Lucrare de Licență [303843]

[anonimizat]. [anonimizat]. univ. dr. Cristina Șoșea

Student: [anonimizat]-Luciana Cîrstea

Craiova

Anul 2018

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………………………..4

I. Localizarea geografică

1.1. Localizarea geografică și aspecte de geografie istorică……………………………………………….6

1.2. [anonimizat]-[anonimizat]………………………………………………………………….12

II. Dinamica populației

2.1. Evoluția numerică a populației ……………………………………………………………………………………….14

2.2. Repartiția teritorială a populației. Densitatea populației ……………………………………………………..15

2.3 Mișcarea naturală a populației

2.3.1. Natalitatea……………………………………………………………………………………………………….17

2.3.2. Mortalitatea……………………………………………………………………………………………………..18

2.3.3. Bilanțul demografic natural……………………………………………………………………………….19

2.4 Mișcarea migratorie a populației………………………………………………………………………………………20

2.5. Bilanțul total al populației și tiparul regimului demografic al orașului………………………………….21

III. Structurile demografice

3.1. Structura populației după vârstă și sex și durata medie a vieții…………………………………………….23

3.1.1. Piramida vârstelor și indicele de îmbătrânire demografică……………………………………..23

3.1.2. Indicele de feminizare a populației……………………………………………………………………..26

3.2. Structura etnică a populației…………………………………………………………………………………………….26

3.3. Structura confesională a populației…………………………………………………………………………………..28

3.4. Structura economică a populației……………………………………………………………………………………..28

3.4.1. Indicele de dependență economică……………………………………………………………………..30

3.5. Structura populației în funcție de starea civilă……………………………………………………………………31

3.6. Structura populației în funcție de gradul de instrucție…………………………………………………………32

3.6.1. Analfabetismul ………………………………………………………………………………………………..32

IV. [anonimizat]

4.1. Resursele naturale și valorificarea lor……………………………………………………………………………….33

4.2. Activitățile agricole………………………………………………………………………………………………………..35

4.3. Industria……………………………………………………………………………………………………………………….40

4.4. Infrastructura…………………………………………………………………………………………………………………42

4.5. Potențialul turistic………………………………………………………………………………………………………….47

Concluzii……………………………………………………………………………………………………………………………58

Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………………..60

INTRODUCERE

Lucrarea de față reprezintă un studiu geografic asupra municipiului Râmnicu Vâlcea, situația demografică, socială și economică pe de o parte, iar pe de altă parte evoluția orașului din punct de vedere istoric. Studiul a fost realizat în mare parte pe cei trei ani de recensământ general post-decembrist, precum și pe anii mai actuali cum ar fii anul 2016.

Alegerea acestei teme de licență nu a fost una aleatorie, am considerat că este necesar să mă documentez și să aprofundez informații despre orizontul local al regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, și despre vecinii județului meu de reședință, considerând important să-ți cunoști țara.

Lucrarea ,,Municipiul Râmnicu-Vâlcea. Studiu de geografie umană și economică’’, este structurată în patru capitole, fiecare capitol încercând să prezinte informații cât mai exacte cu referire la Râmnicu Vâlcea.

În primul capitol este tratată localizarea orașului în cadrul județului Vâlcea, precum și la nivel național, totodată este prezentată istoria orașului și organizarea administrativ teritorială actuală a orașului în cadrul județului, sistemului urban național și oltean.

Capitolul doi tratează dinamica populației, analizând evoluția numerică a populației, densitatea populației, mișcarea naturală, mișcarea migratorie, și bilanțul total al populației, în perioada post-decembristă.

În capitolul al treilea am analizat structura populației în cadrul municipiului Râmnicu Vâlcea, analizând structura populației după vârstă și sex, structura etnică, structura confesională, structura economică a orașului, structura în funcție de starea civilă și gradul de educație al populației.

Ultimul capitol al lucrării de licență prezintă caracteristicile economice ale orașului având în vedere resursele naturale, activitățile agricole, industria, infrastructura și potențialul turistic al Râmnicului Vâlcea.

În elaborarea acestei lucrări am pornit de la faptul că orașul este ,,o localitate complexă, cu o structură administrativă autonomă și funcții industriale, comerciale, politice și culturale”.

Sarcinile pe care le-am avut de îndeplinit în elaborarea lucrării de licență au fost documentarea și sinteza bibliografică, acumularea materialului necesar pentru descrierea socio-umană a orașului, acumularea și prelucrarea datelor statistice, prelucrarea hărții de localizare, reprezentarea grafică și interpretarea datelor în cadrul lucrării, deducerea concluziilor pe baza studiului.

Metodele pe care le-am folosit au fost: metoda inductivă, sinteza, reprezentarea cartografică și grafică.

În elaborarea acestei lucrări de licență, atât pe timpul cercetării, cât și în timpul redactării ei, am primit sprijin din partea doamnei Lect. univ. dr. Cristina Șoșea, căreia doresc să-i mulțumesc pentru tot ajutorul acordat.

Localizarea geografică

Localizarea geografică și aspecte de geografie istorică

Din punct de vedere al amplasării pe harta lumii, municipiul Râmnicu Vâlcea este localizat în emisfera nordică, la intersecția meridianului de 24022’21’’ longitudine estică cu paralela de 45007’ latitudine nordică. (Ciobotea, 2009)

La nivel național, Râmnicu Vâlcea este localizat în partea central-sudică a României la confluența dintre râurile Olt și Olănești, este delimitat la nord de Masivul Cozia și Masivul Parâng. Se află în plină zonă temperată.

La nivel județean Râmnicu Vâlcea este reședința județului Vâlcea fiind localizat în zona centrală, aflându-se în zona colinară a Carpațiilor Meridionali, la o altitudine medie de 250 m, pe malul drept al râului Olt. (Tamaș, 1994)

Fig.1.1. Localizarea județului Vâlcea și a orașului Râmnicu Vâlcea

Județul Vâlcea se învecinează cu județele Sibiu și Alba la nord, Argeș la est, Olt la sud și sud-est, Dolj la sud-vest, Gorj și Hunedoara la vest (Fig.1.1.).

Municipiul s-a format și s-a extins în dreapta Oltului, ocupând terenurile de luncă, terasele și pantele vestice ale râurilor, în zona dealurilor coborând până aproape de luciul apei. Râmnicu este așezat pe terasele Oltului la o altitudine de 250 m, fiind înconjurat de păduri: la est pădurea Pârnești, la nord-est pădurea Muscel, pădurea Gorănișului și cea a Corănișului, la est de cartierul Sticlărie- pădurea Goranul. Zona dealurilor este împădurită cu foioase în care predomină stejarul. (Ciobotea, 2009)

Se învecinează la nord cu comunele Bujoreni și Dăești, între ele aflându-se apele lacului de acumulare Râmnicu-Vâlcea, la est cu satele comunei Golești (Văratica, Blidari), precum și cu satele Comunei Budești (Racovița, Barza, Bârsești, Ruda, Bercioiu). Între acestea și municipiu se află apele lacurilor de acumulare Râureni și Govora. La sud, se învecinează cu satele Stupărei și Buleta (aparținând comunei Mihăești), iar la vest – cu orașul Ocnele Mari, pe culmea dealurilor Teiului și Coasta Lacului. Tot pe latura vestică, se întinde comuna Vlădești.

Zona Râmnicului a fost un puternic centru de existență și continuitate în istoria populației de la formare până în contemporan. Aria geografică ce a înconjurat orașul a fost un bun suport economic pentru poposirea socială și culturală a așezării întrucât împrejurimile sale se constituiau din pășuni, numeroase turme de oi și cirezi de vite.

În zona vetrei orașului se pot deosebi mai multe zone diferite ca structură, întindere și vechime.

Vatra orașului s-a dezvoltat pe locul unde în antichitate a existat un vicus aflat între Buridava, vechea denumire a Stolnicilor și Castra Traiană, satul Sâmbotin, comuna Dăești. Odată cu trecerea timpului vechea așezare s-a mărit în partea de vest și sud prin includerea unor sate învecinate. În acest moment Râmnicul Vâlcea este alcătuit dintr-un număr de 14 localități: Râmnicu Vâlcea, Căzănești, Arhanghel, Copăcelul, Dealul Mărului, Poenari, Râureni, Stolniceni, Lespezi, Săliștea, Gorunu, Proba, Troiana și Fețeni. (Conea, 1935)

Denumirea de Râmnic provine din termenul slav ,, râbnic", care reprezintă eleșteu, iaz cu pește. Acest lucru este susținut de faptul că actualul râu Olănești, purta denumirea de râul Râmnic, și avea multe brațe, aproape de confluența cu Oltețul, între care erau insule, terenuri inundabile care favorizau creșterea peștelui și pescuitul. (Ciobotea, 2009)

Termenul de Vâlcea, provine de la diminutivul ,,vălcea’’, una dintre numeroasele văi, care a stat la baza străvechii formațiuni politice de la care și-a luat numele Vâlcea.

Denumirea de Vâlcea mai poate proveni și din slavă ,,Vâlc" care înseamnă lup.

Este cunoscut faptul că steagul de luptă al dacilor, reprezentat în mai multe scene de pe Columna lui Traian, este reprezentat sub forma capului de lup cu gura deschisă.

Orașul Râmnicu Vâlcea se află situat într-o zonă ce a oferit condiții deosebit de favorabile apariției comunităților umane cu multe milenii în urmă.

Municipiul Râmnicu Vâlcea a apărut printre primele orașe din România.

Existența așezărilor omenești din Paleolitic este conturată și de unele descoperiri arheologice făcute pe teritoriul Râmnicului Vâlcea. Până în prezent în aria actuală a orașului, deși bogată în urme arheologice, nu s-au făcut săpături arheologice.

Din a doua și a treia etapă a neoliticului reprezentată prin cultura Boian și Sălcuța, au fost identificate diferite vestigii, construite din ceramică și unelte din silex în punctele din Căzănești-Râmnicu Vâlcea și dealul Cetățuia. În această perioadă se generalizează toporul perforat și se dezvoltă metalurgia cuprului. (Berciu, 1981)

În perioada de trecere de la neolitic la epoca bronzului zona Râmnicului a fost locuită de triburile culturii Coțofeni care ocupau înălțimile apărate natural. Componenții acestei culturi pot fi considerați ca prototraci îndepărtați, se ocupau cu cultivarea plantelor și păstoritul, fiind predominantă însă creșterea animalelor. În săpături au fost descoperite numeroase oase de animale domestice, bovinele și caprinele ocupând un loc important.

În mileniul al II-lea î.d. Hr, microzona Râmnicu Vâlcea era integrată în marea unitate etno- culturală tracică ce s-a dezvoltat în vechea vatră strămoșească.

Existența comunității umane în Râmnicu Vâlcea se dovedește odată cu trecerea din neolitic în epoca bronzului. Specificul cultural al orașului tracic este cunoscut prin descoperirile arheologice din zona orașului, suprapunându-se obiectelor provenite din așezările istorice mai vechi. Dovezile arheologice descoperite pe dealurile Troianu, Petrișor sau Capela confirmă întinderea așezărilor tribale dacice, pe întreg teritoriul orașului. (Ciobotea, 2009)

Începutul epocii bronzului pe teritoriul municipiului este evidențiat prin descoperirile aparținând culturii Glina și anume vestigii găsite în săpăturile ce s-au făcut în punctul Căzănești, Cetățuia, Ostroveni, zona 1 Mai, Traian, Râureni cât și în oraș.

Cultura Verbiciară, a datat în epoca mijlocie și târzie a bronzului, este bine reprezentată pe raza municipiului, prin cercetări arheologice făcute pe strada Calea lui Traian nr. 99, la o adâncime de 1.30m, acolo s-au găsit două vetre cu arsură și oase de animale. La liceul industrial nr.1 ,,general Magheru’’, la circa 200m , mai la sud s-au găsit materiale din faza incipientă a culturii Verbicioară. La Liceul Economic au aparut materiale arheologice din prima epocă a fierului.( Tamaș, C., 1994)

În perioada geto-dacă grupul de așezări dacice identificate pe raza municipiului aveau legatură cu exploatarea sării de la Ocnele Mari-Ocnița, precum și cu supravegherea drumului natural de pe cursul Oltului.

,,Geto-dacii, ce ocupau această zonă în antichitate, aveau centrul la cetatea Buridava. Aceștia se aflau sub stăpânirea lui Buridava, iar după moartea sa au trecut sub autoritatea politică a regelui Thiamarcos.’’ (Ciobotea, 2009, p. 14.)

După cucerirea romană din 106, cetatea Buridava va intra în componența Daciei Malvensis. În perioada stăpânirii romane, viața economică a orașului Râmnicu Vâlcea a cunoscut o puternică dezvoltare.

Așezările daco-romane care au existat pe teritoriul propriu zis al Râmnicului au fost în zona Sălii Sportului, la nord de gară, și pe malul drept al râului Olănești.

Orașul a evoluat sub influența localizării fiind localizat la intersecția principalelor căi de comunicație, vechi drumuri comerciale, prin care erau asigurate legăturile de la munte spre câmpie. Orașul a trecut printr-o schimbare importantă odată cu transformarea din sat medieval în sat-târg, târg și mai târziu în oraș. Procesul de transformare din sat medieval în oraș a durat câteva secole. În această perioadă Râmnicul a devenit așezare urbană în intervalul 1240-1259, ajungând reședința județului Vâlcea în jurul anului 1290. (Ciobotea, 2009)

Orașul Râmnicu Vâlcea este menționat pentru prima dată în izvoarele cartografice în secolul al XVI-lea. Orașul este menționat în harta lui Jacoppo Castaldo ,,Nuova tavola" (1548) sub denumirea de Rîmnik. De atunci și până la sfârșitul secolului al XVIII-lea , orașul figurează în peste 50 de hărți europene și medievale cu diferite denumiri: Rebnik, Rednitz, Rebnyk, Rebnik, Walachiae, Rîbnik.

Fig. 1.2. Prima mențiune cartografică a orașului Râmnicu Vâlcea

Sursă: http://dascalu-gabriel-cartografie.blogspot.com/

Denumirea de Râmnicu Vâlcea a fost pentru prima dată menționată într-un hrisov redactat de cancelaria domnitorului Mircea cel Bătrân, pe data de 20 mai 1388 având ca și scop dăruirea către mânăstirea Cozia, pe lângă alte privilegii, „o moară la Râmnic […] și curtea Hinăteștilor”, pentru a le fii de folosul călugărilor. Un alt hrisov emis tot de către cancelaria domnitorului Mircea cel Bătrân a fost scris în anul 1389 pe 4 septembrie, în acesta se precizează faptul că a fost scris “în orașul domniei mele, Râmnic.”(Stoicescu, 1970)

Exprimarea utilizată accentuează faptul că Râmnicul era o așezare de tip urbană, care cunoscuse o intensă dezvoltare economică și socială, în secolele XIV – XV.

Datorită așezării sale geografice, Râmnicu Vâlcea a devenit reședință domnească provizorie, reședință de refugiu, dar și printre primele orașe românești, din evul mediu.

Odată cu popularizarea Râmnicului cu nume importante din istorie, a început și o perioadă de progres social și economic, fiind menționat și în documentele oficiale ca un important centru urban.

O evoluție semnificativă a Râmnicul a fost cunoscută în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, orașul transformându-se rapid într-un important centru cultural-istoric. Cu ajutorul episcopului Antim Ivireanul, a fost înființată o tipografie, aceasta funcționând de prin anul 1708. Cărțile tipărite în tipografia Râmnicului au circulat în toate zonele locuite de români, contribuind la dezvoltarea culturii și la dorința de unitate națională.

Un alt beneficiu al înfințării tipografiei în oraș a fost dezvoltarea învățământului în limba română, primele dovezi documentare existând din secolul al XVII-lea. După 1742 Râmnicul devine cel de al doilea centru tipografic al Țării Românești menținunându-se pe această poziție până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Aria de răspândire a cărților râmnicene este foarte întinsă, pătrunzând până în nordul Transilvanei și în sudul Banatului, astfel aducând contribuții la consolidarea culturii românești. (Ciobotea, 2009)

Anul revoluționar 1848 a lăsat urme adânci și în Râmnicu Vâlcea, aici organizându-se Garda Națională, iar la 29 iulie 1848, lângă fântâna Turbatu, s-a adunat urba râmniceană și din apropierea orașului unde, sub steagul Revoluției, un cor dirijat de Anton Pann a intonat “Deșteaptă-te, române!”, pentru prima dată într-un cadru oficial.

,,La 7 octombie 1876 s-a inaugurat podul de peste râul Olt, investiție extrem de importantă pentru dezvoltarea ulterioară a orașului. Se pun în folosință linii telegrafice între Râmnicu Vâlcea și Curtea de Argeș (1866) și Sibiu (1874). În această perioadă mai multe investiții au fost efectuate: iluminatul public a fost introdus în 1861, s-au refăcut drumurile și fântânile și s-au amenajat cimitirele orașului: Cetățuia (1861) și Sf. Ion (1874)”.

Locuitorii Râmnicului și-au adus contribuția la războiul de cucerire a independenței din 1877. În memoria victimelor războiului s-a ridicat la poalele dealului Capela (17 mai 1915), un măreț monument, care a devenit simbol al orașului. Odată cu câștigarea independenței, țara a cunoscut o evoluție economică care s-a resimțit și la dezvoltarea urbanistică a orașului. S-au înființat noi intreprinderi de cherestea, încălțăminte și produse alimentare.

Semnificativ pentru acest oraș este descrierea făcută de către Nicolae Iorga: ”Ai plăcerea de a te găsi într-un giuvaer de orășel, într-una dintre cele mai curate așezări urbane din România.”

Ca urmare a dezvoltării economice pe care o cunoaște orașul Râmnicu Vâlcea la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, s-a ridicat problema electrificării orașului.

După primul război mondial, orașul este ocupat de către armata austro-ungară, administrația de ocupație dictând un regim tiranic, trupele distrugând localitatea. Extragerea resurselor locale a devenit robitoare. Repercursiune a pierderilor importante suferite în timpul războiului, economia țării a scăzut puternic, în special în primii doi ani de după încheierea conflictului. Din anul 1920, economia orașului a cunoscut o restabilire vizibilă, intensificată în anii care au urmat.

În urma primul război mondial, statul a conferit sprijin restaurării căilor de comunicații. S-au reparat șosele pe o lungime de 351 km și tot atunci s-a intervenit pentru repararea podului de peste Olt. (Ciobotea, 2009)

În dezvoltare economică a orașului cea mai mare contribuție au avut-o uzinele Govora și Oltchim.

Uzinele sodice Govora au început să producă încă din anul 1959, în zona sudică a orașului. Tot în această zonă a orașului, a fost înființat combinatul chimic OLTCHIM, principalele motive ale construcției acestuia au fost: aprovizionarea cu materii prime pe plan local sau din zonele învecinate, posibilitatea folosirii Oltului ca sursă principală și existența CET Govora ca sursă apropiată de energie termică. Un alt motiv al construcției platformei chimice a fost prezența unui număr mare de tineri în comunele din jur, aceștia având accesul facil la căile rutiere și feroviale.

Oltchim a devenit principalul obiectiv industrial al orașului și chiar și al județului. Pe lângă factorii pozitivi pe care i-a adus combinatul chimic, au existat și aspecte negative precum: poluarea care a luat proporții alarmante, pânza freatică a fost compromisă pe o mare întindere, apele Oltului s-au degradat și mai mult, transformând Oltul în râu industrial. În ultimii ani situația s-a îmbunătățit, fiind luate măsuri pentru protecția mediului.

Ultima perioadă istorică importantă care a afectat Râmnicul Vâlcea a fost perioada de tranziție de la regimul comunist la democrația pluralistă. Trecerea de la un regim la altul nu a fost deloc ușoară și a presupus o dublă dimensiune politică și economică. Sub aspect politic lucrurile s-au dezvoltat mai repede, însă sub aspect economic schimbările au fost mai lente.

1.2. Orașul Râmnicu-Vâlcea în contextul organizării administrativ-teritoriale actuale și al așezărilor urbane vâlcene, în sistemul urban național și oltean

Teritoriul administrativ este un spațiu, delimitat prin lege, aferent județelor, orașelor și comunelor, ca unități administrative, constituite din terenuri.

Unitatea administrativ-teritorială definește un teritoriu delimitat de un act normativ, în care autoritatea desfășurării întregii activități economice și sociale este încredințată unui organism administrativ de stat.

Orașul este o entitate administrativă de bază cu caracter urban, având o apreciabilă dezvoltare economică, social-culturală și de servicii, fiind alcătuit dintr-o singură localitate, dar în foarte multe cazuri orașul are în componență și localități rurale.

În context național orașul Râmnicu Vâlcea este un oraș de rang II, reprezentând funcția de municipiu de importanță județeană, cu rol de echilibru în rețeaua de localități. (L 351/2001)

Distanța față de principalele orașe din regiunile/județele ce prezintă un anumit grad de influență la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea este: București (175 km), Pitești (60 km), Craiova (123 km), Sibiu (99 km), Târgu Jiu (115 km), Slatina (100 km). (Strategia de dezvoltare a Râmnicului Vâlcea 2014-2020)

În context oltean, Râmnicu Vâlcea face parte din punct de vedere administrativ teritorial din zona de dezvoltare SV Oltenia, reprezentând cel de-al doilea oraș ca și importanță regională după Craiova. (Tab. 1.1.)

În structura de dezvoltare regională, Râmnicu Vâlcea deține un rol esențial, zona Subcarpaților Getici, în care se plasează municipiul, individualizându-se ca un bazin etnografic, cultural și habitațional divers, foarte bogat și cu mare potențial de valorificare în sectorul turistic.

În interiorul județului, municipiul reprezintă reședința județului, fiind și principalul centru coordonator al vieții social-economice, concentrează funcțiile de comandă și control a spațiului din jur, polarizând o zonă importantă, inclusiv orașele Ocnele Mari, Govora și Băbeni.

Tab. 1.1. Rangul Râmnicului Vâlcea în sistemul urban regional

Sursă: Șoșea, C. (2014), The pattern of demografic changes in Craiova and its peripheries-causal or catalytic agent in the urban growth?, Volum XIII, Număr 1, pp 107, accesat aprilie 2018 la [http://forumgeografic.ro/ro/2014/1758/]

În acest moment Râmnicu Vâlcea este alcătuit dintr-un număr de 14 localități: Râmnicu Vâlcea, Căzănești, Arhanghel, Copăcelul, Dealul Mărului, Poenari, Râureni, Stolniceni, Lespezi, Săliștea, Gorunu, Proba, Troiana și Fețeni.

Odată cu trecerea timpului, orașul s-a extins pe direcțiile nord și sud, astfel că în momentul actual ocupă o suprafață construită de 8955 ha și include cartierele: Arhanghel, Buda, Cetățuia, CPL, Dealul Malului, Fețeni, Goranu, Inătești, Lespezi, Libertății, Morilor, Nord, Ostroveni, Petrișor, Poenari, Săliștea, Sticlăria, Traian, Zăvoi. La acestea se adaugă cartierele și satele din sud: Căzănești, Valea Răii, Râureni, Stolniceni, Colonia Nuci și Platforma chimică. (Fig. 1.3.)

Râmnicu Vâlcea este un oraș de servicii-industrie, deoarece nu îndeplinește doar funcții economice, ci și funcții sociale. Este de precizat faptul că funcțiile de serviciu reprezintă cea mai mare parte a activitații în comerț, alimentație publică, transport, învățământ-cultură, și odihnă. Este un oraș cu importanță industrială datorită numărului mare de angajați în uzina Oltchim, cât și datorită veniturilor încasate din industria chimică.

Fig. 1.3. Harta cartierelor din Râmnicu Vâlcea

Sursă: http://dascalu-gabriel-cartografie.blogspot.com/

2. Dinamica populației

2.1. Evoluția numerică a populației

Din analiza datelor, se poate observă că de la recensământul din 1992, când populația înregistra un număr de 116.914 locuitori, aceasta a scăzut, până la valoarea de 107.726, la recensământul din 2002. De la recensământ efectuat în anul 2002, când municipiul Râmnicu Vâlcea avea o populație de 107.726 locuitori, se remarcă o scădere de 8,3% ajungând conform ultimelor statistici, la o populație de 98.776 locuitori.

După cum se observă și din figura de mai jos (Fig. 2.1.) populația Râmnicului Vâlcea scade foarte evident sub influnța unor factori de natură economică, socială și demografică.

Principalele cauze ale scăderii populației în Râmnicu Vâlcea sunt datorate declinului demografic, emigrația tot mai intensă în special spre statele vest europene, cât și în județele mai bine dezvoltate ale României, pentru studii sau pentru un nivel de trai mai bine dezvoltat. O altă cauză a evoluției descendente a orașului o reprezintă scăderea natalității.

Din cele prezentate anterior rezultă că populația Râmnicului Vâlcea este într-o continuă scădere.

Fig. 2.1. Evoluția numerică a populației stabile în Municipiul Râmnicu Vâlcea

Sursă: Prelucrare date Recensământul Populației,1992-2011

2.2. Repartiția teritorială a populației. Densitatea populației

Densitatea reprezintă raportul dintre numărul populației și suprafață, și este exprimată ca număr de locuitori pe km2 .

Repartiția actuală a populației este rezultatul acțiunii și interacțiunii unui număr mare de factori a căror influență poate fi cu caracter de favorabilitate sau restrictivitate. Printre acești factori se numără cei fizico-geografici, social-istorici, economici și demografici.

La nivelul județului Vâlcea, răspândirea populației este neuniformă, astfel se deosebesc zone cu populație stabilă numeroasă, cum este municipiul Râmnicu Vâlcea al cărui număr de locuitori ajunge la 98776 la recensământul din 2011.

Densitatea Râmnicului Vâlcea era de 1,203 loc./km² în 2016, și era repartizată pe mai multe cartiere.

Cum rezultă și din tabelul realizat (Tab. 2.1.), cartierul cu densitatea cea mai mare este Ostroveni (300,17 loc/ha), fiind urmat de cartierele Nord (184,63 loc/ha), Traian (159,77 loc/ha), Central (86,82 loc/ha), Libertății (43,24 loc/ha) și Ferdinand (31,58 loc/ha).

La polul opus al densității populației se află cartierele: Zona Industrială Sud (0,35 loc/ha) – ultimul, Ostroveni Sud (0,82 loc/ha), Troianu (0,94 loc/ha).

În Râmnicu Vâlcea majoritatea populației este concentrată în zona centrală, ca urmare a extinderii perimetrului orașului, trei sferturi din populația municipiului trăiește în noile cartiere.

Tab. 2.1. Repartiția populației pe cartiere, 2016

Sursă: Planul de mobilitate urbană durabilă al Municipiului Râmnicu Vâlcea

2.3 Mișcarea naturală a populației

Acest subcapitol se referă la caracteristicile demografice de bază ale Municipiului Râmnicu Vâlcea.

La realizarea acestuia au fost analizate atât natalitatea, mortalitatea, bilanțul demografic natural, mișcarea migratorie a populației, cât și bilațul total al populației și tiparul regimului demografic al orașului.

2.3.1. Natalitatea

Din graficul (Fig. 2.2.) realizat reiese faptul că în Municipiul Râmnicu Vâlcea s-a înregistrat o situație de regresie a ratei natalității.

La nivelul recensământului din 1992 rata era de 9,3‰. În perioada dintre recensămintele din 1992 și 2011 se observă o scădere mică la nivelul ratei natalității de 0,16‰.

În perioada următoare (2002-2011) de analiză se observă o creștere a ratei natalității de 0,65‰.

De la ultimul an de recensământ și până în anul 2016, Râmnicul Vâlcea a cunoscut un declin important în ceea ce privește natalitatea, în anul 2016 rata ajungând la un procent de 8,09‰, având o scădere de 1,70‰ între cei doi ani de referință.

Bazându-ne pe cele relatate mai sus, putem spune că orașul Râmnicu Vâlcea se află într-un declin demografic și mai exact într-o continuă scădere a natalității.

Scăderea natalității se revede și în cadrul regiunii de dezvoltare care în 1992 avea rata natalității de 11,6‰, în 2016 ajungând la 7,9‰, cât și la nivelul județului la 6,8‰, una dintre cele mai mici valori din ultima perioadă.

Cauzele care au condus la scăderea ratei natalității au fost:

-Dorința femeii de a studia și a investi timp și resurse în educația sa.

-Creșterea vârstei la care tinerii aleg să se căsătorească.

-Emigrarea populației tinere în județele, orașele mai bine dezvoltate din punct de vedere economic și social (București, Timișoara, Sibiu) cât și în străinătate.

În concluzie și municipiul Râmnicu Vâlcea se confruntă cu problema scăderii natalității ca și în celelalte zone ale României.

Fig.2.2. Rata natalității la nivelul orașului Râmnicu Vâlcea

Sursă: Prelucrare date Recensământul Populației,1992, 2002, 2011

2.3.2.Mortalitatea

Rata mortalității reprezintă raportul persoanelor decedate la 1000 de persoane.

Fig. 2.3.Rata mortalității la nivelul Municipiului Râmnicu Vâlcea

Sursă: Prelucrare date Recensământul Populației,1992, 2002, 2011

Din graficul realizat (Fig. 2.3) reiese că pe teritoriul Râmnicului Vâlcea rata mortalității este într-o continuă creștere, pornind de la 5,21‰ în 1992 și ajungând la 6,72‰ în 2016.

În comparație cu județul Vâlcea, atât regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, cât și Râmnicu Vâlcea au fost într-o continuă creștere a mortalității, existând și perioade oscilante ale ratei.

Principalele cauze care au condus la creșterea mortalității au fost îmbătrânirea demografică, scăderea natalității în raport cu populația îmbătrânită, emigrarea persoanelor tinere.

2.3.3. Bilanțul demografic natural

Fig. 2.4. Bilanțul demografic natural la nivelul Municipiului Râmnicu Vâlcea

Sursă: Prelucrare date Recensământul Populației,1992, 2002, 2011

Din figura analizată (Fig. 2.4.), reiese că la nivelul anului 1992, sporul natural al populației orașului a ajuns la 4,09%, unul dintre cele mai ridicate valori din perioada 1992-2016, valoare situată sub media regională (6,8%) și sub media județeană (6,1%). Această situație s-a înregistrat datorită ratei mai mari a nașterilor spre deosebire de rata mortalității, precum și datorită tendinței de emigrare din mediul rural, către cel urban, în primii ani de după căderea comunismului.

Și în ceilalți ani analizați se observă valoare scăzută a bilanțului demografic natural în Râmnicu Vâlcea.

În intervalul 1992-2016 deși valorile au fost sub media județeană și regională, valorile au fost pozitive. În anul 2016, bilanțul demografic natural înregistrează valori negative la nivelul regiunii de dezvoltare (-5,8%), orașul Râmnicu Vâlcea și județul Vâlcea rămănând cu valori ușor pozitive.

Principalele cauze care au dus la această situație în cadrul regiunii de dezvoltare au fost scăderea natalității și creșterea mortalității, emigrarea persoanelor tinere în țările mai bine dezvoltate economic, precum și îmbătrânirea populației.

2.4 Mișcarea migratorie a populației

Mișcarea migratorie a populației reprezintă un item important în analizarea evoluției populației. Migrația se împarte în migrație temporară și permanentă. Mișcarea migratorie arată care este evoluția unei populații, în sensul creșterii sau descreșterii, alături de alte informații precum natalitatea sau mortalitatea.

Migrația temporară reprezintă numărul persoanelor care vin și pleacă fără ar fi nevoiți să-și schimbe domiciliul. Râmnicul Vâlcea este un principal pol de atracție al imigranților temporari în cadrul județului, pentru că în acest oraș se desfășoară cea mai mare parte a activităților industriale și economice, iar forța de muncă este mare.

Principalii imigranți temporari care sosesc în Râmnic provin din mediul rural pentru desfășurarea activitățiilor legate de muncă și pentru cele social-educaționale, deoarece elevii vin pentru a studia în cadrul liceelor, cât și în cadrul facultăților care sunt deschise în acest oraș.

Putem spune că în cadrul migrației temporare, Râmnicul Vâlcea se confruntă cu o situație pozitivă, numărul de emigranți temporari, fiind mai mare decât cel al imigranților temporari.

Din graficul realizat reiese faptul că odată cu trecerea perioadei comuniste s-a mărit și numărul emigranților definitive. În cadrul Râmnicului Vâlcea nu putem să afirmăm că numărul emigranților a fost forte mare, în anul 1994 emigrând 0.4‰, iar în anul 2016, 1.2‰. (Fig. 2.5.)

Cel mai mic număr de emigranți a fost în anul 2014 cu 0.3‰, iar maxima s-a înregistrat în 2016.

În perioada 1994-2016 se observă un trend ușor oscilant al emigranților. (Fig.2.5.)

În ceea ce privește numărul imigranților definitivi se poate spune că rata lor a crescut în comparație cu anul 1994, când a sosit o pondere de 0‰, în anul 2016 sosind 0.3‰ (Fig. 2.6.).

Maxima sosirilor din intervalul 1994-2016, s-a înregistrat în anul 2010, cu o rată de 0.63‰.

Principalele cauze ale imigrării în Râmnic sunt stabilirea după casătorie, mutarea cu locul de muncă.

Din graficele realizate (fig. 2.5. și fig. 2.6.) reiese faptul că numărul emigranților definitivi este mai mare decât numărul imigranților definitivi, asta reprezentând că mișcarea migratorie este una negativă, mai multe persoane plecând cu domiciliul din oraș.

Fig. 2.5. Emigranți definitivi în Municipiul Râmnicu Vâlcea (1994-2016)

Sursă: Prelucrare date Tempo, INSSE

Fig. 2.6. Imigranți definitive în Municipiul Râmnicu Vâlcea (1994-2016)

Sursă: Prelucrare date Tempo, INSSE

2.5.Bilanțul total al populației și tiparul regimului demografic al orașului

Evoluția populației dupa domiciliu este rezultatul unui complex de factori sociali și economici, iar relațiile dintre aceștia pot reprezenta baza unor politici publice sau decizii menite să reducă disparitățile teritoriale generate de dezechilibrele demografice.

În cazul de față, evoluția populației după domiciliu este analizată prin prisma acțiunii a doi factori esențiali: bilanțul natural (diferența algebrică între numărul născuților și cel al decedaților) și bilanțul migratoriu (diferența între numărul stabilirilor cu domiciliu și cel al plecărilor cu domiciliu).

În raportul dintre sporul natural și sporul migratoriu, se poate vedea că sporul natural este unul pozitiv pe tot parcursul anilor 1994-2016, asta însemnând că Râmnicu Vâlcea se confruntă cu o situație favorabilă a regimului demografic deoarece natalitatea este mai crescută în comparație cu migrația.

Cea mai ridicată valoare a sporului natural s-a înregistrat în anul 2007, cu rata de 0.37% persoane.

La polul opus se situează anul 2015, cu 0.14%.

În intervalul 1994-2016, sporul natural și migratoriu au fost într-o continuă oscilație, așa cum rezultă și din graficul realizat (Fig. 2.7.).

Fig. 2.7. Sporul natural și sporul migratoriu la nivelul Râmnicului Vâlcea

Sursă: Prelucrare date Tempo, INSSE

Analizând harta evoluției bilanțului total pe Râmnicu Vâlcea din figura cu titlul “Bilanțul total al populației”, se poate observa faptul că aceasta prezintă valori pozitive în intervalul 1994-2016.

Cea mai ridicată valoare a bilanțului populației s-a înregistrat în anul 2007, cu rata de 0,37%.

La pol opus se situează anul 2016 cu bilanțul total al populației de 0,06% locuitori.

Cauzele care au condus la scăderea bilanțului total al populației au fost: scăderea natalității, creșterea mortalității, numărul emigranților definitivi s-a mărit.

Fig. 2.8. Bilanțul total al populației.

Sursă: Prelucrare date Tempo, INSSE

3. Structurile demografice

3.1. Structura populației după vârstă și sex și durata medie a vieții

3.1.1. Piramida vârstelor și indicele de îmbătrânire demografică

Fig. 3.1.Structura populației pe grupe de vârstă și sexe, la nivelul Râmnicului

Vâlcea, 1992

Sursă: Prelucrare date Recensământ, 1992

Analiza populației stabile pe sexe și grupe de vârstă, atât în municipiul Râmnicu Vâlcea, cât și în județul Vâlcea are la bază piramida vârstelor, realizată pentru anii ultimelor trei recensăminte.

Piramidele vârstelor, reprezentate pentru anii 1992, 2002 și 2011, permit observarea principalelor schimbări care au avut loc în structura demografică a populației în ultimele două decenii.

În anul 1992, la nivelul județului Vâlcea, s-a remarcat o distribuție simetrică a populației pe sexe, numărul persoanelor de sex masculin fiind mai mare în prima parte a vieții, iar numărul femeilor depășindu-l pe cel al bărbaților după depășirea vârstei de 55 de ani.

Este evidentă o asimetrie la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, aferentă grupei de vârstă 20- 29 de ani, când numărul femeilor l-a depășit pe cel al bărbaților, iar amplitudinea cea mai mare pentru ambele sexe s-a regăsit în cadrul grupei de vârstă 35-39 de ani (Fig. 3.1.). De asemenea, comparativ cu situația la nivel județean, s-a remarcat preponderența populației tinere și un declin accentuat al populației în vârstă de peste 50 de ani. Acest fenomen poate fi pus pe seama mediului urban care polarizează generațiile mai tinere, dornice de desfășurarea activităților într-un mediu mai dinamic, care să le permită accesul facil la educație superioară și la locuri de muncă.

Fig. 3.2.Structura populației pe grupe de vârstă și sexe, la nivelul Râmnicului Vâlcea,2002

Sursă: Prelucrare date Recensământ, 2002

La nivelul anului 2002, spre deosebire de situația la nivel județean (unde populația predominantă era cea cu vârsta cuprinsă între 20-54 ani, urmată de cea cu vârsta de 55 de ani și peste, în municipiul Râmnicu Vâlcea populația predominantă a fost cea tânără (10-19 ani) și cea adultă (20-54 ani). O scădere mai pronunțată a numărului de persoane de ambele sexe s-a observat în cazul grupelor de vârstă 0-4 ani, 5-9 ani și 35-39 ani, asemenea trendului existent la nivelul județului. De asemenea, baza îngustă a piramidei reprezintă un aspect îngrijorător, corelat cu scăderea natalității, iar comparativ cu perioada analizată anterior, baza piramidei s-a redus aproape la jumătate (Fig. 3.2.).

Datele privind populația stabilă pe sexe și grupe de vârstă, furnizate de Recensământul Populației și Locuințelor din anul 2011, arată o scădere substanțială a numărului de locuitori atât la nivel județean, cât și în municipiul Râmnicu Vâlcea față de anii analizați anterior, pe fondul amplificării fenomenului de îmbătrânire a populației. Acest fenomen este vizibil cu precădere la nivelul întregului județ, unde mediul rural este cel care participă la modificările semnificative ale formei piramidei vârstelor la nivel judetean.

Așadar, comportamentul reproductiv a fost modificat prin accentuarea fenomenului de modernizare demografică, în urma numărului de copii pe care o familie decide să-i aibă. Și piramida vârstelor pentru anul 2011 a municipiului Râmnicu Vâlcea are o bază îngustă, fapt datorat scăderii numărului de născuți vii. În schimb, populația adultă, în vârstă de muncă (20-65 ani), a reprezentat cea mai mare parte a locuitorilor acestui oraș, numărul femeilor fiind ușor mai ridicat decât cel al bărbaților. Spre deosebire de situația la nivel județean, ponderea populației vârstnice (peste 65 ani) a fost mai mică în Râmnicu Vâlcea, aspect reliefat de forma aplatizată a vârfului piramidei.(Fig. 3.3.)

Fig. 3.3.Structura populației pe grupe de vârstă și sex, la nivelul Râmnicului Vâlcea, 2011

Sursă: Prelucrare date Recensământ, 2011

În toți cei trei ani analizați, se constată că grupele de vârstă cu cele mai multe persoane, atât de sex masculin, cât și feminin, sunt un rezultat al politicii pronataliste promovată în anumiți ani din perioada comunistă. Această politică, începută cu decretul din 1966, a continuat și în 1974 și 1984, fapt evidențiat de contingentele importante care asigură în prezent forța de muncă. Per total, față de anul 1992, populația din municipiul Râmnicu Vâlcea a scăzut cu 14,98% în anul 2011, și cu 18,12% în județul Vâlcea, la nivelul aceluiași an. În ambele cazuri, numărul persoanelor de sex masculin s-a diminuat mai mult decât al celor de sex feminin.

Între cele trei recensăminte se observă că grupa de vârstă 0-4 a suferit modificări însemnate, anul 1992 fiind cel mai bine dezvoltat, numărul născuților fiind mai crescut față de celelalte recensăminte, unde s-a mărit grupa de vârstă 80-84.

3.1.2. Indicele de feminizare a populației

În cadrul celor trei ani de recensământ se observă în cazul municipiului Râmnicu Vâlcea o creștere a populației feminine.

În anul 1992 erau 103 femei la 100 de bărbați, în anul 2002 la 100 de bărbați le reveneau 107 femei, iar în ultimul an de recensământ numărul de femei raportat la 100 de bărbați era de 112.

Odată cu trecerea timpului crește și indicele de feminizare.

Principalalele cauze care au condus la creșterea indicelui de feminizare a populației au fost:

– Media de vârstă este mai mare în cadrul populației de sex feminin.

– Marea parte a femeilor au executat în timpul vieții meserii mai ușoare decât bărbații.

– Nu au fost implicate în războaie și alte conflicte de interes național.

– Problemele de ordin vicios sunt mult mai puțin accentuate în cadrul femeilor, bărbații având mai multe probleme cu alcoolul, tutunul.

3.2. Structura etnică a populației

Grupată pe categorii etnice, ponderea populației municipiului în anul 2011 a fost formată din 91,98% români. Acest număr a scăzut, comparativ cu anul 2002, când populația formată din români era de 98,35%. Cei mai mulți români s-au înregistrat la recensământul din 1992, 98.75% (Fig. 3.4.) În municipiu trăiesc și alte naționalități, dar în proporție extrem de mică (sub 1% din total).

Etnia majoritară este cea formată din români datorită faptului că Râmnicu Vâlcea se află situat pe vechiul spațiu al Țării Românești, unde concentrația predominantă a populației era de români, precum și din cauza barării orografice a Carpaților Meridionali care limitează județul la nord, care nu a permis expansiunea altor etnii din spre centrul țării.

Principalele cauze ale scăderii populației de naționalitate română din municipiul Râmnicu Vâlcea a fost emigrarea populației tinere în țările mai bine dezvoltate, emanciparea femeii, vârsta căsătoriilor mărindu-se, iar tinerii casătoriți hotărând să aibă un număr redus de copii (1-2), precum și legalizarea întreruperilor de sarcină.

De remarcat și o evoluție ascendentă a ponderei populației rrome, de la 0,80% în anul 1992, la 1,26% în 2002, respective 1.31% în 2011. De altfel, cartierul Colonia Nuci din Râmnicu Vâlcea concentrează cea mai mare parte a minorității rrome din municipiu.

Populația rromă a crescut datorită concepției învechite de a avea un număr mare de urmași, nu sunt permise întreruperile de sarcină și de obicei componenții acestei etnii se căsătoresc de la vârste fragede, în unele cazuri educația lipsind cu desăvârșire.

La nivel municipal, următoarele cele mai numeroase etnii sunt maghiarii, germanii, turcii.

Aceste etnii sunt prezente datorită vecinătății cu județele din regiunea centru care au fost stăpânite de diverse popoare.

Față de recensământul din anul 2002, au existat foarte multe persoane care nu și-au declarat etnia, însă acest fapt nu influențează semnificativ analiza de ansamblu a populației etnice deoarece ponderea celor care nu și-au declarat naționalitatea în 2011 a fost de 6,42%.

Fig. 3.4.Structura etnică a populației din Râmnicu Vâlcea în anii de recensământ post-decembrist.

Sursă: Prelucrare date Recensământ Populației,1992, 2002, 2011

3.3. Structura confesională a populației

Din punct de vedere al religiei, 92,06% din totalul populație municipiului era de religie ortodoxă în anul 2011. Alături de această confesiune, în proporții mici, urmau credincioșii adventiști (0,31%), romano-catolici (0,31%), penticostali (0,30%) și greco-catolici (0,11%).

Față de 2002, numărul penticostalilor s-a triplat, în schimb a scăzut numărul creștinilor ortodocși cu 6,62%.

Numărul practicanților cultului penticostal s-a triplet deoarece religia acestora nu le permite întreruperea de sarcină, divorțul este interzis, obținându-se doar în caz de adulter. O altă cauză a creșterii simpantizanților acestei confesiuni o reprezintă și ajutorarea, din punct de vedere economic, biserica își ajută adepții, având chiar și o casă de pensii și ajutoare.

Numărul celor care se declară ortodocși a crescut fiind strâns legat și de scăderea demografică a orașului, cât și de îmbătrânirea populației, populația tânără nemaifiind apropiată de credință și de practicarea acesteia. Religia ortodoxă aparține în cea mai mare parte populației române.

Asemenea situației privind etniile, față de recensământul din anul 2002, au existat foarte multe persoane care nu și-au declarat religia, 6,44%.

Fig. 3.5.Structura confesională a populației în Râmnicu Vâlcea

Sursă: Prelucrare recensământ

3.4. Structura economică a populației

Ramurile economice cele mai importante ale județului Vâlcea sunt: agricultura, industria lemnului, industria alimentară, industria chimică. Fabricile care sunt cele mai reprezentative pentru industria chimică sunt: Oltchim S.A. și Uzinele Sodice Govora, ambele aflate la distanță mică față de Râmnicu Vâlcea.

Din tabelul realizat (Tab.3.1.), reiese că în anul 2002 populația activă este mai mică decât cea inactivă. Faptul că populația inactivă este mai mică decât cea activă, este un lucru negativ, deoarece rezultă din îmbătrânirea populației din ponderile grupelor majore de vârstă, astfel încât îmbătrânirea populației stând la baza dezechilibrelor referitoare la structura economic, 45,52% din populație fiind pensionari.

În ceea ce privește diferențierea pe sexe, se observă că populația masculină este mai mare în sectorul activ, și mai scăzută în cel inactiv, de aici rezultând că femeile se ocupă de activitățiile casnice. În cadrul populației inactive intră și persoanele întreținute de stat sau de alte persoane.

Tab. 3.1. Rata populației active și inactive la nivelul jud. Vâlcea, 2002

Sursă: Prelucrare date Recensământul Populației, 2002

Tab. 3.2. Rata populației active și inactive la nivelul jud. Vâlcea, 2011

Sursă: Prelucrare date Recensământul Populației, 2011

Din tabelul realizat (Tab.3.2.) reiese că la nivelul anului 2011, populația activă este mai numeroasă în mediul rural, totodată și inactivii, numărul celor care locuiesc în mediul rural fiind mai mare. Atât în mediul rural cât și în cel urban numărul populației inactive de sex feminine este mai mare. Femeile sunt mai inactive din cauza factorilor culturali, din cauza statutul femeii în societate, din cauza tradițiilor și religiei, cât și din cauza factorilor demografici, precum nupțialitatea, fertilitatea. Putem spune că județul Vâlcea momentan nu este de ajuns de dezvoltat, din punct de vedere economic și social, femeia în mediul rural încă fiind tratată inferior bărbatului, ea fiind nevoită să se ocupe de creșterea copiilor și gospodărie, ne exercitându-și dreptul de a muncii într-un loc special amenajat.

O altă cauză a ratei mari a persoanelor de sex feminin, în ceea ce privește inactivitatea, o reprezintă speranța de viață mai mare în rândul femeilor, 47.44% fiind pensionare în mediul rural și 46.70% în mediul urban, în comparație cu bărbații care au rata pensionării de 45.18%, respective 43.54%.

În perioada 1992-2002, populația activă a municipiului Râmnicu Vâlcea a cunoscut o scădere determinată, în principal, de scăderea populației, dar și de fenomenul migraționist. Populația activă înregistrată a municipiului a scăzut de la 58.785 locuitori, în anul 1992, la 47.248 locuitori în anul 2002, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 20%.

Din totalul populației înregistrate la nivel de municipiu, ponderea populației active a scăzut de la 50,28% în anul 1992 la 43.86% la recensământul din 2002.

Totodată a crescut numărul de persoane inactive (de la 49.72% în anul 1992 la 56.14% în anul 2002).

Din totalul populației active, potrivit Breviarului Statistic al Municipiului Râmnicu Vâlcea- 2011, circa 48,82% erau femei și 51,18% bărbați. Comparativ cu anul 1992, se constată o ușoară tendință de creștere a ponderii populației de sex feminin din totalul populație active (de la 48,21% la 48,82%) .

3.4.1. Indicele de dependență economică

Din graficul realizat (Fig. 3.6.) se observă că la nivelul județului Vâlcea situația dependenței economice este una defavorabilă, în anul 2002, 180% fiind dependenți de alt cineva din punct de vedere economic. În anul 2011 dependența economică a fost de 131%. Această situație este posibilă datorită populației îmbătrânite în cadrul județului Vâlcea.

Principala zonă a județului Vâlcea care are indicele de dependență sub 15% o reprezintă orașul Râmnicu Vâlcea, acesta rămânând principalul pol de atracție economică, datorită fabricilor și intreprinderilor din cadrul orașului.

Fig. 3.6. Indicele de dependență economică

Sursă: Prelucrare date Recensământul Populației, 2002, 2011

3.5. Structura populației în funcție de starea civilă

Tab.3.1. Structura populatiei in 2011

Sursă: Prelucrare date Recensământ Populației, 2011

Din tabelul realizat se observă că în ultimul an de recensământ structura populația în funcție de starea civilă se împarte în populație necăsătorită, căsătorită, văduvă, divorțată, și în populație care trăiește în uniune consensuală.

În ceea ce privește numărul necăsătoriților se observă că numărul este mai mare în cadrul populației de sex masculin (18153 persoane), iar populația feminină este mai numeroasă în cadrul căsătoriilor.

Populația care se încadrează în rândul văduvilor, este predominant feminină (4905 persoane), pentru că soții lor ori au fost prezenți în războaie, ori au prestat pe perioada vieții munci mai solicitante. Numărul de femei văduve este mai mare deoarece femeile au un stil de viață mai ușor.

Și în cadrul populației divorțate se observă că cel mai mare număr le revine tot femeilor, 3997 persoane, pe când bărbații divorțați sunt pe jumătate, 1945 persoane.

Persoanele care trăiesc în uniuni consensuale sunt egale de ambele sexe.

3.6. Structura populației în funcție de gradul de instrucție

Tab. 3.2. Structura populației în funcție de gradul de instrucție

Sursă: Prelucrare date Recensământul Populației, 2011

În cadrul orașului Râmnicu Vâlcea precum se observă și în tabelul realizat, populația stabilă de 10 și peste 10 ani, are o valoare de 88802 persoane, dintre care 41748 de sex masculin și 47054 de sex feminin. Și în cadrul acestui tabel se observă că populația feminină este mai numeroasă în comparație cu populația masculină (Tab.3.2.).

Din cele 88802 persoane stabile de 10 și peste 10 ani, 23825 au urmat studii superioare, 6236 studii postliceale, liceale 29392 persoane, profesionale 10247, gimnaziale 12091 persoane, primare 5507, iar fară școală sunt 1504 persoane.

Se observă că în cadrul studiilor superioare cei mai numeroși sunt bărbații, femeile având o instruire educațională mai mică.

3.6.1. Analfabetismul

În cadrul orașului Râmnicu Vâlcea putem spune cum rezultă și din grafic raportat la populația totală a anului 2011, că numărul persoanelor analfabele este unul redus, 352 persoane. Numărul femeilor analfabete este mai ridicat deoarece sunt încă etnii care consideră că locul femeii este în gospodărie și că aceasta nu trebuie să investească în cultură și dezvoltarea sa personală.

Fig. 3.8. Analfabetismul la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, 2011

Sursă: Prelucrare date Recensământ, 2011

4. Caracteristici economice ale municipiului Râmnicu-Vâlcea

4.1. Resursele naturale și valorificarea lor.

Județul Vâlcea este un județ cu resurse minerale, petrografice, nemetalifere, biologice, hidraulice, eoliene și peisagistice însemnate.

Dintre principalele resurse care se găsesc în acest județ, este sarea. Sarea este prezentă și pe teritoriul Râmnicului Vâlcea, cât și în comunele aparținătoare ale municipiului.

Sarea este cunoscută și intens exploatată din cele mai vechi timpuri. Unii istorici consideră că veche cetate Buridava s-a instalat pe zăcământul de sare de la Ocnița-Ocnele Mari, populația folosind resursele de sare pentru negoț.

În cadrul județului sarea este găsită și exploatată în cantități mari din localitățiile: Ocnele Mari, Govora, Pietrari, Slătioara, Stoenești.

Exploatarea sării a început în saline, iar din 1963 prin sonde sub formă de soluție necesară combinatului chimic din Râmnicu-Vâlcea. Ca orice activitate antropică exploatarea sării a adus atât beneficii cât și dezavantaje. Beneficiile aduse au constituit prosperitatea economică a localnicilor cât și necesarul de forță de muncă, dezavantajele aduse de dizolvarea sării și extracția soluției au fost crearea golurilor subterane, care au favorizat deplasări ale terenurilor și chiar prăbușiri.

Calcarul este una dintre rocile care se găsește și pe teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea. Rocile calcaroase au fost cunoscute și exploatate încă din vremuri străvechi.

Utilizarea lor a fost în cea mai mare parte sub formă de piatră de var, care prin ardere, a dus la obținerea varului necesar construcțiilor, igenizării locuințelor sau la combaterea dăunătorilor viticoli. După anul 1959 exploararea calcarului s-a făcut din muntele Arnota, fiind folosit ca materie primă la construirea Combinatului chimic Râmnicu-Vâlcea.

Dezavantajele exploatării rocilor calcaroase au fost formarea carierelor de dimensiuni mari, extinderea haldelor de nisip în albia pârâului Costești, în sectorul de chei barând curgerea apei, cât și emanațiile mari de praf, zgomot, și vibrațiile utilajelor de transport.

Cărbunele este exploatat în cadrul județului Vâlcea de peste 30 de ani, în minele de la Cucești-Cernișoara. Este prezent un cărbune din neogen, din categoria lignit, și este folosit pentru arderea în termocentrale. Cărbunele extras din județul Vâlcea este utilizat în cea mai mare parte la centrala electrică de la Râmnicu Vâlcea, fiind transportat pe calea ferată special amenajată pentru transportul acestuia.

Argila, nisipul, piatra. Nisipul și pietrișul se exploatează în balastiere amplasate pe malul râului Olt sau în albia unor pârâie precum Olănești, Govora. Aceste roci constituie rezerve de materiale de construcții. Argila se transformă în cărămidă și se extrage din cariere de dimensiuni mici.

Apele minerale. Județul Vâlcea posedă importante resurse de ape minerale. Cea mai mare parte a lor sunt ape minerale de zăcământ, clorurate, sulfuroase, iodurate etc. (A. Pricăjan, 1985). Aceste ape au efecte binefăcătoare asupra organismului uman, astfel că în perimetru surselor s-au dezvoltat stațiuni balneare cunoscute chiar și internațional. Stațiunile renumite pentru tratamentele curative ale apelor sunt: Olănești, Călimănești-Căciulata, Govora, Ocnele Mari. Stațiunea Băile Olănești are peste 35 de izvoare captate și folosite în cura internă. (V. Catrina, 1992)

Aur și metale prețioase. Încă din antichitate s-a remarcat prezența de pulberi de aur, precum și zircon, granați, în aluviunile Oltului.

Petrolul. Exploatarea petrolului a început în jurul anului 1940, primele foraje fiind făcute în perimetrul localității Băbeni, mai târziu extingându-se spre sudul și vestul județului.

Exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale s-a făcut influențând puternit mediul înconjurător. Multe sonde se aprindeau și ardeau uneori săptămâni întregi în perioada 1950-1960.

Și resursele vegetale sunt specifice județului Vâlcea și municipiului Râmnicu Vâlcea.

Pădurile. Județul Vâlcea are un bogat fond forestier, ce cuprinde 265.490 ha din care 110.980 ha pădure-proprietate publică a statului (date statistice Direcția silvică Vâlcea). Compoziția pădurilor este de 72% foioase și 28% rășinoase din care fag 32%, molid 23%, brad 2%, gorun 16%, alte specii 27%. Se mai valorifică: fructe de pădure, plante medicinale, ciuperci și răchită de cultură.

4.2. Activitățile agricole

Agricultura reprezintă ramura care se ocupă cu cultivarea pământului având ca obiect cultura plantelor și a animalelor, în obținerea unor produse alimentare sau materii prime.

Odată cu trecerea timpului se fac remarcate principalele întrebuințări ale terenurilor. În anul 1990 suprafața Râmnicului Vâlcea era de 8866 ha., până în anul 2014 suprafața ajungând la 8955ha. După modul de folosință suprafața fondului funciar al municipiului Râmnicu Vâlcea se împarte în suprafață: agricolă, arabilă, pășuni, fânețe, vii, livezi, terenuri ocupate cu ape, terenuri ocupate cu construcții, căi de comunicații și căi ferate, terenuri neproductive.

Încă din anul 1990 se poate observa că cea mai mare suprafață îi revine terenurilor agricole, în anul 1990 având un total de 4263 ha., reprezentând aproape jumătate din suprafața totală a municipiului. Chiar dacă suprafața terenurilor agricole a scăzut din anul 1990 până în anul 2014 la 3399 ha., putem afirma că orașul Râmnicu Vâlcea are și rol agricol, acest lucru putând fi observat din distribuția suprafeței, care a rămas aproape constantă. Activitatea agricolă ajută la menținerea economiei orașului împreună cu industria. (Tab. 4.1.)

Apreciabil este că pe aceste suprafețe să fie configurată o producție agricolă care să mulțumescă nevoile populației orașului cu legume și fructe proaspete sau conservate, și să permită dezvoltarea unui puternic sector zootehnic pentru acoperirea nevoilor de carne, lapte și ouă.

Principalele produse cultivate în Râmnicu Vâlcea sunt: grâu și secară, porumb, cartofi, legume.

Odată cu trecerea timpului și cu modernizarea orașului suprafața agricolă s-a micșorat astfel dacă grâul și secara ocupau în anul 1990- 290 ha., în anul 2003 suprafața s-a redus la jumătate ajungând la 143 ha. Reducerea suprafeței de cultură s-a observat și în cazul cartofului, care de la 86 ha. în 1990, a ajuns la 60 ha. în 2003. (Tab.4.2.)

Culturile care s-au extins au fost porumbul și legumele, acest lucru fiind posibil datorită climatului prielnic, și firmelor de conserve alimentare deschise în ultima perioadă în oraș.

Tabel 4.1. Suprafața fondului funciar după modul de folosință, la nivelul orașului Râmnicu Vâlcea

Sursă: Prelucrare date Tempo, INSSE

Tabel 4.2 Suprafața cultivată cu principalele culturi din Râmnicu Vâlcea (ha)

Sursă: prelucrare date INSSE

Raportat la suprafața cultivată, cantitatea de grâu și secară a scăzut de la 936 t. în 1990 la 268t. în 2003. (Tab.4.3.)

Dezvoltarea și modernizarea agriculturii este o îndatorire pentru garanția siguranței alimentare a populației oricărei localități. Prin fondul funciar de care dispune, municipiul Râmnicu Vâlcea poate să-și garanteze o parte din produse, inclusiv anumite cantități pentru export.

Tabel 4.3. Producția agricolă vegetală la principalele culturi în Râmnicu Vâlcea

Sursă: prelucrare date INSSE

Județul Vâlcea este cunoscut și datorită cantității mari de struguri, acest lucru fiind posibil datorită climatului prielnic, și solurilor fertile.

Ca și în restul regiunilor din județ și Râmnicu Vâlcea este un important producător de struguri. În anul 1990 cantitatea de struguri produsă era de 1446 tone, acest lucru datorându-se influențelor trecute ale comunismului care au favorizat industrializarea și agricultura. (fig. 4.1.)

În intervalul timp 1990-1993 au fost prezente oscilații în ceea ce privește producția viticolă. După anul 1993, s-au înregistrat scăderi bruște de producție, acest fenomen fiind posibil din cauza reducerii suprafeței cultivate cu vii de la 25 în 1990, la 8 ha. în 2003 (Tab. 4.1.).

Fig. 4.1.Producția de struguri în cadrul Râmnicului Vâlcea 1990-2003

Sursă: prelucrare date Tempo, INSSE.

În relansarea zootehniei din Municipiul Râmnicu Vâlcea se impune o analiză obiectivă a cauzelor care au generat scăderea dramatică a efectivelor de animale în ultima perioadă și, prin măsuri locale și cu sprijin guvernamental, acest sector să fie revigorat.

Încă din 1990 până în 2003, se observă ca cel mai mare număr de animale îl reprezintă păsările. Unul dintre motivele producerii acestei situații este modul mai ușor de îngrijire și adăpostire ale acestora, având ca și întrebuințare producerea de ouă și carne.(Fig.4.2)

A doua categorie de animale care trăiesc pe teritoriul Râmnicului Vâlcea este ceea a porcinelor. Porcinele sunt crescute pentru carne.

A treia categorie de animale crescute în Râmnicu Vâlcea o reprezintă ovinele acestea fiind in număr mare deoarece reprezintă o activitate tradițională a zonei, cât și pentru lână, carne și lapte.

Fig. 4.2. Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale din Râmnicu Vâlcea

Sursă: prelucrare date Tempo, INSSE

Fig. 4.3. Producția agricolă animală pe Municipiul Râmnicu Vâlcea 1990-2003

Sursă: prelucrare date Tempo INSSE

4.3. Industria

Municipiul Râmnicu Vâlcea a cunoscut o puternică dezvoltare economică în ultima perioadă, devenind un puternic centru al țării. Procentul de creștere a economiei și producției este datorat marilor combinate și interprinderi, devenind un însemnat oraș al chimiei și al producerii energiei electrice, ramurei industriale, construcțiilor de mașini, industriei forestiere, industriei ușoare și industriei alimentare.

Industria regională este reprezentată, în special, de următoarele sectoare: industria extractivă, industria prelucrătoare și industria de energie electrică, termică, gaze și apă.

În anul 2007, industria extractivă oferea locuri de muncă pentru 12,24% din populația ocupată în industria regiunii (comparativ cu 4,35% la nivel național). Pe măsura diminuării activității economice în acest sector, industria extractivă a pierdut locuri de muncă, reducându-se de la 21% cât era în anul 1995 .

Fig. 4.4. Populația ocupată în principalele subsectoare ale industriei, anul 2007

Ramura industrială reprezentativă pentru economia vâlceană este chimia, prin intermediul căreia se asigura valorificarea superioară a resurse de sare și calcar de pe teritoriul județului. Chimia ramură aproape inexistentă în trecut, a preluat primul loc în economia municipiului, datorită resurselor naturale existente.

Industria chimică vâlceană asigură peste 50 de produse, ca: sodă calcinată, sodă caustică, silicat de sodiu, site molecular.

Printre principalele producatoare ale orașului se numără Combinatul sodic Govora, care este amplasat pe platforma industrială din sudul municipiului, datând din anul 1954, începând să producă în 1959, cu fabricile de sodă calcinată, iar în 1960, cu cea de sodă caustică. Combinatul de produse sodice Govora a realizat încă din primul an aproape de trei ori mai multă sodă decât s-a realizat la nivel economic național.

În anul 2014 compania a suferit o mare pierdere economică, astfel încât era aproape de faliment. Planul de restructurare adoptat rapid și pus în aplicare în mod consecvent, bazat pe trei priorități cheie: inversarea tendinței negative a rezultatelor financiare, restructurarea cheltuielilor și cea organizatorică, precum și investiții în noi puteri de producție au scos compania dintr-o criză profundă. După aceste măsuri grupul și-a recăpătat profitabilitatea. În prezent combinatul sodic Govora poartă denumirea de CIECH S.A. Numărul de angajați în 2012 era de 890, în 1999 fiind de 2000 de persoane, scăderea numărului populației este cauză a disponibilităților din perioada de criză a companiei, cât și din cauza reducerii producției, concurența la nivel european crescând.

Tabel 4.4.Cifra de afaceri a Combinatului Sodic Govora

Sursă: Date Combinatul Sodic Govora

O altă interprindere importantă a orșului Râmnicu Vâlcea este Combinatul chimic Oltchim.

Combinatul este amplasat într-o zonă limitrofă a orașului, bogată în resurse de: sare, petrol, cărbune, calcar și apă.

OLTCHIM este un important  producator în industria chimică din Europa Centrală și de Est.

De-a lungul timpului, OLTCHIM a demonstrat flexibilitate și abilitate pe linie tehnologică, susținute de peste 45 ani de cercetare și inovare, pentru a oferi produse competitive.

Tabel 4.5. Cifra de afaceri a Combinatului chimic OLTCHIM.

Sursă: Bază de date Combinatul chimic OLTCHIM

Numărul de persoane care lucrau aici era de 3799 în 2009.

O altă ramură industrială importantă a orașului o reprezintă industria alimentară.

Industria alimentară este recunoscută în principal prin fabrica de conserve de la Râureni. Râureni este unul dintre cele mai cunoscute branduri românești, fabrica având o tradiție de mai mult de 40 de ani în producerea conservelor de legume-fructe și a sucurilor naturale.

Deține 4 linii moderne de procesare, cu o capacitate maximă de aprox. 15.000 de tone pe an. Valoarea actuală a producției de conserve din legume și fructe a atins nivelul de 10 mil. unități pe an, aproape jumătate din capacitatea maximă de procesare, iar valoarea estimată a vânzărilor este de 7,2 mil. euro pentru anul 2011.

Exporturile fabricii Râureni au o cota de 10% din întreaga producție și se îndreaptă către țări precum Germania, Austria, Italia, Spania, Anglia, Canada.

Industria de morărit și panificație este reprezentată de unități noi, cu capital privat precum S.C Velpitar S.A. și S.C. Boromir Ind S.R.L.

Grupul Vel Pitar este liderul pieței românești a produselor de panificație și morărit, deținând 13 centre de producție în 11 județe din țară și în București și o rețea însemnată de magazine în marile orașe din România.

Industria constructoare de mașini este reprezentată de unități economice care produc echipamente pentru industria petrochimică, producătoare de autovehicule și elemente hidraulice, atât pentru piața internă, cât și pentru cea externă. Cele mai importante companii din municipiul Râmnicu Vâlcea care opererează pe piața costrucțiilor de mașini sunt: S.C. Vilmar S.A și S.C. Hervil S.A și S.C Protectchim S.A.

Industria de prelucrare a lemnului s-a dezvoltat în mod deosebit, având în vedere materia primă existentă la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, ce dispunea de o suprafață însemnată ocupată cu păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră – 3254 ha, în anul 2013. În totalul teritoriului administrativ al municipiului, suprafața ocupată de păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră deține o pondere de 36,34%.

Industria ușoară este bine reprezentată prin fabrici producătoare de încălțăminte și îmbrăcăminte din piele și înlocuitori, textile și materiale nețesute etc.

4.4. Infrastructura

Pentru o infrastructură adecvată a orașului Râmnicu Vâlcea se impune analiza următoarelor subramuri ale valorificării economice: infrastructura de transport și infrastructura tehnico-edilitară (alimentarea cu apă, producerea și distribuția energiei termice, alimentarea cu gaze naturale, epurarea și canalizarea apei uzate, telecomunicații, producerea și distribuirea energiei electrice, iluminatul public, spațiile verzi).

În analiza infrastructurii edilitare a municipiului Râmnicu Vâlcea, s-au avut în vedere o serie de indicatori statistici, ca determinanți ai gradului de confort oferit de municipiu, analizați în cadrul acestui subcapitol.

Alimentarea cu apă face parte din serviciile de gospodărire comunală oferite populației. Aceste servicii asigură necesarul de apă pentru satisfacerea fiecarei categori de consumatori. Numărul de apartamente racordate la rețeaua de apă în 2014 era de 26700, iar numărul de locuințe individuale era de 2855.

Sistemul de alimentare cu apă al Râmnicu Vâlcea este asigurat de S.C. APAVIL S.A. Vâlcea și este racordat la patru captări active, două captări din surse de suprafață – lacul Brădișor și râul Cheia – și doua captări din surse subterane – sursele Vlădești și Bistrița.

Capacitatea sistemului de alimentare este de 4890mc/oră.

În ceea ce privește lungimea distribuției de apă potabilă, putem spune că trendul de modernizare și racodare este unul ascendant atât la nivelul județului cât și a orașului. În anul 2002 lungimea distribuției apei în Râmnicu Vâlcea era de 177.4 km, iar în anul 2015 ajungând la 409 km (Fig.4.5.). Acest lucru este unul favorabil pentru dezvoltarea orașului, îmbunătățind condițiile și stilul de viață.

Fig. 4.5. Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabilă

Sursă: Prelucrare date Tempo, INSSE

Epurarea apelor uzate

Stația de epurare a apelor uzate, se află în administrarea S.C. APAVIL S.A. Vâlcea, amplasată la 4 km în aval de Râmnicu Vâlcea.

Rețeaua de canalizare cuprinde 90% din suprafața orașului, astfel că 100% din apartamente sunt racordate la canalizare și 75% din locuințele individuale.

Din graficul realizat reiese că în perioada 2002-2016, lungimea totală a conductelor de canalizare este aproape constantă atât la nivelul județului, cât și a Râmnicului. În cadrul municipiului Râmnicu Vâlcea, în anul 2002 erau 143,7 km, iar în anul 2016, 157,4 km, o diferență aproape nesemnificativă (Fig.4.6.).

Fig. 4.6. Lungimea totală a conductelor de canalizare

Sursă: Prelucrare date Tempo, INSSE

Energia termică

Aproximativ tot orașul beneficiază de conducte de distribuire a rețelei de gaze fiind realizat un sistem de alimentare ramificat. Prin sistemul de distribuție sunt alimentați consumatorii de locuințe individuale, locuințe colective, consumatorii industriali.

Insuficiența rețelei este specifică cartierelor mărginașe, unde relieful este în pantă, iar ocuparea terenului este redusă. Numărul persoanelor ce beneficiază de alimentarea cu căldura din sistemul centralizat este de 56.330 persoane, în 29.791 apartamente în locuințe colective și 111 locuințe individuale.

Principalul consumator de energie termică a județului Vâlcea este reprezentat de Râmnicu Vâlcea. În intervalul 2002-2016 energia termică a scăzut, cum reiese din grafic (Fig.4.7.)

Fig. 4.7.Energia termică distribuită

Sursă: Prelucrare date Tempo, INSSE

Alimentare cu energie electrică, se face prin intermediul termocentralei CET Govora și prin intermediul hidrocentralelor.

Sistemul de distribuție furnizează energie prin cei 7665 km de linii electrice subterane și prin cei 43127 km de linii electrice supraterene.

Alimentarea consumatorilor cât și iluminatul public se realizează prin intermediul rețelei de joasă tensiune din municipiu, rețea poziționată pe stâlpi din beton.

Iluminatul public stradal se realizează pe toate arterele municipiului, din care, pe artera Calea lui Traian, iluminatul public se realizează cu lămpi economice de tip LED.

Infrastructura de transport

Municipiul Râmnicu Vâlcea este situat pe direcția coridorului paneuropean 4, corridor care facilitează accesul în țară prin punctul vamal feroviar Curtici, și prin punctul rutier Nădlac. Coridorul paneuropean se desfășoară pe traseul Arad-Deva-Sebeș-Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Pitești-București-Constanța. Datorită situării pe direcția coridorului, Râmnicu Vâlcea are deschidere pe plan național și internațional.

Râmnicu Vâlcea este nod de întâlnire a trei drumuri naționale: DN7, DN64, DN67- cu drumul European E81. Cu ajutorul infrastructurii naționale de drumuri județene, Râmnicul comunică cu celelalte localități din cadrul județului. O infrastructură de transport eficientă, conectată la rețeaua europeană de transport contribuie la creșterea competitivității economice, facilitează integrarea în economia europeană și permite dezvoltarea de noi activități pe piața internă. Conform graficului străzile orășenești din cadrul municipiului însumează 215 km în 2016, din care cele modernizate sunt în număr de 155 km.

Fig.4.8. Lungimea străzilor orășenești

Sursă: Prelucrare date Tempo, INSSE

Transportul public local se află în subordinea S.C. ETA S.A., societate aparținând Primăriei Râmnicu Vâlcea. Din graficul realizat reiese că în perioada 2002-2017 numărul vehiculelor înregistrate pentru transportul public în interiorul municipiului a scăzut de la 158, la 48 autovehicule.

Această situație a fost înregistrată datorită retragerii din circulație a autobuzelor vechi, și înlocuirea lor cu unele noi și mai încăpătoare.

Fig. 4.9. Vehicule pentru transportul public în Râmnicu Vâlcea

Sursă: Prelucrare date Tempo, INSSE

În ceea ce privește transportul feroviar, putem spune că Râmnicul Vâlcea nu este un puternic nod feroviar. Prin Râmnic trece linia de cale ferată 201 Piatra Olt-Râmnicu Vâlcea-Sibiu.

4.5. Potențialul turistic

În cadrul acestui subcapitol am analizat datele și informațiile edificatoare cu privire la dezvoltarea turismului. Am analizat infrastructura turistică, evoluția numărului de sosiri și înnoptări în structurile de primire turistică, tot în cadrul acestui subcapitol am identificat și prezentat principalele obiective turistice ale muncipiului.

La nivelul Râmnicului Vâlcea un sector economic cu potențial semnificativ îl reprezintă turismul. Pentru dezvoltarea socio-economică a orașului se impune valorificare resurselor naturale, culturale și antropice de la nivel local și județean.

Cele mai vizitate locuri ale Râmnicului sunt: zona centrală, spațiile de agrement și zona de promenadă.

Structurile de primire turistică reprezintă spațiile amenajate care oferă servicii de cazare. În categoria structurilor turistice se încadrează hotelurile, vilele, motelurile, cabanele, pensiunile turistice.

Fig. 4.10 Structura de primire turistică

Sursă: Prelucrare date Tempo, INSSE

Comparativ cu anul 1992, numărul spațiilor de cazare, atât la nivel județean, cât și la nivel de municipiu a înregistrat o creștere semnificativă. Acest lucru fiind realizat datorită investirii în turism, precum și numărului de turiști care hotărăsc să viziteze orașul și zonele înconjurătoare.

Fig. 4.11 Structurile de primire turistică la nivelul Râmnicului Vâlcea, 2017

Sursă: Prelucrare date Tempo, INSSE

Din totalul structurilor de primire turistică din anul 2017 în municipiul Râmnicu Vâlcea, cele mai multe unități făceau parte din categoria pensiuni turistice (17) și hoteluri (8). Alte tipuri de structuri de cazare, la nivelul aceluiași an erau: vile turistice (1), popasuri turistice (1), hosteluri (1) și tabere de elevi și preșcolari (1).

În cadrul Râmnicului Vâlcea există și doua hoteluri de 4 stele: Grand Hotel Sofianu și Hotel Simfonia.

Hotelul Sofianu este unic în România fiind singurul hotel cu o colecție de peste 1000 de opere de artă, sculpturi și picturi.

Capacitatea de cazare reprezintă numărul de locuri de cazare disponibile.

Analizând evoluția în perioada 1990–2017 la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, se constată că toate structurile turistice și-au mărit capacitatea de cazare.

Fig. 4.12 Locuri de cazare în unitățile de primiri turistice, 1990-2017

Sursă: Sursă: Prelucrare date Tempo, INSSE

În perioada 1990-2002, hotelurile au fost într-o continuă creștere a capacității de cazare de la 380 la 552 locuri, după această perioadă s-a înregistrat o perioadă descendentă în ceea ce privește capacitatea de cazare în regim hotelier.

Încă de la înființarea în cadrul orașului Râmnicu Vâlcea a pensiunilor turistice, acestea au avut un parcurs ascendent, fiind într-o continua mărire a capacității turistice.

Aportul sectorului turismului la economia totală este mult inferior potențialului de care dispune zona Râmnicu Vâlcea. Se impune necesitatea îmbunătățirii serviciilor oferite, prin diversificarea opțiunilor de petrecere a timpului liber pentru turiști și reorganizarea strategiei de promovare a potențialului turistic de care dispune municipiul.

Sosiri în structurile de primiri.

Fig. 4.13.Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică.

Sursă: Prelucrare date Tempo, INSSE

Conform graficului în perioada 2002-2011 la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea se observă tendința de scădere a turiștilor, și de creștere în perioada 2016-2017. Principala cauză a scăderii numărului turiștilor poate fi pusă pe seama efectelor crizei economice, diminuarea veniturilor și tendința de reprioritizare a cheltuielilor.

În anul 2016, cele mai multe sosiri turistice s-au înregistrat în hoteluri, de unde rezultă că cele mai căutate tipuri de unități de cazare în municipiul Râmnicu Vâlcea sunt hotelurile, cu o pondere de 83% din total, urmate de pensiunile turistice. Se poate concluziona că piața hotelieră prezintă un potențial de dezvoltare, deoarece este categoria de cazare preferată de turiști.

Înnoptări în structurile de cazare.

În perioada 2001-2017 Râmnicul a cunoscut o perioada oscilantă în ceea ce privește numărul înnoptărilor.

Analizând datele statistice se poate spune că turismul din acest oraș este unul de tranzit. Valoarea maximă a înnoptărilor s-a întâlnit în anul 2008, 123996.

În comparație cu numărul turiștilor la nivel județean, Râmnicu Vâlcea este slab dezvoltat din punct de vedere turistic.

Fig. 4.14. Înnoptări în structurile de cazare din Râmnicu Vâlcea

Sursă: Prelucrare date Tempo, INSSE

Principalele obiective turistice ale orașului sunt:

Parcul Mircea cel Bătrân.

Parcul este situat în imediata apropiere a centrului orașului. Se spune că pe locul unde este amplasat se află relicvele cetății domnești a lui Mircea cel Bătrân, fiind înconjurat cu un zid din piatră. La intrarea în parc se află statuia lui Mircea, iar în interior statuia poetului George Țărnea.

Fig.4.15 Zidul fostei cetăți domnești. Fig. 4.16. Parcul Mircea cel Bătrân

Fig. 4.17. Statuia poetului George Țârnea

Episcopia Râmnicului

Episcopia Râmnicului a fost a doua episcopie a Țării Românești, succesoare a Mitropoliei Severinului. În timpul războiului turco-austriac din anul 1737, clădirile Episcopiei și biserica ridicată au fost arse complet și reclădite mai târziu, în anul 1749, dar din nou distruse de foc în anul 1847. Picturile în ulei, în stilul Renașterii aparțin artistului Gheorghe Tătărescu.

Fig. 4.18. Episcopia Râmnicului Fig.4.19. Episcopia Râmnicului

Teatrul Anton Pann

Teatrul Anton Pann este un alt obiectiv turistic important, turiștii putând să se recreeze la manifestările de tip cultural ce se realizează în acest loc.

Fig. 4.20 Teatrul Anton Pann

Casa memorială Anton Pann

Fig. 4.21. Casa memorială Anton Pann Fig. 4.22. Bustul lui Anton Pann

Dealul Capela

Dealul Capela oferă priveliște de ansamblu asupra întregului oraș, pe traseul până la punctul de panoramă, sunt asamblate băncuțe cu scop de popas sau pentru recreere. Dealul oferă un refugiu, un mod de a evada din inima orașului.

Fig. 4.22. Priveliște de pe Dealul Capela

La poalele dealului se află monumental Independenței, în imediata apropiere a judecătoriei.

Fig. 4.23 Monumentul Independenței

Fig. 4.24. Arhitectura specială a tribunalului

Muzeul de Artă Casa Simian.

Casa beneficiază de o structură arhitectonică specifică, însumând două tipuri de spații, unul punând în valoare expresivitatea casei vechi a familiei Simian, construită în 1940, de arhitecții Gheorghe Simotta (1891 – 1979) si Nicolae Lupu, ambii de orientare neoromânească și un altul neutru, funcțional pentru necesitățile unei galerii de artă, construit odată cu transformarea locuinței în muzeu.

Muzeul deține lucrări de Gh.Petrașcu, N.Tonitza. Th.Pallady, C.Michailescu.

Fig.4.25. Muzeul de Artă

Biblioteca Antim Ivireanu este și biblioteca județeană a județului Vâlcea. Biblioteca deține peste 400.000 de volume de carte. Arhitectura bibliotecii este una modernă, activând în această locație din anul 2004.

Fig.4.26.Biblioteca Antim Ivireanu

Parcul Zăvoi este unul dintre cele mai vechi parcuri din țară. În interiorul parcului se găsește monumentul domnitorului Barbu Știrbei, Fântâna lui Turbatu unde s-a intonat pentru prima oară imnul ,, Deșteaptă-te române!”, lacul Zăvoi, Teatrul Ariel, și loc de joacă amenajat pentru copii.

Fig.4.27.Poarta de acces în Parcul Zăvoi Fig.4.28.Monumentul domnitorului Barbu

Știrbei

Fig. 4.28. Fântâna lui Turbatu Fig.4.29. Lacul Zăvoi

Promenada situată în zona central, este un loc de relaxare și de petrecere a timpului liber, în unele zile organizându-se și spectacole și evenimeste sociale și cultural.

Fig. 4.30. Promenada

Concluzii

Municipiul Râmnicu Vâlcea dispune de avantajul unei localizări geografice preferențiale care poate permite dezvoltarea economică atât pentru sectorul industrial, cât și pentru sectorul serviciilor (în special turismul).

În concluzie pot afirma că orașul Râmnicu Vâlcea se confruntă cu o scădere a natalității, însă în momentul actual rata sporului natural la nivelul orașului este în continuare una pozitivă.

Râmnicu Vâlcea se confruntă cu îmbătrânirea demografică, populația tânără alegând să emigreze în regiunile mai bine dezvoltate.

Bilanțul total al populației este unul pozitiv, sporul natural fiind mai crescut cu sporul migratoriu.

Suprafața orașului a cunoascut o creștere semnificativă a suprafeței în ultima perioadă, acest lucru reprezentând o dezvoltare socială și economică, densitatea populației fiind una destul de crescută, 1203 loc/km2, apărând noi cartiere în cadrul orașului.

În cadrul orașului Râmnicu Vâlcea se observă o creștere a populației feminine, populația feminină fiind mai crescută decât cea masculină, principalul motiv fiind speranța mai mare de viață a femeilor.

În ceea ce privește rata de activitate a populației în cadrul orașului Râmnicu Vâlcea, pot afirma că în cadrul județului Vâlcea, municipiul reprezintă principalul pol de atracție a forței de muncă. De asemenea, municipiul polarizează peste jumătate din forța de muncă existentă la nivel județean, mediul său economic reprezentând astfel un punct vital pentru întreg județul.

La nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea, majoritatea societăților comerciale existente sunt întreprinderi mici și mijlocii, ce prezintă un grad ridicat de flexibilitate și adaptabilitate la cerințele pieței, contribuind într-o mare măsură la formarea PIB-ului. De asemenea, IMM-urile crează un număr semnificativ de locuri de muncă, cu impact direct asupra dezvoltării socio-economice a municipiului și implicit a județului, având în vedere ponderea acestora la nivelul județului.

Din punct de vedere al infrastructurii edilitare, aceasta are un grad bun de dezvoltare și acoperire la nivelul municipiului, însă mai sunt necesare investiții pentru modernizarea și extinderea infrastructurii rutiere și a serviciilor tehnico-edilitare în zonele limitrofe ale municipiului.

Turismul a reprezentat și reprezintă un punct de reper pentru economia municipiului și a județului Vâlcea, însă sunt necesare investiții pentru creșterea gradului de atractivitate al municipiului în raport cu obiectivele aflate în proximitatea sa sau promovarea integrată a potențialelor circuite turistice, precum și creșterea vizibilității turistice a municipiului pentru turiști, atât la nivel național, cât și internațional.

Bibliografie

Materiale tipărite:

Berciu, D. (1981), Buridava Dacică, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București

Bugă, D. (2005), Orașele dintre Carpați și Dunăre în secolele XIX și XX, Editura SemnE, București

Bodea, Cornelia (1996), Atlas istorico-geografic, Editura Academiei Române, București

Ciobotea, D., Avram,C. (2009), Dicționarul istoric al localităților din județul Vâlcea, Editura Sitech, București,

Conea I. (11/1935), Profile toponimice prin Carpații Meridionali, în Probleme geografice

Costea, M. (1983), Drumuri pe Olt, Editura Eminescu, București

Cucu, V, (1970), Orașele României, Editura Științifică, București

Mateescu C-tin. (1979), Memoria Râmnicului, Editura Sport-Turism, București

Pricăjan, A. (1985), Substanțele minerale terapeutice din România, Editura Științifică și Enciclopedică, București

Rădoi, A., Stoica, N.D. (1959), Valea Oltului, Editura Colecția societății pentru răspândirea științei și culturii, București

Stoicescu, N. (1970), Bibliografia localităților și monumentelor feudale din România, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova

Tamaș, C. (1994), Istoria municipiului Râmnicu Vâlcea, Editura Antim Ivireanu, Râmnicu Vâlcea

Vert, C-tin. (1995), Analiza geodemografică-Manual practic, Editura Mirton, Timișoara

Vert, C-tin. (2001), Geografia populației: teorie și metodologie, Editura Mirton, Timișoara

Surse electronice

Dinu Ghe., (2016), Planul de mobilitate urbană durabilă al municipiului Râmnicu Vâlcea, București

http://www.primariavl.ro/documente/Dezvoltare%20Urbana/Studii%20de%20Specialitate/In%20Dezbatere/PLANUL%20DE%20MOBILITATE%20URBANA%20DURABILA%20AL%20MUN%20RM%20VALCEA/PMUD%20Rm%20Valcea_2.pdf

Strategia de dezvoltare a municipiului Râmnicu Vâlcea 2014-2020, (2014)

http://www.primariavl.ro/dezbateripublice/item/download/3617_8cd80f8caf965908c0690951a73df12d

ACZ Consulting, (2017), Strategia de dezvoltare a municipiului Râmnicu Vâlcea 2014-2020, Craiova

http://www.primariavl.ro/dezbateripublice/item/download/9119_ad33f73fec6065662eae92643c975148

Institutul național de statistică:

http://statistici.insse.ro/shop/

Istorie locală:

http://istorielocala.ro/index.php?option=com_k2&view=item&id=643:istoria-ora%C8%99ului-r%C3%A2mnicu-v%C3%A2lcea&Itemid=203

http://istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1290-r%C3%A2mnicu-v%C3%A2lcea-pitoresc.html

http://istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1289-r%C3%A2mnicu-v%C3%A2lcea-protec%C5%A3ia-naturii.html

http://istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/1281-r%C3%A2mnicu-v%C3%A2lcea-a%C5%9Fezarea-geografic%C4%83-delimitarea-teritoriului-%C5%9Fi-vecinii.html

Harta cartierelor din municipiu:

http://dascalu-gabriel-cartografie.blogspot.com/2017/02/harta-cartierelor-din-municipiul.html

Monografia orașului Râmnicu Vâlcea:

https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/geografie/monografia-orasului-ramnicu-valcea-315919.html

Rețeaua de localități după rang:

http://sdtr.ro/upload/STUDII/15.%20Raport_Reteaua%20de%20localitati%20dupa%20rang%20si%20importanta.pdf

Direcția Silvică Vâlcea

http://valcea.rosilva.ro/

Combinatul sodic Govora

https://ciechgroup.com/ro/

Combinatul Chimic Oltchim

http://www.oltchim.ro/index.php?name=relatia-cu-investitorii/informatii-financiare