Lucrare de licență [310236]

[anonimizat]-Napoca

2018

[anonimizat] “Cetea – Gustul din Apuseni”

Cluj-Napoca

2018

[anonimizat]. (max. 1

pagină).

Introducere

Înființarea unei afaceri de succes într-o societate de consum aflată în continuă dezvoltare implică asumarea unor riscuri mai mult sau mai puțin majore începând chiar cu alegerea domeniului de activitate.

Fără a fi considerat o excepție, [anonimizat] o [anonimizat].

Informarea consumatorilor asupra riscurilor și efectelor dăunătoare ale agriculturii practicate intensiv cât și conștientizarea problemelor de mediu cauzate de diverse substanțe chimice utilizate în scopul producției intensive în acest domeniu, a determinat orientarea unei mari părți a populației spre consumul de alimente agroalimentare obținute prin abordarea unor metode mai prietenoase față de mediul înconjurător.

[anonimizat] „agriculturi ecologice” iar sistemul european de etichetare a [anonimizat].

În ultimii 5 ani în România au fost întreprinse cu succes diverse acțiuni de susținere a utilizării materiei prime provenite din sectoarele zootehnic și vegetal și implicit transformarea acesteia în alimente sau alte produse cu valoare adăugată. În același timp s-a [anonimizat], minimizarea costurilor și maximizarea profitului de pe urma acestora.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nișa produselor agroalimentare tradiționale cuprinde un număr de 3.850 produse alimentare înregistrate la nivel național în Registrul de atestare a produselor tradiționale. Cea mai mare pondere o dețin produsele lactate (aproape 39% din total), preparatele din carne (peste 30%), produsele de panificație și patiserie (15%), [anonimizat], băuturi alcoolice (circa 9%) [anonimizat], Nord-Est, [anonimizat].

Harta principalelor tipuri de produse tradiționale din România la nivelului anului 2008

Sursa: http://www.onpterbv.[anonimizat], supermaketuri cât și diverși procesatori din industria cărnii și a [anonimizat], [anonimizat].

Aceste produse constituie de fapt inovația într-o piața alimentară dominată de producția în masă a unor alimente cu compoziție neadecvată din punct de vedere al alimentației echilibrate și sănătoase.

Potrivit definiției lui Mâlcomete (1979), având caracteristici deosebite față de celelalte produse regăsite pe piața de consum, noile produse, în acest caz ecologice, satisfac nevoia consumatorului într-un mod diferit, accentul căzând pe sănătatea umană. Iar acest fapt este posibil chiar dacă produsele în cauză reprezintă extinderi ale liniilor de produse existente deja în desfacere sau doar îmbunătățiri și revizuiri semnificative ale unor produse cu specific deja existente.

Deși în segmentul economic noul produs este considerat elementul cheie al creșterii sustenabile sau o cale directă spre profit pentru majoritatea firmelor, există însă un risc major în procesul dezvoltării de noi produse datorită capitalului necesar investiției și a ratei de eșec posibilă indiferent de planul de afacere prefigurat (Cooper, Edgett, and Kleinschmidt, 2004: 31–43).

Literatura de specialitate subliniază importanța dezvoltării noilor produse (NPD, New product development) și introducerea lor pe piața de consum atât pentru succesul companiilor cât și pentru progresul economic explicat prin multiplicarea și ocuparea locurilor de muncă, dezvoltarea tehnologică și implicit creșterea nivelului de trai (Nadia Bhuiyan, 2011: 746-770). Succesul produselor noi cu specific tradițional și ecologic dar nu numai, presupune parcurgerea unei serii de etape, începând cu evaluarea conceptului, strategia firmei care dorește realizarea produsului, dezvoltarea, testarea și lansarea acestuia pe piața consumatoare (Henard and Szymanski, 2001: 362–375).

Aflarea și evaluarea tuturor factorilor care conduc la apariția cu succes a unui nou produs din gama bio, presupune aplicarea diverselor tactici de management care ulterior pot chiar oferi șansa descoperirii de noi oportunități de afacere în domeniu (Swink, 2000: 208–220).

Analizând ariile de răspândire a produselor tradiționale pe teritoriul României și tipul produselor comercializate, se poate observa un accent deosebit asupra produselor lactate, a celor din industria cărnii și panificației prezente în zona Transilvaniei dar se constată în același timp o comercializare redusă a produselor din categoria dulcețurilor ecologice specifice zonelor din județele Cluj, Alba, Mureș, Sibiu, etc.

Deși există într-adevăr o tradiție a consumului de gem și dulceață, produsele fiind considerate o parte din micul dejun al românilor, achiziția acestora din retail reprezintă un procentaj de numai 7% din întregul volum consumat de populația țării. Acest fapt se datorează în cea mai mare parte părerii comune și negative formulată la adresa compoziției mult prea bogate în conservanți, fiind analizat în același timp și modul de obținere automatizat al produselor în cauză. De cele mai multe ori însă prețul constituie elementul decisiv în alegerea produselor, acesta fiind în concordanță în special cu tipul de fruct și raportul dintre conținutul de fruct și zahăr prezent în compoziție. Prin urmare, deși există furnizori mici și mijlocii, în prezent segmentul gemurilor și dulcețurilor este dominat de autoconsum, produsele continuând a fi direct preparate de consumatori.

În ciuda dimensiunilor mici a categoriei de consum, pe lângă cei trei furnizori cunoscuți în România, anume Arovit (județul Cluj și Alba), Râureni (județul Vâlcea) și Topoloveni (județul Argeș) sunt atrași noi producători locali care doresc comercializarea produselor proprii realizate pe baza unor rețete ce respectă valorile tradiționale și implicit a calității produselor. Un exemplu în acest sens îl constituie antreprenorul Alin Petric și produsele proprii comercializate sub denumirea “Cetea – Gustul din Apuseni”. Deoarece în topul preferințelor populației categoria gemurilor a fost surclasată de cea a dulceții, având o cotă de piață în volum de 34,9%, în creștere cu 10,2% la nivelul anului 2017 conform statisticilor financiare, tânărul antreprenor a realizat o gamă diversificată de dulcețuri sănătoase având mai mult fruct și mai puțin zahăr, fără conservanți sau coloranți artificiali. Pe lângă cele tradiționale, producătorul oferă dulcețuri ale căror combinații inedite și gusturi savuroase neîntâlnite pe piața de consum românească oferă un plus de valoare sortimentelor sale.

Conștientizarea importanței consumului unor astfel de produse tradiționale și naturale, valoroase pentru piața de consum românească constituie în fapt principalul motiv pentru care am ales tema dulcețurilor din marca “Cetea – Gustul din Apuseni”. Prin sublinierea aspectelor de bază abordate în realizarea dulcețurilor aflate în această categorie se dorește atât încurajarea consumului de produse obținute de producătorii mici și mijlocii cât și a spiritului antreprenorial, fapt care ar putea conduce la dezvoltarea economiei locale, în ansamblul său. Promovarea produselor tradiționale și ecologice din sectorul dulcețurilor drept produse agroalimentare de calitate regăsite la nivel agroindustrial transilvănean dar și posibilitatea vizibilității acestora pe piața de consum, constituie factorii premergători ce pot minimiza impactul autoconsumului, bineînțeles prin schimbări comportamentale de consum și de cumpărare la nivelul întregii populații. Sprijinirea inovației și creșterea competivității pe segmentul agroindustrial înseamnă un plus pentru agricultura românescă tradițională și un rezultat ferm în diversificarea producțiilor agricole și mărirea consumului de alimente sănătoase, ecologice.

În acest scop lucrarea de față cercetează pe de o parte analiza procesului de producție a noilor sortimente de dulceață marca “Cetea” din perspectiva metodei tradiționale de prelucrare, iar pe de altă parte identifică atât profilul consumatorilor, cât și nevoile și preferințele acestora pe segmentul dulcețurilor nou create cu determinarea produsului preferat caracterizat prin compoziție și însușiri deosebite.

Structura lucrării cuprinde trei capitole, din care primul capitol descrie caracteristicile firmei “Cetea – Gustul din Apuseni” incluzând ideea, materia primă disponibilă, produsele comercializate și concurența. Al doilea capitol prezintă noutatea produselor din punct de vedere al compoziției și a modului tradițional de obținere. Cel de-al treilea capitol al lucrării evidențiază necesitatea testării pe piață a noilor produse create, determinarea profilului consumatorului cât și a produsului preferat din noua gamă a dulcețurilor multifructate, toate din perspectiva satisfacerii nevoilor și cerințelor consumatorilor pe segmentul produselor studiate.

În ceea ce privește metodologia aplicată, am utilizat o cercetare descriptivă în scopul obținerii unui volum semnificativ de informații precise, motiv pentru care s-a realizat un sondaj de opinie cu ajutorul chestionarului, capabil să ofere răspunsuri adecvate privind produsele favorite din cadrul “Atelierului de dulceață Cetea” cele mai atractive pe piața de consum, tipul compoziției preferate cât și aprecierea gradului de satisfacție din prisma aspectelor menționate.

Aplicarea chestionarului prin interviu față în față drept metodă de investigare a permis determinarea sugestilor de îmbunătățire a calității și aromelor dulcețurile nou create dar și preluarea de informații legate de consumul produselor tradiționale românești, frecvența consumului acestora și puterea de cumpărare a consumatorilor.

Capitolul 1. Elemente definitorii specifice firmei “Cetea – Gustul din Apuseni”

Conceptul “bio” regăsit nu de mult în lumea de consum, ia amploare în detrimentul produselor uzual întâlnite pe piața alimentară, totul în ideea unei alimentații cu efect benefic asupra sănătății. Așadar, se observă o importanță majoră atribuită produselor bio tradiționale regăsite în comerț și sub denumirea de “organice sau ecologice”, toate acestea fiind certificate în mod obligatoriu de către organismele de certificare responsabile.

Ideea firmei

Beneficiile consumului de produse obținute fără adaos de substanțe sintetice implicate în cultivarea și procesarea acestora, nemodificate genetic sau iradiate privesc atât sănătatea consumatorilor, făcând referire la posibile dezechilibre hormonale grave, cât și siguranța mediului înconjurător, în situația în care se vor elimina în mediu reziduurile chimice provenite din procese tehnologice de prelucrare a alimentelor.

În acest context, hrana sănătoasă plină de nutrienți esențiali, valorificată în deplină armonie cu natura prin cultivarea responsabilă a plantelor utilizate în procesul de obținere a produselor, alături de calitatea ingredientelor, investiția și prețul accesibil au constituit premisele înființării firmei “Cetea – Gustul din Apuseni” al cărei administrator este Ing. Alin Petric, producător de dulcețuri artizanale.

Sediul punctului de lucru se află în satul Cetea, nr. 200, Galda de Jos, judetul Alba.

Figura 1.1. Sigla firmei “Cetea – Gustul din Apuseni”

Sursa: http://www.gustuldecetea.ro/

Necesitatea utilizării resurselor locale cât și un mod de viață sănătos au conturat ideea firmei, după cum descrie însuși antreprenorul în povestea “Gustului din Apuseni”:

“Din copilărie, când am crescut în cătunul bunicilor, nu departe de Cetea, am fost învățat să respect natura și hrana sănătoasă. Astfel, după finalizarea studiilor în domeniu, am decis să ofer tuturor posibilitatea de a se bucura de produse sănătoase și gustoase, făurind ideea “Cetea – Gustul din Apuseni”.

“Atelierul de dulceață” sau “Dulcețăria” Cetea a luat ființă ca un pas logic în cariera mea. În acest mod am dorit să îmi valorific toate cunoștiințele pe care le-am acumulat atât în timpul cursurilor din cadrul Facultății de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca cât și în perioada studiilor de masterat Food Identity din cadrul Groupe ESA–Franța. Un alt motiv care a determinat începerea activității cu dulcețuri artizanale a fost nevoia utilizării resurselor naturale existente în zonă precum fructele de pădure sau fructele și legumele produse de localnici. Prin urmare, era nevoie ca micii producători să fie susținuți iar materia primă să fie procurată de la nivel local. Așadar, toate fructele sunt fie culese din natură, fie cumpărate de la producători locali ori preluate din livada proprie.

Prepararea produselor implică întotdeauna fructe și legume proaspete, urmând ca în mai puțin de 24 de ore să fie complet transformate în produse finite prin abordarea tuturor tehnicilor specifice zonei, respectând în același timp mediul înconjurător și biodiversitatea. Întregul proces de producție este artizanal și reprezintă atât o garanție a calității cât și grija pentru produse, indiferent de categoria lor, dulcețuri, conserve de legume sau siropuri. Toate acestea sunt prelucrate pe sobă la foc de lemne, respectând rețetele locale.

Gama produselor conține atât produse tradiționale specifice zonei, comercializate deja, precum dulceața de măceșe, vișinse, cătină sau piersici de vie, cât și rețete inovative viitoare printre care sunt incluse dulceața de dovleac cu mere și scorțișoară sau cea de căpșuni cu lavandă.

Toate produsele realizate la Cetea reprezintă de fapt o dovadă pentru țăranii transilvăneni că eforturile lor îndreptate spre cultivarea terenurilor, obținerea legumelor și fructelor gustoase cât și păstrarea echilibrului natural în munții Apuseni, nu sunt în van. ”

Sursa: Adaptare după “Povestea Gustul de Cetea”, Alin Petric

Investiția

Investiția necesară dezvoltării conceptului produselor tradiționale și implicit obținerea lor efectivă s-a ridicat inițial în jurul valorii de 5000 euro.

Din punct de vedere legal Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor impune un circuit neîntrerupt în cazul producției de alimente, asemenea fabricilor de conserve, astfel că regulile pentru micii producători presupun utilizarea a minim două încăperi pentru producția dulcețurilor, fără legătură cu casa locuibilă. Suma inițială de 5000 euro a permis astfel renovarea unui spațiu de 50 m2, planul construcției implicând spații separate atât pentru pentru recepția și depozitarea materiei prime, procesarea și producția dulcețurilor, cât și pentru depozitarea produselor, ambalare și etichetare, toate impecabile din punct de vedere sanitar.

Costurile de început au însemnat pe lângă amenajarea spațiului de muncă, și dotarea locației de producție cu mobilă și echipamente pentru producția artizanală, adaptate la cerințele sanitare și de igienă europene. În acest sens este vorba despre o bucătărie modernă în care sunt utilizate vase confecționate din inox și sobă de gătit pe lemne. Ambalarea și etichetarea sunt procese neautomatizate realizate în colaborare cu compania Euroconsultants Romania devenită ulterior NSF România. Aceasta presupune etichetarea produselor conform legislației în vigoare, fiind cuprinse pe etichetă toate informațiile solicitate de legislația europeană și cea românească.

Circuitul producției a impus și existența unei camere răcoroase izolată cu panouri termoizolante, în care sunt depozitate produsele finite înaintea distribuției acestora, pas final posibil cu ajutorul unui autoturism de distribuție proprietate personală sau servicii de curierat (depinde cantitatea de marfa si distanta).

Materia primă și valorificarea resurselor locale

Deși relieful județului Alba este predominat de munți în cea mai mare parte (52%), zona satului Cetea cu populația de 422 locuitori, din cadrul comunei Galda de Jos se află situată în partea centrală a județului, pe cursul mijlociu al pârâului Valea Gălzii, cuprinzând dealuri, zone împădurite și depresionare. Fiind o așezare amplasată la o altitudine de 236 metri deasupra nivelului mării, este caracterizată de clima temperat-continentală și o temperatură medie anuală cuprinsă intre 9 – 14°C, specifică valorilor mai ridicate pe culoarul Mureșului și Târnavelor spre deosebire de cele mult mai scăzute din zonele muntoase înalte. Verile sunt călduroase, toamnele lungi și iernile reci, cu strat de zapadă instabil. Precipitațiile medii anuale în zona descrisă sunt cuprinse în intervalul 652 – 800 m. Solurile regăsite în zona Cetea – Galda de Jos sunt cernoziomuri cambice, soluri brune și soluri argiloiluviale brune podzolite, la care se adaugă regosolurile.

Analiza datelor specifice așezării geografice denotă faptul că întreaga structură a zonei permite valorificarea resurselor zonale și desfășurarea activităților agricole, principalele domenii de activitate fiind astfel silvicultura, pomicultura, legumicultura și zootehnia. Sătenii dețin numeroase terenuri agricole întinse cu soluri roditoare ceea ce asigură în special succesul cultivării ecologice a tuturor resurselor necesare, legume și numeroase livezi de pomi fructiferi.

Nevoia de valorificare a cantităților de fructe și legume recoltate de locuitorii zonei a constituit un motiv rezonabil și întemeiat pentru înființarea “Atelierului de dulceață” de la Cetea. Prin urmare, în scopul fabricării dulcețurilor sunt utilizate fructele din propria livadă cât și cele provenite de la producătorii locali. În acest mod, specificul firmei asigură perpetuarea “savoir-faire”-ului din zona Cetea oferind în același timp sprijin tuturor producătorilor din sat și împrejurimi prin achiziționarea materiei prime provenită de la aceștia în cantități semnificative.

Materia primă necesară producției de dulcețuri implică în primul rând o gamă diversificată de fructe foarte bogate în vitamine esențiale dar și diverse legume a căror combinație este ulterior presărată cu ingrediente ce oferă o savoare aparte, îndelungată. În această ultimă categorie se poate aminti scorțișoara sau ghimbirul. Fructele adesea utilizate sunt prunele, corcodușele, vișinele, merele sau căpșunile cărora li se adaugă nucile verzi sau florile de lavandă pentru aroma lor specifică. De asemenea, în procesarea dulcețurilor sunt utilizate și surse deosebit de bogate în fibre și antioxidanți naturali proveniți de la culturile de sfeclă roșie și dovleac, fără a fi adaugați coloranți sau alți aditivi alimentari.

Întregul circuit al procesării tehnologice, pornind de la materia primă și transformarea acesteia până la produsul finit respectă așa cum s-a menționat anterior conceptul valorificării resurselor locale existente. În acest mod este atins și scopul stimulării producției locale, implicit controlul calității dorite și “savoarea produselor specifică locului și modului de producție”.

Tipuri de produse comercializate

În categoria produselor comercializate de tânărul antrepenor intră siropurile de casă dintre care se remarcă siropul de muguri de pin, salcâm sau soc, conserve de legume, ketchup de casă și pasta de ardei, dar mai ales diferite tipuri de dulcețuri tradiționale precum dulceața de prune, corcodușe, vișine, măceșe, piersici de vie sau cătină.

Întreaga varietate de produse comercializate în cadrul firmei, gramajul și prețurile acestora se regăsește în tabelul 1.1. Prețurile de achiziție pentru borcanele de dulceață cu gramaje cuprinse între 250 și 305 grame variază între 12 și 15 lei.

Tabelul 1.1. Gama produselor comercializate sub sigla “Cetea – Gustul din Apuseni”

Figura 1.2. Siropuri și dulcețuri marca “Cetea – Gustul din Apuseni”

Sursa: http://www.gustuldecetea.ro/#smartlib-resize-photo/1/

Calitatea produselor marca “Cetea – Gustul din Apuseni” este asigurată în prinul rând prin păstrarea rețetelor tradiționale și prepararea acestora conform tradiției locului anume pe sobă cu lemne, în detrimentul noilor tehnologii de realizare existente, urmată apoi de verificarea conținutului de substanță uscată cu ajutorul refractometrului.

Promovarea pe piața de consum, dezvoltarea pe viitor

Deși modalitățile de vânzare și promovare a dulcețurilor și siropurilor marca “Cetea – Gustul din Apuseni” sunt diverse există totuși o preferință pentru vânzarea directă către consumatorii finali, în ideea maximizării profitului și evitarea problemelor economice de tipul cash-flow. În general, produsele sunt comercializate în cadrul târgurilor tradiționale sau direct pe raft, în urma unor colaborări cu diferite magazine dedicate produselor bio, naturale sau tradiționale. Promovarea acestora a fost realizată inclusiv în cadrul unui workshop din Elveția intitulat “International Forum Origin, Diversity and Territories, 1stDecember 2017, Bulle, Switzerland”.

Figura 1.3. Promovarea dulcețurilor tradiționale românești specifice “Dulcețăriei Cetea” în cadrul workshop-ului “International Forum Origin, Diversity and Territories”, Elveția, 2017 și diverse târguri tradiționale

Sursa: fotografii personale Alin Petric

Cu toate acestea, produsele sunt accesibile clienților din întreaga lume existând posibilitatea achiziționării lor și prin intermediul unui magazin online denumit sugestiv „Gustul de Cetea”: http://www.gustuldecetea.ro/ .

Rolul tânărului antreprenor Alin Petric drept membru al Cooperativei Agricole Horticolă Alba permite comercializarea produselor inclusiv în supermarket-uri alături de cele ale altor mici producători din județ.

Stadiul incipient al afacerii este caracterizat astfel de un succes și o cerere progresivă pe piața de consum. Deși pentru moment nu se pot lua în calcul avantaje financiare foarte mari, sumele investite fiind returnate în afacere, planurile de viitor includ o sporire a producției de dulcețuri și siropuri tocmai în scopul atingerii profitului și implicit autosustenabilității afacerii dorite.

Păstrarea calității produselor și satisfacerea nevoilor consumatorilor la cel mai înalt nivel rămâne obiectivul major în cadrul firmei, motiv pentru care este abordată o evoluție treptată și bine gândită din punct de vedere managerial și evident economic. Ca o măsură viitoare de creștere a profitabilității rămâne pe de o parte realizarea unor noi produse cu gusturi deosebite față de cele deja existente în comerț, iar pe de altă parte se ia în considerare și soluția exportului de produse, posibil într-o eventuală colaborare cu magazinele axate pe vânzarea produselor din nișa dulcețurilor aflate în străinătate.

Firme concurente

După cum este de așteptat, afacerea “Dulcețăriei” Cetea a întâlnit numeroase firme competitoare pe piața economică, producătorii având în mare parte același specific și mod de obținere a produselor, însă abordări ușor diferite, în funcție de zona de producție.

În această categorie se încadrează firmele “Dulceața lu' Răzvan, Cămara moțului, Cămara de la munte, 2 surori, Bunicel, Mica Ilinca și Les saveurs d'Yveline”. Majoritatea dintre acestea păstrează atât modul de prelucrare manual al produselor comercializate, cât și rețetele tradiționale specifice locului de proveniență. Sortimentele de produse sunt comune tuturor firmelor menționate și se bazează în special pe comercializarea dulcețurilor tradiționale, siropuri sau diverse tipuri de zacuscă.

Printre produsele deosebite de cele comercializate sub sigla Cetea se remarcă magiunul, nuca și mierea regăsite în cadrul firmei “Dulceața lu' Răzvan” sau brânzeturile și mezelurile tradiționale alături de murături, compoturi sau sucuri naturale promovate în cadrul firmelor “Cămara moțului”, “Les saveurs d'Yveline”, etc. Celelalte firme competitoare utilizează drept materie primă sortimente de afine, gutui, caise, portocale, soc, mure, vișine, cireșe sau coacăze roșii, iar prețul produselor variază între 10 și 30 lei.

Rolul competitorilor este unul extrem de important deoarece pot reprezenta o sursă externă reală de inspirație și idei creatoare aflate mai ales în cadrul târgurilor, expozițiilor sau a seminarilor cu tematică comună. Acestea sunt evenimente care oferă oportunitatea antreprenorilor participanți din domeniul dulcețurilor și nu numai, de a se familiariza sau pune la curent cu toate noutățile și inovațiile apărute pe segmentul tehnologic sau cel al economiei pe piața de consum specifică produselor de specialitate, ceea ce în final poate conduce la dezvoltare de noi produse sau îmbunătățiri semnificative ale produselor comercializate.

Capitolul 2. Conceptul noilor sortimente de dulceață “Cetea – Gustul din Apuseni”

Ritmul rapid de modernizare și perfecționare a întregii societăți atribuie un rol major procesului de diversificare a producției și reînnoire a întregii game de produse din industria alimentară grație cerințelor consumatorilor și prezenței competiției acerbe în domeniu.

Prin urmare, inclusiv piața actuală a fimei “Cetea – Gustul din Apuseni” depinde în cea mai mare măsură de preferințele cumpărătorilor pentru produsele tradiționale obținute fără adaos de aditivi alimentari, dar în același timp, de mărimea, numărul și forța economică a concurenței amintite anterior, producătoare de bunuri similare celor comercializate în cadrul “Atelierului de dulceață Cetea”. Se poate lua în considerare astfel necesitatea dezvoltării de noi produse în cadrul firmei tocmai în scopul contracarării presiunii apărute din partea competitorilor, a înlăturării obișnuinței și uzurii morale a produselor comercializate pe segmentul dulcețurilor cu compoziție simplă, respectând cerințele consumatorilor și valorificând cu succes în același timp culturile de legume sau cantitățile semnificative de fructe din zona Cetea, considerate factori de oportunitate în procesul de obținere a noilor dulcețuri.

Ca o măsură de asigurare a succesului și în această situație firma încearcă o permanentă perfecționare calitativă dar și o creștere cantitativă din perspectiva vânzărilor unuia sau a anumitor sortimente noi de dulceață. Conceperea noilor produse de această dată se bazează pe același mod tradițional de prelucrare a dulcețurilor scoase deja pe piața de consum dar se modifică aspectele compoziției în întregime oferind o serie de noi însușiri produselor create ce satisfac nevoia consumatorilor de a savura gustul nou neregăsit pe piața de consum. Modul de prelucrare tradițional confirmă posibilitatea extinderii gamei de fructe și legume utilizate în obținerea dulcețurilor astfel că funcțiunea de producție, cu toate activitățiile tipice poate fi considerată o sursă de idei ridicând prin procese specifice calitatea produselor în mod semnificativ.

Potrivit studiilor lui Komninos, 2002 și Kotler, 2003, se respectă definiția “produsului nou” conform căreia aceste noi dulcețuri sunt realizate pe baza altora deja existente, fiind considerate fie adaosuri pentru linia de produse existentă, fie produse care îmbunătățesc linia produselor vechi prin însușirile lor deosebite (Ioannis Komninos, 2002: 2-17) (figura 2.1.).

Figura 2.1. Schema dezvoltării noilor produse pe baza celor existente

Sursa: Adaptare după Ioannis Komninos, 2002:2

Noutatea aromelor combinate

Utilizând cunoștințele dobândite în urma procesării dulcețurilor cu conținut simplu de fructe, marca “Cetea – Gustul din Apuseni” se reinventează din punct de vedere al gustului deosebit și al compoziției multifructate, atingând în acest mod obiectivul inovării de produs prin introducerea pe piață a unor noi tipuri de dulceață deosebite de cele comercializate inițial.

În acest sens a fost aplicat într-o primă etapă un proces de selectare a ideilor cu privire la structura, adaosul și tipul componentelor implicate în procesarea noilor dulcețuri. Toate ideile au urmărit aspecte esențiale precum îndeplinirea nevoilor clienților prin oferirea unui gust neregăsit pe piață, beneficii unice aduse sănătății umane prin calitatea produselor utilizate, încorporarea culturilor de legume și fructe cultivate ecologic în zonă și implicit soluționarea problemei valorificării resurselor locale.

Determinarea și sistematizarea celor mai bune variante ale compozițiilor tradiționale posibile au condus la stabilirea noutății sub forma unor dulcețuri având combinații inedite de sfeclă roșie, mere și ghimbir sau dovleac, mere și scorțișoară, ori dulcețuri de nuci verzi, lapte, sau căpșuni cu lavandă, realizate manual după rețete locale transilvănene neregăsite în comerț.

Lipsa unei piețe de desfacere pentru sfecla roșie a condus la crearea unei rețete inovative de dulceață cu această componentă extrem de benefică sănătății. Astfel, pe lângă sfleclă, noile sortimente de dulcețuri preparate conțin drept ingredient aparte puțin măr și ghimbir pentru o notă și un gust special. Aceeași metodă de adaos este aplicată și în cazul dulceții de dovleac în compoziția căreia se regăsește și scorțișoara redând o savoare și un parfum specific (tabelul 2.1.).

Tabelul 2.1. Gama noilor dulcețuri realizate sub sigla “Cetea – Gustul din Apuseni”

Întregul proces de obținere și dezvoltare a noilor sortimente de dulcețuri a urmat linia tacticii denumită “Green design”, sau cea a produselor obținute prin metode care protejează mediul înconjurător. În acest context s-au luat măsuri importante pentru toți pașii esențiali în procesarea tehnologică a dulcețurilor vizând în special producția, consumul și eliminarea finală a deșeurilor rezultate. Astfel, în primă fază au fost recoltate numai fructe și legume din culturi neerbicidate sau care nu au fost stropite cu substanțe foliare anticarențiale pe parcursul dezvoltării lor. Lipsa utilizării chimicalelor asupra culturilor din zona Cetea cât și conștientizarea populației cu privire la efectele dăunătoare ale substanțelor asupra mediului a reprezentat un pas important pentru stilul de viață sănătos promovat de “Dulcețăria” Cetea. Strategia de lucru a implicat drept obiectiv secundar promovarea reutilizării recipientelor din sticlă în care au fost dozate dulcețurile, fapt posibil datorită echipării cu capace cu filet având închidere ermetică. Întreaga tactică de lucru respectă pașii regăsiți în literatura de specialitate cu privire la dezvoltarea noilor produse într-o manieră benefică mediului înconjurător (tabelul 2.2.).

Tabelul 2.2. Restricții de mediu urmărite în dezvoltarea noilor produse după tactica “Green design”

Sursa: Adaptare după Ioannis Komninos, 2002:2

Stabilirea celor mai însemnate idei de producție a implicat ulterior parcurgerea unei etape de analiză economică obligatorie în procesului înființării noilor dulcețuri, al cărei scop au fost proiecțiile financiare, investițiile necesare, estimarea costurilor și bineînțeles estimarea profitului. În urma analizei efectuate, s-a determinat un cost de producție și un preț final cu valoare cuprinsă între 12 și 15 lei, valoare similară cu cea a dulcețurilor cu conținut simplu de fructe comercializate în primă etapă în cadrul firmei. Acest fapt este posibil datorită modului de achiziție a materiei prime la un preț rezonabil direct de la producătorii locali fără intervenția intermediarilor sau chiar din cultura proprie.

Procesul de creare efectivă a noilor dulcețuri intervine ca pas următor după analiza conceptului de noi produse, acestea fiind realizate în cantități mai reduse utilizate în principal drept mostre pentru degustare dar și ca produse finite destinate vânzării, în limita stocului disponibil aflat încă în perioada de testare.

Procesul tehnologic de obținere a dulcețurilor inovative de Cetea

Prelucrarea materiei prime și obținerea unor noi dulcețuri marca Cetea utilizând o gamă variată de fructe și legume sunt procedee care urmăresc pe toată perioada desfășurării lor, satisfacerea nevoilor și preferințelor consumatorilor într-un mod cât mai eficient spre deosebire de firmele competitoare. Acest fapt subliniază importanța capitală acordată caracteristicilor produselor aflate în etapa de producție și nu numai, întrucât caracteristicile fizice ale noilor dulcețuri precum textura, culoarea, compoziția omogenă și în final calitatea determinată de amestecul fructelor și legumelor ecologice din compoziție reprezintă aspectele de bază ce vor fi percepute ulterior de către consumatori.

Calitatea noilor produselor tradiționale și aroma lor inconfundabilă este asigurată prin utilizarea unor rețete și tehnici tradiționale de producție cât și prin abordarea procesului în întregime manual, utilizând focul de lemne despre care se știe că oferă o aromă deosebită preparatelor.

Schema procesului tehnologic de obținere a noilor dulcețuri

Cu toate că procesul de realizare a dulcețurilor nu este unul industrial ci mai degrabă unul gospodăresc însă mult mai intens, procesul de producție presupune o anumită ordine în etape și însumarea tuturor activităților prin care sunt transformate input-urile precum materia primă, investiția sau capitalul, munca și informația în output-uri, acestea reprezentând produsele finale obținute și pregătite pentru comercializare.

Întregul proces tehnologic poate fi structurat în patru etape esențiale, precum:

recepția și pregătirea materiei prime,

procesul de fierbere al materiei prime și dozarea dulcețurilor în recipiente,

sterilizarea și condiționarea recipientelor,

vânzarea produselor finite.

Scopul primei etape este de a selecta și obține cele mai bune fructe și legume din punct de vedere calitativ, apoi cantitativ. Printre operațiile tehnologice regăsite în cadrul acestei etape se numără recoltarea fructelor și legumelor din medii ecologice propice, recepția și sortarea acestora, spălarea lor de mai multe ori consecutiv în jet puternic de apă curată, curățarea pieliței și a sâmburilor prezenți.

Uneori, primei etape îi este asociat și procesul de opărire al fructelor și legumelor proaspăt recoltate, proces care se continuă în mod normal cu divizarea acestora.

Cea de-a doua etapă presupune fierberea materiei prime prelucrate inițial. Această procedură are loc în primă fază în lipsa zahărului, adaosul acestuia și rafinarea gustului final al dulcețurilor având loc numai spre finalul procesului de fierbere.

După operațiunea de umplere și dozare a dulcețurilor are loc procesul de sterilizare a produselor printr-o metodă tradițională denumită “Bain-marie” sau “dustulire” urmată ulterior de o serie de etape necesare condiționării recipientelor. Toate acestea constituie de fapt cea de-a treia etapă a procesului tehnologic de obținere a dulcețurilor din marca “Cetea – Gustul din Apuseni”.

Etapa finală a procesului descrie activitățile de depozitare în spațiu special amenajat cu temperatură optimă de păstrare, ambalare și vânzare a produselor finite către consumatori.

Toate etapele mai sus menționate conturează schema procesului tehnologic de fabricare a dulcețurilor din Cetea (figura 2.2.) ca imagine de ansamblu a întregului proces.

Figura 2.2. Schema procesului tehnologic de obținere a dulcețurilor marca

“Cetea – Gustul din Apuseni”

Etapele esențiale specifice procesului de producție

Un prim aspect deosebit de important în obținerea noilor dulcețuri îl reprezintă timpul de prelucrare limitat, începând cu momentul culegerii manuale a fructelor până la depozitarea dulcețurilor rezultate în recipiente cu diferite gramaje. În acest sens, toate fructele și legumele netratate cu substanțe chimice, adecvate din punct de vedere al calității, sunt recoltate în primele ore ale dimineții și sunt prelucrate apoi pe întreg parcursul zilei. Se evită astfel procesul de alterare prin depozitarea și menținerea acestora timp îndelungat fără prelucrare.

Recepția materiei prime

Startul procesului de obținere a noilor dulcețuri îl reprezintă menținerea fructelor și legumelor proaspăt recoltate în spațiul dedicat exclusiv producției. Recepția materiei prime reprezintă o etapă tehnologică extrem de importantă deoarece calitatea produselor finale obținute depinde în mod direct de acuratețea și precizia cu care este realizată întreaga etapă inițială.

În această fază fructele și legumele sunt analizate din prisma mai multor aspecte precum:

originea produselor recoltate: de regulă fructele și legumele necesare sunt culese de pe o rază de 80 km în jurul satului Cetea;

situarea livezilor sau terenurilor din care s-a realizat cultivarea: toate fructele și legumele sunt culese dintr-o anumită zonă numai în cazul în care aceasta îndeplinește cele mai bune condiții ecologice benefice sănătății umane;

conținutul de zaharuri în fruct: pentru a putea fi utilizate la prepararea dulcețurilor, fructele trebuie să ajungă la stadiul de maturitate unde conținutul de zahăr este maxim. Acest fapt asigură procesarea lor și obținerea unor produse de calitate fără a mai fi necesar adaosul unei cantități ridicate de zahăr alimentar în produsul final.

Figura 2.3. Culegerea și recepționarea piersicilor de vie

Sursa: fotografii personale Alin Petric

Selecția fructelor și legumelor recoltate

Aspectul general al fructelor și legumelor recoltate este deosebit de important în scopul obținerii noilor dulcețuri de calitate. Acestea trebuie să aparțină calității extra și I. Prezenta etapă presupune o selecție manuală riguroasă a fructelor și legumelor sănătoase ajunse la maturitate, produsele cu defecte fiind obligatoriu îndepărtate. Prin selecția realizată se urmăresc aspecte precum gust si aromă specifică bine exprimate, culoare uniformă, textură fermă și substanță uscată solubilă cu valoare ridicată.

Figura 2.4. Selecția ardeilor iuți și a fructelor de cătină

Sursa: fotografii personale Alin Petric

Pregătirea materiei prime și fierberea acesteia

După recoltare și selectare, întreaga cantitate de materie primă este supusă procesului de spălare în jet puternic de apă rece, de mai multe ori consecutiv anume pentru îndepărtarea sigură a prafului și impurităților de pe suprafață. Ulterior, fructele și legumele sunt decojite manual, în același timp fiind îndepărtați și sâmburii prezenți. În cazul unor dimeniuni prea mari, fructele și legumele sunt divizate în bucăți cu dimensiuni optime, în cantități bine determinate pentru păstrarea aromelor timp îndelungat.

Pregătirea acestora pentru fierbere implică uneori și procesul de opărire în scopul îndepărtării mai eficiente a pieliței care, în caz contrar s-ar putea regăsi în produsul finit.

Fructele și legumele sunt ulterior transferate în recipiente de mari dimensiuni, vase de inox de 25 kg și sunt supuse procesului de fierbere pe sobă la foc domol de lemne. Durata întregului proces de fierbere durează aproximativ 4 – 5 ore până la atingerea a 60 grade Brix corespunzător conținutului de substanță uscată.

Figura 2.5. Procesul de fierbere a fructelor de cătină și piersici de vie

Surse: http://www.gustuldecetea.ro/; fotografie personală Alin Petric

Cantitatea de zahăr necesară completării gustului dulceții este adăugată numai spre finalul procesului de fierbere deoarece cantitatea necesară cântărită în acest moment este mai mică iar culoarea dulceții rămâne aproape naturală sau așa numită “vie”. Pentru fiecare sortiment nou de dulceață sunt utilizate circa 70 – 80 grame de fructe și 90 grame legume corespunzătoare la 100 grame de dulceață, iar conținutul total de zaharuri regăsit în produsul finit este cuprins între 60 și 65 grame pentru 100 grame de produs. Procedeul de obținere a dulcețurilor este realizat în conformitate cu STAS-ul 3750-66 obligatoriu.

Procesul de ambalare a noilor dulcețuri

Finalizarea procesului de fierbere implică în mod imperativ evaluarea conținutului de substanță uscată cu ajutorul refractometrului. Asigurarea conservării presupune ca fiecare recipient de dulceață obținut să atingă o valoare cuprinsă între 70 și 75 de grade refractometrice, acestea fiind produse de zahărul existent în mod natural în fructe, dar în mod special de zahărul adăugat. În acest mod se poate garanta stabilitatea produsului final fără a fi necesar adaosul de conservanți alimentari. Prin urmare, metodele de analiză aplicate sunt în conformitate cu STAS-ul 5951-58 pentru conținutul de fructe sau părți de fructe în dulceață, respectiv STAS 5956-55 în vederea substanțelor solubile (în sirop).

Ulterior pasului de verificare are loc răcirea ușoară la temperatura camerei, timp de 10-15 minute și dozarea dulcețurilor noi obținute în recipiente de sticlă de diferite gramaje, închise ermetic cu ajutorul capacelor cu filet.

Toate produsele sunt mai apoi menținute în căldură pe o perioadă cuprinsă între 24 și 48 ore, proces denumit în termeni populari “Bain-marie” sau “dustulire”. Metoda prezintă avantajul de a împiedica transferul de căldură prea brusc și implicit distrugerea recipientelor de sticlă înlocuind cu succes procesul de pasteurizare, sterilizare aplicat produselor uzuale din comerț. Sortimentele de dulceață obținute numai din fructe, legume și zahăr sunt în acest mod conservate fără probleme. Spălarea la exterior, uscarea și etichetarea recipientelor reprezintă ultima fază a pregătirii produselor finite pentru comercializare.

Figura 2.6. Dozarea produselor noi obținute în “Dulcețăria Cetea”

și pregătirea acestora pentru procesul de etichetare

Sursa: fotografii personale Alin Petric

Depozitarea dulcețurilor se realizează într-o încăpere răcoroasă căptușită cu panouri termoizolante unde temperatura este cuprinsă între 8 – 14°C iar parametrii de microclimat (temperatură, umiditate, presiune atmosferică) sunt verificați periodic. Aceste produse relativ perisabile nu pot fi menținute la temperaturi ridicate deoarece în această situație are loc degradarea culorii, gustului, consistenței și reducerea conținutului de vitamine, dar nici la temperaturi scăzute din cauza deprecierii calității prin modificări esențiale ale consistenței.

Specificațiile nutriționale ale fiecărui tip de produs nou realizat, descrierea compoziției alături de modul de utilizare, condițiile de păstrare și originea ingredientelor sunt atent notate atât pe eticheta produselor în cauză cât și pe pagina caracteristică magazinului online, fapt care denotă atât seriozitatea producătorului cât și informarea corectă și precisă a consumatorilor. Din punct de vedere al calității, dulcețurile marca Cetea corespund STAS-ului 4349-78 și Ordinului nr. 394/2014 privind produsele alimentare obținute conform rețetelor consacrate românești. Condițiile și transportul produselor cu ajutorul autovehiculului personal sunt în concordanță cu modul de ambalare, caracteristicile produselor, destinația și durata transportului, în condiții de perfectă igienă.

Cu toate că metoda de preparare a noilor sortimente de dulceață marca “Cetea – Gustul din Apuseni” cuprinde în ansamblul său aceiași pași esențiali regăsiți și în procesul de obținere a dulcețurilor tradiționale comercializate inițial în cadrul fimei, compoziția multifructată regăsită de această dată în cadrul noilor produse determină modificarea proprietăților fizico-chimice și organoleptice, aducând și un aport semnificativ de vitamine și valori nutriționale corespunzătoare necesarului zilnic recomandat pentru un regim alimentar echilibrat și sănătos.

Din această perspectivă, noile dulcețuri obținute sunt supuse următoarei etape descrise în cadrul procesului de creare a noilor produse, anume supunerea acestora unui test de piață după cum este menționat și în cea de-a treia parte a descrierii procesului denumită „Gestionarea procesului de creare a unui produs: de la realizare la comercializare”, (Kotler, 2003).

Astfel, pe parcursul capitolului trei se va expune o cercetare bazată pe observații având chestionarul drept instrument de investigare al cărui scop principal îl reprezintă evidențierea gradului de satisfacție al clienților în raport cu nevoile și cerințele acestora asupra calității dulcețurilor comercializate în cadrul firmei din Cetea. Pe de altă parte, metoda aplicată urmărește distingerea produselor preferate din gama “Cetea – Gustul din Apuseni” în rândul consumatorilor alături de sugestiile acestora cu privire la modalitățile de îmbunătățire a calității produselor testate, toate acestea contribuind ulterior la o comercializare de succes a produselor preferate și implicit obținerea profitului pe termen lung.

Capitolul 3. Studiu privind profilul consumatorilor și identificarea preferințelor acestora pe segmentul dulcețurilor realizate în Cetea

Plecând de la conceptul de bază al firmei “Cetea – Gustul din Apuseni” conform căruia toți clienții trebuie tratați cu răspundere și seriozitate, este necesară identificarea nevoilor și dorințelor acestora în mod constant întrucât satisfacerea consumatorilor într-o formă cât mai operativă și mai eficientă spre deosebire de concurenții actuali asigură atingerea obiectivelor firmei, respectiv succesul și profitul acesteia pe o perioadă îndelungată. În acest sens, se impune o cercetare de marketing care prin studiul pieței dulcețurilor poate oferi informații valoroase referitoare la preferințele cumpărătorilor, aceștia fiind cei care observă cu acuratețe atât punctele forte cât și cele slabe ale produselor comercializate devenind totodată posibile surse externe de idei inovatoare în procesul de dezvoltare aplicat viitoarelor produse.

Prin urmare și în acest caz cercetarea de marketing reprezintă cea mai eficientă modalitate de a înțelege pe deplin părerile consumatorilor vis-à-vis de noua gamă a dulcețurilor cu structură complexă produse sub sigla “Dulcețăriei Cetea” prin colectarea tuturor datelor obținute în acest sens, analiza și interpretarea acestora în scopul întocmirii unui plan final de vânzare destinat produselor cu proprietăți deosebite.

Material și metodă

Elaborarea întregului studiu a presupus abordarea cercetării descriptive drept metodologie aplicată cu intenția de a furniza un volum mare de informații dorite cât mai precise. Din acest motiv, cercetarea a fost mai întâi bine planificată și structurată pe mai multe secțiuni care subliniază ecologizarea mediului înconjurător și consumul produselor tradiționale dar se axează pe dulcețurile nou produse în cadrul firmei astfel încât problemele expuse, ipotezele formulate și informațiile prezentate să răspundă principalelor întrebări esențiale “cine?, ce?, când?, de unde?, de ce?, “cum?”.

Deoarece studiul vizează printre alte aspecte similaritățile și diferențele dintre piețe și diverse grupuri de consumatori a fost realizat un sondaj de opinie necesar obținerii informațiilor specifice unui eșantion reprezentativ, măsurătorile efectuate fiind de tipul celor longitudinale iar variabilele culese de la aceeași unitate investigată, standul Clusterului Agrotransilvania regăsit în cadrul Iulius Mall Cluj-Napoca.

Drept instrument de cercetare s-a considerat chestionarul denumit sugestiv “Opinia consumatorilor privind consumul produselor tradiționale românești, în speță marca Cetea – Gustul din Apuseni” capabil să ofere răspunsuri adecvate cu privire la produsele favorite din cadrul “Atelierului de dulceață Cetea” cele mai atractive pe piața de consum la momentul actual, tipul compoziției simple sau multifructate preferate cât și aprecierea gradului de satisfacție din prisma aspectelor menționate. Deasemenea, s-a urmărit și percepția consumatorilor despre noile produsele comercializate în cadrul firmei din Cetea, sugestii de îmbunătățire a calității și aromelor regăsite în dulcețurile specificate, fiind preluate în același timp și informații referitoare la consumul produselor tradiționale românești, frecvența consumului acestora, puterea de cumpărare a consumatorilor și răspunsurile lor posibile din perspectiva prețurilor acceptabile pentru o anumită cantitate din produsul preferat.

Cu alte cuvinte, au fost colectate în primul rând informații esențiale conturării profilului consumatorilor și răspunsuri cu privire la îndeplinirea nevoilor și cerințelor acestora din punct de vedere al calității dulcețurilor “Cetea – gustul din Apuseni” consumate, dar și detalii indispensabile atingerii princincipalelor obiective ale firmei precum realizarea produselor eco-tradiționale de calitate prin metode prietenoase mediului înconjurător și combaterea concurenților prin comercializare de noi produse superioare calitativ și la prețuri accesibile.

Avantajele utilizării chestionarului, pe lângă cantitatea semnificativă de date ce pot fi colectate cu ajutorul acestuia, manevrarea și prelucrarea lor accesibilă și rapidă, includ vizibilitatea și autentificarea noului produs preferat în rândul consumatorilor. În acest mod clienții conștientizează existența produsului și îl pot cataloga ulterior etapelor de evaluare și încercare, drept “produs nou” și adoptat, grație componentelor sale superioare față de alte produse deja existente pe piață.

Definirea clară a obiectivelor cercetării menționate și analiza avantajelor instrumentului de cercetare ales au condus la aplicarea chestionarului printr-un interviu față în față drept metodă de investigare, un interviu personal în cadrul căruia au fost permise lămuriri suplimentare celor intervievați.

Chestionarul formulat din 16 întrebări a fost aplicat unui eșantion de 152 persoane provenite atât din mediul rural cât și urban, datele acestuia fiind colectate în decursul a două zile lucrătoare în aceeași locație, standul Clusterului Agrotransilvania din cadrul Iulius Mall Cluj-Napoca. Subiecții cărora le-a fost adresat chestionarul au fost consumatori ai produselor comercializate în locația aleasă ceea ce indică modul de realizare prin interceptare a interviului personal. În scopul obținerii unor informații precise referitoare la calitatea dulcețurilor “Dulcețăriei Cetea” nou promovate, au fost oferite mostre ale produselor studiate drept materiale ajutătoare subiecților intervievați. Toate datele culese au fost completate cu ajutorul unei tablete pe platforma Google Forms pentru o mai ușoară centralizare și procesare ulterioară iar timpul necesar completării pentru diferite categorii de subiecți a fost de circa 8 minute.

Toate întrebările necesare chestionarului au fost atent și clar formulate întocmai pentru a fi înțelese în mod exact de către subiecții abordați, iar limbajul ales a fost accesibil, evitându-se astfel generarea confuziilor și interpretarea eronată a informațiilor specifice celor 16 întrebări. Aplicarea cu succes a chestionarului a presupus evitarea întrebărilor cu structură foarte complexă, de dimensiuni mari sau care solicită în mod exagerat memoria subiecților, oferind în același timp posibilitatea unor răspunsuri simple, rapide, precise și ușor de înregistrat pe platforma utilizată.

Astfel, din cele 16 întrebări formulate, un număr de 11 întrebări au fost concentrate pe subiectul principal al chestionarului și anume evaluarea noilor dulcețuri marca “Cetea – gustul din Apuseni” cât și a consumului produselor tradiționale ecologice, în timp ce următoarele 5 întrebări au fost considerate întrebări “de clasificare”, acestea dezvăluind spre finalul chestionarului datele cu caracter personal proprii subiecților chestionați. Aceste 5 variabile considerate relevante au fost reprezentate de vârsta și sexul repondenților, nivelul lor de pregătire, venitul lunar net și mediul de proveniență și au fost introduse în chestionar în scopul determinării caracteristicilor populației cărora le este adresat întregul studiu, în mod implicit persoanelor care manifestă un interes direct în consumul produselor tradiționale românești cu specific ecologic.

Întrebările formulate aparțin atât genului întrebărilor nestructurate cât și a celor structurate cu importanță majoră în cercetarea efectuată, aspectele menționate fiind descrise după cum urmează:

Întrebările 1, 2, 8, 9, 12, 14 – Întrebări structurate cu răspunsuri în scală

Întrebările 1, 2. Partea de început a chestionarului aplicat este marcată de cele două întrebări cu numerele 1 și 2 de tipul întrebărilor structurate cu răspunsuri în scală. Întrebările structurate denumite și întrebări închise, precodificate sau cu răspuns dat, de genul celor menționate anterior se deosebesc prin posibilitățile de răspuns clar afișate cum ar fi “Acord total, Acord, Indiferent, Dezacord, Dezacord total”, dintre care subiectul a fost solicitat să selecteze numai una dintre cele cinci gradații menționate, exprimându-și în acest mod acordul sau dezacordul cu subiectul întrebării. În situația de față, setul de fraze afișat exprimă un caracter favorabil sau nefavorabil cu privire la efectul consumului produselor ecologice asupra mediului înconjurător și consumul alimentelor tradiționale cu specific ecologic, existând deasemenea și o variantă neutră care putea fi selectată în cazul asocierii acesteia cu opinia persoanei intervievate. Întrebările cu numerele 1 și 2 abordate în partea de început a chestionarului permit ordonarea preferințelor consumatorilor și interpretarea mai ușoară a rezultatelor culese datorită scorului asociat fiecărei gradații respectiv +2 corespunzător gradației “Acord total”, +1 specific afirmației “Acord”, 0 atribuit gradației “Acord”, -1 acordat gradației “Dezacord” și -2 potrivit formei “Dezacord total”.

Întrebările 8, 9. Întrebările numerotate cu cifrele 8 și 9 sunt și ele încadrate în categoria întrebărilor structurate cu răspunsuri în scală, fiind utilizate în scopul testării părerilor consumatorilor într-un mod gradat. Cu alte cuvinte, a fost măsurată intensitatea opiniilor subiecților prin asocierea diverselor caracteristici ale produselor menționate în chestionar cu o serie de atribute.

Întrebarea cu numărul 8 a urmărit preferința subiecților pentru diferite tipuri noi de dulceață din gama “Cetea – gustul din Apuseni”. Din acest motiv au fost enumerate o serie de noi dulcețuri iar stimulul supus investigației și anume preferința consumatorilor, a fost caracterizat printr-o serie de atribute precum “Foarte bun”, “Bun”, “Indiferent”, “Mai puțin bun” și “Gust rău”, unde primul și cel din urmă au constituit perechea de atribute extreme. Acestor calificative li s-au atribuit ulterior cifre de la 5 până la 1 pentru o prelucrare și interpretare mai ușoară a datelor, formându-se astfel o scală cu 5 niveluri, pornind de la cifra 5 corespunzătoare calificativului “Foarte bun” până la cifra 1 specifică atributului “Gust rău”. Persoanelor intervievate li s-a cerut să atribuie un calificativ din cele menționate fiecărui tip de dulceață prezentat în cadrul întrebării. Prin urmare, s-a reușit o anumită ordonare a produselor după criteriul preferinței consumatorilor. Analiza răspunsurilor a fost posibilă deoarece s-a luat în calcul numărul, scorul calificativelor cât și numărul persoanelor intervievate, fiind determinate în final atât produsele preferate cât și procentajul aferent al subiecților.

Întrebarea 9 a urmărit măsurarea simultană a mai multor caracteristici specifice noilor dulcețuri obținute în cadrul “Dulcețăriei Cetea”. Prin utilizarea calificativelor “Foarte bun”, “Bun”, “Indiferent”, “Mai puțin bun” și “Gust rău”, s-a solicitat respondenților selectarea atributelor corespunzătoare opiniilor proprii cu privire la diverse criterii de bază precum “miros, gust, consistență, etc.” care le pot influența acestora decizia de achiziționare și consumul noilor dulcețuri în temă. Prin urmare, și de această dată s-a realizat o ordonare a criteriilor specificate în chestionar după importanța lor în decizia subiecților de cumpărare a produselor.

Întrebările 12, 14. Tot întrebări de tipul celor structurate cu răspunsuri în scală sunt considerate și întrebările cu numerele 12 și 14, acestea măsurând doar o singură caracteristică precum venitul lunar net al subiectului sau vârsta acestuia cu ajutorul unor intervalele egale stabilite între nivelele de valori afișate în variantele de răspuns (Cristian Opariuc-Dan, 2009: 27-29). Fiecare interval aflat între cele două variante de valori este exprimat în termenii unei unități de măsură fixe, aceasta fiind reprezentată de salariul net de 1200 lei în cazul primei întrebări analizate și media de 10 ani regăsită între intervalele specifice întrebării cu numărul 14. În cadrul acestei întrebări sunt posibile operațiuni de multiplicare sau divizare a unui număr de pe scală cu altul, un bun exemplu fiind multiplicarea valorii salariului net și obținerea valorii corespunzătoare notate pe următoarele intervale afișate. Deoarece punctul zero și unitatea de măsurare sunt arbitrare, s-a ales înglobarea acestuia în primele tipuri de categorii expuse, cea a salariului mai mic de 1200 lei, respectiv a vârstei până în 18 ani. Unitățile de măsură egale utilizate permit pe lângă stabilirea distanțelor dintre ele și ordonarea alternativelor cercetate în ordine crescătoare, persoanele chestionate fiind ulterior împărțite pe categorii salariale și de vârstă ceea ce permite reprezentarea grafică a acestora.

Întrebările 5, 6, 7, 16 – Întrebări structurate multihotomice

În cadrul chestionarului aplicat sunt considerate majoritare întrebările structurate de tipul celor multihotomice așa cum sunt întrebările cu numerele 5, 6, 7 și 16. Acestea sunt mai eficiente decât întrebările directe deoarece sunt specificate variantele de răspuns incluzând toate posibilitățile de alegere, fapt care a ușurat în mod substanțial persoanelor intervievate procesul de selecție și alegerea răspunsurilor potrivite. Subiecții au fost îndemnați să aleagă una sau mai multe variante preferate de răspuns dintre cele prezentate în formular.

Întrebările marcate cu numerele 5, 6 și 7 au avut drept scop exprimarea preferinței subiecților atât pentru frecvența consumului de dulceață, a modalității de procesare a materiei prime cât și al producătorilor de dulcețuri preferați.

Întrebarea cu numărul 16 a presupus ca persoana intervievată să selecteze o singură variantă de răspuns adecvată, aceasta reprezentând nivelul studiilor sale până în momentul completării chestionarului.

Întrebările 4, 10 – Întrebări structurate multihotomice cu alternativă de răspuns deschis

Deoarece ambele întrebări regăsite în cadrul chestionarului furnizează mai multe opțiuni de răspuns, subiectul a fost îndemnat să selecteze una sau mai multe variante dintre răspunsurile afișate considerate adecvate din punctul său de vedere. Totuși, a fost adaugată și alternativa „Altele (vă rugăm specificați)” la sfârșitul listei de răspunsuri oferite în eventualitatea în care persoana intervievată deține o altă idee semnificativă nemenționată în cadrul listei de răspunsuri. În acest mod a fost evidențiată preferința consumatorilor pentru locurile de achiziționare a produselor tradiționale românești dar și preferința acestora pentru alte fructe sau legume care ar putea fi adăugate în compoziția dulcețurilor obținute în cadrul “Dulcețăriei Cetea”.

Întrebările 3, 13, 15 – Întrebări structurate dihotomice

Următoarea pondere semnificativă după cota întrebărilor structurate multihotomice este deținută de întrebările structurate de tipul celor dihotomice, reprezentate de întrebările cu numerele 3, 13 și 15, întrebări închise având în principal numai două variante de răspuns. Cu toate acestea, în cazul întrebării cu numărul 3 a fost adăugată și o variantă de răspuns neutră pe lângă cele două posibilități de răspuns afișate, tocmai din considerentul evitării răspunsurilor eronate prin forțarea intervievatului de a alege o variantă de răspuns nepotrivită. Astfel, s-a urmărit preferința subiecților în ceea ce privește țara de origine a produselor cu specific bio. Informațiile referitoare la mediul de proveniență exprimat prin grupele celor din mediul rural și urban cât și cele referitoare la genul persoanelor chestionate au fost colectate cu ajutorul întrebărilor marcate cu numerele 13 și 15.

Întrebarea 11 – Întrebare nestructurată

Întrebarea cu numărul 11 este considerată o întrebare nestructurată, denumită și întrebare deschisă, întrucât a oferit oportunitatea persoanelor chestionate să răspundă subiectului abordat folosind propriile lor cuvinte. Acestora li s-a solicitat acordarea unei sume de bani la nivel teoretic reprezentând contravaloarea unui recipient de dulceață marca “Cetea – gustul din Apuseni” cu gramajul de 240 grame pe care ar fi dispuși să o acorde pentru achiziția produsului din gama menționată.

Considerând cele expuse anterior, se poate reliefa apartenența la chestionarul aplicat a unui număr de 5 variabile independente și 11 întrebări, dintre care 8 întrebări având variante pre-definite de răspuns, 2 întrebări semi-deschise oferind oportunitatea subiecților de adaos a propriei variante de răspuns și 1 întrebare deschisă unde este solicitată respondenților completarea sumei teoretice de achiziție a unui recipient de dulceață din gama amintită anterior.

Întrebările aplicate au fost formulate într-un mod cât mai simplu dar interesant și eficient tocmai în ideea captării interesului persoanelor chestionate, fiind respectată în acest context ordinea logică a acestora.

Astfel, informațiile introductive cu privire la problemele de mediu, al produselor tradiționale și ecologice dar mai ales cele referitoare la consumul dulcețurilor sunt cuprinse într-o primă parte a chestionarului. Informațiile expuse în cea de-a doua parte a cercetării efectuate reprezintă informații de clasificare și vizează în mod special preferințele consumatorilor pentru noile produse ale “Atelierului de dulceață” de la Cetea, urmând apoi partea finală a chestionarului concentrată numai pe datele de identificare specifice persoanelor intervievate.

Întrucât studiul realizat urmărește în esență comportamentul general al subiecților și evaluările acestora asupra noilor tipuri de dulcețuri din cadrul “Dulcețăriei Cetea”, pe parcursul chestionarului se poate observa “succesiunea pâlnie” a întrebărilor caracteristică scopului urmărit pornind de la aspecte generale către aspecte particulare, specifice.

Rezultate și discuții

Toate datele și informațiile dobândite în urma completării chestionarului de către un număr de 152 de persoane, colectate cu ajutorul platformei Google Forms în secțiunea “Răspunsuri”, au fost ulterior preluate și supuse procesului de analiză și interpretare. În scopul excluderii erorilor de interpretare au fost efectuate reprezentări grafice ale răspunsurilor primite în cadrul fiecărui tip de întrebare adresată.

În acest sens au fost obținute răspunsuri cu aspect favorabil în ceea ce privește consumul produselor tradiționale, în special a celor din categoria dulcețurilor obținute după metode clasice, date cu caracter pozitiv sub aspectul menținerii sănătății printr-un regim alimentar echilibrat cât și concluzii pertinente cu referire la modul de adoptare voluntar a principiilor de conservare a mediului.

1. Un comportament de consum corect din punct de vedere ecologic are efecte benefice directe asupra mediului înconjurător.

Potrivit interpretării rezultatelor primei întrebări, se remarcă un procentaj ridicat de 72% specific persoanelor care și-au exprimat acordul în ceea ce privește abordarea și necesitatea unui comportament de consum având caracter ecologic și implicit efecte benefice directe asupra mediului înconjurător.

Stabilirea unui procent imediat următor de 62% caracteristic subiecților aflați în totalitate de acord, în contradicție cu doar 6% aflați în dezacord total față de subiectul expus, denotă disponibilitatea și înclinația populației către un consum alimentar cu specific ecologic, luând în calcul în cea mai mare măsură posibilitatea protejării mediului prin selecția alimentelor procesate utilizând metode mai puțin industrializate.

Procentul scăzut al subiecților declarați indiferenți față de tema abordată demonstrează faptul că adopția unui comportament de consum cu caracter ecologic devine un aspect cu frecvență tot mai crescută în rândul populației studiate (figura 3.1.).

Prin urmare, este considerată posibilă atracția populației către problematica menținerii sănătății și a protecției mediului înconjurător prin susținerea unor campanii eficiente, inclusiv organizarea unor activități practice în acest sens.

Figura 3.1. Acordul subiecților corespunzător consumului ecologic cu efecte benefice asupra mediului înconjurător

2. În ce măsură sunteți de acord cu consumul produselor tradiționale, bio:

Primele informații obținute sunt în deplină corelație cu analiza răspunsurilor celei de-a doua întrebări care subliniază în mod strict acordul subiecților privind consumul produselor tradiționale, bio. În cadrul acestui subiect a fost obținut un procentaj majoritar de 82% specific persoanelor chestionate care sunt de acord în totalitate cu regimul produselor tradiționale, urmat îndeaproape de procentajul de 60% reprezentând numărul persoanelor de acord dar într-o măsură medie cu subiectul abordat în cadrul întrebării. Procentul redus de 10% al persoanelor care nu iau în considerare neapărat consumul produselor tradiționale evidențiază atenția și grija crescândă a majorității populației față de un regim sănătos și echilibrat din punct de vedere nutrițional (figura 3.2.).

Figura 3.2. Acordul persoanelor intervievate privind consumul produselor tradiționale

3. Preferați produsele bio provenite din:

Întrebarea cu numărul 3 a oferit posibilitatea subiecților de a-și exprima preferința pentru țara de origine a produselor cu specific bio.

Analiza răspunsurilor colectate a evidențiat preferința consumatorilor pentru alimentele ecologice produse în România având un procentaj de 116%, urmat de o pondere mult mai scăzută de 24% care subliniază preferința achiziționării produselor bio atât din străinătate cât și din România (figura 3.3.).

Figura 3.3. Preferința subiecților pentru țara de proveniență a produselor bio consumate

4. De unde vă achiziționați produsele tradiționale românești?

Interpretarea rezultatelor caracteristice întrebării cu numărul 4 privind locurile de achiziționare preferate a produselor tradiționale românești a surprins preferința consumatorilor mai întâi pentru locurile ușor accesibile așa cum sunt supermarket-urile, cu un procent de 98% și magazinele de specialitate, cu o pondere de 82%.

În ordine descrescătoare a gradului de preferință, acestea sunt urmate de locurile ocazional frecventate precum târgurile tradiționale, preferate de consumatori într-o măsură de 76%, urmate de situația achiziționării produselor direct de la producător caracterizată de un procentaj de 72%. În mod surprinzător, doar o mică parte din populația studiată achiziționează on-line produsele tradiționale românești, direct de pe pagina web a producătorului (figura 3.4.).

Figura 3.4. Preferința consumatorilor pentru locurile de achiziție a produselor tradiționale românești

5. Cât de des integrați dulcețurile în consumul dumneavoastră alimentar?

Consumul dulcețurilor ca parte a regimului alimentar preferat de consumatorii produselor tradiționale dar nu numai, se poate observa din analiza răspunsurilor corespunzătoare întrebării cu numărul 5 a chestionarului efectuat.

Cu un procentaj de 74% este caracterizat consumul săptămânal al dulcețurilor, în special ca parte integrantă din micul dejun. Din perspectiva valorilor obținute, s-a observat mai apoi un procentaj 54% reprezentând consumul lunar al dulcețurilor de către populația intervievată. O frecvență zilnică a consumului acestor produse înregistrează un procentaj scăzut de doar 15%, în timp ce frecvența consumului dulcețurilor doar la momentul sărbătorilor este extrem de scăzută, având numai un procent de 10%, așa cum se poate observa din reprezentarea grafică specifică rezultatelor întrebării cu numărul 5 (figura 3.5.).

Figura 3.5. Frecvența consumului de dulcețuri în rândul consumatorilor chestionați

6. Preferați dulcețurile procesate în mod industrial sau obținute tradițional în casă?

Ulterior stabilirii frecvenței de consum a dulcețurilor s-a impus determinarea tipurilor de dulcețuri consumate din perspectiva modului de procesare și obținere a acestora, descris în cadrul întrebării cu numărul 6 din chestionarul aplicat.

Astfel, s-a reușit determinarea unui procentaj de 42% care expune mai întâi preferința semnificativă a subiecților pentru dulcețurile obținute prin metode clasice, în mare măsură acestea fiind procesate direct de către consumatori, demonstrând mai apoi preferința redusă pentru produsele comercializate în cadrul magazinelor. Opțiunea subiecților pentru dulcețurile achiziționate din magazine dar cu consum redus a celor obținute prin metode clasice, în casă, a înregistrat un procentaj de 22%, acesta fiind urmat de valoarea de 19% descriind un consum al dulcețurilor exclusiv cumpărate din magazin.

La polul opus sunt indicate valorile mici de 8 și 9 % specifice consumului de dulcețuri obținute numai în mod tradițional sau în egală măsură cumpărate și procesate direct de către consumatori (figura 3.6.).

Potrivit rezultatelor obținute se poate observa o tendință clară de autoconsum, produsele preferate din categoria dulcețurilor fiind considerate în continuare cele obținute prin modalități tradiționale de procesare, direct de consumatori.

Figura 3.6. Preferința consumatorilor pentru modul de procesare industrial sau tradițional al dulcețurilor

7. Ce producători de dulceață preferați?

Între preferințele de top ale persoanelor intervievate cu privire la producătorii de dulcețuri preferați din România expuși în cadrul întrebării cu numărul 7, se distinge mai întâi marca “Cetea – Gustul din Apuseni” ale căror produse constituie obiectul cercetării realizate, cu un procent de 22%. Aceasta a fost urmată de firma “Dulceața lu’ Răzvan” atingând un grad al preferinței subiecților estimat la valoarea de 14%.

Topoloveni, marca înregistrată a județului Argeș a obținut un procent de 11 % în cadrul preferințelor persoanelor intervievate, urmată de binecunoscutul brand Arovit a cărui procentaj acordat a înregistrat valoarea de 10%.

Categoria micilor producătorilor locali, excluzând marca integrată în studiul de față, a înregistrat un grad redus al preferinței consumatorilor exprimat prin valori cuprinse în intervalul 3 – 9% (figura 3.7.).

Un motiv real pentru situația observată se poate considera mediatizarea tuturor acestor întreprinzători la un nivel redus spre deosebire de imaginea intens promovată a marilor companii.

Figura 3.7. Preferința subiecților pentru brand-urile românești expuse în chestionar

8. Care sunt dulcețurile preferate din gama “Cetea – Gustul din Apuseni”?

Analiza datelor obținute în urma cercetării gradului de preferință al consumatorilor pentru noile tipuri de dulcețuri promovate în cadrul “Dulcețăriei Cetea” și menționate în întrebarea numărul 8, au dezvăluit mai întâi un procentaj ridicat de 49% corespunzător produsului “Dulceață dovleac, mere și scorțișoară” căruia i-a fost atribuit în cea mai mare măsură calificativul “Foarte bun”. Din aceeași categorie de apreciere sunt considerate și produsele “Dulceață căpșuni și lavandă” și “Dulceață piersici de vie”, valoarea procentajelor obținute fiind însă redusă la 19%, respectiv 13%.

Calificativul “Bun” a descris alte două tipuri noi de dulcețuri pe lângă cele menționate anterior, respectiv “Dulceață sfeclă roșie, mere și ghimbir” și “Dulceață măceșe” a căror grad de preferință fiind descris de procentajele 18% și 13%.

În categoria gradelor reduse de preferință evidențiate prin calificativul “Gust rău” se întrunesc conform interpretării grafice efectuate produsele “Dulceață ceapă roșie de Arieș” cu un procent de 50%, “Dulceață gogonele” și “Dulceață ardei iute”, acestea din urmă deținând aceași valoare procentuală de 25% (figura 3.8.).

Figura 3.8. Tipurile de dulceață marca “Cetea – Gustul din Apuseni” preferate de consumatori

9. Pe o scală de la 1 la 5, evaluați importanța următoarelor criterii în ceea ce privește decizia de cumpărare și consumul dulcețurilor marca “Cetea – Gustul din Apuseni”?

Importanța majoră a determinării factorilor implicați în procesele de achiziție și consum a noilor dulcețuri studiate este confirmată prin răspunsurile evidențiate în reprezentarea grafică a întrebării cu numărul 9.

De o importanță deosebită se consideră proprietățile organoleptice ale produselor, pe primul loc aflându-se gustul acestora considerat esențial de un număr de 136 persoane, urmat de miros și consistență, proprietăți descrise prin calificativul “Foarte important” acordat de un total de 120 persoane. Raportul preț/calitate reprezintă următorul factor determinant ales de 86 persoane intervievate, surclasând în mod evident aspecte precum cantitate, disponibilitate în magazin, brand sau recomandări ale familiei sau a prietenilor, acestea fiind selectate drept aspecte foarte importante de un număr redus de respondenți cuprins în intervalul a 6 – 64 persoane chestionate. Se observă astfel o preferință pentru calitatea produselor din perspectiva compoziției și a valorilor nutriționale care reflectă în mod adecvat raportul preț/calitate important pentru cumpărători (figura 3.9.).

Figura 3.9. Evaluarea factorilor de decizie în procesul achiziționării noilor tipuri de produse ale “Dulcețăriei Cetea”

10. Sugestii pentru îmbunătățirea calității gustului dulcețurilor “Cetea – Gustul din Apuseni”

Deoarece studiul efectuat urmărește în principal preferințele consumatorilor pentru dulcețurile regăsite sub sigla “Cetea – Gustul din Apuseni”, în scopul îmbunătățirii permanente a calității produselor amintite au fost reprezentate grafic și analizate opțiunile subiecților cu privire la adaosul diverselor tipuri de legume și fructe preferate, expuse în cadrul întrebării cu numărul 10.

Din categoria fructelor, murele au reprezentat o primă opțiune selectată de 102 persoane, urmând zmeura aleasă de 72 persoane, afinele, strugurașii și agreșele ocupând următoarele locuri în preferința subiecților pentru o compoziție cu aromă deosebită.

În ceea ce privește preferința consumatorilor pentru categoria legumelor s-a observat o selecție redusă a acestora, doar un număr mai însemnat de 40 persoane manifestându-și interesul pentru adaosul ardeilor la compozițiile dulcețurilor studiate (figura 3.10.).

Figura 3.10. Opțiunile subiecților privind adaosul fructelor și legumelor preferate în compoziția dulcețurilor “Cetea – Gustul din Apuseni”

11. Ce sumă sunteți dispuși să acordați pentru achiziționarea unui borcan (240gr) de dulceață marca “Cetea – Gustul din Apuseni” (Lei)?

Prin răspunsul deschis specific întrebării cu numărul 11, persoanele intervievate au avut posibilitatea de a-și exprima prin propriile cuvinte suma de bani pe care ar fi dispuși să o acorde pentru achiziția unui recipient de dulceață cu gramaj de 240 grame din cele studiate anterior.

În acest mod s-a observat că un procent de 25% dintre cei chestionați sunt dispuși să plătească 15 lei / borcan de dulceață, în timp ce numai 20% ar plăti o sumă de 20 lei pentru produsele analizate, în ambele situații fiind luată în considerare cea mai mare contravaloare a produselor.

Contrar acestor categorii, doar un procentaj de 4% dintre subiecți ar plăti suma de 5 lei per recipient de dulceață, aceasta reprezentând suma cea mai mică posibilă a fi acordată pentru achiziționarea unui produs din gama “Cetea – Gustul din Apuseni” (figura 3.11.).

Figura 3.11. Sume dispuse a fi acordate pentru achiziția unui borcan dulceață marca “Cetea – Gustul din Apuseni”

12. Care este venitul dumneavoastră lunar?

În scopul determinării unei legături directe între sumele dispuse a fi acordate pentru achiziția dulcețurilor și venitul persoanelor intervievate au fost studiate răspunsurile caracteristice întrebării cu numărul 11. Astfel, s-a constatat faptul că majoritatea populației chestionate reprezentată printr-un procent de 47% deține un venit lunar net cuprins în intervalul 1200 – 2400 lei. Acesta este urmat de categoria persoanelor cu venit mai mare cuprins între 2400 – 3600 lei, categorie descrisă de un procent de 37%, mai mic față de prima categorie, în timp ce numai 3% din populație deține un venit mai mare de 3600 lei. La polul opus, se află situația persoanelor cu un venit mai mic de 1200 lei descris printr-un procentaj de 13% (figura 3.12.).

Figura 3.12. Distribuția respondenților în funcție de venitul lunar

13. Mediul de proveniență:

În ceea ce privește mediul de proveniență al respondenților selectat în cadrul întrebării cu numărul 13, s-a remarcat apartenența majorității populației la mediul urban cu procent de 82%, spre deosebire de mediul rural căruia îi aparține doar un procent de 18% din totalul persoanelor intervievate (figura 3.13.).

Figura 3.13. Mediul de proveniență al respondeților

14. Vârsta:

În ceea ce privește vârsta persoanelor chestionate, selectată în cadrul întrebării cu numărul 14, s-a conturat o majoritate a populației respondente cu vârstă cuprinsă în intervalul 31 – 40 de ani, urmată de același număr de 28 de subiecți reprezentând categoriile de vârstă 19 – 30 și 41 – 50 de ani (figura 3.14.).

Figura 3.14. Distribuția subiecților în funcție de vârstă

15. Sex:

În cadrul întrebării cu numărul 15 s-a determinat distribuția respondenților din eșantion în funcție de genul acestora. Astfel, cea mai mare pondere o au persoanele de gen feminin cu un procentaj de 62% comparativ cu doar 38%, procentajul persoanelor de gen masculin (figura 3.15.).

Figura 3.15. Distribuția respondenților în funcție de gen

16. Nivel studii:

După cum reseie din reprezentarea grafică a răspunsurilor întrebării cu numărul 16, se poate observa o majoritate de 58 de respondenților (38%) având studii universitare, urmați apoi de categoria celor cu studii postliceale incluzând 46 de persoane (30%).

Mai puțin de jumătate dintre cei intervievați au absolvit doar studiile liceale, 26 persoane (17%), în timp ce persoanele cu studii de bază și postuniversitare dețin procente extrem de mici (7 – 8%) în totalul eșantionului (figura 3.16.).

Figura 3.16. Distribuția respondenților în funcție de nivelul studiilor

Analizând reprezentările variabilelor demografice implicate în studiul efectuat, se poate contura un profil general al consumatorului care influențează în mod direct întreaga activitate de testare și ulterior comercializare a noilor dulcețuri “Cetea – Gustul din Apuseni”. În acest sens, din eșantionul de 152 persoane chestionate, se observa o reprezentare majoritară a grupului de persoane adulte, cu vârste cuprinse între 31 – 40 ani, provenite din mediul urban, majoritatea deținând studii superioare. Dintre acestea, cea mai mare pondere o au persoanele de gen feminin cu un venit lunar net cuprins în intervalul 1200 – 2400 lei.

Întrucât factorii demografici precum genul, educația și venitul prezintă influențe semnificative asupra nivelului cunoștințelor deținute de respondenți, se evidențiază maturitatea persoanelor chestionate, seriozitatea și gradul ridicat de analiză și evaluare a tuturor aspectelor pe care le-au abordat în cadrul chestionarului aplicat.

Acest fapt explică într-o mare măsură procentajul ridicat de 72% al persoanelor care și-au exprimat acordul privind necesitatea și adoptarea comportamentului de consum cu caracter ecologic. Se remarcă o decizie matură, echilibrată și implicit corectă deoarece sunt înțelese pe deplin aspecte precum menținerea sănătății și protejarea mediului înconjurător, ambele fiind realizabile prin utilizarea alimentelor procesate prin metode tradiționale și mai puțin industrializate. Din această perspectivă, un fapt îmbucurător îl reprezintă și disponibilitatea tinerilor cu vârste până în 30 de ani de a se implica și furniza date similare celor prezentate anterior, fapt care denotă într-adevăr disponibilitatea și înclinația populației către un consum alimentar echilibrat și rațional, cu specific ecologic.

Aspectele evidențiate sunt de asemenea confirmate prin importanța deosebită acordată consumului de produse tradiționale, ecologice, de către majoritatea persoanelor intervievate în procent de 82%, fapt care sugerează frecvența tot mai crescută a fenomenului regimului tradițional în rândul cumpărătorilor. Interesul acestora pentru proveniența autohtonă a produselor cu specific ecologic s-a dovedit printr-un procentaj de 116%, locurile de achiziționare a produselor tradiționale fiind în principal cele ușor accesibile, așa cum sunt super-market-urile și magazinele de specialitate.

Datele colectate până în acest punct oferă o confirmare a conceptului promovat în cadrul firmei “Cetea – Gustul din Apuseni” de realizare a noilor produse fără adaos de aditivi alimentari, respectând în permanență cerințele consumatorilor pentru produse tradiționale, sănătoase, cu un aport nutrițional deloc de ignorat.

Un consum săptămânal al dulcețurilor, ca parte integrantă din micul dejun al persoanelor chestionate, surprinde preferința subiecților în ceea ce privește frecvența consumului de dulceață. Caracterul expus este completat ulterior de predilecția acestora pentru dulcețurile obținute personal prin metode clasice, surclasând în mod evident produsele din aceeași categorie comercializate în cadrul magazinelor. Este demonstrată astfel tendința de autoconsum binecunoscută în rândul problemelor întreprinse de micii producători locali.

Preferința majoră a subiecților pentru produsele specifice firmei “Cetea – Gustul din Apuseni”, exprimată printr-un procentaj de 22% față de alte firme competitoare, alături de atribuirea calificativului superior “Foarte bun” produsului “Dulceață dovleac, mere și scorțișoară” reprezintă aspecte de bază care scot în evidență grija producătorului pentru calitatea noilor produselor, motiv pentru care adoptă același mod tradițional de prelucrare a dulcețurilor dar modifică aspecte ale compoziției tocmai în scopul satisfacerii nevoii consumatorilor de a savura un gust nou neregăsit pe piața de consum.

Decizia de achiziționare a produsului preferat în rândul subiecților, anume dulceața de dovleac, mere și scorțișoară din gama “Atelierului de dulceață Cetea” este determinată în primul rând de proprietățile organoleptice ale noului produs, conform rezultatelor obținute în cadrul chestionarul aplicat. Acestea urmăresc gustul, mirosul și consistența dulceții, proprietăți valorificate cu succes în cadrul firmei, după cum se observă și în tabelul 3.1.

Tabelul 3.1. Caracteristici organoleptice corespunzătoare produsului “Dulceață dovleac, mere și scorțișoară”

Sursa: Adaptare după STAS 3750-66

Următorul criteriu de achiziție ales este raportul preț/calitate, preferat în detrimentul celorlalte aspecte precum brand, cantitate sau disponibilitatea în magazine, etc., iar această alegere a majorității respondenților denotă preferința acestora pentru calitatea produselor, accentul căzând pe compoziție și valori nutriționale și mai puțin pe aspecte comerciale.

Identificarea nevoilor și dorințelor cumpărătorilor în scopul atingerii obiectivelor firmei, precum succesul și profitul acesteia pe termen lung, a implicat o strategie de marketing conform căreia s-au determinat sugestiile persoanelor chestionate privind îmbunătățirea calității produselor prin adaosul diverselor tipuri de legume și fructe preferate în compoziția dulcețurilor studiate. Murele au reprezentat principala opțiune urmată de afine, strugurași și agreșe pentru categoria fructelor, respectiv ardei, pentru categoria legumelor. Aceste date analizate oferă un punct de sprijin în activitatea locală a firmei deoarece redă posibilitatea valorificării culturilor de legume și fructe din zona Cetea.

Cu toate că venitul lunar net al majorității respondenților ajunge numai la 2400 lei, din analiza datelor obținute reseie faptul că majoritatea subiecților sunt dispuși să acorde sume cuprinse între 15 și 20 lei pe un borcan de dulceață a cărui gramaj este doar 240 grame. În acest mod este subliniată preferința consumatorilor intervievați pentru calitate în defavoarea cantității sau altor aspecte comerciale.

Toate informațiile dobândite prin metoda chestionarului sugerează un grad ridicat de informare în rândul populației consumatoare de produse tradiționale românești, atât din perspectiva importanței unui consum echilibrat cât și cea a protejării mediului înconjurător. Se poate evidenția relaționarea celor două aspecte întrucât majoritatea celor examinați acordă o importanță deosebită calității produselor discutate obținută numai în condițiile unui mediu ecologic propice dezvoltării culturilor de legume și fructe fără adaos de substanțe sintetice.

Preferința pentru dulceața ecologică din Cetea având compoziție mixtă de fructe și legume realizată prin metode tradiționale, accentuează încă o dată inclinația multor consumatori către un stil de viață echilibrat și rațional pentru care majoritatea ar acorda sume mai mari de bani cât timp este îndeplinită nevoia pentru calitate. Preferința consumatorilor pentru adaosul altor tipuri de legume și fructe specificate în răspunsurile chestionarului reprezintă o altă oportunitate de dezvoltare apărută în cadrul “Dulcețăriei Cetea”, permițând valorificarea eficientă a resurselor locale prin realizare de noi produse și obținerea profitului pe o perioadă îndelungată.

Abordarea aspectelor menționate a avut drept scop încurajarea consumului de produse obținute de micii producători locali cât și a spiritului antreprenorial, totul în ideea unei dezvoltări a economiei locale, în ansamblul său. Promovarea dulcețurilor tradiționale cu specific ecologic urmărește astfel reducerea fenomenului de autoconsum, sprijinirea inovației și determinarea creșterii competivității în domeniul agriculturii românești tradiționale.

Concluzii și propuneri

Toate informațiile extrase în urma studiului efectuat demonstrează respectarea principiilor firmei “Cetea – Gustul din Apuseni” conform cărora este promovat un comportament de consum corect și sănătos, cu accent deosebit pe obținerea dulcețurilor de calitate prin metode tradiționale prietenoase mediului înconjurător.

Înlăturarea obișnuinței d a produselor cu compoziție simplă cât și contracararea presiunii apărute din partea competitorilor, a determinat obținerea unei game de dulcețuri cu compoziție mixtă de fructe și legume fiind valorificate cu succes resursele existente în zona Cetea.

Respectarea cerințelor și nevoilor consumatorilor pe segmentul dulcețurilor nou create a impus abordarea metodei tradiționale de prelucrare a acestora, cu modificarea compoziției și obținerea de noi însușiri prin adaosul unei game variate de fructe și legume ecologice.

Noile tipuri de dulcețuri obținute având compoziție mixtă respectă definiția “produsului nou” conform căreia dețin însușiri deosebite și sunt realizate pe baza altora deja existente, anume dulcețurile cu compoziție simplă.

Prin realizarea noilor produse în cadrul “Atelierului de dulceață Cetea” s-a încercat satisfacerea preferințelor clienților din perspectiva aromei și gustului neregăsit pe piața de consum cât și a beneficiilor unice aduse sănătății prin calitatea materiei prime utilizate.

În scopul comercializării de succes a produselor preferate și implicit obținerea profitului pe termen lung, produsele create au fost supuse unui test de piață.

Prin abordarea unei cercetării descriptive drept metodologie aplicată și realizarea unui sondaj de opinie cu ajutorul chestionarului aplicat printr-un interviu față în față s-a urmărit: gradul de satisfacție al consumatorilor sub aspectul calității noilor dulcețuri obținute, determinarea produselor preferate din gama “Cetea – Gustul din Apuseni” și sugestiile de îmbunătățire a calității produselor testate.

Structurarea cercetării pe mai multe secțiuni a permis sublinierea problemei ecologizării mediului înconjurător și a consumului produselor tradiționale.

Chestionarul formulat din 16 întrebări a fost aplicat pe un eșantion de 152 persoane provenite atât din mediul rural cât și urban. Toate datele au fost colectate în decursul a două zile lucrătoare în cadrul aceleiași locații, standul Clusterului Agrotransilvania regăsit

Prin analiza variabilelor demografice s-a conturat un profil general al consumatorului adult de gen feminin, cu vârstă cuprinsă între 31 – 40 ani, provenit din mediul urban, având studii superioare și un venit lunar net cuprins în intervalul 1200 – 2400 lei.

S-a observat atât un procentaj ridicat de 72% al persoanelor care și-au exprimat acordul privind necesitatea și adoptarea comportamentului de consum cu caracter ecologic cât și o importanță deosebită acordată consumului de produse tradiționale, ecologice, în procent de 82%. Acest fapt sugerează frecvența tot mai crescută a fenomenului regimului tradițional în rândul cumpărătorilor.

Interesul consumatorilor pentru proveniența autohtonă a produselor cu specific ecologic s-a dovedit printr-un procentaj maxim de 116%, principalele locuri de achiziție fiind super-market-urile și magazinele de specialitate.

Majoritatea subiecțiilor au semnalat o frecvență de consum săptămânală a dulcețurilor și o predilecție pentru produsele obținute prin metode clasice.

Preferința subiecților pentru dulcețurile firmei “Cetea – Gustul din Apuseni” s-a conturat printr-un procentaj de 22% față de alte firme competitoare și s-a atribuit calificativul superior “Foarte bun” produsului “Dulceață dovleac, mere și scorțișoară” grație proprietăților sale organoleptice deosebite.

S-a observat o selecție semnificativă a criteriului de achiziție raport preț/calitate demonstrând preferința subiecțiilor pentru calitatea produselor în defavoarea altor aspecte comerciale.

Au fost obținute sugestii de îmbunătățire a calității produselor prin adaosul de mure, afine, strugurași, agreșe și ardei în compoziția dulcețurilor din Cetea.

Acordarea unor sume cuprinse între 15 și 20 lei pentru achiziția unui borcan de dulceață de 240 grame demonstrează preferința persoanelor chestionate pentru calitatea produselor tradiționale.

Aplicarea diverselor metode și tipuri de marketing precum cel relațional care vizează aspecte ale calității produselor și menținerea relațiilor cu clienții sau cel relațional cu accent deosebit asupra protejării mediului înconjurător, firma “Cetea – Gustul din Apuseni” urmărește în primul rând satisfacția nevoilor și cerințelor consumatorilor din prisma calitații produselor comercializate deoarece aceasta reprezintă premisa obținerii profitului pe termen lung.

Se recomandă cultivarea trandafirilor de dulceață în grădina proprie și adăugarea murelor, afinelor și strugurașilor în diverse sortimente de produse prin achiziționarea acestora de la producătorii locali pe baza a noi contracte de colaborare.

Îmbunătățirea calității mediului prin atenționarea populației cu privire la modul de prelucrare tradițional al materiei prime și eliminarea ecologică a deșeurilor rezultate în urma procesului reprezintă concepte de bază ale firmei prin care se urmărește conservarea mediului înconjurător.

În acest context se poate recomanda organizarea unor campanii în cadrul târgurilor tradiționale sau a evenimentelor cu specific agroalimentar care să atragă populația și să promoveze ideile abordate în cadrul firmei din Cetea, în ideea cultivării și implementării noțiunilor de ecologizare a mediului. În cadrul acestora consumatorii s-ar putea bucura și de oferte promoționale și degustări.

Prin valorificarea resurselor locale, abordarea metodelor tradiționale de realizare a dulcețurilor și testarea acestora “Dulcețăria Cetea” a urmărit încurajarea consumului de dulcețuri cu specific ecologic achiziționate direct de la producătorii locali.

În scopul eliminării tendinței de autoconsum se recomandă achiziționarea produselor tradiționale direct de la micii întreprinzători, fiind valorificate cu succes în acest mod culturile locale cât și întreaga activitate agricolă zonală.

Datorită potențialului țării noastre în ceea ce privește oferta de produse agroalimentare tradiționale este indicată promovarea și vânzarea produselor obținute de producătorii locali și la nivelul marilor supermarketuri în cantități semnificative, prin semnarea unor contracte și parteneriate, în tară și străinătate, care vor oferi posibilitatea consumatorilor de achiziționare a produselor de calitate cu specific ecologic.

Bibliografie (dupa ordine aparitie in text) – SE VA ARANJA

https://www.researchgate.net/publication/304020432_PROMOVAREA_PRODUSELOR_AGROALIMENTARE_TRADITIONALE_ROMANESTI_IN_REGIUNEA_DE_DEZVOLTARE_NORD-EST

Cooper, R. G., S. J. Edgett, and E. J. Kleinschmidt. 2004. Benchmarking NPD practices—I. Research Technology Management 47 (1): 31–43.

Nadia Bhuiyan, A framework for successful new product development , JIEM, 2011 – 4(4):746-770 Journal of Industrial Engineering and Management

Henard, D. H., and D. M. Szymanski. 2001. Why some new products are

more successful than others. Journal of Marketing Research 38 (3):

362–375.

Swink, M. 2000. Technological innovativeness as a moderator of new

product design integration and top management support. Journal of

Product Innovation Management 17 (3): 208–220.

IOANNIS KOMNINOS, NEW PRODUCT DEVELOPMENT , Electronic Engineer, B.Eng M.Sc.(Eng), Thessaloniki, 2002, 2-17

URENIO – Urban and Regional Innovation Research Unit

http://www.urenio.org

Kotler, Ph. (2003), Managementul marketingului, Ediția a III-a, Editura Teora, București

Cristian Opariuc-Dan, Statistică aplicată în științele socio-umane, Noțiuni de bază – Statistici univariate, ASCR Cluj-Napoca, 2009, p 27-29

Alte titluri

http://www.stiucum.com/marketing/cercetarea-de-marketing/Masurarea-in-cercetarea-de-mar75821.php

http://www.qreferat.com/referate/economie/SCALE-DE-MASURARE155.php

https://stirileprotv.ro/stiri/financiar/doi-tineri-din-alba-si-cluj-au-descoperit-o-reteta-a-succesului-povestea-lui-alin-care-a-pornit-o-afacere-cu-5000-de-euro.html

https://www1.agerpres.ro/lifestyle/2015/06/10/dulcegarii-alba-dulceata-de-sfecla-rosie-mere-si-ghimbir-si-de-dovleac-mere-si-scortisoara-produse-la-cetea-13-09-17

Murthy, D. N. Prabhakar, Rausand, Marvin, Østerås, Trond, Product Reliability. Specification and Performance, 2008, XVII, 284 p

C. Artmann, The Value of Information Updating in New Product,

DOI: 10.1007/978-3-540-93833-0_2, © Springer-Verlag Berlin Heidelberg 2009

Brockhoff, K. (1999b). Produktpolitik, 4th edition. Stuttgart: Lucius & Lucius.

Blundell, R., Griffith, R. and v. Reenen, J. (1999). Market share, market value and innovation in a panel of British manufacturing firms. Review of Economic Studies, 66, 529–554.

Capon, N., Farley, J.U. and Hoenig, S. (1990). Determinants of financial performance: a metaanalysis. Management Science, 36, 1143–1159.

Chaney, P.K. and Devinney, T.M. (1992). New product innovations and stock price performance. Journal of Business, Finance and Accounting, 19, 677–695.

Urban, G.L. and Hauser, J.R. (1993). Design and Marketing of New Products, 2nd edition. Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall.

New Product Development Processes and New Product Profitability: Exploring the Mediating Role of Speed to Market and Product Quality, Regina C. McNally, M. Billur Akdeniz, and Roger J. Calantone, J PROD INNOV MANAG 2011;28(S1):63–77, © 2011 Product Development & Management Association

Cooper, R. G., S. J. Edgett, and E. J. Kleinschmidt. 2004. Benchmarking

NPD practices—I. Research Technology Management 47 (1): 31–

43.

Swink, M. 2000. Technological innovativeness as a moderator of new

product design integration and top management support. Journal of

Product Innovation Management 17 (3): 208–20.

Ordin nr. 690/2004 privind aprobarea Normei privind condițiile și criteriile pentru

atestarea produselor tradiționale – publicat în M.O. nr. 938/14.10.2004

http://www.onpterbv.ro/images/stories/file/PRODUSE%20TRADITIONALE%20AT

ESTATE%20DIN%20REGIUNEA%20IASI.pdf , data accesării:

http://www.produsinbucovina.ro/membri.php, data accesării: http://ec.europa.eu/news/agriculture/110215_ro.htm, data accesării:

www.madr.ro, data accesării: