Lucrare dizertatie Barbu Ioana [630576]

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 1

Univ POLITEHNICA din Bucuresti
Facultatea IMST
Centrul PREMINV

Sistemul de operare Android

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 2

CUPRINSUL
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 5
Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 5
1.1 Ce înseamnă Android? ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 5
1.2 Logoul alternative ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 5
1.3 Fondarea Open Handset Alliance ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 6
1.4 Open Source ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 6
1.5 Ziua de nastere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 6
1.6 Primii pasi ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 7
1.7 Invazia androizilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 8
CAPITOLUL 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 12
Componentele unui smartphone ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 12
CAPITOLUL 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 17
Sistemul de operare Android ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 17
3.1 Despre Android ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 17
3.2 Caracteristici si specificații ale sistemului Android ………………………….. ………………………….. …………….. 18
3.3Arhitectura sistemului Android ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 19
3.4 Aplicatiile sistemului Andro id ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 20
3.4.1 Activity(Activitate) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 20
3.4.2 Intent(Intentie) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 22
3.4.3 . Service(Serviciu): ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 22
3.5 Despre aplicatie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 23
3.6 Rutare (Sistemul de operare Android) ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 23
3.6.1 Descriere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 23
3.6.2 Proces ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 24
3.6.3 Reactia industriei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 25
3.6.4 and Noble app fara modificare. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 25
3.6.5 Legalitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 25

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 3
CAPITOLUL 4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 26
Masina virtuala Dalvik ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 26
4.1 Tipuri de masini virtuale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 26
4.1.1 VM sistem vs VM proces ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 26
4.1.2 VM bazate pe stiva si MV bazate pe registri ………………………….. ………………………….. ………………. 27
4.2 Masina virtuala Dalvik ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 27
4.2.1 Motivatia din spatele Dalvik ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 27
4.2.2 Atribute ale VM Dalvik ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 28
4.2.2.1 Arhitectura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 28
4.2.2.2 Runtime framework si biblioteci suportate ………………………….. ………………………….. ………….. 28
4.2.2.3 LIcenta Dalvik ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 28
4.3 Funcționarea și optimizarea VM Dalvik ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 29
4.3.1 Capacitățile unei VM tipice și probleme de interes ………………………….. ………………………….. ……… 29
4.3.2 Memoria sistemului și timpul de procesare al sistemului ………………………….. …………………………. 29
4.3.3 Redundanța ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 29
4.3.4 Analizarea datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 29
4.3.5 Verificare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 29
4.3.6 Optimizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 29
4.4 Dalvik optimizează și depășește problemele unei VM tipice ………………………….. ………………………….. .. 29
4.4.1 Memoria sistemului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 30
4.4.2 Redundanța și spațiu ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 30
4.4.3 Timpul de procesare al sistemului ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 30
4.4.4. Verificare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 30
4.4.5 Analizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 30
4.4.6 Prezentare generală a operațiilor efectuate de Dalvik ………………………….. ………………………….. …. 30
4.4.7 Detalii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 30
4.5 Compararea VM Dalvik cu masina virtuala Java ………………………….. ………………………….. ………………… 31
4.5.1 Comparatia folosirii memoriei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 31
4.5.3 Instante multiple si comparatie JIT ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 33
4.5.4 Compararea fiabilitatii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 33
4.5.5 Comparare intre biblioteci suportate ………………………….. ………………………….. ………………………… 33

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 4
4.5.6 Rezultatele compararii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 33
CAPITOLUL V ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 35
Aplicatii Android ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 35
5.1 Advanced Task Killer ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 35
5.2 Gas Buddy ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 35
5.3 WhatsApp Messenger ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 36
5.4 Flash Player 10.2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 36
5.5 Facebook for Android ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 36
5.6 YouTube ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 37
5.7 Kakao Talk ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 37
5.8 Vodafone Guardian ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 37
5.9 Free Music Downloade ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 38
CAPITOLUL VI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 39
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 39
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 41

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 5

CAPITOLUL I

Istoric

1.1 Ce înseamnă Android?
Android este singurul sistem de operare mobil creat de Google. Transformă dispozitivul
mobil într -un computer personal de buzunar. Android este echipat cu un browser Web complet și
capacități de navigare pe Internet, acces la peste 80.000 de aplicații prin Androi d Market, inclusiv
Gmail, Pandora și Facebook, plus capacitatea de a juca jocuri, de a trimite mesaje de tip SMS și de
a efectua apeluri de pe telefonul. Android este un software open source, ceea ce înseamnă că
oricine poate face sistemul de operare mai b un. În acest fel, se beneficia za nu numai de
cunoștințele dezvoltatorilor Google, ci și de cele ale dezvoltatorilor terță -parte. Se poate actualiza
și telefonul Android existent la versiunea 2.2 și se pot obține aceleași beneficii .
Android este o platform software și un sistem de operare pentru dispositive si telefoane mobile
bazată pe nucleul Linux, dezvoltată inițial de compania Google,iar mai târziu de consorțiul
comercial Open Handset Alliance.Android permite dezvoltatorilor să scrie cod gestionat în
limbajul Java controlând dispozitivul prin intermediul bibliotecilor Java dezvoltate de Google.
Aplicațiile scrise C și în alte limbaje pot fi compilate în cod masina ARM și executate, dar acest
model de dezvoltare nu este sprijinit oficial de către Google.
Lansarea platformei Android la 5 noiembrie 2007 a fost anunțată prin fondarea Open Handset
Alliance un consorțiu de 48 de companii de hardware, software și de telecomunicatii, consacrat .[1]

1.2 Logoul alternative
În iulie 2005 Goole a achiziționat Andro id, Inc, o mică companie de tip startup cu sediul în
Palo Alto, California,SUA . Cofondatorii companiei Android, care au continuat să muncească la
Google, au fost Andy Rubin (cofondator al Danger), Rich Miner(cofondator al Wildfire
Communications, Inc, Ni ck Sears (fost vicepreședinte al T-Mobile și Chris White (unul dintre
primii ingineri ai WebTV). La acea dată se cunoștea foarte puțin despre Android, Inc., doar că
făceau software pentru telefoane mobile. Aceasta a cauzat zvonuri că Google ar plănui să in tre pe
piața telefoniei mobile, deși era neclar ce funcție ar putea îndeplini în această piață.
La Google, echipa condusă de Rubin a dezvoltat un sistem de operare pentru dispozitive
mobile bazat pe Linux, pe care l -au prezentat producatorilor de telefoane mobile si operatorilor de
retele de telefonie mobila, cu perspectiva de a asigura un sistem flexibil, upgradabil.Google a
raportat că a aliniat deja serie de parteneri producători de componente hardware și software la noul
concept, și a semnalat operatori lor de rețele de telefonie mobilă că era deschis la diferite grade de
cooperare din partea acestora. Mai multe speculații că Google ar fi putut intra pe piața telefoniei
mobile au apărut în decembrie 2006. Rapoarte de la și Wall Street Journal au remarcat faptul că
Google își dorea căutarea web și aplicațiile sale pe telefoane mobile și că lucra din greu către acest

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 6
țel. Presa și siturile de știri au publicat curând zvonuri că Google ar dezvolta un dispozitiv mobil
marca Google. A urmat și mai multă specula ție, susținând că în timp ce Google definea
specificațiile tehnice, ar fi demonstrat prototipuri producătorilor de telefoane mobile și operatorilor
de rețea. S -a raportat că până la 30 de telefoane prototip operau deja pe piață.
În septembrie 2007 Informa tion Week a publicat un studiu al companiei Evalueserve care
dezvăluia că Google a depus cereri pentru mai multe brevete de inventie în domeniul telefoniei
mobile. [1]

1.3 Fondarea Open Handset Alliance
La 5 noiembrie 2007 a fost făcut public Open Handse n Alliance un cosortiu incluzând
Google , HTC ,Intel , Motorola , Qualcom,T -Mobile ,Sprint Nextel și Nvidia, cu scopul de a dezvolta
standarde deschise pentru dispozitive mobile. Odată cu formarea Open Handset Alliance, OHA a
dezvăluit de asemenea primul său p rodus, Android, o platforma pentru dispozitive mobile
construită pe nucleul Linux , versiunea 2.6.
La 9 decembrie 2008, a fost anunțat că 14 noi membri au aderat la proiectul Android, incluzând
Sony Ericson , Vodafone Group, Plc. ARM Holdings Plc, Asustek Computer Inc, Toshiba Corp si
Garmin Ltd. Președintele și CEO -ul Google Eric Schmidt a avut nevoie de o bună bucată de timp
în comunicatul de presă oficial pentru a elimina toate zvonurile și speculațiile precedente cu
privire la existența unui telefon Go ogle.[1]

1.4 Open Source
Începând cu 21 octombrie 2008, Android a fost disponibil ca Open Source. Google a
deschis întregul cod sursă (inclusiv suportul pentru rețea și telefonie care anterior era indisponibil,
sub licenta Apache ). Sub licenta Apache producătorii sunt liberi să adauge extensii proprietare,
fără a le face disponibile comunității open source. În timp ce contribuțiile Google la această
platformă se așteaptă să rămână open source, numărul versiunilor derivate ar putea exploda.[1]

1.5 Ziua d e nastere
Primul smartphone pe care a rulat sistemul de operare Android a fost HTC Dream, cunoscut și sub
numele de T Mobile G1. În februarie 2009, telefonul este lansat pe piață cu versiunea 1.5, alias Cupcake,
dar care are câteva lipsuri. Totuși, compara tiv cu prima versiune, 1.0, Cupcake face posibilă afișarea
tastaturii virtuale pe ecran și personalizarea ecranului de pornire cu widget -uri. În Android Market stau deja
la dispoziție aproape 5.000 de aplicații suplimentare ce pot fi descărcate; dezvoltato rii au remarcat devreme
potențialul ascuns al platformei Google. Parte a filozofiei conceptului Android o reprezintă dotarea
ulterioară cu exact funcțiile specifice de care are nevoie fiecare utilizator.

Fig.1.1 HTC Dream (Android 1.0) [3]

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 7

Fig.1.2 Cupcake( Android 1.5 )-bazat pe kernel -ul Linux 2.6.27 [3]

Chiar și în prezent, premisă pentru accesul la Android Market o reprezintă deținerea unei
adrese de Gmail. În septembrie 2009, a apărut versiunea 1.6 Donut. Pentru prima oară, sistemul de
operare Google suportă diferite dimensiuni ale display -ului, precum și funcția text to speech, iar
prin intermediul VPN asigură o conexiune sigură la internet. Suplimentar, funcția simplă de
căutare s -a extins într -o căutare locală și una online și, mai mult, este implementată o bară de
pornire rapidă pentru co ntrolul conectivității. Iar Android Market de atunci – în tonuri de gri și
negru – a cărui ofertă aproape că se dublase deja, primește un design nou, cu mult verde și
subcategorii mai detaliate. [2]

Fig.1.3 Donut (Android 1.6 ) – lansat pe kernel -ul Linux 2.6.29 [3]

1.6 Primii pasi
Aproximativ în aceeași perioadă, Samsung trimite pe piață modelul Galaxy I7500,
primul său model pe care rulează sistemul de operare Android – și dezvăluie deja, că dezvoltatorii
de hardware nu pot ține pasul cu numărul mare al programatorilor de aplicații . Galaxy vine cu o
versiune Android mai veche și anume 1.5 – până în ziua de azi, multe modele încă mai sunt în

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 8
urma stadiului actual. Mai puțin de două luni mai târziu, la sfârșitul lunii octombrie 2009,
Android 2.0 – Eclair este gata de lansare. În afara conturilor POP3 și I MAP, pe smartphone se pot
configura mai multe conturi Google de email și căsuța de email bussiness prin conexiunea
Exchange. O noutate o reprezintă și posibilitatea de a face zoom prin gesturi multitouch pe
fotografii, documente și o pagină de internet. În plus, camera telefonului mobil suportă flash LED
și zoom digital. În plus, pe lângă Bluetooth 2.1, o dată cu actualizarea Eclair, telefoanele pe care
rulează Android sunt dotate cu navigație Google Maps. Motorola scoate primul său model Android
pe piață, pe care rulează versiunea Eclair, și anume Milestone. Pentru americanii de la Motorola
sistemul de operare Android reprezintă colacul de salvare care îi aduce înapoi pe piața telefoanelor
mobile.

Fig 1.4 Motorola Droid – Éclair (Android2.0/2.1) [3]

La începutul anului 2010 ur mează Android 2.1 – noutățile fiind marginale, este păstrat
numele de cod Eclair. Există acum posibilitatea setării imaginilor de fundal animate și vizualizarea
informațiilor detaliate privind intensitatea semnalului. În afară de aceasta,browser -ul este ex tins și
suportă HTML 5, precum și stocare date. [2]

1.7 Invazia androizilor
Mai captivant este dispozitivul pe care este prezentat Android 2.1: cu modelul construit de
HTC, Nexus One, Google lansează pe piață primul mobil sub marcă proprie, care nu este ap reciat
foarte tare în rândul consumatorilor și dispare repede de pe rafturi; în prezent, Google cu modelul
Nexus S construit de Samsung încearcă un nou start, de data aceasta succesul fiind mai mare. În
afara acestui moment ceva mai slab, popularitatea sis temului de operare crește: dispozitivele apar
ca și ciupercile după ploaie, iar Android și -a pus definitiv amprenta pe peisajul smartphone -urilor.
O dată cu actualizarea la versiunea 2.2 Froyo în luna mai 2010 și a suportului unui nucleu de
sistem nou care solicită tot mai puține resurse, viteza de lucru este mult mai mare. Browser -ul web
suportă acum și Adobe Flash și poate afișa paginile de internet fără limitări, suplimentar setările de
securitate pentru conexiunea Exchange au fost extinse.
Cea mai inter esantă noutate o reprezintă funcția de tethering: smartphone -ul poate partaja
conexiunea la internet, fie prin intermediul unui cablu USB, fie prin Wi -Fi. Și în ceea ce privește
aplicațiile, există noutăți: dezvoltatorii au acum posibilitatea, să implement eze o funcție de push în
aplicațiile lor și astfel să trimită informații direct pe smartphone.
Utilizatorii pot decide dacă doresc instalarea unei aplicații în memoria internă a telefonului
sau pe un card de memorie SD, având posibilitatea mutării ulterio are a acestei aplicații între cele
două locații. În plus, Android Market a primit o nouă înfățișare și deține peste 50.000 de aplicații.
În decembrie 2010 este lansată penultima versiune a sistemului Android pentru smartphone -uri și
anume 2.3, sau Gingerbr ead. Interfața de utilizator a acesteia a primit un ușor facelift, precum și o
nouă funcție ce asigură un control mai bun al aplicațiilor active. O dată cu lansarea versiunii

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 9
Gingerbread se poate integra un cip Near Field Communication (NFC) în dispozitiv, care
pregătește smartphone -urile pentru plățile de pe mobil. [2]

Fig. 1.5 Google Nexus One (a fost primul smartphone pentru a primi Android 2.2 Froy)[3 ]

Fig.1.6 Google Nexus S(a introdus Android 2.3 Gingerbread )[3]

De asemenea, sunt posibile serviciile de videotelefonie și de telefonie prin internet prin
operatorii SIP. Dezvoltatorii de jocuri se bucură de sprijinul senzorilor de mișcare (giroscop), iar
cei ce petrec mult timp pe rețele de socializare se bucură de o mai bună integrare a acestora; între
timp Android Market a trecut pragul de 200.000 de aplicații. De reținut: datorită update -ului la
versiunea Gingerbread 2.3.3, de la începutul anului 2011, s istemul de operare Android suportă
procesoare dual core.

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 10

Fig.1.7 Motorola xoom (comprimat – a introdus Androi d 3.0 Honeycomb )[3]

La 22 februarie 2011 – a fost lansat Android 3.0 (Honeycomb) SDK, bazat pe kernel -ul
Linux 2.6.36 .

Fig1.8 SamsungGalaxy Nexus (a introdus Android 4.0.x Cream Sandwich Ice) [3]

SDK pentru Android 4.0.1 (Cream Sandwich de gheață), bazat pe Linux kernel 3.0.1 a fost
lansat public pe 19 octombrie 2011. Google Gabe Cohen a declarat ca Android 4.0 a fost "teoretic
compatibil" cu orice Android dispozitiv 2.3.x în producție, la acel moment. Codul sursa pentru
Android 4.0 a devenit disponibil pe 14 noiembrie 2011
La 27 iunie 2012 , Google a anuntat Android 4.1 (Jelly Bean). Bazat pe Linux kernel
3.1.10, Jelly Bean este un update incremental, cu scopul principal de a îmbunătăți interfața cu
utilizatorul, atât în termeni de funcționalitate cat și performanta [2]

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 11

Fig. 1.9 SamsungGalaxy Nexus (Andr oid 4.1 )[3]

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 12

CAPITOLUL 2

Componentele unui smartphone

Fig. 2.10 Componentele unui smartphone [4]

1) Microprocesor
2) Coprocesoare Audio/Video
3) Memorie RAM
4) EcranTastatura
5) Dispozitive radio de emisie/receptive
6) Senzori
7) Conectori externi
Microprocesor:

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 13
o Arhitectura RISC(Reduced Instruction Set Computing) de tip ARM(Advance RISC
Machine )
o Instructiuni simple (nu are virgula mobile)
o Consum redus de energie –Scalarea vitezei in functie de necesitati computationale
Exemple:Qualcomm MSM 8260nSn apdragon 1.2 GHz dual -core processor; SamsungHummingbird
1 GHz ARM Cortex -A8 processor
Coprocesoare Audio/Video:
o Procesoare specializate pe encodare si decodare audio/video
o Capacitate de encodare/decodare HD 1080p H.264
o Exemple:GeForce Ultra Low Power GPU( in cipsetul Nvidia Tegra)
o PowerVR SGX535 GPU(in iPhone 4)
Memoria RAM:
o SDRAM (Synchronus Dynamic Random AccesMemory)
o DDR1/DDR2(Double Data Rate)
o Capacitate:32MB -1GB
Memoria ROM:
o Spatiu special read -only
o Contine imaginea initiala a SO -ului
o Persista in urma unui Hard Reset
o Poate fi scrisa totusi ,in anumite conditii(update de firmware) [5]
Ecran:
o Coponenta esentiala
o Dimensiuni limitate:3,2 inch…4.3inch
o Rezolutii diverse
240×320(QVGA); 320×480(HVGA); 480×800(WVGA); 640×960(Retina Display) [5]
o Ecran tactil:

Fig.2.11 Ecran rezistiv [5]

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 14

Fig.2.12 Ecran capacitiv[5]

1) Rezistiv:
-constructie tip sandwich
-necesita apasare (presiune)
-Avantaje:consum mic de energie, precis
-Dezavantaje:atingere puternica,sensibil la mediul exterior [5]

Fig.2.13 Tehnologia ecr anelor resistive[5]
2) Ecran Capacitiv:
-Un strat izolator(sticla/plastic)
-Nu necesita apasare(presiune)
-Avantaje:atingere foarte usoara,rezistent la mediul exterior
-Dezavantaje:inexact, consum mai mare de energie

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 15

Fig.2.13 Tehnologia ecranelor capac itive[5]

Tastatura
o Tipuri
1) Telefon
o Doar citire,*si#
o 3-4 litere per tasta
2) Qwerty –tastatura completa
o Alte butoane: Menu, Home,Back,Search

Dispozitive radio de emisie/ receptive:
o Telefonie
-GSM/UMTS/HSDPA
-900 MHz/1800 MHz/2100 MHz

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 16
-Pana la 25 km
o Bluetooth
-Comunicatie pe distante foarte scurte
-Foloseste protocoale nestandard

Senzori
o GPS(Global Poisitioning System)
o Accelerometru
o Aparat foto
o Busola
o Senzor de proximitate [5]

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 17

CAPITOLUL 3

Sistemul de operare Android

3.1 Despre Android
Pana de curan d ,telefoanele mobile au fost medii inchise construite pe sisteme de operare
proprietare foarte fragmentate,sisteme care aveau nevoie de tool -uri de dezvoltare
specific.Telefoanele deseori prioritizau rularea aplicatiilor native in detrimental aplicatiil or scrise
de diversi dezvoltatori. Acest lucru a introdus o bariera artificial pentru dezvoltatori,acestia fiind
nevoiti sa astepte dupa hardware din ce in ce mai puternic ,pentru dezvoltarea aplicatiilor.In
android aplicatiile native si cele create de ter ti dezvoltatori sunt scrise folosind aceleasi API -uri si
sunt executate in acelasi timp. Aceste API -uri ofera acces la hardware -ul telefonului,inregistrari
video,comunicarea dintre aplicatii si grafica 2D si 3D.
Android are niste API -uri puternice,excelen t documentate,o comunitate de dezvoltatori in
continua expansiune si fara costuri in ceea ce priveste dezvoltarea si distributia aplicatiilor.Dupa
cum dispozitivele mobile continua sa creasca in popularitate, Android ofera o oprtunitate
interesanta pentr u crearea de aplicatii inovative pentru telefoane, indiferent de experienta
dezvoltatorului.
Dezvoltatorii ,care programau utilizand cod C sauC++ de nivel jos,trebuiau sa inteleaga
hardware -ul specific pentru care dezvoltau,in general un singur dispozitiv ,sau o gama de
dispositive asemanatoare ale acceluiasi producator. Dupa cum tehnologia hardware si accesul la
internet mobil au evoluat, aceasta abordare restrictiva a devenit depasita.[8]
Platforme precum sistemul Symbian au fost create pentru a asigur a dezvoltatorilor un
target hardware mai amplu. Aceste sisteme s -au dovedit a fi de success in incurajarea
dezvoltatorilor de aplicatii pentru mobile sa dezvolte aplicatii care profitau mai mult de hardware –
ul disponibil.
Aceste platforme ofera ceva acces la hardware -ul telefonului, dar tot au nevoie ca
dezvoltatorul sa scrie cod C/C++ complex si sa foloseasca API -uri proprietare greu de folosit.
Aceste dificultati sunt amplificate pentru aplicatiile care functioneaza pe diverse implementari
hardware , in special cele care se folosesc de un anumit modul hardware , cum ar fi GPS -ul. Cele
mai notabile progrese in dezvoltarea pe telefoane mobile a fost introducerea de MID -leti
Java.MID -letii sunt executati intr -o masina virtual Java , un proces care nu tin e cont de hardware –
ul aflat pe telefon si permite dezvoltatorilor sa dezvolte aplicatii pentru o gama mai larga de
telefoane. Din nefericire ,acest lucru creaza niste dificultati in ceea ce priveste accesul la
hardware -ul dispozitivului.[8]
In dezvoltar ea aplicatiilor mobile,era considerat normal ca aplicatiile terte sa primeasca
acces diferit la hardwre si grile de executie , decat aplicatiile native scrise de catre producatorul
telefonului. Astfel, MID – leti Java aveau acces restrictionat catre hardwar e si catre grilele de
executie.
Introducerea de MiD -leti Java a marit randurile dezvoltatorilor , dar lipsa accesului la
hardware si executia intr -o masina virtual a insemnat ca marea majoritate a aplicatiilor mobile sa

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 18
fie programe desktop normale sau w ebsite -uri si care nu se folosesc de avantajele oferite de catre
un dispozitiv mobil.
Android se situeaza in noul val de sisteme de operare mobile create special pentru
hardware in continua crestere de putere. Windows Mobile,Apple iPhone si Palm Pre asig ura un
mediu de dezvoltare mai bogat si mai simplu pentru aplicatiile mobile.Dar spre deosebire de
Android , sunt construite pe sisteme de operare proprietare care in unele cazuri proritizeaza
aplicatiile native in detrimental celor create de terti utiliza tori,restrictioneaza transferul de date
intre aplicatii terte si aplicatiile native ale telefonului si restrictioneaza sau controleaza distributia
aplicatiilor catre platforme. [8]
Android ofera noi posibilitati pentru aplicatiile mobile deoarece efera un mediu de
dezvoltare deschis construit peste un kernel Linux open source.Accesul la hardware ne este
disponibil tuturor aplicatiilor prin intermediul unor librarii de API -uri, iar interactiunea dintre
aplicatii, desi este contolata cu grija, este suportata in intregime.
In Android, toate aplicatiile au un statut egal. Aplicatiile terte si cele native sunt scrise
folosind acceleasi API -uri si sunt executate in accelasi mediu de executie.Utilizatorii pot scoate si
inlocui orice aplicatie nativa cu o alternati va oferita de catre terti dezvoltatori;chiar si tastatura si
ecranul de start pot fi inlocuite[8]

3.2 Caracteristici si specificații ale sistemului Android
Tabel 1 Caracteristici si specificații ale sistemului Android

Configurații
dispozitive Platforma este adaptabilă la configurații mai mari, VGA , biblioteci grafice 2D
biblioteci grafice 3D bazate pe specificația OpenGL ES 1.0 și configurații
tradiționale smartphone.
Stocare de
date Software -ul de baze de date SQlite este utilizat în scopul stocării datelor
Conectivitate Android suportă tehnologii de conectivitate incluzând GSM/EDG, CDMA, EV –
DO, UMT S,Bluetooth si Wi -Fi.
Mesagerie
instant SMS și MMS sunt formele de mesagerie instant disponibile, inclusiv conversații
de mesaje text.
Navigatorul de
web Navigatorul de web disponibil în Android este bazat pe platform a de
aplicatii open source WebKit.
Mașina
virtuală
Dalvik Software -ul scris în Java poate fi compilat în cod mașină Dalvik și executat de
masina virtual a Dalvik care este o implementare specializată de mașină virtuală
concepută pentru utilizarea în dispozitivele mobile, deși teoretic nu es te o Mașină
Virtuală Java standard.
Suport media Android acceptă următoarele formate media audio/video/imagine:MPEG -4,H.264
, MP3 ,AAC,OGG, AMR, JPEG, PNG, GIF.
Suport
hardware
adițional Android poate utiliza camere video/foto,touchscreen,GPS,accelerometr u , și
grafică accelerată 3D.
Mediu de
dezvoltare Include un emulator de dispozitive, unelte de depanare , profilare de memorie și
de performanta , un plug -in pentru mediul de dezvoltare Eclipse.

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 19
Piața Android Similar cu App Store -ul de pe I Phone, Piața A ndroid este un catalog de aplicații
care pot fi descărcate și instalate pe hardware -ul țintă prin comunicație fără fir,
fără a se utiliza un PC. Inițial au fost acceptate doar aplicații gratuite. Aplicații
contra cost sunt disponibile pe Piața Android înce pând cu 19 februarie 2009.
Multi -touch Android are suport nativ pentru multi -touch , dar această funcționalitate este
dezactivată (posibil pentru a se evita încălcarea brevetelor Apple pe tehnologia
touch -screen ) .O modificare neoficială, care permite mu lti-touch a fost
dezvoltată.
[1]

3.3Arhitectura sistemului Android
Android este alcatuit din mai multe straturi care comunica intre ele. Exista 5 straturi
principale:Linux Kernel, Libraries, Android Runtime, App lication Framework si Applications.
Fiecar e strat foloseste serviciile aduse de stratul d e sub el.

Fig.3.14 Arhitectura sistemului Android
Primul strat este Linux Kernel . Android este construit pe o fundatie destul de solida: un
kernel de Linux.Acest layer este rezervat sistemului, programatorul si utilizatorul nu vor utiliza
direct serviciile sale. [6]
Al doilea strat, Native Libraries , reprezintă bibliotecile native Android. Sunt scrise în C
sau în C++ și sunt compilate pentru un anumit hardware. Aici sunt bibliotecile responsabile de
gestiunea bazelor de date (SQLite), redarea filmelor (Media Framework) și afișarea fișierelor
HTML (We bKit).
Android Runtime conține mașina virtuală Dalvik și bibliotecile Java. Aplicațiile Android
rulează pe mașina virtuală Dalvik, programele sunt scrise în Java și compilate în
bytecode.Fișierele .class sunt transformate în fișiere executabile Dalvik “.de x”. Toate acestea,

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 20
pentru că aplicațiile ruleaza pe un sistem cu memorie destul de limitată și cu o putere de procesare
mai mica.
Application Framework este partea cu care lucrează direct programatorul. Aceasta este
preinstalată în Android, însa servic iile se pot extinde și se pot crea propriile componente. Cele mai
importante componente sunt:
 Activity Manager: controlează ciclu de viață al aplicațiilor și stiva de navigare a
utilizatorului
 Content Providers: conține datele ce sunt împărțite între aplic ații (ex: contactele din
telefon)
 Location Manager: acces la GPS
 Notification Manager: alerte trimise utilizatorului că ceva s -a întamplat în background
Applications reprezintă ceea ce vede utilizatorul și ceea ce el foloseste: aplicațiile și
widgeturile. [6]

3.4 Aplicatiile sistemului Android
Cele mai importante component ale unei aplicatii Android sunt:
3.4.1 Activity(Activitate)
Reprezinta o interfata cu util izatorul,fereastra sau formular. O aplicatie Android poate avea
una sau mai multe activitati:de e xemplu o apl icatie de tip Agenda poate avea o activitate pentru a
gestiona contactele, o activitate pentru a gestiona intalniri si una pen tru a edita o intrare in agenda.
Fiecare Activitate are propriul sau ciclu de viata, independent de ciclul de viata al
procesului asociat aplicatiei
Fiecare activitate are propria stare si datele acestei a pot fi salvate sau restaurate. Activitatile
pot fi pornite de aplicatii diferite (daca e permis) .Are un ciclu de viata complex deoarece
aplicatiile pot avea activitati multiple si doar una este in prim -plan;utilizand managerul de
activitati, sistemul Android gestioneaza o stiva de activitati care se gasesc in diferite
stari(pornire,in executie, intrerupta,oprita, distrusa);
In SDK, a ctivitatea este implementata fol osind o subclasa a clasei Activity care extinde
clasa Context;
Ciclul de viata al unei activitati
Ciclul de viata al unei activitati descrie starea in care o activitate poate fi la un moment
dat:[7]
Running -Activitatea a fost creata (onCreate()),pornita (onStar t()) si este afisata pe ecranul
aparatului;in cazul in care activitatea a mai fost utilizata si aplicatia a salvat starea
accesteia(onSaveInstanceState()),activitatea este reluata din acel punct(onRestoreInstanceState() si
on Resume()); in acceasta stare utilizatorul interactioneaza cu activitatea prin intermediul interfetei
dispozitivului(tastatura,touchscreen, display);
Paused -Activitatea pierde prim -planul (onPause()),deoarece o alta activitate este executata,
cum ar fi o fereastra de dialog, de asemene a,in cazul, in care aparatul intra in modul sleep,
activitatea este oprita temporar;activitatea isi poate relua executia(onResume()) si este plasata
inapoi in prim -plan;
Stopped -Activitatea nu mai este in uz si pentru ca este oprita(onStop()) nu este
vizib ila;pentru a fi reactivata (ea déjà exista),activitatea trebuie sa fie repornita(onRestart() si
onStart()) si reluata(onResume());
Destroved -Activitatea este distrusa (onDestroy()) si memoria s -a eliberat,deoarece nu mai
este necesara sau sistemul are nevo ie de memorie suplimentara pentru rutinele proprii sau pentru
alte activitati;deoarece managementul memoriei este un aspect important pentru sistemul de

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 21
operare Linuxal dispozitivului mobil,procesul care gazduieste o activitate intrerupta, prita sau
distru sa, poate fi terminat pentru a elibera memorie pentru noi activitati;doar procesele ce
gestioneaza activitati sunt protejate;
Activitatea are mai multe stari intre care exista tranzitii clare. In ciuda faptului ca lucrurile
pot arata complicat , in realita te ele sunt mult mai simple daca ne concentram pe urmatoarele
elemente:
O singura activitate poate fi in prim – plan la un moment dat;
Doar sistemul gestioneaza starile si tranzitiile unei activitati si nu programatorul(nu in mod direct,
deoarece atunci can d se lanseaza o activitate noua se modifica implicit starea activitatii curente)
Sistemul va anunta atunci cand activitatea isi schimba starea prin intermediul handler -elor(metode
de forma onXXX())pentru evanimentele de tip tranzitie;programatorul poate a dauga propriul cod
pentru supradefinirea acestor metode: [7]

onCreate(Bundle) -apela; cand activitatea este creata folosind argumentul metodei de tip
Bundle exista posibilitatea sa restabiliti starea activitatii,care a fost salvata intr -o sesiune
anterioara ;dupa ce activitatea a fost create, va fi pornita(onStart());

Fig 3.15 Ciclul de viata al unei activitati[6]

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 22
onStart() -apelata in cazul in care activitatea urme aza sa fie afisata;din acest punct ,
activitatea poate veni in prim plan (onResume()) sau ramane ascunsa in fundal (onStop());
onRestoreInstanceState(Bundle )-apeleta in cazul in care activitate a este initializata cu
datele di ntr-o stare anterioara, ce a fo st salvata; in mod implicit, sistemul restaureaza starea
interfetei cu utilizatorul(starea controalelor vizuale, pozitia cursorului,etc); [7]
onResume() -apelata cand activitatea este vizibila iar utilizatorul poate interactiona cu
aceasta;din aceasta stare ,activitatea poate fi plasata in fundal, devenind intrerupta(onPause);
onRestart () -apelata in cazul in ca re activitatea revine in prim -plan dintr -o stare
oprita(stopped); dupa aceasta activitatea este pornita(onStart() din nou;
onPaused() -apelata atunci c and sistemul aduce in prim -plan o alta activitate;activitatea
curenta este mutate in fundal si mai tarziu poate fi oprita(onStop() sau repornita si
afisata(onResume()); acesta e ste un moment bun pentru a salva datele aplicatiei intr -un mediu de
stocare pe rsistent(fisiere, baze de date)deoarece dupa aceasta faza de activitate poate fi terminata
si distrusa fara a se anunta acest lucru; [7]
onSaveInstanceState(Bundle) -apelata pentru a salva starea curenta a activitatii;in mod
implicit , sistemul salveaza sta rea in terfetei cu utilizatorul;
onStop() -apelata in cazul in care activitatea nu mai este utilizata si nu mai este vizibila
deoarece o alta activitate ineractioneaza cu utilizatorul; din acest punct , activitatea poate fi
repornita(onRestart()) sau distrusa (onDestroy();
onDestroy() -apelata in cazul in care activitatea este distrusa , iar memoria sa eliberata;
acest lucru se pate intampla in cazul in care sistemul necesita mai multa memorie sau daca
programatorul termina explicit activitatea apeland metoda f inish() din clasa Activity;
Deoarece tranz itiile dintre straturi sunt descri se prin apeluri catre diferite metode de tipul
onXXX(),ciclul de viata al unei activitati poate fi descris de succesiunea posibila a acestor apeluri.
[7]

3.4.2 Intent(Intentie)
Reprezinta o entitate folosita pentru a descrie o operatie care urmeaza sa fie executata;
Oarecum similar cu conceptual de event -handler din NET sau Java;
Un mesaj asincron utilizat pentru a activa activitati sau servicii;
Gestionata de o instant a clasei I ntent

3.4.3. Service(Serviciu):
o Un task care se executa in fundal, fara interactiunea directa cu utilizatorul;
o Gestionata de o instant a clasei Service;
o Content provider(Furnizor sau manager de continut);
o Un API folosit pentru a gestiona datele private al e aplicatiei
o Un sistem de management d e date ce descrie o alternativa la sistemul de fisiere, baze de
date SQLite sau orice alta solutie de stocare persistenta;
o Implementata de o subclasa a clasei ContentProvider;
o solutie pentru a partaja si controla (pe baza de pemisiuni) transferul de date intre aplicatii(
de exemplu , sistemul Android ofera un furnizor de continut pentru datele de contact);
o Broadcast receiver;
o component care raspunde la anunturi difuzate(propagate )la nivel de s istem;
o Oarecum similar c u conceptual de hand ler global (sau evenimente de sis tem);
o Implementata de o subclasa a clasei BroadcastReceiver

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 23
3.5 Despre aplicatie
Aplicatia este de tip ,,Whiteboard” . O astfel de aplcatie permite mai multor utilizatori de
terminale Android sa imparta o coala de hartie virtual folosita pentru a desena sau a scrie ceva .
Ideea este ca informatia sa se propage automat intre terminale,intr -un timp cat mai scurt ,
preferabil in timp real,astfel incat toti utilizatorii sa aiba desenat acelasi lucru pe ecran ul
telefonului.De principiu , functia de a desena sau scrie ceva pe coala de hartie virtual, nu ar trebui
sa fie limitata la un singur terminal Android. In functie de setarile facute de utilizator, vo r exista
doua moduri de functionare si de interconectar e ale aplicatiei:
Un singur utilizator modifica informatia, aceasta fiind apoi propagata catre celelalte terminale .
Mai multi utilizatori modifica informatia,pe rand, si aceasta este propagate intre
terminale.Aplicatia va avea un mecanism de protectie astf el incat , doi utilizatori sa nu poata
modifica informatia in paralel. [8]
Aplicatii preinstalate livrate cu sistemul: un mediu de dezvoltare software pentru a crea
aplicatii; include diferite unelte , plu g-in-uri sau documentatia necesara de aplicatii.Ceea ce
intregeste cu adevarat Android este filozofia open source a sistemului, care permite ca orice
dezvoltator sa poata f ixa orice deficienta in interfat a cu utilizatorul sau orice problema de design a
aplicatiilor native prin scrierea unor extensii sau pri n inloc uirea aplicatiei. Android ofera
dezvoltatorilor oportunitatea de a crea aplicatii pentru telefoanele mobile exact cum au fost
imaginate de fiecare. [8]

3.6 Rutare (Sistemul de operare Android)
Rutarea este un proces ce permite utilizatorilor de sm artphone -uri, tablete și alte
dispozitive pe care rulează sistemul de operare Android să obțină control privilegiat (cunoscut ca
„acces la rădăcină” ) în interiorul subsistemului Android. Rutarea este deseori efectuată cu scopul
de a depăși limitările pe ca re purtătorii și producătorii hardware le pun pe anumite dispozitive,
rezultand în abilitatea de a modifica sau înlocui aplicațiile de sistem și setările, de a rula aplicații
specializate care solicită permisiuni la nivel de administrator sau de a efectua alte operații care
altfel sunt inaccesibile unui utilizator Android normal. Rutarea este analoagă cu dispozitive
jailbreaking care rulează sistemul de operare Apple Ios sau Sony PlayStation 3. Pe Android,
rutarea poate să faciliteze, de asemenea, eliminar ea completă sau înlocuirea sistemului de op erare
al dispozitivului, de obi cei cu o lansare mai recentă a sistemului de operare.
Deoarece Android a fost derivat din nucleul Linux, rutarea unui dispozitiv Android este similară în
practică pentru a accesa per misiuni administrative pe Linux sau orice alt sistem de operare
asemenător Linux -ului cum ar fi FreeBSD sau OS X. [9]

3.6.1 Descriere
Rutarea permite tuturor aplicațiilor instalate de utilizator să ruleze comenzi privilegiate
care sunt tipic indisponibile dispozitivelor în configurația lor de baza. Rutarea este cerută pentru
operații mai avansate și potențial periculoase incluzând modificarea sau ștergerea fișierelor de
sistem, eliminarea aplicațiilor instalate de purtători sau producători și acces la nivel ul de jos al
hardware -ului însuși (rebutare, controlarea statutului luminilor sau reverificarea intrărilor). O

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 24
instalare tipica instaleaza de asemenea aplicatia Superuser care supervizeaza aplicatiile carora li s –
au dat privilegii.
A doua operatie, debloc area verificarii bootloader a dispoziti vului este ceruta pentru a elimi na sau
inlocui sistemul de operare instalat.
Spre deosebire iOS jailbreaking, rutarea nu este necesara pentru a rula aplicatii distribuite
in afara magazinului Google Play, uneori numit „sideloading”. A ndroid -OS suporta aceasta
caract eristica nativa in doua moduri: prin intermediul optiunii „Unknown source” din meniul setari
si prin intermediul Android Debug Bridge. Totusi unii purtatori cum ar fi AT&,previn instalarea
aplicatiilor care nu se gasesc in magazin in firmware,desi mai multe dispozitive (incluzand
Samsung Imfuse 4 G) nu fac subiectul acestei reguli, si AT&T a ridicat de atunci res trictia pe mai
multe dispozitive vechi.
Din 2012 optiunile implicite ale Amazon Kindle Fire sunt c ele din Amazon Appstore in
locul celor din Google Play, desi la fel ca multe alte dispozitive Android, Kindle Fire permite
incarcarea aplicatiilor din surse necunoscute si aplicatia „easy installer” din Amazon Appstore face
acest lucru usor. Alti vanzatori de dispozitive Android pot bloca alte surse in viitor. Accesul la
aplicatii alternative poate solocita rutare, desi nu e intotdeauna necesara.
Termenul „bricking” este folosit pentru a descrie un dispozitiv care a avut propriul software
modificat incorect pana in punctul in care nu mai functioneaza cum a fost initial conceput. [9]

3.6.2 Proces
Procesul de rutare variaza mult in functie de dispozitiv dar de obicei include exploatarea
unei slabiciuni de securitate in firmware a dispozitivului,si apoi copiere a su binary intr -o locatie
din calea procesului curent (e.g./system/xbin/su) si acorda permisiuni executabile cu comanda
shmod. O aplicatia de supe rvizare precum SuperUser sau Sup erSU poate regulariza si loga cererile
de permisiuni ridicate de la alte apli catii.Multe ghiduri tutoriale si procese automate exista pentru
dispozitivele populare Android ce faciliteaza un proces de rutare rapid si usor;
De exemplu la scurt timp dupa ce T -Mobile G1 a fost lansat s -a descoperit repede ca orice
se tasta era interpre tata ca o comanda intr -un shell privilegiat al radacinii. Desi Google a lansat
repede o modalitate de a fixa eroarea o imagine semnata a vechiului firmware s -a scurs ceea ce a
dat utilizatorilor posibilitatea de a degrada si de a folosi exploatarea origina la pentru a castiga
acces la radacina. De indata ce exploatarea a fost descoperita o imagine pesonalizata de recuperare
care trece de verificarea semnaturii digitale al unui pachet de reactualizare a firmware -ului se
poate ilumina. In schimb folosind recup erarea personalizata poate fi instalata o reactualizare
modificata a firmware -ului care include utilitarele( de exemplu Superuserapp) necesare pentru a
rula aplicatiile ca radacina.
Dispozitivele Google -branded Android, Nexus One, Nexus S si Galaxy Nexus pot fi deblocate la
incarcare prin simpla conectare a dispozitivului la un calculator in timp ce sunt in modul
bootloader si ruleaza programul Fastboot cu comanda „fastboot oem unlock”.Dupa acceptarea
avertizarii ca bootloader -ul va fi deblocat o noua imag ine sistem poate fi scrisa direct in flash fara
nevoia unei exploatari.

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 25
Recent Motorola, LG Electronics si HTC Corporation au adaugat caracteristici de
securitate dispozitivelor lor la nivel har dware in incercarea de a preveni dispozitivele Android
vandute de a fi rutate. De exemplu Motorola Droid x are o securitate a bootloader -ului care va
pune telefonul in „recovery mode” daca firmware nesemnat este incarcat in dispozitv si Samsung
Galaxy S II va afisa un indicator triunghiular galben daca firmware -ul di spozitivului a fost
modificat. [9]

3.6.3 Reactia industriei
Pana recent, raspunsul producatorilor de tablete si smartphon -uri si purtatori mobili a fost
de a nu sprijini dezvoltarea firmware -ului tertiar. Producatorii si -au exprimat ingrijorarea cu
privi re la functionarea improprie a dispozitivelor care ruleaza software neoficial si costuri de
sprijin. In plus firmware precum CyanogenMod ofera uneori caracteristici pentru care altfel
,purtatorii ar solicita premium (e.g., tethering). Ca rezultat au fost introduse obstacole tehnice cum
ar fi bootloader -uri blocate si acces restrictionat la permisiunile radacinii in multe dispozitive. De
exemplu, la sfarsitul lui decembrie 2011, Barnes and Noble si Amazon.com, Inc. au inceput sa
grabeasca reactualizari firm ware over -the-air automate, 1.4.1 la tabletele Nook si 6.2.1 la Kindle
Fires, care au inlaturat abilitatea utilizatorilor de a castiga acces la radacina dispozitivelor.
Reactualizarea 1.4.1 la tableta Nook a inlaturat de asemenea abilitatea de incarcare a aplicatiilor
din surse diferite de cele oficiale ale magazinului Barnes [9]

3.6.4 and Noble app fara modificare.
Totusi software -ul dezvoltat in comunitate a devenit popular in ultima vreme si urmand o
afirmatie a Librarian of Congress (US) care permite folosirea dispozitivelor mobile „jailbreaking”,
producatorii si purtatorii au devenit mai maleabili cu privire la distributiile CyanogenMod si alte
firmware neoficiale, precum HTC, Samsung, Motorola si Sony Ericsson, acordand sprijin si
incurajarea dezvolt arii.
In 2011, necesitatea de a eluda restrictiile hardware pentru a instala firmware neoficial s -au
diminuat datorita cresterii numarului de dispozitive cumparate cu bootloader -uri deblocate sau
deblocabile similare seriei de telefoane Nexus. Producatorul de dispozitive HTC a anuntat ca va
sprijini dezvoltatorii de software de pe piata prin constr uirea bootloader -urilor pentru noile
dispozitive neblocabile.

3.6.5 Legalitate
Pe 26 iulie 2010, biroul Copyrigt U.S. a anuntat o noua scutire facand oficial leg ala rutarea
unui dispozitiv si rularea aplicatiilor tertiare neautorizate precum si abilitatea de a debloca orice
telefon mobil pentru utilizarea la purtatori multipli. [9]

Lucrare de dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 26

CAPITOLUL 4

Masina virtuala Dalvik

Masina virtuala (VM) este un mediu software care poate fi un emulator, un sistem de
operare sau o virtualizare hardware completa, care are o implementare de resurse fara ca hardware
–ul actual sa fie present.
Deoarece un emulator permite aplicatiilor si sistemelor de operare sa ruleze pe un
hardwa re care are arhitectura procesorului diferita de a celuilalt, in timp ce un sistem de operare
VM virtualizeaza serverul pe sistemul de operare si in cazul virtualizarii hardware doua sau mai
multe sisteme de operare diferite pot rula simultan pe acelesi h ardware.Astfel ideea principala a
masinii virtual e este de a furniza un mediu care poate executa instructiuni diferite de cele a sociate
cu mediul care gazduieste hardware si software,

4.1 Tipuri de masini virtual e

VM-urile actioneaza ca un hardware care executa operatii ca si cum hardware -ul este
prezent.VM poate fi impartita in doua categorii bazate pe lucru si functionalitate:
1.VM bazata pe stiva( foloseste instructiuni pentru a incarca intr -o stiva de executie)
2.VM bazata pe registri (fo loseste inst ructiuni de codificare in registri sursa si destinatie)
In continuare facem o scurta comparatie intre cele doua categorii .

4.1.1 VM sistem vs VM proces
Masinile virtuale se divid in doua mari categorii, i.e. VM sistem (cunoscuta de asemenea
ca masina virtual hardware) si VM proces (cunoscuta de asemenea ca masina virtual de aplicatii).
Clasificarea este bazata pe folosirea lor si nivelul de corespondenta cu masina fizica asociata.VM –
ul sistem simuleaza complet stiva hardware de s istem si suporta executia complet a unui sistem de
operare.Pe de alta parte, VM proces adauga un layer peste sistemul de operare care este folosit
pentru a simula mediul de programare pentru executia proceselor individuale. Masinile virtuale
sunt folosite pentru a face sh are si a s pecifica resurse de si stem adecvate software -ului (pot fi
sisteme de operare multiple sau o aplicatie); si aceste software sunt limitate de resursele lor
furnizate de VM. Masina virtuala monitor(de asemenea cunoscuta ca Supervizor) este software -ul
layer a ctual care furnizeaza virtualizarea. Supervizorii sunt de doua tipuri, depinzand de asocierea
lor cu hardware -ul subiacent. Supervizorul care are controlul direct al hardware -ului subiacent este
cunoscut ca VM nativa sau bare – metal; In timp ce VM gazduita este un soft layer diferit care se
executa intr -un s istem de operare si prin urmare are asociere indirecta cu hardware -ul
subiacent.VM s istem abstractizeaza Instruction Set Architecture (ISA), care este putin diferita de
platform a hardware reala. Avan tajele principale ale unei VM si stem include consolidare (permite
coexistent a sistemelor de operare multiple pe un singur calculator cu o puternica izolare intre ele),
furnizare de aplicatii, intretinere high availability si disaster recovery.In afara de avant aje
ulterioare in ce priveste aspect de dezvoltare avantajele lor sunt ca permit salvare, repornire rapida
si acces la depanare mai bun. [10]

Lucrare de dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 27
Aplicatia sau VM proces permit executie normal a aplicatiei in interiorul sistemului de
operare subiacent pentru a suporta un singur proces. Putem crea mai multe instante ale VM -lui
proces pentru a permite executia mai multor aplicatii asociate cu mai multe procese. VM proces
este creata cand incepe procesul si se opreste cand se termina procesul. Scopul principal al VM
proces este de furniza dependent pe platform a (in term eni de mediu de programare),aceasta
insemnand permiter ea executiei unei aplicatii in acela si mod pe orice platforma hardware si
software subiacenta. In comparative cu VM s istem (unde abstractizarea low-level a ISA este
furnizata), VM proces abstractizeaza limbaje de programare high -level.VM process este
implementata folosind un in terpretator; totusi performanta comparabila cu a limbajelor de
programare bazate pe compilator este atinsa prin metoda jus t-in –time compilation .
Doua din cele mai populare exemple de VM -ri proces , Java Virtual Machine(JVM) si Common
Language Runtime sunt folosite pentru a virtualiza limbajul de programare Java si mediul de
programare .NET Framework. [10]

4.1.2 VM bazate pe stiva si MV bazate pe registri
De multi ani, in arhitectura masinii virtuale, VM -urile bazate pe stiva erau alegerea
arhitecturala datorata simplitatii implementarii VM si marimii executabilelor pentru arhitecturile
pe stiva. VM bazata pe registri poate f i o alternative atractiva la VM bazata pe stiva datorita
faptului ca numar ul de instructiuni executate pe VM sa fie substantial redus. Un studi u care
analizeaza VM diferite arata c a arhitectura bazata pe registri cere o medie de 47% mai putine
instructiuni executate pe VM decat cele bazate pe stiva.Pe de alta parte codul registrilor este cu
25% mai mare decat codul corespunzator stivei, dar acest cost crescut al mai multor instructiuni
VM datorate marimii codului mai mare implica numai 1.07% incarcari in pl us pe masina reala per
instructiune VM care sunt neglijabile.Performanta globala a VM bazata pe registri este aceea ca pe
medie ia 32.3% mai put in timp pentru a executa standard benchmarks.
Datorita beneficiilor mentionate mai inainte, Goo gle a ales VM baz ata pe registri pentru
platform a Android. In afara de problemele de licenta cu Sun. exista un numar de avantaje tehni ce
alegand VM bazata pe registri :
-VM bazata pe registri are avantaje de performanta intrinseca fata de VM bazata pe st iva cand e
gazduita pe un proce sor pipelined.
-Verificarea codului pe biti este adecvat pentru a fi mai rapid pe VM bazata pe registri (i.e,pornire
rapida de mai multe ori) deoarece verifi cari ale integritatii inaltimii stivei vor fi mult simplificate.
– VM bazata pe registri va fi mai ingaduito are cu codul incorect (in VM, generat de compilator,
codul co rupt in timpul transmisiei programului sau depozitului atacat de malware) decat VM
bazata pe stiva. [10]

4.2 Masina virtuala Dalvik
Dalvik este o masina virtuala proiectata s pecial pentru platform a Android. Numita dupa
satul Dalvik din Islanda, a fost conceputa de Dan Bornstein.Spre deosebire de masinile virtuale
bazate pe stiva,arhitectura Da lvik este bazata pe registri . Este optimizata pentru a folosi mai putin
spatiu. Interpretatorul este simplificat pentru executie mai rapida.Executa propriul cod Dalvik pe
biti decat cod Java pe biti.

4.2.1 Motivatia din spatele Dalvik
Toate sistemele mobile au caracteristici precum , putin a RAM,CPU cu performanta redusa ,
memorie interna flash lenta, puter ea bateriei limitata. Deci a fost nevoie de VM care sa poata
furniza o performanta mai buna cu resurse limitate.Asa a aparut Dalvik, proiectata sa ruleze pe

Lucrare de dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 28
nucleu Linux, c are furnizeaza proces threading, prelucrand prelimin ar pentru exec utia mai rapida a
aplicatiei, proceduri de securitate bazate pe User ID si comunicare intre procese. Dalvik lucreaza
cu dispozitive ARM cu putine resurse (masini RISC avansate), are arhitectura de proce sor pe 32
biti bazata pe calculator cu instruire redusa dezvoltate de ARM limitate). Procesoarele ARM sunt
folosite din cauza arhitecturii lor simple ce le face potrivite pentru dispozitivele de putere joasa
precum telefoanele mobile. Dalvik poate fi de asemenea rulata pe sistemele x86.

4.2.2 Atribute ale VM Dalvik
4.2.2.1 Arhitectura
Dalvik este o arhitectura bazata pe registr i care face codul aplicatiei sa ruleze mai rapid si
cu performanta eficienta. Trebuie sa opereza cu cod Dalvik pe biti decat cu cod Java pe biti.Vm
bazata pe biti are avantaje potentiale fata de VM bazata pe stiva asa cum s -a discutat in sectiunea
anterioara . Discutam acum functiile curente suportate :
-Format de fisier de executie Dalvik
-Multime de instructiuni Dalvik
-J2ME CLDC API
-Multi -threading
Platformele suportate sunt:
-Sistemele Baseline au intentia de a fi savoarea UNIX -ului
-Linux
-BSD
-Mac OSX
4.2.2.2 Runtime framework si biblioteci suportate
Runtime framework este un layer unde un programator incepe sa -si construiasca aplicatiile.
Consta dintr -o masina virtual a care executa c od Dalvik pe biti(adica este construit din cod Java pe
biti si nucleu API).
Telefoanele mobile din ziua de azi nu au suficiente resurse ca acelea ale unui PC, deci Java
traditional (pentru ca solicita multe resurse) nu poate fi folosit pentru sisteme mobil e, in general.
Se cere prin urmare ca o multime de biblioteci cu functionalitati ale nucleului, optimizate pentru
aceste dispositive cu ca pacitati limitate sa fie instalate.
IN cazul Dalvik , bibliotecile suportate includ :
-dalvik/libcore(programata in C/C ++)
-dalvik/vm/native(programata inC/C++)
-OpenSSL (pentru criptare)
-zlib(gratuita, scop general, biblioteca,de compresare a datelor)
-ICU (pentru codificarea caracterului)
-pachete Java (incluzand java.nio,java.lang,java.util)
-Apache Harmony classlib ( Inluzand Apache HttpClient)
VM Dalvik este scrisa in C portabil. Totusi are o componenta non -portabila a runtime -ului numita
JNI call bridge .
4.2.2.3 LIcenta Dalvik
Dalvik si -a licentiat codul sursa sub licenta Apache, facandu -l atractiv si ieftin pentru
purtatorii de telefoane mobile, deoarece o pot folosi si modifica fara sa plateasca taxa de licenta. In
plus licenta Apache ii lasa sa inc luda orice parte a codului doresc. Comparativ cu masinile Java
care sunt closed source facandu -le scumpe sau open sour ce dar nu e in stilul afacerilor.
4 2.2.4 Probleme de securitate

Lucrare de dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 29
Dalvik are layer suplimentar pentru securitate, incluzand separare de procese si permisiuni
de accesare fisiere pe platforma Linux subiacenta. Dalvik este relativ sigura deoarece furnizeaza
sharing de cod intre procese fara a da permisiuni de a modifica codul shared. [10]

4.3 Funcționarea și optimizarea VM Dalvik

4.3.1 Capacitățile unei VM tipice și probleme de interes
În cele ce urmează sunt descrise câteva probleme în perspectiva resurselo r de sistem de
care VM ar trebui să fie capabilă.

4.3.2 Memoria sistemului și timpul de procesare al sistemului
Mărimea minimă a memoriei pentru mașina vir tuală ar trebui să se bazeze pe
recomandările sistemului de operare. Deci partajarea codului pe biți (cunoscut de asemenea ca și
clasa de date) este importantă pentru a evita folosirea în zadar a memoriei sistemului. Timpul de
procesare al sistemului se referă la timpul de procesare cerut de software -ul sistemului care include
sistemul de operare și oric e utilitar care suportă programele aplicației. Unele aplicații fac
dispozitivul insensibil, deci timpul total de procesare al sistemului trebuie redus.

4.3.3 Redundanța
Redundanța este importantă întrucât furnizează toleranță la erori, dar poate consuma f oarte
multă memorie deoarece solicită duplicarea mulțimii de date sau cod corector de erori care trebuie
stocate în memorie. De obicei clasa de date este stocată în fișiere individuale, cauzând folosirea
unei memorii prea mari și poate avea drept consecință redundanță mare, de exemplu, în stocarea
șirurilor de caractere. [10]

4.3.4 Analizarea datelor
Analizarea verifică corectitudinea sintaxei și construiește structuri de date, mai ales arbore
de analiză sau alte structuri ierarhice. La lansarea aplicației, clasele sunt încărcate în memoria
sistemului și analizarea este făcută așa încât se adaugă o povară în plus la performanța sistemului.

4.3.5 Verificare
Verificarea codului pe biți este importantă pentru a verifica dacă integritatea u nui fragment
de cod este corectă. Deoarece sistemul Java run -time nu este conștient dacă codul este demn de
încredere sau nu, dacă verificarea codului pe biți este făcută la lansarea unei aplicații va cauza
încetinirea sistemului.

4.3.6 Optimizare
Pentru a salva viața bateriei, a crește performanța și a face sistemul să răspundă mai
repede, Dalvik efectuează optimizarea codului pe biți. Optimizarea este importantă în cazul
telefoanelor mobile deoarece au baterie și resurse limitate pentru efectua rea calcul elor grele
(comparativ cu PC -urile). Optimizarea este discutată în detaliu în următoarea secțiune. [10]

4.4 Dalvik optimizează și depășește problemele unei VM tipice
Pentru a depăși limitările memoriei, timpului de procesare al sistemului, redundanța și
probleme similare, Dalvik efectuează optimizarea codului pe biți care implică următorii pași și
care sunt în contrast cu reprezentarea capabilităților unei VM tipice.

Lucrare de dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 30

4.4.1 Memoria sistemului
Pentru a minimiza folosirea memoriei sistemului, fișierele dex su nt read -only (în scopul
securității care este dicutat mai tarziu) și este permisă de asemenea partajarea între procese.
Aceasta evită repetiția de prisos a datelor și reduce folosirea memoriei.

4.4.2 Redundanța și spațiu
Dalvik depășeste problema spațiu lui memoriei (consumată de redundanța și de fișiere
separate pentru fiecare clasă) grupând multiplele clase într -un singur fișier dex. Aceasta salvează
multă memorie pentru sistem.[10]

4.4.3 Timpul de procesare al sistemului
Timpul de procesare este dator at încărcării „Just -in-Time” a claselor în VM.
Compilatoarele JIT au timp de procesare al memoriei deoarece au nevoie de un cod cache și
structuri de date de sprijin. Aceasta ar putea chiar să facă sistemul insensibil în unele cazuri.
Pentru a reduce timp ul de procesare al sistemului, codul pe biți este optimizat ordonând codul pe
biți la ajustarea alinierii cuvintelor înaintea lansării aplicației. Dalvik este deci optimizat pentru a
executa multe instanțe concurente chiar în memoria limitată a unui telefo n mobil.

4.4.4. Verificare
După cum am mai discutat mai înainte, verificarea codului pe biți este un proces lent, deci
putem face procesarea rapidă efectuând „pre -verificarea” acestui cod pe biți. Aceasta reduce, de
asemenea timpul de procesare care va fi obținut doar prin lansarea aplicației.

4.4.5 Analizare
După cum am mai discutat deja, analizarea adaugă povară extra la sistem, așa că codul pe
biți este rescris înaintea timpului care este cerut prin metoda de optimizare. Este ca NO -JIT care
face execuț ia mai rapidă.

4.4.6 Prezentare generală a operațiilor efectuate de Dalvik
Codul aplicației este în forma fișierelor /jar sau .apk ce conțin fișiere cu meta date. Clasele
.dex sunt extrase din arhivă înainte ca ele să fie folosite. Instrumentul dx conver tește codul Java pe
biți în cod Dalvik pe biți. Sunt efectuate și alte operații precum realiniere, optimizare și verificare
în codul Dalvik pe biți.

4.4.7 Detalii
Primul pas este să creăm un fișier dex. Metoda este declarată pentru pregătirea DEX urmată d e
optimizare.
1. Creăm un fișier Dalvik -cache în folderul Dalvik cache care este
$ANDROID_DATA/data/dalvik -cache . Notă: Pentru a lucra, crea,șterge și/sau modifica
fișiere în cache sunt cerute privilegii adecvate.
2. Intrarea classes.dex este extrasă dintr -o arh ivă zip.
3. Pentru acces ușor și rapid în sistemul curent intervine memoria asociată care include
schimbul de biți și realinierea structurii. În plus sunt făcute verificări pentru a asigura că
indicii datelor și ieșirile fișierelor cad într -o categorie validă . Nota:Aceste proceduri nu fac
schimbari logice fisierelor DEX.

Lucrare de dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 31
4. In ODEX obtinut (fisierul optimizat DEX). Datele precalculate sant adaugate header -ului
(la inceputul fisierului), aceasta asigura spatiul pentru header care va fi adaugat mai tarziu.
5. Acum r evenim la procesul de verificare si optimizare. Dar inainte de asta trebuie sa
cunoastem un program numit dexopt. Este un program care creaza un fisier odex dar
elimina fisierul classes.dex in apk. Efectueaza o VM initializare, incarca fisierele DEX din
clasa path si apoi seteaza verificarea si optimizarea.Folosirea sa va fi clara dupa ce
discutam despre procesul de verificare si optimizare.
6. Toate aceste clase sunt verificate si optimizate in fisierul DEX incarcand toate clasele in
VM
7. verificate sau opti mizate ceea ce poate cauza o blocare a resurselor. Acest proces este facut
mai degraba intr -o VM separata decat pe o VM pe care ruleaza aplicatia. Toata aceasta
procedura este facuta automat de dexopt pe care l -am descris anterior;
8. Identificarea instructi unilor inegale inainte de run time este ceruta ceea ce implica
verificare scanand toate instructiunile din fiecare metoda detinuta de fiecare clasa din
fisierul DEX.
9. Urmeaza optimizarea .Un interpretator VM efectueaza de obicei optimizare petru prima
bucat a de cod care e utilizata si obtinuta inlocuind referinte pool constante cu pointeri la
structurile de date interne. Operatiile care functioneaza intotdeauna sunt inlocuite de
formele lor mai simple. Discutam in detaliu despre optimizatorul Dalvik:
10. Functio nalitatea optimizatorului:
-Metoda de inlocuire a indexului cu un index vtable(pentru apelarile metodei)
-Inlocuirea campului index cu un byte offset (pentru campul instantei )
-Inlocuieste apelari ce au high -volumul cu inlocuiri „inline”. (pentru string.l ength())
-Stergerea oricaror metode vide .Vor fi apelate doar cand obiectele le sunt alocate
-Efectueaza toate precalcularile datelor, va salva spatiul heap si calculeaza timpul de
fiecare data cand fisierul DEX este incarcat.
11. Dependente ale ODEX :
Fisierul DEX optimizat are dependente pe :
-Toate celelalte fisiere DEX din clasa path a bootstrap -ului.
-CRC -32
-Modificarea datei din intrarea fisierului original classes.zip.
Lista de dependente include:
-Calea intreaga la fisierul dalvik -cache
-Semnatura fisierului SHA -1
-N umarul versiunii VM.
12. DEX generat si lansarea viitoare :
Cu unele framework -uri verificarea dificila dexopt si optimizarea nu functioneaza bine,
asadar ele trebuie sa se bazeze pe abilitatea de a genera cod pe biti si de a -l executa. Pentru
aceasta va fi dat intr -o lansare viitoare.[10]

4.5 Compararea VM Dalvik cu masina virtuala Java
Performanta VM urilor variaza in functie de sistemul de operare subiacent si specificatiile
si arhitectura hardware.Aici vom discuta VM Dalvik care es te ales pentru sistemele Android si
vom face o scurta comparatie cu JVM.

4.5.1 Comparatia folosirii memoriei

Lucrare de dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 32
JVM consuma majoritatea resurselor sale pe garbage collection si nu poate elibera mult din
memorie cand se cere, i.e., cand este aruncata excepti a „Out of Memory”.Marimea Heap(spatiul
memoriei unde se gasesc programele) este calculata potrivit memoriei fizice. JVM foloseste o
portiune mare
de memorie pentru bibliotecile runtime create in memoria partajata. Comparate cu Dalvik, ea
opereaza cu propri ul cod pe bit care este optimizat pentru cerinte de minime de memorie. De
asemenea, formatul fisierului Dalvik permite executie Dalvik directa . Dalvik are un layer
aditional pentru securitate incluzand separare a proceselor si permisiuni ale fisierelor la platforma
Linux subiacenta. VM Dalvik este securizata deoarece furnizeaza partajare de cod intre procese
fara sa dea permisiuni sa editeze codul partajat.Fisierul asociat in memorie nu necesita crearea
unei incarcari a structurilor de date doar pentru a fi capabil sa fie incarcat.[10]

Fig.4.16 Reprezentarea fluxului Dalvik

4.5.2 Compararea arhitecturii

Lucrare de dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 33
JVM este bazata pe stiva si opereaza cu cod Java pe biti.Arhitecturile bazate pe stiva sunt
mai lente deoarece stiva este stocata in memorie. Spre de osebire de alte VM -uri care sunt bazate
pe stiva, arhitectura Dalvik este bazata pe registri. Dalvik ar putea sa fie o VM foate interesanta
chiar pentru folosirea pe desktop nu doar pe dispozitivele mai mici.Masinile bazate pe registri pot
fi mai rapide de cat cele bazate pe stiva.Mai putine accesari ale memoriei cresc de asemenea viteza
unei masini bazate pe registri si furnizeaza multe oportunitati pentru executie paralela in timpul
executiei scalarilor.
4.5.3 Instante multiple si comparatie JIT
JVM ruleaz a implicit pe JIT. Aceasta face incarcarea aplicatiei mult mai lenta pentru
dispozitivele cu resurse limitate cum ar fi telefoanele mobile. Dalvik este optimizata sa permita
instante multiple pentru a le executa simultan chiar cu putina memorie. Motivul principal pentru
care este optimizare ahead -of-time este acela ca JIT este costisitoare si imprevizibila atunci cand
este necesara executia eficienta cu resurse limitate.

4.5.4 Compararea fiabilitatii
In sistemele standard Java runtime esecul unei singur e componente poate avea impacte
semnificative asupra altor componente. In cel mai rau caz o componenta daunatoare sau eronata
poate sa distruga intregul sistem. Pe de alta parte Dalvik executa fiecare instanta in propriul proces
separat. Procesele separate previn toate aplicatiile de distrugere in cazul in care VM se distruge.

4.5.5 Comparare intre biblioteci suportate
Urmatorul tabel descrie biblioteci diferite suportate de VM Dalvik si VM Java .

Tabel 4.2 Comparatie –biblioteci suportate de VM Dal vik si VM Java

4.5.6 Rezultatele compararii

Urmatorul tabel prezin ta aspectele diferite ale ambelor VM

Lucrare de dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 34
Tabel 4.3 Aspecte diferite ale VM -urilor

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 35

CAPITOLUL V

Aplicatii Android

5.1 Advanced Task Killer
Advanced Task Killer sau, pe scurt, ATK, est e o aplicație pe care aproape toți utilizatorii
de smartphone -uri cu Android o folosesc pentru că rezolvă problema consumului de memorie
RAM , când sunt mai multe aplicații deschise simultan.

Fig.5 17 Advanced Task Killer
5.2 Gas Buddy
Gas Buddy este foarte apreciat de către persoanele care șofează în Statele Unite și Canada.
Programul indică pe hartă cele mai apropiate benzinării , dar oferă și informații legate de
prețurile carburanților utilizatori, membri ai comunității Gas Buddy .[11]

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 36

Fig.5 18 Gas Buddy
5.3 WhatsApp Messenger
Cu acest program se pot trimite SMS -uri gratuite prietenilor sau se poate conversa pe
chat. Aplicația suportă inclusiv transfer de fișiere multimedia (imagini, video și audio). Singura
condiție este ca și destinatarul să aibă instalat WhatsApp Messenger.Există și versiuni pentru
platformele iOS, BlackBerry OS și Symbian.

Fig 5.19 WhatsApp Messenger
5.4 Flash Player 10.2
Ultima versiune de Flash este recomandată celor care doresc o experiență Web com pletă.
Flash -ul consumă multe resurse, iar posesorii de dispozitive Android cu putere de procesare mai
slabă vor întâmpina oarecare probleme.

5.5 Facebook for Android

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 37
. Spre deosebire de versiunile pentru telefoane simple, Facebook for Android se prezintă
într-un format foarte apropiat de versiunea pentru browserele web PC / Mac / Linux.

Fig.5.20 Facebook for Android
5.6 YouTube
Folosind aplicația dedicată se economisește traffic , interfața este optimizată pentru
ecranul telefoanelor mobile.

5.7 Kakao Talk
Aplicația suportă group chat cu un număr nelimitat de utilizatori, avertizează utilizatorii
inclusiv vocal dacă primesc un mesaj și permite tra nsferul de fișere foto și video[11]

Fig.5.21
5.8 Vodafone Guardian
Este o aplicatie creata pentru a bloca comunicatiile nedorite de pe telefonul mobil si p entru
a restrictiona accesul la internet sau alte functii ale telefonului.
Aplicatia a fost create pentru parinti cu scopul de a -I ajuta sa le ofere copiilor acces la un
smartphone intr -omaniera responsabila si sigura pentru a preveni activitati de hartuir e sau
intimidare da catre personae necunoscute.
Cu Vodafone Guardian se pot seta atat reguli pentru apeluri si mesaje cat si pentru
functionalitatile telefonului sau chiar pentru alte aplicatii.Pot fi si :

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 38
 Reguli pentru apeluri primate SMS -uri sau MMS -uriprimite
 Reguli pentru persoanele care nu sant in agenda telefonului si apelurile primite de la
numerele private
 Reguli pentru functiile telafonului:WI -FI, Bluetooth, camerta foto, browser, setari etc.
 Reguli de functionare pentru aplicatiile instalate pe te lefon, precum si restrictii clare pentru
adaugarea si dezinstalarea aplicatiilor, atat di magazinul de aplicatii Google Play cat si din
surse externe
 Aplicatia beneficiaza de trafic gratuit in retea

5.9 Free Music Downloade
Free Music Downloader foloseș te un motor de căutare care dă posibilitatea de a descarca
gratuit milioane de MP3 -uri. Aplicația dispune de un organizator pentru fișiere, dar și de editare
a acestora .[11]

Fig 5.22 Free Music Downloade

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 39

CAPITOLUL VI

Concluzii

Platformele open source au castigat atentia utilizatorilor terminali datorita licentelor lor
gratuite si sursei modificabile, a devenit o provocare sa concureze cu celel alte platforme care au
castigat deja popularitate pe piata si care au castigat increderea producatorilor, dezvoltatorilor si
utilizatorilor terminali.. Android este prima platforma Open Source gratis si personalizabila.Ofera
o stiva intreaga ce include un sistem de operare, middle ware, aplicatii mobile cheie. De asemenea
contine o multime bogata de API -uri care permit dezvoltatorilor tertiari sa dezvolte aplicatii utile.
Dalvik este masina virtuala proiectata sa lucreze pe sistemele de operare Android. Ca nd
discutam despre platformsa Open Source primul lucru care ne vine in minte este Linux, deoarece
este sursa gratis ce suporta multi -tasking, process threading, securitate si abilitate de a rula pe un
sistem cu resurse limitate. Acesti factori au devenit m otivatia pentru ca Android sa fie construit pe
nucleul Linux. Am inclus anumite fapte si figuri care arata cum piata Android castiga atentia pietii
mobile. Am inclus unele lucruri de baza despre masinile virtuale si apoi despre VM Dalvik in
detaliu S -a discutat despre codurile pe biti, conversia de la codul Java pe biti la codul Dalvik pe
biti, functionarea Dalvik si multe alte aspecte ale VM Dalvik care ar putea fi importanta cititorului.
A fost discutata comparare masinii virtuale Dalvik cu Java asa incat a putut fi prezentata o
imagine clara pentru a intelege in ce mod Dalvik este mai buna decat JVM. Din acest studiu va fi
usor cititorului sa traga o concluzie despre faptul ca VM este deschisa, de performanta eficienta si
mai stabila.
Am furnizat o imagi ne adanca a codului pe biti pe care Dalvik il foloseste pentru operatiile
sale..Am furnizat informatii pentru a intelege ca MV Dalvik poate genera idei cercetatorului sa
faca Dalvik mai eficienta si mai rapida si pentru a genera codul Dalvik intr -un mod i n care se
incarca mai repede, deci facand executia aplicatiei chiar mai rapida.
Din comparatia intre fisierele dex si cele Java comprimate si necomprimate putem observa
cat de putin spatiu al memoriei consuma.Executia unui cod pe biti clar il va face mai r apid decat
inante. Un studiu de cerecetare pentru a aranja codul mai bine si ca sa fie mai usor executat de VM
poate sa aduca o mare performanta reactualizarii.[10]
Viitorul aparține Android
În februarie 2011, platforma a făcut un enorm pas îna inte prin lansarea versiunii 3.0
Honeycomb optimizată pentru tablete: interfața de utilizator, aplicațiile Google și ecranul de
pornire sunt optimizate pentru formatul și noile posibilități ale tabletelor. Evoluția continuă,
Google, OHA și dezvoltatorii de aplicații vor optimiza și în continuare sistemul de operare și îl vor
adapta continuu la necesitățile ce apar – aceasta fiind singura modalitate prin care o platformă
devine competitivă pe termen lung. [2]

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 40
Înfățișarea sistemului de operare nu este aceeași – nici măcar cu aceeași versiune a
sistemului de operare: aproape toți producătorii oferă dispozitivelor pe care rulează sistemul
Android o interfață proprie de utilizator.
Sistemul de operare în stare pură se întâlnește foarte rar, dintre modelele mai noi amintim
Google Nexus One, Motorola Milestone care nu mai prea este de actuali tate, precum și Samsung
Nexus S . Sistemul de operare deschis oferă producătorilor posibilitatea de a -și dota telefoanele pe
care rulează Android cu interfețe de utilizator, aplic ații și servicii proprii. Ca urmare, un
smartphone de la HTC pe care rulează sistemul Android nu se deosebește doar din punct de vedere
al mărcii, de exemplu, de un telefon Sony Ericsson pe care rulează Android, ci diferențe se pot
observa și când se arunc ă o privire asupra display -ului – chiar și în cazul în care este vorba despre
două smartphone -uri pe care rulează aceeași versiune a sistemului de operare Android. [1]
Prin intermediul diferitelor fațade, producătorii doresc să se departajeze de concurență.
Utilizatorii trebuie să se identifice mai mult cu dispozitivul și mai puțin cu sistemul de operare.
Bineînțeles, conceptul de operare rămâne același la toate modelele pe care rulează Android: cu
ajutorul gesturilor intuitive pe touchscreen, înregistrările meniului sunt parcurse rapid; pe ecranele
de pornire se pot poziționa widget -uri, scurtături directe, foldere și link -uri favorite în funcție de
dorințe, existând apoi și posibilitatea mutării sau ștergerii acestora de pe ecranele de pornire.
Astfel smart phone -urile pe care rulează Android sunt adevărați maeștri la capitolul personalizare,
iar prin intermediul interfețelor proprii ale producătorilor această artă este rafin ată.[1]
În special HTC, cu ajutorul interfeței de utilizator HTC Sense ș i scenele predefinite a creat
o posibilitate elegantă de a adapta smartphone -urile pe care rulează Android la necesitățile din
rutina zilnică, ca de exemplu cu scene presetate pentru timpul petrecut la birou și scene pentru
după încheierea programului de lu cru. Practică este și afișarea sub formă de carusel sau elicopter,
introdusă de HTC și apoi preluată de mulți alți producători: prin apropierea degetului mare și a
arătătorului pe unul dintre ecranele de pornire, pot fi vizualizate simultan toate ecranele de pornire
în miniatură și pot fi selectate direct. Plusvaloare oferă și aplicațiile individuale, precum HTC
Friendstream, o aplicație care este lansată și sub forma unui widget și care centralizează statusurile
de pe Facebook, Twitter și Flickr într -un si ngur flux de actualizări.
Una dintre prioritățile Motorola o reprezintă relațiile interumane: serviciul Motoblur
poziționează statusurile și mesajele, cu ajutorul widget -urilor, direct pe ecranul de start, astfel încât
este oferită o privire de ansamblu r apidă. La acest capitol acționează exemplar și Sony Ericsson cu
Timescape: aplicația integrată în interfața de utilizator colecționează toate rezultatele noi și le
afișează pe ecran, în ordine cronologică, prin intermediul unui widget cu aspect 3D elegant.
Samsung și -a denumit interfața de utilizator Touchwiz și pe lângă widget -uri suplimentare oferă și
un task manager pe smartphone -urile sale pe care rulează Android. Comparativ cu interfața HTC
Sense, la modelele Samsung cu Touchwiz meniul principal poate fi personalizat individual;
aplicațiile instalate nu trebuie neapărat sortate în ordine alfabetică sau cronologică, ci pot fi
ordonate după dorințe.
LG mai face un pas înainte cu interfața Optimus: aici, în cadrul meniului principal, nu se
poate alege libe r doar ordinea aplicațiilor, ci se pot defini mai multe categorii, astfel încât
aplicațiile instalate se pot sorta și poziționa în funcție de tematică în meniu. Acer a găsit o
modalitate oarecum nonșalantă și împarte interfața proprie numită Acer UI, prin structurarea pe
diferite nivele, ceea ce la început mai degrabă complică operarea decât să o ușureze. [1]

Lucrare dizertatie Barbu Ioana
Sistemul de operare Android Page 41

Bibliografie

1. <ro.wikipedia.org/wiki/Android_(sistem_de_operare)>
2. <(www.connect.ro/…/ android -totul-despre -sistemul -de-operare -google/>
3. <( www.realitatea.net/istoria -sistemului -de-operare -android -de-la-ecler -l…)>
4. <www.androider.ro./…/prezentarea_inglobarea_sistemului_de_operare_…>
5. < http://mobilephones.pk/reviews/what -are-capacitive -and-resistive -touch -screens/>
6.<smilingmouse.ro/curs -2-arhitectura -sistemului -android />
7. <www.itcsolutions.eu/…/android -tutorial -concepte -activitati -si-resurse -….>
8. <www.scribd.com/doc/70765152/33/Masina -virtuala -Dalvik>
9. <http://en.wikipedia.org/ wiki/Rooting_(Android_OS)>
10.<imsciences.edu.pk/…/Analysis -of-Dalvik -V..>
11.< www.go4it.ro/…/top -aplicatii -android -2011 -cele-mai-folosite -si-apre…>