Lucrare de licență [614940]

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII DE MAȘINI
DEPARTAMENTUL DE INGINERIA PROIECTĂRII ȘI ROBOTICĂ

SPECIALIZAREA SISTEME DE PRODUCTIE DIGITALE

LUCRARE DE LICENȚĂ

STUDENT: [anonimizat]

2020

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

2

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII DE MAȘINI
DEPARTAMENTUL DE INGINERIA PROIECTĂRII ȘI ROBOTICĂ

SPECIALIZAREA SISTEME DE PRODUCTIE DIGITALE

NICULA E.A. CLAUDIA ANDREEA

PRESA PNEUMATICA PENTRU TUBURI

Coordonator științific

Steopan Mihai

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

3

Declarație de originalitate din partea student: [anonimizat]:

Declar c ă lucrarea de licență cu titlul:

[titlul lucrării]

Reprezint ă contribuț ia mea original ă și nu a fost plagiat ă.
Lucrarea a fost elaborat ă de mine sub îndrumarea [grad, nume, prenume coordonator științific] și
am primit concursul persoanelor nominalizate mai jos drept consultan ți.

Consultant: [nume, prenume , funcție, loc de muncă ; se mai adaugă alte rânduri dacă este
necesar ]

Mențiuni speciale (dacă este cazul) :

Data:
________________________
(semn ătura student: [anonimizat]

4

Declarație de originalitate din partea coordonatorului științific

Subsemnatul [grad, nume și prenume coordonator ]

cadru didactic îndrum ător al lucr ării de diplom ă cu titlul:

[titlul lucrării]

realizat ă de doamna/domnul: [nume și prenume]

confirm prin prezenta că nu am cuno ștință ca realiz ările prezentate în lucrare s ă fie copiate sau s ă
reprezinte contribu țiile unei alte persoane dec ât autorul nominalizat.

Mențiuni speciale (dacă este cazul) :

Data:
________________________
(semn ătura coordonatorului )

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

5

Încadrarea lucrării de licență în domeniul de specialitate sau domenii
conexe

Vă rugăm să introduceți în caseta adecvată litera P pentru subdomeniul principal în care s e încadrează lucrarea de licență (se optează
pentru un singur subdomeniu principal) și litera C pentru subdomeniile complementare (dacă este cazul; se poate opta pentru mai multe
subdomenii complementare .

Domeniul de specialitate
Programarea în robotică Acționarea sistemelor robotice
Interfețe om -robot Managementul lanțului de furnizori pentru producți a
robotizat ă
Tele-service și tele -monitorizare în robotică Comanda și controlul sistemelor robotice
Realitate virtuală în robotică Managementul informației în sisteme robotice
Optimizarea proceselor de fabricație robotizate Sisteme inteligente de fabricație
Mecanică avansată în robotică Optimizare în robotică
Modelare și simulare în robotică Sisteme robotice de mare precizie
Planificarea producție i robotizate / automatizate Mini și m icro-robotică
Aplicații client -server în robotică Sisteme flexibile de fabricație
Asigurarea calității în procesele automatizate Proiectare mecanică în robotică
Sisteme robotice autonome Aplicații de cooperare om -robot și multi -robot
Sisteme de viziune în robotică Altele (precizați):

Domenii conexe
Automatizarea fabricației Senzorică
Automatică Echipamente și dispozitive medicale
Produse industriale inteligente Clădiri inteligente
Automatizări industriale Tehnologii de fabricație automatizate
Module mecatronice de orice natură Monitorizarea și controlul proceselor și tehnologiilor
Internetul lucrurilor Sisteme de planificare a producției
Produse de larg consum inteligente Realitate virtuală și tehnologii aferente
Module din structura echipamentelor de fabricație Electronică aplicată
Echipamente de fabricație cu comandă numerică Tehnologii în fizică și chimie (laseri, holografie etc.)
Motoare, servomotoare și a cționări electrice Sisteme de inspecție, măsurări și control nedistructiv
Hidronică și pneutro nică Orice inovații de natură tehnică și tehnologică
Microcontrolere Altele (precizați):

Aprecierea lucrării de licență de către coordonatorul științific

Acest spațiu este alocat pentru coordonatorul ș tiințific

Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Bună Ridicată Foarte
ridicată
Criteriul  Nivelul→ 1 2 3 4 5
Calitatea exprimării în limba română / engleză
Aspectul estetic al lucrării
Actualitatea temei
Claritatea documentației scrise
Origina litatea
Calitatea tehnică (corectitudine soluție, calcule
etc.)
Calitatea documentării bibliografice
Calitatea planșelor desenate
Relevanța pentru mediul social sau economic

Semnătura coordonatorului științific: ______________________________

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

6

Listă de verificare

Componentă obligatorie Abordată în
proiect
DA NU
Calcule de dimensionare a componentelor mecanice principale
Calcule de dimensionare a sistemului de acționare
Calcule tehnologice pentru un reper mecanic
Definirea parametrilor geometrici și toleranțelor pentru un reper mecanic
Desene de ansamblu

Componentă opțională / în funcție de specificul temei Abordată în
proiect
DA NU
Automatizare, electronică și senzorică
Programare

Semnătura coordonatorului științific: ______________________________

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

7

CUPRINS

Vă rugăm să respectați formatul impus. În partea a II -a puteți introduce oricâte capitole, subcapitole și secțiuni considerați a fi necesare.

Cuvinte de mulț umire
……………………………………………………………………. XX
Rezumatul lucrării de licență
……….…………………… ………. ………………….…… XX
Obiectivul general și obiectivele specifice
………………………… …………………….. XX

Partea I: Aspecte generale în contextul temei
…………………………… YY

1. Introducere
………… ……………………………………………………………. …… XX
1.1. Elemente de bază privind domeniul temei de proiect
……………………………….. xx
1.2. Repere privind dezvoltările tehnologice în domeniul temei de proiect
………. xx

2. Planificarea proiectului
………… …………………………………………………… . XX
2.1. Problema de rezolvat
…..…………………………………………………………….. xx
2.2. Metodologia de lucru
………… ………. ……………………………………… xx
2.2.1. Traseul de parcurs
……………………………………………………. … xx
2.2.2. Teoriile, metodele și instrumentele utilizate
…………. ………………… xx
2.2.3. Tehnologiile, experimentele, testele utilizate
………… ……………… … xx

Partea a II -a: Contribuții la tema proiectului
…………………………… YY

3. Capitolul 3 : Descriere concept ………………………………. XX
3.1. Subcapitol ………………….…………… xx
3.1.1. Secțiune …………………………… xx
3.1.2. Secțiune ………….………….……… xx
…… xx
3.2. Subcapitol ………………….…………… xx

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

8

3.2.1. Secțiune …………………………… xx
3.2.2. Secțiune ………….………….……… xx
…… xx
4. Capitolul 4: Dimensionarea elementelor mecanice …
4.1. Piston principal ………………….……………
4.2. Gripper ………………….……………
5. Capitolul 5: Electrotehnica si automatizare …
6. Capitolul 6: Concluzii ……………….……………… XX
4.1. Piston principal ………………….…………… xx
4.2. Gripper ………………….…………… xx

Sinteza primelor trei provocări majore din proiect
…………………………………… XX

Concluzii
……………… ……………………………………………………….………… XX

Bibliografie
…………… …………………………………………………………………. XX

Anexe (dacă este
cazul)………………………………………………………………….. XX
Anexa 1: titlu ………………….…………… xx
Anexa 2: titlu ………………….…………… xx
…… xx

Planșe (dacă este cazul)
………………………………………………………………….. XX
Planșa 1: titlu ………………….…………… xx
Planșa 2: titlu ………………….…………… xx
…… xx

CD-ROM cu proiectul în format electronic
.………………………………………….. XX

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

9

CUVINTE DE MULȚUMIRE

Secțiunea este alocată pentru a adresa mulțumiri persoanelor și organizațiilor care v -au sprijinit în finalizarea cu succes a lucrării. Vă
rugăm să fiți specific. A nu se depăși o pagină.

[Introduceți textul aici, TNR 12 ; line spacing: single ; aliniere: justify ]

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

10

REZUMATUL LUCRĂRII DE LICENȚĂ

Vă rugăm să respectați indicațiile de mai jos . A nu se depăși două pagin i pentru redactarea rezumatului.

Scopul temei de cercetare propuse [Care sunt motivele alegerii temei? ]

[Introduceți textul aici , TNR 12 ; line spacing: single; aliniere: justify ]

Obiectivul general [Ce rez ultate ați urmărit să obțineți prin tema de proiect în termeni generali? ]

[Introduceți textul aici , TNR 12 ; line spacing: single; aliniere: justify ]

Obiective specifice [Pe de direcții majore ați acționat în cadrul lucrării pentru a atinge obiectivul general și de ce ?]

[Introduceți textul aici , TNR 12 ; line spacing: single; aliniere: justify ]

Metodologie/Abordare/Proiectare [Ce metode, ce instrumente, ce tehnologii, ce concepte, ce teorii etc. ați aplicat
pentru a atinge obiectivele propuse în cadrul temei? ]

[Introduceți textul aici , TNR 12 ; line spacing: single; aliniere: justify ]

Rezultatele majore [La ce rezultate principale ați ajuns? Ce contribuții ați adus la diverse probleme legate de cunoaștere,
inovare, dezvoltare tehnologică? La ce concluzii majore ați ajuns? ]

[Introduceți textul aici , TNR 12 ; line spacing: single; aliniere: justify ]

Limitări ale rezultatelor (dacă este aplicabil) [Care a fost aria de studiu și dezvoltare la care s -a limitat tema și
ce propuneri aveți pentru dezvoltări viitoare? ]

[Introduceți textul aici , TNR 12 ; line spacing: single; aliniere: justify ]

Implicații practice (dacă este aplicabil) [Ce implicații și impact tehnic/tehnologic ar putea avea rezultatele temei
dvs. dacă s -ar aplica în practică? Ce impact economic sau comercial ar putea avea eventuala aplicare în practică a rezultatelor temei? ]

[Introduceți textul aici , TNR 12 ; line spacing: single; aliniere: justify ]

Implicații de altă natură (ex. sociale, științifice: dacă este aplicabil) [Ce imp act asupra mediului
sau a unor aspecte de responsabilitate socială ar putea avea rezultatele temei ? Cum ar putea afecta calitatea vieții? ]

[Introduceți textul aici , TNR 12 ; line spacing : single; aliniere: justify ]

Originalitatea/valoarea [Ce aduce nou în domeniu lucrarea dvs.? Care este valoarea rezultatelor și cine anume le -ar putea
utiliza cu preponderență? ]

[Introduceți textul aici , TNR 12 ; line spacing: single; aliniere: justify ]

Rezumatul capitolelor [Vă rugăm să descrieț i pe scurt fiecare capitol al lucrării de licență . A nu se depăș i două pagini pentru
această secț iune. ]

[Introduceț i textul aici, TNR 12; line spacing : single; aliniere: justify ]

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

11

OBIECTIVUL GENERAL ȘI OBIECTIVELE SPECIFICE

Obiectivul general trebuie să exprime în termeni generali ce urmăriți să atingeți prin tema de proiect . Obiectivul general trebuie să fie legat
de problema pe care doriți să o rezolvați (a se vedea secțiunea 2.1 din proiect). Formulați obiectivul general de așa natură încât să fie
direcționat clar asupra problemei majore de rezolvat în cadrul proiectului, să fie măsurabil, să fie realist. Maximum o pagin ă pentru
descrierea obiectivului general . Obiectivele specif ice se adresează diverselor fațete ale problemei de rezolvat prin tema de proiect.
Obiectivele specifice trebuie să specifice ce urmează să faceți în cadrul proiectului, unde și cu ce scop. Formulați obiectiv ele specifice de
așa natură încât să fie măsurab ile. Asociați minimum un indicator prin care se poate măsura gradul de rezolvare al fiecărui obiectiv
specific. Maximum o pagină pentru descrierea obiectivelor specifice.

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

12

Partea I

Aspecte generale în contextul temei

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

13

1. INTRODUCERE

1.1. Scurta descriere a companiei LEONI
LEONI este un furnizor global de produse, soluții și servicii de management al energiei și
datelor în domeniul construcțiilor de autovehicule și alte domenii industriale. Grupul de firme
are aproximativ 95 .000 de angajați în 32 de țări și a realizat în 2018 vânzări consolidate de
5,1 miliarde de euro. [1]
Cel mai mare grup de clienți al firmei LEONI este reprezentat de industria globală a
construcțiilor de autoturisme, autovehicule comerciale și componente. Mai mult decât atât,
LEONI furnizează produse și servicii pe piețele următoare: comunicații și rețele de date,
sănătate, industria prelucrătoare, transporturi, en ergie și infrastructură, automatizare
industrială, mașini și senzori, marină. Printr -o rețea integrată de cercetare și dezvoltare,
producție, distribuție și servicii, clienților li se oferă garanția unei asistențe personalizate în
peste 100 de locații de p e glob. LEONI activează ca furnizor de soluții cu o dezvoltare
intensă și expertiză în sisteme. [1]
LEONI a intrat pe piața din România in anul 2000 odată cu deschiderea primei fabrici WSD
(Wiring Systems Division) la Arad. Au urmat fabricile din Bistrița (2002) și Pitești (2005), iar
ulterior au fost deschise fabricile satelit din Beiuș, Luduș, Marghita și Bumbești -Jiu. În anul
2016, a fost înființat primul Shared Service Center LEONI (SSC) în Cluj -Napoca. Cu
aproximativ 13,000 de angajați, LEONI este unul dintre cei mai mari angajatori din România.
[1]
De-a lungul timpului, fiecare fabrică din România a câștigat importante premii și
recunoașterea clienților internaționali pentru care livrează cabluri, sisteme de cabluri și
harnașamente, astfel: [1]
• Fabrica din Arad a fost numită Fabrica Anului, la categoria Costuri și Motivație (2010);
a primit Premiul pentru Excelență din partea clientului GM (2013) și a câștigat statutul
de Furnizorul Anului (2013) ; [1]
• Fabrica din Bistrița a fost numită Fabrica Anului, l a categoriile Calitate și Performanță
(2007 și 2009); Producție remarcabilă a țărilor în curs de aderare la UE (2010);
Rezultate Generale (2010); a ocupat locul I în cadrul competiției pentru Procesul de
Cutting (2015); a ocupat locul I în Topul Exportator ilor (2015) ; [1]
• Fabrica din Pitești a fost numită Fabrica Anului, la categoria Calitate și Performanță
(2009, 2010, 2011, 2013, 2014) și la categoria Costuri și Motivație (2012). [1]
Shared Service Center -ul (SSC) din Cluj -Napoca a avut ca scop initial să integreze și să
coordoneze dintr -o singura locație funcțiile administrative de HR din regiune. Intre timp, 17
funcții corporate distincte s -au alăturat centrului, deservind ambele divizii LEONI – WSD
(Wiring Systems Division) și WCS (Wiring Cable Solution s) – având responsabilități locale,
regionale și globale. SSC -ul din Cluj -Napoca s -a dezvoltat având la bază cultura de

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

14

îmbunătățire continuă, diversitate și performanță ridicată, precum și conceptul LEONI fit for
growth, aliniat la strategia globală a org anizației. [1]

Din Romania, LEONI livreaza o mare varietate din produsele sale către diverși clienți
internaționali. Nu mai trebuie să accentuăm faptul că suntem permanent în căutare de
candidați talentați pentru diferite domenii profesionale. LEONI se st răduiește să ofere
angajaților săi un loc de muncă interesant care implică un grad ridicat de responsabilitate
personală într -un mediu motivant, încurajator și constructiv. Fiind un angajator atractiv,
căutăm oameni calificați și motivați pe care, de aseme nea, dorim să -i păstrăm în companie.
În acest sens, ne bazăm, printre altele, pe gestionarea talentului la nivel internațional, pe o
gamă generoasă de traininguri profesionale și pe compensații bazate pe performanță. De
asemenea, o mare importanață o au să nătatea și securitatea în muncă, iar programele verzi
și de CSR pe care le susținem fac diferența atunci când suntem aleși ca angajator. [1]
LEONI pune accentul pe dezvoltarea continuă a angajaților săi prin: [1]
• Mobilitatea internă/ managementul talentelo r (prioritatea companiei este promovarea
din interior) ; [1]
• Responsabilitate socială (diferite programe de responsabilitate socială corporatistă –
CSR, asociere cu ONG -uri și parteneriate cu Camerele de Comerț locale) ; [1]
• Pachet de compensații și beneficii (bazat pe criterii de performanță) ; [1]
• Traininguri de abilități soft și hard și programe de leadership ; [1]
• Programe de retenție ; [1]
• Asigurări de sănătate ; [1]
• Voice of LEONI (un sondaj global de satisfacție a angajaților realizat din 2 în 2 ani) .
[1]

1.1.1. Descriere produse
Sursa:
https://d1619fmrcx9c43.cloudfront.net/fileadmin/corporate/publications/presentations/2018/
the_leoni_group_q3_2018.pdf?1543321685
LEONI oferă un portofoliu unic de produse, tehnologii și servicii pentru aproape toate
domeniile de sisteme de cablar e si tehnologie de cablu. Lucrând în mod constant la
extinderea portofoliului de produse, LEONI face un pas înainte, propunând soluții noi,
ecologice. Am fost unul dintre primii producători de cabluri din lume în dezvoltarea unui
concept de sustenabilitate holistic pentru "tehnologia verde". Acest concept subliniază
angajamentul nostru clar de a acționa în mod responsabil de -a lungul lanțului de produs si
de valoare adăugată.
Compania LEONI are in portofoliu urmatoarele produse si servicii:
• Cabluri/Fire;
• Cablaje;
• Sisteme complete;
• Solutii ingineresti;

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

15

• Servicii de training si programare;
• Servicii software.

Figura 1.1. Segmente de piata ale companiei Leoni .

Segmente de piata ,in conformitate cu figura 1.1:
• Retele de comunicatii;
• Robotica;
• Ingrijire (healthcare);
• Automatizare;
• Transport;
• Infrastructura energetica.
In fabricile Leoni din localitatea Bistrita se produc urmatoarele:

• Cablaje auto complete;
• Module – cablaje utilizate pentru o anumita functie/element a masinii, spre exemplu:
cablaje pentru usile masinii, pentru controlul tractiunii, pentru alimentare, etc.;
• Fibra optica;
• Tuburi de aer.

Rolul cablajului auto este de a interconecta elementele de control si siguranta, motor si
multimedia. Rolul acestuia este similar cu cel al sistemului nervos in organisme.

Cablajele produse in cadrul companiei, pot avea un numar de fire de pana la 1500, iar
lungimea insumata a acestora ajungand pana la 3000 m; pana la 3000 de contacte si o
greutate maxima de 60 kg.

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

16

Pe langa fire, care pot fi monofilare, multipolare sau rasucite, in componenta cablajelor auto
pot fi gasite si elemente precum: terminali, cositor, blocuri, banda izolatoare, tuburi
(termocontractibile, PVC, tresate, etc.), coliere, clip -uri (elemente de fixare in caroserie),
sigur ante electrice, cutii pentru sigurante, antene, fibra optica, tuburi de aer, garnituri, diode,
ferita, placute electrice, etc.
Sursa [2]: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cablu_de_ fibr%C4%83_optic%C4%83
In figura 1.2 . este prezentata structura unei masini electrice realizata in cadrul companiei.

Figura 1. 2. Structura unei masini electrice .

Un cablu de fibră optică este un cablu care conține una sau mai multe fibre optice care
servesc conducerii luminii. Cablurile optice au o largă utilizare, mai ales în telecomunicații.
Fibrele optice sunt în general acoperite individual cu straturi de plastic și conținute într -un
tub de protecție adecvat mediului în care va fi montat cablul.[2]
Fibra optică din plastic, in conformitate cu figura 1. 3., a fost utilizată în sistemele de rețele
auto din 1998 după introducerea cu succes de către Mercedes Benz, stimulând
introducerea standardului MOST (Media Oriented Systems Transport) – un protocol de
rețea fiabil și robust pentru un multimedia optimizat de divertisment și informații. [3]
Standardul MOST defineste fibra optică din plastic fiind un mediu de transmitere a datelor
fizice pe baza greutății sale reduse, a flexibilității și a rezistenței mecanice, a lățimii de
bandă ridicate, a funcționării fără interferențe electromagnetice (EMI) și a capacității de
conectare ușoară. [3]

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

17

Sursa[3]: https://www.laser focusworld.com/fiber -optics/article/16565318/automotive -fiber-
automobiles -make -the-most -use-of-plastic -optical -fiber

Figura 1. 3. Fibra optică din plastic .

Figura 1. 4. Sistemul scaunului pneumatic .

Rolul tuburilor de aer este de a face legătură între compresor și pernele de aer situate în
scaune, vezi figura 1.4.

Elementul principal al sistemului de scaune pneumatice este modulul electronic, care este
responsabil pentru controlul sistemului complet și a funcțiilor sale. Sunt integrate, de
asemenea, toate componentele necesare pentru controlul pneumatic, cum ar fi supapele,
unitatea de distribuție a presiunii și senzorii de presiune. În plus, alimentarea necesară cu
aer este realizata in substructura scaunului, constând dintr -un cadru de sârmă, covorașe
din pâslă și celule de aer, împreună cu tuburile de aer pentru a le conecta.

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

18

1.1.2. Descriere procese
Un cablaj, pentru a putea fi numit produs finit, conform fluxului de productie din figura 1.5.,
trece prin mai multe etape constructive cum ar fi:
• Procesul de debitare a cablurilor, firelor, conductorilor optici sau a tuburilor din PVC,
si sertizarea lor c orespunzatoare fiecarui tip;
• Crearea de “variante” – o varianta fiind formata din unul sau mai multi conductori –
variante ce reprezinta un accesoriu standard pe automobil sau o preferinta al
clientului, cum ar fi: ABS, ESP, ASR, comenzi la volan, GPS, Cal culator de bord,
Bluetooth;
• Asamblarea pe borduri de asamblare a tuturor variantelor cerute de client, a celorlalte
componente si conductori prin bandajarea cablajului cu diferite tipuri de banda in
functie de cerinta clientului, pentru cablajul respectiv ;
• Testarea componentelor de fixare a cablajului in caroserie (clipuri,tuburi
PVC,sachturi, grometi, etc.), cu un test de prezenta wireless;
• Executarea sudurilor intre doua sau mai multe fire,executate cu masini de sudura cu
ultrasunete;
• Amplasarea de suport i de prindere pe caroserie, dupa tipul lor si cotele
corespunzatoare cat si testarea prezentei acestora;
• Testarea cablajului din punct de vedere electric al continuitatii firelor si fibrelor optice;
• Injectarea de grometi pe cablaj;
• Inserarea de sigurante,r elee,shunturi,cleme,instructiuni pentru cutia de sigurante
precum si testarea acestea la inspectia video;
• Insurubarea unor suporti pe cutia de sigurante;
• Impachetarea cablajului in niste saci speciali;
• Paletarea in cutii;
• Livrarea cablajelor.

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

19

Figura 1. 5. Fluxul de productie a unui cablaj .

1.1.3. Descriere utilaje
Pentru a se putea efectua toate aceste operatii, este nevoie atat de o gama de programe
pe calculator care gestioneaza, analizeaza si monitorizeaza fiecare proces prin care trece
fiecare cablaj, cat si de o serie de dispozitive si masini care trec cablajul prin aceste procese,
cum ar fi:
• Masini de debitare, sertizare, twistare, crimpare, etc. ;
• Borduri de asamblare, pe care se gasesc suporti pentru fi ecare component din cablaj,
si care mai este prevazut si cu niste componente de testare a prezentei
componentelor de pe cablaj cu un test wireless care este compus din: un calculator
care are un r eceiver care comunica cu componentele wireles de pe borduri, numite
sendere si le afiseaza pe un monitor. Aceste borduri sunt montate pe o linie de
asamblare PGTF ;
• Masina de sudura cu ultrasunete, este o masina care uneste (lipeste) doua sau mai
multe fire cu ajutorul sunetelor de inalta frecventa (de peste 20KHz). Aceasta masina
stie sa masoare inaltimea, latimea si cate fire intra in componenta fiecarei suduri, dar
sesizeaza si aparitia unor neconformitati cum ar fi lipsa uneia sau mai multor lite ;
• Masa de test electric, care poate fi un bord de test sau o masa de test, pe care sunt
montate module de test electrice pentru fiecare conector, acestea comunicand intre
ele prin mai multe dispozitive electronice si un calculator, astfel facandu -se posibila
testarea continuitatii electrice a firelor, testarea scurt circui tului a firelor precum si a
insertiilor gresite de fire. Pe mesele de test se mai pot testa si cutiile de sigurante din
punct de vedere electric, fibra optica, test de vacum pe diferiti grometi pentru a se
verifica etansitatea acestora la apa si condens.To ate aceste teste se fac cu ajutorul
unui program special ;
• Masina de injectat grometi, aceata foloseste doua solutii POLY si ISO, iar prin
mixarea lor si expunerea in aer produce o reactie care duce la solidificarea si
umflarea materialului. Acesta este inj ectat intr -o matrita care are o anumita forma
ceruta de client.Pentru a accelera procesul de intarire a formei (grometului), matrita
este prevazuta cu un sistem de incalzire pe baza de apa demineralizata care este
incalzita la o temperatura de 50° C ;
• Masin a inspectie video pentru verificarea insertiilor de sigurante si relee in cutia de
sigurante. Aceasta masina verifica culoarea, puterea, pozitia, inserarea in cutie a
sigurantelor ;
• Masina de insurubat automata, care ataseaza un suport pe cutia de sigurante ;
• Server de productie care monitorizeaza cablajele care trec prin process pe la aceste
echipamente. Acest server comunica cu fiecare echipament.

In cadrul serviciului tehnic sunt trei ateliere:
– Atelierul de la intretinere, care contine un Strung Universal, o masina de frezat, una
de rabotat, un CNC, o masina de gaur it, una pentru rectificare plana si doua
polizoare ;

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

20

– Cel de -al doilea atelier poarta denumirea de „Confectii metalice” si este echipat cu:
doua aparate de sudura, o masa de s udura, o masina de gaurit, o ma sina de debitare
Shark, o ghilotina, o masa de taiere a tablei, alta de indoire, flexuri si masini de gaurit
portabile ;

– Cel de -al treilea atelier este cel de confectionare al bordurilor de productie, in aceasta
zona sunt debitate colile de pal sau osb, sunt infoliate (se lipeste layout -ul, desenul
conform caruia vor lucra apoi operatorii), iar apoi sunt montate piesele: furci,
mattingparturi, sendere, arcuri, limite de bandaj, etc. Cand tehnicienii au finalizat
constructia , bordurile sunt masurate de catre inspectorii de calitate si in cazul in care
sunt sesizate probleme acestea vor fi remediate. Tot in cadrul acestui atelier sunt
confectionate si piesele de mobilier dar si blaturi pentru diferite mese ( la suduri, la
prese, mese pentru inspectorii de calitate, etc. ).

1.2. Descriere stadiu actual

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]

1.2.1. Produs
Funcția de masaj (a scaunelor) – este o opțiune a mașinilor de lux care ajută la relaxarea
pasagerilor în timpul unei călătorii lungi.
La fel ca în cazul altor opțiuni ale scaunelor, s -a regăsit pentru prima dată în scaunul
șoferului, iar mai apoi pe scaunul din dreapta/stânga șoferului, după care în scaunele din
spate la mașinile de top.
Cele mai multe mașini care au această opțiune funcționează utilizând perne de aer, care
sunt plasate în interiorul scaunelor, atât la șezut cât și în spătar. Pot exista între cinci și
doisprezece perene de aer pe scaun. Un compre sor de aer sau o pompă este apoi utilizată
pentru a umfla și a desumfla fiecare pernă separat pentru a da o acțiune presată, de rulare
sau de frământare. Pompa poate fi amplasată în interiorul sau în afară scaunului.
Funcția de masaj poate fi oferită ca o pțiune la majoritatea vehiculelor, dar poate fi standard
pentru modele mai scumpe precum limusinele.
Prin opțiunea de masaj a mașinii puteți seta o varietate de moduri de masaj; setarea se
realizează într -un mod foarte simplu, prin apăsarea unui buton porn it/oprit, start/stop sau
prin rotirea unui comutator. În ceea ce privește viteze la care se poate realiza masajul, putem
alege dintre: rapid, lent sau mediu; în ceea ce privește intensitatea, putem alege între gentil,
intens sau mediu.

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

21

Putem regăsi și dif erite tipuri de masaj, din punct de vedere al tiparului mișcării care să
poarte nume specifice.
Este comun ca un vehicul să combine opțiunile de masaj. De exemplu, un scaun Mercedes
vă poate oferi un ritm lent și blând, rapid și blând, lent și viguros, rap id și viguros.
Butoanele pentru funcția de masaj sunt situate de obicei pe ușa respectivă, pe consola
centrală, pe scaunul în sine sau oriunde sunt localizate butoanele altor caracteristici ale
scaunelor, cum ar fi scaunele încălzite sau ventilate.
Pentru a se realiza această funcție este nevoie de mai multe componente, printre care și
tubul de aer, care face legătură între compresor și pernele de aer situate în scaune.
Dupa cum se poate vedea in figura 1.1, un astfel de produs este compus din mai multe
elemente:
✓ conectori (1 si 2) ;
✓ tuburi diverse culori (3, 4, 5 si 6) ;
✓ eticheta produs (7) ;
✓ amortizor vibratii (8) ;
✓ bloc (9).

Figura 1.1. Desen produs ul 1.

Produsele pentru care urmeaza a se dezvolta presa actuala sunt tuburi de aer. Acestea sunt
utilizate in automotive pentru a alimenta

1.2.2. Proces
Procesul de productie al tuburilor de aer presupune succesiunea mai multor etape, printre
care:
– debitare;
– presare conector /amortizor/filtru – tub;
– asamblare in bloc;
– testare;

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

22

– impachetare.

Figura 1.1. Layout arie produs .

1.2.3. Echipament

a. Debitarea.
In urma testelor efectuate pe doua masini pentru debitare existente in firma, o masina
Komax Kappa 310 si o masina Ulmer SM15 2 PLC s-a ales cea din urma deoarece
calitatea taierii si productivitatea masinii sunt net superioare.
Pentru masina Ulmer a fost creat si un dispozitiv pentru ghidarea tubului, imbunatatind
astfel calitatea acestuia.

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

23

Figura 1.1. Masina pentru debutare Ulmer SM15 2 PLC .

b. Presarea
Presarea componentelor in tuburi , fie ca este vorba despre conectori , filtru sau amortizor
se realizeaza cu ajutorul unor prese manuale, avand structura din profil de aluminiu, pe care
sunt montate doua cleme metalice, una dintre acestea efectuand miscare de rotatie, avand
rolul de a fixa tubul, cea de -a doua efectuand o m iscare liniara, introducand astfel
componentul in tub.

Figura 1.1. Presa manuala pentru conectorul 1 .

c. Asamblare in bloc

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

24

Pentru aceasta operatie nu sunt necesare echipamente de productie , fiind utilizata doar o
masa unde are loc aceasta operatie si un dispozitiv de fixare, in care sa intre blocul pe
durata asamblarii.

d. Testarea
La aceasta operatie se utilizeaza o masa de test de la compania TSK, echipata cu modulele
aferente componentelor care urmeaza a fi testate.
Scopul testului este de a verifica conformitatea produsului, prin urmare: scaparile de a er
(lipsa etanseitatii) intr e componente si tub nu este acceptata, de asemenea se mai verifica
prezenta sigurantelor in interiorul conectori lor si culorile tuburilor, iar prin distanta dintre
modulele de test indirect se verifica si lungimea tuburilor debitate.

Figura 1.1. Presa manuala pentru conectorul 1 .

e. Impachetarea

Aceasta operatie se desfasoara dupa ce produsele au fost testate, iar rolul este evident de
protectie al produselor. In cadrul acestei operatii produsele sunt introduse in pungi de
plastic, inchise, iar ulterior sunt puse in cutii, in functie de comanda, urmand apoi ca un
manipulator sa le duca la magazia pentru produse finite, de unde vor fi expediate catre
clientul final.

In cadrul acestui proces sunt utilizate urmatoarele echipamente:

– Masa pentru impachetare;
– Calibru pentru produsele care trebuie rulate/incolacite;
– Suport si cutie pentr u pungi de diverse dimensiuni;
– Suport de buline – utilizate pentru inchiderea pungilor;
– Trei paleti: unul pentru cutii goale, unul pentru comenzile in lucru, iar ultimul pentru
produsele finite.

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

25

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

26

2. CERCETAREA EXPERIMENTALA

2.1. Problema de rezolvat
[Se prezintă clar și concis problema care se dorește a fi abordată/rezolvată în cadrul proiectului. Problema trebuie să fie în acord cu
obiectivul general și obiectivele specifice. Se alocă maximum două pagini pentru acest subiect ]

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]

2.2. Metodologia de lucru

2.2.1. Traseul de parcurs
[Se pun în evidență scurt și concis pașii de urmat în rezolvarea problemei. Cititorul trebuie să înțeleagă de unde începe, cum se continuă
și unde se încheie abordarea problemei de rezolvat. Se pot utiliza schițe, scheme, grafice explicative. Oricum, trebuie introdus și text
explicativ. Se alocă maximum trei pagini acestei secțiun i.]

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]

2.2.2. Teoriile, metodele și instrumentele utilizate
[Se explică pe scurt care sunt aspectele teoretice, metodele sau orice alte instrumente matematice sau de altă natură uti lizate pentru a
rezolva problema. Vă rugăm faceți o sinteză a acestor aspecte. Evitați să copiați texte din sursele bibliografice, care oricu m nu sunt de
folos; de preferat faceți trimitere la sursa bibliografică în loc de a prelua texte ample din sursa re spectivă. Scopul acestei secțiuni este de
a informa, nu de a „instrui”. Se alocă maximum o jumătate de pagină pentru a descrie fiecare teorie, metodă sau instrument utilizat. ]

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]

2.2.3. Tehnologiile, experimentele, testele utilizate
[Se explică pe scurt care sunt care sunt tehnologiile utilizate în cadrul proiectului – software, echipamente, instalații etc. Dacă se fac
anumite experimente sau teste se prezintă pe scurt ac este aspecte, urmând ca detalii să fie date în cadrul părții a II -a a lucrării . Scopul
acestei secțiuni este de a informa, nu de a „instrui”. Se alocă maximum o jumătate de pagină pentru a descrie fiecare tehnologie,
experiment sau test utilizat . Pentru de talii se face trimitere la surse bibliografice. ]

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

27

Partea a II-a

Contribuții la tema proiectului

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

28

3. DESCRIERE CONCEPT

3.1. Introducere

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]

3.2. Determinarea cerintelor

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]
A. Determinarea sarcinii maxime de manipulare luand in considerare toate produsele
care se asambleaza:

– Dimensiuni maxime: 100 x 50 x 50;
– Masa maxima: 3 kg.

B. Determinarea cerintelor de functionare:

– Verificarea compatibilitatii pozitiilor tub – conector;
– Fixarea automata a tubului la detectia unei forte minime;
– Amortizarea vibratiilor exterioare;
– Permiterea operarii doar daca produsul anterior a fost inlaturat;
– Permiterea operarii doar daca componentul este asezat corespunzator;
– Posibilitatea de blocare a produsului, daca acesta este neconform;
– Prezenta unui element de siguranta in timpul procesului – cover;
– Posibilitatea de setare a intervalului de valori in care sa se incadreze forta de
inserare;
– Posibilitatea de afisare a valorii fortei de inserare .

C. Determinarea miscarilor necesare:

– Cover:
o Inchis;
o Deschis.
– Gripper:
o Inchis;
o Deschis.
– Dispozitiv de fixare al componentului:
o Deplasare in fata – extindere piston principal;
o Deplasare in spate – retragere piston principal.

D. Determinarea productivitatii in ra port cu fluxul de productie:

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

29

Figura 3.1. Componente pentru asamblat .

Cerintele produsului asamblat:

– Rezistenta la extractie peste 1 50 N;
– Rezistenta la torsiune , ramura cu conector sa poata fi rotita la 360 ° in jurul
propriei sale axe, fara a aparea deteriorari sau scurgeri ;
– Rezistenta la vibratii intre:
o 10 Hz;
o 55 Hz.
– Zone de contact etanse;
– Functionare optima in intervalul de temperatura:
o – 30 ° Celsius;
o + 80 ° Celsius.

In figura 3.1 . se pot observa componentele necesare pentru asamblarea produselor finale ,
iar in figura 3.2. se observa sectiuni ale tuburilor utilizate .

Figura 3.2. Sectiuni ale tuburilor utilizate .

Primul concept de presa pe care l -am dezvoltat, dupa cum se poate v edea in figura 3.3,
contine urmatoarele repere:

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

30

– Placa de baza;
– Gripper;
– Placute pentru fixare;
– Tanchet cu sina;
– Senzor pentru masurarea fortei;
– Cilindru pneumatic;
– Adaptor.

Figura 3.2. Concept presa .

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

31

4. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR MECANICE

Sursa [6]: http://airo -pneumatics.ro/structura -sistemelor -automate -pneumatice -cilindrii –
pneumatici/

4.1. Cilindrul principal
In arhitectura echipamentelor si utilajelor moderne rolul componentelor pneumatice este
deosebit de important; practic, cea mai mare parte a aplicatiilor in domeniul echipamentelor
/ utilajelor / masinilor industriale (si nu numai) este realizata cu ajutor ul aerului comprimat
ceea ce aduce in prim -plan importanta folosirii acestui tip de echipamente. [6]
Cilindri pneumatici: [6]
Într-o instalație de acționare pneumatică, elementul de acționare propriu -zis este cilindrul
pneumatic. Cilindrii pneumatici, denumi ți și elemente de execuție, transformă energia
pneumatică în energie mecanică, pe care o furnizează apoi mecanismului acționat. Cilindrii
pneumatici efectuează lucrul mecanic printr -o mișcare de translație, sau liniară, ei numindu –
se și motoare liniare. [6]
Transformarea energiei realizată de un cilindru pneumatic :[6]
Motoarele liniare sunt alcătuite dintr -un cilindru închis la cele două extremități , în interiorul
căruia se deplasează un ansamblu tijă – piston. Se disting două camere: camera activă și
camera pasivă. [6]
Din punct de vedere funcțional se disting două familii de cilindri: cu simplu efect și cu dublu
efect. [6]
Cilindri pneumatici cu dubl u efect :[6]
Spre deosebire de varianta cu simplu efect, cilindrii pneumatici cu dublu efect pot dezvolta
o forță activă în ambele sensuri de deplasare a pistonului. În acest caz, pot fi alimentate
ambele camere ale cilindrului. [6]
În cazul alimentării în p resiune a camerei de arie mare a cilindrului, pistonul se deplasează
în sensul ieșirii tijei din corp și comprimării aerului din cealaltă cameră. Aerul din această
cameră trebuie să fie evacuat pentru a nu se opune deplasării pistonului. Camerele unui
cilindru cu dublu efect sunt conectate alternativ la alimentare și evacuare. [6]
Pentru a determina variant a optim a de cilindru care poate fi utilizat într -o aplicație, este
necesar să fie determin ate mărimile caracteristice ale acestuia.
Pentru a defini caracteristicile dimensionale , diametrul si cursa cilindrului, in primul rand se
va determina efortul de deplasare a unei sarcini si sensul acestuia, dupa care se va realiza
calculul eforturilor de imp ingere si de retragere ale tijei cilindrului.
A. Dimensionarea cilindrului în funcție de încărcarea axială :

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

32

Date intrare:
P = 6 [bar] = 6·105 [N/m2] – presiunea de lucru [N/m2]
D – diametrul cilindrului [m]
d – diametrul tijei cilindrului [m]
F1 = 150 [N] – Forța exercitată pe cursa de avans [N]
F2 – Forța exercitată pe cursa de retragere [N]
S1 – Aria in camera cilindrului pentru avans [m2]
S2 – Aria in camera cilindrului pentru retragere [m2]
– Forța teoretică pe cursa de avans , a se vedea figura 4.2. :

𝐹1=𝑃∙𝑆1=6∙105 [𝑁
𝑚2]∙𝑆1 =150 [𝑁]

𝑆1=𝐹1
𝑃= 150
6∙105=0,00025 [𝑚2]

𝑆1=𝜋∙𝐷2
4=>𝐷=√𝑆1∙4
𝜋≈0,0179 [𝑚]

Verificare:

𝐹1=𝑃∙𝑆1=6∙105 [𝑁
𝑚2]∙𝑆1[𝑚2]= 6∙105 ∙ 𝜋∙0,01792 [𝑚2]
4= 150 ,99 [𝑁]

𝑆1=𝜋∙𝐷2
4= 𝜋∙(0,0025 [𝑚])2
4=0,00049087 [𝑚2]

Deoarece forță minimă necesara este 150 [N] vom alege conform catalogului cilindru plat
161250, in conformitate cu figura 4.1, acesta avand urmatoarele caracteristici:

– Forta teoretica la inaintare: 295 [N];
– Forta teoretica la revenire : 247 [N];
– Diametru piston 25 mm;
– Cursa: 10 mm;
– Detectia pozitiei se poate verifica cu ajutorul senzorilor de proximitate;
– Temperatura de functionare: -20 … 80 °Celsius.

Fisa tehnica a cilindrului 161250 se regaseeste in sectiunea anexe.
Forma plata a cilindrului , impreuna cu cuplul de piese sina – tanchet asigura paralelismul
intre elementele transportate cu ajutorul pistonului cilindrului si elementele fixe, crescand
astfel acuratetea ansamblului .

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

33

Figura 4.1. Cilindru plat cod 161250 .

Figura 4.2. Extindere cilindru .

Figura 4.3. Retragere cilindru .

– Forța teoretică pe cursa de retragere ,a se vedea figura 4.3. :

𝑆2=𝜋∙(𝐷2−𝑑2)
4= 𝜋∙[(0,025 [𝑚])2−[(0,010 [𝑚])2]
4=0,000412334 [𝑚2]

𝐹2=𝑃∙𝑆2=𝑃∙𝜋∙(𝐷2−𝑑2)
4=6∙105 [𝑁
𝑚2]∙𝜋∙[(0,025 [𝑚])2−[(0,010 [𝑚])2]
4=247 [𝑁]

Încărcarea reală; raportul încărcării.

La un cilindru care este acționat de o presiune P și deplasează o sarcina C, forță de
împingere este totdeauna inferioară celei teoretice.

𝑡=𝐶
𝐹 ≤1

t – raportul încărcării
C – încărcarea reală

Valoarea aleasă pentru t trebuie să țină seama de:

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

34

– frecările interne din cilindru (sunt de ordinul 0,05 până la 0,1 din forță dezvoltat ă,
depinzând de diametru și de lubrifiant);

– contrapresiunea datorată evacuării, care este necesară menținerii în cilindru pentru
a obține o mișcare regulată cu viteză controlabilă.

Raportul încărcării depinde de tipul sarcini pentru care este prevăzu t cilindru.

În cazul de față avem o încărcare statică deoarece sarcina apare doar la sfârșitul cursei, în
timpul cursei sarcina este neglijabilă sau nulă, iar la sfârșitul cursei aerul este eliminat astfel
încât încărcarea statică este egală cu cea teore tică.

t = 1

C = P·S = F

𝑡=𝐶
𝐹= 295
295=1≤1 ✓

B. Calculul aerului consumat de către cilindrul :

Pentru calcularea aerului consumat trebuie ținut cont de următoarele condiții:

– Modul de funcționare a cilindrului;
– Diametrul pistonului;
– Numărul de cicluri;
– Presiunea de operare;
– Cursa pistonului.

𝑄=𝜋
4∙(𝐷2−𝑑2)∙ℎ∙(𝑝+1)∙10−6 [l]

Q – consumul de aer pe cm [l]
D – diametrul pistonului [mm]
d – diametrul tijei pistonului [mm]
h – lungimea cursei pistonului [mm]
p – presiunea de lucru [bar]

Pentru înainte :

𝑄=𝜋
4∙252𝑚𝑚 ∙10 𝑚𝑚 ∙(6 𝑏𝑎𝑟 +1 𝑏𝑎𝑟)∙10−6=0,343 [𝑙]

Pentru înapoi :

𝑄=𝜋
4∙(252𝑚𝑚 −102𝑚𝑚 )∙10 𝑚𝑚 ∙(6 𝑏𝑎𝑟 +1 𝑏𝑎𝑟)∙10−6=0,288 [𝑙]

Consum aer/ciclu :

Q = 0,343 [l] + 0,288 [l] = 0,632 [l]

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

35

Accesorii ale cilindrului:
a. Cilindrul este echipat cu doua drosele cu supapa de sens, cod 175053 , figura
4.2, pentru a se putea regla debitul de aer din fiecare camera.

Figura 4.2. Drosel cu supapa de sens cod 175053 .

b. Pentru a putea automatiza procesul am echipat cilindrul cu doi senzori de
proximitate, cod 579072 , figura 4.3, montati la capetele de cursa ale cilindrului.

Figura 4.3. Senzor de proximitate 579072

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

36

4.2. Gripper

Figura 4.4. Gripper paralel din familia HGPT .

Pentru fixarea tubului pe durata procesarii am ale s gripper paralel cod 560219 din familia
HGPT , figura 4.4, de la producatorul Festo deoarece acesta indeplineste conditiile de
functionare avand urmatoarele caracteristici:

– Structura compacta: 100 x 50 x 55mm ;
– Cursa bacurilor de 5mm;
– Greutate produs: 821 g;
– Forta de strangere / bac de gripper la 6 bar, inchis 674 N;
– Durata minima de deschidere la 6 bar : 60 ms;
– Durata minima de inchidere la 6 bar: 64 ms;
– Locas pentru senzori de proximitate;
– Regim de functionare intre 5 si 60 ° Celsius.

Fisa tehnica a gripperului 560219 se regaseeste in sectiunea anexe.

Pentru acest gripper am proiectat o placuta , figura 4.5 , care se va prinde pe acesta, in
doua pozitii si cu ajutorul caruia sa fie fixat tubul.

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

37

Figura 4.5. Placuta pentru fixarea tubului .

Accesorii ale cilindrului:

Gripperul mai contine si doua racorduri in L, cod 153294 , figura 4.6.

Figura 4.6. Racord, cod 153294 .

Pentru a putea automatiza procesul am echipat gripperul cu transmitatorul de pozitie, cod
553744, montati la capetele de cursa ale cilindrului , figura 4.7.

Figura 4.7. Transmitator de pozitie , cod 553744 .

4.3. Alte elemente din zona activa a presei

Pe langa elementele deja mentionate, zona activa a presei, mai contine si alte elemente,
acestea pot fi vazute in figura 4.8, acestea vor fi detaliate in continuare.

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

38

Figura 4.8. Elemente din zona activa .

a. Cuplul tanchet – sina si dispozitiv de fixare port conector
Pentru ca pistonul cilindrului sa poata deplasa conectorul, s-a executat un dispozitiv de
fixare port conector , figura 4.8 , care sa fie montat pe un tanchet, iar acesta sa se deplaseze
pe sina. Cuplul sina – tanchet confera o miscar e liniara, reduce frecarea si sporeste
acuratetea ansamblului.

Figura 4.8. Dispozitiv de fixare port conector .

Din catalogul de la Norelem , tabelul 4.1 si figura 4.8, am ales cuplul de componente cu
codul: 21400 -20107801 , urmand a fi debitata la lungime a necesara .

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

39

Figura 4.9. Schita catalor Norelem .

Tabelul 4.1. Titlul tabelului.

Specificatii tehnice:
– Viteza maxima: 5m/s;
– Temperatura maxima pentru utilizare: 80° C.

b. Sezorul de masurare a fortei
Din motive de securitate, din catalogul de la Inelta, figura 4.10, am ales senzorul KMM20 –
500N, deoarece acesta pote masura o forte in intervalul 50 – 500N, iar forta maxima pe care
o pote dezvolta cilindrul principal este 295 N.
Acesta este utilizat in pe ntru automatizarea echipamentului: in prima etapa, operatorul
impinge tubul in conector, forta este masurata de senzor, iar daca aceasta depaseste 30N,
conform programului presei, griperul va prinde tubul, iar pistonul se va activa, impingand de
aceasta da ta componentul/conectorul in tub, si aici, senzorul va masura forta din proces.

Figura 4.10. Senzor pentru masurarea fortei .

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

40

c. Placa de baza
Dimensiunile placii de baza sunt 305 x 150 x 24 mm, acestea determinate constructiv, astfel
incat sa inglobeze celelalte elemente necesare pentru presare, dar si sa confere stabilitate
ansamblului.
Pentru a putea automatiza procesul am echipat gripperul cu transmitatorul de pozitie, cod
553744, montati la capetele de cursa ale cilindrului, figura 3.5.

d. Coverul
Acesta este construit din plexiglas pentru a permite vizualizarea zonei de procesare si este
prevazu t ca element de siguranta.

e. Cilindrul secundar
Acest element are rolul de a mentine inchis coverul in timpul procesarii, iar mai apoi de a -l
deschide automat; pentru acest rol am ales cilindrul cu codul 1908248, de la Festo,
impreuna cu accesoriile:
– Doua nipluri in L, cod 153333;
– Senzor de proximitate 175101;
– Adaptor pentru senzor 173210 .

Figura 4.11. Cilindru secundar cu accesorii .
Pe langa elementele mai sus mentionate se mai utilizeaza un suport pentru cilindru, cod
6057, prin intermediul caruia cilindrul se fixeaza pe placa de baza, iar in capatul tijei se mai
adauga o biela/articulatie sferica, cod 9253, pentru fixarea cilindrului pe cover, dupa cum se
poate vedea in figura 4.8.

4.4. Panoul de comanda

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

41

In aceast subcapitol voi discuta despre panoul de comanda si elementele din care este
compus acesta, in coformitate cu figura 4.12 , acestea fiind:
– Controler logic programabil (PLC) , impreuna cu:
o Releele;
o Blocul pentru modulul de masurare a fortei;
– Panoul metalic.

Figura 4.12. Panoul de comanda

a. Controler logic programabil (PLC) ;
Controler logic programabil (PLC) este o unitate logica de control. Unitatile logice de control
Siemens sunt unitati de control simple si accesibile destinate automatizar ii.
Unitatile logice de control inlocuiesc prin virtualizare o serie de echipamente de comanda,
control si semnalizare.
Avantaje ale utilizarii unitatilor logice d e control:
✓ Usor de utilizat ;
✓ Compacte ;
✓ Virtualizeaza echipamente fizice ;
✓ Functii software ;
✓ Costuri reduse pentru aplicatii simple .
Unitatile de control Siemens Simatic S7 -1200 au o arhitectura modulara si scalabila , dupa
cum se poate vedea din figura 4.13, compusa din:
✓ Procesor ;
✓ Module de intrari si iesiri ;

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

42

✓ Module de comunicatie .
Procesoarele utilizeaza un protocol de comunicatie prin care pot trasfera informatii sau pot
fi programate.
Numarul de conexiuni ale unui proces sor cu mediul exterior poate fi extins prin adaugarea
altor module de intrare, iesire sau module combinare.

Figura 4.13. Arhitectura Unitate de control Simatic S7 -1200, sursa imagine
https://www.slideshare.net/ahmelsayed/programmable -logic-controller -siemens -s71200 ,
21.04.2020
b. Panoul metalic.

Figura 4.14. Panou metalic Rittal

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

43

Panoul metalic are dimensiunile 400 x 300 x 150 si a fost achizitionata de la firma Rittal ,
figura 4.14, deoarece acesta poate fi montat pe o structura metalica, are o placuta metalica,
in lateral, care poate fi indepartata in timpul montajului, daca este n evoie.
Acest panou metalic are in partea de interior sine pe care pot fi montate elementele de
control.

4.5. Rama presei
Rama presei, figura 4.15, are rolul de a sustine celelalte subansamble ale presei, conferind
stabilitate ansamblului si eliminand vibratiile exterioare .

Figura 4.1 5. Rama presei
Rama presei e ste construita din urmatoarele elemente:
– Profile de aluminiu:
o 30 x 30;
o 60 x 30;
– Picioare de cauciuc;
– Elemente de asamblare:
o Piulite pentru profile;
o Suruburi;
– Capace :
o 30 x30;
o 60 x 30 .

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

44

4.6. Unitatea de afisaj
Partea pentru afisare a datelor se compune din urmatoarele elemente:
– HMI KTP400;
– Carcasa;
– Suport.
Interfata om -masina (Human Machine Interface, HMI) , figura 4.16, face parte tot din solutia
de automatizare, impreuna cu panoul de comanda, senzoristica si turnul de semnalizare.
Prin intermediul interfetei om -masina sunt afisate datele din proces, da r totodata pot fi
introduse si alte informatii sau pot fi schimbati parametrii.
In cazul presei noastre, operatorul va avea doar dreptul de a vizualiza datele, celelalte
drepturi fiind alocate inginerului de proces.

Figura 4.1 6. Suportul pentru interfata om -masin a
4.7. Turnul de semnalizare
Rolul acestuia este de a oferi informatii din proces. Turnul pe care l -am ales , modelul
Harmony XVC, de la firma Schneider Electric, figura 4.17, are patru lampi prin intermediul
carora sunt transmise urmatoarele mesaje:
– Lampa verde – produs conform;
– Lampa rosie – produs blocat;
– Lampa galbena – procesare;
– Lampa albastra – mentenanta.
Este preferat acest gen de semnalizare in detrimentul ledurilor de pe manou deoarece, cele
dintai sunt vizibile de la distanta, sporind managementul vizual.

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

45

Figura 4.1 7. Turn de semnalizare Harmony® XVC

Figura 4.1 8. Ventil electromagnetic , cod 566457

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

46

5. ELECTROTEHNICA SI AUTOMATIZARE

5.1. Subcapitolul zzzz

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]
Pentru partea de control s -a ales sa utilizez utmatoarele elemente de la firma Siemens:

c. PLC modelul S7-1200 CPU1214C ;
d. S7-1200 POWER – 6EP1332 -1SH71 ;
e. SWITCH CSM1277 – 6GK7277 ;
f. Interfata HMI KTP400.

Simatic S7 -1200

Acest tip de controlor este utilizat pentru activități programe în buclă deschisă sau în buclă
închisă în fabricarea echipamentelor mecanice și construcția instalațiilor. Combină
automatizarea eficient ă cu costul mi nim.
Datorită designului modular compact cu performanțe ridicate în același timp, SIMATIC S7 –
1200 este potrivit pentru o mare varietate de aplicații de automatizare. Gama sa de utilizare
se extinde de la înlocuirea releelor și a contactoarelor până la sarc ini complexe de
automatizare în rețele și în structurile distribuite.

Exemple de aplicatii unde pot fi folosite:

• Ascensoare și scări rulante ;
• Utilaje pentru prelucrarea metalelor ;
• Mașini de ambalat ;
• Mașini de imprimat ;
• Stații de epurare a apelor uzate ;
• Stații de distribuție a energiei electrice ;
• Sisteme de protecție împotriva incendiilor
• Sisteme de control de securitate / acces ;
• Managementul energiei .

[ https://www.paratrasnet.ro/pdf/automatizari -industriale/S7 -1200.pdf ]

Elementele auxiliare, mentionate in capitolul anterior, senzorii de proximitate, traductoarele
de poz itie, impreuna cu electrovalvele si senzorul de masurare a fortei sunt conectate la
PLC.

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

47

Partea a II -a a lucrării, cu toate capitolele trebuie să descrie contribuțiile studentului la tema
de proiect. Nu există restricții privind structura capitolelor . Partea a II -a trebuie oricum
limitată la maximum 70 pagini. Partea a II -a NU include concluziile , anexele și planșele .

Anexele se referă la: listinguri cu fișierele sursă ale unor programe, grafice, tabele mai ample
cu rezultate experimentale, calcule mai laborioase , copii ale lucrărilor științifice publicate de
student la conferințe sau în reviste în domeniul temei etc.

Planșele se referă la: desene 2D, 3D pe suport de hârtie care depășesc formatul A4.

CD-ROM -ul include întreg proiectul în format electronic, plus filme, fișiere sursă și
executabile (unde este cazul).

Încercați să structurați informația pentru a obține calificative cât mai mari pe criteriile de
evaluare prezentate la pagina 5.

3.X. Calcule de dimensionare a componentelor mecanice principale

Indiferent de tema proiectului, trebuie să existe acest capitol. Discutați cu conducătorul de
proiect pentru a alege componentele mecanice care trebuie dimensionate. Scopul acestui
capitol este de a demonst ra comisiei de licență că aveți competențe minimale în zona de
proiectare constructivă.

3.Y. Calcule de dimensionare a sistemului de acționare

Indiferent de tema proiectului, trebuie să existe acest capitol. În funcție de specificul temei
acționarea poat e include sisteme electrice, pneumatice, hidraulice sau combinații. Scopul
acestui capitol este de a demonstra comisiei de licență că aveți competențe minimale în
zona sistemelor de acționare.

3.Z. Calcule tehnologice pentru un reper mecanic

Indiferent d e tema proiectului, trebuie să existe acest capitol. Discutați cu conducătorul de
proiect privind alegerea reperului mecanic pentru care trebuie elaborată fișa tehnologică.
Scopul acestui capitol este de a demonstra comisiei de licență că aveți competențe minimale
în zona fabricației.

3.U. Definirea parametrilor geometrici și toleranțelor pentru un reper
mecanic

Indiferent de tema proiectului, trebuie să existe acest capitol. Discutați cu conducătorul de
proiect privind alegerea reperului mecanic pentru care trebuie elaborat desenul de execuție
și explicarea modului în care au fost aleși parametri geometrici, toleranțele dimensionale și
alte condiții de fabricație impuse. Scopul acestui capitol este de a demonstra comisiei de
licență că aveți competențe m inimale în zona proiectării de detaliu .

3.V. Automatizare, electronică și senzorică

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

48

Acest capitol se introduce numai în cazul în care tema de licență include aspecte de
automatizare (controlere, micro -controlere, PLC -uri, senzori, comandă etc.). Se prezintă
scheme funcționale, calcule de proiectare, calcule pentru selecția unor componente etc. Se
explică funcționarea sistemelor.

3.Q. Programare

Acest capitol se introduce numai în cazul în care tema de licență include aspecte de
programare. Se prezintă pseudo -codul, codul sursă, schemele logice, după caz.

3.W. Desene de ansamblu

Indiferent de tema proiectului, trebuie să existe acest capitol și include d esenul de ansamblu
2D al soluției pe un format A1 sau A0, cu tabel de componență (atenție: generarea automată
a desenului 2D din modelul 3D de către sistemele CAD poate fi însoțită de o serie de
omisiuni!) .

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

49

SINTEZA PRIMELOR TREI PROVOCĂRI M AJORE DIN PROIECT

Se prezintă trei dintre cele mai complexe probleme tehnice, științifice sau de altă natură pe care a trebuit să le rezolvați în cadrul proiectului
în vederea atingerii obiectivelor propuse. Practic, aici vi se cere să extrageți unele informații din partea a II -a a proiect ului și să le prezentați
într-o formă cât mai condensată pentru a pune în evidență mai bine (pentru a face mai vizibile) aspectele de originalitate, inovar e,
complexitate ale proiectului. Cu alte cuvinte, trebuie să preze ntați acele elemente care „vând” cel mai bine proiectul (notă: Unique Selling
Points). Se alocă maximum trei pagini pentru acest capitol.

Prima provocare majoră

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]

A doua provocare majoră

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]

A treia provocare majoră

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

50

CONCLUZII

Se descriu rezultatele obținute, se discută rezultatele, se prezintă limitările (limitele) rezultatelor, se prezintă unde urmează a fi integrate
rezultatele , ce intenții de viitor există în direcția dezvoltării temei de proiect. Concluziile trebuie să rezume întreaga lucrare și să pună în
evidență punctele care susțin calitatea muncii și a rezultatelor obținute. Concluziile trebuie să -i demonstreze cititorului de ce este
importantă lucrarea de față. Concluziile trebuie să dea sentimentul de completitudine (ob iectivele au fost atinse). Concluziile reprezintă o
sinteză, nu un rezumat a ce ați făcut în lucrare. Se alocă maximum două pagini pentru acest capitol.

[Introduceți textul aici ; TNR 12, line spacing: single; aliniere: justify ]

Lucrare de licență
Sisteme de productie digitale

51

BIBLIOGRAFIE

Respectați formatul de redactare a referințelor bibliografice.

[1] https://www.leoni.ro/ro/companie/, descărcat de pe internet la 23.01.2020.
[2]
[3] Acur, N ., Englyst, L . (20 12), Assessment of Strategy Formulation: How to Ensure
Quality in Process and Outcome, International Journal of Operations & Production
Management , vol. 26, nr. 5 , pg. 69 -91.
[4] Alexis, J. ( 2008 ), Metoda Taguchi în Practica Industrială. Planuri de Experiențe , Ed.
Tehnică, București.
[5] Allegra, M., Fulantelli, G. (20 17), ICT for SMEs: Some Key Elements to Improve
Comp etitiveness , Proceeding of the 2nd International Conference on the Management
of Technological Changes , Ed. Economică, București, pg. 377 -388.
[6] Heylighen, F., Pop, I, Mann, T. (20 15), Building a Science of Complexity,
www.pespmc1. vub.ac.be/papers/BuildingComplexity.html , descărcat de pe internet la
30.03.201 6.
[7] *** (2009), SR EN ISO 9001 . Sisteme de Management al Calității. Cerințe , ASRO.
[8] *** (2011a), Concept to Customer. A Roadmap for the Integrating Leading DFSS
Methods , www.c2c -solutions.com , descărcat de pe internet la 23.05.201 6.
[9]
Mai sus aveți exemple de redactare a referințelor bibliografice pentru diverse situații. Vă rugăm să respectați cu rigurozita te aceste cerințe.
Referințele se trec în ordine alfabetică după numele primului autor , apoi după anul apariției dacă sunt mai mult e lucrări ale aceluiași autor .
Referințele fără autor (***) se trec cel mai la urmă în listă.