– lucrare de licență – [615207]

Universitatea "Babeș Bolyai"
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Catedra de Asistență Socială
Prevenția consumului de alcool și alte droguri în
rândul adolescenților
– lucrare de licență –
Coordonator științ ific: Absolvent: [anonimizat]

2008
Cuprins
Partea I. Desfășurarea teoretică
Capitolul 1. Introducere
1.1. Motivarea alegerii temei ………………………………………………………………………………….5
1.2. Problematica abordată și scopul lucrării……………………………………………………………..5
1.3. Importanța, actualitatea și oportunitatea cercetării……………………………………………….5
1.4. Încadrarea paradigmatică și teorii științ ifice relevante………………………………………….6
1.4.1. Încadrarea paradigmatică………………………………………………………………………….6
1.4.2. Teorii sociologice privind consumul de droguri…………………………………………..7
Capitolui 2. Fundamentarea teoretico-metodologică a lucrării
2.1. Probleme actuale legate de consumul și dependența de droguri licite, respectiv
ilicite……………………………………………………………………………………………………………………9
2.1.1. Definirea ș i clasificarea drogurilor…………………………………………………………….9
2.1.2. Drogurile în perspectivă istorică………………………………………………………………..9
2.1.2. Situația actuală a consumului de droguri pe plan internațional și național…….10
2.1.3. Consumul, abuzul și dependența de alcool………………………………………………..12
2.1.4. Tutunul: consum și dependență ……………………………………………………………….15
2.1.5. Canabinoidele……………………………………………………………………………………….17
2.1.6. Cocaidele………………………………………………………………………………………………19
2.1.7. Opioidele………………………………………………………………………………………………20
2.1.8. Drogurile psihedelice……………………………………………………………………………..21
2.1.9. De ce încep adolescenții să consume droguri…………………………………………….23
2.2.Modele ale comport amentelor de risc, respectiv ale comportamentelor protective în ce
privește abuzul și dependența de droguri…………………………………………………………………24
2.2.1. Factori de risc contextuali………………………………………………………………….24
2.2.2. Factori de risc individuali și interpersonali…………………………………………..25
2.2.3. Factori de protecție contextuali …………………………………………………………..28
2.2.4. Factori de protecție educativi……………………………………………………………..28
2.2.5. Factori de protecție familiali ………………………………………………………………28
2.2.6. Factori de protecție individuali …………………………………………………………..28
2

2.4. Programe de prevenție a consumului de droguri în rândul adolescenților ………………28
2.4.1. Modele de acțiune pentru prevenție…………………………………………………………29
2.4.2. Nivele de abordare în prevenția consumului de alcool și alte droguri…………..29
2.4.3. Tipuri de programe de prevenție……………………………………………………………..30
2.4.4. Nivele de prevenț ie……………………………………………………………………………….30
2.4.5. Programe de prevenție a consumului de droguri în rândul adolescenților la nivel
international și national…………………………………………………………………………………31
2.5. Designul metodologic al proiectului de cercetare și intervenție psihosocială …………33
2.5.1. Limitări și delimitări ale cercetării……………………………………………………………33
2.5.1.1. Localizarea cercetării……………………………………………………………………..33
2.5.1.2. Etapizarea și eșalonarea calendaristică……………………………………………..33
2.5.2. Etapa cercetării de investigare și evaluare inițială………………………………………33
2.5.2.1. Problema științifică abordată…………………………………………………………..33
2.5.2.2. Ipotezele și obiectivele cercetării……………………………………………………..33
2.5.2.3. Populația cercetării…………………………………………………………………………34
2.5.2.4. Lotul de subiecți investigați …………………………………………………………….34
2.5.2.5. Metodele, instrumentele și tehnicile cercetării…………………………………..34
2.5.3. Etapa intervenției psihosociale………………………………………………………………..34
2.5.3.1. Problema socială abordată………………………………………………………………34
2.5.3.2. Obiectivele intervenției…………………………………………………………………..34
2.5.3.3. Grupul țintă și beneficiarii………………………………………………………………34
2.5.3.4. Metodele și instrumentele intervenției………………………………………………34
2.5.3.5. Designul intervenției și activității propuse………………………………………..35
2.5.4. Etapa cercetării de evaluare finală……………………………………………………………35
2.5.4.1. Ipotezele și obiectivele cercetării de evaluare finală…………………………..35
2.5.4.2. Populația cercetării și subiecții investigați………………………………………..35
2.5.4.3. Metodele și instrumentele evaluării finale………………………………………..35
Partea a II-a. Prezentarea rezultatelor implementării proiectului de
cercetare
3

Capitolul 3. Prezentarea, analiza și interpretarea rezultatelor cercetării din etapa de
investigare și evaluare inițială
3.1. Prezentarea datelor obținute cu privire la gradul de informare al elevilor asupra
drogurilor………….36
3.2. Prezentarea datelor obținute cu privire la atitudinile elevilor față de droguri………..43
3.3. Prezentarea datelor obținute cu privire la comportamentul elevilor față de droguri..48
3.4. Concluzii parțiale………………………………………………………………………………………….51
Capitolul 4. Prezentarea, analiza și interpretarea rezultatelor intervenției psihosociale
4.1. Prima întâlnire cu clasele selectate din cadrul Colegiului Tehnic Turda……………….52
4.2. A doua întalnire cu clasele selectate din cadrul Colegiului Tehnic Turda……………..58
4.3. Concluzii parțiale…………………………………………………………………………………………..62
Capitolul 5. Prezentarea, analiza și interpretarea rezultatelor cercetării din etapa de
evaluăre finală
5.1. Prezentarea rezul tatelor cu privire la cunoștințele elevilor despre droguri…………….63
5.2. Prezentarea rezultatelor cu privire la atitudinile elevilor față de droguri……………….67
5.3. Prezentarea rezultatelor cu privire la comportamentele elevilor față de droguri……..72
5.4. Concluzii parțiale …………………………………………………………………………………………..74
Partea a III-a. Concluzii sintetice, poziționări personale și recomandări
de ordin aplicativ
Concluzii sintetice ………………………………………………………………………………………………75
Poziționări personale ………………………………………………………………………………………….76
Recomandări de ordin aplicativ ………………………………………………………………………….76
Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………77
Anexa 1. Chestionarul utilizat în etapa de evaluare inițială ……………………………………….7
Anexa 2. Broșura utilizată în etapa intervenției psihosociale……………………………………..
Anexa 3. Chestionarul utilizat în etapa de evaluare finală …………………………………………
4

Partea I Desfășurarea teoretică
Capitolul 1. Introduc ere
1.1. Motivarea alegerii temei
Fenomenul consumului de droguri a devenit o problemă din ce în ce mai acută
pentru societatea românească. În ultimii ani s-a constatat faptul că România a devenit dintr-
o țară de tranzit a drogurilor într-o țară consumatoare. În plus, s-a constatat o creștere
alarmantă a consumului în rândul populației tinere, pragul de vârstă la care începe
consumul de droguri scăzând din ce în ce mai mult, ajungând în jurul vârstei de 11-12 ani.
Toate aceste lucruri arată amploarea fenomenului ce se desfașoară în România și de aceea
este foarte important să se actioneze cât mai rapid și mai eficient posibil în găsirea și
implementarea unor acțiuni concrete împotriva consumului de droguri. Aceste acțiuni
trebuie îndreptate în special spre adolescenți, deoarece ei sunt cei mai vulnerabili și mai
predispuși să experimenteze lucruri noi fără să cunoască consecințele acțiunilor lor. În
perioada adolescenței, cuprinsa între 14 si 18 ani, în viața oamenilor se manifestă cele mai
mari și mai semnificative schimbări, atât la nivelul fizic cât și la cel intelectual și
emoțional, caracterizate printr-un mai mare sentiment de independența față de familie, și de
apartenență la un grup de prieteni. De asemenea, în acest interval se manifestă și primele
acțiuni de rebeliune și de neacceptare a normelor sociale, printre aceste fapte contestatare
găsindu-se și consumul de droguri.
1.2. Problematica abordată și scopul lucrării
Problema științifica abordată în cadrul acestei lucrări este prevenția consumului de
alcool și alte droguri în rândul adolescenților. Pentru a înțelege în profunzime această
problemă, este nevoie de o analiză amanunțită a întregii problematici legată de consumul
de droguri, începand cu definirea drogului, clasificarea drogurilor, și ajungând la consumul
de droguri în școli și în rândul populației tinere.
Scopul lucrării constă în examinarea cunoștințelor, atitudinilor și comportamentelor
adolescenților în contexul problematicii legate de consumul și dependența de droguri licite
și ilicite, și derularea pe aceste baze a unei intervenții.
1.3. Importanța, actualitatea și oportunitatea cercetării
5

Flagelul drogurilor reprezintă fenomenul cel mai complex, profund și tragic al lumii
contemporane, în condițiile în care, anual, miliarde de dolari și sute de mii de oameni sunt
angrenați în acest mariaj al morții numit „Traficul și consumul ilicit de droguri” . În
perspectiva anilor viitori, amploarea acestui fenomen este deosebit de îngrijorătoare și
datorită faptului că nu există o statistică clară și precisă a producției, traficului, consumului
și numărului celor decedați din cauza drogurilor. Victimele numărul unu ale acestui
fenomen sunt adolescenții care, datorită societății în care trăiesc, nu au la dispoziție modele
clare de comportamente prosanogene, nu dețin informații care să îi poată determina să facă
o alegere bazată pe o informare corectă și completă în ceea ce privește consecințele
consumului de droguri.
1.4. Încadrări paradigmatice și teorii științifice relevante
1.4.1. Încadrări paradigmatice
De-a lungul timpului, sociologia devianței și-a constituit o serie de interpretări și
modele teoretice cu caracter modern, care alături de cele cu caracter tradițional fac parte
integrantă din ansamblul teoretic al sociologiei “problemelor sociale”, din care face parte și
problematica legată de consumul de droguri.
Paradigma structural-funcționalistă
Strâns legat de ideile organicismului și evoluționismului, susținute în sociologia
europeana de A. Comte, H. Spencer, E. Durkheim ș.a., funcționalismul cosideră că unitatea
fundamentală de analiză a sociologului este societatea și nu individul, atât structurile, cât și
funcțiile societale fiind considerate sisteme a căror interdependență asigură echilibrul
întregului ansamblu social. Spre deosebire de concepțiile tradiționale asupra devianței, cu
caracter biologist și psihologist, care localizau cauzele criminalității la nivelul indivizilor,
paradigma funcționalistă a elaborat o interpretare de tip holistic, care caută sursele
devianței și criminalității la nivelul structurilor sociale deficitare. Holismul sugerează ideea
ireductibilității întregului la suma părților sale.
În domeniul sociologiei devianței și criminalității, funcționalismul cunoaște deplina sa
dezvoltare în deceniile cinci și șase ale secolului al XX-lea, având ca reprezentanți
principali pe Talcott Parsons, R. Merton și Kingsley Davis. În pofida criticilor,
funcționalismul sau structural-funcționalismul are o permanentă vitalitate, supraviețuind în
sociologia contemporană.
6

1.4.2. Teorii sociologice privind consumul de droguri
Teoriile sociologice consideră că dependența față de drog este un proces social mai
degrabă decât o relație între proprietățile fizice ale drogului și impactul lor asupra
organismului uman.
Dependența de droguri ca formă de evaziune- Robert Merton
Robert Merton, autorul teoriei anomiei sociale, propune ca, prin prisma acestei
teorii, dependența față de droguri să fie pusă in relație cu formele de adaptare la condițiile
sociale. El arată că individul dependent de droguri, de cele mai multe ori membru al unor
clase sociale defavorizate, a încercat să urmărească în mod irealist scopuri culturale inalt
valorizate de către societatea în care traiește, dar pe care nu le poate atinge ca urmare a
unor blocaje existente în folosirea unor mijloace legitime. Ca urmare, el este nevoit să
recurgă la mijloace ilegitime (ilicite). Datorită faptului că nu are acces nici la scopurile
propuse de către societate și nici la mijloacele legitime necesare atingerii acestora,
individul se va adapta la această stare de discrepanța între scopuri și mijloace (stare de
anomie) prin evaziune sau retragere din viața socială, care îi permite să facă abstracție de
scopurile culturale și de mijloacele legitime. (Rădulescu, 1999)
Relația anomie-dependență față de droguri în concepția lui Alfred Lindesmith și
John Gagnon
În opinia lui Alfred Lindesmith ș i John Gagnon, consumul de droguri nu semnifică
întotdeauna o conduită deviantă, având în vedere faptul că noțiunea de devianță este
relativă, dependența de condiții de loc, de timp și de cel care o definește, înțelegând prin
aceasta că ceea ce pentru o anumită clasă socială, categorie ocupațională sau religioasă
înseamnă devianță, pentru o alta reprezintă o conduită normală. Lindesmith și Gagnon
arată că starea de anomie poate fi prezentă înainte ca individul să devină dependent de
droguri. Nu starea de anomie, care era prezentă și în secolul al XIX-lea, a determinat
fenomenul de dependență față de droguri, ci efectele unei politici oficiale represive și
disponibilitatea drogurilor în anumite arii, deci, schimbarea în oportunitățile utilizării
drogurilor. Autorii lansează ideea că accesul la droguri este o cauză mai importantă a
consumului și dependenței decât starea de anomie, aducând ca argument faptul ca în rândul
7

medicilor, asistentelor, farmaciștilor, se înregistrează rate înalte de dependență față de
droguri. (Rădulescu, 1999)
Teoria lui Alfred Lindesmith privind raportul dintre dependența față de droguri și
simptomele sindromului de abstinență
Alfred Lindesmith propune explicarea procesului de dependență față de opiacee
prin asocierea sa cu credința individului că în momentul întreruperii administrării drogului,
starea sa se va înrăutăți datorită instalării sindromului de abstinență. Așadar, individul
continuă să consume drogul și devine dependent pentru a evita apariția simptomelor
sindromului de abstinență. Pentru ca instalarea procesul de dependență să poată fi explicată
în acest mod, este necesar ca individul să fi trecut prin starea extrem de penibilă indusa de
sindromul de abstinență la opiacee și, mai mult, să conștientizeze această stare, deci să
intervină un element de natură cognitivă. (Rădulescu, 1999)
Teoria etichetării sociale a lui Erving Goffman – subculturile consumatorilor de
droguri
Conform teoriei învață rii sociale, efectele consumului de droguri sunt modelate de
o anumită subcultură și sunt invățate de către noul inițiat de la consumatorii mai vechi de
droguri. De cele mai multe ori, individul devine dependent la îndemnurile unor prieteni
consumatori. În acest mod, raționalizările utilizate pentru a justifica acest consumul de
droguri precum și senzațiile care trebuie să decurgă din acest consum, sunt învățate de la
alte persoane. Erving Goffman consideră că indivizii dependenți de droguri sunt "devianți
sociali", "eșecuri în scenele motivaționale ale societății". Atribuirea unui asemenea rol
puternic stigmatizant toxicomanului, îl obligă pe acesta să se asocieze cu alți indivizi
asemeni lui, pentru a putea adera la normele și valorile create de subcultura consumatorilor
de droguri și pentru a putea găsi un sprijin în aceste norme și valori. Includerea individului
în subcultura drogului va determina, de asemenea, schimbarea concepției de sine, facilitând
acestuia să se transforme într-un dependent de "cariera". Este vorba despre un proces de
stigmatizare, etichetare, a dependentului de droguri. "Cariera" unui individ dependent de
droguri se derulează în strada, în special în cartierele periferice ale oraselor, în compania
altor indivizi dependenți, care aderă la același sistem de norme și valori sociale și care iși
petrec majoritatea timpului în căutarea unor noi doze de drog, în desfășurarea unor
activități ilegale (prostituție, furt, spargeri, jocuri de noroc), activitățile convenționale
8

ocupând doar o mică parte din timpul lor.(Rădulescu, 1999)
Capitolui 2. Fundamentarea teoretico-metodologică a lucrării
2.1. Probleme actuale legate de consumul și dependența de droguri licite,
respectiv ilicite
2.1.1. Definirea și clasificarea drogurilor
Din punct de vedere farmaceutic, drogul poate fi definit ca o „materie de origine
vegetală, animală sau minerală, care servește la prepararea anumitor medicamente”.
(Drăgan, 2000). În acest sens, activitatea de drogare constă în „administrarea exagerată de
medicamente care duce la obișnuință, la necesitatea măririi continue a dozei, fapt care are
repercusiuni asupra organismului”. ( Abraham și colab., 2004)
În limbaj comun, prin drog se înțelege „orice substanță susceptibilă de a da naștere
toxicomaniei”. (Abraham si colab. , 2004)
Organizația Mondială a Sănătății definește drogul ca fiind „acea substanță care,
odată absorbită de un organism viu, poate modifica una sau mai multe funcții ale acestuia.”
(Drăgan, 2000)
Clasificarea drogurilor se face în funcție de anumite criterii, dintre care amintim :
originea produsului, regimul juridic și efectul produs asupra sistemului nervos central.
a.După originea produsului : (Abraham și colab., 2004)
– sintetice (produsele de plecare se obțin prin sinteză);
– semisintetice (produsele de plecare conțin și produși naturali);
– naturale (compuși naturali).
b.După regimul juridic : (Abraham și colab., 2004)
– licite (substanțe a căror fabricare și administrare sunt supuse controlului);
– ilicite (substanțe interzise).
c.După efectul produs asupra sistemului nervos central : (Abraham și colab., 2004)
– psiholeptice;
– psihoanaleptice;
– psihodisleptice.
2.1.2. Drogurile în perspectivă istorică
9

Consumul de droguri nu a apărut brusc. Încă din vremuri străvechi se foloseau
anumite plante în ritualuri magice, în cursul ceremoniilor religioase sau în scopuri
medicale. În literatura vedică se vorbește despre lichidul mistic numit soma, nectarul zeilor,
iar în mitologia greacă se face referire la ambrozie, crezându-se că cine o gustă devine
nemuritor. În China se foloseau cannabisul și opiul în tratamentele medicale. În India
cannabisul era folosit în anumite ceremonii religioase. Antichitatea cunoștea calitățile unor
plante, pe care le numeau uneori „divinatorii”: macul cultivat de egipteni, din care făceau
băuturi tămăduitoare sedative. În acest sens în Cartea a IV-a a Odiseei, Homer vorbește de
o băutură pe care fiica lui Zeus, Elena, îl face pe Menelau să o bea pentru a uita de cele rele
(Porot A. și Porot M.,1999).
Geto-dacii, strămoșii noștri, au folosit drogurile în cadrul ritualurilor religioase și la
vindecarea bolilor. Treptat s-au descoperit leacuri obținute din plante cu proprietăți toxice
și narcotice.
În prezent, producția și consumul de droguri au cunoscut o explozie extraordinară.
România a fost inițial o țară de tranzit, dar a devenit între timp o piață profitabilă de
desfacere a drogurilor. În timpul regimului comunist traficul ilicit de stupefiante nu a
afectat în mod deosebit țara noastră. După 1989, traficanții s-au îndrepatat spre căminele
studențești, acum sunt prezenți în baruri, discoteci și chiar la colț de stradă.
2.1.3. Situația actuală a consumului de droguri pe plan internațional și
național
Consumul de droguri la nivel internațional va fi descris în continuare prin
prezentarea a două studii, unul făcut la nivel mondial, iar altul la nivelul Uniunii Europene.
La nivel mondial , Departamentul Națiunilor Unite privind Drogurile și
Infracționalitatea a realizat în 2007 un raport privind situația drogurilor ilicite în lume
(2007 World Drug Report). Principalele concluzii ale acestui raport sunt următoarele:
-problema principală în ceea ce privește situația drogurilor la nivel mondial o
reprezinta heroina, urmată de cocaină; în Europa și Asia heroina continuă să fie
principala problemă, în America de Sud – cocaina, iar în Africa- canabisul;
-în perioada 2005-2006 piețele mondiale ale pricipalelor droguri ilicite au rămas în
general stabile; este notabilă stabilizarea observată în piața canabisului ;
10

-privind evoluția pe termen lung a producției de droguri interzise, s-a constatat o
descreștere; astfel, 42% din producția de cocaină și 26% din cea de heroină nu au
mai ajuns la consumatori;
-situația cea mai critică este expansiunea producției de heroină din zonele de conflict
în provinciile din sudul Afganistanului; în 2006 Afganistanul a fost țara
responsabilă de producția a 92% din producția globală de heroină. În cazul nici
unui alt drog producția nu este concentrată într-o singură zonă, cum este în
Afganistan.
La nivel european, Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie a lansat ,
la Bruxelles, Raportul anual 2007 privind situația drogurilor în Europa. Conform acestui
raport, după mai mult de un deceniu în care consumul de droguri a crescut, Europa ar putea
intra acum într-o fază caracterizată de mai multă stabilitate. Există indici care arată că s-a
produs o reducere a consumului de heroina și a consumului de droguri injectabile, dar, mai
ales, există date noi care sugerează că este posibil ca nivelul consumului de canabis să se fi
stabilizat. Cu toate acestea, mesajele pozitive sunt umbrite de numărul ridicat de decese
survenite ca urmare a consumului de droguri și de creșterea consumului de cocaina.
(Raportul anual 2007 privind situația drogurilor în Europa)
La nivel național, situația consumului de droguri va fi prezentată în continuare prin
prisma a două cercetări privind consumul de droguri, una la nivelul populației generale și
una la nivelul tinerilor cu varsta cuprinsă între 11 și 22 de ani.
În anul 2004, Agenția Națională Antidrog a desfășurat primul studiu privind
consumul de droguri în populația generală. Rezultatele finale ale cercetării au fost publicate
în anul 2005. Obiectivul studiului a fost acela de a obține informații privind dimensiunea și
tendințele consumului diferitelor droguri în populația generală din România, prin
determinarea prevalenței și stabilirea modelelor de consum. Metodologia s-a bazat pe
metodologia recomandată de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și
Dependenței de Droguri (EMCDDA – cu sediul la Lisabona), folosindu-se un chestionar.
Eșantionul stabilit a fost de 3.500 respondenți, reprezentativ național pentru populația țintă
– persoane cu vârsta cuprinsă între 15 si 64 ani, neinstituționalizată.
Rezultatele au arătat un consum de droguri ilegale predominant în rândul populației
tinere, prevalența consumului diferitelor droguri de-a lungul vieții înregistrând cele mai
11

ridicate procente pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 ani (cannabis- 3%,
cocaină- 1%, heroină- 0,5%, amfetamine- 0,6%), cu excepția prevalenței consumului de
ecstasy, raportat cu precădere de către tinerii de 15-24 ani (0,8% față de 0,3% în cazul
persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani). Populația în vârstă de peste 55 ani nu
a raportat experimentarea nici unuia dintre drogurile ilegale. Prevalența de-a lungul vieții a
înregistrat valori de 3-4 ori mai scăzute în rândul bărbaților decât al femeilor (procente
bărbati: femei – ecstasy 0,4% față de 0,1%, heroina 0,3% față de 0,1%, amfetamine 0,4%
față de 0,1%), exceptând cocaina care a înregistrat aceeași valoare în cazul ambelor sexe
(0,4%) și cannabisul cu un raport de 1,6 între bărbati și femei. (Raport Național privind
situația drogurilor 2007, Agenția Națională Antidrog)
În vederea elaborării și aplicării unor programe de prevenire adresate tinerilor,
organizația Salvați Copiii a desfășurat în ultimul trimestru al anului 2004 și primul
trimestru al anului 2005 un studiu intitulat “ Consumul de droguri în rândul tinerilor din
România”. Populația ținta a fost reprezentată de tinerii cu vârsta cuprinsă între 11 și 22 ani,
mărimea eșantionului la nivel național fiind de 2.500 respondenti. Autorii au descris
metoda de cercetare utilizată ca fiind o combinare de metode calitative (interviu, focus-
group) cu metode cantitative (chestionar), colectarea datelor pentru cercetarea calitativă
având loc în perioada iulie 2004 – ianuarie 2005, iar pentru cercetarea cantitativă în
perioada noiembrie – decembrie 2004. Rezultatele au indicat faptul că la nivelul întregului
eșantion, cei care au consumat vreodata un drog ilegal reprezintă 4%. Pe categorii de
vârstă, prevalența consumului de droguri de-a lungul vieții era de 1,1% pentru copiii în
vârstă de 11 -14 ani, 3,3% pentru tinerii în vârstă de 15-18 ani și 10,8% pentru tinerii în
vârstă de 19-22 ani. În cazul consumului experimental, marijuana a fost drogul cel mai des
menționat (2,5% dintre respondenti), urmat de calmante (0,5%) și heroină (0,4%).
Prevalența consumului de droguri în ultimele 12 luni, în funcție de drogul consumat a
înregistrat valori de 0,7% pentru marijuana, 0,4% pentru cocaină, 0,2% pentru ecstasy.
Pentru a determina care este opinia tinerilor referitoare la consumul și consumatorii de
droguri, autorii au realizat focus-grupuri. Majoritatea răspunsurilor (ex: „Sunt bolnavi”,
„Sunt drogați”) au indicat că tinerii apreciază consumatorii de droguri ca fiind persoane
bolnave.( Raport Național privind situația drogurilor 2007, Agenția Națională Antidrog)
2.1.3. Consumul, abuzul și dependența de alcool
12

Alcoolul este încadrat (în funcție de efectul la nivel psihic) în categoria de droguri
depresoare, alături de opioide, opiacee, analgezice, hipnotice, tranchilizante. După cum
menționează Griffith Edwards, în societate toate drogurile capăta un fel de ambalaj prin
imaginea populară, iar această imagine, pozitivă sau negativă, poate influența aprecierea
obiectivă a pericolelor și beneficiilor drogului respectiv. Astfel, la polul negativ se află
heroina, percepută de către societate drept cel mai periculos drog, iar la celălalt capăt se
află alcoolul. ”Venerația cu care este privit alcoolul într-o cultură […] determină orice
persoană ce se dezvoltă în respectivul mediu să aprecieze din ce în ce mai mult plăcerile
oferite de alcool și din ce în ce mai puțin riscurile consumului acestuia”.(Edwards, 2006)
Consumul de alcoolul poate afecta organismul fie ca o consecință a efectelor sale
toxice directe, fie din cauza deficiențelor nutritive sau vitaminice care însoțesc adesea
consumul intens de băutură. Cel mai grav efect direct al alcoolului este cel la nivelul
creierului. În doze foarte mari, alcoolul determină o stare de narcoză ce se deosebește clar
de somnul normal. În doze și mai mari, alcoolul devine o toxină cu efect letal. Decesul
intervine prin tulburări ale sistemului nervos central: centrul respirator al creierului este
paralizat, inima și circulația sanguină se prăbușesc. Un efect evident al alcoolului se
observă la nivelul vaselor sanguine care se dilată. Concomitent, se produce o contracție a
vaselor din interiorul organismului, pentru a păstra tensiunea arterială constantă. Pentru că
sângele se răcește mai repede la suprafața corpului, alcoolul accelerează pierderea de
căldură. În același timp, el paralizează centrul termogenezei în creier care reglează
temperatura corpului. Mulți alcoolici au înghețat în aer liber,devenind victime ale acestui
mecanism complex.( http://www.ana.gov.ro/rom/alcoolul.htm )
Griffith Edwards subliniază că principalul organ afectat de intoxicația cu alcool
este ficatul, boala declanșată fiind ciroza. Consumul intensiv de alcool este o cauză directă
a anumitor tipuri de cancer ale cavității bucale, faringelui și esofagului. În plus, alcoolul
contribuie la apariția cancerului mamar la femei. De asemenea, probabilitatea unui accident
cerebral crește datorită hipertensiunii cauzate de un consum abuziv de alcool. Un consum
exagerat al unei femei însarcinate poate afecta fătul nenăscut (sindromul alcoolic fetal).
(Edwards, 2006)
Pe lânga efectele directe asupra organismului, alcoolul are și efecte indirecte, dar
care nu trebuie trecute cu vederea. Astfel, Edwards arată că alcoolul este o cauză a
13

rănirilor. Ca rezultat al efectului său asupra timpului de reacție, coordonării și judecății,
alcoolul poate amplifica riscul producerii unor accidente. De asemenea, alcoolul contribuie
la comiterea unor infracțiuni. Spectrul infracțiunilor la care contribuie alcoolul începe de la
tulburarea liniștii publice și se încheie cu omoruri, în unele țări până la 30-40% dintre
condamnații pentru omucidere fiind sub influența băuturilor alcoolice în momentul
săvârșirii faptei. Un alt efect indirect al alcoolului pe care îl evidențiază autorul este faptul
că poate afecta mult aspectele vieții sociale, contribuind la problemele familiale,
destrămarea familiilor, pierderea locului de munca, apariția dificultăților financiare și
pierderea locuinței. (Edwards, 2006)
Consumul excesiv de alcool generează dependență, sclavie față de un compus
chimic. Acestă dependență se recunoaște prin: (Abraham și colab., 2004)
– stabilirea priorităților. Scopul principal al unui alcoolic este acela de a bea, pentru
aceasta fiind capabil de orice sacrificii. Orice altă activitate este lăsată de o parte, chiar
dacă efectele negative sunt previzibile.
– toleranță. Efectul scontat se obține prin consumul unor cantități din ce în ce mai mari de
alcool.
– simptomele abstinenței. În momentul în care se oprește consumul de alcool se instalează
sevrajul caracterizat de simptome neplăcute cum ar fi tremurăturile, insomnia, agitația.
Reluarea consumului duce la încetarea acestor simptome.
– disperarea. Este nevoia copleșitoare de a bea chiar și în momentul în care se consumă
alcool.
– conflictul interior. Alcoolicul poate conștientiza că acest consum îi creează probleme și
încearcă să renunțe la alcool. Uneori reușește, dar dacă începe să bea din nou nu se mai
poate abține.
– problemele exterioare. Alcoolicul se confruntă cu probleme în relațiile personale și
profesionale.
Dependența de alcool este greu de definit în termeni simpli și există multe cărti care
încearcă să explice cum să diagnosticăm dacă o persoană a devenit dependentă de alcool
sau alte droguri. O definiție mai formală a alcoolismului este cea formulată de autorul
Gavril Cornuțiu: o fixare comportamentală progresivă, adică “acea stare în care unui
14

individ după ce a consumat în mod regulat, un timp variabil, o substanță, îi este foarte
dificil sau imposibil de a stopa singur consumul”. (Cornuțiu, 1994, p. 22)
Dependența de alcool se manifestă la două nivele, nivelul psihic și nivelul fizic.
Autorul mai sus menționat descrie aceste două nivele. Astfel, dependența psihică este acea
fixare comportamentală în care , după un consum regulat, apare dorința greu de stăpânit de
a continua consumul, în ciuda dificultăților funcționării familiale, sociale și ocupaționale
care apar. Stoparea consumului produce urmatoarele simptome psihice: anxietate,
iritabilitate, insomnii, neliniște, depresie. Dependența fizică este definită ca acea stare în
care nu numai că stoparea consumului este imposibilă prin voință, dar stoparea lui forțată
generează apariția simptomelor somatice caracteristice unei boli (hipertensiunea arterială,
transpirația profundă, tremurături, dureri la nivelul întregului corp). (Cornuțiu, 1994)
2.1.4. Tutunul: consum și dependență
Societatea de azi coexistă cu o serie de droguri, unele extrem de nocive, altele mai
puțin, toate având însă în comun faptul că măsurile de control sunt lăsate în seama unui set
de regulamente care nu includ măsuri penale și în special, în seama moravurilor, bunului
simț și responsabilității oamenilor. Este cazul drogurilor legale- alcoolul , tutunul și
cafeaua. Dacă această detașare este oarecum acceptabilă în cazul cofeinei, luând în
considerare alcoolul și tutunul, constatăm că acțiunea lor combinată provoacă în întreaga
lume un adevarat masacru legal.
La fel ca și alcoolul, tutunul, în cei cinci sute de ani de răspândire în întreaga lume,
a fost îmbrățișat cu stimă de către toate societățile. După cum arată autorul Griffith
Edwards, tutunul a fost asociat de-a lungul secolelor, unei multitudini de imagini provenite
din diferite culturi în care a penetrat. Printre acestea autorul amintește “pipa lungă de lut
din tavernele secolului al XVII-lea, […], ghemotocul de tabac mestecat de marinar,
țigaretele din anii 1920 ce simbolizau emanciparea femeii, filmele timpurii și bucla de fum
ca fundal al scenelor romantice, încăperile pline de fum în care se pun la cale diverse
planuri politice dubioase, bărbatul cu pipa ce simboliza cetățeanul de vază, tipul din
reclamele Marlboro […]”(Edwards, 2006, p 51). Astăzi însa, numeroasele studii arată că
această substanță este o cauză a morții la scară apocaliptică. În fața unui pericol atât de
mare la adresa sănătății și vieții umane, acest viciu este în continuare universal și continuă
să se răspândească. Adolescenții sunt în continuare înclinați să se apuce de fumat, iar
15

majoritatea adulților nu reușesc să renunțe la acest obicei decât când sunt despărțiți de el de
o moarte prematură.
Faptul că nicotina este un drog ce provoacă dependență este fundamental pentru
înțelegerea motivului pentru care consumul său s-a răspândit în întreaga lume atât de rapid,
precum și a motivului pentru care consumatorului îi este atât de greu să renunțe și să nu se
mai reapuce de obiceiul de a fuma. Edwards susține că în ultimii ani s-au strâns suficiente
dovezi pentru a demonstra că nicotina este , din toate punctele de vedere, un drog capabil
să induca un sindrom de dependență. Autorul a descris câteva dintre aceste dovezi, astfel:
(Edwards, 2006)
– doar aproximativ 5 % dintre cei care fumează pot renunța în orice moment la țigări; marea
majoritate a fumătorilor ajung în scurt timp la o cantitate personală fixă, cuprinsă în general
între douăzeci și teizeci de țigări pe zi și le vine foarte greu să reducă aceste cantități sau să
renunțe.
– aproximativ 50% dintre cei care se lasă de fumat se reapucă în mai puțin de o săptămână,
și în ciuda eforturilor repetate , doar jumătate din totalul fumătorilor reușesc să renunțe la
acest obicei înaintea vârstei de șaizeci de ani.
– mulți fumători vor să-și fumeze prima țigară a zilei odată cu micul dejun sau înainte de a
se da jos din pat; acest comportament seamănă cu filosofia “cui pe cui se scoate” a
alcoolicului sau cu gestul nerăbdător de a apuca seringa al consumatorului de heroină.
– simptomele de sevraj apar atunci când nivelul acestui drog în sângele dependenților de
nicotină scade pe parcursul nopții sau în cazul unei încercări de renunțare la acest viciu.
Simptomele ating un maxim la aproximativ trei zile de la oprirea consumului și includ
neliniștea, iritabilitatea, și o dorință puternică de a relua consumul. Simptomele continuă
vreme de până la patru săptămâni după renunțarea la fumat, o perioadă mai lungă decat în
cazul majorității drogurilor.
Substanța din tutun cu cel mai nociv efect asupra sănătății fumătorului este
gudronul. Acesta conține o varietate de substanțe chimice cancerigene care, la fiecare
inhalare, sunt pulverizate pe țesuturile ce căptușesc căile respiratorii. Modul de preparare și
maturare al tutunului, temperatura înalta de ardere și contactul îndelungat cu aceste
substanțe periculoase se combină pentru a face din țigări cel mai periculos mod de
administrare a nicotinei. Gudronul nu este însa singurul produs toxic al combustiei
16

tutunului: însăși nicotina prezintă anumite riscuri pentru sănătatea umana, în special pentru
inimă și vasele de sânge, iar monoxidul de carbon inhalat are un potențial distructiv.
(Edwards, 2006)
Un raport realizat în Suedia în mai 2005 numit “Stoparea fumatului în rândul
adolescenților- ce putem face?” prezintă modul în care se dezvoltă dependența de nicotină,
pornind de la consumul experimental, la consumul ocazional și ajungând la consumul
zilnic. În acest proces, adolescenții parcurg cinci stadii. Aceste stadii sunt experimentate de
orice fumător și sunt parcurse în general în timpul adolescenței :
1. Stadiul preparatoriu, în care sunt formate atitudinile și cunoștințele legate de tutun.
2. Stadiul de încercare inițială ce include primele 2-3 țigări fumate.
3. Stadiul experimental, caracteriza t de consum neregulat de tutun în decursul unei
perioade extinse de timp ( de exemplu fumatul doar la petreceri).
4. Stadiul fumatului regulat, ce poate include patternuri sporadice ale fumatului, în timpul
weekend-ului sau în anumite părți ale zilei, dar fără semne ale adicției.
5. Stadiul dependenței de nicotină, include o nevoie internalizată și regulată de nicotina, ce
se traduce printr-un consum regulat, de obicei zilnic. (Raport al “National Insitute of Public
Heatlh Sweden”, “Stoparea fumatului în rândul adolescenților- ce putem face?”,2005)
2.1.5. Canabinoidele
Canabinoidele sunt droguri cu efect perturbator asupra sistemului nervos central,
facând parte din clasa drogurilor psihodisleptice. Planta din care sunt produse este cânepa.
Cânepa (cannabis sativa) are plante femelă diferite de plante mascul și este originară din
Asia Centrală, de unde s-a răspândit în celelalte țări. Planta femelă secretă în jurul
vârfurilor înflorite o rășină dotată cu proprietăți fiziologice active. Substanța chimică din
această plantă, ce este responsabilă pentru efectele drogului, a fost identificată a fi delta-9-
tetrahidrocannabinolul, abreviat de obicei THC. (Porot A. Și Porot M., 1999)
Cannabisul se utilizează sub trei forme (Porot A. Și Porot M., 1999) :
a. .rășina secretată este modelată în plăci sau mici batoane în vederea consumării;
b. cânepa ca atare este culeasă și uscată, tocată și amestecată apoi cu anumite
sorturi de tutun. Ea poartă denumiri diferite: bhang și ganja (India), kif (Algeria, Maroc),
marijuana (America).Toate acestea au grade diferite de toxicitate : marijuana este relativ
17

slabă și analoagă cu bhang-ul. Ganja este de trei ori mai puternică decât bhang-ul, iar
hașișul este de două-trei ori mai puternic decât ganja.
c. hașiș lichid care se administrează prin injectare sau pe cale orală
Preparatele utilizate de toxicomani se clasează în trei categorii : drogurile de fumat
sub formă de ierburi sau bastonașe transformate în pudră și amestecate în tutun, rulate apoi
sub formă de țigări numite „joint”, droguri de băut și droguri de mâncat sub formă de
dulciuri.
Beția cannabică a fost descrisă ca având mai multe faze. Prima este faza de
excitație euforică. La o oră sau două de la ingerare subiectul manifestă o senzație de
bunăstare fizică și morală, de mulțumire interioară, de fericire intimă și imposibil de
definit. Această fericire profundă este expansivă și comunicativă. A doua fază este cea de
exaltare senzorială și afectivă. Ea se manifestă printr-o acuitate crescută a percepțiilor ce dă
naștere unor halucinații. Individul este extrem de susceptibil trecând de la tandrețe, la
impulsivitate bruscă cu ieșiri agresive. În această fază noțiunile de timp și spațiu sunt
profund perturbate, timpul se micșorează, distanțele se măresc. Faza extatică este de
beatitudine liniștită, traversată uneori de viziuni. După câteva ore de la destinderea extatică
subiectul adoarme. (Abraham și colaboratorii, 2004)
Folosirea uzuală a cannabisului duce la dependență. În această fază pot surveni
episoade acute cu accese de agitație delirantă, pusee anxioase și reacții criminale. Adesea,
episoadele acute se prelungesc printr-o stare de apatie, de indiferență, de atenuare a
afectivității. Efectele de sevraj pot include agitație, insomnie, iritabilitate și anxietate.
Intoxicația cronică impune dezintoxicare și izolare, dar recidivele sunt destul de frecvente.
Părerile actuale privind efectele nocive ale drogului și riscul dependenței sunt
împărțite. Autorul Edwards îsi justifică punctul de vedere, susținând că argumentele lui
sunt foarte bine documentate prin studii experimentale. Astfel, canabisul este cauza unor
afecțiuni psihice, crește riscul apariției unor leziuni cerebrale subtile, poate cauza afecțiuni
respiratorii, poate cauza cancer( fumul de canabis este cu aproximativ 50% mai încărcat cu
substanțe cancerigene decât fumul de tutun), este o poartă de acces către alte droguri
periculoase. (Edwards, 2006)
2.1.6. Cocaidele
18

Cocaidele sunt droguri cu efect stimulator asupra sistemului nervos central și fac
parte din clasa psihoanalepticelor. Planta din care sunt produse este arborele numit
Erythroxylon coca.
Frunzele de coca sunt utilizate de baștinașii din America de Sud ca stimulent ușor,
conținând 0,5-1% cocaină. Mestecate, acestea suprimă senzația de foame și oboseală.
Consumatorii indigeni din principalele zone unde se cultiva coca, Columbia, Peru,
Ecuador, Bolivia și Brazilia, apelau la această substanță pentru energia și rezistența
necesare muncilor agricole dificile sau în cazul muncilor trudnice din minele de argint.
Cocaina este un stimulent puternic, un alcaloid extras din frunzele arbustului de
coca. A fost extras pentru prima dată din frunze( sub formă de hidroclorură de cocaină) de
un chimist german, Albert Niemann, în anul 1860. Cocaina oferă senzația subiectivă a
creșterii performanțelor și forței fizice, precum și creșterea obiectivă a anduranței și a
nivelului maxim de solicitare, până la epuizarea totală a rezervelor psihice ale individului.
Sub acțiunea continuă a cocainei, nevoia de somn și de foame sunt neglijate, astfel încât
individul poate renunța mai mult timp la aportul alimentar. Sentimentul de oboseală și
epuizare dispare, dispoziția se ameliorează iar mobilizarea crește. Toate acestea pot fi însă
susținute doar un timp limitat. Slăbirea, oboseala, epuizarea, degradarea fizică și,
insuficiența funcțională sunt consecințele utilizării pe timp îndelungat a substanței, pe
lângă care apare dependența psihică severă, care la nicio substanță nu se instalează atât de
puternic, în timp atât de scurt ca la cocaină. Dependenții de cocaină prezintă alterări ale
caracterului, tipice dependenței. Pot apărea leziuni cerebrale grave, cum ar fi
encefalomalacia ("înmuierea substanței cerebrale"), ce duc la demență. În stadiul final
apare o dezintegrare fizică totală. ( http://www.ana.gov.ro/rom/tipuridroguri.htm )
Crack-ul este o formă mai ieftina a cocainei, este cocaina cartierelor sărace din
SUA. Baza de cocaină din care se produce crack-ul este amestecată cu praf de copt și apă,
toate acestea fierbându-se opt minute. Prin această multiplicare a cocaine, care ar trebui să
slăbească eficiența drogului, are loc tocmai amplificarea efectelor principale ale cocainei.
Astfel, în cativa ani, crack a devenit un drog devastator al prezentului.
(http://www.ana.gov.ro/rom/tipuridroguri.htm )
2.1.7. Opioidele
19

Clasa drogurilor psiholeptice este reprezentată de acele droguri care au un efect
stimulator asupra sistemului nervos central. Din această categorie fac parte opiul și
derivații săi.
Opiul se extrage din secreția capsulelor coapte a macului alb (Papaver
somniferum). Această secreție, după ce este lăsată la uscat, se modelează sub formă de
bulgări și se comercializează în această formă. Opiul conține aproximativ 40 de substanțe
active diferite (numite alcaloide), cea mai importantă fiind morfina, ce reprezinta 10% din
produsul brut. Originile acestei substanțe au fost descoperite de arheologi în secolul al
XIX-lea, într-un sit neolitic din sudul Spaniei. Aceștia au găsit dovezi ale existenței unui
popor ce așeza în morminte, alături de alte obiecte specifice, teci de mac. Originea acestor
dovezi a fost situată în jurul anului 4200 î.Hr. Opiumul a fost folosit de-a lungul istoriei ca
tratament pentru diferite boli, apoi în cadrul unor ritualuri, iar în cele din urmă ca sursă de
plăcere (Edwards, 2006). Opiumul este în general fumat în pipe speciale și în cazuri mai
rare ingerat sau injectat. Efectele dorite de consumatori, deși neplăcute pentru începători
(greață, amețeli, dureri de cap), sunt excitare trecătoare, euforie, senzația de bine și
indiferență. Aceste efecte durează 6–8 ore. Efectele nocive sunt amețeli, vărsături, cefalee,
insomnie, probleme respiratorii precum și alte disfuncționalități organice putând genera
decesul consumatorului în urma sincopei cardiace. Consumul de opiu generează toleranță,
dependență psihică și fizică. ( http://www.ana.gov.ro/rom/tipuridroguri.htm )
Morfina (etimologia cuvantului pleacă de la numele zeului roman al somnului,
Morfeu) este compusul cel mai activ al opiului, fiind un alangezic puternic cu efect
narcotic. Este utilizată frecvent în medicină, pentru calmarea durerilor insuportabile, în
special în cazul bolnavilor incurabili. Pentru efectele sale, morfina a fost considerată timp
de 100 de ani cel mai bun analgezic cunoscut de omenire. În multe lucrări de specialitate
este numită “arhetipul drogurilor” , pornindu-se de la ideea că ea este substanța de referință
pentru măsurarea puterii analgezice a celorlalte droguri. Morfina generează consumatorului
o stare de bine, euforie, pasivitate și amorțeală iar ca efectele sale nocive sunt
asemănătoare cu cele ale opiului, putând genera moartea prin stop respirator. Generează
dependență psihică, fizică și toleranță. (Bercheșan și Pletea, 1998)
Heroina este, fară indoială, cel mai puternic alcaloid al opiului. Introdusă în
medicină în anul 1898 de firma germana „Bayer”, heroina s-a făcut cunoscută de la început
20

ca un analgezic puternic și un remediu foarte eficace contra tusei, problemelor respiratorii
ale astmaticilor și tuberculoșilor, folosindu-se de asemenea pentru dezintoxicarea
morfinomanilor. Fiind o substanță puternic toxicogenă, cu acțiune directă asupra sistemului
nervos central, heroina nu se mai fabrică licit în nicio țară din lume, datorită interdicției
Organizației Mondiale a Sănătății de a mai fi folosită. Cu toate acestea, ea domină piața
ilicită a drogurilor din întreaga lume, fiind produsă în laboratoare clandestine (Bercheșan și
Pletea, 1998). Provoacă aceleași efecte ca opiul și morfina, dar de o factură mult mai
pronunțată, dependența fiind indusă foarte rapid. Pe termen lung se pot constata tulburări
organice importante precum hemoragii, pneumonii infecțioase, septicemie, hepatită virală.
Datorită folosirii în comun a seringilor între toxicomani, cel mai mare pericol pe care îl
prezintă consumul de heroină este infectarea cu HIV. Sindromul de sevraj este de
asemenea chinuitor pentru heroinoman, manifestându-se prin hipersecreție nazală,
lacrimală, sudoripară, spasme și dureri musculare, crampe abdominale, diaree, deshidratare
intensă și o puternică angoasă. Supradozarea sau folosirea unei doze de heroină de o
puritate ridicată poate fi fatală consumatorului prin depresiune respiratorie marcantă, stare
de șoc, comă. (http://www.ana.gov.ro/rom/tipuridroguri.htm )
2.1.8. Drogurile psihedelice
Cunoscute și sub denumirea de „droguri halucinogene”, în rândul psihedelicelor se
înscriu, mai ales dietilemida acidului lisergic (LSD) , fencyclidina, psilocybina și unele
amfetamine substituite la nucleul benzenic. (Ecstasy).
L.S.D. este ușor de sintetizat în mod aproape artizanal. Este un produs incolor,
inodor și insipid care acționează chiar și în cantități de micrograme. Efectul dominant al
intoxicației lisergice este halucinator. Experiența durează între șase și douăsprezece ore.
Adepții acestui drog sunt, de obicei, tineri intelectuali de 18-25 de ani, băieți și fete.
(Richard și Senon, 2005).
Efectele raportate de utilizatorii de L.S.D. sunt: dezinhibiția comunicării, modificări
ale percepțiilor cu tulburări vizuale și auditive, modificări ale noțiunii de timp. Subiectul
care a consumat L.S.D. face deseori o bună prezentare a iluziilor și halucinațiilor sale, dar
spune că se simte detașat de sine. Subiectul recunoaște interlocutorul, răspunde adecvat
întrebărilor. Nu sunt posibile acțiunile complexe, concentrarea atenției este dificilă.
Noțiunile de timp și spațiu sunt perturbate: duratele și distanțele sunt apreciate greșit.
21

Dispoziția este variabilă, ea trece de la euforie la anxietate, de la anxietate la impulsivitate.
Comportamentul este caracterizat de inerție și de lipsă de reacție. (Vintilă, 2004)
Amfetaminele sunt droguri care accelerează funcționarea organismului. Efectele
fizice ale amfetaminei sunt similare cu cele ale altor droguri stimulente. Consumatorii
experimentează sentimente de euforie, alertă crescută și o energie crescută. Crește
activitatea cardiacă, respiratorie și presiunea sanguină, senzațiile de oboseală și foame sunt
diminuate. Pot apărea palpitații. Apar tulburări de vorbire, cu alternanță de vorbire
precipitată, agitată și încetinită. Dozele mari pot duce chiar la colaps fizic. Amfetaminele
doar anulează nevoia de odihnă și mâncare, nu o suplinesc. Amfetaminele produc inițial
plăcere fizică, așa încât consumatorii doresc să repete consumul de drog. Consumul de
amfetamine sporește încrederea în sine, ducând la ignorarea realității și a limitelor
personale, consumatorii crezând că sunt capabili să realizeze obiective pe care nu le pot
îndeplini în stare normală. Amfetaminele provoacă dependență, în lipsa consumului apar
simptomele de sevraj : epuizarea severă, somn profund ce durează 24-28 de ore, depresie
profundă, reacții anxioase. (Vintilă,2004)
Ecstasy (MDMA) este vândut sub formă de comprimate albe sau cafenii. Ecstasy
oferă o minunată stare de bine, căldură, iubire și experiență empatetică. Simțurile rămân
clare, emoția este intensificată, gelozia și neîncrederea sunt înlocuite cu un sentiment al
dragostei universale. Dezamăgitor, însă această primă experiență nu va mai fi trăită la fel
de intens niciodată. Contrar unei opinii răspândite, MDMA nu este afrodisiac, dar permite
înlăturarea inhibițiilor sociale, cu o creștere a sezualității și a nevoilor de contacte
intelectuale și fizice, asociate cu o scădere a anxietății și a caracterului defensiv. După
administrare mulți consumatori descriu o perioadă de dezorientare de aproximativ 30 de
minute, urmată de o perioadă de stimulare euforică de 3 până la 6 ore, în care comunicarea
cu o altă persoană este ameliorată, perioadă ce se caracterizează prin abolirea senzației de
oboseală și prin tulburări de memorie. Această fază produce o stare de epuizare și de
depresie de aproximativ opt ore, care uneori poate favoriza utilizarea altor droguri pentru
înlăturarea efectelor (Richard și Senon, 2005).
2.1.9. De ce încep adolescenții să consume droguri
Creșterea accelerată a toxicomaniei în rândul tinerilor s-a încercat a fi explicată de
numeroși sociologi și medici. Unii au explicat pătrunderea în circuitul infernal al
22

toxicomaniei prin curiozitate, prin încercarea de a brava, de a afișa cunoștințe și experiențe
proprii într-un domeniu așa-zis “la moda”. În alte cazuri tinerii iau o țigară de marijuana
pentru că așa fac alții. Alții sunt atrași în mrejele narcomaniei sub influența unor
dezamăgiri , a unor dificultăți pe care le întâmpina și cărora nu știu să le facă față. Dar
aceste motivări nu pot oferi răspunsuri decât în cazuri individuale, neputând lămuri
întreaga arie a fenomenului.
Explicații mai ample ale acestui fenomen sunt prezentate de către Dic Boboian in
“Pașaport pentru infern” Deși cartea a fost editată acuma mai bine de 30 de ani, am
considerat aceste explicații relevante și pentru societatea de astăzi. Astfel, autorul prezintă
trei cauze majore care concură la formarea unui consumator de droguri: 1) piața care
furnizează stupefiante; 2)mediul care favorizează sau cel puțin tolerează folosirea
drogurilor; 3) o anumită predispoziție individuală față de viciu. Autorul subliniază că
existența cumulativă a cel puțin doi dintre factorii enumerați mai sus generează nemijlocit
narcomania juvenilă. (Boboian, 1970).
Articolele actuale ce abordează tema cauzelor care îi determină pe adolescenți să se
drogheze descriu o varietate de astfel de cauze. În primul rând, adolescența este o perioadă
caracterizată de nevoia de identificare, de a găsi și întelege pe sine și pe cei din jur. Este
vârsta experiențelor personale, iar drogul are de multe ori forma unei astfel de experiențe.
Un aspect deosebit în căutarea cauzelor consumului de droguri în rândul adolescenților este
faptul că drogul începe să fie din ce în ce mai prezent în principalele grupuri în care se
poate afla adolescentul la această vârstă: anturajul și școala. Este ceea ce determină
formarea unui model biopsihosocial, care este dezvoltat de interacțiunea dintre factorii
psihologici, de mediu și cei fiziologici. Astfel, schimbările datorate dependenței trebuie
interpretate prin raportarea nivelului individual la contextul sociocultural în care are loc
comportamentul.
În profilul psihologic al tânărului consumator domină trăsăturile nevrotice,
dependența afectivă, intoleranța la frustrare, angoasele de separație, izolarea și dependența
fizică, iritabilitatea și timiditatea. Soluția pe care adolescentul o găsește pentru rezolvarea
acestor conflicte interioare este retragerea într-o lume construită, determinată și întreținută
de drog. (Campbell, 2002)
23

2.2.Modele ale comportamentelor de risc, respectiv ale comportamentelor
protective în ce privește abuzul și dependența de droguri
Factorii de risc ai dependențelor de droguri au fost descriși și clasificați de diverși
autori. În lucrarea de față am propus clasificarea facută de Hawkins și
colaboratorii(Hawkins et all, 1996 citati in Cicu ,2000). Astfel, factorii de risc în consumul
și abuzul de droguri sunt grupați în două mari grupe: factori contextuali și factori
individuali.
2.2.1. Factori de risc contextuali
Persoanele și grupurile există și se dezvoltă în contexte sociale marcate prin valori
și structuri ale societătii. De exemplu, schimbări în normele culturale, în perceperea
anumitor comportamente și schimbări ale aspectelor economice relaționate cu drogurile, au
demonstrat a fi asociate cu schimbări în comportamentele de consum de droguri și în
prevalența globală a consumului diferitelor substanțe psihoactive, inclusiv drogurile legale.
Principalii factori de risc contextuali sunt: (Cicu, 2000)
-Legile și normele sociale favorabile comportamentelor de consum și abuz.
O legislație foarte permisivă și favorabilă intereselor economice care mențin diferite afaceri
relationate cu drogurile, împreuna cu o înalta toleranță socială cu privire la fiecare
substanță sunt factori contextuali cheie favorabili consumului și abuzului de diferite
substanțe psihoactive. În cazul drogurilor legale, de exemplu, este amplu demonstrat că o
serie de măsuri cum sunt restrângerea numărului punctelor de vânzare și a orarelor de
vânzare, creșterea prețurilor (prin legislație și impozite), legislația care limitează vârsta de
vânzare și limitarea locurilor publice de consum, etc., au un efect important de limitare a
consumului.
-Disponibilitatea
Este relaționată cu aspectele normative și legale, dar poate fi considerată și un factor
independent. De exemplu, faptul că un drog este sau nu legal determină o mai mare sau mai
mică disponibilitate și consum global. Gradul de disponibilitate (numărul și accesibilitatea
punctelor de vânzare, eficiența mecanismelor de promovare și distribuție etc.) atât pentru
drogurile legale cât și pentru cele ilegale, constituie un factor de risc independent, odata
evidențiați alți posibili factori de confuzie, cum ar fi puterea de achiziție a indivizilor sau
alte caracteristici individuale.
24

–Extrema deprivare socială
Rezultatele studiilor arată că anumiț i indicatori de dezavantaj social, precum sărăcia,
aglomerările umane și condițiile de viață proaste sunt asociate cu un risc crescut de
comportamente antisociale. O lectura simplistă a acestor rezultate a condus la interpretarea
că sărăcia este un factor per se pentru consumul de droguri. Fără îndoială, acest stereotip
nu a fost confirmat prin cercetările centrate pe studii comparative între clasele sociale. În
acelasi timp, diverse studii au demonstrat că educația superioară a părinților, un loc de
munca bun al acestora sau o mai bună disponibilitate materială pentru cheltuieli personale
se pot prezenta asociate cu un mai mare consum de alcool, tutun sau marihuana printre
adolescenții ce provin din astfel de medii. În acest cadru, deprivarea socială se poate
considera un factor de risc – pentru abuzul de droguri pe temen lung – în cazul în care exista
sărăcie extremă și, se asociază cu alte tipuri de probleme personale și familiale.
– Dezorganizarea în mediul social imediat
Când o populație este înfruntată cu schimbări culturale bruște, se produce o sensibilă
deteriorare a abilitaților familiei pentru a transmite valori prosociale copiilor și
adolescenților. Această deteriorare a rolului socializator al contextului social apropiat
(familie, cartier, rețele sociale de sprijin) pot conduce la probleme legate de abuzul de
alcool.
2.2.2. Factori de risc individuali și interpersonali
Odată eliminați posibilii factori de confuzie, precum apertenența la un grup
determinat sau o clasă socială și expunerea la norme sociale schimbătoare în timp,
cercetările disponibile până acum au permis identificarea a diverși factori de risc de
caracter individual.
Factorii de risc detaliați în continuare se evidențiază ca fiind asociați consumului și
abuzului de droguri. (Cicu, 2000)
a. Factori fiziologici
Cunoștințele despre factorii de risc genetici sunt încă limitate, chiar dacă se dispune
de evidențe provenite din studii (pe animale sau gemeni) cu privire la predispoziția
ereditară la abuzul de anumite substanțe psihoactive (ex. alcool).
b. Factori psihologici
25

Unele studii semnalează existenta unei relații pozitive între anumite caracteristici
psihologice și comportamentele de consum și abuz de droguri, de exemplu, căutarea de
senzații noi, un prag scăzut în evitarea durerii – rănirii (capacitate scăzută de evitare),
incapacitatea de a controla emoțiile, labilitate emoțională sau agresivitate și ostilitate. Fără
îndoială, analizate împreună, evidențele disponibile cu privire la importanța acestor factori
sunt încă contradictorii. Împotriva a ceea ce se credea inițial, nu s-au găsit asocieri pozitive
între consumul de droguri și simptomatologia de anxietate, depresie sau stima de sine
scăzută, în timp ce alte studii au adus evidențe asupra faptului că labilitatea emoțională
pare a fi mai degrabă o consecință a abuzului de droguri decât o cauză.
c. Atitudini și comportamente familiale permisive cu privire la droguri
Consumul de droguri care se produce în familie influențează consumul de droguri
de către copii și adolescenți. Modelarea exercitată de către părinți prin propriul lor consum
influențează într-un mod important consumul de droguri de către copii. Această asociere
pozitivă a fost în mod consistent observată atât pentru drogurile legale cât și pentru cele
ilegale. Diverse studii indică relația pozitivă existentă între apartenența la unități familiale
unde cel puțin unul dintre părinți este consumator de droguri și dezvoltarea pe termen lung
a unor probleme de dependență de droguri.
d. Disfuncții educative ale familiei/ Stiluri parentale inconsistente
Diverse studii arată relația existentă între ineficacitatea sau inconsistența în
dezvoltarea rolurilor părintești și a funcțiilor familiei în stabilirea de norme de
comportament în familie și problemele de abuz de droguri, mai ales la copii care prezintă
vreun tip de comportament dezadaptativ (tulburări de atenție, iritabilitate și agresivitate).
Nu este clar, însă, că, în general un stil educativ permisiv, precum atitudini permisive cu
privire la consumul de droguri de către copi, influențează în mod direct inițierea și
menținerea ulterioară a consumului de droguri
e. Lipsa unor legături afective familiale
Absența părinților sau unor tutori capabili să ofere suport emoțional pozitiv copiilor
lor, adică, absența unor legături afective puternice în mediul familial poate fi relaționat cu
dezvoltarea unor comportamente de abuz de droguri pe termen lung.
f. Eșecul școlar
26

Randamentul școlar scăzut a fost identificat ca factor de predispoziție al frecvenței
și intensității consumului de droguri. Pe de altă parte nu există nicio evidență că un
coeficient intelectual scăzut ar fi un factor predictiv pentru abuzul de droguri.
g. Angajament scăzut față de școală
Diverse studii indică o relație inversă între abuzul de droguri și integrarea școlară
și/sau existența expectativei de continuare a studiilor secundare.
h. Asocierea cu colegi care consumă droguri (anturajul)
Consumul de droguri de că tre grupul de egali este unul dintre factorii asociat cu
consistența cea mai mare pentru consumul individual, fără îndoială însa, evidențe recente
relevă că relația între afilierea la un grup și consumul de droguri nu este o relație
unidirecțională (influența grupului asupra individului) ci, în acest sens, se produce o relație
biunivocă (indivizii tind să se integreze în grupuri cu aceleași afinități), și, în mod normal,
intrarea în grupuri fără norme se produce înaintea inițierii consumului de droguri.
i. Atitudini favorabile consumului de droguri
S-a observat o relație pozitivă î ntre debutul consumului de droguri și menținerea
atitudinilor și credințelor pozitive cu privire la droguri. Rareori adolescenții încep să
consume droguri fără a porni de la convingerea că beneficiile potențiale ale consumului
sunt mai mari decât posibilele costuri.
j. Debutul timpuriu al consumului de droguri
Studiile epidemiologice au oferit informații suficiente pentru a demonstra că
intensitatea și frecvența consumului și abuzului precum și dezvoltarea problemelor legate
de dependență va fi mai mare cu cât vârsta de debut este mai mică.
2.2.3. Factori de protecție contextuali (Cicu, 2000)
a. Promovarea și întărirea abilităților sociale . Disponibilitatea unui mediu social
de suport și întărirea abilităților copilului de a înfrunta succesivele provocări pe care le
presupune integrarea socială (familia, sisteme de suport social exterior). Acesta trebuie să
promoveze și să întărească abilității sociale în timpul copilăriei și adolescenței, prin
întărirea valorilor pozitive.
27

b. Legătura cu instanțele prosociale . Existența unor legături emoționale puternice
cu instanțele socializatoare, precum familia, școala, biserica sau alte instituții cu caracter
social, și participarea activă la activitățile acestor instanțe sociale.
c. Valori prosociale . Menținerea unor valori prosociale din partea grupului de egali
dar și aprecierea pozitivă a grupului de către părinți sau tutori.
2.2.4. Factori de protecție educativi (Cicu, 2000)
a. Randamentul școlar. Existența unui randament școlar satisfăcător cu aspirații și
expectative rezonabile de a continua studiile.
b. O bună legătură cu școala. Existența unei legături afective pozitive cu școala
și/sau cu profesorii.
2.2.5. Factori de protecție familiali (Cicu, 2000)
a. Legatura emoțională . Existența unor legături emoționale puternice între
părinți/tutore și copii.
b. Participarea. Prezența părinților/tutorilor în viața copiilor: participarea
importantă a acestora la activitățile copiilor.
c. Norme familiale consistente . Existenta unor norme familiale generale, clare și
stabile.
d. Supervizare. Supervizarea părintească asupra vieții copiilor.
2.2.6. Factori de protecție indivi duali (Cicu, 2000)
a. Rezolvarea problemelor. Capacitatea individuală a copilului sau adolescentului
de a rezolva probleme și sentimentul de autoeficiență.
b. Interiorizare normelor. Capacitatea individuală de a interioriza norme sociale cu
privire la controlul consumului de droguri.
2.4. Programe de prevenție a consumului de droguri în rândul adolescenților
2.4.1. Modele de acțiune pentru prevenție
1) Interactive stress model- C Horman
Acest model a fost elaborat și promovat de un specialist olandez, C Horman, în anul
1988. Ideea principală este aceea că accentul trebuie pus pe capacitatea individului de a-și
dezvolta rețeaua de suporturi sociale prin deprinderile sociale. Suportul social este
28

principalul factor preventiv în riscul pentru consum. Individul este oarecum protejat, prin
mecanismele suportului social, care prin intermediul deprinderilor sociale îl fac pe individ
să întrețină social relațiile cu ceilalti.
2) Modelul Prochaska, Diclemente
Acest model structurează dinamica psiho-comportamentală a persoanei aflată în
criză și este pusă să ia o hotărâre cu privire la situația ei. Individul trece prin stadiul pre-
contemplativ, adică trebuie să conștientizeze de o maniera sistematică problema pe care o
are, în doua statii: stadiul de decizie și stadiul de schimbare. (Băican, Note de Curs)
Aceste modele sunt într-un fel complementare, însa cel de-al doilea model insistă
pe dinamica de conduita.
2.4.2. Nivele de abordare în prevenț ia consumului de alcool și alte droguri
În prevenția consumului de alcool și alte droguri există patru nivele de abordare:
(Băican, Note de Curs)
1) nivelul individual : ca metodă, accentul cade pe metoda consilierii, scopul fiind
evitarea debutului ca și consumator
2) nivelul cuminicării publice : se poate face pe stradă (pliante, bannere, fluturași)
sau prin mass-media
3)nivelul construcției instituționale : constă în crearea de rețele de instituții care să
acopere ansamblul de nevoi în materie de prevenție (centre de informație/informare, centre
de zi, centre de cură, etc)
4) nivelul combinat : cuprinde toate cele trei nivele anterioare și reprezintă fazele de
maturitate ale programelor de prevenție, iar performanța este cea mai mare.
2.4.3. Tipuri de programe de prevenție
Programele de prevenție sunt în general de două tipuri: (Băican, Note de Curs)
1)programe de prevenție bazate pe politicile sociale ale drogurilor
Constau în elaborarea de pachete de legi, programe și proiecte de legi, care au ca
scop reducerea cererii de droguri pe piață și reducerea ofertei, (prin controlul traficului de
droguri sau prin reglementările privind vârsta legală de a cumpăra alcool). Acest tip de
29

program se axează cel mai mult pe cumpărător, existând două tipuri de măsuri:
descurajarea cererii și descurajarea cumpărării (prin programe polițienești și informare).
2) programe focalizate pe specificul conținutului acestui tip de activitate
Acest tip de programe ține de științele comportamentale și sociale. Din perspectiva
sociologiei, asistenței sociale, psihologiei, apar trei conținuturi, trei instanțe cunoscute
pentru a preveni problema, și anume:
-cunoștințele: pentru a preveni anumite cmportamente indezirabile
-atitudinile: o informație este utilă dacă se traduce la nivelul conduitei în atitudini
-comportamentul propriu-zis
2.4.4. Nivele de prevenție
Orice program de prevenție se încadrează în unul dintre următoarele nivele:
(Băican, Note de Curs)
1) prevenția primară
Se adresează persoanelor care înca nu consumă droguri, având ca scop prevenirea
consumului. În cadrul acestui nivel de preventie se lucrează pe politicile sociale, care
urmăresc să descurajeze oferta sau cererea de droguri.
2) prevenția secundară
Se adresează celor care au debutat ca și consumatori, prevenția însemnând
consiliere timpurie. E focalizată pe grupuri de risc (copiii străzii, copiii din familiile de
consumatori), iar abordarea trebuie să fie una personalizată, trebuie lucrat cu fiecare individ
în parte, prin consiliere individuală. Se lucrează, de asemenea, și cu metodele de
grup( grupuri educative și de dezvoltare, grupuri de suport mutual, grupuri de relaxare,
grupuri de consiliere, etc.).
3) prevenția terțiară
Vizează persoanele dependente, însa nu își propune rezolvarea dependenței ca
atare, ci implicațiile secundare ale acesteia, și anume:
-implicații medicale ( HIV, sănătatea mentală)
-implicațiile comportamentale (prevenirea comportamentului infracțional , prin
programe de suport comunitare).
30

2.4.5. Programe de prevenție a consumului de droguri în rândul adolescenților
la nivel internațional și național
În Uniunea Europeana ,în toate statele membre, școlile sunt considerate cel mai
important cadru de prevenire universală, înregistrându-se o creștere vizibilă a accentului
pus pe prevenirea în școală în cadrul strategiilor naționale și la punerea structurată în
aplicare a acestei abordări. Această tendință se reflectă în expansiunea politicilor privind
drogurile în școală și în dezvoltarea de programe modulare specifice de prevenire a
drogurilor, destinate școlilor, precum și în ameliorarea formării profesorilor.Un număr mai
mare de țări decât înainte au introdus (Danemarca a pus în aplicare primul său program de
deprindere a autonomiei funcționale în școală), au extins (Germania) sau planifică (Franța
și Italia în cadrul strategiilor lor naționale) programe mai structurate de prevenire. De
exemplu, în 2003 au fost introduse programe de prevenire în 60 % din școlile din
Polonia.Grecia oferă un foarte bun exemplu de deplasare a politicilor de prevenire dinspre
abordarea tradițională bazată pe informații și individuală (consiliere) spre punerea în
aplicare a unei strategii reale în domeniul sănătății publice care să poată maximiza
acoperirea abordărilor bazate pe programe. Numărul programelor de prevenire în școală din
Grecia a crescut de peste două ori între 2000 și 2003, iar numărul programelor în familie a
crescut de trei ori în aceeași perioadă. Și în Malta și în Regatul Unit a crescut importanța
rolului abordărilor bazate pe programe în cadrul politicilor de prevenire: Programul
Blueprint își propune să determine în ce mod poate fi adaptată cercetarea internațională în
domeniul prevenirii eficiente a drogurilor la sistemul școlar britanic, și se bazează pe
dovezi care sugerează că o combinație între educația în școală privind drogurile, implicarea
părinților, campanii media, inițiative locale în domeniul sanatatii si parteneriate comunitare
este mai eficienta decat interventia scolii. ( http://ar2005.emcdda.europa.eu/ro/page021-
ro.html )
La nivel național, în ceea ce privește programele de prevenție a consumului de
droguri în rândul adolescenților, este notabilă activitatea Agenției Naționale Antidrog. Voi
prezenta în continuare trei astfel de programe desfășurate în România de Agenția Națională
Antidrog, căreia i s-au alăturat și alte organizații.
1. Campania de prevenire a abuzului de alcool Copiii fac ce văd, concepută și
implementată de Agenția Națională Antidrog în anul 2005 a urmărit: implicarea părinților
31

în prevenirea consumului de alcool, informarea tinerilor cu privire la riscurile asociate
consumului și consumului abuziv de alcool. Rezultate: au fost realizate 1.088 de dezbateri
cu elevii, studenții și cadrele didactice din 31 de județe și 4 sectoare din București. În 4
județe s-au organizat concursuri cu tematică anti-alcool adresate elevilor. Mesajul
campaniei a fost transmis către elevi prin activități de tip comunicare inter-personală,
materiale scrise și mijloace media. (Raport național privind situația drogurilor 2007)
2. În cadrul campaniei Clase fără fumat, România s-a alăturat celor 21 țări
participante la competiție. Campania a fost inițiată de Asociația Aer Pur si derulată în
colaborare cu A.N.A., U.N.I.C.E.F. România și Federația Internaționala a Comunității
Educative din România, Ministerul Educației și Cercetării. Tipul proiectului a fost
universal, iar modelul teoretic folosit a fost acela al abilităților sociale (Botvin). Grupul
țintă vizat de proiect a fost reprezentat de elevi ai claselor V-VIII. Rezultate: Proiectul s-a
derulat în perioada 1 noiembrie 2004 – 31 mai 2005. Prin program s-au realizat sesiuni de
informare cu privire la riscurile asociate consumului de tutun și alcool. Beneficiari au fost
12.000 de elevii din București, Iași, Cluj, Timișoara și Constanța. În 2006 campania s-a
continuat, extinzându-se în mai multe județe din țară, 19 în total. Au fost instruiți 1.237 de
profesori care au diseminat cunoștințele și abilitățile dobândite unui numar de 28.685 de
elevi (beneficiari directi ai proiectului). Evaluarea rezultatelor a avut în vedere numărul de
persoane (atât fumatori cât și nefumatori) care nu au fumat în perioada competiției. Astfel,
au fost înregistrați 28.685 de elevi ai claselor V-VIII (ca beneficiari direcți ai proiectului)
dintre care 22.948 au finalizat concursul, față de 11.960 în anul anterior (2005) dintre care
8.778 au finalizat competiția. (Raport național privind situația drogurilor 2007)
2.5. Designul metodologic al proiectului de cercetare și intervenție psihosocială
2.5.1. Limitări și delimitări ale cercetării
2.5.1.1. Localizarea cercetării
Locul în care am ales să desfășor cercetarea este în cadrul a două licee din
municipiul Turda, județul Cluj, și anume Colegiul Național “Mihai Viteazul” și Colegiul
Tehnic Turda.
32

2.5.1.2. Etapizarea și eșalonarea calendaristică
Proiectul de cercetare și intervenție psihosocială se va desfășura în trei etape:
-Etapa cercetării de investigare și evaluare inițială (perioada 05-09.05.2008)
-Etapa intervenției psihosociale (perioada 13-23.05.2008)
-Etapa cercetării de evaluare finală (perioada 27-30.05.2008)
2.5.2. Etapa cercetării de investigare și evaluare inițială
2.5.2.1. Problema stiintifica abordată
Problema științifică abordată în cadrul acestui proiect de cercetare și intervenție
psihosocială este reprezentată de cunoștințele, atitudinile și comportamentele liceenilor față
de droguri.
2.5.2.2. Ipotezele și obiectivele cercetării
Ipotezele cercetării sunt:
1. elevii Colegiului Naț ional “Mihai Viteazul” sunt mai bine informați în ceea ce
privește drogurile decât elevii Colegiului Tehnic Turda.
2. atitudinile pozitive ale elevilor față de fumat influențează consumul de tutun
3. fetele consumă alcool mai rar decât băieții
Obiectivele cercetării sunt:
1. identificarea setului de cunoștin țe ale elevilor în ceea ce privește drogurile
2. determinarea atitudinii elevilor față de droguri
3. determinarea comportamentului elevilor vis-a-vis de droguri
4. determinarea diferențelor de gen în ce privește consumul de droguri
2.5.2.3. Populația cercetării
Populația cercetării curpinde elevii din două licee ale municipiului Turda, și anume
Colegiul National “Mihai Viteazul” și Colegiul Tehnic Turda.
2.5.2.4. Lotul de subiecți investigați
Lotul: cuprinde clasele a IX-a I, a X-a D și a XI-a A ale “Colegiului Național
“Mihai Viteazul” Turda și clasele a IX-a B, a X-a A si a XI-a A ale Colegiului Tehnic
Turda, un total de 130 de subiecți investigați.
33

2.5.2.4. Metodele și instrumentele cercetării
Metoda folosită în cadrul acestei cercetări este ancheta sociologică, iar instrumentul
este chestionarul.
2.5.3. Etapa intervenției psihosociale
2.5.3.1. Problema socială abordată
În cadrul acestei intervenții psihosociale am abordat problema consumului de
droguri legale și ilegale de către adolescenți, scopul intervenției fiind prevenirea
consumului.
2.5.3.2. Obiectivele intervenției
Obiectivele propuse în cadrul intervenției psihosociale sunt:
– informarea elevilor cu privire la problematica drogurilor
– diminuarea riscurilor pentru debutul ca și consumator de droguri
– intărirea convingerilor și atitudinilor prosanogene legate de consum
– formarea de noi deprinderi de luare a deciziilor
2.5.3.3. Grupul țintă și beneficiarii
Grupul țintă al intervenției psihosociale este reprezentat de elevii Colegiului Tehnic
Turda.
Beneficiarii direcți: elevii claselor a IX-a B, a X-a A și a XI-a A.
Beneficiarii indirecț i: familiile beneficiarilor direcți și ceilalți elevi ai Colegiului
Tehnic Turda.
2.5.3.4. Metodele și instrumentele intervenției
Metoda de intervenție folosită este grupul educativ și de informare.
2.5.3.5. Designul intervenției și activității propuse
Intervenția constă în desfășurarea a câte două ore de informare cu privire la
problematica drogurilor, pentru elevii claselor a IX-a B, a X-a A si a XI-a A ale Colegiului
Tehnic Turda.
2.5.4. Etapa cercetării de evaluare finală
2.5.4.1. Ipotezele și obiectivele cercetării de evaluare finală
34

Pentru evaluarea finală am formulat următoarele ipoteze:
1. elevii sunt mai bine informați în ceea ce privește drogurile după implementarea
proiectului de intervenție psihosocială decât înainte
2. elevii cred într-o masura mai mare că oricine consuma droguri ajunge să regrete asta în
urma implementării proiectului de cercetare decât înainte
3. atitudinile elevilor față de fumat s-au modificat în urma intervenț iei, de la pozitive la
negative
Obiectivele evaluării:
– determinarea schimbărilor intervenite în urma implementării intervenției psihosociale, în
ceea ce privește atitudinile elevilor față de droguri
– determinarea schimbărilor intervenite în urma implementării intervenției psihosociale, în
ceea ce privește cunoștințele elevilor despre droguri
– determinarea schimbărilor intervenite în urma implementării intervenției psihosociale, în
ceea ce privește comportamentul elevilor față de droguri
2.5.4.2. Populația cercetării și subiecții investigați
Populația cercetării de evaluare finală a cuprins elevii Colegiului Tehnic Turda.
Subiecții investigați au cuprins un total de 67 de elevi din clasele a IX-a B, a X-a A
și a XI-a A ale Colegiului Tehnic Turda.
2.5.4.3. Metodele și instrumentele evaluării finale
Pentru evaluarea finală am folosit metoda anchetei sociale, iar instrumentul folosit a
fost chestionarul.
Partea a II-a. Prezentarea rezultatelor implementării proiectului de
cercetare
Capitolul 3. Prezentarea și interpretarea rezultatelor cercetării din etapa de
investigare și evaluare inițială
3.1. Prezentarea datelor obtinuțe cu privire la gradul de informare al elevilor asupra
drogurilor
Grafic 1. Răspunsurile elevilor la întrebarea “Ce sunt drogurile?”
35

Tabel 1. Răspunsurile elevilor la întrebarea “Ce sunt drogurile?”
Ce sunt drogurile?Liceu
CNMV CTT
Substanțe periculoase 55,6% 38,8%
Substanțe care creează
dependența17,5% 10,4%
Halucinogene 20,6% 26,9%
Nu știu 6,3% 23,9%
Total 100% 100%
Din Tabelul 1 se poate observa că majoritatea elevilor consideră drogurile ca fiind
niște substante periculoase. Diferențele dintre cele două licee sunt însă destul de ușor
vizibile. Aproape un sfert din elevii Colegiului Tehnic nu știu ce sunt drogurile, pe când în
cadrul Colegiul “Mihai Viteazul” doar 6 % dintre elevi au raspuns cu “nu știu” la această
întrebare. De asemenea, mai mult de jumătate din elevii Colegiului “Mihai Viteazul” au
știut că drogurile sunt niște substanțe periculoase, în vreme ce dintre elevii Colegiului
Tehnic doar 39% au știut acest lucru.
Grafic 2. Răspunsurile elevilor la întrebarea “Tutunul este un drog?”
36

Tabel 2. Răspunsurile elevilor la întrebarea “Tutunul este un drog?”
Tutunul este un
drog?Liceu
CNMV CTT
Da 87,3% 73,1%
Nu 7,9% 16,4%
Nu știu 4,8% 10,4%
Total 100% 100%
Din Graficul 2 și Tabelul 2 se observă că majoritatea elevilor din ambele licee sunt
conștienți că tutunul este un drog. Diferențele dintre cele două licee sunt sensibile la prima
vedere, însa o analiză mai atentă arată că diferențele sunt relevante. Trebuie menționat
faptul că procentul de elevi din Colegiul Tehnic care consideră ca tutunul nu este un drog
este dublu(16%) față de procentul de elevi din Colegiul “Mihai Viteazul”(8%) care nu
consideră tutunul un drog.
Grafic 3. Răspunsurile elevilor la întrebarea “Alcoolul este un drog?”
37

Tabel 3. Răspunsurile elevilor la întrebarea “Alcoolul este un drog?”
Alcoolul este un
drog?Liceu
CNMV CTT
Da 73.0% 52,2%
Nu 20,6% 32,8%
Nu știu 6,3% 14,9%
Total 100% 100%
Analizând Graficul 3 și Tabelul 3 , observăm că majoritatea elevilor din ambele
licee au știut că alcoolul este un drog. Însa diferențele dintre licee nu sunt de ignorat nici de
această dată. După cum se observă, există o diferență de 20 de procente între elevii
Colegiului “Mihai Viteazul” și elevii Colegiului Tehnic care au răspuns corect la această
întrebare. Procentul celor care nu au știut răspunsul la întrebare este dublu în cazul elevilor
Colegiului Tehnic față de elevii Colegiului “Mihai Viteazul”.
Grafic 4. Răspunsurile elevilor la întrebarea “O țigară de marijuana conține mai mulți
agenți producători de cancer decât o țigară de tutun?”
38

Tabel 4. Răspunsurile elevilor la întrebarea “O țigară de marijuana conține mai mulți
agenți producători de cancer decât o țigară de tutun?”
O țigară de
marijuana conține
mai mulți agenți
producători de cancer
decât o țigară de
tutun?Liceu
CNMV CTT
Da 65,1% 50,7%
Nu 31,7% 31,3%
Nu știu 3,2% 17,9%
Total 100% 100%
Atât elevii Colegiului “Mihai Viteazul” cât și elevii Colegiului Tehnic au știut, în
marea lor majoritate, răspunsul corect la întrebare, și anume faptul că într-adevar, o țigară
de marijuana conține mai mulți agenți producători de cancer decât o țigară de tutun.
Diferențele remarcabile există doar în cazul celor care au răspuns cu “nu știu” la această
întrebare (3% din elevii Colegiului “Mihai Viteazul și 18% din elevii Colegiului Tehnic).
Trebuie remarcat și procentul destul de ridicat, în cazul ambelor licee,(31-32%) al elevilor
care cred că tutunul conține mai mulți agenți producători de cancer decât marijuana.
Grafic 5. Cauzele invocate de elevi în consumul de droguri al tinerilor
39

Tabel 5. Cauzele invocate de elevi în consumul de droguri al tinerilor
Care crezi că sunt
cauzele pentru care
tinerii consumă
droguri? Liceu
CNMV CTT
Diferitele probleme 28,6% 29,9%
Influența anturajului20,6% 20,9%
Curiozitatea 9,5% 17,9%
Anturajul și curiozitatea19,0% 9,0%
Anturajul și problemele14,3% 9,0%
Curiozitatea și
problemele7,9% 6,0%
Nu știu 0,0% 7,5%
Total 100% 100%
Cei mai mulți dintre elevii ambelor licee consideră că principala cauză pentru care
tinerii recurg la consumul de droguri este existența în viața lor a diferitelor probleme. Pe
locul al doilea în topul cauzelor invocate de către elevi se află influența anturajului, atât
pentru elevii Colegiului Național “Mihai Viteazul” cât și pentru elevii Colegiului Tehnic.
Grafic 6. Gradul de informare al elevilor asupra drogurile
40

Tabel 6. Gradul de informare al elevilor asupra drogurile
Cât de bine ești
informat? Liceu
CNMV CTT
Foarte bine 71,4% 4,5%
Destul de bine 25,4% 23,9%
Mai puțin bine 3,2% 46,3%
Deloc 0,0% 13,1%
Total
Tabel 7. Testul Hi pătrat pentru verificarea ipotezei nr. 1 a cercetării de evaluare inițială
Valoare Grad de libertate Nivel de semnificație
Pearson Hi pătrat 79,187ă 3 .000
Nr. de cazuri valide 130
Una dintre ipotezele cercetării este: elevii Colegiului Național “Mihai Viteazul”
sunt mai bine informați în ceea ce priveste drogurile decât elevii Colegiului Tehnic Turda.
Pentru a verifica validitatea acestei ipoteze am folosit testul Hi pătrat, cu două variabile
calitative, “liceu” și “cât de bine crezi că ești informat?”. În urma aplicării testului, au
rezultat următoarele:
41

71% din elevii Colegiului Național “Mihai Viteazul” consideră ca ar fi foarte bine
informați în ceea ce privește drogurile, în vreme ce doar 4% dintre elevii Colegiului Tehnic
Turda consideră că ar fi foarte bine informați.
În Tabelul 7 se observă ca Hi pătrat are valoarea 79,187ă, gradul de libertate este 3,
iar nivelul de semnificație p (.000)< .005 . Aceasta înseamnă ca se respinge ipoteza nulă,
care consideră că nu există nicio diferență între cele două licee din punctul de vedere al
gradului de informare. Prin urmare, se acceptă ipoteza cercetării care demonstrează că
există o diferență semnificativă din punct de vedere statistic între cele două licee în ceea ce
privește gradul de informare al elevilor asupra drogurilor.
42

3.2. Prezentarea datelor obț inute cu privire la atitudinile elevilor față de droguri
Grafic 7. Părerea elevilor vis-a-vis de consumatorii de droguri
Tabel 8. Părerea elevilor vis-a-vis de consumatorii de droguri
Ce părere ai despre
consumatorii de
droguri? Liceu
CNMV CTT
Își pun sănătatea în
pericol33,3 25,4
Au nevoie de ajutor 27,0 11,9
Sunt lipsiți de ambiție20,6 47,8
Încearcă să atragă
atenția6,3 4,5
Nu știu 12,7 10,4
Total 100 100
Atunci când au fost întrebați care este părerea lor față de consumatorii de droguri,
cel mai frecvent răspuns al elevilor a fost “iși pun sănătatea în pericol”.
Diferența cea mai vizibilă dintre elevii celor două licee privind părerile despre
consumatorii de droguri este următoarea: doar 21% dintre elevii Colegiului “Mihai
Viteazul” îi consideră lipsiți de ambiție pe consumatorii de droguri, pe când în cazul
elevilor Colegiului Tehnic, aproape jumătate (48%) îi văd pe consumatori lipsiți de
ambiție.
43

Grafic 8. Gradul în care elevii cred că oricine consumă droguri ajunge să regrete asta
Tabel 9. Gradul în care elevii cred că oricine consumă droguri ajunge să regrete asta
Oricine consumă
droguri ajunge să
regrete asta Liceu
CNMV CTT
Acord total 44,4% 41,8%
Acord parțial 47,6% 28,4%
Dezacord parțial 7,9% 14,9%
Dezacord total 0,0% 14,9%
Total 100% 100%
Aproape jumătate din elevii ambelor licee sunt total de acord cu ideea că oricine
consumă droguri ajunge să regrete asta. De remarcat însa diferența mare dintre elevii celor
două licee în cadrul ultimei variante :dezacord total; astfel, niciun elev al Colegiului “Mihai
Viteazul” nu a bifat această variantă, în vreme ce 15% dintre elevii Colegiului Tehnic sunt
în dezacord total cu ideea că oricine consumă droguri va regreta.
44

Grafic 9. Procentele elevilor fumători și nefumători în funcție de atitudinile lor față de
fumat
Fumatul poate fi ceva distractiv?
Tabel 10. Procentele de elevi fumători și nefumători în funcție de atitudinile lor față de
fumat
Fumatul poate fi
ceva distractiv? Ești fumător?
Da Nu
Acord total 35,1% 8,6%
Acord parțial 29,7% 14,0%
Dezacord parțial 16,2% 49,5%
Dezacord total 18,9% 28,8%
Total 100% 100%
Tabel 11. Testul Hi pă trat pentru verificarea ipotezei nr. 2 a cercetării de evaluare inițială
Valoare Grad de libertate Nivel de semnificație
Pearson Hi pătrat 23,259ă 3 .000
Nr. de cazuri valide 130
Cea de-a doua ipoteză a cercetă rii este: atitudinile pozitive ale elevilor față de fumat
influențează consumul de tutun.. Pentru a verifica validitatea acestei ipoteze am folosit
testul Hi pătrat, cu două variabile calitative, “ești fumător?” și “crezi că fumatul poate să
fie distractiv?”. În urma aplicării testului au rezultat următoarele:
45

Din totalul fumătorilor, 35,1% sunt total de acord cu afirmația conform căreia fumatul
poate să fie distractiv, pe când din totalul nefumătorilor doar 8,6% sunt toal de acord cu
această afirmație. De asemenea, doar 18,9% din fumători sunt în dezacord total cu faptul că
fumatul este distractiv, în vreme ce nefumătorii sunt total în dezacord cu această afirmație
într-un procent de 28,8%.
După cum se observă în Tabelul 11, valoarea lui Hi pă trat este 23,259ă, gradul de libertate
3, iar nivelul de semnificație p(.000)<.005, ceea ce înseamnă că putem respinge ipoteza
nulă care consideră că nu există niciun fel de legătură între atitudinile elevilor față de fumat
și consumul de tutun. Prin urmare, se confirmă ipoteza cercetării, ceea ce ne permite să
concluzionăm că există diferențe semnificative din punct de vedere statistic între atitudinile
fumătorilor și nefumătorilor față de fumat, atitidinile fumătorilor fiind pozitive, iar ale
nefumătorilor fiind negative.
46

Grafic 10. Gradul în care elevii consideră că drogurile pot influența negativ performanța
școlară
Tabel 12. Gradul în care elevii consideră că drogurile pot influența negativ performanța
școlară
Crezi că drogurile
pot influența negativ
performanța școlară?Liceu
CNMV CTT
Da 65,1% 50,7%
Nu 31,7% 31,3%
Nu știu 3,2% 17,9%
Total 100% 100%
Graficul 10 și Tabelul 11 arată că aproape toți elevii chestionați sunt conștienți de
faptul că drogurile pot influența performanța școlară ( 91% dintre elevii Colegiului “Mihai
Viteazul” și 92% dintre elevii Colegiului Tehnic”. Diferențele dintre licee se evidențiază
numai în cazul celor care nu au știut să răspundă la această întrebare; astfel, există o
diferență de aproximativ 15 procente între numărul elevilor din Colegiul “Mihai Viteazul”
care au răspuns cu “nu știu” la această întrebare(3,2%) și numărul elevilor din celălat liceu
care au dat același răspuns(17,9%).
47

3.3. Prezentarea datelor obținute cu privire la comportamentul elevilor față de
droguri
Grafic 11. Consumul de droguri ilicite în rândul elevilor
Tabel 13. Consumul de droguri ilicite în rândul elevilor
Ai consumat
vreodată droguri
ilicite?Liceu
CNMV CTT
Da 6,3% 11,9%
Nu 93,7% 88,1%
Total 100% 100%
Analizând Graficul 11 , am putea fi tentați să considerăm diferențele dintre cele
două licee ca fiind nesesizabile. Dar uitându-ne mai atent la procentele din Tabelul 12
observăm niște diferențe importante între cele două licee. Procentul elevilor care au
consumat droguri ilicite din Colegiul Tehnic este de două ori mai mare decât cel al elevilor
din Colegiul “Mihai Viteazul”.
48

Grafic 12. Consumul de mariju ana sau hașiș în rândul elevilor
Tabel 14. Consumul de marijuana sau hașiș în rândul elevilor
Ai consumat
vreodată marijuana
sau hașiș?Liceu
CNMV CTT
Da 4,8% 11,9%
Nu 95,2% 88,1%
Total 100% 100%
Din totalul de 67 de elevi din Colegiul Tehnic Turda, 12% au consumat în viața lor
marijuana sau hașiș. Acest procent nu este deloc unul de ignorat. Însa nici procentul de
4,8% din totalul de 63 elevi din Colegiul “Mihai Viteazul” nu este unul mic, avand în
vedere că marijuana sau hașișul sunt droguri mai puternice și mai periculoase decât tutunul
de exemplu.
49

Grafic 13. Frecvența consumului de alcool în funcție de sex
Tabel 15. Frecvența consumului de alcool în funcț ie de sex
Cât de des consumi
băuturi alcoolice? Sex
Masculin Feminin
În fiecare zi 14,8% 4,3%
În fiecare saptaman 31,1% 8,7%
În fiecare luna 32,8% 14,5%
Rar 16,4% 44,9%
Niciodată 4,9% 27,5%
Total 100% 100%
Tabel 16. Testul Hi pătrat pentru verificarea ipotezei 3 a cercetării de evaluare inițială
Valoare Grad de libertate Nivel de semnificație
Pearson Hi pătrat 35.127ă 4 .000
Nr. de cazuri valide 130
A treia ipoteza a acestei cercetări este: fetele consumă alcool mai rar decât baieții.
Pentru verificarea acestei ipoteze am folosit testul statistic Hi pătrat, cu două variabile
calitative, “sex” și “frecvența consumului de alcool”. În urma aplicării testului au rezultat
următoarele:
50

Din totalul baieților, 14,8% consumă alcool în fiecare zi, î n vreme ce din totalul fetelor
doar 4,3% consuma alcool în fiecare zi. De asemenea, doar 4,9% dintre baieți nu consumă
niciodata alcool, în vreme ce dintre fete, 27,5% nu consumă niciodată.
Din Tabelul 16 se observă că valoarea lui Hi pătrat este 35.127ă, gradul de libertate 4, iar
p(.000)<.005, ceea ce înseamnă că putem respinge ipoteza nulă, care consideră că nu există
nicio diferență între baieți și fete din punctul de vedere al frecvenței consumului de alcool.
Asadar, ipoteza cercetării se confirma, deci există diferențe semnificative din punct de
vedere statistic între fete și baieți în ce privește frecvența consumului de alcool.
3.4. Concluzii parțiale
Metoda anchetei sociale, ș i instrumentul de cercetare -chestionarul, au reprezentat
un punct important în strângerea de date privind cunoștințele legate de consumul de droguri
și posibilitatea evaluării atitudinilor și comportamentelor actuale față de consumul de
droguri.
Rezultatele cercetării au demonstrat că elevii Colegiului Tehnic se consideră mai
puțin informați asupra problematicii legată de drogurilor. În ceea ce privește cauzele
consumului de droguri, elevii consideră diferitele probleme și influența anturajului ca fiind
principalii factori care pot determina pe cineva să consume droguri. Părerile elevilor despre
consumatorii de droguri sunt în general legate de faptul că acestia își pun sănătatea în
pericol sau că sunt persoane lipsite de ambiție. În ce privește atitudinile elevilor față de
fumat, în cadrul prezentării rezultatelor cercetării am demonstrat că atitudinile pozitive față
de fumat pot influența consumul de tutun al elevilor. Clasificând elevii în funcție de sex,
am demonstrat că există diferențe semnificative în ce privește frecvența consumului de
alcool, fetele consumând mai rar decat băieții.
Capitolul 4. Prezentarea și interpretarea rezultatelor intervenției psihosociale
4.1. Prima întalnire cu elevii claselor selectate din cadrul Colegiului Tehnic Turda
51

În prima întalnire cu elevii claselor selectate am desfășurat o dezbatere pe larg,
împreuna cu elevii, a unor teme legate de: terminologia drogurilor, insistând pe principalele
tipuri de droguri; cauzele consumului; problema dependenței și urmările acesteia.
În Tabelul 17 am prezentat modul de organizare al orei, pe care l-am folosit la toate
cele trei clase selectate.
Tabel 17. Organizarea primei întalniri cu elevii
Data, ora și durata ParticipanțiObiective propuse Teme discutate
13.05.2008
13:10-14:00Clasa a IX-a- crearea unei
atmosfere relaxante
– facilitatea
comunicării și
captarea atenției
– oferirea de
informații corecte și
complete- definirea drogurilor
– tipuri de droguri
cunoscute de elevi
– alte tipuri de droguri
-cauzele începerii
consumului
-discutarea problemei
dependenței14.05.2008
12:10-13:00Clasa a X-a
16.05.2008
13:10-14:00Clasa a XI-a
Întalnirea cu clasa a IX-a
La prima întalnire am fost condusă de către diriginte la clasă. Acesta a fost de acord
să mă lase singură cu elevii, după ce i-am explicat că aceștia devin mai deschiși și mai
comunicativi in absența unui cadru didact ic și că intervenția mea numai în felul acesta
poate să fie eficientă. Apoi m-am prezentat în fața elevilor și le-am explicat care este
scopul întâlnirii noastre. Le-am spus că vor participa la două ore de consiliere în cadrul
cărora vor fi informați cu privire la riscurile consumului de droguri.
Le-am prezentat apoi temele despre care vom vorbi în această oră, și anume:
definirea drogurilor, principalele tipuri de droguri, cauzele începerii consumului de droguri,
problematica dependenței de droguri și urmările acesteia.
Obiectivul 1. Crearea unei atmosfere relaxante
Pentru realizarea acestui obiectiv am încercat să îi fac pe elevi să se simtă în largul
lor în prezența mea. Astfel i-am rugat să îmi spună pe nume, nicidecum să mi se adreseze
cu “doamna profesoara” sau alte apelative de acest gen. Având în vedere diferența nu prea
52

mare de vârstă dintre mine și ei, s-au obișnuit repede să mi se adreseze cu “Adina”, reușind
în acest fel să creez o comunicare eficientă, bazată pe egalitate și nu pe relația inferioritate-
superioritate. Astfel, elevii au reușit să scape de inhibiții, atitudinea lor contribuind la
crearea unei atmosfere relaxante ce s-a instalat rapid.
Obiectivul 2. Facilitarea comunicării și captarea atenției
Pentru a mă asigura că în cadrul acestui grup comunicarea va fi una eficientă, le-am
prezentat elevilor niște reguli pe care i-am rugat să încerce să le respecte: să nu întrerupă pe
nimeni; fiecare are dreptul de a-și exprima părerea; fiecare părere trebuie respectată; fiecare
idee trebuie ascultată.
Atenția din partea elevilor am reușit s-o captez prin mai multe mijloace. În primul
rând, pe tot parcursul orei, am pus întrebari elevilor, stimulându-i să răspundă cum simt ei,
explicându-le că nu există răspuns corect sau greșit, există doar idei diferite. De asemenea,
pentru discutarea temei legate de tipurile de droguri, am folosit tehnica brainstormingului.
Obiectivul 3. Oferirea de informații complete și corecte
După ce am simțit că atmosfera este potrivită pentru discutarii tem elor, i-am invitat
pe elevi să începem să discutăm despre temele pe care le-am menționat anterior. Astfel, i-
am întrebat ce sunt drogurile din punctul lor de vedere. Răspunsurile lor au inclus formulări
precum “substanțe periculoase”, “substanțe halucinogene”, “niște chestii care te fac să nu
mai știi de tine”. După ce m-am asigurat că fiecare elev care a vrut să-și spună părerea a
făcut-o, le-am propus să construim o definiție cât mai cuprinzătoare asupra drogurilor. Am
convenit asupra definiției următoare: “drogurile sunt substanțe care odată consumate,
produc anumite reacții fizice și psihice în organism și pot crea dependența”. Am deschis
apoi discuția legată de tutun și alcool, întrebându-i dacă consideră aceste două substanțe ca
fiind droguri. I-am rugat să se găndească la definiția drogurilor și să decidă dacă alcoolul și
tutunul se încadrează în această definiție. Elevii au realizat că într-adevăr, conform
definiției, și alcoolul și tutunul sunt droguri, însă mi-au spus că nu este ilegal nici să fumezi
nici să bei alcool, dar să consumi alte droguri este ilegal.
De aici am decis să încep discuția despre tipurile de droguri. Folosind tehnica
brainstormingului, i-am invitat să scrie pe o foaie de hârtie toate tipurile de droguri pe care
le cunosc. Listele lor au fost destul de sărace, incluzând în general droguri precum tutun,
53

alcool, cocaina, marijuana, heroina. I-am intrebat apoi dacă au auzit și de alte droguri, pe
care le-am enumerat. Raspunsurile lor au fost în general negative.
Următoarea temă a fost legată de clasificarea drogurilor. După cum au argumentat
și ei, drogurile pot fi clasificate în droguri legale și droguri ilegale. Le-am prezentat și alte
clasificări ale drogurilor, insistând pe cea în funcție de efectul lor la nivelul sistemului
nervos central: droguri cu efect depresor, droguri cu efect perturbator, droguri cu efect
stimulator. Pe cât posibil, am încercat să explic pe înțelesul lor ce înseamnă aceste cuvinte,
dându-le exemple de droguri din cele de care ei au auzit, pentru a exemplifica fiecare
categorie de droguri, dar și alte droguri despre care ei nu auziseră.
În continuare i-am rugat pe elevi să-mi spună care cred ei că sunt cauzele care îi pot
determina pe tineri să consume droguri. Dintre raspunsurile lor, cele mai frecvente au fost:
“curiozitatea”, “problemele”, “influența prietenilor”, “dorința de a atrage atenția”.În cadrul
acestei discuții am încercat să-i aduc pe elevi la concluzia că aceste motive nu sunt destul
de întemeiate pentru a determina pe cineva să facă ceva ce știe că îi face rău, adică să
consume droguri.
O ultimă temă atinsă în cadrul acestei întalniri a fost legată de problema
dependenței. Am încercat să le clarific elevilor termeni precum : dependența fizică și
psihică, toleranța, abstinența, sindromul de sevraj.
În încheiere am făcut o scurtă recapitulare împreuna cu elevii, referitoare la temele
discutate în această întalnire. Apoi am stabilit data și ora următoarei întâlniri, menționându-
le temele pe care le vom discuta atunci: efectele negative ale consumului de droguri,
modalitațile de evitare a consumului. Mi-am luat “la revedere” și le-am mulțumit pentru
participarea activă la acest grup educativ.
Întalnirea cu clasa a X-a
Diriginta acestei clase a fost reticentă cu privire la propunerea mea de a ramâne
singură cu elevii, motivul ei fiind faptul că elevii sunt extrem de indisciplinați și că nu-i voi
putea ține sub control singură. Am rugat-o să îmi dea, totuși, șansa să încerc singură,
explicându-i cât de important este acest lucru pentru modul în care elevii vor comunica și
54

se vor simți. A fost de acord până la urmă, prin urmare am intrat singură la clasă. M-am
prezentat, apoi le-am explicat și lor care este scopul întâlnirii noastre, acela de a-i informa
cu privire la riscurile pe care consumul de droguri le presupune. Le-am prezentat apoi
temele pe care urmează să le discutăm.
Obiectivul 1. Crearea unei atmosfere relaxante
Deoarece atmosfera în această clasă era, într-adevăr, una de agitație, în care toți
povesteau deodată despre lucruri din afara subiectului întâlnirii noastre, a trebuit să creez o
atmosferă caldă, în care să ne putem desfășura activitatea în mod optim. Am încercat să mă
apropii de elevi rugându-i să mi se adreseze pe nume, în felul acesta facându-i să mă
considere de partea lor, nu de partea cadrelor didactice.
Obiectivul 2. Facilitarea comunicării și captarea atenției
Pentru acest obiectiv am prezentat, la fel ca și la clasa a IX-a, regulile grupului
legate de respectarea ideilor celorlalți.
Atenția am captat-o și elevilor acestei clase prin aceleași tehnici, de punere a
întrebărilor și brainstorming.
Obiectivul 3. Oferirea de informații corecte și complete
După ce atmosfera s-a detensionat și elevii au inceput să mă asculte, am început
discutarea pe rând a temelor propuse. Am început cu definirea drogurilor. Și în cazul
acestor elevi răspunsurile s-au limitat la enunțuri precum “substanțe halucinogene”,
“chestii care îți fac rău”. Am considerat necesară elaborarea unei definiții mai
cuprinzătoare : “ drogurile sunt substanțe care odată consumate produc anumite reacții
fizice și psihice la nivelul organismului și pot crea dependență”.
Trecând la următoarea temă, cea legată de tipurile de droguri, am recurs la aceeași
tehnică folosită și la clasa a IX-a, brainstormingul. Listele elevilor au fost puțin mai bogate
decât cele ale elevilor din clasa a IX-a, însa tot au rămas droguri despre care ei nu auziseră
niciodată, de exemplu LSD sau “ciupercile magice”. În continuare am prezentat
clasificările drogurilor , încadrând fiecare drog amintit anterior într-o categorie, astfel încat
elevii să înteleagă mai bine la ce se referă categorizarea.
Cauzele pe care elevii acestei clase le consideră relevante pentru ca cineva să
înceapa să consume droguri au fost enunțate în formulări precum : “ au prea mulți bani”,
“vor să pară șmecheri”, “lipsa educației din partea părinților”. În urma acestei discutii
55

elevii au concluzionat că pentru ei nici una dintre cauzele acestea ( și altele, pe care le-am
amintit eu) nu i-ar putea determina să recurgă la droguri.
Ultima temă, cea legată de dependența de droguri, a cuprins explicarea unor
termeni strâns legați de dependența, și anume dependența fizică și psihică, sevraj, toleranță,
abstinență. Deși elevii auziseră de toți acești termeni, nu știau exact ce semnificație au, de
aceea am încercat să le explic cât mai clar ce înseamnă fiecare dintre acei termeni.
În încheiere am făcut recapitulare, apoi am stabilit data și ora următoarei întâlniri.
Le-am multumit pentru participarea activă și pentru atenția pe care mi-au acordat-o, apoi
mi-am luat la revedere.
Întalnirea cu clasa a XI-a
Și în cadrul acestei întâlniri mi s-a dat voie să ramân singură cu elevii. Dupa ce m-
am prezentat, le-am explicat scopul întâlnirii și temele pe care urmează să le discutăm.
Obiectivul 1. Crearea unei atmosfere relaxante
Pentru crearea atmosferei mi-au trebuit câteva minute bune, raportându-ma la
clasele anterioare, deoarece elevii acestei clase se credeau mai maturi și mai bine informați
și păreau dezinteresați. Ei spuneau că știu tot ce trebuie să știe despre droguri. Am reușit
totuși să-i conving că merită să afle dacă într-adevar știu totul despre droguri sau nu.
Obiectivul 2. Facilitarea comunicării și captarea atenției
În cadrul acestui grup cumunicarea a fost facilitată de adresarea întrebărilor pentru
elevi, lucru care a făcut discuțiile mai interactive. De asemenea, și în cazul acestui grup am
folosit tehnica brainstormingului care a captat interesul elevilor.
Obiectivul 3. Oferirea de informații corecte și complete
Spre deosebire de celelalte clase, definițiile pe care le-am auzit de la acești elevi au
fost mai elaborate și mai aproape de adevar. Totuși, am simțit necesară stabilirea unei
definiții clare a drogurilor pe care elevii au înțeles-o.
În ceea ce priveste tipurile de droguri pe care elevii le cunosc, folosind aceeasi
tehnică precum în cazul claselor anterioare, brainstormingul, am constatat că listele elevilor
erau foarte bogate. Ei auziseră și de LSD și de “ciuperci magice” sau de amfetamine. După
56

ce am completat listele lor cu alte tipuri de droguri, am trecut la clasificarea acestora în
diferite clase, explicându-le elevilor cum se pot clasifica drogurile în funcție de regimul
juridic, originea produsului sau în funcție de efectul lor la nivelul sistemului nervos
central.
Cauzele consumului de droguri invocate de elevii acestei clase s-au rezumat în
general la lipsa de informații, influența prietenilor sau curiozitatea.
În continuare am informat elevii cu privire la problematica dependenței și aspectele
legate de aceasta: dependența fizică și psihică, sevraj, abstinență, toleranță.
La sfarsitul orei am recapitulat temele discutate și am stabilit data și ora următoarei
întâlniri, după care le-am mulțumit pentru participare.
4.2. A doua întalnire cu clasele selectate din cadrul Colegiului Tehnic Turda
Cea de-a doua întalnire a constat într-o dezbatere pe tema consecințelor și efectelor
negative ale consumului de droguri, precum și modalitățile de evi tare a consumului. În
tabelul 18 am prezentat modul de organizare al orei, valabil pentru toate cele trei clase
selectate.
Tabel 18. Organizarea celei de-a doua întâlniri cu elevii
Data, ora și durata ParticipanțiiObiective propuse Teme discutate
57

20.05.2008
13:10-14:00Clasa a IX-a- crearea unei atmosfere
relaxante
– facilitarea comunicării
și captarea atenției
-oferirea de informații
corecte si complete
– fixarea și întărirea
noilor achiziții
informaționale și
atitudinale- consecințele și
efectele negative ale
consumului de
droguri
– modalități de
evitare a consumului21.05.2008
12:10-13:00Clasa a X-a
23.05.2008
13:10-14:00Clasa a XI-a
Întalnirea cu clasa a IX-a
Obiectivul 1. Crearea unei atmosfere relaxante
În ceea ce privește atmosfera relaxanta, la această oră nu am avut multe de făcut,
elevii fiind foarte liniștiți și pregătiti să începem dezbaterea.
Obiectivul 2. Facilitarea comunicării și captarea atenției
Comunicarea eficientă a fost susținută și în cadrul acestei ore de regulile grupului,
pe care le-am enunțat cu ocazia începerii fiecărei dezbateri, rugând elevii să încerce să le
respecte. (să nu întrerupă pe nimeni; fiecare are dreptul de a-și exprima părerea; fiecare
părere trebuie respectată; fiecare idee trebuie ascultată).
La fel ca și în prima oră de consiliere, și la această întâlnire am folosit tehnica
punerii de întrebari pentru a capta interesul elevilor față de temele discutate. Am folosit, de
asemenea, un exercițiu interactiv.
Obiectivul 3. Oferirea de informații corecte și complete
Prima temă discutată cu elevii a fost legată de consecințele și efectele negative ale
consumului de droguri. Deoarece unii elevii ai acestei clase consumau tutun sau alcool, am
început cu efectele negative ale acestor două droguri. Pentru început i-am intrebat care sunt
efectele pe care ei le cunosc. În ceea ce privește efectele fumatului, aceștia cunoșteau în
general efectele care sunt scrise pe pachetele de țigari, și anume: “fumatul poate să ucidă”,
“fumatul poate produce cancer”, “fumatul în timpul sarcinii poate dăuna copilului”. Le-am
58

prezentat apoi și alte efecte și consecințe ale consumului de tutun, de care ei nu erau
conștienți. În ceea ce privește efectele negative ale alcoolul, cunoștințele elevilor erau
extrem de reduse. De aceea le-am prezentat elevilor numeroasele consecințe ale
consumului de alcool, ajungând și la discuția despre alcoolism, modul în care percep ei
alcoolicii și modalitățile de recuperare ale acestei boli. În continuare am luat pe rând câteva
dintre drogurile cele mai importante, explicând efectele fiecăruia asupra organismului.
Următoarea temă a fost legată de modalitățile de evitare a consumului. Pentru a
face elevii să înțeleagă cât mai bine cum pot evita consumul, am folosit un exercițiu
interactiv, și anume am impărțit elevilor niște broșuri, în care am enumerat câteva sfaturi
practice prin care ei pot evita consumul, și anume:
1. Spune care e motivul pentru care nu vrei să incerci (“drogurile sunt periculoase”, “nu
vreau să consum o substanță care îmi va face rău cu siguranță“).
2. Spune care pot fi consecin țele (exemplu: “dacă află părinții mei voi avea probleme” ).
3. Sugerează ceva ce poate fi făcut în schimb, o alternativă.
4. Dacă prietenul tău, totusi, insistă, încearcă să pleci, însa lasă-i ușa deschisă pentru cazul
în care se va răzgândi și el.
5. Încearcă să te asociezi cu tineri care nu consumă droguri.
6. Evită situațiile în care ți s-ar putea oferi droguri.
Broșurile pe care le-am împărțit elevilor aveau spațiu de completat, în care am
invitat elevii să-și scrie propriile idei în legătura cu modalitățile de evitare a consumului.
Elevii au venit cu idei proprii , de exemplu “gândește-te la exemple de oameni care au avut
probleme serioase din cauza drogurilor” sau ”drogul nu îti rezolvă niciun fel de probleme,
doar ți le amână”. Împreună am convenit asupra sfaturilor care merită sau nu să fie trecute
pe listă.
Obiectivul 4. Fixarea noilor achizții informaționale și atitudinale
După ce am terminat de discutat sfaturile practice, am făcut o recapitulare a
lucrurilor discutate atât în prima ora, cât și în această a doua oră, reușind în acest fel să
fixez noile informații și atitudini achiziționate de către elevi.
În discursul de incheiere le-am spus elevilor că speranța mea este că aceste două
ore i-a ajutat să înțeleagă mai bine ce sunt drogurile, și mai ales care sunt efectele lor
negative. I-am rugat ca atunci când o să se confrunte cu drogurile să se gandească la
59

lucrurile învățate în cadrul acestui grup educativ, lucruri care sper ca îi vor ajuta să facă cea
mai buna alegere, bazată pe informații corecte.
Întalnirea cu clasa a X-a
Obiectivul 1. Crearea unei atmosfere relaxante
Din nou, la această clasă, timpul în care am reusit să creez o atmosferă propice
discuțiilor ce aveau să urmeze, s-a prelungit din cauza agitației și neliniștii care
predominau. Le-am spus că e mai bine să așteptăm două minute până când se liniștesc,
după care îi invit să începem să discutăm despre efectele negative ale drogurilor. În mai
puțin de două minute elevii s-au liniștit și mi-au spus că sunt pregatiți să începem.
Obiectivul 2. Facilitarea comunicării și captarea atenției
Înainte să începem să discutăm temele propuse, am enunțat din nou regulile acestui
grup educativ, explicându-le imporțanta lor în eficiența comunicării din cadrul grupului.
Atenția le-am captat-o și î n această oră prin punerea de întrebări care le-au stârnit
curiozitatea. De asemenea, am folosit broșura cu sfaturile practice de evitare a consumului
de droguri, care le-a trezit interes elevilor.
Obiectivul 3. Oferirea de informații corecte și complete
La fel ca și în cazul clasei a IX-a, am început discuția legată de efectele negative ale
drogurilor, începând cu efectele tutunului și alcoolului și continuând cu efectele altor
droguri mai periculoase, precum canabisul, cocaina, heroina, ecstasy, LSD.
Am desfășurat apoi exercițiul legat de modalitățile de evitare a consumului. După
ce le-am împărțit broșurile și am discutat sfaturile enumerate în broșură, am invitat elevii să
completăm împreună lista cu alte sfaturi pe care ei le consideră folositoare.
Obiectivul 4 : Fixarea noilor achiziții inforționale și atitudinale
Pentru a fixa noile achiziții informaționale și atitudinale , am făcut o recapitulare a
lucrurilor discutate în prima și această a doua oră a grupului educativ. Elevii și-au amintit
multe dintre lucrurile discutate în prima oră –definiția drogurilor, diferitele clasificări, și
am observat că au internalizat destul de bine și modalitățile de evitare a drogurilor.
În încheiere le-am spus și lor că aceste informații vor reprezenta baza unei alegeri
corecte în ceea ce privește consumul lor de droguri. I-am rugat ca atunci când vor avea în
față un drog să se gândească la efectele lui negative, despre care am discutat in aceste două
ore, și doar apoi să decidă dacă merită sau nu să îl consume.
60

Întalnirea cu clasa a XI-a
Obiectivul 1. Crearea unei atmosfere relaxante
Crearea unei atmosferei potrivite pentru desfășurarea activității grupului a fost din
nou amânată de reticența elevilor fața de subiectul d rogurilor, despre care credeau în
continuare că știu tot ce trebuie să știe. I-am rugat însa să-mi acorde această oră pentru a le
prezenta niște lucruri interesante pe care ei nu le cunosc în profunzime. Au fost de acord și
astfel atmosfera relaxanta s-a instalat rapid.
Obiectivul 2. Facilitarea comunicării și captarea atenției
Pentru o comunicare eficientă, am expus din nou, și în cadrul acestei întâlniri,
regulile grupului. Atenția am încercat să le-o captez prin punerea intrebărilor și printr-un
exercițiu interactiv.
Obiectivul 3. Oferirea de informții corecte și complete
La fel ca și la clasele anterioare, dezbaterea a început cu efectele negative ale
drogurilor. Spre deosebire de celelalte clase, elevii acesteia aveau cunoștințe mai bogate
atât în ceea ce privește efectele tutunului și alcoolului, cât și ale altor droguri precum
cocaina sau heroina. Câțiva dintre elevi au mărturisit că au simțit aceste efecte pe pielea
lor, în cazul tutunului și alcoolului. Mi-au povestit de exemplu primele lor experiențe cu
fumatul tutunului, explicându-mi cum au ajuns să devină dependenți. Unii dintre ei mi-au
povestit experiențele legate de consumul excesiv de alcool, consecințele acestuia (probleme
cu părinții, scăderea notei la purtare, etc.) sau efectele de a doua zi (”mahmureala”). De
asemenea, unii elevi știau câteva dintre cele mai importante efecte ale canabisului sau ale
cocainei. Cu toate acestea, am considerat că este necesar să le ofer elevilor informații
complete despre efectele celor mai importante droguri.
Pentru discuția legată de modalitățile de evitare a consumului de droguri, am folosit
din nou broșurile, pe care le-am dăruit elevilor. Și acestia au avut idei originale cu care au
completat lista începuta de mine cu privire la sfaturile practice în a spune “NU” drogurilor.
Obiectivul 4. Fixarea noilor achizții informaționale și atitudinale
Pentru a mă asigura că informațiile primite de elevi în cadrul acestor două ore ale
grupului educativ vor fi fixate și intern alizate de către aceștia, am recapitulat toate temele
discutate de la inceput. Elevii au demonstrat că au fost interesati de acest subiect prin faptul
61

că își aminteau multe amănunte discutate atât în prima oră a grupului educativ cât și în cea
de-a doua oră.
În încheiere am ținut să menționez și elevilor acestei clase care e sarcina lor în
continuare, și anume să folosească aceste informatii ca o bază pe care își pot fundamenta
alegerea lor în viitor în ceea ce privește consumul de droguri. I-am rugat să se gândească la
efectele drogurilor înainte să decidă dacă vor să le consume sau nu.
Le-am mulțumit apoi pentru modul în care au cooperat în cadrul acestui grup
educativ, le-am lăudat atenția și interesul de care au dat dovadă.
4.3. Concluzii parțiale
Obiectivele propuse la începutul intervenției au fost atinse cu succes în cadrul
acestor 6 ore de consiliere cu elevii. De aceea consider că intervenția mea a fost eficientă.
Informațiile transmise elevilor îi vor determina ca pe viitor să facă o alegere bazată pe o
informare corectă și cuprinzătoare în ceea ce privește consumul de droguri. Noile
deprinderi atitudinale pe care le-au achiziționat în cadrul acestor întalniri vor putea
constitui în viitor niște arme pe care le vor folosi pentru a ține drogurile departe de ei.
Eficiența grupului a fost adeverită de interesul crescut al elevilor față de temele
discutate la grup. La fiecare dintre aceste 6 întalniri mi s-au pus multe întrebări care au
demonstrat o adevarată implicare din partea elevilor în activitatea grupului.
Capitolul 5. Prezentarea și interpretarea rezultatelor cercetării din etapa de evaluare
finală
5.1. Prezentarea rezultatelor cu privire la cunoștintele elevilor despre droguri
Graficul 14. Răspunsurile elevilor, înainte și după intervenție, la întrebarea “Este tutunul
un drog?”
62

Tabel 19. Răspunsurile elevilor, înainte și după intervenție, la întrebarea “Este tutunul un
drog?”
Tutunul este un
drog?Înainte de intervenție După intervenție
Da 73,1% 95,5%
Nu 16,4% 1,5%
Nu știu 10,4% 3,0%
Total 100% 100%
Din Graficul 15 și Tabelul 20 se observă niște diferențe semnificative între
răspunsurile eleviilor înainte și după implementarea intervenției. Dacă înainte 73,1% dintre
elevi erau conștienți că tutunul este un drog, în urma implementării intervenției 95,5%
dintre ei au știut acest lucru. Doar 1,5% dintre elevi au rămas cu ideea că tutunul nu este un
drog și după intervenție; doar 3% nu au știut răspunsul la această întrebare.
Grafic 15. Răspunsurile elevilor, înainte și după intervenție, la întrebarea “Este alcoolul
un drog?”
63

Tabel 20. Răspunsurile elevilor, înainte și după intervenție, la întrebarea “Este alcoolul
un drog?”
Alcoolul este un
drog?Înainte de intervenție După intervenție
Da 52,2% 94,0%
Nu 32,8% 3,0%
Nu știu 14,9% 3,0%
Total 100% 100%
În ceea ce privește răspunsul elevilor la întrebarea “Este alcoolul un drog?”,
diferențele dintre momentul dinaintea implementării intervenției și după intervenție sunt
impresionante. Astfel, înainte, doar jumătate dintre elevi știau că alcoolul este un drog, iar
după intervenție 94% dintre ei știau acest lucru. De asemenea, după cum se observă în
Tabelul 21, inainte de intervenție 32,8% dintre elevi credeau că alcoolul nu este un drog,
iar după intervenție doar 3% nu considerau alcoolul un drog.
Grafic 16. Gradul de informare al elevilor înainte și după implementarea proiectului de
intervenție
64

Tabel 21. Gradul de informare al elevilor înainte și după implementarea proiectului de
intervenție
Cât de bine ești
informat?
Înainte de intervenție După intervenție
Foarte bine 4,5% 31,3%
Destul de bine 23,9% 64,2%
Mai puțin bine 46,3% 4,5%
Deloc 13,1% 0,0%
Total 100% 100
Tabelul 22. Testul Hi pătrat pt verificarea ipotezei 1 a cercet ării de evaluare finală
Valoare Grad de libertate Nivel de semnificație
Pearson Hi pătrat 65.915ă 3 .000
Nr. de cazuri valide 134
Una din ipotezele cercetării de evaluare finală este: elevii sunt mai bine informați în
ceea ce privește drogurile după implementarea proiectului de intervenție psihosocială decât
înainte. Pentru verificarea acestei ipoteze am folosit testul statistic Hi pătrat. După cum se
observă în Tabelul 23, valoarea lui Hi pătrat este 65.915ă, gradul de libertate 3, iar pragul
de semnificație p(.000)<.005. Aceasta înseamnă că se respinge ipoteza nulă, care consideră
65

că între momentul dinaintea implementării proiectului de intervenție și momentul de după
intervenție nu există nicio diferență în ceea ce privește cunoștințele elevilor despre droguri.
Prin urmare, ipoteza cercetării de evaluare finală se confirmă, concluzia fiind că există o
diferență semnificativă din punct de vedere statistic în ceea ce privește cunoștintele elevilor
(gradul în care ei consideră că sunt informați) dinainte și după implementarea proiectului
de intervenție psihosocială.
5.2. Prezentarea rezultatelor cu priv ire la atitudinile elevilor față de droguri
Grafic 18. Părerile elevilor despre consumatorii de droguri, înainte și după intervenție
66

Tabel 23. Părerile elevilor despre consumatorii de droguri, înainte și după intervenție
Ce părere ai despre
consumatorii de
droguri?
Înainte de intervenție După intervenție
Își pun sănătatea în
pericol25,4 44,8
Au nevoie de ajutor 11,9 44,8
Sunt lipsiți de ambiție47,8 6,0
Încearcă să atragă
atenția4,5 3,0
Nu știu 10,4 1,5
Total 100 100
Luând în considerare părerile elevilor despre persoanele care consumă droguri, se
observă niște diferențe interesante între momentul dinaintea implementării intervenției și
cel de după. Astfel, înainte de intervenție, varianta aleasa de cei mai mulți dintre elevi a
fost “sunt lipsiți de ambiție”(48%), iar după intervenție răspunsurile cel mai des date au
fost “iși pun sănătatea în pericol”(45%) sau “au nevoie de ajutor”(45%).
Grafic 19. Gradul în care elevii cred că oricine consumă droguri ajunge să regrete asta,
înainte și după intervenție
67

Tabel 24. Gradul în care elevii cred că oricine consumă droguri ajunge să regrete asta,
înainte și după intervenție
Oricine consumă
droguri ajunge să
regrete asta
Înainte de intervenție După intervenție
Acord total 41,8% 79,1%
Acord parțial 28,4% 14,9%
Dezacord parțial 14,9% 4,5%
Dezacord total 14,9% 1,5%
Total 100% 100%
Tabelul 25. Testul Hi pă trat pentru verificarea ipotezei 2 a cercetării de evaluare finala
Valoare Grad de libertate Nivel de semnificație
Pearson Hi pătrat 21,642ă 3 .000
Nr. de cazuri valide 134
A doua ipoteză a cercetării de evaluare finală este: elevii cred într-o măsura mai
mare că oricine consumă droguri ajunge să regrete asta în urma implementării proiectului
de cercetare decât înainte. Pentru verificarea acestei ipoteze am folosit testul statistic Hi
pătrat. În urma aplicării lui au rezultat următoarele:
După cum se observă în Tabelul 25, înainte de implementarea proiectului de
intervenție, mai puțin de jumătate dintre elevi (42%) erau de acord cu afirmația “oricine
68

consumă droguri ajunge să regrete asta”. Schimbarea produsa de intervenție a determinat
ca un procent de 79% dintre elevi să fie de acord cu această afirmație. În plus, procentul
elevilor care erau în dezacord total cu această afirmație, înainte de intervenție, era de 15%,
iar în urma intervenției procentul este de doar 1,5%. Aceste diferențe demonstrează
eficiența intervenției.
În tabelul 26 observăm că valoarea lui Hi pă trat este 21,642 ă, gradul de libertate 3,
iar nivelul de semnificație p(.000)<.005, fapt care ne permite să respingem ipoteza nulă
care consideră că intervenția nu a determinat nicio diferenta în părerea elevilor despre
consumul de droguri. Prin urmare ipoteza cercetării se confirmă, deci exista diferente
semnificative în părerile elevilor asupra cunsumului de droguri, luând în considerare
momentele pre și post intervenție: în urma intervenției elevii cred într-o mai mare măsură
că oricine consumă droguri ajunge să regrete asta.
Grafic 20. Gradul în care elevii consideră fumatul ceva distractiv, înainte și după
intervenție
69

Tabel 26. Gradul în care elevii consideră consumul de droguri ceva distractiv, înainte și
după intervenție
Consumul de droguri
poate fi distractiv.
Înainte de intervenție După intervenție
Acord total 13,4 % 3,0 %
Acord parțial 25,4 % 4,5 %
Dezacord parțial 10,4 % 6,0 %
Dezacord total 50,7 % 86,6 %
Total 100 % 100 %
Tabel 27. Testul Hi pătrat pentru verificarea ipotezei 3 a cercetării de evaluare finală
Valoare Grad de libertate Nivel de semnificație
Pearson Hi pătrat 21,334ă 3 .000
Nr. de cazuri valide 134
Pentru verificarea ipotezei “atitudinile elevilor față de fumat s-au modificat în urma
intervenției, de la pozitive la negative” am folosit testul statistic Hi pătrat. În urma aplicării
lui au rezultat următoarele:
Privind Tabelul 26, observăm procentul foarte mare (87%) al elevilor care, în urma
intervenției, nu sunt de acord cu afirmația “fumatul poate fi ceva distractiv”. Înainte de
70

intervenție acest procent era de doar 51%. În plus, dacă înaintea intervenției 13% dintre
elevi erau de acord cu afirmația, dupa intervenție doar 3% au fost de acord.
Analizand Tabelul 27 observăm că valoarea lui Hi pătrat este 21,334ă, gradul de
libertate 3, iar nivelul de semnificație p(.000)<.005, ceea ce înseamnă că ipoteza nulă se
elimină , ipoteza cercetării fiind astfel confirmată. Astfel, putem concluziona că în urma
intervenției atitudinile elevilor față de fumat s-au schimbat de la pozitive la negative.
5.3. Prezentarea rezultatelor cu privire la comportamentele elevilor față de droguri
Grafic 21. Frecvența fumatului în rândul elevilor în ultima săptămână, înainte și după
intervenție
71

Tabel 28. Frecvența fumatului în rândul elevilor în ultima săptămână, înainte și după
intervenție
De câte ori ai fumat
în ultima săptămână?
Înainte de intervenție După intervenție
Niciodată 9,0 % 11,9 %
1-2 ori 14,9 % 11,9%
3-5 ori 25,4 % 29,9 %
Peste 5 ori 50,7 % 46,3 %
Total 100 % 100 %
În ce priveste comportamentul elevilor privind fumatul, schimbările în urma
intervenției sunt nesemnificative. Astfe, din graficul 21 nu se observa nici schimbări
pozitive nici schimbari negative în consumul de tutun al elevilor.
Grafic 22. Frecvența consumului de alcool în rândul elevilor în ultima săptămână, înainte
și după implementarea proiectului de intervenție psihosocială
72

Tabel 29. Frecvența consumului de alcool în rândul elevilor în ultima săptămână, înainte
și după implementarea proiectului de intervenție psihosocială
De câte ori ai
consumat băuturi
alcoolice în ultima
săptămână?
Înainte de intervenție După intervenție
Niciodată 13,4 % 20,9%
1-2 ori 44,8 % 43,3%
3-5 ori 31,3 % 26,9%
Peste 5 ori 10,4 % 9,0%
Total 100 % 100 %
La fel ca și în cazul consumului de tutun, în ce privește consumul de alcool,
intervenția nu a produs schimbări semnificative nici în sensul scăderii frecvenței
consumului nici în sensul creșterii frecvenței consumului.
5.4. Concluzii parțiale
73

Strângerea datelor cu privire la schimbările intervenite în cunoștințele, atitudinile și
comportamentele elevilor de după intervenție s-a realizat prin metoda anchetei sociale și
instrumentul chestionarul. Rezultatele obținute indică eficiența intervenției. În ce privește
cunoștințele elevilor despre droguri, în urma intervenției, aceștia consideră ca sunt mult
mai bine informati decât inainte. Atitudinile elevilor față de droguri sunt în general
schimbate. De exemplu, în urma intervenției, s-a observat creșterea semnificativă a
numărului de elevi care nu mai consideră fumatul ca ceva distractiv. Din punctul de vedere
al comportamentelor elevilor față de droguri, în urma intervenției nu s-au produs schimbari
semnificative nici în ce privește consumul de tutun nici în ce privește consumul de alcool.
Partea a III-a. Concluzii sintetice, poziționări personale și recomandări
de ordin aplicativ
74

Concluzii sintetice
Drogurile reprezintă o adevarată problemă socială î n societatea noastră. Expresia
“problema drogurilor” le poate sugera necunoscătorilor că drogurile au la bază un singur
aspect problematic, o singură caracteristică ce trebuie vizată. Din păcate, însă, problema
drogurilor este extrem de multiplă și de variabilă în modurile de manifestare , poate într-o
măsură mai mare decât orice altă problemă socială cu care am putea fi confruntați.
Este cunoscut faptul că România se confruntă cu o creștere semnificativă a
consumatorilor de droguri. Cu toate acestea, însa, în prezent nu există o imagine clară
asupra fenomenului drogurilor și nici asupra tendințelor de evoluție, situație ce creează
dificultăți serioase în aplicarea celor mai potrivite metodologii de tratament și, de
asemenea, a unor programe de prevenție eficiente.
Privind situatia consumului de droguri în licee, municipiul Turda se confruntă cu
probleme mai puțin grave decât alte zone ale țării, exemplul cel mai reprezentativ fiind
Bucureștiul. Aici se constată faptul că din ce în ce mai mulți dealeri de stupefiante aleg să
își plaseze praful morții în preajma liceelor. Liceele din Turda nu se confruntă în prezent cu
problema drogurilor cele mai periculoase, fumatul și consumul de băuturi alcoolice fiind
principalele probleme în ce privește consumul de droguri și nu trebuiesc ignorate.
În ce privește măsurile de prevenție a consumului de droguri, adolescenții
municipiului Turda nu sunt supuși unor astfel de programe.
Poziționări personale
Pentru mine experiența legată de realizarea acestei lucrări a reprezentat un mijloc
de promovare a rolului asistentului social în prevenția consumului de alcool și alte droguri.
Am realizat că la noi în țară asistenții sociali trebuie să ducă, pe lângă munca specifică lor,
și o muncă de promovare a rolului lor, prin demonstrarea rezultatelor pozitive ale
intervențiilor lor. Consider că prin rezultatele intervenției mele am reușit să demonstrez
necesitatea implementării programelor de prevenție a consumului de alcool și alte droguri
în școli.
Recomandări de ordin aplicativ
75

Statisticile referitoare la consumul de droguri licite și ilicite în rândul elevilor din
municipiul Turda lipsesc cu desăvârșire. Asta din cauză că în această zonă problema
drogurilor periculoase, ilicite, este sub control. Ar trebui însă făcute cercetări pe problema
consumului de droguri legale, alcool și tutun, pentru a dobândi informații cât mai exacte
despre numărul subiecților consumatori. În plus, acest fenomen, al consumului, este în
continuă extindere, și doar informații clare și cât mai cuprinzătoare pot să conducă la
realizarea unor programe de prevenție eficiente.
Chiar dacă elevii liceelor din Turda nu se confruntă cu problema drogurilor cele
mai periculoase, necesitatea prevenirii consumului de astfel de droguri este mare.
Implementarea unor programe de prevenție ar putea asigura protecție pentru elevi în
confruntarea cu drogurile ilicite și scăderea ponderii de elevi consumatori de droguri
legale.
Chiar dacă rezultatele prezentate în cadrul acestei lucrări arată asocieri relevante
între anumiți factori de risc și consumul de droguri, nevoia de a dezvolta noi factori
explicativi pentru consumul de droguri în rândul tinerilor este mare. Ar trebui avută în
vedere și identificarea unor factori protectivi , care ar putea îmbunătăți întelegerea noastră
asupra fenomenului consumului de droguri în rândul adolescenților, factori ce ar putea
reprezenta un ghid pentru programele de prevenție.
Bibliografie:
76

Abraham P.l, Roncov A. L., Cărăușu C. (2004). Drogurile: aspecte juridice și
psihosociale, Timișoara: Editura Mirton
Băban A. (2003). Consiliere educațională.Ghid metodologic pentru orele de dirigenție și
consiliere, Cluj Napoca : Psychological network
Băican, E. (2007). Note de curs ”Prevenție și recuperare a persoanelor dependente de
alcool și alte droguri”, Cluj Napoca
Bercheșan V., Pletea C., (1998). Drogurile și traficanții de droguri , București: Ed.
Paralela 45
Boboian, D. (1970). Pașaport pentru infern , București: Ed. Politică
Campbell, R. (2002). Copiii noștri și drogurile , București: Ed. Curtea Veche
Cicu, G., (2000)Factori de risc și de protecție în consumul și abuzul de droguri , accesat
în data de 15.03.2008 la adresa
http://www.ana.gov.ro/rom/studii2.htm
Cornuțiu, G. (1994). Patologia alcoolică psihiatrică , Oradea: Ed. “Mihai Eminescu”
Drăgan J. (2000). Dicționar de droguri, București: Editura Național
Edwards, Griffith (2006). Drogurile – o tentație ucigașă , Pitești: Ed. Paralela 45
Ferreol, G. (2000). Adolescenții și toxicomania , Iași: Ed. Polirom
Porot A. , Porot M. (1999). Toxicomaniile, București: Editura Științifică
77

Rădulescu, R. M. (1999). Devianță, criminalitate și patologie socială , București: Ed.
Lumina Lex
Richard D. , Senon J.-L. (2005) . Dicționar de droguri, toxicomanii și dependențe ,
București: Editura Științelor Medicale
Țurlea, S. (1991). Bomba drogurilor, București: Ed. Humanitas
Vintilă M. (2004).Igienă și sănătate mentală , Timișoara
Surse preluate de pe internet:
National Institute on Drug Abuse “Preventing Drug Abuse among Children and
Adolescents” accesat in data de 04.05.2008 la adresa
http://www.promoteprevent.org/Publications/center-briefs/prevention_brief_risk_resilience.pdf
National Institute on Drug Abuse, “Tabacco Addiction”(2005) preluat in data de
23.03.2008 de pe adresa http://www.nida.nih.gov/PDF/RRTobacco.pdf
Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie, Raportul anual 2007 privind
situația drogurilor în Europa (2007), Bruxelles, accesat in data de 03.04.2008 la
adresa
http://www.emcdda.europa.eu/attachements.cfm/att_41610_RO_MessageRO2007Final.pdf
Raport al National Insitute of Public Heatlh Sweden, “Stoparea fumatului în rândul
adolescenților- ce putem face?”(2005), Suedia, preluat în data de 23.03.2008 de
pe adresa
http://www.fhi.se/upload/ar2005/rapporter/youthsmokingcessation0505.pdf
Raport național privind situația drogurilor 2007, accesat în data de 04.04.2008 la adresa
http://www.ana.gov.ro/rom/10.02.2006/Raport_national_2005.pdf
78

United Nations Office on Drugs and Crime, 2007 World Drug report, accesat in data de
03.04.2008 de pe adresa http://www.ivz.si/javne_datoteke/datoteke//1322-
ExecutivecSummary_expanded_LOWcRes.pdf
http://www.ana.gov.ro/rom/alcoolul.htm accesat în data de 05.12.2007
http://www.ana.gov.ro/rom/tipuridroguri.htm accesat în data de 05.12.2007
www.cafea.home.ro accesat în data de 01.04.2008
http://www.copilul.ro/a_13_2232_Dependenta_de_alcool_si_abuzul_de_droguri_la_adoles
centi.html accesat în data de 19.01.2008
http://www.anti-droguri.ro/ accesat în data de 20.01.2008
http://www.politiaromana.ro/drogurile.htm accesat în data de 23.01.2008
Anexa 1. Chestionar
79

Prin acest chestionar doresc să aflu care sunt cunoștințele, atitudinile și
comportamentele tale vis-a-vis de droguri.Te asigur că răspunsurile pe care le voi obține
nu vor fi comunicate nimănui in această formă.Mă interesează doar numărarea
persoanelor care au o părere sau alta.
I. Cunoștințe:
1.În opinia ta, consumul de droguri este o problemă importantă în mediul tău
de viață?
DaNu
2.Ce crezi că sunt drogurile?
……………………………………………………………………………………………………………………
3.Cât de bine crezi că ești informat în ceea ce privește drogurile?
Foarte bine
Destul de bine
Mai puțin bine
Deloc
4.Ai auzit vreodată de substanțele următoare?
Hașiș DaNu
Marijuana DaNu
Heroină DaNu
Morfină DaNu
Metadona DaNu
Cocaină DaNu
Crack DaNu
EcstasyDaNu
LSD DaNu
“Ciuperci magice” DaNu
5.În opinia ta, tutunul este sau nu un drog?
80

DaNuNu știu
6.Dar alcoolul?
DaNuNu știu
7.Din cunoștințele tale, care din următoarele afirmații sunt adevarate si care
sunt false?(marchează căsuța din fața afirmațiilor cu A sau F)
In doze mari, alcoolul devine o toxină cu efect letal.
Este nevoie de cațiva ani de consum repetat pentru ca cineva sa devină dependent
de tutun.
Nicotina nu produce simptome de sevraj.
O țigară de marijuana contine mai puțini agenți producatori de cancer decât o
țigară din tutun.
Nicotina este o substanță din tutun ce cauzează cancer la plamani.
Dintre toate drogurile, heroina prezintă riscul cel mai mare de a crea dependență.
8.În opinia ta, este posibil ca cineva care bea doar bere să devină alcoolic?
DaNuNu știu
II. Atitudini
9.Care crezi că sunt cauzele care îi determină pe tineri să consume droguri?
……………………………………………………………………………………………………………………
10.Printre cunoștintele tale există consumatori de droguri?
DaNu
11.Ce crezi despre cei care consumă droguri?
……………………………………………………………………………………………………………………
12.În ce măsură ești de acord cu următoarele afirmații?
(1.Total de acord 2.Acord parțial3.Dezacord parțial 4.Dezacord total)
Marchează cu cifra corespunzătoare căsuța din fața fiecărei afirmații
Oricine consumă droguri ajunge să regrete asta.
Multe lucruri in viață sunt mai riscante decât consumul de droguri.
Legile referitoare la droguri ar trebui să fie mai aspre.
Fumatul poate fi distractiv.
81

În școli ar trebui organizate ore de informare cu privire la adevăratele riscuri ale
consumului de droguri.
13.Crezi că drogurile pot ajunge să îți ruineze viața?
DaNuNu știu
14.În opinia ta, consumul de droguri poate influența negativ performanța
școlară?
DaNuNu știu
III. Comportamente:
15.Ai consumat vreodată droguri ilicite?
Da Nu
16.Dacă da, pe ce s-a bazat alegerea ta?
……………………………………………………………………………………………………………………
17.De câte ori ai fumat tutun in ultimele 12 luni? (dacă nu ai fumat niciodată,
marchează cu 0)
0 1-2 3-5 6-9 10-19 20-29 30 sau mai mult

18. De câte ori ai fumat tutun în ultima săptămână? (dacă nu ai fumat niciodată,
marchează cu 0)
0 1-2 3-10 30 sau mai mult

19.La ce varstă ai fumat prima dată tutun?
………………..
20.În prezent , cât de des consumi băuturi alcoolice?
(Încearcă să incluzi si acele situații in care consumi o cantitate mică)
În fiecare zi În fiecare săptamână În fiecare lună Rar Niciodată

21. De cate ori ai consumat băuturi alcoolice în ultima săptămână?
Niciodată 1-2 ori 3-5 ori peste 5 ori
82

22.La ce varstă ai consumat pentru prima dată o bautură alcoolică?
………………..
23.Ai consumat vreodată marijuana sau hașiș?
Da Nu
24.Crezi că numai persoanele slabe ajung dependente de droguri?
Da Nu
Vârstă: …………
Sex: ……………..
Clasă: …………..
Etnie: …………..
Multumesc
Anexa 2. Modalități de evitare a consumului de droguri
83

A spune “NU” prietenilor tăi atunci când îti oferă un drog poate fi o sarcina
dificilă câteodată. S-ar putea să îti fie teamă că te vor considera laș dacă nu faci ce îti
spun ei. Iată o modalitate de a spune “NU” fara să pari laș:
1. Spune care e motivul pentru care nu vrei să încerci (exemplu: “drogurile sunt
periculoase”, “nu vreau să consum o substanță care îmi va face rău cu siguranță”).
2. Spune care pot fi consecințele (exemplu: “daca vor afla părinții mei voi avea
probleme”).
3. Sugerează ceva ce poate fi făcut în schimb, o alternativă.
4. Dacă prietenul tău, totuși, insistă, încearca să pleci, însa lasă-i ușa deschisă pentru
cazul în care se va răzgândi și el.
5. Încearcă să te asociezi cu tineri care nu consumă droguri.
6. Evită situațiile în care ți s-ar putea oferi droguri.
…………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………
Anexa 3. Chestionar
84

Prin acest chestionar doresc să aflu care sunt cunoștințele, atitudinile și
comportamentele tale vis-a-vis de droguri.Te asigur că răspunsurile pe care le voi obține
nu vor fi comunicate nimănui in această formă
I. Cunoștințe:
1. Ce crezi că sunt drogurile?
……………………………………………………………………………………………………………………
2. Cât de bine crezi că ești informat în ceea ce privește drogurile?
Foarte bine
Destul de bine
Mai puțin bine
Deloc
3. În opinia ta, tutunul este sau nu un drog?
DaNuNu știu
4. Dar alcoolul?
DaNuNu știu
5. Din cunoștințele tale, care din următoarele afirmații sunt adevarate si care
sunt false?(marchează căsuța din fața afirmațiilor cu A sau F)
In doze mari, alcoolul devine o toxină cu efect letal.
Este nevoie de cațiva ani de consum repetat pentru ca cineva sa devină dependent
de tutun.
Nicotina nu produce simptome de sevraj.
O țigară de marijuana contine mai puțini agenți producatori de cancer decât o
țigară din tutun.
Nicotina este o substanță din tutun ce cauzează cancer la plamani.
Dintre toate drogurile, heroina prezintă riscul cel mai mare de a crea dependență.
II. Atitudini
6. Ce crezi despre cei care consumă droguri?
……………………………………………………………………………………………………………………
7. În ce măsură ești de acord cu următoarele afirmații?
(1.Total de acord 2.Acord parțial3.Dezacord parțial 4.Dezacord total)
85

Marchează cu cifra corespunzătoare căsuța din fața fiecărei afirmații
Oricine consumă droguri ajunge să regrete asta.
Multe lucruri in viață sunt mai riscante decât consumul de droguri.
Legile referitoare la droguri ar trebui să fie mai aspre.
Fumatul poate fi distractiv.
În școli ar trebui organizate ore de informare cu privire la adevăratele riscuri ale
consumului de droguri.
8. Crezi că drogurile pot ajunge să îți ruineze viața?
DaNuNu știu
III. Comportamente:
9. De câte ori ai fumat tutun în ultima săptămână? (dacă nu ai fumat niciodată,
marchează cu 0)
0 1-2 3-10 30 sau mai mult

10. De câte ori ai consumat băuturi alcoolice în ultima săptămână?
Niciodată 1-2 ori 3-5 ori peste 5 ori

Vârstă:…………
Sex:……………..
Clasă:…………..
Etnie:…………..
Mulțumesc!
86