacitățile lor, mai multă siguranță și tenacitate în răspunsuri.
Prin natura sa, jocul didactic are o serie de caracterist ici prin care se deosebește de
celelalte activități cu conținut asemănător:
Scopul didactic al jocului – ca pentru orice altă activitate didactică desfășurată într -o
instituție instructiv -educativă și pentru jocul didactic trebuie proiectate intențiile, obiectivele ce
urmează a fi realizate. Acesta reprezintă finalitatea spre care tinde jocul respectiv.
Scopul didactic al activității de joc se elaborează de către personalul didactic, conform
cerințelor Programei activităților instructiv -educative în grădinița de copii și ale noului
Curriculum Național, ținând cont și de specificul vârstei grupei de copii.
Scopurile jocului didactic pot fi diverse: consolidarea unor cunoștințe teoretice sau
deprinderi, dezvoltarea capacității de exprimare, de orientare în spațiu și timp, de a deosebi
formele, mărimile, culorile, de relaționare cu cei din jur, formarea unor trăsături morale etc.
Formularea scopului trebuie să fie clară, precisă, astfel încât să oglindească problemele
specifice impuse de realizarea jocului și pentru a asigura organizarea și desfășurarea corectă a
activității. Unele jocuri pot avea scop de natură cognitivă, altele urmăresc aspectul formati v, dar
pot să cuprindă și ambele categorii.
Sarcina didactică – atracția copilului pentru joc se leagă direct de rezolvarea sarcinii
didactice. Face referiri la ceea ce trebuie să execute copiii pe parcursul jocului, ce ea ce li se dă
spre rezolvare (să recunoască, să denumească, să compare etc.). Ea trebuie indicată clar, în
termeni operaționali, în funcție de criteriul vârstei, la preșcolarii mici un singur aspect de
conținut, în timp ce la preșcolarii mai mari poate să fie mai complexă. Același joc poate să -i pară
copilului în diferite forme, dacă sarcina didactică este de fiecare dată alta.
Sarcini le didactice trebuie astfel concepute încât să reactiveze memoria reproductivă, dar
mai ales gândirea, cu toate operațiile ei, cu capacitatea de asociere, cu flexibilitate a, cu
fluiditatea.
Sarcina didactică trebuie să aibă în vedere următoarele:
8
să fie sub forma unui obiectiv operațional, să cuprindă un singur aspect al
conținutului și să precizeze ceea ce au de făcut copiii în mod conștient și concret
în desfășurarea jocului;
să cuprnidă o problemă care trebuie rezolvată de către toți copiii;
să antrenez e întreaga personalitate a copilului;
să valorifice în anumite moduri cunoștințele, deprinderile și priceperile copiilor.
Elementele de joc reprezintă mijloacele de realizare a sarcinii didactice, dau farmecul
jocului. O activitate didactică dacă nu conține aceste elemente, nu este joc. Ele pot fi: întrecerea,
așteptarea, surpriza, aplauzele, recompensa etc.
Conținutul jocului – acesta reprez intă cunoștințele pe care copiii și le -au însușit anterior,
în cadrul activităților obligatorii și pe care urmează să le folosească în cadrul jocului didactic .
Reprezintă cunoștințele care arată despre ce este vorba în jocul didactic.
Conținutul jocurilor stimulează și cultivă trăsături psihice pozitive că: inițiativa,
inventivitatea copilului. Copilul, fiind pus în fața unei situații, nu adoptă o atitudine
contemplativă, ci, reflectă asupra ei, își imaginează diferite variante de rezolvare, își confruntă
părerile proprii cu cele ale colegilor, acționează. Faptul că uneori rezolvarea poate fi găsit ă pe
mai multe căi, îl determină pe copil să gândească la diversele variante, să opteze, motivând
alegerea făcută, prin avantajele pe care le oferă în comparație cu celelalte.
Regulile jocului didactic sunt stabilite dinainte și sunt obbigatorii pentru toți copiii, fac
legătura între sarcina didactică și acțiunea jocului. Acestea pot fi: repartizarea rolurilor, modul de
rezolvare a problemei, succesiunea acțiunilor în joc, ce este și ce nu este permis în timpul
jocului.
Materialul didactic folosit în cadrul jocului trebuie să fie diferit, adecvat conținutului ,
vârstei și particularităților individuale ale copiilor.
Acțiunea de joc este partea care face ca rezolvare a sarcinii să fie plăcută și atractivă
pentru copii. Aceasta antrenează copiii la o activitate intelectuală care nu se conștientizează ca
efort, dinamizează participarea și favorizează realizarea performanțelor.
I.2 CLASIFICAREA JOCURILOR DIDACTICE
Variet atea foarte mare a jocurilor se lasă greu încorporată într -o schemă satisfăcătoare, datorită
caracterului, conținutului și structurii jocului. În literatura de specialitate sunt cunoscute mai
9
multe încercări de clasificare a jocurilor și mai simple și mai complexe, după un criteriu sau mai
multe având la bază scheme de sondaj longitudinal sau sondaj transversal.
Eduard Claparede, inspirându- se din lucrările lui K.Gross, a împărțit jocurile în:
– jocuri ale funcțiilor generale;
– jocuri ale funcțiilor speciale și ca subgrupe de jocuri;
– jocuri senzoriale;
– jocuri motorii;
– jocuri psihice.
Prin jocurile senzoriale Claparede a grupat toate tipurile de jocuri care adresează capacită țile
senzoriale; jocurile motorii antrenează îndemânarea, coordonarea mișcăril or,agilitatea, în timp ce
jocurile psihice sunt:
– jocuri intelectuale – care solicită o activitate intelectuală (antrenând gândirea, fac
comparații)
– jocuri afective- provoacă emoții(de durere, estetice).
O clasificare unanim acceptată a jocurilor este greu de realizat. Pentru elaborarea unei c lasificări
acceptabile este necesară selectarea criteriilor pe de o parte, ținând seama de sarcinile educă rii
multilaterale a preșcolarilor, iar pe de altă parte, de ponderea influenței formative a jocurilor
asupra dezvoltării psihice generale a copilului.
În funcție de aceste considerente, pedagogia generală clasifică jocurile în următoarele trei
categorii:
– jocuri de creație;
– jocuri de mișcare;
– jocuri didactice.
Această clasificare corespunde în cel mai înalt grad sarcinilor dezvoltării fizice,
intelectuale, morale și estetice ale copilului, jocurile didactice fiind numeroase, clasificarea se
face după două criterii în funcție de:
– conținut;
– material didactic.
Varietatea mare a jocurilor didactice, proiectate în grădiniță pentru dezvoltarea limbajului
sub toate aspectele (fonetic, lexical, gramatical), impun găsirea unor criterii de clasificare a
10
acestora. Cel mai important criteriu în acest sens îl constituie c onținutul jocurilor didactice. Din
acest punct de vedere ele pot fi grupate în:
– jocuri didactice pentru formarea și exersarea unor propoziții corecte;
– jocuri didactice pentru îmbogățirea vocabularului activ și pasiv al copiilor,
– jocuri didactice prin care se exersează structurile gramaticale.
Organizarea și desfășurarea jocurilor didactice
Jocul didactic este o formă de activitate atractivă și accesibilă copi lului, prin intermediul căruia
se realizează o bună parte din sarcinile i nstructiv- educative din grădiniță.
El trebuie pregătit din timp și cu multă atenție pentru a se putea asigura desfășurarea lui în bune
condiții.
Reușita jocului didactic este condiționată de proiectarea, organizarea lui metodică, de modul
în care educa torul știe să asigure o concordanță deplină între elementele ce îl definesc.
Pentru organizarea unui joc didactic trebuie să avem în vedere următoarele cerințe:
pregătirea jocului;
organizarea judicioasă a acestuia;
respectarea momentelor jocului didactic;
ritmul și strategia conducerii lui;
stimularea copiilor în vederea participării afective la joc;
asigurarea unei atmosfere prielnice de joc;
varietatea elementelor de joc ( complicarea jocului, introducerea altor variante).
Etapele jocului didactic
Desfășurarea jocului didactic cuprinde următoarele momente care trebuie parcurse:
Introducerea în joc are menirea de a capta atenția copiilor, de a trezi curiozitatea în legătură
cu ce urmează și de a crea o atmosferă prielnică desfășurării acestui tip de activitate. Acest moment
se poate realiza prin povestiri scurte, ghicitori, convorbiri, versuri, se mai poate folosi surpriza (sub
forma sosirii personajelor și a prezentării lor), vorbirea șoptită, bătăi în ușă, aducerea săculețului
11
fermecat etc. Este un moment important al activității, deoarece îi familiarizează pe copii c u tema
respectivă, prefigurează sarcina didactică pe care o implică jocul didactic.
Prezentarea și intuirea materialului este momentul în care copiilor li se prezintă materialul
care va fi utilizat în joc. Acesta va fi intuit în întregime sau parțial în funcție de natura, cantitatea ș i
dificultatea mânuirii lui în joc.
Anunțarea temei și a obiectivelor se face spunând simplu și concis formulat, cu multă
claritate, în așa fel încât copiii să înțeleagă.
Explicarea și demonstrarea jocului este sarcina ce revine educatoarei, trebuie făcută în mod
precis și concis, evitându -se excesul de vorbire, cuvintele de prisos care ar îngreuna înțelegerea celor
arătate. Educatoarea trebuie să folosească, în același timp, un limbaj simplu, însoțit de gesturi și
mimică adecvată.
Explicarea jocului t rebuie să cuprindă următoarele:
descrierea acțiunii jocului, în succesiunea lui firească;
indicații cu privire la folosirea materialului;
precizarea sarcinilor copiilor;
formularea clară a regulilor jocului, precum și a rezultatului urmărit.
Pentru b una desfășurare a jocului, educatoarea trebuie să se asigure dacă toți copiii și -au
însușit corect regulile jocului. În cazul în care copiii nu au înțeles regulile jocului, educatoarea
intervine cu unele sublinieri la sfârșitul explicației, înainte de a în cepe jocul propriu-zis.
Executarea jocului de probă se realizează sub îndrumarea educatoarei care intervine pentru
a reaminti regulile și ordinea etapelor jocului, făcând unele precizări organizatorice. După executarea
jocului de probă educatoarea va face aprecieri asupra modului de joc, va remarca greșelile săvârșite,
va reveni cu explicații suplimentare pentru corectarea greșelilor.
Executatea jocului de către copii se realizează imediat după jocul de probă. În această etapă,
care se realizează sub conducerea educatoarei, trebuie să se urmărească: să mențină atmosfe ra de joc
prin aplauze, mișcare, competiție; să antreneze toți copiii în acțiune; să încurajeze copiii; să
stimuleze jocul etc.
Educatoarea trebuie să verifice permanent îndeplinirea acțiunilor în succesiunea dată,
respectarea regulilor, reamintirea lor atunci când este necesar, îndeplinirea corectă a sarcinilor
didactice. Un rol important îl are și în atragerea în joc a tuturor copiilor, sprijinirea celor care nu
12
reușesc să efectueze corect sarcinile, îmbinarea armonioasă a elementelor de joc cu cele educa tive,
asigurarea unui ritm vioi de joc, menținerea disciplinei.
Complicarea jocului se realizează după ce toți copiii au îndeplinit și rezolvat corect acțiunea
și regulile jocului. Pentru a se asigura transferul deprinderii se pot introduce noi materiale și
elemente noi de joc, sau se pot complica sarcinile jocului prin introducerea situațiilor problemă.
Încheierea jocului este momentul în care se face analiza rezultatelor, se stabilesc
câștigătorii, se fac aprecieri asupra parcursului copiilor.
Pentru buna pregătire, organizare și desfășurare a jocului didactic, educatoarea trebuie să
creeze cele mai bune condiții de realizare, astfel încât, jocul didactic să -și păstreze specificitatea și
să-și mărească eficiența.
Jocul didactic, ca mijloc de bază în dezvoltarea vorbirii, realizează una din cele mai
importante cerințe ale educației preșcolare, aceea de a -i învăța pe copii o varietate de noțiuni,
jucându-se în mod organizat.
I.3 ABORDĂRI DIDACTICE ÎN ÎNVĂ܉ĂMÂNTUL PRE܇COL AR
Activitățile instructiv -educative din grădiniță sunt un mijloc de învățare, cu ajutorul
strategiilor didactice, folosite de către cadrul didactic, copiii din gradiniță își însușesc anumite
deprinderi, aptitudin i, abilități necesare vieții de școlar.
Toți copiii au dreptul la educație și dezvoltare, fiecare copil este unic, trebuie să se țină
seama de particularitățile de vârstă și de nevoile lui specifice. Nevoile copilului sunt foarte
importante pentru educația lui, sunt diferite de la un copil la altul și de la o perioadă la alta,
aborbarea lui trebiue să fie individualizată. Educatoarea trebiue să cunoască profilul psihologic
al copilului pentru a avea un bun rezultat al activității pedagogice.
Grădinița are un rol important în pregătirea și motivarea copilului pentru formarea
personalității și dezvoltarea creativității, sensibilității și a aptitudinilor sale. Din acest motiv
este nevoie să se acorde șanse egale tuturor copiilor, toți au dreptul la educație, rolul
educatorului este de a pregăti copii pentru societatea de azi și de mâine.
În cartea ,, Păriți străluciți, Profesori fascinați ”, Augusto Cury ne propune o nouă viziune
asupra modului de a crea o educație excelentă. Menirea educator ului este de forma copii
sociabili, fericiți, liberi și întreprinzători, un scop important este de a educa emoția, stima de
sine, dezvoltarea solidarității, a toleranței, a capacității de adiministrare a gândurilor în situație de
tensiune, a frustrărilor , toate acestea au ca obiectiv formarea de oameni care gândesc.
13
În cea mai importantă carte a lui Howard Gardner ,,Inteligențele multiple” , ne sunt
formulate o serie de teorii a inteligențelor, acestea reprezintă seturi de abilități, talente, deprinderi
mentale, pe care le are orice om, în diferite grade. Fiecare copil are un stil de învățare diferit,
ceea ce înseamnă o abordare diferită, individualizată, pe tot parcursul dezvoltării sale, pentru o
dezvoltare armonioasă a presonalității sale, în funcție de trăsăturile sale de personalitate.
Jocul este o metodă activ -participativă, prin care educatorul poate forma deprinderi,
consolida, verifica cunoștințele, pune în valoare și le antrenează capacitățile creatoare. Jocul este
forma cea mai naturală de învățare și, în același timp, de exprimare a conținutului psihic al
fiecăruia. Un bun observator al jocului copilului poate obține informații prețioase pe care le
poate utiliza ulterior în activitățile de învățare structurate.
Jocul poate fi cel mai bun mod de activizare al copilului, de a încuraja, de a stimula
inteligența și de a dezvolta creativitatea. Jocurile pot fi folosite cu scopul de a familiariz a copiii
cu unele concepte, de a consolida cunoștințele însușite, de a dezvolta gândirea, de a recapit ula și
sistematiza cunoștințele și deprinderile însușite.
Pentru copilul preșcolar jocul constituie cadrul specific unui anternament al spontaneității
și al libertății de expresie, un mod important de a cultiva receptivitatea, de a dezvolta mobilitatea
și flexibilitatea proceselor psihice al copiilor.
Jocul constituie un real instrument de lucru în activitățile cu copiii preșcolari, s -a
remarcat că:
jocul nu apare spontan și autonom, nu se dezvoltă de la sine, ci trebuie să fie
învățat în ambianță socială;
jocul are un caracter polivalent, fiind pentru copil muncă, artă, realitate,
fantezie; jocul are un caracter universal cu rol de propulsare în procesul obiectiv
al dezvoltării;
caracterul colectiv al jocului reprezin tă o expresie a trebuinței de comunicare;
jocul este o realitate permanentă cu mare mobilitate pe scara vârstelor.
Jocul este un mod de viață pentru copil, modul principal de a cunoaște lumea
înconjurătoare, astfel el se dezvoltă natural, o componentă importantă pentru dezvoltarea globală
a preșcolarului.
14
În cartea ,, Pedagogie Preșcolară ”4 Elisabeta Voiculescu ne enumeră câteva moduri de
organizare a jocului:
1. Jocul spontan este lipsit de constragerilor externe, educatoarea observă copiii,le pune
la dispoziție materialele necesare desfășurării jocului, intervenția ei trebuie să fie discretă, să nu
deranjeze copiii în timpul jocului. Jean Piaget clasifică aceste jocuri sponta ne în :joc de exersare,
joc simbolic, jocul cu reguli și jocul de construcție.
2. Jocul exercițiu sau funcțional – antrenează toate procesele psihice ale copilului, sare,
aleargă, selectează diferite obiecte după mărime, formă, culoare, se dezvoltă atenția, învață se
relaționeze, să interacționeze cu colegii de joacă.
3. Jocul simbolic sau de creație sunt jocurile inventate de copii. În cadrul acestor jocuri
întâlnim:
jocuri cu subiecte din viața cotidiană ( De-a familia, De-a doctorul )
jocuri cu subie cte din povești și basme ( De-a Căsuța din oală, De -a Scufița
Roșie )
jocuri de construcție cu diferite materiale .
4. Jocul cu reguli – acest tip de joc apare după vârsta de 4 ani și se dezvoltă în timp.
Aceste jocuri se aseamănă cu jocurile didactice prin faptul că pun preșcolarul, de cele mai
multe ori, să rezolve diferite probleme. Cele mai numeroase sunt jocurile intelectuale și de
mișcare, ce au ca scop exersarea unor deprinderi motrice: atmosfera de joc este realizată prin
spiritul de competiție .
5. Jocul de construcție – este un joc foarte îndrăgit de copii, ei au la dispoziție diferite
cuburi, mozaic, materiale plastice etc. Jocul de construcție dezvoltă simțurile, coordonarea
mișcărilor, coordonarea ochi -mână, dar și gândirea, inteligența, imaginația, creativitatea, gustul
estetic etc.
6.Jocul didactic – este un mijloc care favorizează trecerea de la joc la învățare. El
trebuie să îmbine armonios activitatea instructiv -educativă cu elementul distractiv. Are rolul de
a-i ajută pe copii în ce privește concentrarea, atenției, gândirea, învățarea. Jocul didactic pentru a
fi eficient trebuie să se adreseze memoriei vizuale, astfel capacitatea de concentrare a atenției
crește.
4 Elisabeta Voiculescu,(2001), Pedagogie Preșcolară , Ed. Aramis, București,p.84 -86
15
Jocul este o condiție importantă pentru evoluția ulterioară a copilului, lipsirea de joc
determină apariția unor carențe în dezvoltarea personalității. Prin intermediul jocului, copilul
achiziționează informații, noțiuni necesare înțelegerii și integrării lumii reale.
Grădinița este mediul care, prin activitățile desfășurate, antrenează dezvoltarea psihio –
fizică a copilului. În cadrul activităților din grădiniță se promovează trei tipuri fundamentale de
activități: jocul, explorarea și experimentarea . Prin aceste activități copiii acumulează
experiențe cu o semnificație majoră pentru dezvoltarea lor și le satisface nevoile specifice
vârstei. Preșcolarii descoperă lumea înconjurătoare cu ajutorul celor trei căi.
Unul din mijloacele folosite în activitatea cu copilul este jucăria, ea este un stimulent al
jocului. Ea este importantă pentru că face acțiunile copiilor reale, oferă posibilitatea să
acționeze, exprimându -și ideile și sentimentele, îl ajută pe copil să gândească, îl pune în diferite
situații, ducând la dezvoltarea proceselor psihice. În jocul lor copiii își folosesc cunoștințele
anterioare, dorind să obțină noi informații se nasc o mulțime de întrebări, ale căror răspunsuri
copiii le rezolvă prin explorare.
Materialele didactice și jucăriile reprezintă instrumente importante din cadrul activităților
din grădiniță, ele pot contribui semnificativ la dezvoltarea copiilor și la realizarea obiectivelor
propuse.
Explorarea presupune încercările și tentativele copilului de a cunoaște și de a descoperi
lucruri noi. Este una din acțiunile fundamentale ale dezvoltării copilului, permite cucerirea lumii
înconjurătoare și stimulează motivația de a cunoaște, oferind bazele dezvoltării potențialului
psihofizic și aptitudinal al copilului.
În cartea ,, Psihologia copilului ” Mielu Zlate în urma cercetărilor a constatat: ,, Jocul
satisface în cel mai înalt grad nevoia de mișcare și de acțiune a copilului, el deschide în fața
copilului nu doar universul activității, ci și universul extrem de variat al relațiilor interumane,
oferind prilejul de a patrunde în intimitatea acestora și dezvoltând dorința copilului de a se
comporta cu adulții, el dă posibilitatea preșcolarului de a -și apropia realitatea înconjurătoare,
de a- și însuși funcția socială a obiectelor, de a se familiariza cu semnificația socioumana a
activității adulților, de a cunoaște și de a stăpâni lumea ambientală, în sfârșit, jocul formează,
dezvoltă și restructurează întreaga viață psihică a copilului.”5
5 Mielu Zlate,(1995), Psihologia copilului ,EDP,Bucuresti, p.93
16
CAPITOLUL II
ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂ܉II COPILULUI
II.1. CONCEPTUL DE PERSONAL ITATE ܇I IMPORTAN܉A ACESTUIA LA VÂRSTA P RE܇COLARĂ
”Copilăria este ucenicia necesară vârstei mature, iar prin joc copilul îЮi modelează propria lui
statuie ”( J.Chateau)
Personalitatea copiilor este o construcție unică pentru fiecare dintrei ei. Toate
componentele personalității acționează ܈i se corelează între ele , formând o pers onalitate unică . În
procesul de învățământ , educatorul este atent la aspectele care vizează ܈i personalitatea copilului.
Cele trei laturi ale personalității sunt:
-temperamentul
-caracterul
-aptitudinile
Temperamentul
Temperamentul cuprinde acele însuș iri de personalitate care sunt predominant
înnă scute , adică sunt puțin influențate de mediu, de educație. Aceste însușiri se exprimă prin
cantitatea de energie, prin modul în care se mișcă sau vorbește un om. Din această cauză despre
temperament putem spune c ă este dimensiunea (latura) dinamico- energetică a personalităĠ ii.
Însușirile temperamentale se exprimă prin:
– dinamica acț iunii; unii oameni sunt mai activi, alții mai pasivi, unii se mișcă și
vorbesc repede, alț ii mai lent;
– nivelul energeti c; unii sunt energici, rezistenți la solicită ri fizice sau psihice, se
concentrează mai ușor, nu obosesc prea repede; alții au mai puțină energie, obosesc
ușor, se concentrează greu;
– tendința de a fi calm sau nerăbdă tor, impulsiv.
Cercetările efectuate au demonstrat că acesta poate fi diagnosticat prin metode de observație.
Astfel noi, educatorii ne putem da seama ce fel de temperament are copilul prin adaptarea sa la
sarcinile educative, prin observarea modului de a- ܈i însu܈i anumite aspe cte ale învățării.
17
Putem aplica ܈i metoda chestionarului sau cea a investigației pentru a determina temperamentul
unui copil. Identificarea tipul ui de temperament la pre܈colari, ne ajută pe noi să ne putem modela
activitatea ܈i să găsim soluții optime pentru a determina copilul la o participare activă ܈i cu
rezultate optime obținute.
Ca o concluzie , temperamentul ca parte dinamică a personalității reprezintă un set de
trăsături înnăscute care pot avantaja sau de zavantaja copilul. Odată identificate, ele pot fi
educabile ܈i se poate construi o personalitate ideală, indiferent de tipul de temperament, deoarece
factorul primordial este educația în formarea personalității.
Caracterul
Caracterul este o latură dinamică a personalității care vizează aspecte sociale ܈i morale
ale acesteia. Prin formarea unor trăsături de caracter pozitive, putem educa pre܈colarul să obțină
rezultate frumoase în plan social. Printr-o form are atitudinală corespunzătoare , copilul se poate
raporta la cei din jurul lui ( ܈i aici mă refer la familie, la colegii de la grădiniță , la persoanele cu
care intră în contact).
Există ܈i raportarea la propria persoană dar acest aspect nu este foarte clar ܈i bine definit la cei
mici. Înc ă din grădință, copilul î܈i formează o conduită comportamentală ܈i socială care să se
adapteze cu cerințele societății . Prin urmare, în grădiniță ܈i nu numai , copilul învață nu numai la
nivel achizițional ( intelectual ) dar î܈i formează caracterul ܈i fiec are implicare a copilului în
activități educative este un câ܈tig pentru acesta ܈i o transformare pentru personalitatea lui.
Aptitudini
Aptitudinile reprezintă un complex de însu܈iri psihice structurate în mod unic care permit
efectuarea unor activități cu u܈urință. Putem spune că aptitudinile aspectează partea operațională
a personalității. Acestea surclasează individul peste media comună în desfă܈urarea unor
activități.
Fiecare pedagog ܈i psiholog a încercat o structurare a aptitudinilor în funcție de anumite criterii.
Astfel se pot distinge :
-aptitudini didactice -care se ref eră la activitatea de instruire;
-aptitudini educative- care vizează dezvoltarea personalității .
18
În funcție de procesele psihice implicate, putem vorbi în cadrul primei categorii de aptitudini ce
asigură calitatea limbajului, a atenției, a memoriei. Iar în a doua categorie putem discuta despre
aptitudini care vizează spiritul de observație, tactul pedagogic , spiritul organizatori c.
II.2 CONTRIBUğIA JOCULUI L A DEZVOLTAREA PROCESELOR PSIHICE ALE COPILULUI
Perioad a preșcolarității este perioada ,,formării inițiale a personalității” .6 Această
perioadă depinde foarte mult de factorii de mediu. Mediul familial, socio -cultural și apoi practica
socială se vor impune în acțiunea lor de modelare psihică privitoare la caracterul, temperamentul,
comportamentul și procesele de cunoaștere ale copilului.
Una din cele mai importante și mai adecvate modalități, prin care copiii au experinenț a
directă a lumii, este jocul. Cercetătorii au prevăzut nenumărate definiții ale jocului, care
înseamnă, de fapt 80% din activitatea desfășurată în grădiniță.
,, Jocul este munca copilului ” (Maria Montesori)
,,Jocul implică angajarea activă a celui care se joacă” (C.Garvey).
În permanență educatoarea trebuie să înțeleagă obiectivele jocului și să fie capabilă să
identifice influențele lui asupra dezvoltării personalității copilului, să -i învețe să gândească
singuri, să rezolve probleme și să se înțeleagă cu ceilalți copii.
S-a constatat în variate contexte, valențele formative ale jocului asupra dezvoltării
psihofizice a copilului:
Motricitatea
După vârsta de 3 ani mișcările necoordonate sunt înlocuite treptat cu mișcări bine
coordonate, armonizate. Organizarea și desfășurarea jocurilor de mișcare din grădiniță au
multiple beneficii asupra educării conduitei morale și a conștiinței, formării trăsăturilor pozitive
de cara cter și voință.
În cadrul activităților din grădiniță se pot organiza diferite jocuri care duc la dezvoltarea
fizică a preșcolarului. Pentru dezvoltarea motricității fine, copilul trebuie să fie capabil să
utilizeze mâinile și degetele pentru diferite scopuri.
6 Mielu Zlate,(1995), Psihologia copilului,EDP,Bucuresti,p100
19
Dezvoltarea motricității fine este esențială în pregătirea copilului pentru școală. Mulți
preșcolari au dificultăți în mânuirea corectă a creionului din cauza mușchilor mâini i care nu sunt
suficienți de dezvoltați.
În cadrul activităților din grădiniță, preșcolarul își dezvoltă acești mușchi încercând să
execute diferite acțiuni cum ar fi: jucându -se cu diferite seturi de jucării (veselă, mobilă, haine
pentr u păpuși), executând diferite desene, diferite activități de tăiere cu foarfeca, de modelaj,
jocuri de masă, jocuri de construcții, etc.
Voi aminti câteva jocuri car e se pot realiza în cadrul activităților din grădiniță, dezvoltând
musculatura fină a preșcolarului: ,, Îmbrăcăm păpușa să mergem la plimbare” , ,,De- a artiștii” ,
,,Coșul cu flori”, ,,Castelul prințesei” etc.
Pentru dezvoltarea motricității grosiere sunt implicați mușchii mari ai mâinii, picioarelor
și trunchiului, și cuprinde mersul, alergarea, săritura, aruncarea și prinderea, târârea, cățărare a și
escaladarea, tracțiunea și împingerea, ridicarea și transportul unor obiecte. Toate acestea fiind
deprinder ile de bază și aplicativ -utilitare care sunt urmărite în cadrul activităților de joc și
educație fizică din grădiniță.
Următoarele activități pot fi realizate la grădiniță pentru dezvoltarea motricității grosiere:
,,Veniți la ursuleț”, ,,Vulpea și iepurel e”, ,,Vânătorii și veverițele”, ,,Pisica cocoțată”, ,,Târăște –
te și fugi”, ,,Sări minge, minge jos/sus ”etc.
SenzaĠiile și percepĠiile
Senzația copilului preșcolar este primul nivel psihic de prelucrare, interpretare și utilizare
a informațiilor despre însușirile obiectelor și fenomenelor din mediul înconjurător. Senzațiile se
dezvoltă doar dacă se acționează asupra lor, la această vârstă copilul dorește să cunoască , să
investigheze mediul înconjurător, el t rebuie ajutat, îndrumat și încurajat de către adulții din jurul
lui. Cu ajutorul sensibilități i vizuale și auditive reușește să capteze cât mai multe info rmații,
treptat încep să diferențieze culoarea, mărimea, forma obiectelor. Auzul devine din ce în ce mai
fin, iar pipăitul se subordonează văzului și auzului, dacă toți acești factori sunt în strânsă
legătură exercită asupra copilului o schimbare majoră asupra dezvoltării sale.
Educatoarea, alături de părinți, are un rol foarte important în alegerea activităților,
jocurilor care să trezească, să stâr nească în copil un interes major, toate acestea bine organizate
duc la perfecționarea organelor de simț, la îmbogățirea senzațiilor și percepțiilor, la formarea de
reprezentări vii.
20
Percepțiile se formează ca urmare a acțiunii directe cu obiectele. Pentru a satisface nevoia
de cunoaștere a preșcolarului este necesar să aibă acces la obiecte diferite, să manipuleze, să
compună și să descompună aceste obiecte.
Voi enumera câteva trăsături importante ale percepției copiilor preșcolari: curiozitat ea,
explorarea perceptivă (implică simțul tactil, auditiv, vizual), percepția preșcolarului poate fi
îndrumată de către educator.
Prin urmare ,,activitatea concretă cu obiectele, experiența senzorială a copilului constituie
treapta ini țială a cunoașterii și dezvoltării sale psihi ce7.
Pentru preșcolar seriozitatea și pasiunea cu care se joacă ne face să cunoaștem mai bine
dezvoltarea și perfecționarea proceselor de cunoaștere – percepția, reprezentarea, gândirea,
spiritul de înțelegere, memoria, imaginația, vorbirea și trăsă turile de personalitate-caracter,
aptitudini, voință, afectivitate. Prin joc, copilul dezvoltă relațiile de comunicare, capacitatea de
observație și pune în aplicare o serie de reguli și norme sociale, ceea ce constituie un factor
important în socializarea copilului.
Intelectul este capacitatea psihică foarte complexă, ea cuprinde o serie de procese și
activit ăți psihice precum: gândire, memorie, limbaj, imaginație, atenție. Toate aceste activități
psihice îl ajută pe preșcolar să se desprindă încet de stimulul concret, să depășească exp eriența
senzorială.
În perioada preșcolarității , gândirea are un caracter intuitiv, legată de imagine, este o
gândire egocentrică. Copilul nu poate înțelege că ceilalți trăiesc sentimente diferite și g ândesc
diferit, el crezând că este centrul universului.
Jocul, la vârsta preșcolară, este o condiție importantă pentru evoluția ulterioară a
copilului, lipsirea de joc determină apariția unor carențe în dezvoltarea personalității. Prin
intermediul jocul ui, copilul achiziționează informații, noțiuni necesare înțelegerii și integrării
lumii reale. Grădinița este mediul care, prin activitățile desfășurate, antrenează dezvoltarea
gândirii.
Gândirea are la bază reactualizarea cunoștințelor, analiza diferenț elor, observarea
relațiilor cauză -efect, extragerea ideilor din exemple, susținerea ideilor cu exemple și evaluarea
7 Conona Petrescu,(2010),Educația timpurie, Editura Cultura Didactică,București ,p.132
21
informațiilor în funcție de valoarea de adevăr, de utilitate, de efecte pozitive sau negative. Doar
prin experiență proprie, sub îndrumarea educatoarei, în cadrul activităților din grădiniță, copilul
dobândește anumite capacități și abilități ce duc la dezvoltarea gândirii.
Principalele modalități de operare a gândirii la preșcolari:
Analiza și sinteza;
Comparația;
Abstractizarea și concreti zarea.
Memoria este funcția psihică de bază care face posibilă întipărirea, conservarea,
recunoașterea, fixarea și reproducerea senzațiilor, sentimentelor, mișcărilor etc. Memoria este
implicată în toate procesele psihice.
Dezvoltarea memoriei crește odată cu vârsta, datorită dezvoltării gândirii și a limbajului
interior, în același timp cu memoria mecanică se dezvoltă memoria logică, alături de memoria
involuntară apare cea voluntară. Memoria voluntară pentru copil este strâns legată de motivele
și scopurile activităților în care este implicat, solicitat, de la activitățile de joc până la cele de
creație.
Limbajul este un mijloc de comunicare, nu apare spontan la copil, constituie un lung și
dificil proces de învățare, servește ca mijloc de comunicare a gândirii și se dezvoltă în strâ nsă
legătură cu gândirea. Fără gândire nu se poate comunica iar comunicarea nu are sens dacă nu
exprimă o gândire suficient de dezvoltată.
La intrarea în grădiniță, copiii au o serie de rețineri și de deficiențe în legătură cu
exprimarea verbală. Rolul educatoarei este esențial în dezvoltarea limbajului, cu ajutorul
activităților specifice din grădiniță , limbajul trebuie dezvoltat (forme ale limbajului fonetic, de
voca bular și ale structurilor gramaticale).
Imaginația se dezvoltă foarte mult la vârsta preșcolară, trecerea de la realitate la ficțiune
se face cu ușurință. Imaginaț ia este implicat ă în domeniile de creație: educație plastică, activitate
practică, stiință etc.
Atenția este o condiție esențială a actului de învățare, sporește eficiența și facilitează
învățare a. La preșcolarul mic întâlnim atenția involuntară, el poate desfășura o activitate care îi
trezește interes, îi oferă situații noi, îi activează starea emoțională pe o perioadă mai lungă de
22
timp. Atenția voluntară nu este suficient dezvoltată, din acest motiv preșcolarul, nu are
capacitatea de a se concentra pe o perioadă mai lungă de timp.
Rolul educatoarei în captarea atenției este imporant, îi revine sarcina de a trezi atenția
involuntară și de a determina și mentine atenția voluntară asupra activității pe o perioadă mai
lungă de timp.
,,Dezvoltarea unor elemente componente ale intelectului copiilor n- ar fi posibilă fără prezența
atenție i, care este capacitatea de orientare, focalizare și concentrare asupra obiectelor și
fenomenelor în ved erea reflectării lor adecvate.”8
MotivaĠia este o condiție interioară care provoacă, determină și susține efortul de
învățare. Copilul sub influența motivației își însușește anumite deprinderi, abilități și priceperi.
Putem enumera mai multe motive care provoacă activitatea sau inactivitatea, randamentul scăzut
sau crescut al copilului: curiozitatea și dorința de a înțelege anumite lucruri, fapte, fenomene din
jurul lui, plăcerea produsă de activitățile constructive, sentimentul progresului, dorința de a fi
apreciat, plăcerea de a colabora cu coleg ii.
Motivația copiilor poate fi intrinsecă și ex trinsecă. Motivația intrinsecă se referă la
motivația care vine din interiorul copilului și nu din recompense exterioare, cum ar fi banii,
cadourile sau notele de la școală. Motivația vine din plăcerea de care acesta se bucură atunci
când duce o sarcină la bun șfârșit sau vine dintr -un sentiment de satisfacție.
Motivația extrinsecă se referă la motivația care vine din recompensele și darurile
celorlalți. Factorii motivaționali sunt externi, sub forma unor re compense, bani sau note, care
oferă satisfacție, recunoaștere.
Afectivitatea la preșcolari este influențată de activitățile din grădiniță, de relațiile
interpersonale. La această vârstă copilul pătrunde într -un mediu nou, unde cunoaște persoane
noi, de diferite vârste, se dezvoltă sentimente morale, intelectuale, estetice. Sentime ntele morale
sunt cele de rușine, de mulțumire, de prietenie. În cadrul sentimentelor intelectuale întâlnim
mulțumirea sufletească ce apare atunci când reușește să își îndeplinească sarcinile. Apar și
sentimentele estetice generate de contactul cu frum osul din obiecte, muzică, povești etc.
8 Mielu Zlate,(1995), Psihologia copilului,EDP,Bucuresti, p.90
23
Personalitatea copiilor se formează în primii șapte ani din viață. Mediul în care trăiește
și atmosfera în care se desfășoară viața familială sunt hotărâtoare pentru concepția pe care
copilul și -o formează despre viață și pentru formarea caracterului său. Personalitatea cuprinde
un ansamblu de componente precum: temperamentul, caracterul, aptitudinile.
,,Prin urmare, folosind jocul ca mijloc de formare intelectuală, educatoarea va acționa în
următoarele direcții: va îmbogăți impresiile copiilor despre realitatea înconjurătoare; le va
extinde sfera reprezentărilor și va adânci, preciza și corecta conținutul lor; le va stimula
imaginația reproductivă și creatoare în realizarea temelor de joc; le va activiza gândirea și
procesul de comunicare verbală prin care ei își exprimă impresiile, părerile și dorințele în joc;
va exersa verbalizarea elementelor jocului ”.9
II.3 JOCUL DIDACTIC ܇I ACTIVITĂ܉ILE INTEGRATE
În învățământul actual , un rol important se pune pe învățarea centrată pe elev ܈i predarea
integrată. Predarea integrată are rolul de a lărgi plaja activității didactice , de a oferi copilului
exemplificări variate ܈i pe larg făcând conexiuni cu informațiile din mai multe domenii.
Acest lucru permite cadrului didactic să apeleze la experiența sa ܈i să realizeze diferite scenarii
didactice flexibile care să ofere copiilor posibilitatea să înțeleagă, să -܈i însu܈ească ܈i să aplice
cuno܈tințele. Prin predarea integrată se creează situații de învățare mult mai ample în compara ție
cu situațiile monodisciplinare.
Exemplu:
Tema săptămânii Viețuitoarele marine , iar tema activității este Proiectarea unui Planetariu.
Copiii sunt rugați să specifice elementele cara cteristice unui acvariu (plante, nisip, pietre, scoici,
corali, pe܈ti).
Deasemenea sunt stimulați să comunice ܈i să coopereze la modalitățile de realizare a unui
asemenea proiect. Având jocul didactic la bază această activitate integrată are o lejeritate în
9 Elvira Chircev,(1972), Pedagogie preșcolară, EDP,București, p.126
24
desfă܈urare , iar copii i participă la activitate fiind direct interesați să construiască ܈i să -܈i aducă
contribuția personal la realizarea proiectului.
În ca dru aceleia܈i teme putem realiza activitatea La pescărie , unde copiii îmbină
cuno܈tințele de la Educație civică , Educarea limbajului , Matematică. Copiii s unt împărțiți în
grupe mai mici.
Unii sunt vânzătorii alții cumpărătorii.
Se urmăre܈te în cadrul acestui joc :
Consolidarea cuno܈tințelor despre viețuitoarele marine ;
Identificarea cardinalului unui număr ;
Realizarea corespo ndenței dintre mulțime ܈i numărul respectiv;
Formarea conduitei unei perso ane la cumpărături ;
Consolidarea formulelor de politețe ;
Exprimarea corectă ܈i clară ;
Stimularea creativității copilului .
La Abilități practice , am realizat o activitatea gospodărească car e a fost un real succes, Tema – În
bucătărie .
Am pregătit toate elementele necesare activității gospodăre܈ti: ܈orțulețe pentru copii, bonețele,
fețe de masă.
Copiii au ascultat regulile de desfă܈urare ale activității gospodăre܈ti ܈i anume: să ne sp ălăm pe
mâini, dacă ne murdărim în timpul activității ne curățăm nu băgăm mânuțele în gură, ne prindem
părul .
Sarcina didactică a fost să realizeze platouri creative utilizând produse din pe܈te. La dispoziție a u
avut trei feluri de icre, rondele de pe܈te afumat , pastă de pe܈te, ton, crochete din pe܈te, snițel din
pe܈te, lămâie etc.
Sarcina didactică a constat să realizeze sandwich-uri tartinabile cu icre, altele cu unt ܈i somon ,
altele cu unt ܈i pastă de pe܈te , să realizeze o salată din ton , porumb ܈i lămâie, apoi să realizeze
platouri. Activitatea a mobilizat to ți copiii ܈i nu au simțit că lucrează .
Mai întâi au recunoscut produsele alimentare. Mi- a fost mult mai u܈or să concentrez toate
cuno܈tințele acumulate de -a lungul unei săptămâni într -o activitate practic – gospodărească.
25
Copiii au comunicat între ei, au lucrat ܈i colabora t pentru realizarea platourilor, a sandwi ch-urilor
܈i a salatei cu ton. Buna dispoziție a pus stăpânire pe întreg colectivul ܈i obiectivele propuse au
fost realizate cu u܈urință.
Deasemen ea, copiii au învățat norme de comportament în bucătărie, elemente de igienă atunci
când găte܈ti ܈i mai ales curățarea locului de muncă după încetarea activității. Aceste aspecte
sociale lasă amprente pozitive în dezvoltarea personalității copilului ܈i modelează frumos
caracterul acestuia prin implicarea în diverse activități pozitive.
Acest tip de învățare activă, este solicitant pentru cadrul didactic dar are multiple beneficii în
dezvoltarea ps ihică a copilului ܈i modificări atitudinale spectaculoase care conduc la formarea
unor trăsături de caracter pozitive.
II.4 INTERFERENğE ÎNTRE JOCUL DIDACTIC ȘI COMU NICARE
Descentralizarea învățământului are ca particularitate învățarea centrată pe elev. Este o
schimbare importantă în demersul didactic. Copilul este pionul principal al activității de învățare
܈i este parte activă a actului de învățare.
Un rol important al acestui proces îl are comunicarea. Când vorbesc despre comunicare
vorbesc despre aspecte flexibile ale procesului de comunicare. Mă refer la aspectele sociale pe
care le îmbracă comunicarea în procesul instructiv educativ. Indiferent de noțiunea care tre buie
predată, de volumul de cuno܈tințe, de algoritmul predat , eficiența asimilării acestora este
modalitatea de transmitere.
În cartea ,,Laborator preșcolar”10, Mihaela Păiși Lăzărescu ne propune câteva mentalități
care trebuie abandonate în ceea ce privește comunicarea:
a) A vorbi nu e totuna cu a comunica.
Copilu l care vorbește mult, neîntrerupt, nu deține o mai bună competență de comunicare,
comparativ cu cel care tace.
b) A tăcea nu înseamnă lipsă de comunicare.
Putem afla, de la copilul care tace, foarte multe lucruri despre el: că nu aude sau aude de ficitar,
că este timid, că se teme să se exprime, că refuză dialogul.
c) A transmite nu e totuna cu a comunica.
10 Mihaela Păiși Lăzărescu , (2011) Laborator preșcolar,V&Integral,București (pag.21)
26
Mesajul trebuie transmis, dar trebuie și receptat. Obligația educatoarei este nu numai să transmită
mesajul, dar și să verifice receptarea lui.
Gândir ea operează cu ajutorul cuvintelor, propozițiilor, frazelor, expresiilor, acestea fac
parte din limbaj. Limbajul permite comunicarea experienței(senzorial -perceptive, logice,
imaginate sau afective), d ar și interrelaționarea socială (dialogul). Limbajul are și funcția de
organizare a activității, de facilitare a înțelegerii, de comunicare și exprimare a dorințelor,
trebuințelor.
Întrucât gândirea se dezvoltă în unitate strânsă cu limbajul, influența nu este într -un singur sens,
de la limbaj la gândire și invers: dezvoltarea gândirii ajută și favorizează dezvoltarea mai departe
a limbajului.
Prin practicarea jocurilor didactice se acumulează o serie de experiențe care duc la dezvolta rea
gândirii:
• rolul copilului este să caute soluții, să -și imagineze diferite variante de rezolvare și să -și
confrunte propriile păreri cu cele ale colegilor;
• să aibă libertate deplină în alegerea variantelor de rezolvare, trebuie să motiveze varianta
aleasă;
• va învăța foarte multe lucruri corectându -și propriile greșeli;
• să verbalizeze acțiunile.
Un alt ingredient al acestui succes este creativitatea. Aici mă refer ܈i la creativitatea
cadrului didactic de a concepe demersul didactic dar ܈i la stimularea creativității copilului în
cadrul demersului didactic.
Există variate activități în care copilului i se poate stimula creativitatea. Activitățile de pictur ă
sau de lucru manual oferă posibilități copiilor de a se reinventa. Ei reu܈esc să -܈i pună amprenta
personală pe produsul finit.
O altă activitate care ilustrează aspecte alte personalității este modelajul. O temă care are
la bază ca material plastilina ܈i subiect la alegere .Este o modalitate de a observa cât eva trăsături
de personalitate. Fiecare copil va fi creativ , în funcție de starea lui de spirit sau buna dispoziție
din ziua respectivă ܈i va reda în lucrarea sa aspecte ale preocupărilor sale permanente.
Un rol i mportant îl joacă ܈i imaginația . Un plus la acest gen de activitatea îl are dezvoltarea
motricității mâinilor. Deasemenea utilizarea culorilor dă o tentă de esteticitate lucrării.
27
Activitățile didactice în care se pune accent pe creativitate duc de la sine modificări
comportamentale. Se face practic trecerea de la atitudinea de imitație la ce a de elaborare
personală, creativitatea îmbrăcând forme personale. Văzând că lucrările sunt apreciate ,
promovate ܈i acceptate de cei din jur, copiii reu܈esc să capete încredere în forțele proprii .
Unui copil căruia i se spune că ceea ce a făcut nu este bine sau nu corespunde cu cerința da tă,
este un copil care simte cum apasă asupra lui negativismul activității.
Exemplu: Fructe de toamnă -activitate didactică /joc didactic
Activitatea de modelaj presupune din partea copiilor să realizeze cu ajutorul plastil inei
fructele de toamnă. Fiecare copil va reda acest lucru în manieră proprie. Copiilor le place să se
joace ܈i să frământe plastilina .
Este posibil ca nu toți copiii să reu܈ească să realizeze obiectivele propuse dar ei trebuie stimulati
și încurajați să lucreze. Chiar dacă produsul fin it nu este aproape de realitate, trebuie apreciat
efortul , străduința ܈i în acela܈i timp se pot strecura ܈i corectările aferente produsului.
Un copil care este apreciat pentru munca sa este mult mai u܈or de corectat decât unul care este
corectat dar nu este apreciat deloc pentru efortul depus. Copilul trebuie încurajat să încerce nu să
renunțe.
Este o mare realizare a cadrelor didactice să învețe copiii prin intermediul jocului didactic ܈i să – i
pregătească pentru următoarea etapă a vieții lor.
28
CAPITOLUL III
CREATIVITATEA
III.1 CONCEPTUL DE CREATIVITATE
Termenul de creativitate î܈i are originea în latinescul creare = a na܈te, a făuri.
U.Șchiopu definește creativitatea drept “ o dispoziție spontană de a crea și inventa , care există
la fiecare persoană , la toate vârstele “ .
B.Levy-Leboyer (1999) c onsideră creativitatea “ drept o aptitudine complexă distinctă de
inteligența și de funcționarea cognitivă și existența în funcție de fluiditatea ideilor, de
raționamentul inductiv, de anumite calități perceptive și de personalitate, ca și în funcție de
inteligența divergentă în măsura în care ea favorizează diversitatea soluții lor și rezultatelor “ .
Creativitatea este un proces sau o activitate complexă, care se finalizează tot cu ajutor ul unui
proces. Ea reprezintă capacitatea psihică a individului uman care realizează noul sub diferite
forme. Poate avea forme teoretice, ܈tiințifice, tehnice, sociale, de elaborare a unor căi ܈i soluții în
vederea rezolvării unor probleme pe care ܈i le exprimă în forme personale.
Creativitatea are la bază originalitatea care se manifestă prin anumite grade de noutate. Un c opil
poate răspunde unei situații problemă printr -o manieră proprie. Produsul obținut în urma
activității pe care a încheiat -o nu se compară cu ceea ce reu܈e܈te să realizeze un artist sau un om
de ܈tiință, dar fără manifestarea independenței ܈i originalității prezente în răspunsurile date la
diferitele probleme apărute în copilărie ܈i în tinerețe, adultul nu poate ajunge la forme superioare
de expresie a creativității.
Al. Ro܈ca enumeră principalele caracteristici definitorii ale activității creatoare ca fiind :
• productivitatea ;
• utilitatea ;
• eficiența ;
• noutatea ;
29
• originalitatea .
Munca de creație parcurge mai multe etape:
Etapa I – perioada de preparare sau pregătirea . Este etapa în care este analizată problema
sau scopul urmărit, se adună informații ܈i se încearcă creionarea ipotezei. În acestă etapă se
evidențiază efortul con܈tient ܈i dirijat, susținut energetic de afectivitate.
Etapa a II-a – incuba܊ia. Este etapa de frământare la nive l mental al ideilor propuse în prima
etapă. Durata acestei etape variază.
Etapa a III-a – iluminarea . Este etapa cea mai importantă din procesul creativ. Ea presupune
punerea în stare de lucru ܈i de atenție a tuturor facultăților psihice astfel încât rezu ltatul
eforturilor va conduce spre găsirea soluției corespunzătoare. Datorită efortului manifestat în
etapele precedente î܈i face apariția inspirația.
Etapa a IV-a – verificarea . Este ul tima etapă a procesului creator, are o durată îndelungată ܈i
presupune finalizarea materialului rezultat în perioada de iluminare.
Factorii care influențează creativitatea sunt foarte numero܈i ܈i diversificați. Ei pot realiza
combinații de structuri diferite, astfel încât fiecare creator are propriile particularități,
personalitate proprie fiind diferențiat de ceilalți.
La baza procesului creativ stau trei categorii de factori:
a) De natură intelectuală
Imaginația este procesul psihic prin care se obțin reacții ܈i fenomene psihice pe plan cognitiv,
afectiv sau motor, dar este ܈i cea mai importantă componentă a creativității.
Caracteristicile imaginației ܈i anume : f luiditatea, posibilitatea de a- ți imagina anumite lucruri,
plasticitatea, u܈urința de a schimbă modul de abordare al unei probleme când un procedeu se
dovede܈te a fi inutil, originalitatea, toate acestea pot fi considerate drept principalele
caracteristici ale creativității. Fiecare caracteristică este foarte importantă, însă cea ca re are o
însemnătate cu totul deosebită este originalitatea, prin intermediul căreia este valorificat
rezultatul muncii creatoare.
30
b) Factorii caracteriali
Pentru realizarea oricărui lucru avem nevoie de motivație ܈i de voință. Toți creatorii sunt
animați de pasiunea, dorința ܈i aspirația creatoare care le domină întrega activitate, dar au ܈i
voința cu care reu܈esc să străbată lumea contemporană.
c)Factorii sociali
Persoanele crea tive sunt influențate de mediul ambiant, în special cel social. Din această cauză
au existat de- a lungul istoriei, perioade ce au favorizat fie creația artistică, fie pe cea din
domeniul tehnico- ܈tiințific.
Factorii care stimulează creativitatea sunt : securitatea psihică, libertatea psihic ă ܈i consolidarea
eului.
În funcție de elementele preluate din literatur a de specialitate , creativitatea reprezintă cel mai
înalt nivel comportamental uman , capabil de a antrena și polariza toate celelalte niveluri d e
conduită, toate însușirile psihice ale unui individ (gândirea, memoria, atenția, voința,
afectivitatea), în vederea realizării unor produse ce se caracterizează prin originalitate și valoar e
socială.
III. 2 CREATIVITATEA – DIMENSIUNE ESENğIALĂ ÎN FORMAREA ȘI DEZVOLTA REA
PERSONALITĂğII COPILULUI LA VÂRSTA PRE܇COLARĂ
Între 3 ܈i 7 ani se pun bazele dezvoltării personalității copilului. Procesele psihice se află
în plină dezvoltare, sub influența familiei ܈i a grădiniței de copii.
Datorită mediului social, copilul î܈i adaptează comportamentul la diferite sisteme de
cerințe, protecție ܈i afecțiune, sesizează diversitatea lumii ܈i a vieții, ia decizii din ce în ce mai
adecvate situațiilor, stabile܈te relații afective, volitive, î܈i dezvoltă aptitudinile incipiente,
dobânde܈te tot mai multă experiență. Pe lângă capacitățile de cunoa܈tere, comunicare, se
perfectează expresia ܈i emanciparea personalității.
Personalitatea constituie un ansamblu structurat de dispoziții înăscute ܈i însu܈iri
achiziționate, care realizează adaptarea originală a individului. Ea este acea organiza re dinamică,
31
integrată a tuturor particularităților ܈i a însu܈irilor mintale, morale, afective, conative care
determină adaptare unică a indivizilor l a mediul social.
Trăsăturile caracteriale se învață ܈i se dezvoltă prin experiența socială, prin educație,
acestea devin stabile, durabile, iar în timp î܈i pot face posibile previziuni privind reacțiile
individului la situații noi.
Un r ol important în activitățile creatoare îl are imaginația. Pre܈colaritatea este prima
perioadă în care copilul î܈i manifestă ܈i dezvoltă aptitudinile. Copilul simte o satisfacție
deosebită în activități din diferite domenii cum ar fi : muzica, pictura, dese nul, modelajul,
colajul.
La vârstă pre܈colară , imaginația î܈i dezvoltă funcția de completare, care dă posi bilitatea
înțelegerii unor situații lacunare sau ambigue, funcția de proiectare ܈i anticipare, care ajută
copilul să înțeleagă succesiunea evenimentelor. Pre܈colarul este capabil să -܈i elaboreze forme ale
imaginației reproductive prin ascultarea pove܈tilor, cu ajutorul cărora copilul are tendința de a
integra imaginarul cu realul, astfel personajele malefice putând fi reale ܈i constituind pentru el o
sursă de frică.
Artele plastice îl interesează mai ales după 4 ani. Îi place să combine culori vii, uneori
țipătoare, să încarce bine pensula ܈i să traseze dungi proeminente. Amestecul obținut îi sugerează
teme, imagini cu rezonanță afectivă, soluții de redare pe hârtie a formelor.Lipse܈te încă precizia
contururilor, instrumentarea creion- hârtie este mai dificilă. La 3 ani copilul trasează linii
întâmplătoare, conferindu -le apoi valoare ܈i semnificație, datorită imaginei creatoare.
După 4 ani, desenul capătă o organizare liniară, se pot folosi testele proiective, apar
numeroase cli܈ee. Un cli܈eu reprezintă o modalitate de a desena forma obiectelor, consemnată ca
expresie artistică ܈i de comunicare.
La pre܈colarul mijlociu, în desenul liniar apare tendința de ornamentare, colorarea este
neuniformă ܈i se suprapune cu greu peste formele desenate. Dacă la 3 ani se folosea o singură
culoare, la 4 ani cromatica devine generoasă ܈i originală, având spirit estetic.
După 5 ani, desenul nu mai este completat cu suplimente decorative, dar nu respectă relațiile
de mărime, proporție, lipse܈te umbra, chiar dacă este desenat soarele.
32
În colajele pe care copilul le realizează, el găse܈te atracție, fascinație deoarece el î܈i manifestă
funcțiile creatoare. Dupa ce ܈i -a însu܈it tehnicile rudimentare, creația se poate desfă܈ura liber.
Creativitatea verbală este surprinzătoare, dacă un termen îi lipse܈te copilului din vocabular,
acesta crează cuvinte ܈i ne surprinde prin originalitatea aprecierilor.
Expresiile ritmice încep să se activeze în jurul vârstei de 5 ani, evidențiate prin dans sau
muzică, impunând voce, auz muzical. Pot apărea copii cu aptitudini muzicale, implicând creația
muzicală, dirijarea corului.
La vârsta pre܈colară, copiii sunt atra܈i de film, muzică, desene animate, cor balet, printre ei
evidențiindu -se viitori actori, cântăreți, dansatori, etc.
Creativitatea individuală ܈i colectivă trebuie atent studiată ܈i cercetată. Copiii se imită unii pe
alții, copiază desenul colegului, apar pove܈ti noi, creații noi, după consultarea colegilor de grupă.
Machetele realizate în grup, serbările, spectacolele, colajele sunt mijloace care pot intensifica
potențialul creativ al individului ܈i col ectivului în ansamblu.
III. 3 ROLUL CREATIVITĂ܉II ÎN ACTIVITĂ܉ILE INTEG RATE
Lăsați copilul să vadă, să audă, să descopere, să cadă, să se ridice și să se înșele. Nu folosiți
cuvinte când acțiunea, faptul însuși, sunt posibile” , afirma pedagogul Pestalozzi.
Pornind de la aceste cuvinte, noi trebuie să ajutăm copiii să treacă peste toate obstacolele
care îi apar în drumul său spre cunoa܈tere ܈i descoperire prin crearea unui liant între el ܈i lumea
înconjurătoare. El va reu܈i prin forțele proprii să -܈i exerseze capacitățile de a decide, a dori, a
alege ܈i toate acestea se vor realiza cu ajutorul unui cadru instituționalizat, ܈i anume grădinița.
La grădiniță, copilul se află într -un mediu stimulativ , mediu în care activitățiile din dife rite
domenii intră în dialog cu el ܈i astfel se crează o comuniune între copil ܈i vastele domenii ale
cunoa܈terii.
Stimularea creativității copiilor este favorizată de metodele interactive prin care copiii
descoperă o nouă experiență prin interrelaționarea în grupuri de învățare activă aceea de a
studia, investiga ܈i capătă încredere în capacitățile individuale ܈i ale grupului.
33
Educația integrată este o modalitate nouă, o strategie modernă, iar conceptul de activitate
integrată se referă la o activitate în care se abordează metoda în predarea, învățarea cuno܈tințelor
îmbinând diverse domenii de formare a comportamentelor ܈i abilităților pre܈colarității.
Integrarea presupune revenirea în acela܈i loc , în aceea܈i activitate a mai multor ac tivități de
tip succesiv care conduc la atingerea obiectivelor propuse, la însu܈irea conținuturilor, la
realizarea în practică a proiectului didactic propus fiind o strategie ce presupune reconsiderări
radicale nu numai în planul conținuturilor ci ܈i în ambianța predării ܈i învățării.
Activitățile integrate se pot realiza cu ajutorul jocului organizat pr in care copilul poate
descoperi medii diferite, iar sarcinile pot fi îndeplinite fie individual, fie în grupuri mici.
În continuare voi prezenta câteva jocuri didactice folosite în cadrul activităților integrate cu
ajutorul cărora copilul î܈i evidențiază latura creativă.
Jocul „La magazin ”
Domenii integrate: Domeniul Эtiințe (Matematică), Om Юi societate
Scopul jocului : verificare ܈i consolidarea cuno܈tințelor de comportare civilizată în magazin.
Sarcina didactică : folosirea corectă a formulelor de salut la intrarea ܈i ie܈irea din magazim.
Regulile jocului : Copiii sunt grupați în echipe de câte 4 ܈i se duc la magazin. Cei care nu
respectă formulele de salut, nu stau la rând, fac gălagie sau nu plătesc nu vor putea cumpăra
produsul dorit, fiind exclu܈i din magazin.
Desfă܈urarea jocului : Într- o parte a sălii va fi amenajat magazinul cu ajutorul unor măsuțe p e
care vor fi expuse obiectele care urmează a fi vândute , iar în cealaltă parte vor fi aranjate
scăunelele în semicerc. Magazinul va fi marcat cu ajutorul unui gard construit din cuburi,
marcându- se prin spații libere intrarea ܈i ie܈irea din magazin.
Înainte de începerea jocului se va face o demonstrație a sa. Educatoarea va interpreta atât
rolul cumpărătorului, cât ܈i rolul vânzătorului. Pentru fiecare rol va avea un semn distinctiv.
Pentru rolul de vânzător va avea un creion ܈i o agendă, iar pentru rolul de cumpărător va avea o
saco܈ă. Copiii vor trece pe rând atât în rol de cumpărător, cât ܈i de vânzător.
34
Cu ajutorul acestui joc, copiii învață să folosească formulele de politețe atât la intrarea cât
܈i la ie܈irea din magazin. Deasemenea dacă nu respectă regulile de politețe, nu stau la rând sau
nu plătesc, ei nu vor putea achiziționa produsul dorit. Acest joc ajută atât la dezvoltarea
deprinderilor de comportare ܈i socializare , cât ܈i la dezvoltarea limbajului prin enunțurile pe ca re
܈i le formulează pentru a solicita produsul dorit.
În acest joc am integrat Domeniul ܇tiințe (Matematica) ܈i Domeniul Om ܈i societate. Cu
ajutorul acestor domenii am stimulat creativitatea copiilor după cum urmează: Merg la magazin
să cumpăr 4 mere galbene, 5 piersici mici ܈i 3 pere. Deasemenea folosesc formulele de politețe,
atât la intrarea cât ܈i la ie܈irea din magazin : „ Bună ziua !, Vă rog să -mi dați…., Mulțumesc !, La
revedere ! ”
La finalul jocului cu ajutorul fructelor cumpărate de la magazin, copiii vor fi antrenați să
pregătească prăjiturele cu fructe ܈i astfel î܈i vor dezvolta simțul estetic ܈i creativ decorând după
bunul plac prăjiturelele.
Jocul ” Alegerea prietenului meu ”
Domenii integrate: Domeniulul Limbă Юi comunicare cu Domeniul Estetic Юi creativ(desen).
Scopul acestui joc este de a dezvolta capacitatea de clasificare ܈i diferențiere a acțiunile ܈i
comportamentele pozitive ܈i ne gative.
Sarcina didactică : compararea unor situații de viață diferite ܈i alegerea celei care corespunde
cu noile norme.
Regulile jocului : copiii privesc diverse imagini afi܈ate pe un panou în fața clasei ܈i î܈i aleg
acele imagini care ar reprezenta profilul copilului cu care ar dori să fie prieten, j ustificându- ܈i
alegerea făcută.
După ce privesc imaginile afi܈ate, copiii vor sta la măsuțe ܈i vor discuta împreună cu
educatoarea diverse imagini care fac parte din situații de viață diferite. Se poate face o selecție a
imaginilor pozitiv e ܈i eliminarea celor negative.
Copiii î܈i vor alege un prieten pe baza unei imagini prezentate ܈i apoi va aduce câteva argumente
cu privire la alegerea făcută.
35
Prin intermediul acestui joc, copilul învață cum să -܈i aleagă un prieten, ce calități trebuie să
îndeplinească ܈i să facă diferența dintre bine ܈i rău. La finalul activității ei vor avea sarcina de a –
܈i desena prietenul a܈a cum ܈i -l imaginează.
În acest joc am integrat Domeniulul Limbă ܈i comunicare cu Domeniul Estetic ܈i
creativ(desen).
Creativitatea copiilor s- a stimulat astfel: din mai multe imagini cu posibili prieteni, copilul î܈i
alege una singură motivându -܈i alegerea, apoi î܈i desenează prietenul a܈a cum ܈i -l imaginează.
Jocul „Cele patru anotimpuri ”
Domenii integrate: Domeniul Эtiințe (CunoaЮterea mediului) Юi Domeniul Limbă Юi comunicare
Scopul jocului : dezvoltarea gândirii, capacității de a face conexiuni între datele cunoscute
despre anotimpuri, deprinderea copiilor de a opera cu simboluri simple, de a le raporta corect la
fenomenele corespunzătoare.
Sarcina didactică : realizarea unei analogii între cartona܈ele de o anumită culoare ܈i anotimpul
cu toate caracteristicile lui căruia îi corespunde culoarea respectivă.
Regulile jocului : edu catoarea va afi܈a pe tabla magnetică un jeton cu un fruct, o floare sau un
fenomen specific unui anotimp. Copiii vor alege de pe masă, cartona܈ele care au culoare
corespunzătoare anotimpului respectiv ܈i apoi le vor a܈eza pe panoul corespunzător echipei d in
care face parte.
Desfă܈urarea jocului : Copiii vor fi împărțiți în patru grupe, specifice fiecărui anotimp.
Anotimpul primăvara va avea culoare verde, vara va avea culoare galbenă, toamna culoarea
ro܈ie, iar iarna culoarea albă.
Jocul începe prin alegerea de către educatoare a unui cartona ܈ pe care este ilustrată o lalea.
Copiii vor căuta ܈i vor ridica acel cartona ܈care reprezintă culoarea corespunzătoare anotimpului
căutat ܈i anume culoarea verde. Pe tot parcursul jocului, copiii vor fi antrenați ܈i provocați să
ridice ܈i două sau mai multe cartona܈e în funcție de imaginea aleasă. Dacă se alege imaginea în
care este reprezentată ploaia. Acest fenomen poate fi întâlnit atât primăvară, cât ܈i vara sau
toamna. În această situație copiii vor ridica cartona܈ul galben, verde ܈i ro܈u.
36
În partea a doua a jocului, copiii vor avea jetoane cu imagini, iar educatoarea va avea jetoa ne cu
diverse culori corespunzătoare anotimpurilor. Pe parcursul acestei activității copiii pe lânga
ridicarea cartona܈ului corespunzător culorii pe care educatoarea a ales -o, poate despărți în silabe
܈i alcătui propoziții cu ajutorul cuvăntului de pe jeton. Ei vor mai avea ܈i sarcina de a grupa
imaginile în funcție de anotimp.
În acest joc au fost integrate Domeniul ܇tiințe (Cunoa܈terea mediului), unde copiii vor vorbi
despre fenomenele specifice fiecărui anotimp ܈i Domeniul Limbă ܈i comunicare în care copiii
vor alcătui propoziții ܈i vor despărții în silabe cuvintele aflate pe jetoane.
Creativitatea este stimulată astfel : „ Pe o măsuță sunt a܈ezate cele patru zâne ale anului, iar
copiii îi vor atribui fiecărei zâne jetoanele cu imagini caracteristice fiecărui anotimp. La finalul
activității fiecare grupă va realiza câte o machetă. Grupa 1 va realiza o machetă reprezentând
anotimpul primăvara, grupa 2 – anotimpul vara, grupa 3 – anotimpul toamna, grupa 4 anotimpul
iarna.
Jocul „ Corpul omenesc ”
Domenii integrate: Domeniul Estetic Юi creativ (Desenul) cu Domeniul Om Юi societate
Scopul : verificarea cuno܈tințelor despre părțile corpului omenesc, organele de simț ܈i importanța
acestora în viața noastră.
Sarcina didactică : legătura dintre acțiunile pe care le executăm ܈i părțile corpului
Regulile jocului : copilul trebuie să recunoască ܈i denumească o anumită parte a corpului,
indicată de educatoare, după care va execută o acțiune care i se potrive܈te.
Desfă܈urarea jocului : Copilul recunoa܈te ܈i denume܈te o parte a corpului indicată de
educatoare. După ce a denumit corect partea corpului, execută diverse mi܈cări în concordanță cu
partea denumită. Spre exemplu dacă a denumit ochii, el î܈i miscă privirea, deschide ܈i închide
ochii, se uită în sus, în jos.
Educatoarea poate realiza cu ajutorul unui personaj din poveste, spre exemplu cu
„Cenu܈ăreasa” , acțiuni simple. Copiii vor avea sarcina de a denumi partea corpului cu ajutorul
căreia s -a putut realiza mi܈carea , dar ܈i să recunoască ܈i să introducă personajul în povestea din
care face parte.
37
În jocul corpul omenesc se pot integra Domeniul ܇tiințe (Cunoa܈terea mediului) cu Domeniu l
Estetic ܈i creativ (Muzică).
În cadrul domeniului ܇tiințe, copiii recunosc ܈i denumesc diferite părți ale corpului uman, iar în
încheierea activității se va interpreta cântecelul „ Degetele ”.
Creativitatea copiilor ar putea fi stimulată prin realizarea unui copac al prieteniei, folosind mâna
܈i astfel se integrează Domeniul Estetic ܈i creativ (Desenul) cu Domeniul Om ܈i societate prin
respectarea normelor de igenă: înainte de a mânca trebuie să ne spălam pe mâini, fructele sau
legumele trebuiesc spălate înainte de a fi consumate, în fiecare dimineață ܈i seară ne spălăm pe
dinți.
III.4.C REATIVITATE ȘI JOC ÎN CADRUL ACTIVITĂğIL OR DIN DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE
„ Dacă există astăzi un domeniu de cercetare care a ajuns din nou la modă, acesta este cel al
studiului diferitelor aspecte ale dezvoltării sociale a copilu lui”, spuneau Wilhelm Doise si
Gabriela Muguij.
Viața socială este o condiție necesară dezvoltării individului, în însăși natura sa, făcându -l să
treacă de la o stare latentă la starea de personalitate. Toate formele de organizare și desfășurare a
procesului instructiv-educativ din grădiniță sunt strâns legate între ele și concură spre finalitățile
învățământului preșcolar. În acest context, educația pentru societate și -a găsit un loc bine meritat
în”Programa activităĠilor instructiv -educative ”, deoarece preșcolarul trăiește în grădiniță
primele lui experiențe sociale și primele lui experiențe de viață colectivă în afara familiei.
Grădinița are, deci, în vedere cultivarea unui tip comportamental și moral care să dezvăluie
preșcolarilor căile de comportare ca indivizi liberi, toleranți, cu respect față de ceilalți.
Domeniul O m și societate este un domeniu care -l familiarize ază pe copil cu segmente ale
socie tății. Odată venit la grădiniță, orizontul cunoașterii lui se extinde și automat pe parcurs
capătă și un anumit grad de independență. În cadrul activităților din acest domeniu , copilul se
familiarizează cu aspecte sociale variate care au rolul de a -i dezvolta viziunea și îmbogăți
personalitatea sa, aflată în plină formare cu experiențe noi de viață.11
11 Curriculum pentru învățământul preșcolar (3 -6/7 ani), (2008),pag.10
38
Domeniul “Om si societate ” îl ajuta pe copil să interiorizez e sensul regulilor sociale, să învete să
interac ționeze cu cei de aceeși vârstă, dar și cu adulții și să înțeleagă diverse evenimente cu
semnificație socială .
Pe parcursul anului școlar anterior și actual am organizat diferite jocuri pentru a se cunoaște
copiii între ei și în același timp pentru a se respecta reciproc; jocuri precum: “Cum te cheamă?” ,
“Cui i- ai dat jucăria?” , “Deschide urechea bine ” sunt concludente în acest sens. Regulile de
politețe au fost următoarele pe care le -am insuflat copiilor prin jocuri ca: “Bună ziua,tuturor!” ,
“Bună dimineața,căciulă,că stăpânul n -are gură!” , sau povești precum: “Nu numai la grădiniță” .
Educarea unei atitudini pozitive față de colegi și dezvoltarea abilităților de cooperare,solidaritate
și competiție le -am educat învățându -i poezia “Papucii ” de Luiza Vlădescu și prin jocurile
“Roata norocului ”, “Caută și potrivește” .
În jocurile didactice din cadrul activității Educa܊ie pentru sănătate se urmăre܈te să se formeze
trăsăturile de caracter pozitive față de aspectele vieții, în܈u܈indu -܈i reguli de igienă generală,
reguli de alimentație sănătoasă etc. Aceste reguli sunt antrenate atât în viața familială , în c ea
educațională dar ܈i socială.
Aceste reguli sunt însu܈ite în cadrul jocurilor cu tematică specifică: Corpul omenesc , Reguli de
igienă , Alimentație sănătoasă, Sportul –sănătate curate.
Acest gen de activități au efecte pe termen lung:
• Se dezvoltă con܈tiința disciplinei;
• Se crează o punte de adaptar e la comportamentul social actual;
• Creează formarea unui stil de muncă personal;
• Ajută la formarea unei conduite comportamentale, sociale, alimentare ܈i de igienă
personală corespunzătoare colectivității ܈i societății;
• Ajută la dezvoltarea gustului e stetic;
• Stimulează creativitatea personală.
Aceste jocuri didactice aspectează ܈i viața socială a copilului. Îi oferă posibilitatea de a
asimila o varietate de experiențe ale adulților, stiluri de comportamente, modalități de acomodare
܈i mai ales de adaptare la anumite situații.
39
Majoritatea jocurilor presupun comunicare ܈i relaționare. Adaptarea la situații noi , adoptarea
unei gândiri d e aparteneță la grup creează responsabilități în psihicul copilului, chiar dacă vorbim
de un simplu joc.
Automat există schimbări comportamentale care mută copilul de la persoana lui la apartenența
unui grup.
Copilul de grădiniță este stimulat de nevoi psihosociale. El trebuie în permanență încurajat ,
trebuie acceptat, de persoanele din jur , de adulți dar în acee܈i măsură ܈i de colegi.
Relaționarea este importanta ܈i stă la baza formării trăsăturilor de caracter pozitive. În
cadru jocului Fapte bune, fapte rele, copilul trebuie să discute aspecte pozitive sau negative care
reies din activitatea jocului.
Ceea ce mi- a plăcut la acest joc este posibilitatea copilului de a alege , de a opta p entu unul din
comportamentele prezentate. Aceste jocuri au rolul de a pune bazele unor trăsături pozitive. A
îndruma copilul către modele de viață pozitive este un aspect important al personalității acestuia.
Sunt copiii care au devenit adulți ܈i au realizat că modelele familiale oferite nu sunt cele mai
corecte față de ei, dar le acceptau ܈i considerau că a܈a trebuie să fie, deoarece era u singurele
aspecte prezentate în acest sens.
Învățarea socială se realizează nu numai în grădiniță, dar ܈i în familie. De aceea este
important să fie o relație foarte bună între familie ܈i grădiniță. Cooperarea între cei doi parteneri
ajută copilul să se dezvolte armonios ܈i fără impedimente psihice sau sociale.12
Jocul de rol î n educatia civică
Educația civică vizează formarea gândirii critice și dezvoltarea unei atitudini conștiente și
responsabile față de sine și lumea din jur, prin folosirea unor strategii de învățare interactive,
care să formeze deprinderi participative (dialogare, argumentare, luare de decizii etc), urmăre ște
formarea unui set de competențe necesare și suficiente, pentru a face din copil un bun cetățean. Îi
inițiază pe cei mici în practicarea unui comportament civic (activ, liber, responsabil, tolerant,
deschis, comunicativ, reflexiv, autoevaluativ) într- o societate democratică.
12 Revista învățământului preșcolar.Nr.1 -2, 3-4(2003); Nr.3-4(2004)
40
Învățarea, indiferent de obiectul său, presupune înțelegere, cunoaștere, dar și participare afectivă.
În acest se ns, trebuie să -i ajutăm pe preșcolari să se apropie ei înșiși de adevăr, să -i sprijinim să
perceapă, să selectez e din multitudinea de variante , pe acelea care, odată percepute și asimilate
devin reguli de conduită în viața și activitatea fiecăruia.
Prin diversificarea metodelor cadrul didactic va urmări evitarea monotoniei, plictisului, rutinei,
deschizând în sufle tul preșcolarului dorința de învățare într -un mod creativ și eficient.
Printre metodele eficiente utilizate în scopul educației civice la vârste mici menționez:
conversația, exercițiul, jocul de rol, problematizarea, studiul de caz..
Încorporat în activita tea didactică, jocul imprimă acesteia un caracter mai viu și mai atrăgător,
aduce varietate și o stare de bună dispoziție, de veselie, de destindere, ceea ce previne a pariția
monotoniei,oboselii.
Jocul de rol este o metodă activă prin care se consolidează, se ve rifică cunoștințele copiilor , care
le îmbogățește sfera de cunoștințe și antrenează capacitățile creatoare ale acestora.
Eficiența jocului de rol, depinde de cele mai multe ori de felul în care educatorul știe să asigure o
concordanță între tema jocului și materialul didactic existent, de felul în care știe să folosească
cuvântul ca mijloc de îndrumare a celor mici prin întrebări, explicații, aprecieri.
Apelând la joc în activitățile de educație civică am simțit că voi avea acces spre sufle tul
copilul ui, spre minunata lui lume de gânduri și vise, căci jocul este binecuvântarea coplilăriei.
Am aplicat diferite jocuri care au adus căldură și naturalețe în act, de educație civică, încer când
să fiu “ mai aproape de ei ”, să picur mai multă omenie, mai multă iubire și grijă pentru copii și să
formez sufletele lor pe căi raționale și sentimentale, încât la fiecare pas să am satisfacția de a
vedea triumfând bunul simț și superioritatea inimii.
Propun, în continuare, câteva jocuri, utilizate în activitatea de edu cație civică, care antrenează
copiii să lucreze în echipă și au un efect benefic asupra proceselor intelectuale, afective și
volitive.
1."SPUNE ADEVĂRUL ! "
41
Acest joc urmărește viteza de reacție a copiilor și promptitudinea cu care aceștia pot face
față unor întâmplări, fapte nu tocmai bune, educarea în spiritul adevărului.
Sarcina didactică : să găsească replici cu care să se înlăture neadevărul pe care -1 cuprind frazele
celui ce inventează așa zisele “minciuni ”.
Marterial didactic : ilustrații stimul, texte, ghicitori care pot constitui puncte de plecare în
elaborarea unor idei nu tocmai adevărate.
Desfășurarea jocului : Colectivul de copii este împărțit în două grupe. Sunt invitați
în fața clasei doi reprezentanți. Unul dintre ei are sarcina să povestească ceva în care să
strecoare multe “minciuni ” sau lucruri nu tocmai frumoase, politicoase. Cel de-al doilea
trebuie să fie foarte -atent și să -și oprească colegul din povestit ori de câte ori sesizează ceva și în
același timp, să găsească o soluție prin c are se poate înlătura minciuna.13
2. "SFATUL BUN"
Prin acest joc se consolidează elementele ce definesc adevărata prietenie, rolul prieteniei
și avantajele pe care le au cei care au prieteni.
Sarcina didactică : constă în găsirea unor soluții prin care se po ate salva o prietenie, se poate
ajuta un prieten, se poate găsi un prieten.
Materialul didactic : trei plicuri ce conțin trei scrisori, diferite ca stil, prin care cei trei expeditori
solicită, de la elevii participanți la joc, “rețete utile” (expeditorii p ot fi din clasă, dar necunoscuți
de participanți, ci numai de educator).
Desfășurarea jocului : Se prezintă cele trei scrisori, fără să fie desfăcute.
Recompensele (în cărți, rechizite) vor fi arătate și vor fi precizate condițiile în care un elev poate
primi recompensa: Cel care dă cele mai interesante “rețete” pentru prietenie va fi apreciat de
expeditorul scrisorii analizate, care se va desconspira la sfârșitul jocului oferind personal
recompensa. Se citește prima scisoare:
Exemplu: Dragi prieteni,
13 Mariana Petre și colectivul,Învață de la toate -educație pentru societate -învățământul preprimar,Aramis,(2000)
42
Am un mare necaz: nu reușesc să -mi găsesc un prieten adevărat. Am încercat și totuși … Sunt o
fire deschisă, prea vorbăreț chiar. Îmi plac copiii și tare mult doresc să am un prieten. Ajutați –
mă!”
Rețete: “Caută să fii mai cumpătat la vorbă, învață să te joci frumos, civilizat! ” “Fii mai puțin
pretențios! Ai răbdare, cunoaște ma bine copiii, partenerii de joc!”
În general activitățile didactice din cadrul Domeniului Om ܈i societate , îmbină sarcinile de
învățare cu forma plăcută a jocului. În acest gen de jocuri, copilul este solicitat din mai multe
puncte de vedere: psihic emoțional , afectiv. Este indicat ca jocurile didactice din acest domeniu
să implice copilul în activități care sunt echivalente cu realitatea din jur.
Consider că jocul este activitatea necesară, care corespunde cerințelor de dezvoltarea a copilului,
tendințelor lui de a fi în contact cu adulții și cu alți copii, de a percepe activ, de a înțeleg e și a
oglindi lumea înconjurătoare, dorinței lui de a -și exprima gândurile.
43
CAPITOLUL IV
STUDIU EXPERIMENTAL – JOCUL DIDACTIC MIJLOC DE DEZVOLTARE A
PERSONALITĂ܉II COPILULUI PRE܇COLAR ÎN CADRUL ACTIVITĂğILOR
INTEGRATE
4.1. Argumentare teoretică
Grădinița reprezintă o primă etapă în viața copilului. În această perioadă copilul are parte de o
dezvoltare accelerată atât din punct de vedere al achizițiilor intelectuale dar ܈i al dezvoltării
personalității sale. Aceste acumulări care au loc în grădiniță se realizează ܈i se dezvoltă prin joc
didactic. La baza jocului stă comunicarea. Implicit o dezvoltare importantă în această perioadă îl
are limbajul.
Noțiunile sunt lipsite de atractivitate pentru copii în forma lor brută, dar prezentate sub forma
jocului didactic ele devin interesante pentru copii ܈i mul t mai accesibile. De asemenea
dezvoltarea personalității copilului se realizează prin implicarea directă a acestuia în acțiuni
educative, oferindu- i exemple pozitive ܈i negative, precum ܈i consecințele pe care le au
exemplele negative asupra vieții social e a copilului.
4.2.Metodologia cercetării
Scopul cercetării :
Rolul jocului didactic în dezvoltarea personalității copilului pre܈colar
Obiectivele cercetării :
-dezvoltarea gândirii euristice
-stimularea creativității prin joc didactic
-integrarea în colectivitate prin joc didactic
44
-dezvoltarea personalității preșcolarului
Implicarea copilului în activități de învățare din Aria curriculară Om Юi societate
Integrarea socială a copilului în colectivitatea grădiniței
Modelarea caracterului copilului prin implicarea acestuia în activitățile de la grupă cu caracter
social ܈i activizarea lui în cadrul jocurilor didactice cu caracter civic
Ipoteza cercetării:
În cercetarea mea am pornit de la ideea că jocul didactic are un rol important în dezvoltarea
limbajul ui ܈i în comunicare ,prin urmarea am emis ipoteza că folosirea sistematică a jocului
didactic în cadrul activităților din Aria curriculară Om Юi societate va conduce la dezvoltarea
personalității copilului pre܈colar. Tot jocul didactic reprezinta principala modalitate de asimilare
de informații noi dar ܈i de formare de conduite. Am ales să demonstrez rolul jocului didactic in
dezvoltarea personalității copilului mic prin căi de activizare ale acestuia din cadrul acti vităților
de la grupă . Pentru cercetare am ales jocuri prin care copilul poate da maximum de creativitate.
Metodologia investiga܊iei :
-Observarea sistematică
-Jocul didactic
-Experimentul
4.3 Organizarea ܈i de܈fă܈urarea cercetării pedagogice
Lot de subiec܊i:
Două grupe de copii, una din Grădinița Nr.4 , județul Ilfov ܈i Grădinița Nr.2,Structură a Școlii
gimnaziale “Ioan Bădescu” , județul Ilfov. Unitățile se află în Popești Leordeni. Grupele de copii
sunt grupe mari din ambele grădinițe. Copiii au vârste cuprinse între 5 -6 ani. Perioada de
cercetare s-a întins pe patru luni de zile.
Caracteristici ale grădini܊elor din care fac parte subiec܊ii :
45
Grădinița Nr .4 Popești Leordeni , județul Ilfov este o grădiniță care are o populație destul
de semnificativ ă.
Aspectul care vizeză lărgirea orizontului cultural ܈i intelectual este lăsat în grija ܈colii ܈i al
grădiniței. Grădinița î܈i desfă܈oară activitatea într -o clădire destul de veche, doar exteriorul
grădiniței a fost renovat.
Ca structură interioară , grădinița funcționează cu o grupă mică, două grupe mijlocii ܈i două
mari. Cadrele din instituție sunt titulare ܈i se preocupă de activitați de perfecționare ܈i formare
personală.
Primăria a dotat fiecare grupă cu câte un calculator ܈i LCD , care ajută cadrele didactice la
desfă܈urarea activităților din grădiniță. Având ca nouă abordare predarea integrată, cadrele
didactice sunt preocupate de confecționarea materialului didactic variat care să corespundă
nevoilor din cadrul activităților de învățare ale copiilor .
Grădința este implicată în diferite proiecte educaționale care au rolul de a promova unitatea ܈i de
a diversifica activitatea didactică a copiilor la grupă. Există o preocupare pentru încheierea de
parteneriate cu diverse instituții locale:poliția,biserica,medical etc. Realizarea activităților
deosebite se realizează prin străduința doamnelor educatoare.
Datorită unei puteri financiare reduse a părinților , nu reu܈im să implicăm copiii în varietatea de
opționale pe care o avem la dispoziție. Există opționale la nivelul unității dar nu atât de variate pe
cât am dori noi să le implementăm la grupă. Aceste opționale generează costuri care implicit
trebuie suportate de părinți.
La Grădini܊a Nr.2,Structură a Școlii gimnaziale “ Ioan Bădescu” , situația este al ta.
Grădinița este mică ܈i se află într -o clădire nouă (2 ani).
În cadrul grădiniței funcționează o grupă mare ܈i o grupă mijlocie. Cadrele didactice sunt unul
titular iar al doilea suplinitor calificat. Ambele cadre didactice sunt bine pregătite, cu lic ență în
pedagogie .
46
Copiii provin din familii înstărite ܈i beneficiază de educație ܈i sprijin . Pe lângă activitatea variată
de care beneficiază în grădiniță, copiii sunt du܈i de părinți la alte activități precum cursuri de
balet, carate,fotbal ܈i dansuri .
De asemenea în cadrul unității se desfă܈oară ore de sport –Karate la care unii părinți ai copiilor
plătesc ܈i frecventează aceste cursuri . Avantajul oferit este distanța mică față de casă. Unitatea
este dotată .
Există videoproiector , sala de clasă (grupă ) este utilată pentru desfă܈urarea activităților de
grădiniță cu o varietate de jucării ܈i material didactic. Doamnele educatoare au achiziționat
diferite auxiliare cu ajutorul părinților. Ace܈tia se implică 100% în toate solicitările grădiniței.
Astfel copiii beneficiază toți de opționale precum cursuri de dans.
Revenind la loturile de subiecți din cele două unități, pot specifica că grupa de copii din
Grădinița nr 4 este o grupă de control , adică are vechime , pe când grupa de la Grădinița nr.2
este o grupă nou formată.
Grupele sunt fiecare cu un efectiv de 24 de copii/grupă. Raportul băieți fete este relativ acela܈i.
În grupa din grădinița mea sunt 14 băieți ܈i 10 fete , în grădinița nr.2 sunt 15 fete și 9 băieți .
Metodologia in vestiga܊iei :
-Observarea sistematică
-Jocul didactic
-Experimentul
Aplicarea:
47
Activitățile din grădiniță care au la bază lucrul în grup ܈i învățarea socială au rolul de a dezvolta
personalitatea copilului. Dezvoltarea limbajului ܈i a comunicării este un ingredient esențial în
dezvoltarea personalității copilului mic ܈i are un rol în integrarea sa socială.
În cadrul evaluării ini܊iale am ales jocuri din Aria curriculară Om Юi societate .
Jocul –La cumpărături
Pentru desfă܈urarea acestui joc am amenajat un colț din spațiul grupei decorându -l asemeni unui
magazin obi܈nuit cu o varietate de produse pe care copiii le cuno܈teau.
Sarcina de lucru :
-recunoa܈terea produselor din magazine;
-formularea unor întrebări ܈i raspunsuri adecvate;
Itemul I- să socializeze unii cu alții ( să comunice),respectând normele de conduită social
corespunzătoare.
Materialul didactic folosit este variat : legume , fructe, lapte, pâine etc……
Am cerut copiilor să realizeze un joc de rol:un copil să fie vânzătorul , altul să fie
cump ărătorul.Copiii au fost urmăriți să folosească formule de politețe dar ܈i raspunsuri sau
întrebări referitoare la diferite produse.
Exemplu:
-Bună ziua!
-Bună ziua!Cu ce vă servesc?
-Vreau o cutie de lapte !
-Poftim! Costă 3 lei!
-Poftim! Mulțumesc! La revedere!
48
-La revedere!
Acesta este un exemplu ,dar copiii au folosit ܈i alte modalități de exprimare atunci când le -a
venit rândul să joace un rol. Jocul didactic a fost amuzant ܈i antrenant.
Copiii s- au prefăcut pentru 10 minute că au fost adulți ܈i au încercat să joace aceste roluri cât mai
bine cu putință , respectând regulile jocului. Ei au adaptat situațiile la felul lor de a fi ܈i acest
aspect le- a evidențiat personalitatea ܈i spontaneitatea din cadrul dialogului.
Jocul- Fructe Юi legume de toamnă -activitate de modelaj
Sarcina de lucru :
-copiii au avut ca sarcină de lucru să recunoască ܈i să denumească fructele ܈i legumele prezentate
în materialul PPT
-altă sarcină a fost să aleagă din co܈ul cu fructe mai multe fructe de acela܈i fel dar de culoare
diferită;
-să selecteze legumele separat ܈i fructele separate;
-să redea prin modelaj mai multe fructe ܈i legume.
Materialul didactic folosit :
Fructe ܈i legume proaspete ,plastilină ,material PPT
Itemul II- să coopereze unii cu alții ܈i să -܈i însu܈ească d eprinderi de lucru în grup, respectând
regulile de grup ܈i cele ale jocului
49
Activitatea am desfă܈urat -o pe grupe astfel încât unii copii au avut de modelat fructe , alți copii
au avut de modelat legume. Pe parcursul activității copiii au adus un plus de cr eativitate
lucrărilor prin prisma lucrărilor efectuate.
Jocul –Schimbă masca
În cadrul acestui joc itemii urmăriți sunt:
Itemul III- să denumească stările emoționale pozitive ܈i negative din timpul jocului didactic
Acest joc didactic este combinat cu experimentul pentru că fiecare copil este pus să
experimenteze o stare emoțională.
Materialul didactic folosit este un panou cu mă܈ti . Pe acest panou sunt expuse o serie de mă܈ti
care redau anumite stări suflete܈ti: bucurie , tristețe , durere , veselie , curaj , frică…
Varianta I
Copiii î܈i exprimă în perechi părerea personal despre vitrina mă܈tilor ܈i de exponatele prezentate.
Apoi sunt grupați ܈i î܈i confecționează mă܈tile pe care le doresc .Se realizează o expoziț ie cu
mă܈tile copiilor ܈i se discută care sunt mă܈tile care au fost confecționate mai mult (preferate)
decât celelalte ܈i de ce ….
Varianta II
Copiii aleg o mască din vitrină ܈i încearcă să exprime în cuvinte proprii ce sugerează masca ( ce
sentimente încearcă un copil care are această mască sau ce emoții).
Spre finalul activității se poate juca Schimbă masca -copiii schimbă mă܈tile între ei ܈i redau prin
mimă trăirile degate de cineva care poartă asemenea mască.
Jocurile alese pentru evaluarea inițială au fost diferite ca teme. Itemii pe care i -am evidențiat ܈i i –
am urmărit pe parcursul jocurilor au fost împărțiți relative în mod egal –adică am pus accentul
deopotrivă ܈i pe latura emoțională ,social ܈i importanța comunicării , nu numai pe partea de
acumulare de cuno܈tințe ܈i formare de deprinderi
50
Evaluarea finală
În cadrul evaluării finale am ales jocuri cu un grad de complexitate mai ridicat. Am combinat
metoda experimentului cu cea a observației ܈i cu jocul didactic. În cadrul activităților de educați e
civică am aplicat un joc , în care am specificat mai mulți itemi care să vizeze domenii va riate.
Aplicarea acestui joc integrat a oferit o mai mare deschidere către comunicare a copiilor dar în
acela ܈i timp le -a solicitat ܈i creativitatea personală.
Jocul- Cine suntem noi? Cum suntem noi?
-Joc de rol
Pentru acest joc didactic am evidențiat doi itemi :
Item ( I 1)-realizarea unui dialog creativ respectând tipologia personajului
Item ( I 2)-identifica rea calităților morale ale personajelor ܈i compararea acestora
Sarcina de lucru:
-copiii au avut de identificat personajele din pove܈ti;
-copiii au avut de realizat un dialog creativ respectând tipologia personajului
Material didactic :
-videoproiector
-casetă audio
-imagini
-jetoane
Toate materialele didactice folosite au avut rol stimulativ. Copiii s- au jucat ܈i în acela܈i timp au
învățat. Efectele prezentării pove܈tilor cu ajutorul laptopului însoțite de sonorizare au captat
atenția copiilor ,le -a stimulat interesul pentru lumea pove܈tilor ܈i i -a îndemnat pe fiecare să -܈i
exprime părerea personal cu privire la personajele prezentate.
Desfă܈urarea jocului pe toate variantele prezentate a fost o invitație la comunicare, la socializare
reciprocă ,la învățare de tipologii de personaje .
Jocul de rol pe care copiii l- au avut ca sarcină de interpretat a stimulat creativitatea ܈i buna
dispoziție a copilului. Interpretarea unică , personală a fiecărui personaj a adus o notă de
personalitate interpretativă ܈i originală.
51
Regulile jocului au fost bine stabilite încă de la începutul activității didactice. Stabilirea regulilor
are rolul de a stimula competitivitatea dintre copii fără a tri܈a. Un rol deosebit l -a avut stimularea
comunicării ܈i urmărirea unui limbaj corect. Copiii au avut ca sarcină să specifice ce fel de
personaje sunt cele prezentate , care sunt calitățile acestora (harnic, viclean , rău, frumos, lene ܈
etc…)
Aceste calități trebuiau evidențiate în jocul de rol prezentat. Rolul acestui joc a fost de a dezvolta
personalitate copilului , de a- i dezvolta abilitățile de comunicare ,de a -i forma noțiuni despre
conduita morală ܈i con܈tiința morală.
Prin acest joc co piii au socializat , au comunicat reciproc. Prin exprimarea părerilor personale ei
au avut o contribuție personală la activitate ܈i în acel܈i timp ܈i -au sporit încrederea în forțele
proprii.
Jocul- Cum este să fii copil?
Acest joc didactic are rolul de a f orma la copii o imagine cât mai veridică despre ceea ce
înseamnă statutul de copil.
Itemii urmări܊i :
Item( I 3)- transmiterea unei idei despre lumea copilăriei prin mijloace diferite
Item ( I4 )- cunoa܈terea drepturilor copilului
Material didactic :
-plan܈ă cu Globul pământesc ( Globul copilăriei), flipchart, etichete , coli carioca ,panglici,
imagini, material PPT prezentat cu ajutorul videoproiectorului.
Ca metode de lucru s- au aplicat metodele din cercetare dar ܈i alte metode interactive:
brainstorming-ul, harta conceptuală.
Sarcina de lucru :
Copiii au avut la fiecare grupă altă sarcină de lucu ܈i anume:
52
-unii copii au avut sarcină de lucru să realizeze un afi ܈prin desen sau aplicarea de decupaje cu
titlu – Copilăria pe glob.
-unii copii au avut de asociat imagini cu fețe zâmbitoare ,triste, speriate,uimite ܈i cu o serie de
culori , panglici
-unii copii au avut de redat prin desen sau decupaje aspecte ale încălcării drepturilor copiilor
Jocul s- a desfă܈urat pe mai multe variante ܈i pe grupe de copiii.Astf el a fost stimulat lucrul în
grup.Copiilor li s- a oferit oportunitatea de a comunica unii cu alții de a -܈i da cu părerea ܈i de a se
exprima liber.
O contribuție personală la desfă܈urarea activității a făcut ca să crească gradul de participare la
activitate . Nu au existat timpi morți pe parcursul activității ܈i cel mai important aspect este că toți
au participat în grade diferite dar evidente la realizarea lucrărilor grupului din care făceau parte.
Prezentarea drepturilor copilului a fost făcută în materialu l PPT. Tot printr-un material au fost
făcute prezente ܈i imagini cu alți copii din alte state (Cambogia , Africa,China ).
Sarcinile de lucru au fost conturate pe drepturile fundamentale ale copilului legale , astfel prin
această activitate consider că am reu܈it să familiarizez copiii de grădiniță cu statutul lega l al
tuturor copiilor.
Am folosit un limbaj adecvat vârstei lor ܈i m -am axat pe drepturile fundamentale ale tuturor
copiilor. Faptul că ei au reu܈it să ducă sarcinile de lucru la bun sfâr܈it ܈i să am un feed -back la
activitate , înseamnă că obiectivele propuse au fost realizate.
Jocul-Te iert –Iartă -mă
În cadrul acestui joc am urmărit itemii:
Item ( I5)- recuno܈terea gre܈elilor din timpul unei zile sau ale unei situații date
Item(I 6)- dezvoltarea comunicării verbale ܈i emoționale prin învingerea stării de teamă ܈i trăirea
bucuriei împăcării.
Materialul didactic :
53
-prezentarea de imagini care redau diferite situații care arată gre܈eli frecvente,cali de desen ,
creioane,hârtie creponată sau glasată, flori , jetoane
Sarcina de lucru :
Copiii au de desenat felicitări sau diferite simboluri care au scopul de a reda iertarea.܈i prietenia.
Pentru acest lucru trebuie să con܈tientizeze fapta ܈i să -܈i assume curajul de a recuno܈te că au
gre܈it.
Jocul porne܈te de la materialul prezentat apoi continuă cu exemple din grupă evidente .Se discută
despre etapele împăcări ܈i despre curajul pe care trebuie de care trebuie să dai dovadă când îț i
asumi o gre܈eală ܈i ceri iert are sau scuze.
Consecințele acestui joc sunt morale ܈i comportamentale cu rezonanță în manifestarea social a
copilului.
Această activitate are rolul de a con܈tientiza copilul de grupă mare de faptele sale ܈i de a-l face
să-܈i asume acțiunile sale.
Un rol i mportant al acestui joc îl are comunicarea.Prin comunicare verbală ܈i emoțională se
realizează iertarea ܈i îndreptarea gre܈elilor, cel puțin în fază primară . După aceea se urmăre܈te
copilul ܈i faptic , prin comportamentul său pe viitor.
Formarea caracteru lui la copii este un proces lung.Acestă latură a personalității se formează prin
exemple clare care să aducă copilul către situații de viață socială, chiar cu exemple din grupă.
Am ales acest tip de activitate ܈i de joc deoarece nu toți copiii reu܈esc să c omunice verbal foarte
bine ܈i să -܈i stăpânească emoțiile , prin urmare pot recurge la desene sau emotional faces. Jocul
are rolul de a- i face pe copii să înțeleagă că a gre܈i este omene܈te dar ܈i a -܈i cere iertare este
important, deoarece Prietenia este li antul comunicării ܈i colectivității.
Jocul are mai multe variante ܈i are ca rol stimularea comunicării , dezvoltarea personalității ܈i
promovarea atitudinii pozitive sociale ale colectivității.
Copiii reu܈esc să definească împăcarea prin comunicare verbal de tipul Iartă -mă ,sau scuză -mă,
însoțite de o strângere de mână sau un desen sau o floare etc.
54
Prin acest joc corectăm aspect negative ܈i cultivăm aspecte pozitive care au rolul de a forma un
caracter frumos . Astfel ei reu܈esc să realizeze lucrări precum : Copacul prietenie, Grădina
iertării ,brățări simbolice.
4.4. Analiza, prelucrarea ܈i interpretarea rezultatelor
Evaluarea ini܊ială
Pentru a desfă܈ura cercetarea am avut nevoie să identific nivelul celor două grupe stabilind ni܈te
itemi. Este evident că jocul a avut mai multe obiective dar pentru cercetare le-am selectat pe cele
care vizează personalitatea copilului ,cunoa܈terea personală ܈i învățarea socială.
În primul joc am urmărit modelarea comportamentului copilului în cadrul social mai exact cum
se comportă atunci când intră într -un magazin. Acest joc a fost distractiv pentru copii mai ales că
erau pu܈i să joace roluri de persoane adulte,iar acest lucru pe ei îi atrage. Copiii au avut ca
sarcină să formuleze politicos întrebări ܈i răspunsuri adecvate conform cerințelor. S -a pus
accentul pe conduită , pe modele de comportament civilizat.
Itemul I- să socializeze unii cu alții ( să comunice), respectând normele de conduită socială
corespunzătoare specific fiecărei situații în parte. (Jocul I)
Jocul de rol a fost antrenant . Prin dialogul realizat mi- am dat seama că una dintre grupe are
rețineri în formularea răspunsurilor. Cei de la grupa de control din Grădinița nr.4 au rezolvat
sarcinile didactice mult mai bine decât cei din grupa nou format ă.
În cadrul celui de- al doilea joc am urmărit cum lucrează în grup, cum comunică între ei având
sarcini comune. De asemenea am observant că cei de la grupa de control au obținut rezultate
mult mai bune. Acest lucru se datorează faptului că ace܈tia au o vechime în grădiniță ܈i
activitățile didactice timp de un an de zile î܈i pun amprenta pozitiv pe formarea deprinderilor de
lucru corespunzătoare ܈i adecvate unui grup de lucru.
Cei din grupa nou formată au fost mai retra܈i ܈i ce am observat au avut tendința să lucreze
individual.
55
Acest lucru denotă că nu sunt încă sudați ca un colectiv , încă sunt în perioada de cunoa܈tere
reciprocă ܈i adaptare la viața socială din grădiniță. Dar pot spune că au lucrat frumos ܈i cu
rezultate bune.
Itemul II- să coopereze unii cu alții ܈i să -܈i însu܈ească deprinderi de lucru în grup, respectând
regulile de grup ܈i cele ale jocului(Jocul II)
Al treilea joc a avut rolul de a invita copiii la o cunoa܈tere emoțională intrinsecă, la definirea
unor stări emoționale ܈i transmiterea acestor stări prin mimică sau prin gesturi, prin alte metode
pe care copiii le consideră modalități de comunicare. Jocul cu mă܈ti este un joc emoțional ܈i prin
regulile sale determină copiii să se exteriorizeze ܈i să spună ceea ce simt ei în acel moment. .
Am observat ܈i în acest caz că cei de la grupa de control s -au descurcat mai bine. Acest lucru s- a
datorat faptului că cei de la grupa de control au reu܈it să transmită prin intermediul cuvintelor , al
limbajului mai multe informații despre starea indicată de o mască anume.
Itemul III- să denumească stările emoționale pozitive ܈i negative din timpul jocului didactic (
Jocul III)
Grupa control Grupă nou formată
Item I 15 9
Item II 16 10
Item III 14 8
După cum observăm pe grafic este evident că cei de la grupa de control stăpânesc mult mai bine
tehnicile de lucru ܈i au obținut rezultate mai bune. Acest lucru se datorează faptului că ei se
promovează ca o grupă de control .
Anul trecut au trecut prin faza de cunoa܈tere reciprocă , au învățat să se adapteze la sar cinile date
܈i la regulile din grădiniță.
56
Perioada de un an pe care au acumulat- o în grădiniță le -a adus plusuri ܈i schimbări benefice .
Schimbările se observă foarte mult la capitolul adaptare la regulile jocului. Ei sunt soci abili , sunt
îndrăzneți, dornici de afirmare ܈i participare la orice joc didactic . Ce am observat este faptul că
limbajul este la un nivel mai dezvoltat.
Au o mare dorință de comunicare ܈i socializează frumos ܈i adecvat unii cu alții. Au deprinderi de
grup formate , î܈i definesc emoțiile bine ܈i rezultatele obținute arată că au mai fost implicați în
acest gen de activități.
La grupa nou formată am observat mici stângăcii în timpul activității. Ace܈ti copii sunt sociabili ,
volubili , dar am observant o carență la comunicare, la limbaj.
Unii dintre ei nu- ܈i găseau cuvintele, alții se exprimau în cuvinte puține ܈i propoziții simple chiar
încercau să exprime o anumită stare emoțională ܈i se observă că nu au cuvintele la ei.
0246810121416
joc 1 joc 2 joc 3grupa de control
grupa nou formată
57
Este firesc să se întâmple înt r-o grupă nou format acest lucru , deoarece cei care fac parte din
astfel de grupe sunt nevoiți să se adapteze la o serie de aspecte noi ܈i mai ales la schimbări ܈i o
serie de reguli legate de colectivitate.
Ei se află în perioada de asimilare ܈i de adaptare, din acest fapt nici nu pot fi foarte deschi܈i. Este
evident că nu au beneficiat de experiența celorlați din cealaltă grupă dar au încercat să facă fa ță
܈i au obținut rezultate bune.
Unii dintre ei care au personalitatea mai puternică au încercat să lucreze doar cum doresc ei fără
să se consulte cu ceilalți , iar unii care erau timizi au fost pur ܈i simplu izolați. Acest lucru se va
ameliora pe parcursul trecerii unui an .
Implicarea tuturor copiilor în activități , înlăturarea barierelor comunicaționale vor avea ca
rezultat o participare activă a tuturor copiilor la activitatea didactică ܈i dezvoltării în sectorul
personalității fiecăruia dintre ei. Schimbarea climatului familial cu cel din grădiniță este un
aspect pe care unii copii îl percep mai dificil.
Evaluare finală
Pentru evaluarea finală am selectat jocuri cu grad de dificultate mai mare ܈i mi -am permis să
introduc ܈i jocuri care vizează dezvoltarea inteligenței emoționale la copii. Jocurile au avut
caracter integrat, au vizat mai multe arii curriculare.
grupa de control01020
grupa de control
grupa nou formată
58
Itemii pe care i- am stabilit au vizat ܈i verificarea cuno܈tințelor dar ܈i aspecte ale dezvoltării
personalității. Prin urmare , aici am selectat doar itemii care vizează domeni ul Om Юi societate .
Regulile jocului au fost bine stabilite ,iar materialul didactic folosit a captat atenția copiilor ܈i i -a
determinat să se implice în activitate . Practic copiii s -au jucat.
Ei nu au simțit că învață sau sunt supu܈i unei evaluări. Toate activitățile au fost bine organizate ,
iar răspunsurile copiilor au fost creative ܈i au depă܈it a܈teptările.
Item ( I 1)-realizarea unui dialog creativ respectând tipologia personajului (joc 1)
Item ( I 2)- identificarea calităților morale ale personajelor ܈i compararea acestora (joc 1)
Item( I 3)- transmiterea unei idei despre lumea copilăriei prin mijloace diferite ( joc 2)
Item ( I4 )- cunoa܈terea drepturilor copilului ( joc 2)
Item ( I5)- recuno܈terea gre܈elilor din timpul unei zile sau ale unei situați i date ( joc 3)
Item(I 6)- dezvoltarea comunicării verbale ܈i emoționale prin învingerea stării de teamă ܈i trăirea
bucuriei împăcării. ( joc 3)
Jocurile au fost variate ܈i am încercat prin aplicarea lor la grupă ( dar ܈i a variantelor de joc) să
stimulez c reativitatea individual , să caut să stimulez comunicarea , indiferent de forma ei de
manifestare ܈i mai ales implicarea în procent mare a tuturor copiilor la toate formele de joc.
Este important să stimulezi copilul să -ți spună ce simte , ce -i place să facă sau ce nu -i place să
facă. După personala mea părere este esențial să cauți activități care–l stimule ază pe copil ܈i nu
care- l frustează.
Este deosebit de important să -ți spună copilul că acest gen de activitate este ceva ce el nu -܈i
dore܈te dar consideră că altă activitate i se potrive܈te. Iar acest aspect este oglindit în
comunicare.
59
Evaluarea finală a fost realizată după perioada de cercetare . Prin urmare evaluarea a avut un
grad mai mare de complexitate ܈i deasemenea a vizat mai multe arii curricu lare , deoarece am
realizat o evaluare integrată .
Jocurile ܈i activitățile pe care mi le -am propus în această evaluare au fost prezentate integrat ܈i
deasemenea am încercat în acela܈i timp să realizez activități aparte care să -i motiveze pe copii ܈i
să-i determine să lucreze cu plăcere ܈i în acela܈i timp să ia parte la activități , stimulați de
curiozitate .
Fiecare joc a prevăzut mai multe obiective, dar eu , pentru a mă rezuma la cercetare am selectat
acele obiective ܈i itemi care vizau obiectivele cercetării mele ܈i le -am specificat în lucrarea de
față.
În cadrul evaluării finale am urmărit 6 itemi. Ace܈ti itemi au vizat anumite aspecte ale formă rii
personalității copilului , aspecte comportamentale sau legate de conduită. Deasemenea am
specificat că jocurile au vizat ܈i inteligența emoțională.
Itemi urmări܊i Grupă control Grupă nou formată
Item 1 24 22
Item 2 23 21
19.52020.52121.52222.52323.524
item1 item 2 item 3 item 4 item 5 item 6 G de control
G nou formată
60
Item 3 23 22
Item 4 23 22
Item 5 24 22
Item 6 23 21
La grupa de control ( GrădiniĠa nr 4) copiii au reu܈it în procent mare să realizeze sarcinile
educative la care au participat . Fiind o grupă de control , perioada de cercetare a a vut un dublu
rol :
-de consolidare a deprinderilor de lucru în grup, de socializare ܈i de aprofundare a relațiilo r
dintre membrii grupului, de acceptare reciprocă ܈i de colaborare;
-de cunoa܈tere personală ܈i exteriozarea propriilor emoții ܈i con܈tientizarea lor;
-s-a urmărit dezvoltarea limbajului , stimularea creativității ܈i încrederea în propriile forțe.
După cum observăm graficul rezultatelor , copiii au obținut rezultate spectaculoase în cadrul
tuturor activităților propuse în cadrul evaluării finale.
Copiii din această grădiniță au reu܈it să realizeze obiectivele propuse de mine ܈i să le defineasc ă
prin rez ultate excepționale în cadrul activităților.
61
Cei de la Grădini܊a nr.2( Ioan Bădescu) au obținut ܈i ei rezultate bune comparative cu cele din
evaluarea inițială. Dacă este să discut raportul performanțelor , cei din grupa nou formată au
obținut clar u n salt calitativ.
Acest lucru îl subliniez , deoarece ei parcurg o perioadă de adaptare , iar rezultatele sunt bune ,
având în vedere evaluarea inițială. Doresc să subliniez că au înregistrat progrese vizibile ܈i au
reu܈it să colaboreze minunat.
Chiar dacă nu au obținut rezultatele grupei de control , trebuie să recunoa܈tem meritul ܈i
străduința lor. Au reu܈it să facă un salt calitativ din punct de vedere al socializării , al
comunicării al exprimării orale ܈i emoționale.
Raport evaluare ini܊ială
În cadrul acestui raport observăm o discrepanță de rezultate între cele două grupe. 192021222324item1
item 2
item 3
item 4item 5item 6
G de control
G nou formată
62
Cei de la grupa de control au obținut rezultate mult mai bune. Este drept , faptul că ei au o
vechime în cadrul grădiniței. Prin urmare au fost familiarizați timp de un an de zile cu ac tivitățile
diverse din grădiniță.
Pe timpul unui an de zile , doamnele educatoare au antrenat copiii în activități variate care au
avut rolul de a dezvolta personalitatea lor dar ܈i de a acumula informații noi. Un an de activitate
dirijată a avut ca efect benefic ,:
-acumulări în sistemul informațional
– adaptare la social
-educare comportamentală, educarea atitudinii sociale ܈i față de activitățile de grup
-stăpânirea unor impulsuri
– promovarea personalității ܈i stimularea creativității individuale
Acesti parametri au fost vizați ܈i lucrați în procente diferite în cadrul activităților de la grupă ܈i
prin centrarea învățării pe fiecare copil.
Această diversitate de activități la care au participat pe parcursul unui an a fost benefică. C opiii
sunt adaptați la programul grădiniței , comunicarea dintre ei este mult mai fluentă ܈i faptul că se
cunosc reciproc au reu܈it să colaboreze mult mai bine reciproc .
Exercițiul ܈i experiența anterioară a avut un impact pozitiv asupra rezultatelor obțin ute.
Ceea ce m- a impresionat a fost faptul că ace܈ti copii sunt foarte flexibili în atitudine ܈i sociabili.
S-au acomodat repede ܈i au reu܈it să se mobilizeze în procent relativ mare.
Grupe de copii Evaluare inițială
Grupă de control 50%
Grupă nou formată 25 %
63
Referitor la cei de la grupa nou formată , am constatat că ei trec încă printr -o perioadă de
adaptare. Ei sunt dezlipiți proaspăt de familie ܈i au încă probleme care vizează programul
grădiniței , orele de desfă܈urare , adaptarea la activitățile obligatorii , programul de masă impus ,
învățare dirijată etc. . Este firesc că acest traseu îl parcurge orice grupă nou formată.
Important este perioada de adaptare cât de mare poate fi . Toate aceste lucruri crează o pre siune
psihică pe copil , iar educatorul încearcă s -o înlăture relativ repede.
De aceea este important să se colaboreze reciproc. Cu un copil de vârstă pre܈colară poți c â܈tiga
multe bătălii dacă -l implici în activități cu joc didactic.
Prin urmare rezultatele obținute la grupa nou formată au evidențiat că sunt mari goluri . Aceste
goluri se definesc prin :
-comunicare deficitără
-limbaj sărăcăcios
-tendința de a lucra individual
-atenție scăzută, oboseală ܈i agitație.
evaluare inițială
gr de control
gr nou formată
64
Rezultatele obținute de această grupă sunt sub medie. Este evident că sunt la început de drum cu
toate capitolele.
Cert este că am solicitat implicarea familiilor acestor copii ܈i pe parcursul cercet ării ne -au ajutat
foarte mult , au avut discuții individ uale cu proprii copiii , i- au ajutat să depă܈ească momentele
neplăcute , au insistat pe prezența copiilor lor în grădiniță ca permanență la activități ܈i program.
Au implicat copiii în activități variate ܈i opționale. Acest lucru a avut un rezultat pozitiv . Copiii
s-au adaptat mult mai repede , au început să comunice reciproc mult mai bine , să socializeze.
Unele jocuri didactice seamănă ca reguli ܈i prin aplicarea repetată a lor, copilul a început să -܈i
însu܈ească anumite reguli relativ repede.
Raport ev aluare finală
Raportul evaluării finale mi -a indicat , în mod evident că cei de la grupa de control au reu܈it să
obțină rezultate bune dar ܈i bine proporționate pe itemii. Este remarcabil faptul că au reu܈it un
raport procentual echilibrat pe fiecare item.
Acest fapt denotă că au evoluat foarte bine. ܇i -au însu܈it ni܈te reguli , funcționează bine în
calitate de grupă ܈i au reu܈it să comunice atât verbal dar ܈i emoțional foarte bine. Sarcinile
plasate au fost rezolvate cu succes atât pe subgrupe de copii cât ܈i pe fiecare copil în parte .
Au învățat să se respecte reciproc , să cedeze ܈i să se accepte unii pe alții. Prin urmare , persona l
,ceea ce m- a bucurat este faptul că funcționează bine în calitate de grup. Înseamnă că au asimilat
câteva dintre reguli le grupului ܈i pot face față împreună oricărei provocări specifice vârstei.
Copiii au devenit mai expresivi în comunicare , mai flexibili în exprimarea părerilor personale ܈i
a emoțiilor prin care trec. Ceea ce mie mi se pare important este faptul că au un grad mare de
toleranță unul vis -a vis de celălalt.
65
La grupa nou formată am avut parte de rezultate deasemenea spectaculoase. Față de evaluarea
ințială rezultatele din evaluarea finală sunt demne de laudă.
Aici practic se vede aportul jocului didactic, a l activităților cu rol în dezvoltarea personalității
,formarea de comportamente ܈i conduite morale. Saltul dintre cele două evaluări la grupa nou
formată este spectaculos.
Ace܈ti copii într -o perioadă relativ scurtă, au reu܈it să achiziționeze informații ܈i să se adapteze
la condițiile unui program impus , să învețe să comunice unii cu alții , să realizeze achiziții
comportamentale , de limbaj , de atitudine , să asimileze reguli sociale ܈i să le aplice în propriul
grup de lucru. G de control
item1
item 2
item 3
item 4
item 5
item 6
66
Ceea ce doresc personal să specific este că rezultatul de la grupa nou formată a fost impulsionat
de aportul familiilor. Este o grupă în care ajutorul părinților în educarea copiilor este evident.
Dacă rezultatul de la grupa de control se datorează muncii asidue timp de 1 ܈i ½ a cadre lor
didactice cu ace܈ti copii ܈i a faptului că sunt modelabili ܈i receptivi la ceea ce li se transmite ,
rezultatul de la grupa nou formată se datorează atât cadrelor didactice, a metodelor folosite , a
varietății jocurilor didactice folosite , dar ܈i a unei colaborări deosebite cu familiile acestor copii
܈i implicarea lor ca părinți în problemele educaționale ale propriilor copii.
Practic rezultatele obținute de la grupa nou formată sunt relativ aproape de cele ale grupe i cu
vechime. După cum ne indică graficul , ace܈ti copii au obținut achiziții în sectorul dezvoltării ܈i
identificării stării emoționale proprii .
Acest lucru se datorează părinților care î܈i implică copiii în activități mult mai variate decâ t cei
de la g rupa cu vechime. Iar activitățile în care sunt implicați ace܈ti copii au legătură cu
socializarea cu formarea de conduite , comportamente sociale , acceptarea ܈i promovarea ideilor
personale ܈i stimularea creativitățiii copilului în cadrul oricărei activități conform posibilitățilot
sale individuale ܈i mai ales inclinațiilor sale creative.
0 5 10 15 20 25G nou formată
G de control
67
4.5. Concluziile cercetării
Această lucrare oglinde܈te munca pe care o depune orice cadru didactic la grupă. Am reali zat
această cercetare axându -mă pe experiența mea dobândită, bazându -mă pe creativitate ܈i am
exploatat posibilitățile de care dispun copiii în variatatea jocurilor a plicate.
Am dorit să evidențiez că grădinița nu este un loc unde se realizează achiziții doar la nivel
intelectual .Grădinița este locul unde copilul se descoperă individual.
Aceste aspecte copilul le descoperă prin implicarea sa directă în activități de j oc didactic cu
caracter specific. Jocul de rol, relaționarea cu ceilalți colegi , interpretarea proprie a unor situațiii
de grup , socializarea între membrii grupului sunt doar câteva aspecte ale jocului didactic care
are rol în dezvoltarea personalității copilului pre܈colar.
Activitățile din cadrul educației civice , jocurile integrate duc la salturi calitative ܈i la schimbări
pozitive în cadrul sistemului personalității copilului . Modelarea comportamentului , învățarea
unor situații legate de viața socială ܈i asocierea unui comportament adecvat acestor situații sunt
doar câteva dintre aspectele pe care copilului pre܈colar le asimilează ܈i le însu܈e܈te , contribuind
astfel la diversificarea experienței sale de viață ܈i adaptarea la viața de ܈colar , de mai târziu.
Toți copiii au tendința de a se juca. Copilul se joacă adesea cu alți copii . Dar jocul didactic
presupune reguli , iar copiii reu܈esc să le respecte ܈i să creeze competitivitate în cadrul acestuia.
Pentru ei , jocul didactic este un altfel de joc, o altfel de activitate mai riguroasă dar care aduce
cu el bună dispoziție ܈i crează plăcere, este practic o bucurie pentru ei . Copiii se joac ă atât timp
cât le este stimulat interesul ܈i reu܈e܈ti să -i ții captați.
De aceea, jocurile pe care le-am ap licat au avut variante multiple care să stârnească interesul
copiilor ܈i să nu intervină plictiseala ܈i rutina. Pe parcursul cercetării am încercat să activez
comunicarea ܈i exprimarea oricărei forme de emoții. Acest lucru m -a ajutat să comunic mai bine
cu copiii ܈i să mă adaptez la personalitatea fiecărui copil.
Făcând acest lucru am reu܈it să determin copiii să se implice în activitățile propuse , să capete
curaj să se exprime , iar pe alții mai îndrăzneți să -i temperez ܈i să -܈i aducă modificări pozitive
comportamentului lor, relativ mai impulsiv.
68
Răbdarea , acceptarea reciprocă , con܈tientizarea emoțiilor ܈i exprimarea lor mi -au oferit o
posibilitate de cunoa܈tere individuală a fiecărui copil.
Am realizat ceea ce trebuie îndreptat , unde trebuie să exersez mai mult ܈i am identificat unde
este prea multă presiune psihică pe copil ܈i atunci am făcut un pas în spate ܈i am descoperit altă
modalitate de a acționa pentru a avea rezultatul scontat.
69
Bibliografie
1. Breben Silvia, Gongea Elena, Ruiu Georgeta – Metode interactive de grup – ghid
metodic, Editura Arves, București, 2007;
2. Dicționar pedagogic , EDP 1979, București
3. Șchiopu Ursula – Probleme psihologice ale jocului și distracțiilor , E.D.P. București,
1970;
4. Manolescu M., Potolea D. – Teoria și metodologia curriculumului , Bucuresti, 2006;
5. Preda Viorica – Copilul și grădinița , Editura Compania, București, 1999
6. Antonovici, ܇tefania, Jalbă, Cornelia, Nicu, Gabriela, (2005, Jocuri didactice pentru
activitățile matematice în grădiniță – culegere , Ed. Aramis Print, Bucure܈ti);
7. Ghid de bune practici pentru educația timpurie între 3 -7 ani ,2008,MECT,Unitatea de
management al proiectelor pentru învățământul preuniversitar
8. Golu P.,Mielu Zlate, Emil Verza (1995), Psihologia copilului ,EDP,Bucuresti
9. Lespezeanu M. – Tradițional și modern în învățământul preșcolar , Editura Omfal
Esențial, București, 2007;
10. Educația în anul 2000 , București 2000
11. Niculescu, Rodica Mariana, Lupu, Angelica Daciana, (2007, Pedagogia preЮcolară Юi a
Юcolarității mici)
12. Boco ,܈Mu܈ata, (2007, Didactica disciplinelor pedagogice, un cadru constructivist , Ed.
Paralela45, Bucure܈ti
13. Claparède Ed. – Psihologia copilului și pedagogie experimentală , E.D.P. București, 1975;
14. Cristea S. – Dicționar de pedagogie , Editura Litera, București, 2000;
15. *** Curriculum pentru învățământul preșcolar , MECTS, 2008;
16. Păun E., Iucu R. (coordonator) – Educația preșcolară în România , Editura Polirom, Iași,
2002;
17. Petrescu,Conona, (2010), Educația timpurie, Editura Cultura Didactică, București
18. Preda,V.,(2010), Metodica activităților instructiv -educative în grădinița de copii, Editura
Sitech, Craiova
19. 24. Schiopu, U.; Verza, E., (1998), Psihologia vârstelor, Editura Didactică și Pedagogică,
București
70
20. Taiban , M.; Petre,M.; Berescu, A.,(1976), Jocuri didactice pentru grădinițele de copii,
Editura Didactică și Pedagogică, București
21. Tomșa, G.; Oprescu, N.,( 2007), Bazale teoretice ale psihopedagogiei preșcolare, Editura
V&I Integral, București
71
ANEXE
DREPTURILE COPILULUI
Dreptul la o familie
Dreptul la un nume
Dreptul de a exprima ceea ce gândesc
Dreptul la o viaĠă bună
Dreptul la joacă
ProtecĠ ie
Mediu curat
Familie
Sănă tate
Scoala Drepturi culturale
Odihnă și vacanĠă
SemnificaĠ ia zilei de 1 Iunie
Prietenul meu
CE DREPTURI
AM?
. AM DREPTUL SA FIU
OCROTIT Ș I EDUCAT!
E ZIUA TA! UNIVERSUL
COPILARIEI
72
Numele ……………………… Data
………………………
CINE SUNT EU
1. Incercuie ܈te imaginile in care sunt copii cu care crezi ca
semeni tu. (varsta, par, ochi, haine,
ocupatie):
2. Noteaz ă cu X obiectele care îți plac:
3. Noteaz ă cu ● activitatile pe care le faci ܈i tu:
73
Ghicitori despre fructe si legume :
Ascuns în camasa verde,
Miezul de foc nu se vede.
Cand mananci o feliuta,
Parca sufli-n muzicuta.
(pepenele)
Soarele o coace,
Mana o rupe;
Piciorul o calca,
Gura o bea.
(strugurele – vita de vie)
Fetisoara
Cu rochita rosioara,
Cand prind a te dezbraca
N-am de ce ma bucura
Ca încep a lacrima.
(ceapa)
Cine se-ngrasa legat?
(dovleacul)
Frunze n-are,
Nu-i nici floare.
În paduri si pe ogor,
Prin gradini si-n deal la vie
Sta mereu într -un picior.
(ciuperca)
În gradina lui Pandele
E un pom plin cu margele,
La culoare-s rosii toate
Cu codite-mperecheate.
(ciresele
74
75
Modele de comportamente
Respecta viata planetei Suntem mereu veseli
Imparte cu ceilalti Iubeste si protejeaza natura
Micul crestin Ai grija de sanatatea ta
76
FIȘĂ DE LUCRU
(SALUTUL) 3.x.2012
1.Colorează iŵagiŶea îŶ care persoaŶele se salută .
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: LUCRARE METODICO- ȘTIINğIFICĂ [623294] (ID: 623294)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.