Lucrare de licență [614941]

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII DE MAȘINI
DEPARTAMENTUL DE INGINERIA PROIECTĂRII ȘI ROBOTICĂ

SPECIALIZAREA SISTEME DE PRODUCTIE DIGITALE

LUCRARE DE LICENȚĂ

STUDENT: [anonimizat]

2020

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

2

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII DE MAȘINI
DEPARTAMENTUL DE INGINERIA PROIECTĂRII ȘI ROBOTICĂ

SPECIALIZAREA SISTEME DE PRODUCTIE DIGITALE

NICULA E.A. CLAUDIA ANDREEA

PRESA PNEUMATICA PENTRU TUBURI

Coordonator științific

Steopan Mihai

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

3

Declarație de originalitate din partea student: [anonimizat]:

Declar c ă lucrarea de licență cu titlul:

[titlul lucrării]

Reprezint ă contribuț ia mea original ă și nu a fost plagiat ă.
Lucrarea a fost elaborat ă de mine sub îndrumarea [grad, nume, prenume coordonator științific] și am primit
concursul persoanelor nominalizate mai jos drept consultan ți.

Consultant: [nume, prenume , funcție, loc de muncă ; se mai adaugă alte rânduri dacă este necesar ]

Mențiuni speciale (dacă este cazul) :

Data:
________________________
(semn ătura student: [anonimizat]

4

Declarație de originalitate din partea coordonatorului științific

Subsemnatul [grad, nume și prenume coordonator ]

cadru didactic îndrum ător al lucr ării de diplom ă cu titlul:

[titlul lucrării]

realizat ă de doamna/domnul: [nume și prenume]

confirm prin prezenta că nu am cuno ștință ca realiz ările prezentate în lucrare s ă fie copiate sau s ă reprezinte
contribu țiile unei alte persoane dec ât autorul nominalizat.

Mențiuni speciale (dacă este cazul) :

Data:
________________________
(semn ătura coordonatorului )

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

5

Încadrarea lucrării de licență în domeniul de specialitate sau domenii conexe

Vă rugăm să introduceți în caseta adecvată litera P pentru subdomeniul principal în care s e încadrează lucrarea de licență (se optează pentru un
singur subdomeniu principal) și litera C pentru subdomeniile complementare (dacă este cazul; se poate opta pentru mai multe subdomenii
complementare .

Domeniul de specialitate
Programarea în robotică Acționarea sistemelor robotice
Interfețe om -robot Managementul lanțului de furnizori pentru producți a robotizat ă
Tele-service și tele -monitorizare în robotică Comanda și controlul sistemelor robotice
Realitate virtuală în robotică Managementul informației în sisteme robotice
Optimizarea proceselor de fabricație robotizate Sisteme inteligente de fabricație
Mecanică avansată în robotică Optimizare în robotică
Modelare și simulare în robotică Sisteme robotice de mare precizie
Planificarea producție i robotizate / automatizate Mini și m icro-robotică
Aplicații client -server în robotică Sisteme flexibile de fabricație
Asigurarea calității în procesele automatizate Proiectare mecanică în robotică
Sisteme robotice autonome Aplicații de cooperare om -robot și multi -robot
Sisteme de viziune în robotică Altele (precizați):

Domenii conexe
Automatizarea fabricației Senzorică
Automatică Echipamente și dispozitive medicale
Produse industriale inteligente Clădiri inteligente
Automatizări industriale Tehnologii de fabricație automatizate
Module mecatronice de orice natură Monitorizarea și controlul proceselor și tehnologiilor
Internetul lucrurilor Sisteme de planificare a producției
Produse de larg consum inteligente Realitate virtuală și tehnologii aferente
Module din structura echipamentelor de fabricație Electronică aplicată
Echipamente de fabricație cu comandă numerică Tehnologii în fizică și chimie (laseri, holografie etc.)
Motoare, servomotoare și a cționări electrice Sisteme de inspecție, măsurări și control nedistructiv
Hidronică și pneutro nică Orice inovații de natură tehnică și tehnologică
Microcontrolere Altele (precizați):

Aprecierea lucrării de licență de către coordonatorul științific

Acest spațiu este alocat pentru coordonatorul ș tiințific

Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Bună Ridicată Foarte ridicată
Criteriul  Nivelul→ 1 2 3 4 5
Calitatea exprimării în limba română / engleză
Aspectul estetic al lucrării
Actualitatea temei
Claritatea documentației scrise
Origina litatea
Calitatea tehnică (corectitudine soluție, calcule etc.)
Calitatea documentării bibliografice
Calitatea planșelor desenate
Relevanța pentru mediul social sau economic

Semnătura coordonatorului științific: ______________________________

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

6

Listă de verificare

Componentă obligatorie Abordată în
proiect
DA NU
Calcule de dimensionare a componentelor mecanice principale
Calcule de dimensionare a sistemului de acționare
Calcule tehnologice pentru un reper mecanic
Definirea parametrilor geometrici și toleranțelor pentru un reper mecanic
Desene de ansamblu

Componentă opțională / în funcție de specificul temei Abordată în
proiect
DA NU
Automatizare, electronică și senzorică
Programare

Semnătura coordonatorului științific: ______________________________

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

7

CUPRINS

Cuvinte de mulț umire ……………………………………………………………………. XX
Rezumatul lucrării de licență …… ….…………………………….………………….…… XX
Obiectivul general și obiectivele specifice ………………………… …………………….. XX

Partea I: Aspecte generale în contextul temei …………………………… YY

1. Introducere ………… ……………………………………………………………. …… XX
1.1. Scurta d escriere a companiei Leoni ………………………………………… xx
1.1.1 Descriere produse …………………………………………………
1.1.2 Descriere procese …………………………………………………
1.1.3 Descriere utilaje …………………………………………………… xx
xx
xx

1.2. Descriere stadiu actual ……….……………………………………………… . xx
1.2.1. Produs ………………………………………………………………
1.2.2. Proces ………………………………………………………………
1.2.3. Echipament ………………………………………………………… xx
xx
xx

2. Planificarea proiectului ………………………………………………………………. XX
2.1. Problema de rezolvat …..…………………………………………………………….. xx
2.2. Metodologia de lucru ………………….……………………………………… xx
2.2.1. Traseul de parcurs …………………………………………………….… xx
2.2.2. Teoriile, metodele și instrumentele utilizate ………….………………… xx
2.2.3. Tehnologiile, experimentele, testele utilizate …………………………… xx

Partea a II -a: Contribuții la tema proiectului …………………………… YY

3. Capitolul 3: Descriere concept ………………………………. ……………………… XX
3.1. Introducere ………………….…………… …………………………………… xx
3.2. Determinarea cerintelor ………………….…………………………………… xx

4. Capitolul 4: Dimensionarea elementelor mecanice ……………………………….… XX
4.1. Cilindrul principal ………………….……………………………………… ….. xx
4.2. Gripperul ………………….…………………………………… ………………….. xx
4.3. Alte elemente din zona activa a presei ………………….…………………… . xx
4.4. Panoul de comanda ………………….…………………………………… …… xx
4.5. Rama presei ………………….…………………………………… ……………… xx
4.6. Unitatea de afisaj ………………….…………………………………… ………. xx

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

8

4.7. Turnul de semnalizare ………………….…………… ……………………… .. xx

5. Capitolul 5: Electrotehnica si automatizare ……………………………….………… XX

Sinteza primelor trei provocări majore din proiect …………………………………… XX

Concluzii ……………………………………………………………………….………… XX

Bibliografie ………………………………………………………………………………. XX

Anexe ……………………….………………………………………………………………….. XX
Anexa 1: titlu ………………….…………………………………………………… xx
Anexa 2: titlu ………………….…………………………………………………… xx

Planșe ……………………… ………………………………………………………………….. XX
Planșa 1: titlu ………………….…………………………………………………… xx
Planșa 2: titlu ………………….…………………………………………………… xx

CD-ROM cu proiectul în format electronic .………………………………………….. XX

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

9

CUVINTE DE MULȚUMIRE

Secțiunea este alocată pentru a adresa mulțumiri persoanelor și organizațiilor care v -au sprijinit în finalizarea cu succes a lucrării. Vă rugăm să fiți
specific. A nu se depăși o pagină.

[Introduceți textul aici, TNR 12 ; line spacing: single ; aliniere: justify ]

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

10

REZUMATUL LUCRĂRII DE LICENȚĂ

Vă rugăm să respectați indicațiile de mai jos . A nu se depăși două pagin i pentru redactarea rezumatului.

Scopul temei de cercetare propuse [Care sunt motivele alegerii temei? ]

[Introduceți textul aici , TNR 12 ; line spacing: single; aliniere: justify ]

Obiectivul general [Ce rez ultate ați urmărit să obțineți prin tema de proiect în termeni generali? ]

[Introduceți textul aici , TNR 12 ; line spacing: single; aliniere: justify ]

Obiective specifice [Pe de direcții majore ați acționat în cadrul lucrării pentru a atinge obiectivul general și de ce ?]

[Introduceți textul aici , TNR 12 ; line spacing: single; aliniere: justify ]

Metodologie/Abordare/Proiectare [Ce metode, ce instrumente, ce tehnologii, ce concepte, ce teorii etc. ați aplicat pentru a atinge
obiectivele propuse în cadrul temei? ]

[Introduceți textul aici , TNR 12 ; line spacing: single; aliniere: justify ]

Rezultatele majore [La ce rezultate principale ați ajuns? Ce contribuții ați adus la diverse probleme legate de cunoaștere, inovare,
dezvoltare tehnologică? La ce concluzi i majore ați ajuns? ]

[Introduceți textul aici , TNR 12 ; line spacing: single; aliniere: justify ]

Limitări ale rezultatelor (dacă este aplicabil) [Care a fost aria de studiu și dezvoltare la care s -a limitat tema și ce propuneri
aveți pentru dezvoltări vii toare? ]

[Introduceți textul aici , TNR 12 ; line spacing: single; aliniere: justify ]

Implicații practice (dacă este aplicabil) [Ce implicații și impact tehnic/tehnologic ar putea avea rezultatele temei dvs. dacă s -ar
aplica în practică? Ce impact economic sau comercial ar putea avea eventuala aplicare în practică a rezultatelor temei? ]

[Introduceți textul aici , TNR 12 ; line spacing: single; aliniere: justify ]

Implicații de altă natură (ex. sociale, științifice: dacă este aplicabil) [Ce imp act asupra mediului sau a unor
aspecte de responsabilitate socială ar putea avea rezultatele temei ? Cum ar putea afecta calitatea vieții? ]

[Introduceți textul aici , TNR 12 ; line spacing: single; aliniere: justify ]

Originalitatea/valoarea [Ce aduce nou în domeniu lucrarea dvs.? Care este valoarea rezultatelor și cine anume le -ar putea utiliza cu
preponderență? ]

[Introduceți textul aici , TNR 12 ; line spacing: single; aliniere: justify ]

Rezumatul capitolelor [Vă rugăm să descrieț i pe scurt fiecare capitol al lucrării de licență . A nu se depăș i două pagini pentru această
secțiune. ]

[Introduceț i textul aici, TNR 12; line spacing : single; aliniere: justify ]

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

11

OBIECTIVUL GENERAL ȘI OBIECTIVELE SPECIFICE

Obiectivul general trebuie să exprime în termeni generali ce urmăriți să atingeți prin tema de proiect . Obiectivul general trebuie să fie legat de problema
pe care doriți să o rezolvați (a se vedea secțiunea 2.1 din proiect). Formulați obiectivul general de așa natură încât să fie direcționat clar asupra
problemei majore de rezolvat în cadrul proiectului, să fie măsurabil, să fie realist. Maximum o pagin ă pentru descrierea obiectivului general .
Obiectivele specif ice se adresează diverselor fațete ale problemei de rezolvat prin tema de proiect. Obiectivele specifice trebuie să specifice ce urmează
să faceți în cadrul proiectului, unde și cu ce scop. Formulați obiectivele specifice de așa natură încât să fie măsurab ile. Asociați minimum un indicator
prin care se poate măsura gradul de rezolvare al fiecărui obiectiv specific. Maximum o pagină pentru descrierea obiectivelor specifice.

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

12

Partea I

Aspecte generale în contextul temei

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

13

1. INTRODUCERE

1.1. Scurta descriere a companiei LEONI
LEONI este un furnizor global de produse, soluții și servicii de management al energiei și datelor în
domeniul construcțiilor de autovehicule și alte domenii industriale. Grupul de firme are aproximativ
95.000 de angajați în 32 de țări și a realizat în 2018 vânzări consolidate de 5,1 miliarde de euro. [1]
Cel mai mare grup de clienți al firmei LEONI este reprezentat de industria globală a construcțiilor de
autoturisme, autovehicule comerciale și componente. Mai mult decât atât, LEONI furnizează produse
și servicii pe piețele următoare: comunicații și rețele de date, sănătate, industria prelucrătoare,
transporturi, en ergie și infrastructură, automatizare industrială, mașini și senzori, marină. Printr -o
rețea integrată de cercetare și dezvoltare, producție, distribuție și servicii, clienților li se oferă garanția
unei asistențe personalizate în peste 100 de locații de p e glob. LEONI activează ca furnizor de soluții
cu o dezvoltare intensă și expertiză în sisteme. [1]
LEONI a intrat pe piața din România in anul 2000 odată cu deschiderea primei fabrici WSD (Wiring
Systems Division) la Arad. Au urmat fabricile din Bistrița (2002) și Pitești (2005), iar ulterior au fost
deschise fabricile satelit din Beiuș, Luduș, Marghita și Bumbești -Jiu. În anul 2016, a fost înființat
primul Shared Service Center LEONI (SSC) în Cluj -Napoca. Cu aproximativ 13,000 de angajați,
LEONI este unul dintre cei mai mari angajatori din România. [1]
De-a lungul timpului, fiecare fabrică din România a câștigat importante premii și recunoașterea
clienților internaționali pentru care livrează cabluri, sisteme de cabluri și harnașamente, astfel: [1]
• Fabrica din Arad a fost numită Fabrica Anului, la categoria Costuri și Motivație (2010); a
primit Premiul pentru Excelență din partea clientului GM (2013) și a câștigat statutul de
Furnizorul Anului (2013) ; [1]
• Fabrica din Bistrița a fost numită Fabrica Anului, la categoriile Calitate și Performanță (2007
și 2009); Producție remarcabilă a țărilor în curs de aderare la UE (2010); Rezultate Generale
(2010); a ocupat locul I în cadrul competiției pentru Procesul de Cutting (2015); a ocupat locul
I în Topul E xportatorilor (2015) ; [1]
• Fabrica din Pitești a fost numită Fabrica Anului, la categoria Calitate și Performanță (2009,
2010, 2011, 2013, 2014) și la categoria Costuri și Motivație (2012). [1]
Shared Service Center -ul (SSC) din Cluj -Napoca a avut ca scop i nitial să integreze și să coordoneze
dintr -o singura locație funcțiile administrative de HR din regiune. Intre timp, 17 funcții corporate
distincte s -au alăturat centrului, deservind ambele divizii LEONI – WSD (Wiring Systems Division)
și WCS (Wiring Cable Solutions) – având responsabilități locale, regionale și globale. SSC -ul din
Cluj-Napoca s -a dezvoltat având la bază cultura de îmbunătățire continuă, diversitate și performanță
ridicată, precum și conceptul LEONI fit for growth, aliniat la strategia glob ală a organizației. [1]

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

14

Din Romania, LEONI livreaza o mare varietate din produsele sale către diverși clienți internaționali.
Nu mai trebuie să accentuăm faptul că suntem permanent în căutare de candidați talentați pentru
diferite domenii profesionale. LE ONI se străduiește să ofere angajaților săi un loc de muncă interesant
care implică un grad ridicat de responsabilitate personală într -un mediu motivant, încurajator și
constructiv. Fiind un angajator atractiv, căutăm oameni calificați și motivați pe care, de asemenea,
dorim să -i păstrăm în companie. În acest sens, ne bazăm, printre altele, pe gestionarea talentului la
nivel internațional, pe o gamă generoasă de traininguri profesionale și pe compensații bazate pe
performanță. De asemenea, o mare importanaț ă o au sănătatea și securitatea în muncă, iar programele
verzi și de CSR pe care le susținem fac diferența atunci când suntem aleși ca angajator. [1]
LEONI pune accentul pe dezvoltarea continuă a angajaților săi prin: [1]
• Mobilitatea internă/ managementul talentelor (prioritatea companiei este promovarea din
interior) ; [1]
• Responsabilitate socială (diferite programe de responsabilitate socială corporatistă – CSR,
asociere cu ONG -uri și parteneriate cu Camerele de Comerț locale) ; [1]
• Pachet de c ompensații și beneficii (bazat pe criterii de performanță) ; [1]
• Traininguri de abilități soft și hard și programe de leadership ; [1]
• Programe de retenție ; [1]
• Asigurări de sănătate ; [1]
• Voice of LEONI (un sondaj global de satisfacție a angajaților realizat din 2 în 2 ani) . [1]

1.1.1. Descriere produse
Sursa:
https://d1619fmrcx9c43.cloudfront.net/fileadmin/corpora te/publications/presentations/2018/the_leo
ni_group_q3_2018.pdf?1543321685
LEONI oferă un portofoliu unic de produse, tehnologii și servicii pentru aproape toate domeniile de
sisteme de cablare si tehnologie de cablu. Lucrând în mod constant la extinderea p ortofoliului de
produse, LEONI face un pas înainte, propunând soluții noi, ecologice. Am fost unul dintre primii
producători de cabluri din lume în dezvoltarea unui concept de sustenabilitate holistic pentru
"tehnologia verde". Acest concept subliniază ang ajamentul nostru clar de a acționa în mod responsabil
de-a lungul lanțului de produs si de valoare adăugată.
Compania LEONI are in portofoliu urmatoarele produse si servicii:
• Cabluri/Fire;
• Cablaje;
• Sisteme complete;
• Solutii ingineresti;
• Servicii de training si programare;
• Servicii software.

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

15

Figura 1.1. Segmente de piata ale companiei Leoni .

Segmente de piata ,in conformitate cu figura 1.1:
• Retele de comunicatii;
• Robotica;
• Ingrijire (healthcare);
• Automatizare;
• Transport;
• Infrastructura energetica .
In fabricile Leoni din localitatea Bistrita se produc urmatoarele:

• Cablaje auto complete;
• Module – cablaje utilizate pentru o anumita functie/element a masinii, spre exemplu: cablaje
pentru usile masinii, pentru controlul tractiunii, pentru alimentare, etc.;
• Fibra optica;
• Tuburi de aer.

Rolul cablajului auto este de a interconecta elementele de control si siguranta, motor si multimedia.
Rolul acestuia este similar cu cel al sistemului nervos in organisme.

Cablajele produse in cadrul compani ei, pot avea un numar de fire de pana la 1500, iar lungimea
insumata a acestora ajungand pana la 3000 m; pana la 3000 de contacte si o greutate maxima de 60
kg.
Pe langa fire, care pot fi monofilare, multipolare sau rasucite, in componenta cablajelor auto pot fi
gasite si elemente precum: terminali, cositor, blocuri, banda izolatoare, tuburi (termocontractibile,
PVC, tresate, etc.), coliere, clip -uri (elemente de fixare in caroserie), sigurante electrice, cutii pentru
sigurante, antene, fibra optica, tuburi de aer, garnituri, diode, ferita, placute electrice, etc.
Sursa [2]: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cablu_de_fibr%C4%83_optic%C4%83
In figura 1.2 . este prezentata structura unei masini electrice realizata in cadrul companiei.

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

16

Figura 1. 2. Structura unei masini electrice .

Un cablu de fibră optică este un cablu care conține una sau mai multe fibre optice care servesc
conducerii luminii. Cablurile optice au o largă utilizare, mai ales în telecomunicații. Fibrele optice
sunt în general acoperite individual cu straturi de plastic și conținute într -un tub de protecție adecvat
mediului în care va fi montat cablul.[2]
Fibra optică din plastic, in conformitate cu figura 1. 3., a fost utilizată în sistemele de rețele auto din
1998 după introducerea cu succes de către Mercedes Benz, stimulând introducerea standardului
MOST (Media Oriented Systems Transport) – un protocol de rețea fiabil și robust pentru un
multimedia optimizat de divertisment și informații. [3]
Standardul MOST defineste fibra optică din plastic fiind un mediu de transmitere a datelor fizice pe
baza greutății sale reduse, a flexibilității și a rezistenței mecanice, a lățimii de bandă ridicate, a
funcționării fără interferențe electromagnetice (EMI) și a capacității de conectare ușoară. [3]

Sursa[3]: https://www.laserfocusworld.com/fiber -optics/article/16565318/automotive -fiber –
automobiles -make -the-most -use-of-plastic -optical -fiber

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

17

Figura 1. 3. Fibra optică din plastic .

Figura 1. 4. Sistemul scaunului pneumatic .

Rolul tuburilor de aer este de a face legătură între compresor și pernele de aer situate în scaune, vezi
figura 1.4.

Elementul principal al sistemului de scaune pneumatice este modulul electronic, care este
responsabil pentru controlul sistemului complet și a funcțiilor sale. Sunt integ rate, de asemenea,
toate componentele necesare pentru controlul pneumatic, cum ar fi supapele, unitatea de distribuție
a presiunii și senzorii de presiune. În plus, alimentarea necesară cu aer este realizata in substructura
scaunului, constând dintr -un cad ru de sârmă, covorașe din pâslă și celule de aer, împreună cu
tuburile de aer pentru a le conecta.

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

18

1.1.2. Descriere procese
Un cablaj, pentru a putea fi numit produs finit, conform fluxului de productie din figura 1.5., trece
prin mai multe etape constructive cum ar fi:
• Procesul de debitare a cablurilor, firelor, conductorilor optici sau a tuburilor din PVC, si
sertizarea lor corespunzatoare fiecarui tip;
• Crearea de “variante ” – o varianta fiind formata din unul sau mai multi conductori – variante
ce reprezinta un accesoriu standard pe automobil sau o preferinta al clientului, cum ar fi: ABS,
ESP, ASR, comenzi la volan, GPS, Calculator de bord, Bluetooth;
• Asamblarea pe borduri de asamblare a tuturor variantelor cerute de client, a celorlalte
componente si conductori prin bandajarea cablajului cu diferite tipuri de banda in functie de
cerinta clientului, pentru cablajul respectiv ;
• Testarea componentelor de fixare a cablajului in caroserie (clipuri,tuburi PVC,sachturi,
grometi, etc.), cu un test de prezenta wireless;
• Executarea sudurilor intre doua sau mai multe fire,executate cu masini de sudura cu
ultrasunete;
• Amplasarea de suporti de prindere pe caroserie, dupa tipul lor si cot ele corespunzatoare cat si
testarea prezentei acestora;
• Testarea cablajului din punct de vedere electric al continuitatii firelor si fibrelor optice;
• Injectarea de grometi pe cablaj;
• Inserarea de sigurante,relee,shunturi,cleme,instructiuni pentru cutia de sigurante precum si
testarea acestea la inspectia video;
• Insurubarea unor suporti pe cutia de sigurante;
• Impachetarea cablajului in niste saci speciali;
• Paletarea in cutii;
• Livrarea cablajelor.

Figura 1. 5. Fluxul de productie a unui cablaj .

1.1.3. Descriere utilaje

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

19

Pentru a se putea efectua toate aceste operatii, este nevoie atat de o gama de programe pe calculator
care gestioneaza, analizeaza si monitorizeaza fiecare proces prin care trece fiecare cablaj, cat si de o
serie de dispozitive si masini care trec cablajul prin aceste procese, cum ar fi:
• Masini de debitare, sertizare, twistare, crimpare, etc. ;
• Borduri de asamblare, pe care se gasesc suporti pentru fiecare component din cablaj, si care
mai este prevazut si cu niste componente de test are a prezentei componentelor de pe cablaj cu
un test wireless care este compus din: un calculator care are un r eceiver care comunica cu
componentele wireles de pe borduri, numite sendere si le afiseaza pe un monitor. Aceste
borduri sunt montate pe o linie de asamblare PGTF ;
• Masina de sudura cu ultrasunete, este o masina care uneste (lipeste) doua sau mai multe fire
cu ajutorul sunetelor de inalta frecventa (de peste 20KHz).Aceasta masina stie sa masoare
inaltimea, latimea si cate fire intra in componenta f iecarei suduri, dar sesizeaza si aparitia unor
neconformitati cum ar fi lipsa uneia sau mai multor lite ;
• Masa de test electric, care poate fi un bord de test sau o masa de test, pe care sunt montate
module de test electrice pentru fiecare conector, aceste a comunicand intre ele prin mai multe
dispozitive electronice si un calculator, astfel facandu -se posibila testarea continuitatii
electrice a firelor, testarea scurt circuitului a firelor precum si a insertiilor gresite de fire. Pe
mesele de test se mai po t testa si cutiile de sigurante din punct de vedere electric, fibra optica,
test de vacum pe diferiti grometi pentru a se verifica etansitatea acestora la apa si
condens.Toate aceste teste se fac cu ajutorul unui program special ;
• Masina de injectat grometi , aceata foloseste doua solutii POLY si ISO, iar prin mixarea lor si
expunerea in aer produce o reactie care duce la solidificarea si umflarea materialului. Acesta
este injectat intr -o matrita care are o anumita forma ceruta de client.Pentru a accelera pro cesul
de intarire a formei (grometului), matrita este prevazuta cu un sistem de incalzire pe baza de
apa demineralizata care este incalzita la o temperatura de 50° C ;
• Masina inspectie video pentru verificarea insertiilor de sigurante si relee in cutia de sigurante.
Aceasta masina verifica culoarea, puterea, pozitia, inserarea in cutie a sigurantelor ;
• Masina de insurubat automata, care ataseaza un suport pe cutia de sigurante ;
• Server de productie care monitorizeaza cablajele care trec prin process pe la ace ste
echipamente. Acest server comunica cu fiecare echipament.

In cadrul serviciului tehnic sunt trei ateliere:
– Atelierul de la intretinere, care contine un Strung Universal, o masina de frezat, una de
rabotat, un CNC, o masina de gaur it, una pentru recti ficare plana si doua polizoare ;
– Cel de -al doilea atelier poarta denumirea de „Confectii metalice” si este echipat cu: doua
aparate de sudura, o masa de sudura, o masina de gaurit, o ma sina de debitare Shark, o
ghilotina, o masa de taiere a tablei, alta de indoire, flexuri si masini de gaurit portabile ;

– Cel de -al treilea atelier este cel de confectionare al bordurilor de productie, in aceasta zona
sunt debitate colile de pal sau osb, sunt infoliate (se lipeste layout -ul, desenul conform caruia
vor lucra apoi operatorii), iar apoi sunt montate piesele: furci, mattingparturi, sendere, arcuri,
limite de bandaj, etc. Cand tehnicienii au finalizat constructia, bordurile sunt masurate de catre
inspectorii de calitate si in cazul in care sunt sesizate probleme a cestea vor fi remediate. Tot
in cadrul acestui atelier sunt confectionate si piesele de mobilier dar si blaturi pentru diferite
mese ( la suduri, la prese, mese pentru inspectorii de calitate, etc. ).

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

20

1.2. Descriere stadiu actual

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]

1.2.1. Produs
Funcția de masaj (a scaunelor) – este o opțiune a mașinilor de lux care ajută la relaxarea pasagerilor
în timpul unei călătorii lungi.
La fel ca în cazul altor opțiuni ale scaunelor, s -a regăsit pentru prima dată în scaunul șoferului, iar
mai apoi pe scau nul din dreapta/stânga șoferului, după care în scaunele din spate la mașinile de top.
Cele mai multe mașini care au această opțiune funcționează utilizând perne de aer, care sunt plasate
în interiorul scaunelor, atât la șezut cât și în spătar. Pot exista î ntre cinci și doisprezece perene de aer
pe scaun. Un compresor de aer sau o pompă este apoi utilizată pentru a umfla și a desumfla fiecare
pernă separat pentru a da o acțiune presată, de rulare sau de frământare. Pompa poate fi amplasată în
interiorul sau în afară scaunului.
Funcția de masaj poate fi oferită ca opțiune la majoritatea vehiculelor, dar poate fi standard pentru
modele mai scumpe precum limusinele.
Prin opțiunea de masaj a mașinii puteți seta o varietate de moduri de masaj; setarea se realizea ză într –
un mod foarte simplu, prin apăsarea unui buton pornit/oprit, start/stop sau prin rotirea unui comutator.
În ceea ce privește viteze la care se poate realiza masajul, putem alege dintre: rapid, lent sau mediu;
în ceea ce privește intensitatea, putem alege între gentil, intens sau mediu.
Putem regăsi și diferite tipuri de masaj, din punct de vedere al tiparului mișcării care să poarte nume
specifice.
Este comun ca un vehicul să combine opțiunile de masaj. De exemplu, un scaun Mercedes vă poate
oferi un ritm lent și blând, rapid și blând, lent și viguros, rapid și viguros.
Butoanele pentru funcția de masaj sunt situate de obicei pe ușa respectivă, pe consola centrală, pe
scaunul în sine sau oriunde sunt localizate butoanele altor caracteristici ale sca unelor, cum ar fi
scaunele încălzite sau ventilate.
Pentru a se realiza această funcție este nevoie de mai multe componente, printre care și tubul de aer,
care face legătură între compresor și pernele de aer situate în scaune.
Dupa cum se poate vedea in fi gura 1.1, un astfel de produs este compus din mai multe elemente:
✓ conectori (1 si 2) ;
✓ tuburi diverse culori (3, 4, 5 si 6) ;
✓ eticheta produs (7) ;

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

21

✓ amortizor vibratii (8) ;
✓ bloc (9).

Figura 1.1. Desen produs ul 1.

Produsele pentru care urmeaza a se dezvolta presa actuala sunt tuburi de aer. Acestea sunt utilizate in
automotive pentru a alimenta

1.2.2. Proces
Procesul de productie al tuburilor de aer presupune succesiunea mai multor etape, printre care:
– debitare;
– presare conector /amortizor/filtru – tub;
– asamblare in bloc;
– testare;
– impachetare.

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

22

Figura 1.1. Layout arie produs .

1.2.3. Echipament

a. Debitarea.
In urma testelor efectuate pe doua masini pentru debitare existente in firma, o masina Komax
Kappa 310 si o masina Ulmer SM15 2 PLC s-a ales cea din urma deoarece calitatea taierii si
productivitatea masinii sunt net superioare.
Pentru masina Ulmer a fost creat si un dispozitiv pentru ghidarea tubului, imbunatatind astfel
calitatea acestuia.

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

23

Figura 1.1. Masina pentru debutare Ulmer SM15 2 PLC .

b. Presarea
Presarea componentelor in tuburi , fie ca este vorba despre conectori , filtru sau amortizor se
realizeaz a cu ajutorul unor prese manuale, avand structura din profil de aluminiu, pe care sunt montate
doua cleme metalice, una dintre acestea efectuand miscare de rotatie, avand rolul de a fixa tubul, cea
de-a doua efectuand o miscare liniara, introducand astfel componentul in tub.

Figura 1.1. Presa manuala pentru conectorul 1 .

c. Asamblare in bloc
Pentru aceasta operatie nu sunt necesare echipamente de productie, fiind utilizata doar o masa unde
are loc aceasta operatie si un dispozitiv de fixare, in care sa intre blocul pe durata asamblarii.

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

24

d. Testarea
La aceasta operatie se utilizeaza o masa de test de la compania TSK, echipata cu modulele aferente
componentelor care urmeaza a fi testate.
Scopul testului este de a verifica conformitatea produsului, prin urmare: scaparile de a er (lipsa
etanseitatii) intr e componente si tub nu este acceptata, de asemenea se mai verifica prezenta
sigurantelor in interiorul conectorilor si culorile tuburilor, iar prin distanta dintre modulele de test
indirect se verifica si l ungimea tuburilor debitate.

Figura 1.1. Presa manuala pentru conectorul 1 .

e. Impachetarea

Aceasta operatie se desfasoara dupa ce produsele au fost testate, iar rolul este evident de protectie al
produselor. In cadrul acestei operatii produsele sunt introduse in pungi de plastic, inchise, iar ulterior
sunt puse in cutii, in functie de comanda, urmand apoi ca un manipulator sa le duca la magazia pentru
produse finite, de unde vor fi expediate catre clientul final.

In cadrul acestui proces sunt utiliza te urmatoarele echipamente:

– Masa pentru impachetare;
– Calibru pentru produsele care trebuie rulate/incolacite;
– Suport si cutie pentru pungi de diverse dimensiuni;
– Suport de buline – utilizate pentru inchiderea pungilor;
– Trei paleti: unul pentru cutii goale , unul pentru comenzile in lucru, iar ultimul pentru
produsele finite.

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

25

2. CERCETAREA EXPERIMENTALA

2.1. Problema de rezolvat
[Se prezintă clar și concis problema care se dorește a fi abordată/rezolvată în cadrul proiectului. Problema trebuie să fie în acord cu obiectivul general
și obiectivele specifice. Se alocă maximum două pagini pentru acest subiect ]

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]

2.2. Metodologia de lucru

2.2.1. Traseul de parcurs
[Se pun în evidență scurt și concis pașii de urmat în rezolvarea problemei. Cititorul trebuie să înțeleagă de unde începe, cum se continuă și unde se
încheie abordarea problemei de rezolvat. Se pot utiliza schițe, scheme, grafice explicative. Oricum, trebuie introdus și text explicativ. Se alocă maximum
trei pagini acestei secțiuni. ]

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]

2.2.2. Teoriile, metodele și instrumentele utilizate
[Se explică pe scur t care sunt aspectele teoretice, metodele sau orice alte instrumente matematice sau de altă natură utilizate pentru a rezolva problema.
Vă rugăm faceți o sinteză a acestor aspecte. Evitați să copiați texte din sursele bibliografice, care oricum nu sunt de folos; de preferat faceți trimitere
la sursa bibliografică în loc de a prelua texte ample din sursa respectivă. Scopul acestei secțiuni este de a informa, nu de a „instrui”. Se alocă maximum
o jumătate de pagină pentru a descrie fiecare teorie, metodă sau instrument utilizat. ]

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]

2.2.3. Tehnologiile, experimentele, testele utilizate
[Se explică pe scurt care sunt care sunt tehnologiile utilizate în cadrul proiectului – software, echipamente, instalații etc. Dacă se fac anumite
experimente sau teste se prezintă pe scurt aceste aspecte, urmând ca detalii să fie date în cadrul părții a II -a a lucrării . Scopul acestei secțiuni este de
a informa, nu de a „instrui”. Se alocă maxi mum o jumătate de pagină pentru a descrie fiecare tehnologie, experiment sau test utilizat . Pentru detalii
se face trimitere la surse bibliografice. ]

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

26

Partea a II-a

Contribuții la tema proiectului

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

27

3. DESCRIERE CONCEPT

3.1. Introducere
Primul concept de presa pe care l -am dezvoltat, dupa cum se poate vedea in figura 3.1, contine
urmatoarele repere:
o Placa de baza;
o Gripper;
o Placute pentru fixare;
o Tanchet cu sina;
o Senzor pentru masurarea fortei;
o Cilindru pneumatic;
o Adaptor.

Figura 3.1. Concept presa .

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

28

3.2. Determinarea cerintelor

A. Determinarea sarcinii maxime de manipulare luand in considerare toate produsele care se
asambleaza:

– Dimensiuni maxime: 100 x 50 x 50;
– Masa maxima: 3 kg.

B. Determinarea cerintelor de functionare:

– Verificarea compatibilitatii pozitiilor tub – conector;
– Fixarea automata a tubului la detectia unei forte minime;
– Amortizarea vibratiilor exterioare;
– Permiterea operarii doar daca produsul anterior a fost inlaturat;
– Permiterea operarii doar daca componentul este asezat corespunzator;
– Posibilitatea de blocare a produsului, daca acesta este neconform;
– Prezenta unui element de siguranta in timp ul procesului – cover;
– Posibilitatea de setare a intervalului de valori in care sa se incadreze forta de inserare;
– Posibilitatea de afisare a valorii fortei de inserare .

C. Determinarea miscarilor necesare:

– Cover:
o Inchis;
o Deschis.
– Gripper:
o Inchis;
o Deschis.
– Dispozitiv de fixare al componentului:
o Deplasare in fata – extindere piston principal;
o Deplasare in spate – retragere piston principal.

D. Determinarea productivitatii in raport cu fluxul de productie:

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

29

Figura 3.2. Componente pentru asamblat .

Cerintele produsului asamblat:

– Rezistenta la extractie peste 1 50 N;
– Rezistenta la torsiune , ramura cu conector sa poata fi rotita la 360 ° in jurul propriei sale
axe, fara a aparea deteriorari sau scurgeri ;
– Rezistenta la vibratii intre:
o 10 Hz;
o 55 Hz.
– Zone de contact etanse;
– Functionare optima in intervalul de temperatura:
o – 30 ° Celsius;
o + 80 ° Celsius.

In figura 3. 2. se pot observa componentele necesare pentru asamblarea produselor finale , iar in
figura 3. 3. se observa sectiuni ale tuburilor utilizate .

Figura 3.3. Sectiuni ale tuburilor utilizate .

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

30

4. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR MECANICE

Sursa [6]: http://airo -pneumatics.ro/structura -sistemelor -automate -pneumatice –
cilindrii -pneumatici/

4.1. Cilindrul principal
In arhitectura echipamentelor si utilajelor moderne rolul componentelor pneumatice este deosebit de
important; practic, cea mai mare parte a aplicatiilor in domeniul echipamentelor / utilajelor / masinilor
industriale (si nu numai) este realizata cu ajutorul aerului comp rimat ceea ce aduce in prim -plan
importanta folosirii acestui tip de echipamente. [6]
Cilindri pneumatici: [6]
Într-o instalație de acționare pneumatică, elementul de acționare propriu -zis este cilindrul pneumatic.
Cilindrii pneumatici, denumiți și elemente de execuție, transformă energia pneumatică în energie
mecanică, pe care o furnizează apoi mecanismului acționat. Cilindrii pneumatici efectuează lucrul
mecanic printr -o mișcare de translație, sau liniară, ei numindu -se și motoare liniare. [6]
Transformarea energiei realizată de un cilindru pneumatic :[6]
Motoarele liniare sunt alcătuite dintr -un cilindru închis la cele două extremități, în interiorul căruia
se deplasează un ansamblu tijă – piston. Se disting două camere: camera activă și camera pasivă. [6]
Din punct de vedere funcțional se disting două familii de cilindri: cu simplu efect și cu dublu efect. [6]
Cilindri pneumatici cu dublu efect :[6]
Spre deosebire de varianta cu simplu efect, cilindrii pneumatici cu dublu efect pot dezvolta o forță
activă în amb ele sensuri de deplasare a pistonului. În acest caz, pot fi alimentate ambele camere ale
cilindrului. [6]
În cazul alimentării în presiune a camerei de arie mare a cilindrului, pistonul se deplasează în sensul
ieșirii tijei din corp și comprimării aerului d in cealaltă cameră. Aerul din această cameră trebuie să
fie evacuat pentru a nu se opune deplasării pistonului. Camerele unui cilindru cu dublu efect sunt
conectate alternativ la alimentare și evacuare. [6]
Pentru a determina variant a optim a de cilindru car e poate fi utilizat într -o aplicație, este necesar să fie
determin ate mărimile caracteristice ale acestuia.
Pentru a defini caracteristicile dimensionale , diametrul si cursa cilindrului, in primul rand se va
determina efortul de deplasare a unei sarcini si sensul acestuia, dupa care se va realiza calculul
eforturilor de impingere si de retragere ale tijei cilindrului.
A. Dimensionarea cilindrului în funcție de încărcarea axială :
Date intrare:

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

31

P = 6 [bar] = 6·105 [N/m2] – presiunea de lucru [N/m2]
D – diametrul cilindrului [m]
d – diametrul tijei cilindrului [m]
F1 = 150 [N] – Forța exercitată pe cursa de avans [N]
F2 – Forța exercitată pe cursa de retragere [N]
S1 – Aria in camera cilindrului pentru avans [m2]
S2 – Aria in camera cilindrului pentru r etragere [m2]
– Forța teoretică pe cursa de avans , a se vedea figura 4.2. :

𝐹1=𝑃∙𝑆1=6∙105 [𝑁
𝑚2]∙𝑆1 =150 [𝑁]

𝑆1=𝐹1
𝑃= 150
6∙105=0,00025 [𝑚2]

𝑆1=𝜋∙𝐷2
4=>𝐷=√𝑆1∙4
𝜋≈0,0179 [𝑚]

Verificare:

𝐹1=𝑃∙𝑆1=6∙105 [𝑁
𝑚2]∙𝑆1[𝑚2]= 6∙105 ∙ 𝜋∙0,01792 [𝑚2]
4= 150 ,99 [𝑁]

𝑆1=𝜋∙𝐷2
4= 𝜋∙(0,0025 [𝑚])2
4=0,00049087 [𝑚2]

Deoarece forță minimă necesara este 150 [N] vom alege conform catalogului cilindru plat 161250, in
conformitate cu figura 4.1, acesta avand urmatoarele caracteristici:

– Forta teo retica la inaintare: 295 [N];
– Forta teoretica la revenire : 247 [N];
– Diametru piston 25 mm;
– Cursa: 10 mm;
– Detectia pozitiei se poate verifica cu ajutorul senzorilor de proximitate;
– Temperatura de functionare: -20 … 80 °Celsius.

Fisa tehnica a cilindrului 161250 se regaseeste in sectiunea anexe.
Forma plata a cilindrului , impreuna cu cuplul de piese sina – tanchet asigura paralelismul intre
elementele transportate cu ajutorul pistonului cilindrului si elementele fixe, crescand astfel acuratetea
ansamblului .

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

32

Figura 4.1. Cilindru plat cod 161250 .

Figura 4.2. Extindere cilindru .

Figura 4.3. Retragere cilindru .

– Forța teoretică pe cursa de retragere ,a se vedea figura 4.3. :

𝑆2=𝜋∙(𝐷2−𝑑2)
4= 𝜋∙[(0,025 [𝑚])2−[(0,010 [𝑚])2]
4=0,000412334 [𝑚2]

𝐹2=𝑃∙𝑆2=𝑃∙𝜋∙(𝐷2−𝑑2)
4=6∙105 [𝑁
𝑚2]∙𝜋∙[(0,025 [𝑚])2−[(0,010 [𝑚])2]
4=247 [𝑁]

Încărcarea reală; raportul încărcării.

La un cilindru care este acționat de o presiune P și deplasează o sarcina C, forță de împingere este
totdeauna inferioară celei teoretice.

𝑡=𝐶
𝐹 ≤1

t – raportul încărcării
C – încărcarea reală

Valoarea aleasă pentru t trebuie să țină seama de:

– frecările interne din cilindru (sunt de ordinul 0,05 până la 0,1 din forță dezvoltată, depinzând
de diametru și d e lubrifiant);

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

33

– contrapresiunea datorată evacuării, care este necesară menținerii în cilindru pentru a obține
o mișcare regulată cu viteză controlabilă.

Raportul încărcării depinde de tipul sarcini pentru care este prevăzut cilindru.

În cazul de față avem o încărcare statică deoarece sarcina apare doar la sfârșitul cursei, în timpul
cursei sarcina este neglijabilă sau nulă, iar la sfârșitul cursei aerul este eliminat astfel încât încărcarea
statică este egală cu cea teoretică.

t = 1

C = P·S = F

𝑡=𝐶
𝐹= 295
295=1≤1 ✓

B. Calculul aerului consumat de către cilindrul :

Pentru calcularea aerului consumat trebuie ținut cont de următoarele condiții:

– Modul de funcționare a cilindrului;
– Diametrul pistonului;
– Numărul de cicluri;
– Presiunea de operare;
– Cursa pistonului.

𝑄=𝜋
4∙(𝐷2−𝑑2)∙ℎ∙(𝑝+1)∙10−6 [l]

Q – consumul de aer pe cm [l]
D – diametrul pistonului [mm]
d – diametrul tijei pistonului [mm]
h – lungimea cursei pistonului [mm]
p – presiunea de lucru [bar]

Pentru înainte :

𝑄=𝜋
4∙252𝑚𝑚 ∙10 𝑚𝑚 ∙(6 𝑏𝑎𝑟 +1 𝑏𝑎𝑟)∙10−6=0,343 [𝑙]

Pentru înapoi :

𝑄=𝜋
4∙(252𝑚𝑚 −102𝑚𝑚 )∙10 𝑚𝑚 ∙(6 𝑏𝑎𝑟 +1 𝑏𝑎𝑟)∙10−6=0,288 [𝑙]

Consum aer/ciclu :

Q = 0,343 [l] + 0,288 [l] = 0,632 [l]

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

34

Accesorii ale cilindrului:
a. Cilindrul este echipat cu doua drosele cu supapa de sens, cod 175053 , figura 4.2,
pentru a se putea regla debitul de aer din fiecare camera.

Figura 4.2. Drosel cu supapa de sens cod 175053 .

b. Pentru a putea automatiza procesul am echipat cilindrul cu doi senzori de proximitate,
cod 579072 , figura 4.3, montati la capetele de cursa ale cilindrului.

Figura 4.3. Senzor de proximitate 579072

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

35

4.2. Gripper

Figura 4.4. Gripper paralel din familia HGPT .

Pentru fixarea tubului pe durata procesarii am ale s gripper paralel cod 560219 din familia HGPT ,
figura 4.4, de la producatorul Festo deoarece acesta indeplineste conditiile de functionare avand
urmatoarele caracteristici:

– Structura compacta: 100 x 50 x 55mm ;
– Cursa bacu rilor de 5mm;
– Greutate produs: 821 g;
– Forta de strangere / bac de gripper la 6 bar, inchis 674 N;
– Durata minima de deschidere la 6 bar : 60 ms;
– Durata minima de inchidere la 6 bar: 64 ms;
– Locas pentru senzori de proximitate;
– Regim de functionare intre 5 si 60 ° Celsius.

Fisa tehnica a gripperului 560219 se regaseeste in sectiunea anexe.

Pentru acest gripper am proiectat o placuta , figura 4.5 , care se va prinde pe acesta, in doua pozitii si
cu ajutorul caruia sa fie fixat tubul.

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

36

Figura 4.5. Placuta pentru fixarea tubului .

Accesorii ale cilindrului:

Gripperul mai contine si doua racorduri in L, cod 153294 , figura 4.6.

Figura 4.6. Racord, cod 153294 .

Pentru a putea automatiza procesul am echipat gripperul cu transmitatorul de pozitie, cod 553744,
montati la capetele de cursa ale cilindrului , figura 4.7.

Figura 4.7. Transmitator de pozitie , cod 553744 .

4.3. Alte elemente din zona activa a presei

Pe langa elementele deja mentionate, zona activa a presei, mai contine si alte elemente, acestea pot fi
vazute in figura 4.8, acestea vor fi detaliate in continuare.

Figura 4.8. Elemente din zona activa .

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

37

a. Cuplul tanchet – sina si dispozitiv de fixare port conector
Pentru ca pistonul cilindrului sa poata deplasa conectorul, s-a executat un dispozitiv de fixare port
conector , figura 4.8 , care sa fie montat pe un tanchet, iar acesta sa se deplaseze pe sina. Cuplul sina –
tanchet confera o miscare liniara, reduce frecarea si sporeste acuratetea ansamblului.

Figura 4.8. Dispozitiv de fixare port conector .

Din catalogul de la Norelem , tabelul 4.1 si figura 4.8, am ales cuplul de componente cu codul: 21400 –
20107801 , urmand a fi debitata la lungimea necesara .

Figura 4.9. Schita catalor Norelem .

Tabelul 4.1. Titlul tabelului.

Specificatii tehnice:
– Viteza maxima: 5m/s;

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

38

– Temperatura maxima pentru utilizare: 80° C.

b. Sezorul de masurare a fortei
Din motive de securitate, din catalogul de la Inelta, figura 4.10, am ales senzorul KMM20 -500N,
deoarece acesta pote masura o forte in intervalul 50 – 500N, iar forta maxima pe care o pote dezvolta
cilindrul principal este 295 N.
Acesta este utilizat in pentru automatizarea echipamentului: in prima etapa, operatorul impinge tubul
in conector, forta este masurata de senzor, iar daca aceasta depaseste 30N, conform programului
presei, griperul va prinde tubul, iar pistonul se va activa, impingand de aceasta data
componentul/conectorul in tub, si aici, senzorul va masura forta din proces.

Figura 4.10. Senzor pentru masurarea fortei .

c. Placa de baza
Dimensiunile placii de baza sunt 305 x 150 x 24 mm, acestea determinate constructiv, astfel incat sa
inglobeze celelalte elemente necesare pentru presare, dar si sa confere stabilitate ansamblului.
Pentru a putea automatiza procesul am echipat gripperul cu transmitatorul de pozitie, cod 553744,
montati la capetele de cursa ale cilindrului, figura 3.5.

d. Coverul
Acesta este construit din plexiglas pentru a permite vizualizarea zonei de procesare si este prevazut
ca element de siguranta.

e. Cilindrul secundar
Acest element are rolul de a mentine inchis coverul in timpul procesarii, iar mai apoi de a -l deschide
automat; pentru acest rol am ales cilindrul cu codul 1908248, de la Festo, impreuna cu accesoriile:
– Doua niplu ri in L, cod 153333;
– Senzor de proximitate 175101;
– Adaptor pentru senzor 173210 .

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

39

Figura 4.11. Cilindru secundar cu accesorii .
Pe langa elementele mai sus mentionate se mai utilizeaza un suport pentru cilindru, cod 6057, prin
intermediul caruia cilindrul se fixeaza pe placa de baza, iar in capatul tijei se mai adauga o
biela/articulatie sferica, cod 9253, pentru fixarea cilindrului pe cove r, dupa cum se poate vedea in
figura 4.8.

4.4. Panoul de comanda
In aceast subcapitol voi discuta despre panoul de comanda si elementele din care este compus acesta,
in coformitate cu figura 4.12 , acestea fiind:
– Controler logic programabil (PLC) , impreuna cu:
o Releele;
o Blocul pentru modulul de masurare a fortei;
– Panoul metalic.

Figura 4.12. Panoul de comanda

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

40

a. Controler logic programabil (PLC) ;
Controler logic programabil (PLC) este o unitate logica de control. Unitatile logice de control
Siemens sunt unitati de control simple si accesibile destinate automatizar ii.
Unitatile logice de control inlocuiesc prin virtualizare o serie de echipamente de comanda, control si
semnalizare.
Avantaje ale utilizarii unitatilor logice de control:
✓ Usor de utilizat ;
✓ Compacte ;
✓ Virtualizeaza echipamente fizice ;
✓ Functii software ;
✓ Costuri reduse pentru aplicatii simple .
Unitatile de control Siemens Simatic S7 -1200 au o arhitectura modulara si scalabila , dupa cum se
poate vedea din figura 4.13, compusa din:
✓ Procesor ;
✓ Module de intrari si iesiri ;
✓ Module de comunicatie .
Procesoarele utilizeaza un protocol de comunicatie prin care pot trasfera informatii sau pot fi
program ate.
Numarul de conexiuni ale unui processor cu mediul exterior poate fi extins prin adaugarea altor
module de intrare, iesire sau module combinare.

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

41

Figura 4.13. Arhitectura Unitate de control Simatic S7 -1200, sursa imagine
https://www.slideshare.net/ahmelsayed/programmable -logic -controller -siemens -s71200 , 21.04.2020
b. Panoul metalic.

Figura 4.14. Panou metalic Rittal

Panoul metalic are dimensiunile 400 x 300 x 150 si a fost achizitionata de la firma Rittal , figura 4.14,
deoarece acesta poate fi montat pe o structura metalica, are o placuta metalica, in lateral, care poate
fi indepartata in timpul montajului, daca este nevoie.
Acest panou metalic are in partea de interior sine pe care pot fi montate elementele de control.

4.5. Rama presei
Rama presei, figura 4.15, are rolul de a sustine celelalte subans amble ale presei, conferind stabilitate
ansamblului si eliminand vibratiile exterioare .

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

42

Figura 4.1 5. Rama presei
Rama presei e ste construita din urmatoarele elemente:
– Profile de aluminiu:
o 30 x 30;
o 60 x 30;
– Picioare de cauciuc;
– Elemente de asamblare:
o Piulite pentru profile;
o Suruburi;
– Capace :
o 30 x30;
o 60 x 30 .

4.6. Unitatea de afisaj
Partea pentru afisare a datelor se compune din urmatoarele elemente:
– HMI KTP400;
– Carcasa;
– Suport.
Interfata om -masina (Human Machine Interface, HMI) , figura 4.16, face parte tot din solutia de
automatizare, impreuna cu panoul de comanda, senzoristica si turnul de semnalizare.
Prin intermediul interfetei om -masina sunt afisate datele din proces, da r totodata pot fi introduse si
alte informatii sau pot fi schimbati parametrii.

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

43

In cazul presei noastre, operatorul va avea doar dreptul de a vizualiza datele, celelalte drepturi fiind
alocate inginerului de proces.

Figura 4.1 6. Suportul pentru interfata om-masina
4.7. Turnul de semnalizare
Rolul acestuia este de a oferi informatii din proces. Turnul pe care l -am ales , modelul Harmony XVC,
de la firma Schneider Electric, figura 4.17, are patru lampi prin intermediul carora sunt transmise
urmatoarele mesaj e:
– Lampa verde – produs conform;
– Lampa rosie – produs blocat;
– Lampa galbena – procesare;
– Lampa albastra – mentenanta.
Este preferat acest gen de semnalizare in detrimentul ledurilor de pe manou deoarece, cele dintai sunt
vizibile de la distanta, sporind managementul vizual.

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

44

Figura 4.1 7. Turn de semnalizare Harmony® XVC

Figura 4.1 8. Ventil electromagnetic , cod 566457

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

45

5. ELECTROTEHNICA SI AUTOMATIZARE

5.1. Subcapitolul zzzz

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]
Pentru partea de control s -a ales sa utilizez utmatoarele elemente de la firma Siemens:

c. PLC modelul S7-1200 CPU1214C ;
d. S7-1200 POWER – 6EP1332 -1SH71 ;
e. SWITCH CSM1277 – 6GK7277 ;
f. Interfata HMI KTP400.

Simatic S7 -1200

Acest tip de controlor este utilizat pentru activități programe în buclă deschisă sau în buclă închisă
în fabricarea echipamentelor mecanice și construcția instalațiilor. Combină automatizarea eficient ă
cu costul minim.
Datorită designului modular compact cu performan țe ridicate în același timp, SIMATIC S7 -1200 este
potrivit pentru o mare varietate de aplicații de automatizare. Gama sa de utilizare se extinde de la
înlocuirea releelor și a contactoarelor până la sarcini complexe de automatizare în rețele și în
structur ile distribuite.

Exemple de aplicatii unde pot fi folosite:

• Ascensoare și scări rulante ;
• Utilaje pentru prelucrarea metalelor ;
• Mașini de ambalat ;
• Mașini de imprimat ;
• Stații de epurare a apelor uzate ;
• Stații de distribuție a energiei electrice ;
• Sisteme de protecție împotriva incendiilor
• Sisteme de control de securitate / acces ;
• Managementul energiei .

[ https://www.paratrasnet.ro/pdf/automatizari -industriale/S7 -1200.pdf ]

Elementele auxiliare, mentionate in capitolul anterior, senzorii de proximitate, traductoarele de
pozitie, impreuna cu electrovalvele si senzorul de masurare a fortei sunt conectate la PLC.

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

46

Partea a II -a a lucrării, cu toate capitolele trebuie să descrie contribuțiile studentului la tema de proiect.
Nu există restricții privind structura capitolelor. Partea a II -a trebuie oricum limitată la maximum 70
pagini. Partea a II -a NU include concluzi ile, anexele și planșele .

Anexele se referă la: listinguri cu fișierele sursă ale unor programe, grafice, tabele mai ample cu
rezultate experimentale, calcule mai laborioase , copii ale lucrărilor științifice publicate de student la
conferințe sau în reviste în domeniul temei etc.

Planșele se referă la: desene 2D, 3D pe suport de hârtie care depășesc formatul A4.

CD-ROM -ul include întreg proiectul în format electronic, plus filme, fișiere sursă și executabile (unde
este cazul).

Încercați să structu rați informația pentru a obține calificative cât mai mari pe criteriile de evaluare
prezentate la pagina 5.

3.X. Calcule de dimensionare a componentelor mecanice principale

Indiferent de tema proiectului, trebuie să existe acest capitol. Discutați cu conducătorul de proiect
pentru a alege componentele mecanice care trebuie dimensionate. Scopul acestui capitol este de a
demonstra comisiei de licență că aveți competențe minimale în zona de proiectare constructivă.

3.Y. Calcule de dimensiona re a sistemului de acționare

Indiferent de tema proiectului, trebuie să existe acest capitol. În funcție de specificul temei acționarea
poate include sisteme electrice, pneumatice, hidraulice sau combinații. Scopul acestui capitol este de
a demonstra comisiei de licență că aveți competențe minimale în zona sistemelor de acționare.

3.Z. Calcule tehnologice pentru un reper mecanic

Indiferent de tema proiectului, trebuie să existe acest capitol. Discutați cu conducătorul de proiect
privind ale gerea reperului mecanic pentru care trebuie elaborată fișa tehnologică. Scopul acestui
capitol este de a demonstra comisiei de licență că aveți competențe minimale în zona fabricației.

3.U. Definirea parametrilor geometrici și toleranțelor pentru un reper mecanic

Indiferent de tema proiectului, trebuie să existe acest capitol. Discutați cu conducătorul de proiect
privind alegerea reperului mecanic pentru care trebuie elaborat desenul de execuție și explicarea
modului în care au fost aleși parametri geome trici, toleranțele dimensionale și alte condiții de
fabricație impuse. Scopul acestui capitol este de a demonstra comisiei de licență că aveți competențe
minimale în zona proiectării de detaliu .

3.V. Automatizare, electronică și senzorică

Acest capitol se introduce numai în cazul în care tema de licență include aspecte de automatizare
(controlere, micro -controlere, PLC -uri, senzori, comandă etc.). Se prezintă scheme funcționale,
calcule de proiectare, calcule pentru selecția unor componente etc. Se explică funcționarea sistemelor.

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

47

3.Q. Programare

Acest capitol se introduce numai în cazul în care tema de licență include aspecte de programare. Se
prezintă pseudo -codul, codul sursă, schemele logice, după caz.

3.W. Desene de ansamblu

Indif erent de tema proiectului, trebuie să existe acest capitol și include d esenul de ansamblu 2D al
soluției pe un format A1 sau A0, cu tabel de componență (atenție: generarea automată a desenului 2D
din modelul 3D de către sistemele CAD poate fi însoțită de o serie de omisiuni!) .

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

48

SINTEZA PRIMELOR TREI PROVOCĂRI MAJORE DIN PROIECT

Se prezintă trei dintre cele mai complexe probleme tehnice, științifice sau de altă natură pe care a trebuit să le rezolvați în cadrul proiectului în vederea
atingerii obiectivelor propuse. Practic, aici vi se cere să extrageți unele informații din partea a II-a a proiect ului și să le prezentați într -o formă cât
mai condensată pentru a pune în evidență mai bine (pentru a face mai vizibile) aspectele de originalitate, inovare, complexit ate ale proiectului. Cu alte
cuvinte, trebuie să prezentați acele element e care „vând” cel mai bine proiectul (notă: Unique Selling Points). Se alocă maximum trei pagini pentru
acest capitol.

Prima provocare majoră

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]

A doua provocare majoră

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]

A treia provocare majoră

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

49

CONCLUZII

Se descriu rezultatele obținute, se discută rezultatele, se prezintă limitările (limitele) rezultatelor, se prezintă unde urmează a fi integrate rezultatele ,
ce intenții de viitor există în direcția dezvoltării temei de proiect. Concluziile trebuie să rezume întreaga lucrare și să pună în evidență punctele care
susțin calitatea muncii și a rezultatelor obținute. Concluziile trebuie să -i demonstreze cititorului de ce este importantă lucrarea de față. Concluziile
trebuie să dea sentimentul de completitudine (ob iectivele au fost atinse). Concluziile reprezintă o sinteză, nu un rezumat a ce ați făcut în lucrare. Se
alocă maximum două pagini pentru acest capitol.

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

50

BIBLIOGRAFIE

Respectați formatul de redactare a referințelor bibliografice.

[1] https://www.leoni.ro/ro/companie/, descărcat de pe internet la 23.01.2020.
[2]
[3] Acur, N ., Englyst, L . (20 12), Assessment of Strategy Formulation: How to Ensure Quality in
Process and Outcome, International Journal of Operations & Production Management , vol.
26, nr. 5 , pg. 69 -91.
[4] Alexis, J. ( 2008 ), Metoda Taguchi în Practica Industrială. Planuri de Experiențe , Ed. Tehnică,
București.
[5] Allegra, M., Fulantelli, G. (20 17), ICT for SMEs: Some Key Elements to Improve
Comp etitiveness , Proceeding of the 2nd International Conference on the Management of
Technological Changes , Ed. Economică, București, pg. 377 -388.
[6] Heylighen, F., Pop, I, Mann, T. (20 15), Building a Science of Complexity, www.pespmc1.
vub.ac.be/papers/BuildingComplexity.html , descărcat de pe internet la 30.03.201 6.
[7] *** (2009), SR EN ISO 9001 . Sisteme de Management al Calității. Cerințe , ASRO.
[8] *** (2011a), Concept to Customer. A Roadmap for the Integrating Leading DFSS Methods ,
www.c2c -solutions.com , descărcat de pe internet la 23.05.201 6.
[9]
Mai sus aveți exemple de redactare a referințelor bibliografice pentru diverse situații. Vă rugăm să respectați cu rigurozita te aceste cerințe. Referințele
se trec în ordine alfabetică după numele primului autor , apoi după anul apariției dacă sunt mai mult e lucrări ale aceluiași autor . Referințele fără autor
(***) se trec cel mai la urmă în listă.