Lucrare de Licență [613094]

Universitatea din Craiova
Facultatea de Științe
Departamentul de Geografie

Lucrare de Licență

Coordonator științific,
Lect. Univ. Dr. Cristina Șoșea
Student: [anonimizat] 2018

Universitatea din Craiova
Facultatea de Științe
Specializarea Geografie

Sistemul de învățământ în Dolj, diagnoză și
direcții de acțiune viitoare

Coordonator științific,
Lect. univ. dr. Cristina Șoșea
Student: [anonimizat] 2018

Cuprins

Introducere ……………………………………………………………………………………………………… pag. 4

1. Individualitatea geografică a județului Dolj și caracteristicile sale teritoriale …. pag.6
1.1. Localizarea geografică și aspecte de geografie istorică …………………………………… .. pag. 6
1.2. Organizarea administrativ -teritorială actuală, rețeaua de localități și încadrarea în
sistemul urban regional și național ……………………………………….. ……………………………………… … pag. 8
1.3. Caracteristici demografice de bază ale județului Dolj …………………………………….. pag. 12
1.3.1. Evoluția numerică a populației ………………………………………….. …………………….. . pag. 13
1.3.2. Repartiția teritorială a populației. Densitatea demografică ……………………………. . pag. 14
1.3.3. Dinamica naturală a populației …………………………………………………………………. . pag. 16
1.3.4. Dinamica migratorie a populației ……………………………………………………………… . pag. 18
1.3.5. Structurile demografice …………….. ……………………………………………………………. . pag. 19
1.3.6. Disfuncționalități și riscuri demografice ……………………………………………………. . pag. 21

2. Infrastructura de învățământ a județului Dolj ………….. ……………………….. ………. pag. 22
2.1. Dinamica unităților școlare de învățământ în perioada post -comunistă ………… ….. pag. 22
2.2. Distribuția sălilor de clasă (cabinete școlare/amfiteatre) pe niveluri de educație, medii de
rezidență și localități ………………………………………………………………………….. ………………………. pag. 24
2.3. Distribuția laboratoarelor școlare pe niveluri de educație, medii de rezidență și localități
……….. …………………………………………………………………………………………………………….. …………. pag. 26
2.4. Distribuția sălilor de gimnastică pe niveluri de educație, medii de rezidență și localități
………… …………………………………………………………………………………………………………….. ………… pag. 29
2.5. Distribuția atelierelor școlare pe niveluri de educație, medii de rezidență și localități
…………………………………………………………………………………………………………….. …………………… pag. 3 1
2.6. Distribuția terenurilor de sport pe niveluri de educație, medii de rezidență și localități
……………………………………………………………………………………………………………… ………………….. pag. 32
2.7. Distribuția bazinelor de înot pe niveluri de educație, medii de rezidență și localități
………………………………………………………………………………………………………………….. ……………… pag. 33
2.8. Distribuția PC -urilor pe niveluri de educație, medii de rezidență și localități …….. pag. 34
3. Resursele umane din învățământul doljean …………………………. ……………………… pag. 36

3.1. Personalul didactic pe niveluri de educație, medii de rezidență și localități ……….. pag. 36

4. Populația școlară a județului Dolj ……………………………………………………………….. pag. 39
4.1. Dinamica elevilor înscriși în învățământul preuniversitar doljean pe niveluri de educație
și limbi de predare ……….. …………………………………………………………………. …………………………. pag. 39
4.2. Dinamica populației școlare din Dolj pe niveluri de educație, sexe, forme de învățământ
și localități ……………………………………………………………………………………….. ……………………….. pag. 40
4.3. Rata abandonului în învățământul preuniversitar doljean pe niveluri de educație în
perioada cuprinsă între 2010 -2015. Cazurile sociale ………………………………. ………………………. pag. 42
4.4. Absolvenți pe niveluri de educație, medii de rezidență și localități …………………… pag. 44
4.5. Numărul elevilor doljeni care au promovat examenul de bacalaureat în perioada 2010 –
2015 …………………………………………………………………………………………………………….. …………… pag. 46
4.6. Dinamica studenților și cursanților înscriși în învățământul superior pe grupe de
specializări, niveluri de instruire, forme de învățământ …………………………….. …………………….. pag. 47
4.7. Dinamica absolvenților în învățământul superior pe grupe de specializări, forme de
proprietate între 19 90-2015 …………………………………………………………………… …………………….. pag. 49
4.7.1. Cazul studenților geografi: dinamica absolvenților din domeniul geografie, bazine de
recepție a studenților și rata de succes a geografilor în integrarea pe piața forței de muncă ….. pag. 51

5. Schimbări de paradigmă în învățământul doljean și direcțiile de dezvoltare
viitoare ……….. …………………………. ………………………………………… ………….. …………….. …………… pag. 54

Concluzii …………………………. …………………………. ………………………… ……………………… pag. 58

Bibliografie ………………………………….. ……………………… …………………………….. ………… pag. 60

4
Introducere

Lucrarea de față reprezintă lucrarea realizată în scopul susținerii examenului de licență al
Facultății de Științe, specializarea Geografie în cadrul Universității din Craiova.
Aceasta se intitulează ,,Sistemul de învățământ în Dolj, diagnoză și direcții de acțiune
viitoare'' și încearcă să evidențieze caracteristicile județului Dolj și modul în care acestea
influențează sistemului de învățământ.
Scopul principal al lucrării este pe de o parte conturarea unei imagini cât mai complete
privind județul Dolj, iar pe de altă parte, explicarea caracteristicilor generale ale fiecărui element al
învățământului doljean. Studiul analizează situația înregistrată în sistemul de învățământ doljean din
perspectiva următoarelor aspecte: resursele umane din sistemul de învățământ, participarea la
educație, rezultatele elevilor.
Structura lucrării de licență cup rinde cinci capitole, fiecare detaliind individualitatea
geografică, infrastructura și resursele umane specifice județului. Lucrarea are în cuprinsul său două
părți, prima parte cuprinde aspectele de ordin general legate de localizarea arealului, limitele,
organizarea administrativ -teritorială precum și caracteristicile demografice ale arealului analizat, în
această primă parte se încadrează primul capitol al lucrăr ii. Această parte conține mai multe hărți
realizate în programul ArcMap 10.2, hărți care reflectă o imagine mai detaliată a zonei studiate. S -a
început cu harta poziției geografice, apoi s -a continuat cu harta administrativ -teritorială, harta
reprezentând clasificarea demografică a județului, urmată de harta ierarhizării localităților doljene,
precum și harta densității populației. Pe lângă hărțile utilizate, se mai regăsesc tabele și grafice
prelucrate în pachetul Office 2007.
Cea de -a doua parte cuprinde analiza propriu -zisă a lucrării, aspecte legate de infrastructura
școlară, resursele umane, dar și populația scolară a acestuia, precum și schimbările din învățământul
doljean și direcțiile de acțiune viitoare. Și pentru efectuarea acestei părți au fost e fectuate hărți în
programul ArcMap 10.2, pentru capitolul doi: hărți ce ilustrează distribuția infrastructurii sistemului
de învățământ doljean, pentru capitolul trei: o hartă ce vizează distribuția personalului didactic la
nivelul județului și nu în ultim ul rând pentru capitolul patru: a fost realizată o hartă privind
distribuția absolvenților în cuprinsul județului. La efectuarea acestei părți au mai fost efectuate
grafice și tabele în pachetul Office 2007.

5
Din punctul de vedere al metodologiei, aceasta a fost realizată prin parcurgerea următorilor
pași: documentare bibliografică și redactare. Astfel, au fost culese informații din cercetările unor
autori. Informațiilor provin din lucrări ce privesc aria analizată în timp ce datele au fost preluate de
pe s ite-ul Institutului Național de Statistică și prelucrate ulterior. Așadar, pe baza consultării
acestora, dar mai ales a cercetărilor și observațiilor personale, voi încerca să realizez o imagine a
sistemului de învățământ al județului Dolj.
Îi mulțumesc do amnei lector universitar doctor Șoșea Cristina pentru sprijinul și atenția
acordată fără de care nu aș fi putut duce la bun sfârșit această lucrare.

6
Capitolul 1. Individualitatea geografică a județului Dolj și caracteristicile sale
teritoriale

1.1 Localizarea geografică și aspecte de geografie istorică
Privit de la nivelul țări i, Doljul are o poziție sudică -sud-vestică axată pe cursul inferior al
râului Jiu de la care își trage și numele de Jiul de Jo s sau Doljiu și se întinde între 43°43'și 44°42'
latitudine nordică și, respectiv, 22° 50' și 24° 16' longitudine estică. (Cetățeanu et al., 1981)
În context național, limitele convenționale îl separă de cele patru județe cu care se
învecinează: Mehedinți la vest, Gorj la nord, Vâlcea la nord-est și Olt la est (Fig.1.1.).
Trebuie menționat faptul că granița cu județele învecinate este una terestră, convențională,
doar pe latura sudică este naturală și se întinde pe circa 150 km, constituită din cursul Dunării care
formează granița cu Bul garia. Între aceste limite, suprafața totală a județului este de 7414 km² și
reprezintă aproximativ 3,12 % din suprafața totală a țării. Datorită suprafeței relativ mari, Doljul este
plasat pe locul 8 între unitățile administrativ -teritoriale ale țării noa stre, totodată face parte din
categoria județelor a căror suprafață depășește 7000 km². (Cetățeanu et al., 1981)

Fig.1.1 Localizarea geografică a județului Dolj

7
Poziția sa geografică într -un spațiu cu caracteristici naturale specifice a constituit un fa ctor
favorabil de populare și de desfășurare a unor activități productive. În plus, suprafața generoasă a
județului, poziția favorabilă la contactul piemontului cu câmpia, la intersecția marilor artere de
comunicație și comerciale, dar și importanța reședi nței de județ a reprezentat o premisă favorabilă
pentru potențialul demografic al județului Dolj, acesta funcționând ca pol de concentrare umană și
economică în regiunea Olteniei.
Județul Dolj a cunoscut de -a lungul întregii evoluții istorice umane o locui re neîntreruptă,
primele așezări datând din epoca paleolitică, datorită condițiilor prielnice oferite de zonă.
În localitate a Cârcea a fost identificată cea mai veche fază a acestei epoci caracterizată de o
ceramică pictată. Densitatea de locuire, originalitatea culturii materiale și spirituale, dar și
rafinamentul ce individualizează epoca neoliti că sunt ilustrate prin descoper irile de la Verbița,
Padea, Leu, Rast și Cerăt. Aceeași densitate de locuire o dovedesc și descoperirile din perioada de
tranziție de la neolitic la epoca bronzului.
Odată cu începutul secolului IV .î. e.n în zona Doljului au apărut numeroase cetăți și așezări
geto-dace nefortificate. Ele au apărut în cea mai mare parte pe valea Jiului și a afluenților săi și
reprezentau în an tichitate drumuri comerciale cu rol de păstrare a legăturii cu restul Daciei.
În urma distrugerilor produse de război și a ocupației stăine din anii 1828 -1834 satele
Doljului s -au repopulat rapid, populația crescând cu o treime până în 1838, urmând ca pest e alte
două decenii Doljul să fie cel mai populat județ al țării atingând numărul de 199626 locuitori.
Cucerirea independenței de stat a desfăcut Doljului noi viziuni de dezvoltare. Cel mai populat județ
al țării ajunge la sfârșitul secolului al XIX -lea la 365579 locuitor i. (Cetățeanu et al., 1981)
Craiova , oraș de reședință al regiunii Oltenia este situat la contactul a două regiuni cu profil
economic diferit, a apărut și s -a dezvoltat la răscruce de drumuri stăvechi, constituia punctul de
întâlnire pentru drumul care venea din Transilvania , pe unde păstorii coborau cu oile la iernat pe
Dunăre, cu drumul comercial care traversa Oltenia dinspre est și se îndrepta spre Drobeta -Turnu –
Severin. Aici se întâlneau pentru schimb, produsele muntelui cu cele ale câmpului. ( Bugă, 2005 )
Datorită marii dezvoltări economice a orașului și măsurile sociale ce s -au înfăptuit în anii
regimului democrat popular, s -a înregistrat o mare creștere a numărului de l ocuitori. ,, În acest sens
sunt grăitoare următoaarele cifre: în 1860 orașul Craiova avea 21921 locuitori, în 1912 avea 51973
locuitori, în 1930 un număr de 63215 locuitori, în 1948 înregistra 84574 locuitori.'' (Giubelan 1964,
pag. 21 -22) În 1963 s -au înr egistrat 118753 locuitori, din care 58760 bărbați și 59993 femei, iar cu

8
locuitorii com unelor suburbane, Craiova a îns cris un total de 140526 de locuitori, din care 69907
bărbați și 70619 femei.
Primul document în care este amintit orașul Băilești datează din 1536 și arată că moșia
Băilești a fost domnească încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrân.
,, În anul 1832, numărul locuitorilor din Băilești era de circa 2000, cuprinși în 400 de familii,
iar la recensământu din 1930 numărul lor se ridică la 13270. La recensământul din 1941, numărul
locuitorilor era de 15822, însă nu cuprindea numărul tinerilor plecați în armată și nici numărul
elevilor plecați în alte loca lități, la scoli.'' ( Giubelan, 1964 , pag.70)
Evoluția demografică a populației a avut un trend a scendent, astfel în 1956 atingea valoarea
de 15932 locuitori, în 1966 un număr de 18490 locuitori, în anul 1974 avea 19595 locuitori, ca în
1992 să atingă valoarea de 22344 locuitori. ( Avram, et al., 2005, pag. 70)
Din Dicționarul istoric al localităților din Dolj aflăm faptul că localitatea Calafat a fot în
componența județului Mehedinți până în anul 1839, începând ca după acest an să facă parte din
județul Dolj. De -a lungul timpului acesta a ocupat diverse ranguri, după cum urmează: a fost declarat
comună urbană în 1855, fiind înregistrat în perioada 1865 -1950, a fost declarat oraș din 1950
urmând ca în 1966 să atingă statutul de municipiu.
Evoluția demografică a populației arată faptul că municipiul Calafat a înregistrat o creștere a
numărului de locuitor i, de la 5372 locuitori n 1892, la 12753 locuitori în 1930, pentru a ajunge la
20445 locuitori în 1992. ( Avram et al., 2005)
1.2. Organizarea administrativ -teritorială actuală, rețeaua de localități și încadrarea în
sistemul urban, regional și național
În Dicționarul de geografie umană, organizarea administrativ -teritorială a unui spațiu
geografic este definită ca fiind „acțiunea complexă de modelare a structurilor teritoriale prin
prevederi constituționale pentru a delimita unități administrativ teritorial e, în vederea punerii în
aplicare a normelor generale privind conducerea unui teritoriu sub aspect economic, financiar,
cultural, social etc.” (Erdeli et al., 1999)
Unitatea administrativ -teritorială definește un teritoriu delimitat de un act normativ, în care
autoritatea asupra desfășurării întregii activități economice și sociale este încredințată unui organism
administrativ de stat . (Iordache, 2009)

9
Județul Dolj are în cuprinsul său municipii, orașe și comune ce reprezintă unități de bază ale
organizării administrativ -teritoriale a țării.
Figura de mai jos ilustrează organizarea administrativ -teritorială prezentă și totodată
modificările apărute la nivelul apar mici modificări la nivelul județului, astfel, la nivelul județului
figurează 7 orașe dintre car e 3 cu statut de municipiu, un număr de 104 comune și 378 sate.
În apropierea centrului este localizată reședința județului, municipiul Craiova, care reprezintă
cel mai important centru economic și social al regiunii. Restul orașelor sunt localizate la distanță
mare de reședință, grupate în special în partea de sud a județului, de -a lungul Dunării. (Fig.1.2)

Fig.1.2. Organizarea administrativ -teritorială a județului Dolj
Față de anul 2007, organizarea administrativ -teritorială a județului nu s -a modi ficat, însă față
de 1990 se observă următoarele modificări: orașele Calafat și Băilești au devenit municipii din 1997,
respectiv 2001, dar și faptul că orașele Dăbuleni și Bechet au trecut în categoria orașelor din 2004.

10
Tabelul 1.1 Structura administrativ -teritorială (2017)
Unități
administrativ –
teritoriale Suprafată
( km²) Populație Urban
% Total
Orașe Total
Municipii Număr
comune Număr
sate Densitate
( nr. Sate
/100 km²)
România 238.391 19644350 55% 312 104 2801 12996 5,64
* * **
Județul Dolj 3,1 3,2 50,2 7 3 104 378 5,1
Regiunea Sud –
Vest Oltenia 12,2 10 43,1 40 11 406 2064 7.2
Sursă date INS -Tempo prelucrare
* Ponderea față de întreaga țară / ** Ponderea față de unitatea administrativă respectivă
Tabelul de mai sus ilustrează organizarea administrativ -teritorială existentă în anul 2017.
Raportat la România se poate observa faptul că județul Dolj ocupă o suprafață de 3,1 % și doar 3,2
% din populația țării. De asemenea, se observă faptul că densitatea numărului de sate este apro ape de
media națională, reprezentând valoarea de 5,1.
Din punct de vedere al numărului de locuitori orașele județului Dolj se împart în trei categorii
demografice. Craiova este singurul oraș de talie mare cu un număr de 269506 locuitori.
Fig. 1.3. Clasifi carea demografică a orașelor

11
În categoria orașelor mijlocii se încadrează patru orașe: Băilești, Calafat, Dăbuleni și Filiași a
căror populație depășește 10.000 de locuitori. Din totalul orașelor două sunt orașe mici, Bechet și
Segarcea cu o populație de 3 657, respectiv 7019 locuitori.
Vasile Cucu în lucrarea intitulată ,,Orașele României'' susține că în funcție de nivelul de
dezvoltare orașele ocupă poziții diferite în cadrul unităților administrative existente, reprezentate de
județe.
Din Figura 1.4 relevă faptul că în cuprinsul județului Dolj există un singur oraș de rangul I,
Municipiul Craiova, două orașe de rangul II, municipiul Calafat și municipiul Băilești, patru orașe de
rangul III (Filiași, Segarcea, Dăbuleni și Bechet), dar și 104 comune de rangul IV și satele
componente de rangul V.

Fig.1.4 Ierarhizarea localităților județului Dolj după ranguri
Municipiul Craiova este singurul oraș de rangul I al județului și de asemenea reședința
județului Dolj. Acesta are un număr important de locuitori ce atinge valoarea de 269506 ( populația
stabilă în 2011), o identitate proprie și nu în ultimul rând accesibilitate direct atât la rețeaua majoră

12
de căi de comunicații paneuropene cât și accesibilitate la rețeaua de căi de comunicații naționale. Din
punct de vedere administrativ -teritorial, municipiul este alcătuit din orașul Craiova și localitățile
Făcăi, Mofleni, Popoveni și Șimnicu de Jos . La nivel național municipiul Craiova este cel mai mare
centru urban din sud -vestul României și al șaselea ca m ărime din România, fiind depășit doar de
București, Cluj -Napoca, Timișoara, Iași și Constanța, conform recensământului din 2011.
Municipiul Calafat reprezintă al doilea municipiu din Dolj ca importanță și număr de
locuitori după municipiul Craiova, este al cătuit din punct de vedere administrativ din orașul Calafat
și satele Basarabi, Ciupercenii Vechi și Golenți. La nivel național, este încadrat în categoria orașelor
de rang II.
Conform Dicționarului istoric al localităților din Dolj, în anul 1855 este de clarat comună
urbană, fiind înregistrat astfel în perioada 1865 -1950. În anul 1950 este declarat oraș și abia în 1996
este declarat municipiu.
Băilești este cel de -al treilea municipiu care după numărul de locuitori și importanță ocupă
locul 3 în cadrul ju dețului. Este alcătuit din orașul Băilești și satul Balasan și alături de Calafat se
încadrează în categoria orașelor de rangul II.
Orașul Filiași , la nivelul României se încadrează în categoria rangului III, dar în ceea ce
privește importanța și numărul d e locuitori la nivelul județului Dolj, acesta se situează pe locul 4 în
ierarhia orașelor oltene. Di n punct de vedere administrativ -teritorial este alcătuit din satele: Almăjel,
Bîlta, Braniște, Fratoștița, Răcarii de Sus și Uscăci.
Tot în categoria orașel or de rangul III se încadrează și Segarcea , Bechet și Dăbuleni . Sunt
orașe cu o populație mai redusă, orașe slab dezvoltate din punct de vedere economic, cultural și al
serviciilor. La nivel județean în ordinea inportanței se clasează pe ultimele trei loc uri, și anume:
Segarcea ocupă locul 5, Bechet locul 6 și pe ultimul loc se situează Dăbuleni. Din punct de vedere
administrativ, orașele Segarcea și Bechet sunt orașe care nu au în componența lor alte sate, pe când
Dăbuleni are în cuprinsul său localitatea Dăbuleni și satul Chiașu. Acestea deși sunt declarate orașe,
gradul lor de urbanizare este destul de scăzut față de media națională, de aici rezutând și nivelul mai
scăzut al rețelei școlare.

1.3. Caracteristici demografice de bază ale județului Dolj
Acest subcapitol se referă la caracteristicile demografice de bază ale județului Dolj. La
realizarea acestuia au fost analizate atât evoluția demografică a populației județului, repartiția
teritorială pe medii de rezidență a populației cât și dinamica natu rală și migratorie a județului.

13
Totodată acest subcapitol mai face referire la structurile demografice ale populației cât și
disfuncționalitățile ce apar în rândul populației școlare.

1.3.1. Evoluția numerică a populației
La recensământul din 1992, popula ția județului Dolj se ridica la un număr de 772654
locuitori ceea ce reprezenta 3,3 % din totalul populației țării și 31,5 % din totalul populației regiunii
de dezvoltare Sud -Vest Oltenia. Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2016 populația
Doljului era de 70 0840 locuitori reprezentând 3,1 % din totalul țării și 31,7 % din totalul regiunii de
dezvoltare Sud -Vest Oltenia.
Comparativ cu recensământul din 1992, numărul locuitorilor județului Dolj la recensământul
din 2002 până în 2011 arată important e modificări ce s -au produs în ultimii ani. Astfel ultimul
recensămant (2011) arată o scădere cu 29950 persoane față de 2002.
Fig.1.5 Evoluția numerică a populației rezidente în județul Dolj
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online – prelucrare
După cum se observă în figura de mai sus populația rezidentă doljeană scade foarte evident
sub influnța unor factori de natură economică, socială și demografică cum sunt sporului natural
negativ, precum și a migrației externe și interne.
Din anul 2011, câ nd populația atingea un număr de 660544 locuitori, populația județului
scade de la un an la altul ajungând la un număr de 638449 locuitori în 2016 din cauza sporului
natural redus la care se adaugă migrația externă .
În ceea ce privește populația legală (cu domiciliul) a județului Dolj aceasta era în 2011 de
715.186 de locuitori, iar în anul 2015 de 704.097. Diferența de peste 50.000 de locuitori dintre
625000630000635000640000645000650000655000660000665000
Anul
2011Anul
2012Anul
2013Anul
2014Anul
2015Anul
2016660544
656787
652662
648742
643884
638449Populația rezidentă a Județului Dolj
Populația rezidentă a Județului
Dolj

14
populația legală și cea stabilă este dată de persoanele implicate în migrația internă și externă,
realizat ă fără operarea schimbarea domiciliului, ci doar a reședinței.
1.3.2. Repartiția teritorială a populației. Densitatea demografică
Repartiția actuală a populației este rezultatul acțiunii și interacțiunii unui număr mare de
factori a căror influență poate f i cu caracter de favorabilitate sau restrictivitate. Printre acești factori
se numără cei fizico -geografici, social -istorici, economici și demografici.
La nivelul județului Dolj, răspândirea populației este neuniformă, astfel se deosebesc zone cu
populație numeroasă cum este municipiul Craiova al cărui număr de locuitori pe Km² ajunge la 3310
locuitori, localități mai puțin populate cum sunt Gogoșu, Botoșești -Paia, Leu, Teslui, etc. unde
densitatea populației nu depășește 50 de locuitori/km² și localități i ntens populate precum Băilești,
Segarcea, Podari, etc. (Fig.1.6)

Fig.1.6 Densitatea populației în localitățile Județului Dolj
Din totalul populației stabile a anului 2016, un număr de 387505 persoane ( 55,3%) locuiau în
mediul urban, iar restul de 313335 persoane (44,7%) locuiau în mediul rural. Trebuie menționat

15
faptul că ponderea populației urbane a crescut continuu la nivel județean în perioada 1992 -2016 de la
48,8 % în 199 2 la 55,3% în 2016. ( Fig. 1. 7) Acest lucru a fost posibil atât pe fondul migrației rural –
urban cât și a procesului de reurbanizare, în urma căruia unele localități rurale au trecut în categoria
celor urbane. Cele mai bun exemplu al acestui proces este trecerea localităților rurale Be chet și
Dăbuleni în categoria orașelor, lucru concretizat în 2004.

Fig.1.7 Repartiția populației pe medii de rezidență
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online – prelucrare

Densitatea populației reprezintă raportul dintre numărul de locuitori și suprafață.
Densitatea populației județului Dolj a scăzut considerabil față de recensământul din 1992, de
la 102,8 loc/ km², reprezentând valoarea maximă, la 99,0 loc/km², sau mai scăzută dacă ne raportăm
la anul 2011 unde valoarea densității era de 89,05.
,,Câmpia Dunării se caracterizează prin densitățile cele mai eterogene în care terenurile
cultivate ocupă întinderi mari, populația fiind concentrată, mai ales în zona văilor mai largi și la
contactul cu zona dealurilor. Câmpia Olteniei se situiază în jurul mediei pe țară, densitățile fiind
situate între 80 și 100 loc/km². În raza orașului Craiova densitatea depășește 120 loc/km², iar pe
valea Jiului oscilează în jurul valorii de 100 loc/km². '' (Iordan, 2006, pag. 61 -62)
Variația densității populației își are explicația atât în evoluția diferențiată a fenomenelor
demografice cât și în factori economici. Astfel, cele mai mari valori ale densității se regăsesc în
0102030405060708090100
Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011 Anul 201651.2% 48.4%44.8% 44.7%48.8% 51.6%55.2% 55.3%
Populație Urban
Populație Rural

16
Craiova (3310 loc/km²), Filiași (169 loc/km²), Calafat ( 192 lo c/km²), Bech et (144 loc/km²), Ișalnița
(190 loc/km²) și Băilești ( 106 loc/km²).
Tabelul 1.3. Evoluția populației și densitatea locuitorilor
Anul( Anii de recensământ) Total județ( lociutori) Densitatea( loc/km²)
19 decembrie 1912 481851
29 decembrie 19 30 533872 72,0
25 ianuarie 1948 615301 83,0
21 februarie 1956 642028 86,6
15 martie 1966 691116 93,2
5 ianuarie 1977 750328 101,2
7 ianuarie 1992 762142 102,8
18 martie 2002 734231 99,0
1 iulie 2011 660544 89,05
Sursa: Direcția Regională de statistică Dolj
1.3.3. Dinamica naturală a populației
Dinamica populației reprezintă totalitatea modificărilor care au loc în numărul, structura și
repartiția populației într -un anumit teritoriu, pe un anumit interval de timp.
Județul Dolj s -a confruntat în ultimii ani cu o scădere a natalității de la 12,6% în 1990 la
8,6% în 2016 fapt ce îl plasează în rândul județelor cu natalitate scăzută din România.

Fig.1.8 Evoluția ratei natalității la nivel județean, regional și national
Sursa: INS, Baza de date T EMPO Online
02468101214
Anul 1990 Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011 Anul 201612.6
10.7
8.6 8.4 8.6
Județul Dolj
Sud-Vest Oltenia
România

17
Deși trendul este în scădere, rata natalității variază de la o localitate la alta, fiind influențată
în principal de grupa de vârstă, etnie și nu în ultimul rând de nivelul de trai al populației. Valori
medii de peste 10% ale natalității se înr egistrează în localități precum : Băilești, Bechet, Cerăt,
Lipovu, Radovan, Rast, Urzicuța, Vârtop etc. Aceste valori sunt puse pe seama numărului ridicat al
populației de etnie rromă. La polul opus se situează localități precum: Gogoșu, Mischii, Seaca de
Câmp și de Pădure cu o populație îmbătrânită și cu o rată a natalității scăzută.
În ceea ce privește rata mortalității, aceasta a atins valoarea de 12,3 % în 1990 ajungând la
13,5% în 2016, peste media regională (12,3%) și națională (11,7%), ca urmare a pon derii mai
ridicate a populației vârstnice, dar și a speranței de viață mai scăzute.
Cea mai redusă rată a mortalității se înregistrează în orașe precum Craiova, Filiași, Bechet,
unde ponderea populației îmbătrânite este scăzută, precum și în unele co mune c a Malu Mare, Podari,
Vârvoru de Jos. La polul opus în comunele cu o pondere ridicată a populației de peste 65 de ani,
precum: Botoșești -Paia, Gogoșu, Măceșu de Sus, Măceșu de Jos fenomenul mortalității depășește cu
mult media județeană.

Fig. 1.9 Evoluția ratei mortalității la nivel județean, regional și național
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online
În aceste condiții, sporul natural al populației înregistrează valori negative la nivelul județului
Dolj încă din anul 1991.
La nivelul anului 2016 sp orul natural al populației județului a ajuns la (-4,9% ), unul dintre
cele mai scăzute din România, situat sub media regională ( -4,4%) și cea națională ( -2,4%).
0246810121416
Anul 1990 Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011 Anul 201612.313.414.4
13.4 13.5
Județul Dolj
Sud-Vest Oltenia
România

18
În mediu urban, sporul natural a fost de (-1,1% ), iar în cel rural de (-9,4% ), în comparație, î n
anul 1990, sporul natural era unul pozitiv (+0,3% ), din care în mediul urban (+4,5% ), iar în cel rural
(-3,3% ). (Fig.1.10)

Fig. 1.10 Evoluția sporului natural la nivel județean, regional și național
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online
1.3.4. Dinamica migratorie a populației
Dintre persoanele născute în județul Dolj și care locuiesc în alte județe ale țării se remarcă
ponderea ridicată a celor ce au migrat spre capitală (25,4% din total), județele Gorj (10,5%), Timiș
(9,1%), Mehedinți (7,7%), Olt (6,6% ), Hunedoara ( 6,5%) și Caraș -Severin (5,2%). În ceea ce
privește fluxurile de populație ce au migrat către Dolj de -a lungul timpului se remarcă faptul că toate
sunt din regiunea Sud -Vest și anume: dinspre județele Olt (23,7%), Gorj (15,4%), Mehedinți
(12,3%) și Vâlcea ( 9,3%). În raport cu toate aceste județe, Doljul înregistrează o balanță migratorie
pozitivă, ceea ce arată faptul că acesta, și ma i ales municipiul Craiova, conti nuă să fie principalul pol
de atracție al populației regiunii prin prisma func țiilor sale complexe.
În ceea ce privește migrația intra -județeană, aceasta a antrenat până în prezent aproximativ
107.000 de persoane ce reprezintă 16,2% din populația județului. Până la începutul anilor 90,
fluxurile migratorii predominante au fost cele rural -urban, unde pes te 50.000 de locuitori din satele
Doljului au migrat către orașe, cu precădere către municipiul Craiova.
Prin urmare analiza fenomenului migrației intra -județene arată un sold migratoriu pozitiv cu
valori ridicate în localitățile din imediata apropiere a municipiului Craiova, câteva exemple sunt:
Cârcea, Bucovăț, Șimnicu de Sus, Malu Mare etc. Acestea au beneficiat în ultimii ani de un flux în
creștere al migrației dinspre municipiu, care a condus chiar la creșterea populației stabile,
compensând declinul natural.
-6-5-4-3-2-10123
Anul 1990 Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011 Anul 20160.3
-4.9Județul Dolj
Sud-Vest Oltenia
România

19
La polul opus regăsim o serie de comune îndepărtate de centrele urbane și greu accesibile
care nu sunt atractive pentru procesul de remigrație și care au continuat să înregistreze o balanță
migratorie negativă. Acest fenomen este regăsit în: Boto șești-Paia, Carpen, Plenița, Salcuța, Secu.
În ceea ce privește fenomenul migrației externe la nivelul județului Dolj, recensământul din
2011 înregistra un număr de 11.811 persoane (1,8 % din populația județului) plecate temporar în
străinătate, dintre ac estea 49% în Italia, și 28,3 % în Spania. La acestea se adaugă 15.145 de
persoane ( 2,3% din populația județului) plecate în stăinătate pentru o perioadă mai îndelungată
dintre care 50,8% bărbați și 49,2% femei.
În concluzie, circa 4,1 % din populația ju dețului este în proces de migrație, procent mai mic
decât cel înregistrat la nivel regional (4,4%) și național (5,5%).
1.3.5. Structurile demografice
Din perspectiva structurii pe sexe la nivelul județului Dolj 361167 (51,5%) sunt femei, iar
339673 (48,5%) sunt bărbați, în ultimele decenii manifestându -se o tendință de feminizare a
populației. Această tendință este evidentă mai ales în cazul orașelor, unde în 2016, femeile
reprezentau 56,2% dintre locuitori în comparație cu mediul rural unde populția femini nă atingea
valoarea de 43,7%. Trebuie menționat faptul că numărul femeilor îl depășește pe cel al bărbaților
doar în intervalul de vârstă 55 de ani și peste, ca urmare a supramortalității masculine.

Fig. 1.11 Piramida vârstelor populației județului Dolj, pe sexe, la nivelul anului 2016
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online
-40000 -30000 -20000 -10000 0 10000 20000 30000 400000-4 ani5-9 ani 10-14 ani15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 ani 45-49 ani 50-54 ani 55-59 ani 60-64 ani 65-69 ani 70-74 ani 75-79 ani 80-84 ani 85 ani si peste
Feminin
Masculin

20
Din perspectiva structurii pe grupe de vârstă a populației se observă faptul că județul Dolj se
confruntă cu un process avansat de îmbătrânire demografică, media de vârstă a populației fiind de 46
de ani. Forma piramidei indică o îngustare continuă a acesteia corespunzând scăderii natalității după
căderea comunismului.
Din perspectiva structurii pe vârste a populației, județul Dolj se încadrează în categoria celor
mai îmbătrânite județe din România, ponderea persoanelor de peste 65 de ani în totalul populației
fiind de 17,4 %.
Rata de dependență a populației după vârstă, determinată ca raport între persoanele vârstnice
(peste 65 de ani) și cele tinere (0 -14 ani) era, în anul 2016, de 124, 6% la nivelul județului Dolj, față
de 119% la nivel regional și 102% la nivel național. Prin urmare, generațiile de tineri născuți după
1990 sunt insuficiente pentru a înlocui generațiile care ies de pe piața muncii, ceea ce va conduce la
continuarea trend ului descrescător al populației, la accentuarea îmbătrânirii și la un deficit de forță
de muncă, agravat și de migrația externă a populației active.

Fig. 1.12 Piramida vârstelor populației județului Dolj, pe medii de rezidență, la nivelul anului 2016
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online
Analiza structurii populației pe vârste și medii de rezidență reflectă faptul că procesul de
îmbătrânire al populației este mult mai avansat în mediul rural. Se observă ponderea ridicată a
populației adulte, apte de muncă din mediul urban , inclusiv ca urmare a migrației acesteia din rural.
-30000 -20000 -10000 0 10000 20000 30000 400000-4 ani5-9 ani 10-14 ani15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-44 ani 45-49 ani 50-54 ani 55-59 ani 60-64 ani 65-69 ani 70-74 ani 75-79 ani 80-84 ani 85 ani si peste
Rural
Urban

21
Actuala configurație a piramidei vârstelor va conduce pe viitor la o accentuare a îmbătrânirii
demografice, mai ales la nivelul orașelor, pe fondul înaintării în vârstă a persoanelor d e peste 50 de
ani una dintre cele mai numeroase generații, și ulterior a așa -numiților ”decreței”. Totuși, resursele
de creștere a natalității se află tot în mediul urban, dată fiind ponderea ridicată a populației cu
fertilitate ridicată de 25 -39 de ani.

1.3.6. Disfuncționalități și riscuri demografice
În ceea ce priveste riscurile demografice , se observă faptul că județul Dolj se confruntă cu o
scădere a populației.
Numărul populației tinere cu vârsta până în 25 ani, în continuă scădere, are influență dir ectă
asupra copiilor de vârstă preșcolară, școlară, gimnazială, liceală și universitară. La rândul său,
fiecare grupă de vârstă are implicații directe asupra instituțiilor sistemului educațional și efectivului
cadrelor pedagogice necesare.
La 1 iulie 2017, populația de vârstă școlară (3 -24 ani) a județului Dolj a fost de 154899 mii
persoane, reprezentând 22,1% din totalul populației țării, cu 26277 mii persoane mai puține decât în
2010 (181176 mii persoane). Scăderea înregistrată în perioada 2010 -2017 este în concordanță cu
tendința generală de scădere a populației totale a județului.
Din datele proiectării populației de vârstă școlară, la nivelul județului Dolj reiese că în
următorii ani populația cuprinsă într -o formă de învățământ, va scă dea treptat, mai accentuat în
primii ani și apoi mai lent.
Scăderea numărului populației la nivelul întregului județ, ritmul cel mai alert de descreștere
înregistrând populația de vârstă școlară are implicații directe și imediate asupra rețelei școlare,
impunându -se restructurarea acesteia și corelarea ofertei educaționale cu cerințele pieței muncii.

22
Capitolul 2. Infrastructura de învățământ a județului Dolj

2.1. Dinamica unităților școlare de învățământ în perioada post -comunistă
Ca și în restul țării, primele școli ale orașului au apărut pe lângă biserici și folosite doar
pentru copii boierilor, cu predare în limba greacă.
În 1826 la Craiova a fost înființată ,,Școala națională'' numită apoi ,,Școala Centrală'' pe
locul unde se a flă azi colegiul popular ,, N. Bălcescu''. Aceasta avea un număr mic de elevi ce nu
depășea 320 în 1837 și 470 în 1844. (Giubelan 1964 , pag. 16)
Pe lângă Școala Centrală, la Craiova mai apar: o școală de fete înființată în 1836, o școală
superioară de art e și meserii în 1870, unde mai târziu va învăța și Constantin Brâncuși. De asemenea
s-au mai înființat o școală normală de băieți în 1870, o școală normală de fete în 1882, ce mai târziu
va purta numele de ,,Frații Buzești'', iar în 1906, o școală de muzic ă, actuala școală de arte.
După reforma învățământului din 1948 și învățământul craiovean cunoaște o remarcabilă
înflorire. În anul școlar 1963 -1964 în Craiova se găseau 21 de școli de 4 și 8 ani ce aveau 14035
elevi, iar în școlile medii învățau 9784 elevi. De asemenea, o deosebită atenție s -a acordat și
înființării și dotării școlilor tehnice și profesionale, în care în aceeași perioadă învățau 6441 elevi în
cadrul a 17 școli. Important pentru Craiova a fost înființarea Institutului agronomic ,,Tudor
Vladimirescu'' care funcționa cu două facultăți și mai târziu a Institutului pedagogic de 3 ani, cu
patru facultăți.
Domeniul social -cultural al orașului Băilești a înregistrat rezultate bune în anii regimului
democratic -popular, astfel începând cu 1950 în vățământul s -a dezvoltat continuu. Orașul beneficia
de șapte școli elementare de șapte ani și o școală medie de cultură generală în 1963. Tot în perioada
regimului democratic au luat ființă un centru școlar agricol, o școală profesională de tractoriști
precum și o școală de meserii unde elevii sunt școlarizați și întreținuți de către stat. (Giubelan 1964 )
Municipiul Calafat avea puține instituții publice. Pe lângă cele militare, juridice și
administrative, până la primul război mondial existau patru școli primare și o școală de meserii cu
doar 522 de elevi. Numărul celor care urmau cursurile școlare era mic, s -a mărit cu ceva numărul
copiilor care învățau o meserie, ca cismăria, croitoria, fierăria, dar nu de la școli, cât de la mici
patroni și meseriași. (Giubela n 1964, pag 81)

23
În 1990, după căderea comunismului, numărul unităților școlare era de 797, ceea ce
reprezenta 2,8% din totalul unităților școlare ale țării și 21,1% din totalul regiunii de dezvoltare
Sud-Vest Oltenia. Potrivit Institutului Național de statistică, în 2016 numărul acestora ajunge la 210
unități școlare, reprezentând 3% din totalul țării și 28,8 % din totalul regiunii de dezvoltare.
Comparativ cu anul 1990, numărul unităților școlare din județul Dolj până în 2016 arată
modifică ri importante ce s -au produs în această perioadă. Astfel anul 2016 arată o diferență de 587
de unități de învățământ față de 1990.

Fig. 2.1 Dinamica unităților școlare de învățământ în perioada post -comunistă
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online – prelu crare

După cum se observă în figura de mai sus numărul unităților scade foarte evident sub
influența unor factori de natură demografică cum sunt natalitatea scăzută, îmbătrânirea demografică
și sporul natural negativ ceea ce a condus la comasarea sau chia r închiderea unor școli.
Din anul 1990, când numărul școlilor era de 797, numărul acestora crește de la un an la altul
până în 1998, unde atinge valoare maximă de 876 unități școlare din cauza numărului mare de elevi
născuți în perioada comunistă. De aici numărul unităților scălare scade de la un an la altul din cauza
scăderii natalității și implicit a numărului de elevi. Diferența de 587 de unități de învățământ este
pusă pe seama scăderii numărului de elevi ceea ce a condus la comasarea sau chiar închider ea unor
școli.

797876
199 210
01002003004005006007008009001000
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016
Număr unități școlareDinamica unităților
școlare de învățământ
în perioada post –
comunistă

24
2.2. Distribuția sălilor de clasă (cabinete școlare/amfiteatre) pe niveluri de educație,
medii de rezidență și localități
Pe niveluri de educație sălile de clasă sunt distribuite neuniform. Astfel cel mai mare număr
de săli revine învățămân tului primar și gimnazial inclusiv învățământul special c u un număr de 1948
săli (43,6%) , acesta este urmat de învățământul liceal, căruia îi revin 1292 săli de clasă (28,9%). Cel
mai mic număr de săli de clasă revine învățământului profesional, doar 15 să li de clasă ( doar 0,3% )
dar și învățământului postliceal și de maiștri, 85 de săli ( 1,9%). (Tabelul 2.1)
Numărul sălilor de clasă din învățământul doljean din 2016 a înregistrat o ușoară scădere în
comparație cu anul precedent, cu aproximativ 20 de să li de clasă. Evoluții pozitive se înregistrează în
cazul învățământului liceal și universitar cu 24, respectiv 4 săli de clasă. În cazul învățământului
preșcolar și cel postliceal și de maiștri se remarcă o scădere a sălilor de clasă cu un număr de 3 săli,
comparativ cu anul precedent.
Tabelul 2.1 Distribuția sălilor de clasă pe niveluri de educație
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online – prelucrare

Analiza pe medii de rezidență a distribuției sălilor de clasă indică o creștere în mediul
urban. În analiză, trebuie să avem în vedere și faptul că rețeaua școlară este inegal dezvoltată pe
medii de rezidență în cazul învățământului liceal, postliceal, cât și al celui special (în defavoarea
mediului rural). ( Fig. 2. 2)
Toate localitățile din județ beneficiază de unități de învățământ preșcolar, primar și
gimnazial, în timp ce unități de învățământ liceal există în 19 localități (7 urbane și 12 rurale), de
învățământ profesional în 5 (3 urbane – Craiova, Filiași, Segar cea – și 2 rurale – Daneți și Valea
Stanciului), de învățământ postliceal în 4 (2 urbane – Craiova și Calafat și 2 rurale – Cârcea și
Călărași), de învățământ special și superior doar în municipiul Craiova. Prin urmare, populația rurală
are încă un acces m ai redus la formele de învățământ liceal, profesional, postliceal și universitar în Niveluri de instruire Anul 2015 Anul 2016
Învățămant preșcolar
845 842
Învățământ primar și gimnazial
(inclusiv învățământul special) 1990 1948
Învățământ liceal 1268 1292
Învățământ profesional 15 15
Învățământ postliceal si de maistri 88 85
Învățământ universitar 280 284
Total 4486 4466

25
comparație cu cea urbană, deși în mediul rural au fost înființate în ultimii ani mai multe licee,
majoritatea cu profil tehnologic.

Fig. 2.2 Distribuția sălilor de clasă pe medii de rezidență
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online – prelucrare

La nivel de localități, numărul sălilor de clasă sunt distribuite neuniform. După cum se poate
observa, infrastructura educațională de la nivel județean s -a restrâns în ultimii ani, mai ales ca
urmare a închiderii și comasării unor unități de învățământ, din cauza scăderii populației școlare și a
modificării legislației în domeniu.
La nivelul localităților se observă faptul că predomină un număr mic al sălilor de clasă
cuprins între 0 -14 săli. Acestea se observă în localități precum: Secu, Gogoșu, Sopot, Țuglui, Apele
Vii, Izvoare, Rast, etc. De asemenea, cel mai mare număr al sălilor de clasă revine m unicipiului
Craiova, 2082 săli de clasă. ( Fig. 2.3)
Localitățile în care s -au înregistrat creșteri ale numărului de săli de clasă, ca urmare a
investițiilor în construcția de noi unități de învățământ, sau în extinderea și amenajarea acestora,
sunt: Segarcea, Afumați, Amărăștii de Jos, Brabova, Braloștița, Călărași, Carpen, Castrano va,
Cernătești, Daneți, Desa, Galicea Mare, Ișalnița, Maglavit, Moțăței, Orodel, Ostroveni, Rojiște,
Sălcuța, Scăești, Siliștea -Crucii, Tălpaș, Unirea, unele dintre acestea înregistrând însă un număr tot
mai mic de elevi (de exemplu: Brabova, Siliștea -Cruc ii sau Afumați), care nu justifică în toate
cazurile decizia de investiție.
0102030405060708090100
1993 2002 2011 201653.7%58.1% 58.5% 58.6%46.3% 41.9% 41.5% 41.4%
Rural
Urban

26

Fig. 2.3 . Distribuția sălilor de clasă pe localități, la nivelul județului Dolj în 2016
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online – prelucrare

În 2016 , la nivelul județului Dolj, se înregistrează o medie de 26,3 elevi/sală de clasă, în
scădere cu 4,2 elevi față de anul 2011, dar mai ridicată decât media națională (20,8) și regională
(21,3).
Cele mai mari deficiențe se înregistrează în localitățile: Rast , Coșoveni, Craiova, Podari,
unde media este de peste 30 de elevi/sală de clasă și unde ar trebui analizată oportunitatea extinderii
sau reconfigurării infrastructurii existente. În altă ordine de idei, există comune cu o infrastructură
educațională aparen t excedentară (sub 15 de elevi/sală de clasă): Botoșești -Paia, Gogoșu, Daneți,
Almăj, Brabova etc. La nivelul acestora, se recomandă evitarea investițiilor în construcția/extinderea
unităților de învățământ și focalizarea acestora pe modernizarea și dotare a celor existente.

2.3. Distribuția laboratoarelor școlare pe niveluri de educație, medii de rezidență și
localități
Pe niveluri de educație laboratoarele școlare sunt distribuite neuniform. Astfe l cel mai mare
număr de laborato are revine învățământului universitar cu un număr de 469 laboratoare (41,6%) ,

27
acesta este urmat de învățământul primar și gimnazial, inclusiv învățământul sperial, căruia îi revin
317 laboratoare (28,9%). Cel mai mic număr de laboratoare școlare revine în vățământului
profesional, 3 laboratoare ( reprezentând doar 0,26% ) dar și învățământului postliceal și de maiștri,
32 de laboratoare ( 2,8%). ( Tabelul 2.2)
Numărul laboratoarelor școlare din învățământul doljean din 2016 a înregistrat o ușoară
creștere în comparație cu anul precedent, cu aproximativ 32 laboratoare. Evoluții pozitive se
înregistrează în cazul învățământului liceal și universitar cu 6, respectiv 17 laboratoare școlare. În
cazul învățământului profesional numărul acestora rămâne același, do ar 3 lab oratoare, pe când în
cazul învă țământului postliceal și de maiștri se adaugă un singur labo rator.

Tabelul 2.2 . Distribuția laboratoarelor școlare pe niveluri de educație
Niveluri de instruire Anul 2015 Anul 2016
Învățământ primar și gimnazial
(inclusiv învățământul special) 309 317
Învățământ liceal 299 305
Învățământ profesional 3 3
Învățământ postliceal și de maiștri 31 32
Învățământ universitar 452 469
Total 1094 1126
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online – prelucrare

Distribuția laboratoarelor școlare pe medii de rezidență arată o diferență foarte mare între
mediul rural și cel urban darorită faptul că rețeaua școlară este inegal dezvoltată pe medii de
rezidență.
Dacă în anul 2015 mediul urban deținea o ponde re de 76,6% din totalu l laborat oarelor
existente în județ (reprezentând 838 laboratoare), mediului rural îi corespundea o pondere mult mai
mică, de doar 23,4% (ceea ce reprezenta doar numărul a 256 de laboratoare școlare). În anul 2016 se
observă o creștere a ponderii mediului urban de la 76,6% în 2015, la 78,1 % în 2016 și împlicit o
scădere a ponderii laboratoarelor existente în mediul rural, de la 23, 4 % în 2015, la 21,9 % în 2016.
( Fig. 2.4 )

28

Fig. 2.4 Distribuția laboratoarelor școlare pe medii de rezidență și localități
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online – prelucrare

În 2016, la nivelul județului Dolj, se înregistrează o medie de 104,4 elevi/laborator școlar, în
scădere cu 4,5 elevi față de anul 2011, dar mai scăzută decât media națională (115,4) și regională
(125,7).
Cele mai mari deficiențe se înregistrează în localitățile: Rast, Negoi, Moțăței, Șimnicu de
Sus, unde media este de peste 30 0 de elevi/ laborator școlar și unde ar trebui analizată oportunitatea
extinderii sau reconfigurării infrastructurii existente. În altă ordine de idei, există comune cu o medie
de sub 100 de elevi/laborator școlar în : Botoșești -Paia, Gogoșu, Dioști, Segarcea etc.
În ceea ce privește laboratoarele școlare la nivelul localităților doljene, pe lângă dotarea
deficitară, se observă numărul redus al acestora, predomină 1 -5 laboratoare școlare, precum și
absența lor în totalitate în comune precum Sopot, Secu, Almăj, Prejoi. Deasemenea se de ferențiază
trei localități cu un număr cuprins între 21 -26 laboratoare, Filiași, Calafat și Călărași. De departe cel
mai mare număr de laboratoare școlare revine Municipiului Craiova, unde atinge 777 laboratoare.
(Fig. 2.5)

0102030405060708090100
Anul 2015 Anul 201676.6% 78.1 %23.4 % 21.9%
Rural
Urban

29

Fig. 2.5 . Distribuția labor atoarelor școlare la nivelul localitaților județului Dolj în 2016
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online – prelucrare

2.4. Distribuția sălilor de gimnastică pe niveluri de educație, medii de rezidență și
localități
În ceea ce privește distribuția sălilor de gimnastică pe niveluri de educație se observă faptul
că acestea sunt distribuite neuniform. Astfel cel mai mare număr de săli de gimnastică revine
învățământului primar și gimnazial, inclusiv învățământul sperial cu un număr de 145 săli de
gimnastică (70,1%) , acesta este urmat de învățământul liceal, căruia îi revin 50 de săli de gimnastică
(24,1%). Cel mai mic număr de săli de gimnastică revine învățământul ui universitar, căruia îi revine
un număr de 12 (reprezen tând doar 5,8% ).
Numărul sălilor de gimnastică din învățământul doljean din 2016 a înregistrat o ușoară
creștere în comparație cu anul precedent, cu aproximativ 9 săli de gimnastică. Evoluții pozitive se
înregistrează în cazul învățământului primar și gi mnazial, inclusiv învățământul special, dar și în
cazul învățământului liceal cu 8 săli, respectiv o sală de gimnastică. În cazul învățământului
universitar numărul acestora rămâne același, doar 12 săli de gimnastică.

30
Tabelul 2.3 . Distribuția sălilor de gimnastică pe niveluri de educație
Niveluri de instruire Anul 2015 Anul 2016
Învățământ primar și gimnazial
(inclusiv învățământul special)
137 145
Învățământ liceal 49 50
Învățământ universitar 12 12
Total 198 207
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online – prelucrare

După cum se observă ( Fig. 2.6) distribuția sălilor de gimnatică pe cele două medii de
rezidență este neuniform distribuită. Dacă la restul infrastructurii educaționale a județului Dolj
mediul urban deținea cele mai mari ponderi, în ca zul distribuirii sălilor de gimnastică acesta
înregistrează o scădere de la 49% în 2015 la 47,3 % în 2016, pe când mediul rural înregistrează o
creștere cu 1,7 % față de anul precedent, situație pusă pe seama numărului mai mare de elevi
existenți în mediul rural.

Fig.2.6 Distribuția sălilor de gimnastică pe medii de rezidenț ă
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online – prelucrare

La nivelul localităților județului Dolj se observă faptul că există localități fără săli de
gimnastică cum sunt: Argetoaia, Secu, Sopot, Rast, Negoi, etc, precum și localități unde există doar
o singură sală, acest lucru fiind observat în aproximativ jumătate din județ. De asemenea, un număr
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Anul 2015 Anul 201649% 47.3%51% 52.7%
Rural
Urban

31
foarte redus de localități au în cuprinsul lor 5 -7 săli de gimnastică, acest lucru poate fi o bservat în
Poiana Mare, Băilești și Dragotești. De departe, cel mai mare număr al sălilor de gimnastică revine
Municipiului Craiova care însumează 78 de săli de gimnastică.
Raportate la populația școlară se observă că media județeană este de 567,9 elevi/ s ală de
gimnastică, medie situată sub cea regională (608,2) și cea națională (635,4)

Fig. 2.7 Distribuția sălilor de gimnastică la nivelul localităților județului Dolj în 2016
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online – prelucrare

2.5. Distribuția atelierelor școlare pe niveluri de educație, medii de rezidență și localități
Atelierele școlare, deși au fost modernizate parțial în cea de -a doua parte a anilor 2000 cu
fonduri europene, s -au redus semnificativ ca număr o dată cu declinul învățământului profesional ,
fiind tot mai puțin utilizate pentru practica elevilor, ceea ce poate avea repercusiuni nefaste asupra
integrării acestora pe piața muncii.
Pe niveluri de educație se remarcă faptul că cel mai mare număr al atelierelor școlare revine
învățământului licea l, ce reprezintă 70% din totalul acestora la nivelul județului, ponderi relativ

32
apropiate revin învățământului primar și gimnazial, inclusiv învățământul special și învățământului
universitar de 13,6% , respectiv 16% din totalul județului.
Numărul atelierelor școlare din învățământul doljean din 2016 a înregistrat o creștere minoră
în comparație cu anul precedent, aceasta constând în faptul că învățământului liceal i se mai adaugă
un atelier. Referitor la celelalte niveluri de instruire numărul acestora rămâne constant. ( Tabelul 2.4)
Tabelul 2.4 Distribuția atelierelor școlare pe niveluri de educație
Niveluri de instruire Anul 2015 Anul 2016
Învățământ primar și gimnazial
(inclusiv învățământul special) 23 23
Învățământ liceal 117 118
Învățământ profesional 1 1
Învățământ postliceal și de maiștri : :
Învățământ universitar 27 27
Total 168 169
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online – prelucrare

2.6. Distribuția terenurilor de sport pe niveluri de educație, medii de rezidență și
localități
În ceea ce privește distribuția terenurilor de sport pe niveluri de educație se observă o
inegalitate a acestora. Astfel cel mai mare număr al acestora drevine învățământului primar și
gimnazial, inclusiv învățământul special, care deține 67% (1 34 terenuri de sport) din totalul
terenurilor de sport existente în județ. Deasemenea cel mai mic număr al acestora revine
învățământului universitar care deține o pondere de doar 3,5% ( doar 7 terenuri de sport), restul de
29,5% revenind terenurilor exis tente în învățământul liceal.
Tabelul 2.5 Distribuția terenurilor de sport pe niveluri de educație
Niveluri de instruire Anul 2015 Anul 2016
Învățământ primar și gimnazial
(inclusiv învățămantul special) 133 134
Învățământ liceal 53 59
Învățământ universitar 6 7
Total 192 200
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online – prelucrare

Se observă și în cazul terenurilor de sport ca și în cazul atelierelor școlare că acestea lipsesc
din localități rurale precum Apele Vii, Seaca de Câmp, Vela, Teslui sau Podari în timp ce în alte

33
localități sunt amenajate și dotate necorespunzător pentru a susține desfășurarea normală a orelor de
educație fizică. Deasemenea se poate observa faptul că în aproximativ jumătate de județ prodomină
1-2 terenuri de conform datelor INS. Există și localități precum Băilești sau Călărași unde numărul
terenurilor de sport este cuprins între 6 -8 terenuri. Un caz aparte îl reprezintă Mu nicipiul Craiova
care se distan țează de celelalte localități, deținând un nu măr de 72 de terenuri de sport. Acest lucru
este pus pe s eama numărului mare de unități școlare existente în oraș.

Fig. 2.5 . Distribuția terenurilor de sport la nivelul localităților județului Dolj
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online – prelucrare

2.7. Distribuția bazinelor de înot pe niveluri de educație, medii de rezidență și localități
Bazine de înot există doar în municipiul Craiova (doar două la număr), la unitățile cu profil
sportiv, în timp ce elevii din restul județului sunt private de acest tip de infrastructură. În anul 2009,
Compania Națională de Investiții a demarat, în parteneriat cu municipalitatea, construcția unui bazin
de înot didactic la standarde europene în municipiul Craiova, dar investiția a fost ulterior
abandonată.

34

2.8. Distrib uția PC -urilor pe niveluri de educație, medii de rezidență și localități
Analizând distribuția Pc -urilor pe niveluri de educație se observă o inegală repartizare a
acestora. Astfel, cel mai mare număr de calculatoare revine învățământului liceal, 3605 calc ulatoare
(reprezentând 34,4% din totalul acestora existente în județ), de asemenea, de un număr mare de
calculatoare mai beneficiază și învățământul primar și gimnazial, dar și cel universitar cu 3288,
respectiv 2940 calculatoare. Cel mai mic număr al aces tora revine învățământului antepreșcolar ce
deține o pondere de 0,06%.
Tabelul 2.6 . Distribuția PC -urilor pe niveluri de educație
Niveluri de instruire Anul 2015 Anul 2016
Învățământ antepreșcolar 8 7
Învățământ preșcolar 401 406
Învățămaânt primar și gimnazial (inclusiv
învățământul special) 3256 3288
Învătțământ liceal 3530 3605
Învățământ profesional 20 20
Învățământ postliceal și de maistri 227 200
Invatamant universitar 2938 2940
Total 10380 10466
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online – prelucrare

Numărul PC -urilor din învățământul doljean din 2016 a înregistrat o ușoară creștere în
comparație cu anul precedent, cu aproximativ 86 calculatoare. Evoluții pozitive se înregistrează în
cazul învățământului primar și gimnazial, inclusiv învăț ământul special, dar și în cazul
învățământului liceal cu 32, respectiv 75 calculatoare. În cazul învățământului profesional numărul
acestoara rămâne constant, pe când în cazul învățământului postliceal și de maiștri numărul acestoara
scade cu 27 de calcul atoare .
Analizând distribuția calculatoarelor pe medii de rezidență se observă de departe o distanțare
a mediului urban față de cel rural darorită faptul că rețeaua școlară este inegal dezvoltată pe medii de
rezidență.
Dacă în anul 2015 mediul urban dețin ea o pondere de 72,4 % din totalul PC -urilor existente
în județ (reprezentând 7513 calculatoare), mediului rural îi corespundea o pondere mult mai mică, de
doar 27,6% (ceea ce reprezenta doar numărul a 2867 calculatoare). În anul 2016 se observă o ușoară
creștere a ponderii mediului urban cu 0,4% și împlicit o scădere a ponderii calculatoarelor existente
în mediul rural. ( Fig. 2.6 )

35

Fig. 2.6 Distribuția PC -urilor pe medii de rezidență
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online – prelucrare

Distribuția Pc-urilor la nivelul localităților județului Dolj arată faptul că aproximativ jumătate
dintre aceste localități beneficiază de un număr redus al acestora, cuprins între 11 -18 calculatoare.
De asemenea în localități precum: Botoșești -Paia, Gogoșu, Prejoi, Bârca, etc, numărul acestora este
aproape de 0. Cel mai mare număr de calculat oare, aproximativ 6600, revine m unicipiului Craiova
datorită numărului mare atât de elevi cât și de unități școlare, precum și gradul de dezvoltare al
infrastructurii educațional e.
Deși s -a îmbunătățit semnificativ, dotarea cu computere a școlilor este încă deficitară în
localități precum Dăbuleni, Filiași, Segarcea, Breasta, Bucovăț, Catane, Cerăt, Ciupercenii Noi,
Coșoveni, Desa, Galicea Mare, Ghidici, Izvoare, Leu, Lipovu, Mârș ani, Negoi, Ostroveni, Piscu
Vechi, Podari, Rast, Sadova, Unirea sau Valea Stanciului, unde există, în medie, un singur calculator
la peste 20 de elevi, față de o medie județeană de 11,6 elevi/calculator, cea regională de 12,4 și cea
națională de 10,2.

0102030405060708090100
Anul 2015 Anul 201672.4% 72.8%27.6% 27.2%
Rural
Urban

36

Capitolul 3. Resursele umane din învățământul doljean

3.1. Personalul didactic pe niveluri de educație, medii de rezidență și localități
Efectivele de personal didactic prezintă unele variații în funcție de nivelul de învățământ.
Din totalul personalului didactic din învățământul județului Dolj, cea mai mare pondere de
45% funcționează în ciclul primar și gimnazial , 25% în liceu, aproape 13% în învățământul
preșcolar, 16% în învățământul universitar și ponderi reduse în învățământul profesiona l și în cel
postliceal și de maiștri.

Fig. 3.1 Ponderea personalului didactic în anul 2016 pe niveluri de învățare
Sursa Baza de date Tempo online – prelucrare
Pe niveluri de educație , scăderea sau creșterea efectivelor de personal se corelează, în mod
firesc, cu tendințele efectivelor de elevi. A crescut numărul de personal și în învățământul
profesional dar și postliceal și de maiștri, care a devenit o rută din ce în ce mai solicitată de
absolvenții de liceu fără bacalaureat. Învățământul liceal își c ontinuă scăderea, dar mai puțin
semnificativă decât în anul 2011.
În ceea ce privește cadrele didactice, acestea erau în număr de 8042, la nivelul anului 2016,
în scădere cu 5,1 % față de anul 2011. Scăderile s -au înregistrat la toate nivelurile de studii –
preșcolar ( -1,9%), primar și gimnazial ( -2,6%), liceal ( -9,4%) și universitar ( -8,1%). 12,7%
46%25%0.10%1.20%15%In invatamantul prescolar
In invatamantul primar si
gimnazial
In invatamantul liceal
In invatamantul profesional
In invatamantul postliceal
si de maistri
In invatamantul universitar

37

Fig 3.2 Evoluția numărului de cadre didactice din județul Dolj, pe niveluri de studii, în perioada
2011 -2016
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online

Analiza pe medii de rezidență a numărului cadrelor didactice indică o creștere în mediul urban,
față de cel rural. În analiză, trebuie să avem în vedere și faptul că rețeaua școlară este inegal
dezvoltată pe medii de rezidență în cazul învățământului liceal, postl iceal, cât și al celui special (în
defavoarea mediului rural).

Fig. 3.3 Distribuția personalului didactic pe medii de rezidență
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online
Cele mai mari probleme cu asigurarea cadrelor didactice specializate se înregistrează în
mediul rural, unde condițiile de lucru și de mobilitate sunt mai puțin prielnice. Dintre cadrele
didactice din județ, 87,9% sunt titulare pe post, iar 12,1% sunt suplinitori, necalificați sau pensionari.
0100020003000400050006000700080009000
Total Preșcolar Primar și
gimnazial Liceal si
profesionalPostliceal Superior
Anul 2011
Anul 2016
010002000300040005000600070008000
Anul 1995
Anul 1996
Anul 1997
Anul 1998
Anul 1999
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015
Anul 2016
AniUrban
Rural

38
În ultimii ani, cariera didactică a devenit tot mai puțin atractivă pentru absolvenții de
învățământ superior, din cauza nivelului redus de salarizare, a infrastructurii educaționale și a
costurilor cu deplasarea și a timpului dedicat acesteia, în condițiile în care circa peste 2.000 de cadre
didactice din județ fac zilnic naveta la locul de muncă.
În medie, la nivel județean, există un cadru didactic la fiecare 14,5 elevi, peste media
regională ( 13,1 elevi/cadru didactic) și peste cea de la nivel național ( 13 elevi/cadru didactic).
Localitățile în care deservirea cu cadre didactice este mai redusă (peste 16 elevi/cadru
didactic) sunt, Bistreț, Podari, Desa, Coșoveni, Bratovoiești, Murgași, Goicea, Unirea și Ișalnița. La
polul opus, localitățile care par să aibă un personal excedentar în raport cu numărul tot mai mic de
elevi sunt: Botoșești -Paia, Brabova, Gogoșu, Siliștea -Crucii, Sopot, Terpezița și Vela.

Fig. 3.4 Distribuția personalului didactic la nivelul localităților județului Dolj, în 2016
Sursa: INS, Baza de date TEMPO Online

39
Capitolul 4. Populația școlară a județului Dolj

4.1. Dinamica elevilor înscriși în învățământul preuniversitar doljean pe niveluri de
educație și limbi de predare
În anul 1997 numărul elevilor înscriși în învățământul preuniversitar se ridica la 135119, ceea
ce reprezenta 3,2% din totalul elevilor țării și 30% din totalul elev ilor regiunii de dezvoltare Sud –
Vest Oltenia. Potrivit Institutului Național de Statistică, în anul 2016 numărul elevilor înscriși era de
95625 persoane ceea ce reprezenta 3,1% din totalul țării și 31,4% din totalul regiunii de dezvoltare.
Comparativ cu anul 1997, numărul elevilor înscriși în învățământul preuniversitar a scăzut
față de anul 2016 cu aroximativ 39494 persoane.

Fig. 4.1 Dinamica elevilor înscriși în învățământul preuniversit ar doljean
Sursa Baza de date Tempo online – prelucrare
După cum se observă în figura de mai sus, numărul elevilor înscriși în învățământul
preuniversitar este într -o continuă scădere sub influența unor factori de natură demografică cum
sunt: scăderea natal ității, sporul natural negativ, dar și gradul ridicat de îmbătrânire demografică.
Din anul 1997 când elevii înscriși atingeau un număr de 135119 persoane, numărul copiilor
înscriși scade de la an la an atingând valoarea de 95625 elevi, în 2016.
Pe nivelu ri de educație, în 2016, elevii din învățământul preuniversitar sunt distribuiți
neuniform. Astfel cel mai mare număr de elevi revine învățământului primar și gimnazial inclusiv
învățământul special cu un număr de 49465 elevi înscriși (51,7%), acesta este urmat de învățământul
liceal, căruia îi revin 21059 elevi (22%). Cel mai mic număr al elevilor revine învățământului
antepreșcolar, doar 404 elevi ( doar 0,4% ) dar și învățământului profesional cu un număr de 2541
elevi ( 2,7%). (Tabelul 4.1)
020000400006000080000100000120000140000
Anul 1997 Anul 2002 Anul 2011 Anul 2016135119
124232
10329595625Total copii și elevi înscriși
Total copii și elevi înscriși

40
Tabelul 4.1 Numărul elevilor înscriși în învățământul preuniversitar pe niveluri de educație
Anul 2002 Anul 2011 Anul 2016
Învățământ antepreșcolar : : 404
Învățământ preșcolar 18705 19740 16283
Învățământ primar și
gimnazial (inclusiv special) 70309 50510 49465
Învățământ liceal 24409 28364 21059
Învățământ profesional 8236 196 2541
Învățământ postliceal și de
maiștri 2573 4485 5873
Total 124232 103295 95625
Sursa Baza de date Tempo online – prelucrare
Numărul elevilor înscriși în învățământul preuniversitar doljean din 2016 a înregistrat o
ușoară scădere în comparație cu anii trecuți, cu aproximativ 7670 elevi în 2011, respectiv 28607
elevi în 2002. Evoluții pozitive se înregistrează în cazul învățământului postliceal și de maiștri unde
numărul elevilor a cre scut cu 1388 elevi față de 2011, respectiv 3300 elevi față de 2002 . În cazul
celorlalte niveluri de învățare tendența este oscilantă .
Tabelul 4.2 Numărul elevilor înscriși în învățământul preuniversitar pe limbi de predare
Anul 2002 Anul 2011 Anul 2016
Total 124232 103295 95625
Limba de predare română 124232 103295 95430
Limba de predare franceză : : 195
Sursa Baza de date Tempo online – prelucrare
Tabelul 4.2 arată faptul că în învățământul doljean predarea se face în două limbi, limba
română, cu cel mai mare număr de elevi și din 2016 odată cu înființarea Liceului Voltaire apare
predarea în limba franceză, însă cu un număr redus de elevi.

4.2. D inamica populației școlare din Dolj pe niveluri de educație, sexe, forme de
învățământ și localități
După cum se observă în figura de mai jos populația școlară înregistrează oscilații de la un an
la altul sub influența unor factori de natură demografică cu m sunt natalitatea scăzută, îmbătrânirea
demografică și sporul natural negativ ceea ce a condus la comasarea sau chiar închiderea unor școli.

41

Fig.4.2 Dinamica populației școlare din Dolj pe niveluri de educație
Sursa Baza de date Tempo online – prelucrare
Față de anul 2002, la nivelul județului Dolj se constată o scădere a populației școlare cu
28.607 elevi. S -au înregistrat scăderi la toate nivelurile de studii – preșcolar ( -2422), primar și
gimnazial ( – 20844), liceal ( -3350), profesional ( -5695), cu exc epția învățământului postliceal și de
maiștri (+2800), ca urmare a numărului mare de absolvenți care nu au absolvit bacalaureatul și s -au
îndreptat către școlile postliceale, publice sau private.
În ceea ce privește distribuția pop ulației școlare doljene p e sexe, se observă o pondere mai
mare a populației masculine pe cei patru ani analizați. De asemenea, se observă faptul că deși
populația masculină în comparație cu cea feminină deține o pondere mai mare, aceasta este în
scădere, de la 51,5% în 1992 ajunge la 50,3% în 2016. Tot aici se observă o creștere a populației
școlare feminine cu aproximativ 1,2%. (Fig.4.3)

Fig. 4.3 Dinamica populației școlare din Dolj pe sexe
Sursa Baza de date Tempo online – prelucrare
1870570309
24409
823625731628349465
21059
25415873
01000020000300004000050000600007000080000
Invatamant
prescolarInvatamant
primar si
gimnazial Invatamant liceal Invatamant
profesionalInvatamant
postliceal si de
maistri
Anul 2002
Anul 2016
0%20%40%60%80%100%
Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011 Anul 201651.5% 50.3% 50.7% 50.3%48.5% 49.7% 49.3% 49.7%
Total Feminin
Total Masculin

42
Din totalul populației școlare existente în 2016, 113.320 persoane (96,4%) urmau cursuri de
zi, 2.471 de tip seral (2,1%), 1.328 cu frecvență redusă (1,1%), iar 435 la distanță (0,4%). Cea mai
mare parte a populației școlare studia în unitățile de stat, 112.787 persoane (95,9% din total), iar
restul de 4767 în cele private (4,1% din total).
4.3. Rata abandonului în învățământul preuniversitar doljean pe niveluri de educație în
perioada cuprinsă între 2010 -2015. Cazurile sociale
Cauzele scăderii populației școlare sunt legate mai ales de scăderea dramatică a natalității de
la nivelul județului Dolj.
O altă cauză este legată de fenomenul abandonului școlar, care înregistrează valori mai
ridicate decât media națională.
Pentru 65,3% dintre cazurile de abandon autoritățile nu cunosc cauzele, 14,5% s unt
determinate de probleme sociale, 9,3% au fost de natură economică, 10,5% au fost cauzate de
migrația părinților, iar restul de probleme medicale și psihopedagogice.
Copii și tinerii cei mai expuși riscului de abandon școlar sunt cei care provin din gru puri
vulnerabile, precum cele de romi.
Județul Dolj s -a confruntat în ultimii ani cu o creștere a ratei abandonului școlar în
învățământul primar și gimnazial. În perioada 2010 -2015 județul Dolj s -a clasat atât peste media
regională cât și peste cea națio nală, excepție făcând anii 2010 și 2013 când județul Dolj s -a clasat
sub media națională de 1,8%, respectiv 1,5%.

Fig. 4.4 Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial
Sursa Baza de date Tempo online – prelucrare
00.511.522.53
Anul
2010Anul
2011Anul
2012Anul
2013Anul
2014Anul
20151.721.9
1.32.9
2.5
România
Regiunea SUD -VEST
OLTENIA
Județul DoljRata abandonului școlar în
învățământul primar și
gimnazial

43
Conform Institutulul Național de Statistică, rata abandonului școlar în învățământul liceal și
cel profesional apare doar în anul 2010. Referitor la cele două niveluri de educație județul Dolj se
clasează atât sub media națională, cât și sub cea regională. Astfel în învățământ ul liceal rata
abandonului școlar atinge valoarea de 2,9% sub media regională și națională de 3,2%. În
învățământul profesional rata abandonului școlar este de 13,8% sub media națională de 19,8% și cea
regională de 17,3%
Tabelul 4.3 Rata abandonului școlar în învățământul liceal și profesional
Anul 2010

Învățământul liceal România 3,2
Regiunea Sud -Vest Oltenia 3,2
Județul Dolj 2,9

Învățământul
profesional România 19,8
Regiunea Sud -Vest Oltenia 17,3
Județul Dolj 13,8
Sursa Baza de date Tempo online – prelucrare
Rata abandonului școlar în învățământul postliceal și de maiștri înregistrează fluctuații în
perioada 2010 -2015. Dacă în 2010 aceasta se situiază peste media națională și atinge valoarea de
8,7% în următorul an coboară până la 5,5% pentr u a atinge valoarea acestei perioade în 2014 de
9,8%, sub media națională și regională de 10,7%.

Fig. 4.5 Rata abandonului școlar în învățământul postliceal și de maiștri
Sursa Baza de date Tempo online – prelucrare
024681012
Anul
2010Anul
2011Anul
2012Anul
2013Anul
2014Anul
20158.7
5.59.2
7.99.8
9.2
România
Regiunea SUD -VEST
OLTENIA
Județul DoljRata abandonului
școlar în învățământul
postliceal și de maiștri

44
4.4. Absolvenți pe niveluri de educație, medii de rezidență și localități
În anul 1992 județul Dolj înregistra 22718 absolvenți ceea ce reprezenta 3,4 % din totalul
absolvenților țării și 33,2% din totalul Regiunii de dezvoltare Sud -Vest Oltenia. Potrivit Institutului
Național de Statistică în 2015 numărul absolvenților era de 18542 persoane, ceea ce reprezenta 3,7%
din totalul absolvenților țării și 36,4% din totalul Regiunii de dezvoltare Sud -Vest Oltenia.
Pe niveluri de educație cel mai mare număr de ab solvenți revine învățământului primar și
gimnazial, inclusiv învățământul special căruia îi revine un număr de 5058 de absolvenți în 2015, în
scădere față de anii precedenți cu 388 elevi în 2011, 4089 elevi în 2002 și 4179 elevi în 1992. Acesta
este urmat de învățământul liceal înde în anul 2015 au absolvit 4884 elevi, în scădere cu 1179 elevi
față de anul 2011, cu 1352 elevi față de anul 2002 și cu 1175 elevi față de anul 1992.
Tabelul 4.4 Absolvenți pe niveluri de educație
Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011 Anul 2015
Total 22718 23648 19453 18542
Învățământ primar și gimnazial
(inclusiv învățământ special) 9237 9147 5446 5058
Învățământ liceal 6059 6236 6063 4884
Învățământ profesional 4810 2078 100 497
Școli postliceale 708 939 1101 2081
Școli de maiștri 375 71 162 137
Sursa Baza de date Tempo online – prelucrare
De asemenea, cel mai mic număr al absolvenților revine școlilor de maiștri unde în anul
2015 au absolvit doar 137 persoane, în scădere față de anul 2011, însă în creștere față de anul 2002.
Acesta este urmat de învățământul profesional unde în anul 2015 au absolvit doar 497 persoane, în
creștere față de anul 2011, însă în descreștere față de anii precedenți. ( Tabelul 4.4)
Pe medii de rezidență, rata de absolvire este constant mai ridicată în mediul urban în
comparație cu ruralul. Acest fapt este determinat în primul rând de situațiile de abandon școlar mai
frecvente în rural, dar și de alte aspecte, precum migrarea unora dintre elevii din rural la școli din
urban, către finalul gim naziului (ca o opțiune pentru o educație de o calitate mai ridicată, ce poate
asigura continuarea educației în învățământul liceal). ( Fig. 4.6)

45

Fig. 4.6 Absolvenți pe medii de rezidență
Sursa Baza de date Tempo online – prelucrare
La nivelul județului Dol j, numărul absolvenților este distribuit neuniform , astfel se deosebesc
zone cu un număr mare de absolvenți cum este municipiul Craiova al cărui număr ajunge la 13910
absolvenți, localități mai puțin popu late cu un număr mic de absolvenți, cum sunt Gogoșu, Botoșești –
Paia, Cetate etc. unde numărul absolvenț ilor nu trece de 10 persoane și localități unde numărul
absolvenților depășește 100 de persoane, local ităși precum Băilești, Filiași etc. (Fig.4. 7)

Fig .4.7 Distribuția numărului absolvenților la nivelul localităților județului Dolj
Sursa Baza de date Tempo online
0.0%20.0%40.0%60.0%80.0%100.0%
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 201582.3% 84.2% 82.0% 81.3% 83.7% 84.7%17.7% 15.8% 18.0% 18.7% 16.3% 15.3%
Rural
Urban

46
4.5. Numărul elevilor doljeni care au promovat examenul de bacalaureat în perioada
2010 -2015
În anul 2010 în județul Dolj 3084 elevi promovau examenul de bacalaureat, ceea ce
reprezenta 2,8 % din totalul elevilor promovați ai țării și 24,2% din totalul Regiunii de dezvoltare
Sud-Vest Oltenia. Potrivit Institutului Național de Statistică în 2015 numărul elevilor p romovați era
de 2908 persoane, ceea ce reprezenta 3% din totalul elevilor promovați ai țării și 29,9% din totalul
Regiunii de dezvoltare Sud -Vest Oltenia. De asemenea, anul 2015 a reprezentat anul cu cel mai mic
număr al persoanelor promovate, 2908 persoan e, pe când anul precedent reprezentâ nd anul cu cea
mai mare promovabilitate a perioadei analizate, 3491 elevi promovați.

Fig. 4.8 Numărul elevilor doljeni care au promovat examenul de bacalaureat
Sursa Baza de date Tempo online – prelucrare
Pe sexe, în perioada 2010 -2015 se observă faptul că cea mai mare parte a elevilor care au
promovat examenul de bacalaureat sunt de genul feminin, de asemenea, se observă și o creștere a
elevilor de genul masculin de la 39,3% în anul 2010, la 44% în anul 20 15, respective o scădere a
genului feminine de la 60,7% în 2010, la 56% în 2015.
0500100015002000250030003500
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015308432353350
31213491
2908Numărul elevilor doljeni care au promovat examenul de
bacalaureat
Județul Dolj

47

Fig. 4.9 Distribuția pe sexe a elevilor promovați
Sursa Baza de date Tempo online – prelucrare

4.6. Dinamica studenților și cursanților înscriși în învățământul superior pe grupe de
specializări, niveluri de instruire, forme de învățământ
În ceea ce privește învățământul superior, în municipiul Craiova funcționează 3 universități,
dintre care 2 publice și una privată, orașul fiind cel mai important centru universitar din sudul țării,
după București, cu o tradiție de 70 de ani în domeniu. Acestea sunt: Universitatea din Craiova – cu
12 facultăți: Universitatea de Medicină și Farmacie – cu 4 facultăți și Universitatea ”Spiru Haret” –
cu 2 facultăți.
Aceste universități oferă programe de licență, masterat și doctorat, dintre acestea cea mai
mare pondere revine studenților înscriși la licență, la polul opus situâ ndu-se cursanții înscriși la
doctorat.
În 2016, în județul Dolj, existau 16924 studenți înscriși (75,1% din total), î n scădere față de
anii precedenți cu 7 studenți comparativ cu anul 2015 și 284 studenți comparativ cu anul 2014.
Referitor la cursanții înscriși la master numărul acestora era de 4252 persoane înscrise în 2014.
Numărul acestora scade cu 129 persoane în 20 15 și înregistrează o creștere cu 100 de persoane
comparativ cu anul 2016 unde din totalul studenților înscriși reprezintă 19,3%.
Din figura de mai jos se observă faptul că numărul cursanților înscriși la programele de
doctorat este în creștere de la un an la altul, de la 620 persoane în 2014, la 633 persoane în 2015 ca
în 2016 să ajungă la 653 persoane înscrise în 2016.
0.0%20.0%40.0%60.0%80.0%100.0%120.0%
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 201539.3% 39.9% 40.8% 40.9% 41.0% 44.0%60.7% 60.1% 59.2% 59.1% 59.0% 56.0%
Feminin
Masculin

48

Fig. 4.9 Dinamica studenților și cursanților înscriși pe niveluri de instruire
Sursa Baza de date Tempo online – prelucrare
Din totalul studenților și cursanților înscriși în învățământul superior în 2016, 113320
persoane (96,4%) urmau cursuri de zi, 2.471 de tip seral (2,1%), 1.328 cu frecvență redusă (1,1%),
iar 435 la distanță (0,4%). În comparație cu anul 2014, se observă o scă dere a studenților și
cursanților din învățământul superior cu: 5353 persoane în învățământul de zi, 41 persoane cu
frecvență redusă și 99 persoane cu învățământ la distanță. Singura diferență se observă în cazul
învățământului seral unde se observă o creș tere cu 58 de persoane, comparativ cu 2014.
Tabelul 4.5 Dinamica studenților și cursanților înscriși pe Forme de învățămant
Forme de invatamant Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016

Total studenți și
cursanților
înscriși în
învățământul
superior Învățământ de zi 118673 114967 113320
Învățământ de seral 2413 2575 2471
Învățământ cu
frecvență redusă 1369 1119 1328
Învățământ deschis la
distanță 534 447 435
Total 122508 119108 117554
Sursa Baza de date Tempo online – prelucrare

020004000600080001000012000140001600018000
Anul 2014 Anul 2015 Anul 201617215 16931 16924
4252 4123 4352
620 633 653Studenti inscrisi -licenta
Cursanti inscrisi la master si in
invatamantul postuniversitar
Cursanti inscrisi la programele
doctorale si postdoctorale

49
4.7. Dinamica absolvenților în învățământul superior pe grupe de specializări, forme de
proprietate între 1990 -2015
După cum se observă în figura de mai jos numărul absolvenților din învățământul superior
înregistrează oscilații de la un an la altul sub influența unor factori de nat ură demografică cum sunt
natalitatea scăzută și sporul natural negativ.
În anul 2012 județul Dolj înregistra 4991 absolvenți ceea ce reprezenta 4,5 % din totalul
absolvenților țării și 67,1% din totalul Regiunii de dezvoltare Sud -Vest Oltenia. Potrivit Ins titutului
Național de Statistică în 2013 numărul absolvenților era de 4258 persoane, ceea ce reprezenta 4,5%
din totalul absolvenților țării și 69% din totalul Regiunii de dezvoltare Sud -Vest Oltenia.
Pe grupe de specializare cel mai mare număr de absolvenți revine grupei universitar
pedagogice unde au absolvit un număr de 996 de absolvenți în 2013, în scădere față de anul
precedent cu 318 studenți. De asemenea, cel mai mic număr al absolvenților revine grupei artistice
unde în anul 2013 au absolvi t doar 29 persoane. (fig. 4.10)

Fig.4.10 Dinamica absolvenților în învățământul superior – licență pe grupe de specializare
Sursa Baza de date Tempo online – prelucrare
De asemenea, în anul 2015, domeniul afacerilor, administrației și dreptului număra cei mai
mulți absolvenți datorită posibilităților oferite de acesta. Numărul absolvenților este în scădere cu 98
de persoane în comparație cu anul precedent. La polul opus, științele educației dețin cei mai puțini
absolvenți, doar 57, dat fiind faptul că este mai puțin atractiv pentru studenți.
0500100015001091
60810309141314
34953
556851873996
29
Anul 2012
Anul 2013

50
Tabelul 4.6 Dinamica absolvenților în învățământul superior pe grupe de specializări
Grupe de specializări Anul 2014 Anul 2015

Învățământ
universitar –
absolvenți cu
diplomă Științele educației 51 57
Arte și științe umaniste 541 582
Științe sociale, jurnalism și
informații 278 266
Afaceri, administrație și drept 2043 1945
Științe naturale, matematică și
statistică 530 402
Tehnologiile informației și
comunicațiilor 336 281
Inginerie, prelucrare și construcții 870 708
Agricultură, silvicultură,
piscicultură și științe veterinare 257 333
Sănătate și asistență socială 912 1148
Servicii 195 151
Sursa Baza de date Tempo online – prelucrare
Din totalul absolvenților din învățământul superior, în 2015, cea mai mare parte studia în
unitățile de stat, 91,6% ,iar restul de 8,4% în cele private. Comparativ cu anul 2014, se observă o
creștere a numărului absolvenților ce au terminat studiile unei unități private cu 0,9%. ( fig.4.11)

Fig.4.11 Dinamica absolvenților în învățământul superior pe forme de proprietate
Sursa Baza de date Tempo online – prelucrare
020406080100
Anul 2014
Anul 20157.5%8.4%92.5%91.6%
Proprietate privata
Proprietate publica

51
4.7.1. Cazul studenților geografi: dinamica absolvenților din domeniul geografie, bazine
de recepție a studenților și rata de succes a geografilor în integrarea pe piața forței de muncă
Învățământul geografic universitar la Craiova a fost înființat începând cu anul universitar
1961 -1962 când se pun bazele Secției de Istorie -Geografie, care în anul universitar 1966 -1967 se
organizează în Facultatea de I storie – Geografie.
În prezent, Departamentul de Geografie, funcționează în cadrul Facultății de Știinte și
gestionează două programe de studii de licenta – Geografie și Geografia Turismului.
Potrivit datelor înregistrate la secretariatul departamentului și analizând perioada 2005 -2018
se observă faptul că numărul studenților înscriși în cadrul departamentului înreg istrează oscilații în
acestă perioadă. Astfel, anul universitar 2005 -2006 înregistrează cel mai mare număr de studenți
înscriși, 147 studenți, de asemenea, cel mai mic număr al acestora este înregistrat în anul universitar
2016 -2017, unde doar 35 de studenți au fost înscriși.

Fig.4.12 Dinamica studenților înscriși în cadrul departamentului de Geografie
Sursa date: Secretariatul departamentulu i de Geografie
Înființat mai târziu, programul de studiu al geografiei turismului nu înregistrează oscilații
prea mari în perioada 2012 -2018. Cel mai mare număr de studenți sunt înregistrați în anul universitar
2012 -2013, un număr de 59, pe când cei mai pu țini studenți s -au înscris în anul universitar 2017 –
2018, doar 47 studenți. De asemenea, se observă faptul că în ultimii doi ani, dintre cele două
specializări mai aleasă este Geografia turismului. ( Fig. 4.12)
020406080100120140160
2005 -2006
2006 -2007
2007 -2008
2008 -2009
2009 -2010
2010 -2011
2011 -2012
2012 -2013
2013 -2014
2014 -2015
2015 -2016
2016 -2017
2017 -2018Dinamica studenților din
domeniul geografie
Dinamica studenților din
domeniul geografiei turismului

52
În cadrul departamentului de Geografie al Universității din Craiova studenții înscriși provin
din diferite județe ale țării.
Analizând figura de mai jos referitoare la bazinele de recepție a studenților înscriși în cadrul
programului de licență Geografie se observă faptul că în cadrul acestuia stu denții provin din zece
județe, dar și din municipiul București și Republica Moldova.

Fig.4.13 Bazine de recepție a studenților, geografie
Sursa date: Secretariatul departamentului de Geografie
De asemenea, se poate observa faptul că în perioada analizată cele mai mari ponderi sunt
deținute de județe ce alcătuiesc regiunea de dezvoltare Sud Vest Oltenia. Dintre acestea cea mai
mare pondere a studenților înscriși provin din județul Dolj.
Referitor la bazinele de recepție a studenților înscriși în cadrul pro gramului de licență
Geografia Turismului se observă faptul că în cadrul acestuia studenții provin din opt județe.
Ca și în cazul studenților înscriși la Geografie și aici cele mai mari ponderi sunt deținute de
județe ce alcătu iesc regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, printre acestea județul Dolj deține cea
mai mare pondere a celor înscriș i.
0% 20% 40% 60% 80% 100%2005 -20062006 -20072007 -20082008 -20092009 -20102010 -20112011 -20122012 -20132013 -20142014 -20152015 -20162016 -20172017 -2018
Dolj
Gorj
Mehedinți
Olt
Teleorman
Vâlcea
București
Hunedoara
Caraș -Severin
Brăila
Argeș
Rep. Moldova

53

Fig.4.14 Bazine de recepție a studenților, geografia turismului
Sursa date: Secretariatul departamentului de Geografie

Geografia oferă oportunități de cariere diverse, dezvoltând soluții pentru unele dintre cele
mai presante probleme pentru societatea modernă, incluzând schimbările climatice, dezastre
naturale, suprapopularea, expansiunea urbanului, precum și integrarea multiculturală.
În cadrul județului Dolj, cei mai mulți absolvenți ai departamentului de Geografie se axează
spre o carieră de profesor sau un loc de muncă în cadrul unei agenții de turism, acesta din urmă fiind
mai des frecventată deoarece în cadrul sistemului de învățământ locurile libere sunt limitate.

0% 20% 40% 60% 80% 100%2012 -20132013 -20142014 -20152015 -20162016 -20172017 -2018
Dolj
Gorj
Olt
Vâlcea
Teleorman
Hunedoara
Maramures
Mehedinți

54
Capitolul 5. Schimbări de paradigmă în învățământul doljean și direcțiile de
dezvoltare viitoare

Inspectoratul Școlar Județean Dolj este un serviciu public deconcentrat care acționează
pentru realizarea obiectivelor sistemului de învățământ preuniversitar desfășurându -și întreaga
activitate pe baza prevederilor Legii Educației Naționale nr. 1/2011 și a actelor administrative cu
caracter normativ, a ordinelor și instrucțiunilor elaborate de Ministerul Educației Naționale.
(http://ww w.isjdolj.ro/sites/default/files/Legea_Educa%C8%9Biei_Na%C8%9Bionale_nr.1_%2020
11.pdf)
Întreaga activitate a Inspectortului Școlar Județean Dolj, are la bază DIAGNOZA ȘI
ANALIZA nevoilor educaționale, realizate prin:
DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN include :
▪ Cunoașterea ofertei pieței economice, a bursei locurilor de muncă în vederea armonizării
formării și calificării tinerilor în vederea integrării acestora pe piața muncii;
▪ Integrarea noilor tehnologii informaționale în procesul instructiv -educativ în vede rea
eficientizării managementului clasei de elevi și administrării actului didactic;
▪ Identificarea și descrierea comunității și a grupurilor de interes în vederea integrării
absolvenților în societate;
▪ Extinderea pieței educaționale astfel încât acea sta să devină concurențială în aproape toate
segmentele sale;
(http://www.isjdolj.ro/sites/default/files/ISJDJ -Starea -invatamantului -2016 -2017.pdf)
DIAGNOZA MEDIULUI INTERN include:
▪ Sprijinirea unităților școlare și consilierea cadrelor didactice în pr ocesul de proiectare,
predare -învățare, evaluare, reglare/remediere, diferențiere a demersului educațional au fost realizate
prin inspecții;
▪ Oferta educațională actuală este necesar a fi fundamentată împreună cu partenerii sociali, pe
baza analizei de nevoi educaționale a elevilor și intereselor părinților acestora, a evaluării sistematice
a evoluției pieței muncii.
▪ Rețeaua școlară este ad aptată la condițiile specifice județului
(http://www.isjdolj.ro/sites/default/files/ISJDJ -Starea -invatamantului -2016 -2017.pdf )

55
VIZIUNEA Inspectoratului Școla r Județean Dolj este -„Învățământul doljean – un
învățământ flexibil și deschis, competitiv pe piața europeană!”
MISIUNEA – Inspectoratul Școlar Județean Dolj susține asigurarea unui învățământ de
calitate la standarde europene care să răspundă nevoilor de dezvoltare ale comunității. I.S.J. Dolj își
propune să asigure servicii educaționale de calitate, pentru a dezvolta în rândul tinerilor abilități
antreprenoriale și competențe cheie, în scopul formării unor personalități armonioase, cu gândire
autonomă, critică și creativă și cu un sistem de valori civice, morale, culturale și personale autentice.
(http://www.isjdolj.ro/sites/default/files/Plan -managerial -ISJ_DJ_2017 -2018.pdf)

OBIECTIVELE INSPECTORATULUI ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ
▪ Creșterea calității și eficienței educației din perspectiva pregătirii pentru o societate bazată
pe cunoaștere
▪ Realizarea unui sistem educațional stabil, echitabil, eficient și relevant compatibil cu cel
european, prin sporirea accesului la educația de calitate, prin asigurare a politicilor de echitate socială
și a egalității șanselor în vederea îmbunătățirii rezultatelor elevilor
▪ Dezvoltarea serviciilor de consiliere și orientare profesională din cadrul învățământului
profesional și tehnic în vederea facilitării integrării el evilor pe piața muncii conform abilităților
acestora și motivației lor intrinseci
▪ Îmbunătățirea sistemului și procesului educațional din perspective educației permanente și
valorificarea învățării pe tot parcursul vieții
(http://www.isjdolj.ro/sites/defa ult/files/ISJDJ -Starea -invatamantului -2016 -2017.pdf)

ȚINTELE STRATEGICE ȘI DIRECȚIILE DE ACȚIUNE
Țintele strategice au fost fixate pentru perioada 2015 -2019 în directă corelare cu punctele
slabe identificate, dar și cu tendințele și obiectivele europene asumate de România în perioada
următoare:
I: Reproiectarea sistemului de management educațional la nivelul Inspectoratului
Școlar Județean Dolj și a celor patru componente majore ale acestuia (decizional,
informațional, organizatoric, metodologic), pe baz e metodologice riguroase:
➢ Optimizarea activităților manageriale prin aplicarea corectă, rapidă, a modificărilor
legislative, a regulamentelor în vigoare și a ordinelor M.E.N.;

56
➢ Asigurarea coerenței manageriale prin diagnoză, prin proiectare managerială, prin elaborare
de proceduri pentru implementarea programelor educaționale / remediale / financiare etc., prin
derularea proiectelor și prin eficientizarea grupurilor de lucru;
➢ Evaluarea periodică a personalului de conducere, a personalului didactic, didactic auxiliar
și nedidactic de la nivelul inspectoratului și de la nivelul unităților școlare, conform fișelor de
evaluare, în vederea atingerii performanțelor la nivelul fiecăr ei unități;
➢ Proiectarea inspecțiilor școlare în acord cu obiectivele prioritare formulate de către M.E.N.
și cu dezideratul monitorizării corecte, prin aplicarea unitară a instrumentelor de măsurare / evaluare
a eficienței de sistem și de proces, a rezu ltatelor și calității acestora;

II:Crearea unui climat favorabil inițiativei personale care să stimuleze competiția, în
sens pozitiv, în scopul obținerii unor rezultate din ce în ce mai bune. Asigurarea caracterului
stimulativ și motivațional al inspecți ei școlare:
➢ Corelarea strategiei de dezvoltare a învățământului preuniversitar doljean cu strategia
M.E.N. și cu Programul de Guvernare;
➢ Asigurarea educației de bază prin eficientizarea activității de învățare și formarea
competențelor;
➢ Aplicarea sistemului de evaluare națională periodică a elevilor, în scopul îmbunătățirii
rezultatelor școlare;

III: Dezvoltarea învățământului tehnic și profesional și racordarea acestuia la piața
muncii;
➢ Adaptarea Planului de școlarizare, a capacității de școl arizare și a conținuturilor învățării la
nevoile de dezvoltare economică și socială, la nivel local, județean, regional și național;
➢ Diversificarea ofertelor CDȘ/CDL și consilierea școlilor în elaborarea propriilor oferte
educaționale.
➢ Fundamentarea planului de școlarizare împreună cu partenerii sociali pe baza analizei de
nevoi educaționale ale elevilor și intereselor părinților acestora, a evaluării evoluției pieței muncii, în
conformitate cu PRAO, PRAI și PLAI;

57
➢ Extinderea parteneriatelor educați onale interinstituționale la nivel local, județean, național
și internațional în vederea diversificării ofertei de programe și activități complementare și alternative
de învățare;

IV: Realizarea unui sistem educațional stabil, echitabil, eficient și relevant la nivelul
județului Dolj, prin reducerea ratei de părăsire timpurie a scolii, sporirea accesului la educația
de calitate, asigurarea politicilor de echitate socială și a egalit ății șanselor:
➢ Prevenirea ratei de părăsire timpurie a școlii, în vederea creșterii gradului de participare la
educație, prin sporirea accesului la educația de calitate a copiilor de vârstă preșcolară/școlară, prin
➢ asigurarea politicilor de echitate socială și a egalității de șanse (reducerea absenteismului,
a riscului de abandon școlar, diminuarea fenomenului de violență, creșterea siguranței elevilor în
mediul școlar etc.).
➢ Derularea programelor pentru grupurile vulnerabile, pentru cei care au pă răsit timpuriu
școala ( „A doua șansă”), a programului național – Fiecare copil în grădiniță și a programelor de
educație complementară (educația pentru sănătate, educația pentru securitate personală, educația
ecologică, educația pentru dezvoltare comunita ră și cetățenie democratică, educația inter și
multiculturală;
➢ Promovarea educației incluzive în vederea antrenării tuturor copiilor cu cerințe
educaționale speciale în activități instructiv -educative;
(http://www.isjdolj.ro/sites/default/files/ISJDJ -Starea -invatamantului -2016 -2017.pdf)

58
Concluzii

Scopul principal al lucrării este pe de o parte conturarea unei imagini cât mai complete
privind județul Dolj, iar pe de altă parte, explicarea carac teristicilor generale ale fiecărui element al
învățământului doljean.
Județul Dolj este, din perspective suprafeței și a populației stabile, cel mai mare din regiunea
de dezvoltare Sud -Vest Oltenia și unul dintre cele mai importante din România. Acesta are o istorie
îndelungată, teritoriul său fiind locuit de peste două milenii.
În anul 2004, județul Dolj a trecut printr -un proces de reorganizare administrativă, în urma
căruia au fost înființate două orașe noi, Dăbuleni și Bechet.
Județul se confruntă cu o scădere accentuată a populației în comparație cu media regională și
națională, scădere determinată atât de sporul natural negativ, cât și de migrația internă și externă.
Singurele localități care înregistrează creșteri ale populaț iei sunt cele din jurul Craiovei și cele cu o
pondere ridicată a populației de etnie rromă.
Există o tendință de feminizare a populației din mediul urban, accentuat de supramortalitatea
mascu lină la toate grupele de vârstă și totodată j udețul Dolj se confr untă cu unul dintre cele mai
accentuate fenomene de îmbătrânire demografică din România, mai ales în mediul rural.
Reducerea numărului de persoane tinere, ca urmare a scăderii natalității și migrației, ridică pe
termen mediu și lung probleme de asigurare a necesarului de forță de muncă.
Migrația externă s -a accentuat în ultimul deceniu, antrenând mai ales populația urbană, cu un
nivel de instruire și calificare mai ridicat.
Rețeaua de unități educaționale de la nivel județului este una extinsă și diversifi cată,
acoperind toate nivelurile de studii, de la a ntepreșcolar la postuniversitar însă s căderea accentuată a
populației școlare a determinat restructurarea rețelei publice de unități școlare, cu precădere în
mediul rural.
Populația din mediul rural are un acces limitat la învățământul liceal și universitar, deși au
fost înființate licee în mai multe comune din județ.
Se remarcă o dezvoltare a învățământului postliceal, public și privat, mai ales în domeniul
medical, ca o alternativă pentru absolvenții de l iceu care nu au promovat bacalaureatul sau nu doresc

59
să continue studii universitare. Cea mai mare parte a angajatorilor reclamă însă slaba pregătire
practică a acestora și sunt nevoiți să asigure formarea la locul de muncă.
Municipiul Craiova dispune de d ouă universități de stat cu tradiție și care oferă studii de
licență, masterat și doctorat, la care se adaugă o universitate privată. Cei mai mulți absolvenți de
studii superioare se înregistrează în domeniile pedagogic, tehnic și economic, mulți având dif icultăți
în a găsi la nivel local un loc de muncă în domeniul studiilor absolvite.
Județul înregistrează o rată ridicată de abandon școlar, mai ales la nivelul studiilor gimnaziale
și în rândul populației de etnie romă.
În mediul rural există multe unități de învățământ cu un număr mic de elevi, care riscă
desființarea în viitorul apropiat. Prin urmare, investițiile în domeniu ar trebui raționalizate.
Infrastructura educațională de la nivel județean s -a restrâns o dată cu închiderea unor unități
școlare, s ingura creștere fiind înregistrată în ceea ce privește laboratoarele de informatică, sprijinite
cu fonduri guvernamental e.

60
Bibliografi e
Materiale tipărite:
1. Avram, C., Ciobotea, D., Barbu, P. E., Osiac, V. (2005). Dicționarul istoric al localităților
din județul Dolj . Craiova, Editura Alma, Craiova.
2. Bugă, D. (2005). Orașele dintre Carpați și Dunăre în secolele XIX și XX. Repartiție
teritorială și evoluție demografică . Editura Semne, București
3. Cetățeanu , I., Hinoveanu , I., Trăistaru , Elisabeta , (1981). Județele Patriei. Dolj-
Monografi e, Editura Sport – Turism , București
4. Cucu V. (1970). Orașele României , Editura Științifică, București.
5. Erdeli et al., (1999) Dicționar de geografie unană, Editura Corint, București
6. Giubelan I. (1964). Orașele Olteniei , Comitetul Regional pentru Cultură și Artă, Craiova.
7. Haupt A., Kane T., Populația, definiții și indicatori . (Varianta în limba română, Pușcașu T.,
2006, Buzău)
8. Iordache C ostela (2009). Geografia populației și așezărilor umane din România , Editura
Universitaria, Craiova
9. Iordan I., (2006 ), Geografie umană și economică , Ed. Fundației România de mâine
10. Șoșea, Cristina , (2014). Recent mutation in the social – economic structure of Dolj county's
population, Gender differentiation, Forum Geografic . Studii și cercetări de Geografie și
Protecția Mediului, XIII, (2), p. 219 -229. Volumul 3, Editura Universitaria, Craiova
11. Trușcă, Liliana, (2004). Dinamica naturală a populației din spațiul rural doljean de
influență al Craiovei, în perioada 1990 -2002 , Forum Geografic. Studii și cercetări de
Geografie și Protecția Mediului. Volumul 3, p. 155 – 158, Editura Universitaria, Craiova
12. Vert C. (1995 ), Analiza Geodemografică , manual practic. Editura Mirton, Timișoara
13. Vert C. (2001 ), Geografia populației, Teorie și Metodologie . Editura Mirton, Timișoara
14. Vert, C . (2000). Geografia populației și așezărilor umane , Editura Mirton, Timișoara
15. *** (1996). România. Atlas istorico -geografic , Editura Accademiei Române, București

Surse date:
1. Institutul Național de Statistică – http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro
2. Direcția Regională de statistică Dolj – http://www.dolj.insse.ro/
3. Rezultate recensământ 2011 – http://www.recensamantromania.ro/rezultate -2/

61
4. Secretariatul Departamentului de Geografie

Surse electronice :
1. Administrația Națională Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Jiu –
http://www.rowater.ro/dajiu/default.aspx
2. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud -Vest Oltenia –
http://www.adroltenia.ro/index.php?id=7&sid=19
3. Inspectoratul Școlar jedețean Dolj
http://www.isjdolj.ro/sites/default/files/Legea_Educa%C8%9Biei_Na%C8%9Bionale_nr.
1_%202011.pdf
4. Starea învățământului din județul Dolj
http://www.isjdolj.ro/sites/default/files/ISJDJ -Starea -invatamantului -2016 -2017.pdf
5. Planul de management al ISJ Dolj
http://www.isjdolj.ro/sites/default/files/Plan -managerial -ISJ_DJ_2017 -2018.pdf