Lucrare de licență [603179]

Universitatea din București
Facultatea de geologie și geofizică

Lucrare de licență
Evaluarea resurselor de apă subterana în bazinul
râului Buzău (ABA Buzău -Ialomița)

Coordonator Absolvent: [anonimizat]
2020

Cuprins:
Capitolul 1: I NTRODUCERE – Resursele de apă în contextual schimb ărilor climatice
Capitolul 2: DESCRIEREA ZONEI DE STUDIU
2.1. Localizarea perimetrului
2.2. Elemente climatice
2.3. Rețeaua hidrografică
2.4. Modul de acoperire și utilizare a terenului
2.5. Arii protejate
2.6. Condiții geologice, structural -tectonice
2.7. Condiții hidrogeologice
Capitolul 3: CONDIȚIILE CLIMATICE ÎN ZONA DE STUDIU
3.1. Temperatura aerului
3.2. Precipitațiile atmosferice
3.3. Evapotranspirația
3.4. Vânturile
3.5. Schimbările climatice
Capitolul 4: RESURSE DE APĂ SUBTERANĂ
4.1. Generalități
4.2. Co rpuri de ape subterane
4.3. Utilizarea resurselor de apă
4.4. Monitoringul resurselor de apă
4.4.1. Monitoring cantitativ
4.4.2. Monitoring calitativ
Capitolul 5: PRESIUNI ASUPRA RESURSE LOR DE APE SUBTERANE
5.1. Agricultura. Poluarea cu compuși N, P. Irigațiile
5.2. Depozite de deșeuri
5.3. Industria
5.4. Ape uzate menajere și industriale
5.5. Schimbarile cli matice

Capitolul 6: CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Capitolul 1
Introducere : Resursele de apă în contextul schimbărilor climatice
Directiva Cadru în domeniul apei a fost adoptată de către Parlamentul European în 23
octombrie 2000 și a fost pusă în aplicare începând cu data de 22 decembrie 2000, când a fost
publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Obiectivul central al Directivei Cadru în domeniul apei este acela de a obține o „stare bună”
pentru toate corpuril e de apă, atât pentru cele de suprafată cât și pentru cele subterane, cu
excepția corpurilor puternic modificate și artificiale, pentru care se definește „potențialul
ecologic bun”. România trebuie să realizeze aceste obiective prin stabilirea și implement area
programelor de măsuri, ținând seama de cerințele deja existente la nivelul Comunității
Europene.
Directiva Cadru în domeniul apei fundamentează o nouă strategie și politică în domeniul
gospodăririi apelor, urmărind noi elemente:
– elaborarea pl anurilor de management pe bazine hidrografice;
– prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă de suprafață și subterane;
– definirea unei „stări bune a apelor” – reprezintă obiectivul directivei ce trebuie realizat până
în 2015;
– definirea „condițiilor de referință” pentru apele de suprafață;
– definirea unor noi categorii de ape – „corpuri de apă puternic modificate”;
– stabilirea unei rețele de monitoring care să asigure o imagine de ansamblu și de detaliu a stării
apelor, precum și stab ilirea programelor de monitoring de supraveghere, operațional și de
investigare în conformitate cu noul concept de monitoring integrat al apelor ce are la bază
principiile abordării ecosistemice;
– definirea a 5 clase de calitate a apelor ținând seama în primul rând de elementele biologice;
– stabilirea unui registru al zonelor protejate situate la nivelul bazinului hidrografic;
– stabilirea obiectivelor de mediu;
– realizarea analizei economice asupra utilizării apei luând în considerare principiul rec uperării
costurilor aferente serviciilor de apă;
– luarea unor măsuri de reducere progresivă a poluării apei cu substanțe prioritare care prezintă
un important factor de risc pentru mediul acvatic și oprirea treptată a evacuărilor, emisiilor și
pierderilo r substanțelor prioritar periculoase; referitor la prevenirea și controlul poluării,
politica în domeniul apei trebuie să se bazeze pe o abordare combinată, folosind controlul
poluării la sursă prin stabilirea valorilor limită ale emisiilor, precum și stan darde de calitate a
mediului;
– conceptul de reabilitare a resurselor de apă.
Administrația Bazinală de Apa Buzău -Ialomița este una dintre cele 11 subunități ale
Administrației Naționale Apele Române și reprezintă autoritatea investită cu aplicarea unitară

a strategiei naționale în domeniul gospodăririi resurslor de apă, pe teritoriul spațiului
hidrograf ic Buzău -Ialomița.
Din punct de vedere teritorial, ABA Buzău -Ialomița administrează resursele de apă de pe
teritoriul mai multor județe, pe unele în întregime, iar pe altele într -un anumit procent.
Având în vedere așezarea țării noastre, spațiul hidrografic Buzău -Ialomița este caracterizat
de un climat temperat -continental, cu influențe de excesivitate în est și de tranziție în vest.
Schimbările rapide din mediul înconjurător sunt cauzate de creșterea populației globului, de
creșterea ratei d e consum a resurselor de catre societatea umană și de schimbări ale
tehnologiilor și ale organizării politico -sociale. Cea mai importantă componentă a schimbărilor
globale o reprezintă modificarea climei datorită efectului de seră, care va avea un impact
important asupra mediului și activităților economico -sociale. În zilele noastre, schimbările
climatice au devenit o realitate oficial recunoscută.
Schimbările climatice reprezintă una dintre provocările majore ale secolului nostru – un
domeniu complex în care trebuie să ne îmbunătățim cunoașterea și întelegerea, pentru a lua
măsuri imediate și corecte în vederea adaptării la condițiile climatice viitoare.
Observațiile și măsuratorile efectuate pe mapamond și pe teritoriul României asupra unor
parametri climatici și efectelor climei asupra resurselor de apă indică anumite semnale care
susțin ipoteza schimbărilor climatice. Dintre semnalele produse pe teritoriul României, demne
de luat în considerare mentionăm următoarele:
– În ultimii 100 de ani a fost pusă în evidență tendința globală de încălzire pe teritoriul
României, cu creșterile cele mai mari de până la 0.4° C în zonele industriale;
– Apariția fenomenului de aridizare a climatului și creșterea frecvenței de producere a
unor valori extreme de temperatură și precipitații:
– Apariția unor fenomene meteorologice nespecifice climatului din România;
– Creșterea frecvenței producerii inundațiilor catastrofale;
– Creșterea debitului maxim anual pe Dunăre cu circa 1200 m3 /s;
– Creșterea nivelului Mării Negre cu 34 cm în perioada 1860 -2004.
În districtul internațional al Dunării în general, precum și în România, au fost dezvoltate o
serie de proiecte științifice menite să clarifice anumite aspecte privind prognozarea efectului
schimbă rilor climatice asupra diferitelor componente de mediu, sociale și economice.
În ceea ce privește efectele negative ale schimbărilor climatice asupra apelor și a altor
activități economico -sociale și implicarea factorilor interesați în stabilirea măsu rilor de
reducere a efectelor negative ale apelor – inundații și secete -reprezintă una dintre preocupările
prioritare în acest moment în România.

Capitolul 2: Descrierea zonei de studiu
2.1. Localizarea perimetrului
Direcția Apelor Buzău -Ialomița, cu sediul în municipiul Buzău, este o unitate teritorială a
Administrației Române „Apele Române”, având în administrare bazinele hidrografice
Ialomița, Buzău, Călmățui, Mostiștea și fluviul Dunărea, cu o suprafață de 24699 km2 ,
reprezentân d 9,4 % din teritoriul țării.

În imaginea de mai sus avem reprezentat spațiul hidrografic Buzău -Ialomița, care este situat
în partea de sud -est a țării, învecinându -se în partea de nord -vest cu bazinul hidrografic Olt, în
nord-est cu bazinul hidrografic Siret, în vest și sud -vest cu bazinul hidrografic Argeș, în sud cu
fluviul Dunărea (care formează granița între România și Bulgaria pe 75 km), iar în est cu spațiul
hidrografic Dobrogea -Litoral.
Din punct de vedere administrativ, s pațiul hidrografic Buzău -Ialomița cuprinde teritorii din
județele: Călărași, Dâmbovița, Prahova, Ilfov, Ialomița, Brașov, Covasna, Buzău și Brăila.
Cele mai importante orașe situate în acest spațiu hidrografic sunt: Călărași, Târgoviște,
Fieni, Pucioasa, Ploiești, Câmpina, Slobozia, Urziceni, Țăndărei, Buzău și Brăila.

Județul Buzău se află pe teritoriul administrat de două Administrații Bazinale de Apă și
anume: ABA Buzău -Ialomița(85%) și ABA Siret(15%).
La nivelul județului Buzău există o rețea hidrografică formată în principal din râul Buzău și
afluenții săi, la care se adaugăo parte a râului Sărata și o parte a râului Călmățui.
La nivelul ABA Buzău -Ialomița sunt identificate 18 corpuri de apă subterană, dintre care
pe terito riul județului Buzău se suprapun peste 6 corpuri de apă.

2.2. Elemente climatice
Prin așezarea în partea central -sud-estică a țării, Direcția Apelor Buzău -Ialomița are un
climat temperat -continental, cu diferențieri între partea nord -vestică (tem peraturi mai scăzute
și precipitații mai mari cantitativ) și partea sud -estică (temperaturi mai ridicate și un grad mare
de ariditate). Repartiția precipitațiilor, ca și cea a temperaturii, urmărește marile forme de relief.
Astfel, precipitațiile medii anu ale variază de la 400 mm/an la 1200 mm/an, iar temperatura
medie anuală variază de la – 4 oC la munte la +11oC la câmpie.
În bazinul hidrografic al Buzăului, precipitațiile sunt mai abundente în partea sa superioară
(zona montană), comparativ cu part ea de mijloc și inferioară a bazinului.

2.3. Rețeaua hidrografică

Bazinul hidrografic Buzău are o suprafață de recepție de 5264 km2 și o lungime de 302 km,
reprezentând 2,2% din teritoriul țării. Altitudinea variază între 1250 m în zona de munt e și 8 m
în zona de confluență. Panta medie a bazinului este de 4‰. O caracteristică a bazinului
hidrografic este faptul că cei mai mulți afluenți îi primește din partea stângă. Bazinul are 102
afluenți codificați, râul Buzău fiind transcarpatic, având izv oarele pe rama nordică a Carpaților
de Curbură. Densitatea hidrografică a bazinului Buzău este de 0,31 km/kmp.