LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI [625449]

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

1

CAPITOLUL 1

TEORIA ASIGURARILOR

1.1 Teoria generala a asigurarilor

Asigurarea este definita ca fiind operatia financiara ce decurge dintr -un
contract de asigurare sau dintr -o obligatie prevazuta de lege, prin care
asiguratorul se oblige ca in schi mbul unei sume primite periodic sa
despagubeasca pe asigurat pentru pierderile pe care acesta le -ar putea suferi in
urma unor intamplari independente de vointa lui.
Aparitia asigurarilor este legata de necesitatea ca oamenii sa se ajute
reciproc in cazul daunelor in permanenta crestere, iar a reasigurarilor pentru
sprijinirea intre ei a celor care administreaza fondurile si activitatile de
asigurare.
Astfel spus este vorba de preluarea daunelor si a procesului de dazdaunare
pe cat mai mjulte u mere.
Asigurarea consta in protectia financiara pentru pierderi cauzate de o gama
larga si variata de riscuri.
Asigurarea are la baza un accord de vointa(contract) incheiat intre
asigurator si asigurat, prin care asiguratorul ofera asiguratul ui protectie pentru
riscurile pe care si le -a asumat, obligandu -se sa acopere asiguratului
contravaloarea daunelor(respectiv suma asigurata in cazul asigurarilor de viata)
in caz de producere a acestor evenimente, in schimbul platii de catre asigurat a
unei sume de bani, numita “prima de asigurare”.
Asigurarea are la baza un accord de vointa intre o persoana fizica sau
juridical in calitate de asigurat si o persoana juridical in calitate de asigurator,
prin care asiguratul cedeaza asiguratorului un risc sau o clasa de riscuri pentru
care obtine protectia asiguratorului.
Asigurare a este prestatia, ce desemneaza, in principal intermedierea,
oferirea, negocie rea, incheierea de contracte (asigurare / reasigurare ), incasarea
de prime, lichidarea de daune, activitatea de regres si de recuperare, precum si
investirea sau fructificarea fondurilor proprii si atrase prin activitatea
desfasurata.

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

2
Esenta asigurarii consta in dispersia riscului. Asiguratul transfera asupra altei
persoane pericolul pierde rii financiare determinate de producerea unui
eveniment.
Concepte cheie: tratate
-asigurarea;activitatea de asigurare; riscul; riscul asigurat; fenomenul asigurat;
protectie financiara; contract de asigurare; societate de asigurari;
Tratarea subiec tului:
Daca nu ar exista risc, nu ar exista asigurari. Riscul este obiectul oricarui
contract de asigurare si reprezinta elemental specific al asigurarii.

Riscul este un pericol, primejdie la care sunt supuse bunurile, oamenii,
afacerile si pentru ca re societatile de asigurari pot oferi protectie.
Riscul reprezinta posibilitatea de producere a unei daune.
A fost definit ca fiind orice situatie rezultata dintr -o activitate a unei organizatii
capabila de producerea unei daune, vatamari, raspunderi c ivile sau impiedicarii
dezvoltarii in termini sociali, morali si financiari.
Riscul asigurat este fenomenul sau un grup de fenomene care odata
produs(e) datorita efectelor sale oblige pe asigurator sa despagubeasca
asiguratul suma asigurata.
Riscul asigurat are, mai multe sensuri.
Riscul asigurat este folosit in sensul de probabilitate a producerii fenomenului
impotriva caruia se incheie asigurarea.
Cu cat acest fenomen are o fr ecventa mai mare, cu atat este mai mare
pericolul de producere a pag ubei si apare mai necesara asigurarea.
Un alt sens pe care il are riscul asigurat este acela de posibilitate de distrugere
(partiala sau totala) a bunurilor de fenomene imprevizibile, cum sunt: ploile
torentiale, grindina, furtun a, incendiul, uraganul, se ismul .
In cazul asigurarilor de persoane, riscul asigurat este evenimentul neprevazut,
dar posibil de realizat, care odata produs poate conduce, de exemplu, la
pierderea totala sau partiala a capacitatii de munca a asiguratului.
Fenomenul asigurat, care a fost deja produs, poarta denumirea de cas asigurat
sau sinistru.
De asemenea, riscul asigurat mai poate fi intalnit si in sensul de proportie a
raspunderii asumate de asigurator prin incheierea unei anumite asigurari.
Exista mai multe criterii de cla sificare dupa cum urmeaza:
a) dupa asigurabilitate: riscuri pure si riscuri speculative.
b) dupa implicatiile si natura riscurilor: riscuri fundamentale si riscuri
particulare.
c) din punct de vedere al teoriei managementului riscului, riscurile sunt de
doua tipuri :

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

3
-riscuri statice, considerate drept riscuri asugurabile deoarece producerea lor
genereaza numai pierdere sau mentinerea status -ului
-riscuri dinamice, identificate cu riscurile comerciale tipice care pot genera
profituri sau pierderi, fiind deci neasigur abile.
d) ca abordarea specifica, avand impact asupra asigurabilitatii, riscurile se
pot clasifica in doua mari categorii:
– riscuri asigurabile
– riscuri neasigurabile (excluse).

1.2 Elementele asigurarilor

Asiguratorul – este persoana juridical, soc ietatea de asigurari, care in
schimbul primei de asigurare de la asigurat isi asuma raspunderea de a acoperii
pagubele produse bunurilor sau serviciilor asigurate;
Asiguratul – este persoana fizica sau juridical ce se asigura impotriva unor
elemente ce pot aparea in viata sa, care isi asigura bunurile impotriva unor
calamitati naturale sau care se asigura pentru prejudicial pe care il poate
produce unor terte persoane.
Beneficiarul asigurarii – este persoana care are dreptul sa incaseze
despagubire a sau suma asigurata, fara ca aceasta sa fie parte la contractul de
asigurare.
Contractul asigurarii – este element specific asigurarilor facultative si
reprezinta persoana fizica sau juridical care poate incheia o asigurare, fara ca
aceasta sa obtina ca litatea de asigurat.
Contractul de asigurare – este actul juridic prin care se reglementeaza
raporturile juridice dintre partile contractante. Este format dintr -un ansamblu
de documente cuprinzand:
– cererea de asigurare
– polita de asigurare
– conditiile con tractuale pentru asigurarea de baza si pentru clauzele
suplimentare atasate.

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

4

CAPITOLUL 2

Asigurarile – Notiuni generale

2.1 Istoria asigurarilor in Romania

Evolutia asigurarilor in Romania, a inceput sa fie scrisa inaintea anului
1871, prin manife stari ale protectiei pe baze mutuale, ce au aparut in
Transilvania in secolul al XIV -lea.
In anul 1848 la Brasov se infiinteaza Institutul Gene ral de Pensii, ca
asociatie mutuala care asigura membrilor o pensie anuala. In anul 1829 in urma
tratatulu i de la Adrianopole, au aparut in Bucuresti, Iasi si in porturile
dunarene, reprezentante ale unor companii straine din Italia, Austria, Ungaria si
Anglia . Aceste reprezentante practicau asigurari de incendiu, transport si de
viata.
In anul 1871, prin Inalt ul Decret Domnesc nr. 699 din 13 martie, a fost
infiintat a prima societat romaneasca de asigurari “ DACIA ”, avand un capital
social de 3 milioane lei1.
In anul 1873, a fost cre ata a doua societate de asigurari.
In anul 1881, cele doua societati romanesti de asigurari au fuzionat si au
creat o singura societate, DACIA – ROMANIA, care a devenit o societate
puternica.

1 DAN ANGHEL C -ESCU, Nationala – traditie in asigurari, Ed. Nationala Bucuresti,2002 –pag. 11 -18.

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

5
In anul 1897 la Braila, prin colaborarea cu Banca Marmoro sch, a fost
intemeiata, societatea GENERALA, fiind specializata in asigurarile pentru
transporturi maritime. Compania italiana "Assicurazioni Generali" din Trieste a
participat la subscrierea capitalului societatii “GENERALA ”, ajutand -o sa
obtina recunoasterea poli telor pe pietele internationale de asigura ri.
Societatea ASIGURAREA ROMANEASCA a luat fiinta anul 1923 ,
avand un c apital de 4 milioane lei si era specializata in asigurari de viata.
Datorita rezultatelor de asigurare obtinute , societatea era plasata in anul 1937
pe lo cul sase din acea perioda. Asigurarile practicate de societatile de asigurare
pana la in ceputul Primului Razboi Mondial erau:
-asigurari de incendiu;
-asigurari de viata;
– asiguraril e de transport fluvial;
– asigurarile impotriva grindinei la o scara restransa.
In anii '3 0 acti vitatea socitatilor de asigurari, au cunoscut cea mai mare
dezvoltare, dezvoltandu -se ramurile de asigurari practicate pe plan
international, numarul acestora variind intre 20 si 24.
Izbucnirea si Intrarea Romaniei in cel de -al Doilea Razboi Mo ndial , a
condus la declin ul activitatii de asigurari, societatile engleze CALEDONIAN –
ROMANA, NORWICH UNION F.D. si SUN INSURANCE LTD si-au incetat
activitatea, predand portof oliul socieatii VATRA DORNEI.
In anul 1945, d upa ter minarea razboiului, i n Romania , mai functionau
doar 13 societati de asigurare (GENERALA, DACIA – ROMANIA,
ASIGURAREA ROMANEASCA, STEAUA ROMANEASCA) si 5
reprezentante straine.
In anul 19 42 odata cu apariatia legii de reorganiza re a activitatii de
asigurare, Casa de Asigu rari a Ministerului de Interne (infiintata in anul 1915 )

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

6
s-a transformat in REGIA AUTONOMA A ASIG URARILOR DE STAT
(R.A.A.S.) aceasta detinand monopolul asupra asigurarii bunurilor de stat si
comunale. R.A.A.S. fiind in proprietatea statului, presta numai servicii
publice si nu obtinea profit, astfel primele de asigurare erau sub nivelul
primelor practicate de societatile private de asigurari. R.A.A.S. suporta
cheltuielile de regie si despagubirile din primele de asigurare incasate.
In anul 1949 R.A.A.S. s-a transformat in societate comerciala de stat si
asigurari.
In anul 1948, dupa nationalizare, societatile de asigurare au trecut in
proprietatea statului cu toate activele si pasivele lor, iar institutiile publice de
asigurari au intrat de a semenea in noile structuri ale economiei planificate.
In aceeasi perioada, capitalul sovietic si -a facut aparitia in diverse ramuri ale
economiei, in domeniul asigurarilor creandu -se societatea SOVROM –
ASIGURARE.
In anul 1952 s -a creat cu capital int egral romanesc, ADMINISTRATIA
ASIGURARILOR DE STAT – ADAS1, fiind specializata in activitatea de
asigurare, de reasigurare si de comisariat de avarie.
Prin Hotararea de Guvern nr. 1279 din 8 decembrie 1990 , a reprezentat
punctul de plecare î n privatizarea industriei românesti de asigur ări si intrarea ei
în piața europeană si mondială de asigurări , ADAS si -a incetat activitatea.
Societatile ASIGURAREA ROMANEASCA S.A., ASTRA S.A., si
agentia CAROM S.A., infiintate prin H.G. 1279/1990, au preluat elementele de
activ si pasiv al e ADMINISTRATIA ASIGURARILOR DE STAT – ADAS.
Societatea ASIGURAREA ROMANEASCA S.A. a prelu at activele si
pasivele dupa cum urmeaza :
-asigurarile facultative de viata;

1 WWW. Unsar.ro/ Istoria asigurarilor

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

7
-asigurarile obligatirii;
-asigurarilor facultative de autovehicule si altor asigurari.
Societatea ASTRA S.A. a preluat acti vele si pasivele asupra :
-societatilor mixte (cu part iciparea ADAS) din strainatate;
-asigurarilor si operatiunilor de reasigurare in relatiile cu
strainatatea.
Agentia CAROM S.A. a preluat activitatea privind constatarea
daunelor, stabilirea si plata despagubirilor in caz ul pagubelor produse in
Romania.
Aceste trei companii au fost c reate prin participarea statului de 100%,
aceasta situatie schimbandu -se
Prin Legea nr. 58 din 14 august 1991 privind privatizarea societatilor
comerciale, 30 % din capitalul social al entitatilor e conomice a fost privatizat si
trecut in admi nistrarea Fondurilor Proprietatii Private .
In anul 1990 prin H.G. nr. 1356 din 28 decembrie a luat fiinta BANCA
DE EXPORT IMPORT A ROMANIEI S.A. – EXIMBANK, aceasta avea
capital integral de stat. Aceasta incepandu -si activitatea in aprilie 1992.
BANCA DE EXPORT IMPORT A ROMANIEI S.A. – EXIMBANK p rin
departamentul de asigurari – reasigurari, practica asigurari pentru credite de
export impotriva riscului de neplata la extern.
Prin Legea nr. 47 din data de 16 iulie 1991 privind constitu irea,
organ izarea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asi gurarilor se
stipula faptul ca in Romania, activitatea de asigurare se desfasoara prin
intermediul societatilor de asigurare, societatilor de asi gurare -reasigurare si
prin intermediul societa tilor de intermediere (agentii de intermediere).

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

8
Aceste societatii comerciale de asigurari, trebuiau sa se consti tuie cu
avizul Oficiului de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare din
Ministerul Economiei si Finatelor.
Prin H.G. nr. 574 din data de 23 august 1991, se infiinteaza organismul
de supraveghere al pietei asigurarilor, ca directie in cadrul Ministerului
Finatelor.
In luna septembrie 1990 a fost infiintata S.C. UNITA SRL prima
societate de asigurari cu capital integral privat din Romania, aceasta avand
sediul la Timisoara.
Dupa anul 1990, in piata romaneasca a asigurarilor, au aparut foarte
multe societati de intermediere in asigurari (in anul 2000 activand peste 800 de
societati) care jucau rolul de a genti dar si de brokeri de asigurari (in fapt,
brokeri de asigurare fiind numai cateva societati).
Termenul "broker de asigurare" a fost introdus de Legea 32/2000 privind
societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor. La inceputul anului 2002,
erau autorizate sa functioneze 105 societati de brokeraj in asigurari, printre care
si cativa mari brokeri internationali ca MARSH, AON, GRAS SAVOYR, etc.
Prin aparitia Legii 32 / 2000, se infiinteaza Comisia de Supraveghere a
Asigurarilor, organism ind ependent, autonom, finantat de societatile de
asigurare, cu rol de reglementare, control si supraveghere a pietei asigurarilor.
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor este condusa de Consiliul Comisiei de
Supraveghere a Asigurarilor, format din cinci perso ane (un presedinte, un
vicepresedinte si 3 membri).

2.2 Principalele reglementari ale activitatii de asigurari in
Romania

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

9

Actele normative în vigoare care reglementeaza activitatea de asigurare
sub aspectul organizarii si functionarii sale cât si sub aspectul dreptului
material sunt1:

1. Legea nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea
asigurarilor aprobata la 3.04.2000 si publicata în Monitorul Oficial al
României nr. 148 din 1 0.04.2000. Aceasta reglementeaza constituirea,
organizarea si functionarea organismului de supraveghere a asigurarilor, care
potrivit acestei legi se numeste Comisia de Supraveghere a Asigurarilor
precum si constituirea, organizarea si functionarea societ atilor de asigurare din
România.
Legea prevede o obligatie în sarcina Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor
de a emite Norme.
Normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor pâna în
prezent sunt:
Norma nr. 1/2001 privind cuantumul si termenul de plata a taxei de
functionare datorate de asiguratorii si brokerii de asigurare publicata în
Monitorul Oficial al României Partea I nr. 304 din 18 iulie 2001, pusa în
aplicare prin Ordinul Presedintelui C onsiliului Comisiei de Supraveghere a
Asigurarilor nr. 1/2001 publicat în acelasi Monitor Oficial.
Norma nr. 2/2001 privind informatiile si documentele cerute pentru
autorizarea asiguratorilor publicata în Monitorul Oficial al României Partea I
nr. 501 din 24 august 2001, pusa în aplicare prin Ordinul Presedintelui
Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 2/2001 publicat în
acelasi Monitor Oficial.

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

10
Norma nr. 3/2001 privind clasele de asigurare care pot fi practicate
de societatile de asigurare publicata în Monitorul Oficial al României Partea I
nr. 501 din 24 august 2001, pusa în aplicare prin Ordinul Presedintelui
Consiliului Comisiei de Supr aveghere a Asigurarilor nr. 3/2001 publicat în
acelasi Monitor Oficial;
Norma nr. 4/2001 privind informatiile si documentele cerute pentru
autorizarea brokerilor de asigurare publicata în Monitorul Ofici al al
României nr. 556 din 6 septembrie 2001, pusa în aplicare prin Ordinul
Presedintelui Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 4/2001
publicat în acelasi Monitor Oficial.

2.3 Tipuri de asigurari pentru persoane fizice

2.3.1 Asigurar i auto
Detinerea si conducerea unui autoturism implica asumarea anumitor riscuri.
Acestea apar cel mai frecvent in circulatie si pot consta in1:
– avarierea autoturismului propriu;
– avarierea unui alt autovehicul;
– avarierea sau distrugerea unor bunuri;
– accidentarea noastra sau a altor persoane din autoturismul pe care il
conducem;
– accidentarea unor persoane dintr -un vehicul implicat in accidentul de
circulatie sau a unui pieton.

1 WWW.KAPA.RO/SUPERLEX – Reglementari privind legislatia asigurarilor din Romania

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

11
Autoturismul propriu poate fi avariat sau distrus si pe timpul stationarii in
garaj, in paracare, de catre forte naturale sau poate fi obiectul unui furt.
Aceste evenimente ne afecteaza bugetul si este posibil sa ajungem in
situatia de a nu putea folosi autoturismul un timp indelungat din cauza
costurilor ridicate ale unei reparati i, fara a mai vorbi de inlocuirea acestuia.

Contractul de asigurare auto2
Contractul de asigurare cuprinde elemente juridice, economice si
tehnice.
Contract ul de asigurare este compus din polita de asigurare,clauzele
contractual e si anexe.
Polita de as igurare cuprinde declaratiile asiguratului referitoare la
identificarea acestuia (nume, prenume, adresa, act de identitate, cod numeric
personal, telefon), identificarea autoturismului (numar de inmatriculare, serie
sasiu, an de fabricatie, cilindree, pute rea motorului, felul, tipul, culoarea), mai
precis toate datele referitoare la identificare ce se gasesc in certificatul de
inmatriculare al autoturismului sau in cartea de identitate a acestuia, riscurile
pentru a caror acoperire optati (avarii, avarii si furt, etc.), suma asigurata a
autotu rismului, prima de asigurare si modalitatea de plata a acesteia (integral
sau in rate), termenele de plata, mentiuni speciale (riscuri ce se adauga sau se
exclud fata de cele mentionate in clauzele contractual e, cesiuni ), data emiterii
politei, semnaturile am belor parti si stampila asiguratorului, mentiuni
referitoare la documentele incluse in contractul de asigurare (conditiile de
asigurare, copii dupa anumite documente, poze ale autoturismului la data
intocmirii polite i, etc.).

1 IULIAN VACAREL – ASIGURARI SI REASIG URARI, Ed. Expert, Buc – 1993 Pag. 276 -279
2 WWW.UNSAR.RO/Tipuri de contracte

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

12
Tipuri de asigurari
Asigurarile auto sunt clasificate, in functie de riscurile pe care le
acopera, astfel:
– Asigurarea de avarii si furt – acopera riscurile la care este supus
autoturismul propriu;
– Asigurarea de raspundere civila auto – acoper a pagubele produse
tertilor, pe teritoriul Romaniei;
– Cartea Verde – acopera pagubele produse tertilor pe teritoriul altor
tari.

2.3.1.1 Asigurarea de avarii si furt
Este o asigurare prin care se acorda despagubiri in cazul deteriorarii sau
distrugerii par tiale sau totale a autoturismului propriu in urma unui eveniment
neprevazut.
Avariile produse autoturismului pot fi:
 partiale;
 totale.
Suma asigurata (valoarea de asigurare) se calculeaza pornind de la
valoarea de nou a autoturismului din care se scade uzura. Valoarea de nou se
alege conform cataloagelor sau preturilor de factura (de cumparare) la data
incheierii asigurarii. Uzura se calculeaza conform standardelor d e uzura
detinute de firmele de asigurare. La suma asigurata se adauga si valori le
dotarilor suplimentare (altele decat cele standard) ale auto turismului
(radiocasetofon, accesorii de telefonie , etc.) si eventualele imbunatatiri
existente la data incheierii politei.

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

13
2.3.1.2Asigurarea de raspundere civila auto pe teritoriul Rom aniei (RCA)

Participarea la trafic implica si raspunderea fata de eventualele pagube
pe care le putem produce tertilor sau bunurilor acestora.

Asigurarea acestor raspunderi este obligatorie1.

 In urma incheierii unei asigurari RCA, avarierea unui autov ehicul, a unor
bunuri, accidentarea unei persoane din vina sau greseala conducatorului
auto in timp ce conduce autoturismul asigurat devin pagube a caror
contravaloare va fi suportata de catre societatea de asigurare.
Aceasta polita de asigurare se poate incheia la inceputul fiecarui an,
pentru intreg anul sau fractionat (pe primele 6 luni si apoi pe urmatoarele 6
luni).
Primele de asigurare sunt stabilite in fiecare an prin hotarare de
guvern si sunt diferentiate in functie de capacitatea cilindrica a
autoturismului. Nu se tine cont de anul de fabricatie al masinii. Nu se
efectueaza inspectie de risc.

Limitele despagubirilor pentru anul 2013

In unul si acelasi accident, indiferent de numar ul persoanelor
raspunzatoare de producerea pagubelor, asiguratorul acorda despagubiri,
inclusiv pentru cheltuielile facute de asigurati in procesul civil, in urmatoarele
limite:

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

14
 limita de despagubire pentru vatamari corporale si decese este de
5 000 000euro;
 limita de despagubire pentru pagube materiale este de 1 000 000 euro.

2.3.1.3 Cartea Verde

Pentru persoanele care circula in afara tarii cu autoturismul propriu,
asigurarea se poate extinde, pentru o prima suplimentara, si in a fara teritoriului
Romaniei.
Asigurarea extinsa si in afara Romaniei se poate incheia numai pentru
perioada cat se deplaseaza in strainatate, dar nu mai putin de 1 luna.

2.3.2 Asigurari de viata

Necesitatea cumpararii unei asigurari de viata reiese din nevoia de protectie
a oamenilor. Pe lânga toate bunurile detinute, viata si sanatatea unui individ,
integritatea lui fizica, capacitatea de munca sunt bunurile cele mai de pret si pot
fi afectate de diferite evenimente nesigure viitoare, ducând la imposibilitatea
desfasurarii unei activitati si deci a obtinerii unui venit.
Necesitatea incheierii unei asigurari de viata provine dintr -o nevoie absoluta
a fiecaruia, de a oferi protectia financiara a familiei, a dependentilor sau a celor
apropiati in cazul decesului, in paralel cu alte avantaje pe care asiguratorii le
pot oferi: economisire, pensie, investitii2.

1 IULIAN VACAREL – ASIGURARI SI REASIGURARI, Ed. Expert, Bucuresti 1993 pag. 280 -281
2 PAUL TANASESCU – TEORIA SI PRACTICA ASIG., Ed. Economica, Bucuresti 2003 pag. 103 -108

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

15

Principalele tipuri de asigurari de viata1
In prezent asigurarile de viata se practica in numeroase forme, majoritatea
dintre acestea fiind aparute in ultimele decenii, avand la baza nevoile tot mai
variate ale oamenilor.
Asigurarile de viata se impart in doua categorii principale si anume:
 asigurari de viata traditionale;
 asigurari de viata de tip unit -linked.

2.3.3 A sigurari de accidente

Acest tip de asigurare este recomandat in primul rand persoanelor
angajate deoarece acestea sunt expuse riscului de accidentare in timpul
lucrului, intr -o masura determinata de specificul activitatii desfasurate.
De asemenea faptul ca angajatii petrec o buna parte din zi la locul de
munca determina necesitatea luarii unor masuri de protectie impotriva
accidentelor.
Asigurarea este utila si persoanelor care nu au calitatea de angajat: elevi,
studenti, sportivi, adminis tratori de firme, femei casnice, etc.
Despagubirile primite ajuta asiguratul, din punct de vedere material, sa
depaseasca mai usor urmarile unui accident: incapacitate temporara de munca,
consecinte estetice si functionale, invaliditate.

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

16

Tipuri de asigurari2
Asigurarea standard de accidente practicata de majoritatea companiilor
de pe piata romaneasca, acopera invaliditatea permanenta si decesul
asiguratului ca urmare a unui accident.
Asigurarii standard i se pot adauga, in general, urmatoarele extinderi:
 asigurarea pentru 24 de ore pe zi;
 asigurarea pentru incapacitatea temporara de munca;
 asigurarea pentru consecinte estetice si functionale;
 asigurarea pentru cheltuieli de spitalizare sau cu medicamentele;
 asigurarea pentru bol i profesionale.

2.3.4 Asigurarile de locuinte si bunuri

Asigurarea locuintei si/sau bunurilor continute in aceasta este, poate, cea
mai importanta asigurare non -viata pe care o putem incheia.
Fenomenele naturale, calamitatile, incendiul, exploz ia pot sa ne distruga
agoniseala de o viata. Daca pentru prevenirea incendiului sau exploziei exista
astazi solutii tehnice din ce in ce mai perfectionate, inundatiile sau cutremurele
sunt practic imposibil de prevenit sau de evitat.
Aceleasi even imente care pun in pericol cladirea locuintei pot afecta
si bunurile din interiorul acesteia (mobilier, aparatura electrocasnica, aparatura
electronica, imbracaminte, unelte gospodaresti, alimente, etc.).
Un alt pericol il reprezinta fur tul prin efractie sau prin acte de tâlharie
care, de asemenea, pune in pericol bunurile de valoare, putând duce si la

1 WWW.ASIGURA.RO/LIFE
2 WWW.UNSAR.RO

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

17
distrugeri in locuinta.

Ce se poate asigura
 cladiri si alte constructii
 bunuri casnice

Sursa:www asigura.ro

In conditiile in care numarul de asiguratori a scazut, urmare a aplicarii
noilor prevederi legislative emise in decursul timpului si a cerintelor de natura
prudentiala din ce in ce mai multe, dinamica puternic crescatoare a pietei
dovedeste implicit o consoli dare a acesteia si o crestere a cererii de produse de
asigurare.

65.3
5.529.2
020406080100Procent (% )
Asig. auto Asig. de credite Alte asig. generaleFig.2.1 Structura asigurarilor generale in anul 2013

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

18

CAPITOLUL 3

CERECETARE DE MARKETING PRIVIND
ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

Realizarea unei cercetari de marketing reprezinta un proces complex,
format din mai mu lte etape desfasurate intr -o anumita succesiune.
In general, efectuarea unei cercetari de marketing reprezinta un proces
complex, implicand un numar ridicat de activitati care trebuie coordonate.
Sunt mai multe etape, fiecare incluzand mai multe subetape1:

Fig.3.1 Etapele studiului de marketing
IDENTIFICAREA PROBLEMEI, STABILIREA
OBIECTIVELOR SI A IPOTEZELOR

CREAREA CADRULUI DE CERCETARE
– alegerea surselor de informatii

1Adaptat dupa ANA LUCIA RISTEA – MARKETING, Ed. Expert Bucuresti, 2002 pag. 97

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

19
– stabilirea tipului de cercetare
– stabilirea metodelor de culegere a informatiilor
– elaborarea instrumentului de cercetare

CULEGEREA INFORMATIILOR
– esantionarea
– stabilirea variantei de culegere
– selectarea si instruirea operatorilor
– culegerea propriu -zisa

PRELUCRAREA, ANALIZA SI INTERPRETAREA
INFORMATIILOR

RAPORTUL DE CERCET ARE

3.1 Stabilirea obiectivelor si ipotezelor
Obiectivele cercetarii sunt :
1. Studierea atitudinii targovistenilor fata de asigurari;

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

20
2.Studierea sensurilor acordate asigurarilor (asigurarea reprezinta
protectie financiara, asigur area reprezinta protectia familiei, reprezinta un ban
economisit, reprezinta liniste sufleteasca);
3.Stabilirea motivelor pentru care oamenii nu se asigura;
4.Identificarea firmelor la care s -au incheiat asigurari;
5.Identific area tipurilor de asigurari incheiate.
Ipoteza este un raspuns anticipat al problemei cercetate (un raspuns
posibil la o intrebare), cercetarea urmand a confirma sau respinge ipoteza.
Ipoteza poate avea ca surse: cercetarile exploratorii (care urmaresc
definirea variabilelor specifice fenomenului cercetat si stabilirea de ipoteze ce
vor face obiectul unei cercetari ulterioare); experienta cercetatorului; baza
teoretica de cunostinte.
Ipotezele cercetarii noastre sunt urmatoarele::
 Atitudinea oamenilor fata de firmele de asigurari este favorabila;
 Asigurarea reprezinta protectie pentru cel asigurat;
 Sunt cunoscute ofertele firmelor de asigurari;
 Principalul motiv pentru care nu se incheie asigurari este lipsa
banilor;
 Oferta de asigurari de pe piata targovis teana raspunde cerintelor
populatiei.
3.2 Crearea cadrului de cercetare

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

21
Include mai multe subetape:
A – Alegerea surselor de informatii – sursele de informatii pot fi
clasificate in surse primare (cercetarea respectiva) si surse secundare (care
exista d eja, respectiv cercetari care au avut alte scopuri dar care pot fi utile in
cercetarea prezenta sau date statistice).
In cazul de fata s -au folosit doua surse de informatii: sursa primara
(cercetarea proprie) si surse secundare (date statistice privind p iata
asigurarilor).
B – Alegerea tipului de cercetare – cercetarile se pot clasifica dupa mai
multe criterii.
Cercetarea de fata este o cercetare descriptiva, instrumentala, de teren.
Cercetarile descriptive, sunt organizate cand exista un nivel minim d e
cunostinte referitoare la un anumit fenomen de marketing urmarind sa -i descrie
evolutia, dar nu si cauzele.
La inceputul cercetarii de marketing aveam cunostinte cu privire la
evolutia pozitiva a pietei de asigurari din Romania, fara a cunoaste principa lele
cauze care au determinat populatia sa incheie o polita de asigurare.
Cercetarile instrumentale urmaresc elaborarea si testarea unor
instrumente de cercetare (chestionar).
Dupa gradul de acoperire a colectivitatii studiate, cercetarea poate fi total a
sau selectiva, in cazul nostru am folosit cercetarea selectiva – vizand un
esantion de 120 persoane.

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

22
Dupa locul de realizare a cercetarilor: cercetarea directa s -a realizat la
domiciliul subiectilor.
Dupa frecventa cerectarilor: cercetare unica.
Dupa modul de preluare a informatiilor de la purtator: informatiile au
fost culese prin participarea purtatorilor.
3.2.3 – Stabilirea metodelor de culegere a informatiilor :
Metodele posibile de culegere a informatiilor, pot fi: analiza surselor
statistice, cercetarea directa, experimentul, simularea, alte metode.
Cercetarea directa – reprezinta cea mai importanta metoda de culegere a
informatiilor, desi, comparativ cu alte metode este mai complicata, iar
cheltuielile sunt ridicate. Implica obtinere a informatiilor direct de la purtatorii
lor (beneficiarii politelor de asigurare).
Cercetarea directa are doua forme: observarea si sondajul. Am apelat la
sondaj ca metoda de culegere a informatiilor.
3.2.4 – Elaborarea instrumentului de cercetare
Instrumentul de cercetare cel mai folosit este chestionarul.
Chestionarul1, in cercetarile de marketing, reprezinta o succesiune
programata, logic si psihologic, de enunturi, care prin interdependenta dintre
ele formeaza un singur tot, si prin administrarea de catre operatorii de ancheta,
sau/prin autoadministrare de catre un subiect sau grup de subiecti, determina
din partea acestora un comportament verbal ce urmeaza a fi inregistrat in scris,
pe banda magnetica sau prin suporti telematici.

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

23

3.3 Culegerea in formatiilor
In aceasta etapa se stabileste de la cati subiecti se vor culege
informatiile, modul de alegere a subiectilor si perioada in care se vor culege
informatiile.

3.3.1 – Esantionarea
Esantionarea reprezinta o etapa importanta in cadrul sondaj ului, de
calitatea esantionului depinzand in mare masura precizia cercetarii.
Colectivitatea (populatia cu varsta minima de 19 ani a orasului
Targoviste in numar de 73.265 persoane din totalul de 92.746 persoane)
constituie baza de esantionare, de la care se colecteaza informatiile si asupra
careia se face generalizarea rezultatelor.
Unitatea de observare (unitatea despre care se culeg informatiile) este
individul, locuitor al orasului Targoviste, varsta minima 19 ani.
Unitatea de sondaj (unitatea de la care se culeg informatiile): individul
locuitor al orasului Targoviste, varsta minima 19 ani.
Determinarea marimii esantionului are la baza doua tipuri de restrictii:
restrictiile de ordin statistic (probabilitatea de garantare a rezultatului, marimea
intervalului de incredere) si restrictiile de ordin organizatoric (fondurile
disponibile, numarul operatorilor de interviu, timpul disponibil).
Datorita restrictiilor de ordin organizatoric, marimea esantionului a fost
stabilita la 120 de persoane.

1 POP NICOLAE, RISTEA ANA LUCIA – MESERIA DE COMERCIANT, Ed. Didactica si pedagogica
Bucuresti. 1995 pag. 197 -200

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

24
Metoda de esantionare folosita a fost cea neprobabilistica de tip comoditate,
prin care au fost alesi numai indivizi care au trecut prin anumite puncte,
cunoscuti si prieteni.

3.3.2 Stabilirea variantei de culegere
Alegerea tehnicii de ancheta se face in functi e de urmatorii factori:
precizia (erorile admise), timpul disponibil, scopul cercetarii, costul pe individ
chestionat, probleme legate de operatori.
Tehnica de ancheta folosita a fost ancheta direct prin operator (fata in
fata) care implica prezenta oper atorilor atat pentru punerea intrebarilor, cat si
pentru inregistrarea raspunsurilor.

3.3.3 Selectarea si instruirea operatorilor
Numarul operatorilor este conditionat de: complexitatea cercetarii, aria
acoperita, durata estimata a unui interviu etc, f iind o restrictie de ordin
organizatoric.
Pentru realizarea cercetarii s -au folosit 4 operatori, alesi dintre prieteni si
cunostinte. –
Operatorii au fost instruiti cum sa identifice si cum sa contacteze
subiectii, cum sa inregistreze raspunsurile si cum sa incheie interviul.

3.3.4 Culegerea propriu -zisa
Culegerea informatiilor s -a desfasurat pe o perioada de 30 de zile (28
aprilie – 28 mai 2014).

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

25

3.4 Prelucrarea, analiza si interpretarea informatiilor

Introducerea datelor in calculator a implica t 2 faze: codificarea si
tabelarea.
Codificarea este operatiunea de atribuire de simboluri variantelor de
raspuns inregistrate, cu scopul de a facilita prelucrarea.
In cazul nostru s -a folosit chiar numarul de criteriu al intrebarii sau
raspunsului din c hestionar.
Tabelarea prezinta avantajul sistematizarii datelor.
Tabelul cu rezultatele a fost realizat in programul EXCEL, pe linii
situandu -se chestionarele iar pe coloane codurile raspunsurilor, conform
tabelului de mai jos:

Nr. Chestionarul 1 2 ………………….. 15
1.1 1.2 1.3 2.1 2.2 15.1 15.2 15.3 15.4
1
2
–
120
Total

In coloana care corespunde unui anumit raspuns dat de o pe rsoana se
scrie cifra 1.
La total sunt adunate celulele din fiecare coloana corespunzatoare
fiecarei intrebari.

Concluziile pe fiecare intrebare, obtinute pe intregul esantion sunt prezentate in
tabelele urmatoare.

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

26
Pentru o imagine cat mai clara a rezu ltatelor obtinute, am realizat
reprezentari grafice pentru fiecare intrebare din chestionar.

Tabelul nr. 1
“. Va este cunoscut termenul de asigurare?”

Raspuns Numar persoane Procente (%)
Da 91 76
Nu 12 10
Relativ 17 14
Total 120 100

Analizand raspunsurile date, este lesne de inteles ca cea mai mare parte
a intervievatilor (76%) cunosc termenul de asigurare. In procentul de 12% au
fost incluse persoanele care nu sunt interesate de asigurari.

020406080100Procente (%)
da nu relativ

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

27
Tabelul nr. 2
“ Aveti incheiata o polita de asigurare ? “
Raspuns Numar persoane Procente (%)
Da 83 69
Nu 37 31
Total 120 100
Din raspunsurile date se observa ca 69% aveau incheiata o polita de
asigurare in momentul intervievarii.
Tabelul nr. 3
“ .Daca da, care au fost sursele de informare care v -au determinat sa
incheiati asigurarea ?”
Raspuns Numar persoane Procente (%)
Mass media 42 51
Recomandarea unor
prieteni multumiti 27 32
Alte surse 14 17
Total 83 100
Analizand raspunsurile date se observa ca rezultatele campaniei de
6931
da nu
51
32
17
020406080100Procente (%)
M ass media
Recom andarea unor prieteni m ultum iti
Alte surse

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

28
promovare au avut un succes mai mare folosind canalele mass media. O parte
din persoanele intervievate (32%) au afirmat ca la incheierea unei polite de
asigurare au fost influentati de p rieteni.
Mai exista o categorie (17%) care au avut alta sursa de informare decat
primele doua.
Tabelul nr. 4
“ Ce fel de asigurare ati incheiat ?”
Raspuns Numar persoane Procente (%)
Asig. auto 64 65
Asig. de viata 4 4
Asig. de accidente 2 2
Asig. de locuinte si
bunuri 7 7
Asig. medicala de
calatorie 18 18
Alte forme 4 4
Total 99 100

Procente (%)
65 427184
Asig. Auto Asig. de viata
Asig. de accidente Asig. de locuinte si bunuri
Asig. medicala de calatorie Alte forme

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

29
Din cele 83 de persoane care au raspuns afirmativ la intrebarea nr. 2, 16
persoane au incheiate mai multe tipuri de asigurare.
Asigurarile auto sunt pe primul lo c cu 65%, un factor decisiv pentru
acest procent avandu -l legislatia in vigoare care obliga pe toti conducatorii auto
sa incheie asigurarea obligatorie auto (RCA).
Este urmata de asigurarile medicale de calatorie (18%), obligatorii si ele
pentru persoanel e care vor sa calatoreasca in strainatate.
Celelate tipuri de asigurari ocupa un procentaj mic in comparatie cu
primele doua.

Tabelul nr. 5
“ La ce firma de asigurari ati incheiat polita de asigurare ?”

Raspuns Numar persoane Procente (%)
Asirom 31 37
Allianz Tiriac 21 25
Omniasig 11 14
Astra 6 8
ING 5 6
Altele 9 10
Total 83 100
37
25
8 61014
020406080100
Asirom Allianz Tiriac Omniasig Astra ING AlteleProcente (%)

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

30

37% dintre cei intervievati au ales Asirom pentru incheierea unei polite
de asigurare urmata la o distanta de 12 procente de Allianz Tiriac.
Un procent de 10% au op tat pentru alte firme de asigurare decat primele
5 din preferintele respondentilor.

Tabelul nr. 6
“ Pe ce perioada ati incheiat asigurarea? “

Raspuns Numar persoane Procente (%)
Sub un an 18 18
1 an – 5 ani 74 75
5 ani – 10 ani 4 4
10 an i – 15 ani 2 2
Peste 15 ani 1 1
Total 99 100
Cel mai mare procent il reprezinta politele de asigurare cu o durata de 1
an pana la 5 ani (75%) reprezentata in special de asigurarile auto, urmata de
asigurarile cu o durata sub un an reprezentata de asig urarile medicale de
calatorie.

1875
4 2 1
020406080100Procente (%)
sub un an 1 an – 5 ani 5 ani – 10 ani 10 ani – 15 ani peste 15 ani

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

31

Tabelul nr. 7
“ Cum apreciati calitatea serviciilor oferita de firmele de asigurari
din orasul nostru?”

Raspuns Numar persoane Procente (%)
Foarte buna 52 63
Buna 14 17
Satisfacatoare 8 9
Slaba 5 6
Foarte slaba 4 5
Total 83 100

Analizand raspunsurile date de cei 83 de respondenti care au incheiat o
polita de asigurare se observa ca un procent semnificativ (63%) sunt multumiti
de calitatea serviciilor oferita de firmele de asigurare.
Doar 5 % din cei intervievati considera foarte slaba oferta firmelor de
asigurare.
Procente (%)
foarte buna buna satisfacatoare slaba foarte slaba

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

32

Tabelul nr. 8
“ Sunteti multumiti de diversitatea serviciilor oferite de firmele de asigurari?”

Raspuns Numar persoane Procente (%)
Da 66 80
Nu 9 11
Relativ 8 9
Total 83 100

80% dintre sub iecti sunt multumiti de diversitatea ofertelor firmelor de
asigurari. Un procent de 8% nu cunosc in totalitate varietatea ofertelor puse la
dispozitia clientilor.

80
020406080100Procente (%)
da nu relativ

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

33
Tabelul nr. 9
Am formulat un set de propozitii afirmative la adresa asigurarilor. Va rug am
sa va exprimati pozitia in legataura cu fiecare din aceste afirmatii (incercuiti
cifrele corespunzatoare raspunsului dumneavoastra)

Acord 5 : 4 : 3 : 2 : 1 Dezacord
total total

Propozitii Acord
total Acord Indiferent Dezacord Dezacord
total Total Scor
5 4 3 2 1
9.1 Asigurarea reprezinta
liniste sufleteasca 23 34 9 9 8 83 3.7
9.2 Asigurarea reprezinta
un ban economisit 62 12 4 4 1 83 4.6
9.3 Asigurarea reprezinta
protectie financiara 66 8 4 3 2 83 4.6
9.4 Asigurarea reprezinta
protectia familiei 41 22 8 9 3 83 4.0
9.5 Pretul politei de
asigurare este satisfacator 15 20 25 11 12 83 3.1

In urma rezultatelor obtinute am calculat scorul pentru fiecare
propozitie, rezultand opinia esantionului cercetat cu privire la fiecare dintre
acestia.

Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord
total
9.1 Asigurarea reprezinta
liniste sufleteasca
9.2 Asigurarea reprezinta
un ban economisit
9.3 Asigurarea reprezinta
protectie financiara
9.4 Asigurarea reprezinta
protectia familiei
9.5 Pretul politei de
asigurare este satisfacator

Majoritatea celor intervievati au fost de acord cu afirmatiile formulate la
intrebarea nr. 9.

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

34

Tabelul nr. 10

“ Care este motivul pentru care nu ati incheiat o asigurare pana in prezent ? “

Raspuns Numar persoane Procente (%)
Lipsa de
informare 6 16
Neancrederea in
asigurari 9 24
Lipsa fondurilor 18 49
Alte motive 4 11
Total 37 100

Principalul motiv pentru neincheierea unei polite de asigurare pana in
prezent e ste lipsa banilor (49%).
Numarul celor care -si exprima neancrederea in asigurari este destul de
redus – 24%.

Procente (%)
Lipsa de informare Neancrederea in asigurari lipsa fondurilor Alte motive

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

35
Tabelul nr. 11
“ In ce categorie socio -profesionala va incadrati ? “

Raspuns Numar persoane Procente (%)
Studenti 7 6
Muncitori 47 39
Intel ectuali 21 18
Tehnicieni 19 16
Pensionari 22 18
Alte categorii 4 3
Total 120 100

Au fost cuprinse toate clasele sociale pentru a se obtine o imagine cat
mai completa cu privire la atitudinea targovistenilor fata de asigurari.

747
21 1922
4
020406080100Procente (%)
studenti muncitori intelectuali tehnicieni pensionari alte categ.

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

36
Tabelul nr. 12
“ In ce categorie de varsta va incadrati ?”

Raspuns Numar persoane Procente (%)
Intre 19 -25
ani 17 14
Intre 26 -40
ani 37 31
Intre 41 -55
ani 42 35
Peste 56 ani 24 20
Total 120 100
La stabilirea numarului de persoane din fiecare categorie s -a avut in
vedere si rezultatele ultimului recesamant din anul 2002.
Tabelul nr. 13
“ Din cati membrii se compune familia dumneavoastra ?”

Raspuns Numar persoane Procente (%)
O persoana 7 6
Doua personae 22 18
Trei personae 42 35
Patru personae 36 30
Cinci per sonae si
peste 13 11
Total 120 100

143135
20
020406080100Procente (%)
19 – 25 ANI 26-40 ANI 41-55 ANI PESTE 56 ANI

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

37

6183530
11
020406080100Procente (%)
o persoana doua pers. trei pers. patru pers. cinci pers si peste

Procentul major este format din familiile compuse din 3 – 4 persoane.

Tabelul nr. 14
“ Sexul persoanei intervievate “

Raspuns Numar persoane Procente (%)
Feminin 49 41
Masculin 71 59
Total 120 100
Procente (%)
41
59
feminin masculin

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

38

Tabelul nr. 15
“ Venitul net lunar al persoanei intervievate”

Raspuns Numar persoane Procente (%)
Sub 6 mil. 79 66
6 mil. – 9 mil. 22 18
9 mil. – 12 mil. 11 9
Peste 12 mil. 8 7
Total 120 100

66
18
9 7
020406080100Procent (%)
sub 6 mil 6 mil-9 mil. 9 mil-12 mil. peste 12 mil.

Din graficul alaturat se poate observa ca persoanele intervievate
incadrate in grupa de venituri sub 6 mil., sunt cuprinse intr -un procent
majoritar de 66%, fiind urmate de grupa de venituri cuprinsa intre 6 si 9 mil.
cu 18%.

3.4.1 – Stabilirea grilei de corelatii intre intrebari
Un grad superior de agregare a rezultatelor se obtine prin corelarea
logica a alternativelor de raspuns de la o intrebare din chestionar cu

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

39
alternativele de la alta intrebare. Se pleaca de la premise ca anumite raspunsuri
la o intrebare pot explica (determina) raspunsurile de la alta intrebare.
Se realizeaza un tabel cu dubla intrare, cu un numar egal cu linii si
coloane cu numarul intrebarilor din chestionar. In realitate, numai o parte din
aceste corelatii au sens logic. In aceasta etapa de derulare a cercetarii de
marketing se vor identifica toate aceste legaturi logice si se vor analiza cele
mai importante dintre ele.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1   
2    
3
4   
5     
6 
7   
8 
9
10   
11  
12 
13   
14    
15   

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

40
Gradul de incheiere a unei polite de asigurare in raport cu ocupatia
persoanelor de la care s -au cules informatii reprezinta continutul corelatiei
2/11:
Ocupatia

Inchierea politei Studenti Muncitori Intelectuali Tehnicieni Pensionari Alte
categ. Total
Da 3 28 15 13 8 2 69
Nu 3 11 3 3 10 1 31
Total 6 39 18 16 18 3 100

Din cei 69% respondenti care au incheiat o polita de asigurare, 28% sunt
muncitori, urmati de cei cu studii superioare 15%. La polul opus se sit ueaza cei
din alte categorii sociale cu 2%.
Singura categorie sociala in care procentajul celor care au incheiat o
polita de asigurare este mai mic decat al celor acre nu au considerat necesara
incheierea unei astfel de polite, este categoria pensionarilor .(un motiv poate fi
si veniturile mici ale acestei categorii).
Folosind corelatia 4/12 putem observa ce tipuri de asigurari s -au
incheiat pe categorii de varsta:
19-25 ani 26-40 ani 41-55 ani Peste 56 ani Total
Asig. auto. 68 64 66 62 65
Asig de viata 0 0 2 14 4
Asig. de accidente 0 2 2 4 2
Asig. de bunuri 7 10 6 5 7
Asig. medicala 25 24 15 8 18
Alte forme 0 0 9 7 4
Total 100 100 100 100 100

Necesitatea unei asigurari medicale de calatorie pentru persoanele care
vor sa calatoreasca in Uniunea Eu ropeana a condus la cresterea procentului de
asigurari medicale invers proportional cu cresterea varstei populatiei, populatia
mai tanara calatorind mai des decat populatia varstnica.

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

41
Distributia preferintelor pe sexe
Se urmareste sa se stabileasca dac a preferintele barbatilor pentru
un anumit produs difera semnificativ de preferintele femeilor.
Pentru testarea gradului de semnificatie a diferentelor de opinie intre
subiectii constituiti in doua sau mai multe esantioane, cu privire la o
caracteristica c ercetata, se poate utilize testul neparametric χ:
χ2 = ∑∑ (O ij – A ij ) / A ij
r=1 k=1

r, k – nr. de randuri si, respectiv, coloane ale tabelului de contingenta;
O – frecventa randului i si a ale coloanei j, care rezulta din observare;
A – frecventa randului i si a ale coloanei j, care se asteapta sa rezulte
conform ipotezei nule.

Datele culese din cercetarea de marketing de la un esantion de 120
persoane, din care 71 barbati si 49 femei, le organizam intr -un table de
contingenta.

Barbati Femei Total
Au incheiat
asigurare 50 26 76
Nu au incheiat
asigurare 21 23 44
Total 71 49 120

Deoarece subesantionul barbatilor este independent de cel al femeilor,
ipoteza n ula ca preferintele barbatilor nu difera semnificativ de preferintele
femeilor poate fi testata cu ajutorul χ2.
Valorile rezultate au o repartitie de esantionare aproximativ egala cu
(r-1)(k-1) grade de libertate.

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

42
Daca χ2 calculat este mai mare decat cel tabelat, atunci ipoteza
nula se respinge; daca este mai mic atunci se accepta ipoteza nula.
Se determina valorile lui Aij pentru toate segmentele:

A11 = 71 * 76 / 120 = 44,96
A12 = 49 * 76 / 120 = 31,03
A21 = 71 * 44 / 120 = 26,03
A22 = 49 * 44 / 120 = 17,97

χ2= (50 – 49,96)2 / 49,96 + (21 – 31,03) 2 / 31,03 + (26 – 26,03) 2 / 26,03

+ (23 – 17,97) 2 / 17,97 = 0,0001 + 3.2420 + 0.0001 + 1.4079 = 4,6501

Valoarea teoretica este urmatoarea: (r -1)(k-1) = (2 -1)(2-1) = 1

χ2 >1 – ipoteza nula se respinge.

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

43
CONCLUZII SI PROPUNERI
Asigurarea este un mijloc de protectie impotriva accidentelor neplacute,
acele evenimente despre care speram ca nu se vor intampla niciodata.
Asigurarea protejeaza de evenimente care se pot produce si care antreneaza
pagube materiale si financiare destul de mari.
Acestea vor fi suportate de compania la care s -a incheiat asigurarea.
In multe cazuri, evenimentele pentru care o persoana s -a asigurat nu se
vor produce, iar primele de asigurare vor fi pierdute. Paradoxal insa, se castiga
atunci cand nu se obtine un beneficiu material din investitia facuta, deoarece
beneficiul psihologic pe care -l obtii in schimb in cazul asigurarii este greu de
cuantificat.
Aceasta este diferenta dintre protectia prin asigurare si protect ia prin
economii. Prin economiile realizate speri sa creasca investitia contribuind astfel
la prosperitatea ta.
Asigurarea in sine nu este destinata sa ajute sa faci bani.
Transformarile legislative si structurale care se produc la nivelul
economiei na tionale, in contextul pregatirilor de aderare a Romaniei la
Uniunea Europeana, imprima implicit si pietei asigurarilor – componenta
esentiala a sistemului financiar – un ritm alert de adaptare.
Exista trei mari provocari pe care piata trebuie sa le faca f ata, intr -un
orizont de timp care se intinde pana la data aderarii :
– desfasurarea activitatii de asigurari de viata separat de asigurarile
generale;
– liberalizarea asigurarilor de raspundere civila auto;
– intensificarea competitiei, inerenta deschiderii libe rei circulatii a
serviciilor.

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

44
Cercetarea de marketing reprezinta un element important in
caracterizarea gradului insusi de dezvoltare a marketingului.
O sinteza a a punctelor de vedere a diversilor specialisti conduce la
concluzia ca cercetarea de market ing reprezinta activitatea formala prin
intermediul careia, cu ajutorul unor concepte, metode si tehnici stiintifice de
investigare se realizeaza specificarea, masurarea, culegerea, analiza si
interpretarea informatiilor de marketing, destinate conducerii unitatii
economice pentru cunoasterea mediului in care functioneaza, identificarea
oportunitatilor, evaluarea alternativelor actiunilor de marketing si a efectelor
acestora.
Atitudinea poate fi definita ca o tendinta invatata de a oferi un raspuns
consist ent, favorabil sau nefavorabil, fara un anumit obiect. Daca un produs va
fi cumparat sau nu, aceasta depinde in buna masura de atitudinea
consumatorului fata de acesta si astfel, mare parte din efortul marketingului se
va concentra asupra atitudinii consum atorilor in raport cu oferta de produse si
asupra posibilitatilor de modificare a acestora.
Formarea unei atitudini se bazeaza pe experienta detinuta in legatura cu
obiectul, in mod normal cu experienta directa. Subiectul isi construieste o
imagine mental a a obiectului si isi va forma o anumita atitudine.
In urma sondajului realizat, rezulta ca 69% dintre cei intervievati au
incheiat o polita de asigurare.
Principalele tipuri de asigurari incheiate sunt:
– asigurari auto;
– asigurari de viata;
– asigu rari de accidente;
– asigurari de locuinte si bonuri;

LUCRARE DE LICENTA ATITUDINEA TARGOVISTENILOR FATA DE ASIGURARI

45
– asigurari medicale de calatorie ;
Principalele firme la care s -au incheiat asigurari:
– Asirom
– Allianz -Tiriac
– Omniasig
– Astra
– ING
Majoritatea politelor de asigurari incheiate (75%) au o perioada de timp
cuprinsa intre 1 – 5 ani.
Dintre subiectii care au incheiat o polita de asigurare sunt de acord cu
urmatoarele afirmatii::
– asigurarea reprezinta liniste sufleteasca – 28%.
– asigurarea reprezinta un ban economisit – 75%.
– asigurarea reprezinta protectie financiara – 80 %.
– asigurarea reprezinta protectia familiei – 49%.
– pretul politei de asigurare este satisfacator – 18%.
Oamenii au inceput sa inteleaga importanta unei polite de asigura re in
viata lor, lucru evidentiat si de varietatea tipurilor de polite de asigurari
incheiate.
Analizand rezultatele sondajului se observa ca o parte (31%) dintre cei
intervievati nu au incheiat o polita de asigurare pana in prezent, lucru care ar
trebui sa determine firmele de asigurari sa desfasoare o politica de marketing
mai agresiva (publicitate prin mass -media) cat si introducerea pe piata a unor
oferte pentru categoriile de populatie cu venituri mai mici.
Atitudinea locuitorilor orasului Targovis te cu privire la asigurari rezulta
a fi pozitiva, majoritatea celor intervievati remarcand beneficiile personale
(linistea sufleteasca atat de necesara unui camin) pe care acestea le ofera.