Lucrare de licență [621744]

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
FACULTATEA DE BUSINESS

Lucrare de licență

Coordonator științific,
Conferențiar dr. Dragoș Păun â
Student: [anonimizat]
2020

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
FACULTATEA DE BUSINESS
SPECIALIZAREA
ADMINISTRAREA AFACERILOR

Lucrare de licență
Evaluarea financiară a
întreprinderilor mici și mijlocii

Coordonator științific,
Conferențiar dr. Dragoș Păun â

Student: [anonimizat]
2020

Cuprins
Introducere…………………………………………………………………………………..pag.1
Capitolul 1. Analiza economico -financiara –Strategie…………………….pag.

4
Introducere
În secolul XX, mediul economic global se afl ă într-o schimbare continu ă. Dezvoltarea
tehnologiei informației cunoaște o creștere accelerat ă, ceea ce ajut ă la reducerea distanței dintre
diferite locuri și indivizi. Toate acestea tind să acționeze ca forțe schimbătoare în mediul
macroeconomic. Datorită acestor factori în schimbare, companiile trebuie să se adapteze într-un
mod flexibil pentru a face față tutu ror acestor provocări. În această perioadă, multe companii
consideră că este foarte dificil să urmărească performanțele lor în comparație cu concurenții săi.
De asemenea, companiile trebuie să aibă mai multe informații despre situația industriei, punctele
forte și punctele slabe ale acestora . Drept urmare, este posibil ca managementul tradițional să nu
fie suficient pentru aceste nevoi viitoare. Balanced Scorecard a apărut în acest moment critic și se
crede că acționează fie ca o măsurare a performanței, fi e ca un instrument de management strategic.
Metoda Balanced Scorecard a fost prezentată de către Robert S. Kaplan și David P. Norton
în anul 1992, în cadrul articolului “The Balanced Scorecard: Measures That Drive Performance” ,
publicat în revista de spe cialitate Harvard Business Review . Balanced Scorecard a fost dezvoltat
cu scopul de a îmbunătăți eficien ța organizației și pentru a ușura munca managerilor. Ac esta ar
putea fi clasificat fie ca un sistem de măsurare, un sistem de management strategic sau chiar ca un
instrument de comunicare, care are ca și scop obținerea succesului pe piața competitiv ă. Balanced
Scorecard este un mecanism pentru implementarea strategiei ce încorporează atât indicatori sau
măsuri financiare tradiționale, c ât și indicatori sa u măsuri non -financiare. BSC definește cei mai
importanți factori de succes, prin includerea și dezvoltarea a patru perspective de baz ă: perspectiva
financiar ă, perspectiva client, perspectiva proceselor interne de afaceri și perspectiva de dezvoltare
și inovare. Astfel, acest scor oferă un echilibru între rezultatele cantitative, m ăsuri non -financiare
mai subiective și principalii factori determinanți ai performantei. De asemenea acesta realizează o
balanță între m ăsurile externe pentru ac ționari și clienți și masurile interne, evaluări operaționale,
pentru inovare, dezvoltare, cunoaștere. Astfel, acest scor are scopul de a răspunde la câteva
întrebări esențiale referitoare la companie: „Cum ne prezent ăm în fața acționarilor?” (perspectiva
financiar ă), „Cum ne privesc clienții?” (perspectiva client), „Se poate crea în continuare valoare?”
(perspectiva de dezvoltare și inovație) și „În ce privințe trebuie s ă excel ăm la nivel intern?”
(perspectiva proceselor interne de afaceri).

5
Marile companii din într eaga lume îmbunătățesc în mod constant strategia de management
cu scopul de a atinge obiectivele strategice pe termen lung. Pentru a prezice eficien ța strategiei
organizației, acestea folosesc instrumente care au scopul de a măsura performan ța și de a
moni toriza în permanen ță schimbările, oportunitățile sau amenințările externe.
Balanced Scorecard este implementat cu succes în cadrul marilor companii, în acest sens
exist ă numeroase studii ce demonstreaz ă eficacitatea acestui instrument de măsurare al
perfor manței, dar poate fi utilizat și în cadrul companiilor mici. În România există un număr redus
al studiilor referitoare la utilizarea acestei metode, mai ales în rândul companiilor de mici
dimensiuni.
Tema propusă vine să acopere un gol care există în aces t moment în literatura de
specialitate românească pentru a dovedi că un sistem de măsurare al performanței și de
management strategic cum ar fi Balanced Scorecard, este adecvat a fi aplicat și în companiile mici,
în atingerea eficientă a obiectivelor strat egice. Cercetarea îmbină abordările teoretice cu cele
practice, precum și abordările de tip calitativ cu cele de tip cantitativ.
Lucrarea este structurată în trei capitole, primele două sunt teoretice pentru care s -a utilizat
ca metodă de cercetare revizu irea literaturii de specialitate, a celor mai relevante articole și studii
pe această temă și ultimul capitol care este un studiu de caz și oferă exemplificarea utilizării
Balanced Scorecard în cadrul unei companii de mici dimensiuni din Cluj -Napoca. Astfe l, studiul
de caz are ca scop demonstrarea îmbunătățirii performanței prin utilizarea acestui instrument în
cadrul companiei alese. Pe baza studiului de caz se vor trage concluzii, se va verifica și se vor face
aprecieri asupra anumitor teorii enunțate în literatura de specialitate.
Din perspectiva structurii, lucrarea începe cu partea de analiză economico -financiară,
urmată de definirea situației generale din industrie în sectorul IMM și cu provocările aferente
mediului de afaceri. Partea practică va fi reprezentată de un studiu de c az cu analiza indicelui de
performanta Balanced Scorecard în cadrul propriei mele companii. Ca o concluzie, acest studiu
încearcă să demonstreze beneficiile utilizării acestui scor în cadrul companiei SC Red Almandine
SRL, o companie de mici dimensiuni din județul Cluj, cu scopul de a evita diferite capcane și de
a atinge obiectivele strategice propuse. Întrebarea fundamentală la care încearcă să răspundă acest
studiu este: ”Compania mea ar trebui sa utilizeze BSC”, „De ce?” și „Când ar fi indicat să adop t
și sa pun în aplicare BSC?”.

6

7
Capitolul 1. Analiza economico -financiara – strategie
1.1. Delimitări conceptuale. Tipuri de analiză economico -financiară
Din punct de vedere conceptual, a naliza economico -financiară „reprezintă un ansamblu de
concepte, metode , tehnici, procedee și instrumente care asigură tratarea informațiilor interne și
externe, în vederea formulării unor aprecieri pertinente referitoare la situația economico -financiară
a unei firme, identificarea factorilor, cauzelor și condițiilor care au determinat -o, precum și a
rezervelor interne de îmbunătățire a acesteia, din punctul de vedere al utilizării eficiente a
resurselor umane, materiale și financiare. ” (Iosefina Moroșan (2006), Analiza economico –
financiară, Editura Fundației România de Mâine, București, p. 13).
In contextul economico -social actual, cunoașterea procesului de formare și manifestare a
mecanismelor și fenomenelor economico -financiare, precum și a legăturilor interdependente dintre
acestea, este de o importanță majoră și necesară p entru evoluția si succesul oricărei companii. Pot
fi utilizate mai multe tipuri de analiză care pot fi structurate după diverse criterii, astfel:
În funcție de raportul dintre momentul în care se efectuează analiza și momentul
desfășurării fenomenului, distingem două tipuri de analiză : postfactum și previzională .
Analiza postfactum (postoperativă sau analiza realizării obiectivelor ) presupune
cercetarea rezultatelor unei activități potrivit relațiilor cauzal -funcționale. Acest tip de analiză este
utilă în activitatea practică a unei firme deoarece furnizează informații legate de gradul de realizare
a obiectivelor propuse.
Analiza pr evizională (prospectivă) presupune determinarea evoluției viitoare a unui
fenomen economic pe baza cercetării factorilor de influență (a relațiilor de cauzalitate), a acțiunii
lor în perspectivă. Aceasta reprezintă o etapă necesară în elaborarea strategiei activității
economico -financiare a societății și este utilizată pentru stabilirea obiectivelor ce trebuie atinse în
perioada viitoare.
„Între cele două tipuri de analiză, analiza postfactum și analiza previzională există deosebiri
de ordin metodologic, av ând în vedere că prima se bazează pe variabile certe, în timp ce, cea de -a

8
doua, pe variabile incerte. ” (Iosefina Moroșan (2006), Analiza economico -financiară, Editura
Fundației România de Mâine, București, p. 14 -15)
Din punct de vedere al determinărilor c antitative sau al caracteristicilor calitative ale
fenomenelor, deosebim două tipuri de analiză : calitativă și cantitativă.
Analiza calitativă studiază esența fenomenului și însușirile sale de bază, mai exact,
caracteristicile sale fundamentale. Se utilizează metoda abstractizării, prin stabilirea modele lor în
care sunt prinse legăturile esențiale caracteristice fenomenelor economico -financiare.
Analiza cantitativă presupune cercetarea fenomenului prin determinări cantitative
exprimate prin greutate, grad, suprafață, volum, număr, durată etc. Aceasta este pretabilă pentru
aplicarea metodelor matematice moderne. Câmpul de aplicare a metodelor mat ematice este creat
de analiza calitativă, ceea ce înseamnă că aceasta trebuie să devanseze analiza cantitativă. (Iosefina
Moroșan (2006), Analiza economico -financiară, Editura Fundației România de Mâine, București,
p. 15)
După nivelul la care se aplică , literatura de specialitate împarte analiza economico –
financiară în trei categorii : microeconomică, mezoeconomică și macroeconomică. (Lazăr M.,
Lazăr C. (2012 ), Analiză statistico -economică, Editura Economică, București, p.14 )
Analiza microeconomică se desfăș oară în cadrul firmei și studiază comportamentul
acesteia, având în vedere factorii ce îi determină rezultatele.
Analiza mezoeconomică se realizează la nivelul sectorului sau al ramurii de activitate
cercetând poziția firmei pe piață și capacitatea concurențială a acesteia.
Analiza macroeconomică este aplicată la nivelul economiei naționale sau mondiale și
operează cu indicatori macroeco nomici ca de exemplu : produsul intern brut, produsul național
brut, venitul național etc.
Se disting două tipuri de analiză luând în considerare modul de urmărire a fenomenelor :
analiza statică și dinamică.

9
Analiza statică este caracterizată de studi erea fenomenel or la un moment dat și scoate în
eviden ță factorii care determină procesele respective precum și conexiunile existente între acestea.
Analiza dinamică cercetează procesele și fenomenele economice pe parcursul proce sului
de schimbare și evidențiază poziția acestora în diferite momente de timp. Pe baza analizei dinamice
se apreciază factorii care au dus la aceste schimbări și trendul evoluției lor în viitor.
Din perspectiva duratei de timp pe parcursul căreia se efect uează analiza, se disting doua
categorii : analiza pe termen scurt și lung.
„Analiza pe termen scurt operează cu date care nu depășesc termenul de un an și cu
modele de tip determinist. Rezultatele unor astfel de analize servesc managementului firmei pentru
conducerea operativă a activității. ” (Iosefina Moroșan (2006), Analiza economico -financiară,
Editura Fundației România de Mâine, București, p.16)
Analiza pe termen lung utilizează date care depășesc perioada de un an , cuprinse în mod
obișnuit între trei și cinci ani , cu modele de tip statistic sau stocastic.
În funcție de criteriile de studiere a fenomenelor se deosebesc :
Analiza tehnico -economică cuprinde atât abordarea tehnică c ât și cea economică pentru
analiza pro blemelor. Sunt urmărite conexiunile care se stabilesc între factorii de producție, dar și
abaterile acestora față de normele stabilite.
„Analiza economico -financiară tratează corelațiile dintre activitatea economică (de
exploatare) și cea financiară (anali za riscului financiar trebuie corelată cu analiza riscului de
exploatare). ” (Vasile Robu, Ion Anghel, Elena -Claudia Șerban (20 14), Analiza economico –
financiară a firmei , Editura Economica, București, p. 28)
Analiza financiară cercetează fluxurile financiare constituite la nivelul firmei, cum este
gestionat capitalul precum și modul de plasare a acestuia .
Potrivit poziției analistului , analiza se împarte în doua subcategorii : internă și externă.

10
Analiza internă are un caracter pr actic, deo arece analistul primește o serie de informații
din cadrul firmei analizate. Acest tip de analiză permite detectarea diferitelor dezechilibre din
cadrul societății având rolul de a identifica măsurile care se impun pentru remedierea problemelor
existente.
„Analiza externă se efectuează de partenerii externi. În fundamentarea deciziilor lor,
partenerii externi ai întreprinderii se bazează pe informațiile furnizate de analiza financiară
(diagnosticul financiar extern). Exemplul clasic îl constituie procedura utilizată de bănci pentru
studierea cererilor întreprinderilor privind acordarea de credite, care urmăresc capacitatea acestora
de a-și achita obligațiile. ” (Vasile Robu, Ion Anghel, Elena -Claudia Șerban (20 14), Analiza
economico -financiară a firmei , Editura Economica, București, p. 28)
„Cunoașterea în profunzime a evoluției fenomenelor și proceselor economice determină ca
în procesul de analiză să se îmbine toate tipurile de analiză, în scopul fundamentării științifice a
deciziilor de reglare și optimizare a activităților economico -financiare ale firmei. ” (Iosefina
Moroșan (2006), Analiza economico -financiară, Editura Fundației România de Mâine, București,
p.17)
1.2. Situația generală a indicatorilor ce caracterizează activitat ea de producție și
comercializare