lucrare de licenta, martie 2006. student: Paul Heroiu . indrumator: arhitect DORIN STEFAN . LOCUIRE LANGA APA paul heroiu LOCUIRE LANGA APA Planul… [612245]

LOCUIRE LANGA APA
lucrare de licenta, martie 2006.
student: [anonimizat]: arhitect DORIN STEFAN .

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
LOCUIRE LANGA APA
Planul lucrarii:
Introducere.
•De ce locuire langa apa
•care este interesul actual
•care este scopul pe care vreau sa -l ating prin acest studiu.
Definirea terminologiei
Perspective asupra subiectului:
•specificul natural -incadrare in compozitia orasului
•Integrarea peisajului (rau/mare/lac) in cadrul locuintei
•Apele si amenajarile din jurul lor.
•O perspetiva ecologica, economica si socio -culturala.
•Nevoia de locuinte pe malul apei
•Problema perceptiei in locuinte
oplacerea senzoriala
oplacerea spatiuli si a peisajului
•conversia spatiilor industriale

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
Argumente pro si contra
•inundatiile
•vantul
•salinitate (in cazul marii)
•eroziunea
•Utilizarea oglinzii de apa -racirea si incalzirea casei
•transformarea fortei apei in energie
Studii de cazsi concluziile rezultate
Bibliografie

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
Introducere.
In prezent, pretentiile europenilor au crescut, tot mai multi cautand locuinte cu un
grad ridicat de confort si cat mai aproape de natura. In acest sens autoritatile
democratiilor europene dezvo lta programe care sa rezolve aceasta cerere. Un
astfel de caz avem in Dordrecht, cel mai vechi oras al Olandei, situat intr -un loc
exceptional -Delta Olandei, la intersectia a trei rauri importante .Aici,printr -un
concurs de arhitectura din cadrul compet itiei internationale EUROPAN 8, se va
construi pe malul apei un bloc de locuinte orientat catre apa si care sa atraga
locuitori ce apreciaza o astfel de locatie. Fiind pe gustul meu tema concursului m –
am inscris la el si am ales sa dezvolt subiectul mai de parte, mergand pe aceeasi
tema la diploma.
Prin lucrarea de fata doresc sa aduc in discutie acest caz particular al
programului de locuire .
In prima parte doresc sa evidentie cateva perspective asupra locuirii langa apa
discutand despre un proiect simila r celui ales de mine la diploma.
In a doua parte voi aduce argumente pro si contra, luand in discutie factori i ce pot
influenta cazul nostru.
Apoi voi face studii de caz asupra unor proiecte de locuire legate de apa.
De ce locuire langa apa .
•nevoia de locuinte cu grad ridicat al calitatii .
•orientarea actuala a arhitecturii catre susteinabilitate
•refolosirea fostelor zone portuare, adesea aflate in centrele oraselor.
•motive ecologice
•topirea continua a calotei de gheata face ca intr -un viitor apropiat o astfel de
locuire sa devina singura alternativa.
•identitatea locurilor in care traim, stabilitatea care da sens si relief diferitelor
experiente ale fiecarei generatii.

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
“Dar asimilarea naturii cu acvaticul poate fi fructificata nu numai in interpretarea
practicii peisagistice imediate. Ea explica, in acelasi timp, una dintre dimensiunile
caracteristice ale sentimentului european al naturii: antropomorfismul . Apa este,
prin definitie, amorfa. Prin urmare, ea este oricand gata sa preia forma unui
recipient. La fel, pentru multi artisti, “natura” pare sa se contamineze de forma unor
“stari sufletesti” straine obiectivitatii sale. Ea devine “vesela” sau
“trista”,”zbuciumata” sau “euforica”, “nesimtitoare“ sau “alintatoare”, dupa cum
constiinta pe care ea o umpl e are unul sau altul dintre aceste atribute. S -ar putea
spune ca in Europa natura e, in mult mai mare masura decat in Orient, “poluata” de
problematica umana. Nu o intelegem decat ca pe o replica a propriilor noastre
afecte.”1
Care este interesul actual al chestiunii.
Identificarea unui mod special de tratare al celui mai raspandit program de
arhitectura –locuirea. si de a evidentia eleganta acestui mod de abordare.
“Destinul Venetiei, inca in suspans, este emblematic. Caracterul exceptional al
mediulu i in care a fost construita –pe apa in loc de pamant si fara automobile –a
fost suficient sa creeze dificultati de functionare care ar fi putut fi usor depasite prin
tehnologia moderna; dar care, dimpotriva, raman si se agraveaza, pentru ca
interesele sp eculative exterioare, care se servesc de decadenta ei, sunt mai
puternice decat interesele conjugate ale populatiei orasului si ale culturii mondiale.
Nu lipsesc nici banii, nici mijloacele, dar un loc atat de ilustru, in mijlocul Europei
civilizate, nu va putea fi, poate, salvat ca un oras viu si va deveni un loc neinsufletit,
integrat in circuitul timpului liber, turismului, “culturii” intre ghilimele.”2
Ivan Illich atragea atentia unei alte probleme a timpurilor noastre: “ H2O a devenit
un fluid studiat care si -a pierdut capacitatea de a reflecta apa visurilor”3

1Plesu, Andrei, Pitoresc si melancolie: o analiza a sentimentului naturii in cultura europeana ,
Editura Humanitas, Bucuresti 2003, p. 30.
2Benevolo, Leonardo, Orasul in istoria Europei , Editura Polirom, Iasi 2 003, p. 214
3Illich, Ivan, H2O and the Waters of Forgetfulness , Dallas 1985, editia in limba engleza, p. 76

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
Definirea terminologiei.
LOCUIRE . Situare umana obiectiva si subiectiva, relativ stabila,intr -un spatiu
natural si amenajat destinat satisfacerii necesitatilor materiale si spirituale ale
omului si colectivitatilor umane.4
PÓLDER, poldere, s.n. Nume dat în Olanda unei poriuni joase de uscat smuls
mrii sau unui lac maritim prin îndiguire i drenare. –Din germ. Polder.5
ÁP, ape, s.f. I. 1. Lichid incolor, fr gust i fr miros, compus hidrogenat al
oxigenului, care formeaz unul din înveliurile Pmântului.  Ap neagr =
glaucom.  Expr. Ap de ploaie = vorbe fr coninut, vorbe goale; (concr.) lucru
fr valoare. A bate apa în piu = a vorbi mult i fr rost. A fi (toi) o ap (i u n
pmânt) = a fi la fel. A intra la ap = a) (mai ales despre esturi) a -i micora
dimensiunile dup ce a fost bgat în ap (I 1); b) (fam.) a ajunge într -o situaie
grea, neplcut. (Fam.) A bga pe cineva la ap = a face (cuiva) un mare neajuns.
A nu a vea (nici) dup ce bea ap = a fi extrem de srac. 2. Mas de ap (I 1)
formând un râu, un lac, o mare etc.  Ape teritoriale = poriune a mrii sau a
oceanului situat de -a lungul coastelor unui stat, formând o parte integral a
teritoriului acestuia.  Loc. adv. Ca pe ap sau ca apa = în mod curgtor, fluent; pe
dinafar. tie lecia pe dinafar.  Expr. A ti (sau a vedea) în ce pe se scald
cineva = a cunoate gândurile, inteniile sau dispozia cuiva. A lsa pe cineva în
apele lui = a nu deranja, a ls a pe cineva în pace.A nu fi în apele lui = a fi abtut
sau prost dispus. A -i veni (cuiva) ap la moar = a se schimba împrejurrile în
favoarea lui. A -i lua (cuiva) apa de la moar = a -i crea (cuiva) condiii nefavorabile;
a face s nu mai poat spune nimi c.  (La pl.) Valuri, unde. 3. Fig. (La pl.) Joc de
culori fcut în lumin de unele obiecte lucioase. II. 1. (Urmat de determinri)
Denumire dat unor preparate lichide industriale, farmaceutice, de parfumerie etc.

4Zahariade, Ana Maria, Note de curs
5Sursa DEX ’98, Dictionar Explicativ al Limbii Romane

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
Ap de colonie.  Ap grea = combinaie a oxigenului cu deuteriul, folosit în unele
reactoare nucleare. Ap oxigenat v. oxigenat. (Pop.) Ap tare = acid azotic. Ap
de clor = soluie folosit ca decolorant în industria textil i a hârtiei. Ap de var =
soluie cu proprieti antidiareice i an tiacide. Ap deuteric = ap grea. 2. Fig.
Denumire dat unor secreii apoase ale corpului (lacrimi, saliv, sudoare etc.). 
Expr. A -i lsa (cuiva) gura ap (dup ceva) = a dori (ceva) nespus de mult. A fi
(numai o) ap = a fi foarte transpirat. –Lat. aqua.6

SUSTEINABILITATE . Dezvoltare durabila. Desi inca nu figureaza in dictionar, voi
folosi acest cuvant de -a lungul dezbaterii, la fel cum l -am folosit in timpul scolii atat
studenti cat si profesori.

6Sursa DEX ’98, Dictionar Explicativ al Limbii Romane

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
Perspective asupra subiectului:
O perspetiva ecol ogica, economica si socio -culturala.
Studiu de caz: “BO01 ORASUL DE MAINE” (Bo01 The City of Tomorrow )7
Prima expozitie int ernationala d e locuire organizata de Suedia a avut loc laMalmö
intre 17 mai si 16 septembrie 2001. In aceasta perioada s -au discu tat si s -au
demonstrat aspectele ecologice, de susteinabilitate
si de confortul comunitatii ale “Orasului De Maine”.
Scopul a fost de a porni o dezabatere des pre cum
traim astazi si cum vom trai in viitor. Bo01 arata
viziuni provocatoare asupra locuirii intr-un viito rin
care cerereade estetica, ecologie si tehnologie
avansata va fi combinat acu situarea omului in
centrul atentiei. Aceste expuneri au loc in doua
locatii diferite:
Cartierul de locuinte
Zona rezidentiala este un cartier nou, abia construi t, cu cladiri cu functiuni mixte
incluzand servicii comerciale, sociale si aproximativ 500 de unitati de locuire. Bo01
demonstreaza cum utilizarea inteligenta a tehnologiei informatiei, a solutiilor
tehnice onorabile si a arhitecturii de inalta clasa pot face orasul susteinabil atat de
atractiv incat sa fie ales ca solutie a vremurilor noastre.
Expozitia
O zona de expozitie temporara unde este d ezbatut subiectul, accentul fiind pus pe
imaginar. Proiectele si ideile despre zonele de locuit viitoare care in ca nu pot fi
realizate azi in totalitate au fost expuse aici –ele raman sa fie dezvoltate in
dezbaterile viitoare. Aceasta este cea mai mare investitie expoziti onala nord
europeana aanului2001.

7http://www.ekostaden.com

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
Scopul este ca cele doua componente -cartierul de locuint e si expozitia -sa
lucreze ca un intreg si sa atraga atentia opiniei publice internationale. Arhitecti si
artisti plastici , designeri si tehnicieni, la niv el national si international ,si-au adus
contributia l a realiza reaacest scop. Bo01 a atras peste unmilion de vizitatori. Bo01
este sprijinit de guvernul suedez si de Comisia Europeana.
Locatia
Locatia in oras este unica –
Västra Hamnen -o fosta
zona industriala de langa
ocean se afla la mica distanta
atat de centrul orasului cat si
de de plaja.
Intreaga zona era parasita, in
afara de o fasie ingusta de
parc de a lungul tarmului.
Constructia zonei rezidentiale
din Bo01 reprezinta prima
etapa a reconversiei Västra
Hamnen intr -un cartier
complet nou pentru locuire,
lucru si studiu. Suedezii au
demonstr at ca aceasta zona
industrial parasita poate fi
transformata in centrul lumii.
Forma urbana
Aflat pe un sit magnific , nou lcentru urban este construit pentru locuire, educatie si
lucru, cu dorinta declarata de a arata ca arhitectura de inalta clasa asigur a conditii
mai bune pentru dezvoltarea durabila a cladiril orsia oraselor .
Prima etapa a fost terminata in ma i2001 si a fost inclusa in expozitia de locuire
Orasul european de maine Bo01. Bo01 arata ca trecerea rapida a societatii catre

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
una de dezvoltare durabila va fi posibila numai atunci cand susteinabilitatea va fi
privita mai mult decat ceva atractiv. Orasul susteinabil si modul de viata susteinabil
trebuie deci sa demonstreze ca sunt cel putin la fel de convenabile, confortabile ,
financiar avantajo ase, placute, pasionante si frumoase precum orasele non
sustainabile de azi. Actualele conditii pentru susteinabilitate ecologi ca ( de exemplu
economia de energie –cartierul va fi independent din punct de vedere energetic )
sunt necesare dar nu si suficien te-numai cerintele intelectuale, emotionale si
sociale ce vor fi furnizate pot avea ca rezultat o societate susteinabila.
Susteinabilitatea presupune o veritabila consideratie si angajament intelectual.
Planul a fost sugerat de grandoarea locatiei ( oc eanul, intinderea cerului, linia
orizontului, apusul), de expunerea la puternicul v int dinspre vest, si de reteaua
stradala existenta in zona . Acest planasigura o organizare si o intelegere la o
scara larga si in acelasi timp lasa loc pentru descoperi rea unei societati active in
interiorul marilor piete .
Pe de alta parte p lanul a luat forma ambitiilor arhitectului :
•sa ofere o structura urbana suficient de robusta
•savinain intampinarea unor posibile viitoarenevoi (structura retelei de
blocuri si dispari tia limitelor dintre spatiu lpublic si spatiul privat),

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
•de a furniza conditiile esentiale orasului -interactiunea intre oameni si culturi
diferite,
•de anu iesi din scara (lotizarea la scara mica a planului, aranjamentul
diferitelor imprejurimi rezident iale),
•de a lasa masinile sa intre in cartier, dar in te rmenii impusi de catre pietoni ,
•de a furniza conditiile unui mediu urban care, in afara de empatie si claritate ,
ofera o bogatie de informati i, mister, surprize si nenumarate spatii urban e
unice si promitatoare ; o tensiune dramati caintre spatiul grandios si spatiul
intim,
•de a oferi o multitudine de forme de vegetatie, de la gradina individuala pana
la parcul public bine impadurit ce margineste canalul din interiorul zonei.
Asa a luat forma planul. Reteua a fost distorsionat ade vant cat si de alti factori,
precum o plasa de pes cuitlasata la uscat.
In fapt, planul rezultat a devenit mai rational, mai valoros pentru construi re, locui re
si plimbare de-a lungul lui. Astfel, forma ur bana nu este de “EvMediu” ci este de
azi. Inspiratia vine din Antichitate, din Evul Mediu ,din Renastere, din perioada
Baroca, din secolul XX .Proportia i nteriorului zonei este la o scara ceisi trage
radacinile din tipicul oraselor nord europene –scunda , stramt a, intim a, incredibil de
eficient ain expl oatarea spatiului. Suprafata totala a complexului este de
aproximativ 180 .000mp.8
Bo01 –Orasul ecologic
De la zona industriala poluata la o importanta zona ecologica .
Patru cincimi din popul atia lumii vor trai in oras ein cateva decenii. Urbanizarea
genereaza dezvoltare economica si bunastare dar deasemenea conduce catre
probleme legate de alimentare acu apa, canalizarea, trafic ul, sisteme lede energie
si supraconsumul resurselor.

8Klas Tham , Arhitect Bo01

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
Rezolvand problemele de mediu inconjurato r ale orasului se furnizeaza cheia catre
un viitor al susteinabilitatii . Scopul este ca acest cartier sa devina un important
exem plu international al adaptarii mediului urban dens construit la mediul
inconjurator . Va fi deasemenea o forta dinamica in dezvo ltarea orasului Malmö
catre un mediu mental susteinabil (environ -mental sustainability) .
Energie locala 100% reciclata.
Orasul cel nou eaprovizionat prin noi surse de energie. Energia folosita in portul
din vestul cartierului este generata in zona sau i n imediata apropiere . O mare parte
din necesarul de caldura esteextras din apa marii si din apa subterana iar restul
este completat decolectoare lesolare .Electricitatea estegenerata de puterea
vantului si de celulele fotovoltaice. Biogazul este fabrica t din deseurile produse in
zona si efolosit pentru incalzirea locuintelor si carburant pentru vehicule.
Pentru a folosi numai energia produsa local este necesara o folosire judicioasa.
Astfel, c ladirile din acest cartier sunt proiectate pentru a minimiza cerer ilede
energie pentru incalzire iar echipamentele elect rice instalate folosesc foarte eficient
energia.
Eco-circuit
Sistemul de canalizare al zonei este
conectat la o centrala care extrage din
deseurile organice susbstantele nutritive si
metalele g rele. Susbstantele nutritive se
intorc in agricultura iar metalele folosite in
procesul de tratare pot fi refolosite. O mare
cantitate de deseuri organice produse in
zona este transformata in biogaz . Resturile
menajere care nu sunt separate pentru
reciclar e merg intr -un compartiment unde
sunt separate in resturi organice si altfel de
resturi. Resturile organice merg in centrala de biogaz unde sunt transformate in
biogaz ce ajunge iar in case. Resturile ramase sunt arse si genereaza caldura in

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
cartier. Ambal ajele reciclabile sunt colectate in puncte special amenajate in
aproapierea caselor.
Traficul
Zona este proiectata astfel incat sa
minimiz ezenevoia de transport si
dependenta de automobil . Bicicleta este
cel mai important element in sistemul de
transpo rt al zonei. Reteaua de alei si piste
pentru biciclisti este realizata la standarde
ce o fac o alternativa atractiva pentru
calatoriile scurte. Biciclistii din zona au intodeauna prioritate in fata automobilelor.
Sistemul de transport public este atractiv si bine dezvoltat, astfel incat atrage multi
utilizatori , fiind varianta fireasca pentru locuitorii cartierului. Au fost facute investitii
semnificative intr -un program pentru vehiculele propulsate de combustibili
nepoluanti. Transportul public este alime ntat o parte cu gaz, o parte electric, iar
utilitarele folosite la intretinerea zonei sunt deasemenea electrice.
Construire ecologica
O atitudine atenta la mediu a fost adoptata inca din timpul santierului –nu au fost
folosite materiale aflate pe lista c u substante nocive a Inspectoratului Suedez in
Chimie. Cladirile au fost construite astfel incat locuitorii si utilizatorii sa le poata
folosi intr -un mod eficient din punct de vedere al resurselor si fara sa polueze
mediul inconjurator. Materialele de con structie pot fi refolosite in cazul in care ,in
viitor, cladirile vor fi demolate.
Biodiversitate
Un scop principal al
cartierului este sa
adaposteasca un areal
natural divers . Au fost
create habitate pentru o

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
multime de specii de plante si animale. Pere ti si a coperisuri sunt invelit i cu
vegetatie pentru a creste dimensiunea spatiului verde. Apa de ploie si apa marii
suntfolosite in spatiu public pentru a sustine o diversitate de specii. Un ecologist a
fost special angajat pentru a se ocupa de problemele cartierului.
Programul local de
investitie inadaptare
ecologica.
Portul Bo01 face parte din
“Programul local de investitie
in dezvoltare ecolo gica” din
Malmö. Acesta cuprinde un
numar de proiect ecare s a
acceler ezedezvoltarea
durabila si nepoluanta a
orasului Malmö .
ORASUL VERDE Bo01
Obiectivele orasului verde Bo01
Pentru prima data intr -o expozitie nationala de locuire, Bo01 pune in centrul atentiei
problemele zonei verzi. S -a adoptat o abordare holistica asubiectului, atat la scara
mica cat si la o scara larga, in ambele parti ale expozitiei –in zona temporara cat si
in cea permanenta.
Vizitatori si locuitori experimenteaza aceste case si mediul extern ca pe un singur
tot in aripa permanenta a expozitiei –cartierul de locuinte. Aici, Bo01
demo nstreaza ce se poate realiza intr -un nou mediu urban, construit cu inflexiuni
ecologice, estetice si functionale. Au fost create cu succes parcuri, promenade
litorale, strazi si piete precum si curti interioare extraordinare. Spatiul public din
Bo01 atrage vizitatori din tot Malmö -ul.

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
Deasemenea, zona verde este evidentiata prin incadrarea expozitiei temporare
intr-un chenar format dintr -o padure de salcii. Acest front de salcii, primul lucru pe
care vizitatorii il intalnesc la sosirea in Bo01, se doreste a fi un “appetiser” pentru
proiectele verzi (ce au cu toate, in prim plan, relatia cu lemnul) si sa provoace cat
mai mult interes. Intrarea principala in cartierul Bo01 e situata in aria temporara a
expozitiei si este dedicata discutiei despre Bo01 cu accen t pe imaginativ.
Gradina, parcul si natura sunt o conditie importanta a locuir ii, astfel ca in aceasta
zona a expozitiei suntperzenta te“proiectul verzi” care pot declansa discutii cu
privire la importanta gradinii pentu oameni de maine.
Casele
Cladiri leOrasului de Maine Bo01 fac parte din prima etapa a procesului de
transformare a fostei zone industriale intr -o cu totul noua zona de locuit de marca .
Expozitia de locuir e a dat speranta unui viitor mod de locuire care sa aiba omul in
centrul atentiei. Uniidintre arhitectii europeni cei mai interesanti si de viitor au creat
acest mediu nou, precum Santiago Caltrava (Zurich ),Gert Wingård (Gothenburg ),
Kai Wartiainen, Ralph Erskine (Stockholm )and Bertil Öhrström (Malmö ), in
colaborare cu with Moore Ruble Yudell (SUA) . Bo01 evidentiaza si cativa tineri
arhitecti
olandezi si
suedezi.
Zona de locuit
consta in 500 de
apartamente de
o arhitectura
foarte variata .
De la case pe
parter pana la case cu sase etaje. blocurile mai inalte se afla de-a lungul cheiurilo r
iarcele mai jose in zona din mijloc . Acesta dispunere face ca zona de locuit din
interior sa fie mai comfortabila si ma ferita de vanturile puternice dinspre mare.

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
Expozitiile de locui nte
Bo01prezinta cea mai mare expozitie de locuire a tuturor timpur ilor avand 50 de
apartamente special proiectate si mobilate .Toate apartamentele sunt cre ate de
arhitecti de talie internationala .
Pricipalii actionari ai proiectul Bo01 sunt : guvernul Suedez, Orasul Malmö ,
Sydkraft, Telia, HSB si SBAB. Proiectul este su portat si de Comisia Europeana.
Specificul natural -incadrare in compozitia orasului.
Problema perceptiei in locuinte
-placerea senzoriala
-placerea spatiul ui si a peisajului
“Lantul simbolic Natura -Noapte -Feminitate se prelungeste in mai toate mari le arii
culturale ale lumii, prin anexarea simbolismului acvatic. Ca si feminitatea, apa e
substanta fertilitatii. Ca Noaptea, ea e o emblema a virtualului, a ne -(sau mai bine
a pre -) determinarii. Ca si natura, ea pre trupul insasi al devenirii. Pe linia
simbolismului acvatic, putem avea acces la tot ceea ce in perimetrul naturii e
miscare . De la miscarea aparenta, la cea secreta a elementelor. De la unduire,
adiere, fosnet, pana la trecerea ritmica a anotimpurilor. De la pravalire si revarsare,
pana la t acerile germinative ale semintei vegetale. Natura, in esenta ei, e o
curgere ; e un episod din marele fluviu cosmic, “apa filozofala”. Semnul caracteristic
al metabolismului ei e ondulatoriul . Valul, vaile si colinele, straturile suprapuse ale
oricarei sect iuni geologice, miscarea vanturilor, forma norilor, totul pare sa aiba
drept principiu morfologia undei. Natura opune sferei rotitoare agandirii egale cu
sine cadenta cresterii si descresterii, a fluxului si a refluxului. Marea, desertul,
plaiul, holda mis catoare sunt, prin structura lor, ilustrari tipice ale naturii. “Natura”
naturii e leganarea .”9

9Plesu, Andrei, Pitoresc si melancolie: o analiza a sentimentului naturii in cultura europeana ,
Editura Humanitas, Bucuresti 2003, p. 28.

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
“Orasul european preindustrial, cu permeabilitatea dintre spatiile publice si private,
prin intermediul fatadelor, este instrumentul unei distribuiri si utili zari diferite a
acestor bunuri [culturale]. Se folosesc imaginile acumulate intr -un lung interval de
timp, cand se locuieste, se munceste, se circula. In scurgerea vremii cotidiene,
contemplarea frumusetii e introdusa ca o alinare, nu doar ca o preocupare
specifica timpului liber. ”10
“Pe masura ce interesul pentru imaginile reproduse descreste, lumea se
napusteste in salile de expozitii pentru a vedea operele originale; calatoreste
pentru a le vedea in locurile lor de origine; invata sa le aprecieze mai bin e daca le
percepe in timpul traiectoriei vietii si a muncii zilnice, alternandu -le cu gandurile lor
obisnuite; stabileste o diferenta intre a locui, a lucra, a se plimba intr -un mediu
agreabil sau degradat; percepe mediul de viata ca pe o opera concreta de arta,
unde se poate intra si trai, iar operele izolate ca elemente constitutive ale unui
ambient, nu doar ca pe niste imagini ratacitoare.”11

10Benevolo, Leonardo, Orasul in istoria Europei , Editura Poliro m, Iasi 2003, p. 210
11Benevolo, Leonardo, Orasul in istoria Europei , Editura Polirom, Iasi 2003, p. 211

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
Studii de caz.
Proiect: Port City 1999.
Concept pentru o folosire mixta oras -port, in contextul proiectului de
cercetare.
Design: MVRDV.
Ultimele dezvoltari au dus la o divizare aproape stricta intre activitatile portuare si
restul dezvoltarilor urbane din Rotterdam.
Inaintea unor noi investitii masive in port, se pare potrivita intrebarea (verificarea)
posibilita tii folosirii acestor investitii astfel incat portul si orasul sa poata fi
combinate, sa fuzioneze intr -un veritabil oras port, conectand orasul cu Marea
Nordului: “Rotterdam on the Sea”.
Deschizand noi rute de navigare in partile de nord si sud ale regiu nii
“Nieuwe Waterweg” zona portului actual poate fi extinsa. Lungimea digurilor este
considerabil mai mare, furnizand astfel locatii pentru functiunile portuare, urbane si
ecologice de -a lungul canalelor largi si generoase, cu valorile sale maritime:
particularitate a Rotterdamului veritabil.
Interconectand canalele de navigare existente si crutand zone cum ar fi dunele din
Voorne Putten, apare un arhipelag in care diversele insule pot avea alternativ
diverse functiuni: port, zona urbana sau parc. Canalele servesc ca divizor ecologic

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
al diferitelor functiuni. Printr -un schimb al zonelor ce nu implica investitii majore
(cum sunt depozitele) cu noile zone rezidentiale necesare, poate fi atinsa
posibilitatea unei mixturi cu portul existent. Multitudinea de can ale maritime
creeaza zone ecologice si recreeative de la Delfland pana la Haringvliet, ingaduind
astfel noi noduri de folosire ale portului. In jurul canalelor principale de navigare pot
fi gasite o serie de canale secundare de serviciu si zone acvatice de recreere.
Astfel poate aparea un Sydney olandez; sau un Stockholm. Refolosind nisipul
excavat in procesul formarii insulelor, pot aparea in arhipelag dealuri asemanatoare
dealului Loreleis (de pe Rin), locatii bune pentru asezari noi. Amenajand insulele c u
golfuri iau nastere zone rezidentiale similare celor din Miami.
Arhipelagul formeaza un veritabil tampon, o alternativa la rigida aparare de coasta
actuala, iar in unele zone –de exemplu Hoekse Waard –poate fi folosit ca spatiu
inundabil in caz de nece sitate, pastrand Rotterdamul un oras sigur si aerisit, un
oras in care sa poti gasiii spatii larg deschise la intervale relativ mici. Ambitia de a
realiza un hibrid oras port poate fi combinata cu o crestere a populatiei: este loc
suficient pentru 3 pana l a 4 milioane de locuitori. Acest lucru salveaza zonele verzi
ale Olandei si da nastere unei zone urbane remarcabile: Orasul Port (Port City).12
Relatia intre practica si teorie
Una dintre temele recente ale conferintei S tylos este relatia intre teorie si practica
in arhitectura. Tensiunea dintrer partea conceptuala a arhitecturii si realizarea
finala a unei cladiri.
“Ca arhitect, capul iti este in nori iar picioare (iti sunt) in noroi”, asa cum a exprimat
Koolhaas aceste doua extreme.
Studentii se intre aba cat valoreaza teoria in procesul arhitectural, daca intr -adevar
vor invata sa proiecteze mai bine studiind problemele teoretice relevante in
domeniu. Deasemenea ei sunt curiosi cat ramane din apropierea academica de
arhitectura odata ce ei incep sa pra ctice arhitectura. Cat de conceptual poate sa fie
demersul cand contractorul trebuie chiar sa construiasca proiectul?

12Cities in Transition , 010 Publishers, rotterdam 2001 , p. 126

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
In Olanda exista un climat excelent pentru arhitectura. Tinerii arhitecti progresisti
au oportunitatea sa -si puna ideile in practica. Ei p rimesc comenzi de la firme
constructoare de locuinte si sunt invitati la discutii cu guvernul cu privire la proiecte
importante, de anvergura.
Situatia actuala in Olanda
in prezent, in Olanda se inregistreaza o veritabila explozie a numarului de
const ructii noi, o mare parte din aceste proiecte fiind locuinte. Problema lipsei
locuintelor, aparuta in urma razboiului, a fost rezolvata. Acum se gasesc destule
apartamente. Dar nu la calitatea dorita de actuala populatie. Familiile devin mai
mici iar numaru l persoanelor ce locuiesc singure este in crestere. Din ce in ce mai
multi oameni parasesc centrul orasului pentru a se stabili in asa zisele cartiere
VINEX . Acestea au fost proiectate de guvern printr -un program menit sa
solutioneze lipsa locuintelor de c alitate (Vierde Nota Ruimtelijke Ordening Extra –
VINEX ). Prin acest program, olandezii nutresc ambitia sa construiasca circa
800.000 de locuinte noi intre 1977 si 2005 cam 100.000 de locuinte anual.
In 1995, Adrian Geuze a deschis subiectul asupra necesit atii acerstui program. El a
organizat o expozitie la Institutul Olandez de Arhitectura (NAI) unde studentii sai au

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
expus 800.000 de machete sub arcadele institului. Aratand catre ele, Adrian
declara: “Toate acestea au nevoie de un plan. Ce vreau sa evident iez este ca nu
poti lasa aceasta responsabilitate pe seama consilierilor administratiei”.
Implementarea acestui program in Amsterdam:
Aici nu este permisa construirea in centrul orasului. Orice fel de activitate, chiar si o
mica renovare, se face sub ate nta supraveghere a Departamentului Pentru
Conservarea Monumentelor. Aceasta atitudine a transformat Amsterdamul intr -un
muzeu in aer liber unde turismul si serviciile sunt singurele activitati, incetinind
consecvent sau stopand orice fel de interventii in centrul orasului. Activitatile
economice mai importante migreaza din centru catre partea de sud a orasului,
langa soseaua de centura (Ring) nevoite in parte de imposibilitatea accesului in
centru cu masina, sau a gasirii unui spatiu de parcare. Doar in par tea de nord a
orasului, portiuni din vechiul port sunt transformate in noi zone rezidentiale. In
insula Java au fost trasate noi canale de catre Sjoerd Soeters. Jo Coenen a
impartit insula KNSM intr -un mare numar de blocuir de locuinte. Insulele artificial e
Borneo si Sporenburg au fost parcelate de West 8, firma arhitectului Adrian Geuze,
in fasii inguste de locuinte joase si cateva blocuri mari (denumite de West 8 “big
mother fuckers”). Putin mai incolo, de -a lungul raului, va fi construita pana in 2005
o insula complet noua pentru inca 8500 de locuinte.13

13Cities in Transition , 010 Publishers, rotterdam 2001 , p. 15

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
Tokyo Rainbow Town
Centrul urban litoral al
Tokyo -ului este un
proiect de dezvoltare
pe o insula artificial
(pamant asanat) ce a
inceput in 1987.
Aceasta actiune este
similara cu alte
proiecte pe insule
artificiale din celelalte
orase mari din jurul
Golfului Tokyo,
Yokohama si Chiba
(Minoto Mirai 21, Makuhari New City Center) care impreuna cu Tokyo formeaza o
zona metropolitana continua. Aceste proiecte de anvergura au intentia sa extinda si
sa completez e centrele actuale ale oraselor printr -o utilizare complexa a terenului.
Cu alte cuvinte, ele includ cladiri rezidentiale si comenrciale si sunt situate in
cartierul de afaceri al Tokyo -ului.14
Situl ca palimpsest
Conversia structurilor maritime industri ale abandonate reprezint o alt modalitate
de a valorifica estetic frontul maritim existent. Din acest punct de vedere exist un
raport conflictual între reînnoirea prfuitului front existent, recrearea sa din temelii
dup noi principii urbane i pstrare a structurilor existente ca anvelopante ale
noilor funciuni, ca memorie a locului, a spaiului maritim.15
“ Prima problem ce trebuie s o avem în vedere cand ne propunem s analizm
oraele port i rmurile maritime este urmtoarea: secole de -a rândul p orturile au
stat la originea oraelor. Oraele i -au mrit proporiile subit tocmai datorit
posesiei unui port, iar din acel moment au concurat cu alte orae în a nu coborî de

14Cities in Transition , 010 Publishers, rotterdam 2001 , p. 204
15Wilson, Ariane, Quand l’urbaine prend le large , în L’architecture d’aujourd’hui , 332/2001

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
pe podiumul marilor metropole. Între timp porturile, în disproporia lor, au de venit
prea puin atrgtoare spre a reprezenta frontul maritim al oraelor ce însi ele le –
au creat. Oraele au început astfel o lent lupt în a -i recupera fronturile maritime
pierdute. Ce s -ar putea întampla dac redefinirea ideii de port ne -ar conduce spre
alte concluzii? Putem gândi c în acest secol poate nu va mai fi necesar ca
rmurile s rmân doar platforme continentale i terenuri ale nimnui, ci simple
rmuri maritime, iar în loc ca navele s vin spre noi nu am putea s ne îndreptm
noi spr e ele?”16
Traind langa apa
“Fizologia plina de nuante a atmosferei, reflexele infinitesimale de pe suprafata
apelor, jocul imprevizibil al luminii de la un ceas al altul al zilei, de la o clipa la alta
si, in general, gustul pentru aspectul cel mai fugaceal lucrurilor, pentru trecator,
pentru instantaneu sant, toate, reactii de simpatie fata de ceea ce in natura e
instabilitate, devenire, apa.”17
Pentru olandezi, a
locui avand ca peisaj
oglinda apei, a fost un
lucru obisnuit, inca din
timpuri stravech i.
In Amsterdam -ul
anului 1600 cei mai
bogati burghezi isi construiau casele de-a lungul canalelor cele mai largi. Cei mai
putin avuti erau nevoiti sa -si construiasca case pe stazi radiale fara vedere la apa.
Aceasta situatie pare sa se repeta in secolul XXI: o casa orientata catre apa
impune un pret ridicat fata de o casa fara vedere catre o oglinda de apa, dar cu
aceleasi caracteristici legate de suprafata si confort. Investitorii, urbanistii si

16Willy Muller, “Port”, Metapolis Dictionary of Advanced Architecture , Editura Actar, Barcelona
2003.
17Plesu, Andrei, Pitoresc si melancolie: o analiza a sentimentului naturii in cultura europeana ,
Editura Humanitas, Bucuresti 2003, p. 30

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
arhitectii au pus accent pe acest fapt in ultimii ani. In pl anurile de dezvoltare –
VINEX -ale suburbiilor olandeze, au fost excavate canale si bazine mai mult decat
in ariile de dezvoltare urbana din trecut.
Revitalizarea locuirii de -alungul apei,
la un anumit n ivel, continua o veche
traditie a caselor care er au pur si
simplu in apropierea sau chiar langa
apa. Acesta este, spre exemplu,
cazul peninsulelor Borneo si
Sporenburg, din Amsterdam, unde o
zonade locuit cu densitate maxima a
fost construita dupa un proiect de WEST 8. Privind in ansamblu, acestea sunt case
insiruite, bine luminate si cu vedere spre apa. O mica proportie din aceste case
sunt construie pe asa zisele “terenuri libere ”,loturi unde cumparatorul este
constrans de foarte putine regulamente de constructie, si multi au o casa facuta in
conformi tate cu cerintele si gustul lor. Traditionala casa olandeza pe dig, construita
pe coasta unui dig si cu intrare pe la nivelul superior revine deasemenea in peisajul
olandez, fiind foarte bine exemplificata de “Wheel House” din Druten proiectata de
Henk van Eldijk .
Din ce in ce mai mult ,locuintele olandeze de langa apa nu sunt doar pe malul
acesteia ci chiar in mijlocul ei, sustinute de piloni. Casele din Plan Tij ale lui Rien
de Ruiter si Sjoerd Driehuis , ilustreaza acesta noua tendinta .
O cladire spect aculoasa proiectata de
MVRDV, Pe Silodam, in Amsterdam
ne arata cum este posibil sa inghesui
o sumedenie de tipuri diferite de
locuinte pentru a forma o cladire
masiva sustinuta de stalpi deasupra
apei.

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
Cele mai frapante inovatii sunt vizibile la casele plutitoare, o forma de locuire pe
apa care are deasemenea o istorie indelungata in Olanda. Spre deosebire de o
casa construita pe pamant, o casa plutitoare nu necesita un proiect care sa treca
de aprobarile comisiei locale (comitetul de estetica a cladirii referindu -se cateodata
fortat la reglementarile arhitecturii).
Asta inseamna ca noile apartamente olandeze “nascute din apa” au exact acel tip
de libertate al sitului si al proiectului ceruta pentru casele pe pamant prin
campaniile entuziaste din ultimi i ani,sub stindardul “WILDE WONEN ”(locuire
libera) .
Marlies Rohmer , Herman Hertzeberger si Art Zaaijer au proiectat case “nascute
din apa ”, care spre deosebire de conventionalele case ponton ofera un nivel de
confort similar locuirii pe uscat.18
The W heel Houses, Druten, 1998,
arhitect: Henk van Eldijk
“Stichting Bouwen aan de Dijk ”organizeaza o competitie in 1998 pentru tineri
proiectanti avand ca tem acasele pe diguri. Olandezii au o tra ditie in construirea
caselor de -alungul digurilor. Unul din tre cele mai comune tipur i de case ponton,
este casa c onstruita pe malul inclina t al
digului langa strada care trece pe dig . In
unele cazuri acoperisul de margine este
in imediata apropiera a drumului. Acesta
este tipul pe care proiectul lui Henk van
Eldijk este cel mai apropiat.
Fatada e orientata catre apa iar intrarea
principala estepe acoperis.
Digul, care este la nord, de ceea ce Eldijk numeste “wheel house”, ofera un perete
izolat natural. Fatada sudica a casei este vitrata pentu a permite luminii z ilei sa

18www.h2olland.nl

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
petrunda cat mai mult posibil. In interior se intra printr -un planseu de sticla.
“containerul” de la perter este destinat spatiilor de lucru.
Plan Tij, Dordrecht, 2004,
arhitecti: Rien de Ruiter, Sjoerd Berghuis
Dezvoltarea planului Tij
implica transferuri intre
apa si pamant la diverse
niveluri.
Casele vor fi construite in
patru golfuri (vechi albii
ale cursu rilor de apa care
au fost “smulse” marii prin
indiguire si drenare). Se
va cre a un contrast intre teritoriul deschis catre diguri si acea sta dezvoltare
compacta. Spatiul dintre polder, cursul de apa si fasia de copaci formeaza o
legatura intre teritoriul principal deschis
si limita verde a parcului Wantij.
Arhitectura c aselor variaza de-alungul
celor patru golfuri.
Va exista o tranzitie g radata a densitatii ,
forme diferite -densitate mica langa
chei, pana la densitati mai mar i langa drumul alaturat padurii, densitati si mai mari
in zona de sud a parcului Wantij.
Portul de yachturi este separat de zona de locuire prin pontoane . Aceasta lim ita
formeaza de asemenea zona de promenada publica ,legand parcul Wantij de
Reeland.
Caraterul unic al peisajului precum si
multitudinea de spatii create creste
diversitatea tiplogiei casutelor. Acestea
includ case construite pe stalpi, case

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
construite de -alungul cheiului, case de-a lungul golfului si case in padure. Locatarii
vor avea un cuvant greu de spus in ceea ce privezte dispunerea interioara a
functiunilot precum si finisajele alese pentru casele lor.
Apartament pe apa , Middelburg, 2002,
arhite cti: Herman Hertzberger, Patrick Fransen , Folkert Stropsma, Jeroen
Baijens
Principalul dezavantaj al case lor ponton
este ca seamana mai mult cu niste
ambarcatiuni si mai putin cu niste case
care sa ofere conditii comfortabile de
locuire. Proiectul lui Her man Herzberger
doreste sa rezolve acest aspect negativ.
Casa are trei etaje, pe care locatarul le
poate imparti dupa gustul sau. Spre
exemplu, livingul poate fi la parter sau la ultimul etaj. Fiecare din cele trei n ivele are
terase spatioase.
Case “nasc ute din apa ”in loc de case ponton .
Avantajul locuirii pe apa este acela ca ai libertate si
independenta.
Proprietarul unei case “nascute din apa ”, care pluteste ,o
poate muta oricand, daca vrea ,doar pentru a se bucura
de o noua priveliste.
Constructia l ui Herzberger pluteste pe tuburi de otel, de
tipul celor folosite la structuri lenavale. Acest eadau
posibilitatea casei sa pluteasca si sa poat a fi ajustate
conform diferitel or adancimi ale apei. Tuburile pot fi folosite pentru depo zitare si nu
necesita o intretinere deosebita -otelu leste de 18 mm grosime. Aceste case sunt

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
situate pe parcele acvatice, cu parcaje, cucolectoare de deseuri si alte functiuni
publice asemantoare celor de pe uscat. Se
pot conecta la reteaua edilitara de apa, sau
de electricit ate intocmai ca o casa obisnuita.
Sase case pe apa, Amsterdam, IJburg , 2001,
arhitect: Art Zaaijer
O casa plutitoare este ideala pentru
stitlul de viata nomad. Proprietarul isi
poate muta casa oricand doreste (de
exemplu catre o locatie mai
convenabi la sau mai ieftina ). Nu este
proiectata pentru un sit specificat.
Odata stabilita locatia, casa se poate
roti astfel incat sa -si poata schimba
privelistea, vecinii, sau unghiul
soarelui.
Nomazi pe apa.
Cele sase case plutitoare proiectate de Art Zaaijer sunt prototipuri. In prezent ele
sunt showroom si centu de vanzari pentru case pe apa in Ijburg, noul cartier al
Amsterdamului unde o vecinatate completa de case plutitoare este in constructie.
Pentru a veni in intampinarea cererii de
flexibilitate, spati ile tehnice si scara sunt
grupate in centrul casei. Structura este
suportata de fatade si un singur stalp
central -se creeaza un spatiu deschis la
maxim, creste libertatea de modificare a
partiului dupa bunul plac al propietarului.
Peretii exteriori si p odeaua sun t construiti
din panouri prefabricate de lemn.

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
Fatada este im bracata cu aluminiu, la fel si fata e xterioara a tamplariei din le mn.
Astfel coaja exterioara nu trebuie curatata regulat ( un considerent important in
Ijmeer, zona protejata ecologic ).
Acoperisul inclinat poate fi folosit la montarea panourilor solare, care se pot orienta
dupa soare, rotind casa in
unghiul dorit.
53 de case Noorderplassen,
Almere, 2002 -2004,
arhitecti: Theo Verburg,
Nourdin Alou
Avand in vedere numarul de
case cerut, o parcelare de tip
linear de alungul granitei de sud si nord nu ar fi realizat transparenta dorite.
Introducer ea retrageri lorin fatada dinspre apa a creeat acces direct din strada
catre apa.
Casele sunt tratate ca un mare volum din care s -au scos une le parti si sa -u trasat

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
golurile de sticla. Aceste mici volume scoase sugereaza o fatada flexibila in care
fiecare casa se distinge clar. Volumul principal este construit din zidarie placata cu
material argintiu reflectant in care se oglindeste apa .Zonele de unde s -au inlaturat
mici volume sunt finisate intr -o nuanta calda cu o textura de lemn granulat, in
contrast puternic cu zidaria. Intr -unul din capetele insulei cheiul formeaza un cu golf
cu o vedere suparba catre lac.
Opt camine studentesti pe apa, Den Haag, 2002,
arhitecti: Hans van Beek, Dorte Kristensen
Intre cele opt unitati ramane spatiu
suficient pentru ancorarea
ambarcatiunilor. Volumele ,avand ca
fundal scoala ,produc o imagine
spatiala interesanta. Inaltimea
volumelor este relationata ina ltimei
colonadei scolii. Proiectul adauga o nou gama de elemente conceptului urban.
Ocasa studenteasca are trei etaje. O parte din primul etaj este scufundat in apa,
reducand astfel ina ltimea volumului si conferindu -istabilitate.
Ferstrele din parter of era o vedere panoramica chiar desupra nivelului apei. Fatada
este compusa dintr -o ‘scoica ’de
metal cu fante orizontale continui.
Rezultatul este un volum dinamic.
Invelisul este facut din metal gri
argintiu (un material nou pentru
imaginea liceului Haagse Hoge) cu
rame de aluminiu. Structura cladirii este din lemn.

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
Catalogul locuirii pe apa -Attika , 1999,
arhitect: Attika Architekten
casele plutitoare din catalog se bazeaza pe
proprietatile fundamentale ale apei, si pe
aspectul unic al locuirii lan ga apa. Una dintre
aceste es te accea ca apa reflecta lumina si
imaginea, deci in loc de linia de demarcatie intre cladire si pamant, cladirea si cerul
se dubleaza si se amesteca cu apa. Alte proprietate interesanta -cand plutesc pe
apa obiectele se leagan a si
penduleaza. Chiar si pe intuneric,
aceasta este o experinta esentiala a
trairii pe apa. Apoi apa face zgomot,
galgaie si se imprastie la contactul cu
suprafete, si are chiar un miros
specific.
Experienta apei

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
“… apele simbolizeaza totalitatea virtual itatilor; ele sunt fons et origo , matrice a
tuturor posibilitatilor de existenta.”19
Simplul fapt de a trai in preajma apei are o traditie in
Olanda si face parte din acest catalog. Vantul poate
sa starga suprafata ei si sa o amestece cu ploia pana
la sat urarea a tot ce nu este rezistent la apa. Soarele
pare sa straluceasca mai tare fara umbrele lasate de
copaci sau munti si e ste reflectat fara incetare de suprafata apei. In final, exista o
atractie care ii tine pe oameni alaturi de ea: dorinta de a fi inapa, de a naviga de
alungul ei, de a se scufunda in adancuri, de a pescui formele de viata pe care le
gazdu ieste (si de a le arunca inapoi sfidand orice bun simt ), de a cauta noi
experiente dincolo de orizonturi.
Proiectul “Duindoornstad”, Tarmul Oland ei, 199520
arhitecti: WEST 8
Rotterdam 2045 este un proiect major ce apeleaza la programe care vor raspunde
la unul din doua scenarii distincte in ceeea ce priveste dezvoltarea orasului pe o
perioada de 50 de ani.
West 8 a analizat o
posibila dezvoltare a
Portului Rotterdam si a
tarmului , preluind
acelasi gest de la asa
numitul “Green Scenario”
care accentueaza
dezvoltarea spatiala asa
cum decurge ea din

19Eliade, Mircea, Trait éd’histoire des religions , Paris, 1949, p. 168
20http://www.west8.nl/W8_Projects/projects.html

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
sincronizarea a scopurilor colective. In spiritul acestei dezvoltari, planul leaga o
integrare la scar a sociala si spatiala mica de creearea unei zone mari, in
carenatura, lotizarea, tehnologia, si activitatile neprevazute pot evolua in “zone de
acceleratie”. Delta Zeeland este privita ca un teren mlastinos, parte dintr -un
ecostistem la scara mare, si Port ul Rotterdam ca o zona eficienta de transport si
distributie, legata de concentratia de populatie europeana, care formeaza conditiile
pentru o societate la
scara mica responsabila
ecologic. Proiectul zonei
de nord a portului
construieste un nou
oras de tar m
independent cu un
numar intre 50.000 si
100.000 de case cu un
peisaj deosebit, cu
multe calitatati
recreationale, cu o multitudine de spatii de locuit, cu servicii si transport public de
prima clasa. Decat sa fie proiectat avand in minte imaginea finala , orasul
evolueaza continuu datorita identitatii dezvoltarii publice si peisajului.
Procesul realizarii proiectului incepe cu asezarea a doua insule construite de mana
omului, ce mai tarziu vor fi inglobate in oras, si de unde zona de tarm se poate
ridica in spatele unei dune ”filon”. Intre sectorul ridicat si tarm se afla o plaja
interioara. Partea de sud exista pentru a evidentia un con de nisip cu o inaltime de
optzeci de metri care se va dizolva in cinci sau sase ani si va forma o duna
naturala de pa mant. De alungul acestei perioade va exista o raspandire pe scara
larga a marii Buckthorn,
care in doi ani va deveni
o masa impenetrabila de
vegetatie, punctata de
iesiri de incendiu.
Peisajul de coasta va

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
evolua continand in fiecare etapa paduri de ghinda pe vechile dune. Sudul Kijkduin –
ului, langa Haga, va fi extins pana la mare, unde se va forma o arie cu functiune de
relaxare. La sfarsitul “Hook of Holland” autostrada A20 se va continua catre un
drum de legatura ascuns printe dune.
Aria de sud a dune lor se va transforma intr -o zona joasa si densa a orasului cu
vedere spre estuarul portului, in timp ce relativa izolare a zonei centrale va fi
expluatata pentru construirea unui “oras pentru biciclete”.
Forta mareei –energia disponibila in mari si oc eane .
Mareea disloca de doua ori pe zi o cantitate imensa de apa –daca ar fi controlata,
ar pute a furniza foarte multa energie. Totusi, transformarea ei in curent electric nu
este deloc usoara.
Cum functioneaza:
Barajul mareic.
Schema de functionare e ste
asemanatoare cu cea a unei
hidrocentrale, cu singura diferenta
ca digul este mult mai mare. Acesta
se construieste de -a lungul
estuarului unui rau. In timpul fluxului
si refluxului apa trece prin tunelele
barajului punand in functiune turbinele. O alta posibilitate este ca mareea sa
impinga aer printr -o conducta, care apoi sa actioneze o turbina.
Cea mai mare centrala mareica din lume se afla pe estuarul Rance, in nordul
Frantei.
Un dezavantaj major al acestor centrale este ca genereaza energie dor in timpul
fluxului si al refluxului –10 ore pe zi. Totusi mareele sunt in totalitate previzibile asa

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
ca se poate lua in calcul compensarea cu alt gen de energie pe durata
nefunctionarii lor.
Ferma de turbine marine.
Functioneaza ca o ferma eoliana –dar
subacvatica.
Acestea sunt mai avantajoase intrucat sunt
mult mai usorde construit si nu implica
problemele de mediu pe care le ridica un
baraj. Se pot amplasa intr -o multime de
locuri.
In prezent ,se experimenteaza tehnici de a extrage, in acelasi mod, ener gie
electrica din apele curgatoare.21

21http://www.darvill.clara.net/altenerg/tidal.htm

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
Bibliografie:
Benevolo, Leonardo, Orasul in istoria Europei , Editura Polirom, Iasi 2003
Canizares, Ana G.. Waterfront Retreats Harper Design; 2003
Cities in Transition , 010 Publishers, rotterdam 2001
Le Corbusi er, Vers une architecture , Editure Flammarion, op. cit. , 1995
Eliade, Mircea, Traité d’histoire des religions , Paris, 1949
Eliade, Mircea, Note asupra simbolismului acvatic , Editura Ideea, 2002
Illich, Ivan, H2O and the Waters of Forgetfulness , Dallas 1985, editia in limba
engleza
Jan Baldwin, Leslie Geddes. Waterside Living Brown Ryland Peters & Small Ltd;
2002
Jodidio, Philip. Architecture Now. Vol 1 + 2 + 3. Taschen Gmbh 2002
Laurian, Radu. Probleme de estetica oraelor Bucureti, 1967
Lindley, Kenneth. Seaside Architecture
Mitrea, Vasile. Peisagistic Cluj UTCN, 2000
Mostaedi Arian, Architectural Design “Apartment Architecture Now”, Publisher
Carles Broto & Josep Minguet
Moldovan, Mircea Sergiu. Integrarea elementului acvatic în ambi entul
arhitectural. UTCN Cluj,1994
Plesu, Andrei, Pitoresc si melancolie: o analiza a sentimentului naturii in
cultura europeana , Editura Humanitas, Bucuresti 2003
Simonds, John Ormsbee. Garden Cities21: Creating a Livable Urban
Environment , MCGRaw -Hill, New -York, 1994
Vais, Dana. Locuire . Cluj UTCN, 1997
Willy Muller, “Port”, Metapolis Dictionary of Advanced Architecture , Editura
Actar, Barcelona 2003.

LOCUIRE LANGA APA paul heroiu
Wilson, Ariane, Quand l’urbaine prend le large, L’architecture d’aujourd’hui ,
332/2001
Zahariade, Ana Maria, note de curs
Biblografie virtuala :
www.h2olland.nl
http://www.west8.nl/W8_Projects/projects.html
http://www.darvill.clara.net/altenerg/tidal.htm
http://www.ekostaden.com
http://www.malmo.se/servicemeny/cityofmalmo

Home

http://www.europan -europe.com
http://www.biennalerotterdam.nl/biennale/index.jsp
http://www.ihs.nl