Lucrare DE licență [302766]

LUCRARE DE LICENȚĂ

Valorificarea turistică a elementului tradițional.

Studiu de caz: Maramureș

Candidat: [anonimizat]-[anonimizat]. Dr. [anonimizat] 2019

[anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat].

[anonimizat], vizitează orașe cunoscute dar și sate aproape uitate. Maramureșul este o regiune cu o [anonimizat] o [anonimizat], de aceea am ales să dezbat această temă pentru a fi încă o lucrare aprofundată pe acest domeniu.

[anonimizat], cât și formele de turism practicate și elementele de importanță majoră în jurul cărora se practică și progresează turismul în această regiune. În cadrul lucrării voi vorbi despre starea actuală a județului, [anonimizat]. [anonimizat] o sursă inepuizabilă și motivul pentru care turismul sporește în acest moment în arealul analizat.

[anonimizat], [anonimizat], turiștii fiind atrași de ideea de a [anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat], pentru dezvoltarea unui turism durabil.

[anonimizat], în prezent fiind o sursă importantă de atragere a turiștilor, iar fluxurile străinilor se arată tot mai accentuate în cadrul statisticelor.

[anonimizat], [anonimizat], mai ales în cazul turismului rural. [anonimizat] o [anonimizat], la circulația turistică și niște hărți care să mă ajute în exemplificare unor componente ce șin de cadrul natural și antropic care generează fluxuri turistice prin atractivitatea și gradul de frecventare al acestora. În urma analizei potențialului turistic și a [anonimizat].

În Maramureș există posibilitatea practicării unor multitudini de forme de turism, motiv pentru care fluxurile turistice sunt într-o creștere atât de amplă și accelerată. Cadrul natural și caracterul montan al zonei facilitează practicare turismului sportiv, montan și de aventură, de aici și multitudinea de pârtii de ski care se bucură anual de un număr considerabil de pasionați ai sporturilor albe. Totodată această regiune cu lanțurile sale muntoase și caracterul geografic al acesteia, permite practicare turismului științific și de cercetare, ca dovadă fiind și numărul major de excursii și practici studențești care își manifestă activitatea pe aceste meleaguri.

Turismul religios este la el acasă, Maramureșul fiind tărâmul cu peste 100 de biserici de lemn, cu o multitudine de mănăstiri și evenimente cu tentă religiosă care își dezvoltă activitatea și atrag pelerini din toate colțurile lumii.

Maramureșul este recunoscut și îndrăgit prin prisma tradițiilor locale, dar și datorită bucătăriei specifice, a preparatelor tradiționale foarte delicioase și a modului în care aceastea sunt realizate, de cele mai multe ori cu produse bio, crescute și dobândite de săteni prin muncă.

Turiștii sunt atrași de Maramureș deoarece aici pot experimenta muncile câmpului, pot învăța tehnica meșteșugăritului, pot practica și realiza cu propriile lor mâini obiecte tradiționale din ceramică, lemn și țesături, care mai apoi vor deveni suvenirurile de suflet ale acestora, fiind deosebite prin faptul că au putut contribui direct la realizarea și dobândirea acestora.

Metodologia cercetării

În vederea realizării lucrării de licență am apelat la o serie de cărți, lucrări științifice și documentare cu privire la acest domeniu, le-am analizat și am tras propriile mele concluzii, în final constituind o dezbatere amplă pe această temă.

Pentru unele capitole am avut nevoie de o serie de date statistice care mi-au fost de ajutor în realizarea unor grafice care prezintă evoluția unităților de cazare, fluxurile de turiști și proveniența acestora, date pe care le-am preluat de pe INSSE TEMPO.

În cadrul lucrării am apelat la cunoștințele dobândite de-a lungul anilor de facultate în domeniul realizării unor hărți explicite. Am creat niște hărți cu caracter diferit, care mi-au servit în cadrul mai multor capitole din lucrarea mea, acestea fiind dobândite cu ajutorul programul Philcarto și ulterior personalizate în Adobe Illustrator. Datele folosite pentru realizarea acestora au fost în mare parte preluate de pe INSSE, însă unele au fost furnizate din mediul online fiind ulterior reinterpretate de mine.

Am utilizat în primă fază metoda cercetării și informării, urmând să-mi scriu lucrarea bazată pe propriile mele informații și concluzii. Partea scrisă a acestei lucrări îmi aparține, fiind gândită de mine în urma informațiile dobândite în acest domeniu și mai ales bazată pe această temă din cadrul regiunii studiate. Partea practică este reprezentată de graficelor și hărților grafice, care exprimă relevanța subiectului tratat. Analiza descriptivă este importanță, însă pentru cititor prezența unei corelații grafice și cartografice, ușurează înțelegerea subiectului tratat, astefl informațiil sunt transmise mult mai ușor și explicit către acesta.

În cadrul lucrării am analizat atât mediul urban al județului Maramureș, cât și mediul rural care se dezvoltă continuu, însă nu-și pierde autenticitatea. În urma cercetărilor am înțeles că turiștii sunt atrași mai mult de cadrul tradițional al regiunii.

Pentru mine o destinație turistică trebuie să fie specială prin simplitatea ei, să-mi ofere posibilitatea de a mă expune și transpune, de a mă simți parte a locului și de a nu fi doar un turist în plus care a trecut pe acolo. Din acest motiv am ales să dezbat această temă, deoarece cred că în zilele de azi turiștii sunt mult mai atrași de partea practică și interactivă din cadrul unei călătorii decât de caracterul informativ al acesteia.

Rezumat

– Problematică: Am ales să dezbat în cadrul licenței mele ideea caracterului tradițional al Maramureșului, de aici venind și titlul ” Valorificare Turistică a elementului tradițional. Studiu de caz: Maramureș.” Mi-am dorit să analizez acest subiect în partea nordică a României, în Maramureș deoarece este un loc care pe mine mă atrage tocmai datorită culturii și tradițiilor specifice. Am pornit de la ideea că turismul nu înseamnă doar să călătorești într-un oraș, să vizitezi un muzeu și la final să fi dobândit două fraze esențiale din discursul informativ al ghidului local. Turismul este mai mult de atât, este o stare de spirtit, de aceea trebuie să implice activ turistul în cauză, să-l poarte pe meleaguri necunoscute, să-l propună spre aventură și să stârnească în acesta dorința de a dori mai mult. Din punctul meu de vedere turismul trebuie să lucreze și cu sufletele oamenilor, nu doar cu mințile, pentru ca la finalul călătoriei turistul să plece împlinit, să fi dobândit amintiri și emoții unice, să fi învâțat lucruri noi prin simplul fapt că a contribuit la acestea, pe scurt, turistul trebuie să plece cu sentimentul că face parte din acel loc și că vrea să revină în curând.

– Obiectivele propuse și metodologia: În primă fază m-am informat cu privire la acest domeniu, am consultat o serie de lucrări științifice și cărți care prezintă această regiune. Ulterior am dorit să prezint la modul general zona studiată, elementele care o fac atractivă mai exact cadrul natural și artificial, însă accentul fiind pus pe elementele tradiționale, pe obiceiurile și tradițiile specifice zonei. În a doua parte a licenței am făcut o analiză în acest caz, am preluat o serie de date statistice care au avut caracter informativ, urmând să realizez niște grafice care să prezinte explicit cum funcționează turismul în această zonă. Am realizat și interpretat grafice ce țin de circulația turistică, de evoluția structurilor de cazare și de proveniența turiștilor, și am realizat tabele în urma prelucrărilor unor date, care prezintă densitatea circulației turistice și durata medie a sejurului. Următorul pas a fost să realizez câteva hărți cu caracter informativ care să ajute cititorul să înțeleagă mai ușor tema dezbătută.

– Rezultate obținute: La finalul lucrării am înțeles că ideea cu care am pornit la drum s-a concretizat, și anume că turiștii aleg să practice turismul în această zonă tocmai pentru faptul că le oferă multe posibilități și le permite să fie autentici. Încă din momentul în care am ales să analizez acest subiect am fost de părere că în cea mai mare parte turismul în Maramureș este bazat pe tradiție și are un caracter activ în ceea ce privește turistul, aceștia reușind să fie personajele principale ale propriilor povești scrise în călătoria lor. Elementele tradiționale sunt foarte bine conservate și puse în valoare, însă Maramureșul nu este promovat la adevărata lui valoare, deci nici turismul nu este dezvoltat și desfășurat la cote maxime.

– Concluzii: Lucrarea mea vine cu hărți proprii, cu explicații și concluzii care sunt transpuse ca fiind punctul meu de vedere, toate informațiile îmi aparțin și au fost dobândite în urma unei informări aprofundate. La această lucrare ar mai putea fi adăugate niște hărți tematice, cu caracter informativ și descriptiv în cadrul mai multor capitole, s-ar putea realiza un circuit care să prezinte diferite localități și formele de turism ce pot fi practicate, și totodată s-ar putea realiza un chestionar care să ateste care sunt dorințele și motivele pentru care turiștii aleg Maramureșul ca destinație a călătoriilor lor. Cunoștințele programului Philcarto pe care l-am utilizat încă din primul an de facultate m-a ajutat să-mi realizez propriile mele hărți, totodată cunoașterea și utilizare platformei INSSE în cadrul seminariilor m-au ajutat la preluarea datelor statistice și la interpretarea acestora.

Abstract

– Problem: I chose to discuss the idea of ​​the traditional character of Maramures in my license, hence the title "Touristic Valorification of the Traditional Element. Case Study: Maramures" I wanted to analyze this topic in the northern part of Romania, in Maramures, because it is a place that attracts me precisely because of the specific culture and traditions. We started from the idea that tourism does not just mean traveling to a certain place, visiting a museum, and finally having acquired two essential phrases from the local information guide. Tourism is more than that, it is a state of mind, so it must actively involve the tourist concerned, carry it on an unknown earth, direct it to adventure, and induce it to desire more. From my point of view, tourism has to work with the souls of people, not only with the minds, because at the end of the trip the tourist goes away fulfilled, has acquired unique memories and emotions, learned new things by simply contributing to these, in short, the tourist must leave with the feeling that he is part of that place and that he wants to come back soon.

– Proposed objectives and methodology: In the first phase I have been informed about this area, I are consulting a number of scientific papers and books presenting this region. Later, I wanted to present to the studied general module the elements that make the natural and artificial frame more attractive, but the emphasis is on the traditional elements, customs and traditions specific to the area. In the second part of the license, I analyzed the case, I took over a series of statistical data that was informative, and I drawed some graphs that explain how tourism works in this area. We have developed and interpreted the charts related to tourist traffic, the evolution of accommodation structures and the origin of the tourists, and we have compiled tables resulting from the processing of data showing the density of the tourist traffic and the average duration of the stay. The next step was to create some informative maps to help the reader understand the topic more easily.

– Results: At the end of the paper, we found that the idea that I started on the road materialized, namely that tourists choose to practice tourism in this area precisely because they offer them many opportunities and allow them to be authentic. Ever since I chose to analyze this topic, I was of the opinion that, for the most part, tourism in Maramures is based on tradition and is an active character in terms of the tourists, succeeding to be the main characters of their own stories written on their journey. Traditional elements are well preserved and valued, but Maramures is not promoted to its true value, so tourism is not developed and deployed at maximum.

– Conclusions: My work comes with my own maps, with explanations and conclusions that are transposed as my point of view, all the information belongs to and was acquired after a thorough information. The licence need more thematic and descriptive maps, and a circuit can be created to show different localities and forms of tourism that can be practiced, and, at the same time, a questionnaire that explain the wishes and reasons why tourists choose Maramures as a destination for their travels. The knowledge of the Philcarto program I have been using since my first year of university helped to build my own maps, the knowledge and use of the INSSE platform in seminars helped to get statistical data and interpret them.

Cuvinte cheie

Elemete tradiționale

Turismul rural

Tradiții

Porțile maramureșene

Biserica de lemn

Costum popular

Unicitate

Keywords

Traditional elements

Rural tourism

Traditions

The gates of Maramureș

The wooden church

Traditional costume

Uniqueness

I. CONSIDERAȚII GENERALE

I.1. Poziția geografică și căile de acces

Județul Maramureș este situat în partea nordică a României și se învecinează cu județele Suceava în est, Bistrița-Năsăud, Cluj-Napoca și Sălaj în sud și Satu Mare în vest. Totodată, acesta este delimitat de granița cu Ucraina la nord. Suprafața de 6.304 km² ocupă 2.6% din suprafața totală a țării. Această suprafață este reprezentată în proporții de 43% de zonă montană, 30% de zona colinară și 27% de zona joasă.

Figura 1. Orașele și vecinii Județului Maramureș (hartă realizată în Philcarto)

Din punct de vedere al căilor de acces, în județul Maramureș se poate ajunge pe cale rutieră, feroviară și aeriană. Principalele autogări din județul Maramureș sunt Borșa, Sighetu Marmației și Baia Mare, însă pe tot perimetrul județului sunt amplasate și stații de autobuz, mijloacele de transport în comun facilitând legăturile cu majoritatea satelor.

Cu autoturismul se poate ajunge pe E58/DN1C din direcția Ungaria în direcția Sighetu Marmației, pe DN18 din direcția Vatra Dornei în direcția Ocna Șugatag, pe DN17C din direcția Bistrița în direcția Ocna Șugatag, pe DN19 din direcția Satu Mare în direcția Ocna Șugatag.

Cu trenul se poate ajunge până la gara principală din Maramureș aflată în Baia Mare care are conexiuni cu orașele mari din țară dar și cu Budapesta și până la gara din Sighetu Marmației care de asemenea prezintă legături directe cu orașele mari.

În ceea ce privește transportul cu avionul, în apropiere de Baia Mare se află Aeroportul Internațional Maramureș care realizează zboruri directe către capitală.

Figura 2. Căi de acces (sursa Google Earth)

1.2. Turismul rural bazat pe elemente tradiționale – definiții și concepte

Pe plan mondial dar și la nivelul Romaniei, turismul rural este la momentul actual într-o continuă organizare și dezvolatare, deoarece conceptele teoretice necesită explicații și dezbateri. Această formă de turism a apărut în urma valorificării unor elemente ce țin în primul rând de conceptul de ”viață la țară”, prin dorința de expansiune a turiștilor și mai ales datorită împătimiților de procupările vechi, tipic țărănești, și a iubitorilor de natură.

Turismul rural cuprinde o serie de componente esențiale care dau tot farmecul acestui tip de turism, prin sentimentul resimțit în momentul în care turistul ajunge să se simtă localnic, să simtă că aparține acelui loc.

Astfel, vatra și moșia satului preiau rolul de cămin, ca suport al procesului de viețuire și de derulare a activităților specifice. Localnicii devin elementele de persistență a vechilor obiceiuri și tradiții transmise din generație în generație, și factorul transformărilor resurselor locale și a mediului natural. Totodată, produsele naturale realizate local sunt oferite spre consum turiștilor care vin în ospeție în casele și gospodăriile localnicilor.

Acestă formă de turism se dezvoltă în mediul rural și este strâns legat de economia locală, acest fapt ducând la interdependența dintre aceste două componente. Turismul rural cuprinde activitatea turistică în adevăratul sens al cuvântului, activități economice ce implică în mod direct turistul și posibilitatea de a-și ocupa timpul liber în natură și în gospodăria gazdei.

Dezvoltarea acestei forme de turism a produs schimbări sesizabile în viețile sătenilor, mai ales în cazul celor ce dețin o ofertă turistică atractivă. Aceștia au început să valorifice resursele proprii, au construit ferme și pensiuni, au alocat timp amenajării unor locuri pentru practicarea sporturilor precum echitație și pescuit, au abordat diferite soluții pentru evitarea poluării mediului înconjurător și au apelat la dobândirea unor noi surse de venit.

În ultima vreme se discută și se analizează tot mai mult „turismul”, regiunile rurale cu potențial turistic, modalitățile de practicare ale acestora, dar mai ales despre beneficiile socioeconomice aduse de desfășurarea turismului. Maramureșul este o regiune cu mare rezonanță istorică, este o sursă inepuizabilă de cercetare în momentul actual pentru toate domeniile, dovadă fiind multitudinea de lucrări științifice realizate de-a lungul timpului.

Satele din Maramureș au un bogat patrimoniu cultural, istoric și arhitectural, un stil de viață original, peisaje pitorești, bogate în resurse recreative, de agrement și tratament, cu oameni harnici și ospitalieri, ce merită a fi cunoscute și cercetate pentru a conștientiza și valorifica resursele deținute de județul Maramureș. Dezvoltarea turismului în Maramureș se bazează în principal pe potențialul diversificat existent, dar depinde mai ales de metodele de promovare ale acestuia folosite la nivel local și regional.

1.3. Maramureș – cadrul istoric și contextul actual

În urma cercetărilor arheologice s-a constatat ca Depresiunea Maramureșului era locuită încă din antichitate. S-au descoperit obiecte grecești și romane care atestă legăturile comerciale și culturale specifice zonelor mediteraneene și mai ales cu Dacia romană. Grație poziției adăpostite a Maramureșului, în perioada marilor migrații doar slavii au avut impact asupra populației locale.

În Evul Mediu populația română era deja răspândită și cunoscută în toate zonele Maramureșului și în regiunile vecine. După victoria cu tătarii, Dragoș Vodă a fost trimis să realizeze un voievodat vasal Ungariei, ca metodă de apărare. Bogdan Vodă s-a opus ani la rând instaurării sistemului feudal ungar în Maramureș, după care a impus independența Moldovei față de Ungaria. Odată cu acest eveniment s-a marcat și trecerea de la organizarea tradițională de voievodat la cea feudală. În 1538 după victoria asupra regatului ungar, Maramureșul a fost integrat în Voievodatul Transilvania. 60 de ani mai târziu întreg Maramureșul a ajuns în stăpânirea lui Mihai Viteazul, odată cu unirea celor trei principate.

În Epoca Modernă, Maramureșul devine parte a Imperiului Austriac, odată cu Transilvania. Colectivizarea agriculturii din 1962 nu a avut un impact mare asupra Maramureșului, acest lucru întâmplându-se din cauza condițiilor specifice climei și relifului din zona nordică a României. Județul Maramureș s-a dezvoltat bine din punct de vedere economic pe seama intensificării industriei extractive și de prelucrare a minereului, dar și a exploatărilor forestiere extensive. Turismul a fost încă un domeniu care s-a dezvoltat promițător în secolul XX, beneficiind de potențialul deosebit al zonei.

Istoria Maramureșului este una destul de tumultoasă, însă în relație cu izolarea realizată de cadrul geografic, aceasta a ajutat la formarea unei culturi bogate, a dus la conservarea valorilor tradiționale strămoșești care astăzi se bucură de o mare atractivitate turistică, și totodată definesc Maramureșul din zilele noastre. Așadar, poporul cu un trecut mai aparte, mai neliniștit, este poporul care se bucură în prezent de un bagaj de valorile transmise peste ani care reprezintă un atuu în dezvoltarea turistică de durată.

1.4. Specificitatea turismului rural maramureșean

În Maramureș, această formă de turism a prins foarte bine, având o rezonanță mare datorită valorilor spirituale tradiționale care s-au păstrat remarcabil odată cu trecerea anilor. Este cunoscut faptul că Maramureșul este este una din cele mai frumoase zone ale lumii.

Tradiția lemnului este prezentă și astăzi, maramureșenii fiind foarte mândri de ceea ce dețin în patrimoniu. Azi, Maramureșul este recunoscut datorită unor simboluri care îl definesc și îi conferă unicitatea aparte, simboluri care duc Maramureșul pe pozițiile cele mai înalte atunci când vine vorba de tradiție. Faimoasele porți maramureșene, bisericile înalte, gospodăriile sătenilor cu ferestre mici și oamenii care încă obișnuiesc să se mai îmbrace în portul popular atunci când merg la muncile câmpului, amintesc de timpurile de odinioară și fac din Maramureș un tărâm al poveștilor neuitate.

Tradițiile și obiceiurile străvechi și nealterate, nu lipsesc din viața rurală, portul popular și arhitectura dându-i o identitate caracteristică. Astefl, elementul principal al turismului în Maramureș este viața satului. Identitatea Maramureșului se completează cu peisajele antropice și naturale, elemente esențiale ale spațiului rural. Totodată maramureșenii se mândresc cu arta olăritului și cu încondeiatul ouălelor, cu împletitul și sculptura lemnului, turiștii fiind foarte atrași de această latură artistică, de cele mai multe ori alegând să participe la întreg procesul pentru a dobândi amintiri și senzații unice și pentru a se transpune pentru câteva momente în identitatea locului. De asemenea, există interes și în cazul treburilor gospodărești, turiștii având ocazia de a învăța cum se strănge fânul, cum se sapă, și cum se cosește. Prin implicarea în aceste activități, turiștii creează o conexiune mai strânsă cu locul și oamenii zonei.

Figura 3. Obiecte artizanale maramureșene (sursa: https://www.ecomaramures.com/descopera-zona/2-4-traditii-si-mestesuguri/)

II. ELEMENTE DE ATRACTIVITATE ALE TURISMULUI ÎN MARAMUREȘ

II.1. Fondul turistic natural

II.1.1. Relieful

Relieful Maramureșului este variat, fiind format din unități geomorfologice diferite, însă cea mai mare parte a regiunii este muntoasă. Partea centrală și estică împreună cu zona munților vulcanici și a munților cristalini, împreună cu depresiunea Maramureșului aparțin grupei nordice a Carpaților Orientali. Zona sud-vestică mai joasă care cuprinde depresiunea Baia Mare și depresiunea Lăpușului, dar și ”insulele” cristaline Codru și Preluca, aparțin Podișului Transilvaniei. În mare parte înălțimile sunt mijlocii, excepție făcând cristalinul Rodnei, unde vârful Pietrosul (2.304 m) atinge altitudinea maximă din această regiune.

Figura 4. Munții Maramureșului (sursa:http://parculnaturalmuntiimaramuresului.blogspot.com/)

Relieful înalt al județului este alcătuit din Munții Maramureșului ce parțin lanțului cristalin, care se găsesc în partea nord-estică a județului și au altitudini de 1600-1900 m, din Munții Gutâi care aparțin lanțului vulcanic Oaș-Gutâi-Țibleș-Căliman-Harghita care sprijină partea vestică a cristalinului Carpaților Orientali și Munții Țibleșului care fac parte din lanțul vulcanic neogen, și sunt alcătuiți în mare parte din roci sedimentare străbătute de roci sub-vulcanice. Partea spectaculoasă o reprezintă platourile ample de lavă și aglomerate vulcanice andezitice care prezintă altitudini mai joase în nord-vest și mai înalte spre partea sud-estică.

Figura 5. Munții Gutâi – Creasta Cocoșului (sursa: http://turismmaramures.ro/rezervatia-naturala-creasta-cocosului/)

Relieful depresionar este reprezentat de Depresiunea Maramureșului, mărginită de Munții Maramureșului la nord și Munții Rodnei, Țibleș și Gutâi la sud și vest, de Depresiunea Lăpușului situată la limita dintre lanțul vulcanic și Podișul Someșan și de Depresiunea Baia Mare care are aspectul uinui amfiteatru, având cea mai coborâtă altitudine, de 200 m, fiind delimitată la nord și est de Munții Gutâi care o domină.

Tot pe teritoriul județului Maramureș mai este prezent și relieful jos sreprezentat printr-o serie de dealuri și podișuri precum Dealurile Codrului și Dealurile Chioarului, ce aparțin de Subcarpații și Podișul Transilvaniei.

II.1.2. Clima

Județul Maramureș este definit de clima temperat continentală cu nuanțe moderate, având veri răcoroase și ierni extrem de reci. Temperatura medie anuală este variată, datorită diferențelor de altitudine din perimetrul județului. Astfel, în zonele joase și în depresiuni temperatura medie anuală variază între 8-9°C, pe când în zonele montane înalte aceasta este de 0°C. Acest tip de climat este datorat și poziției Maramureșului pe teritoriul României dar și diversității formelor de relief.

Conform statisticelor, 275 de zile pe an temperaturile au valori pozitive, luna iulie fiind luna cea mai călduroasă, iar ianuarie luna cu cele mai scăzute valori. În Maramureș vânturile suflă din direcțiile vest și sud-vest, iar cantitățile de precipitații sunt printre cele mai bogate din țară, pe aproximativ 70% din suprafața județului înregistrându-se 900-1000 mm/an.

Primăvara peisajele capătă nuanțe de verde păstrându-se astfel până când toamna se instalează, această perioadă permițând practicare unei multitudini de forme de turism. În sezonul rece împrejurimile se îmbracă în alb și oferă pasionaților de sporturi de iarnă șansa de a se bucura de pârtiile de schi destinate atât începătorilor cât și profesioniștilor.

Așadar, condițiile climatice favorizează activitățile umane, iar diversitatea și succesiunea acestora oferă condiții prielnice desfășurării turismului în toate anotimpurile.

II.1.3. Hidrografia

Județul Maramureș dispune de o rețea hidrografică foarte bogată în ape freatice, acestea alimentând râurile mai mici. Hidrografia este reprezentată de râuri mari precum, Tisa, Vișeu, Iza, Someș și Lăpuș, cu afluenții acestora. Maramureșul are în subordine și o serie de lacuri naturale, de interes local și piscicol și de prăbușire ale unor ocne cu exploatări de sare.

Figura 6. Râul Tisa (sursa:https://peterlengyel.wordpress.com/2013/11/03/cursuri-de-ape-din-maramures/)

În apropierea marilor râuri se găsesc lacuri alpine de origine glaciară, precum Lacul Buhăescu și Lacul Iezer, lacuri de acumulare ca Strâmtori-Firiza și Runcu-Brazi-Firiza dar și o serie de lacuri artificiale precum cele de la Ocna Șugatag și Baia Sprie. Lacurile rezultate în urma unor prăbușiri și dizolvări ale unor ocne de sare sunt utilizate în Maramureș în scop terapeutic, apele acestor lacuri fiind foarte sărate și permițând astfel practicarea turismului de tip balnear și de tratament.

Pe lângă componentele hidrografice naturale, unele localități și-au îmbogățit rezervele de apă prin realizarea unor amenajări hidrografice utilizate în principal pentru aprovizionarea cu apă dar și în scop turistic și de agrement.

II.1.4. Flora și fauna

Județul Maramureș are o diversitate biologică ridicată, exprimată atât la nivel de ecosisteme, cât și la nivel de specii. Spațiul biogeografic include într-o proporție aproximativ egală cele trei forme de relief din perimetrul zonei studiate – câmpie, deal și munte.

Mulțumită reliefului variat din acest areal, flora este reprezentată de specii caracteristice fiecărui etaj de vegetație, începând cu cel al foioaselor iubitoare de căldură, până la cel alpin reprezentat de vegetația ierboasă specifică. În cadrul vegetației zonale dominate factorii locali permit dezvoltarea vegetației intrazonale. Zonal este constituită mare parte a vegetației de tip forestier, iar după procesul de defrișare se instalează vegetația pajiștilor secundare.

Pădurile se întind pe trei mari etaje, și anume etajul foioaslor în partea inferioară, etajul coniferelor în partea superioară și etajul intermediar de amestec. Vegetația reprezintă un element de bază al peisajului dar și principala resursă economică a județului, aceasta având un rol decisiv asupra arhitecturii tradiționale maramureșene.

Figura 7. Vegetația reprezentativă (sursa: http://ananp.gov.ro/ananp/2018/02/26/parcul-natural-muntii-maramuresului/)

Pe lângă valoarea peisagistică și economică a sa, vegetația deține și funcția de indicator al creșterii demografice prin defrișările realizate pentru extinderea localităților rurale și a terenurilor agricole. Flora este un factor important de stimulare a turismului de recreare, odihnă și agrement, fiind piesa cea mai vizibilă din amploarea peisajul, dându-i însușiri care îl personalizează și care cresc atractivitatea și specificul regiunii.

Fauna este și ea foarte bine reprezentată printr-o varietate de specii clasificate în funcție de altitudine și de forma de relief dominantă. Astfel, în zona alpină se întâlnește capra neagră, acvila de stâncă și marmota, în pădurile de conifere, căpriorul, râsul, cocoșul de munte, ursul brun și cerbul carpatin, iar în jnepăniș cocoșul de mesteacăn.

Figura 8. Căpriorul (sursa:https://www.marasilva.ro/AP19.php)

Cu toate că Maramureșul deține o faună bogată, din punct de vedere turistic sunt importante doar unele specii de animale, mai ales cele care prezintă interes cinegetic – specii pentru vânătoare, științific – specii rare sau protejate, sportiv – specii de pești și recreativ păsările cântătoare.

II.2 Fondul turistic antropic

II.2.1. Arhitectura așezărilor

Maramureșul are în subordine foarte multe elemente antropice atractive care stârnesc interesul turiștilor, de la biserici, clădiri istorice și muzee, până la gospodăriile și casele bătrânești ale sătenilor. Elementele cu arhitectură deosebită cele mai vizitate de turiști și care au făcut Maramureșul atât de celebru sunt porțile maramureșene, lucrate în detaliu și completate cu elemente grafice și bisericile de lemn cu turnuri înalte.

Arhitectura tradițională joacă și ea un rol foarte important în Maramureș, însă din cauza prezenței unor elemente moderne și actuale, aceasta trece în ultima perioadă print-un regres, mai ales în mediul rural. Oamenii sunt într-o continuă dezvoltare și adaptare, motiv pentru care inclusiv mediul rural maramureșean suferă schimbări majore datorate modificărilor structurale. Din cauza acestor transformări, structurile tradiționale devin vulnerabile și se confruntă cu probleme severe de echilibru intern și de integrare, ducând la distrugerea comunităților tradiționale.

Figura 9. Arhitectura caselor maramureșene (sursa: https://oferteturism.ro/circuit-incursiune-in-maramures-3-nopti-cazare-cu-mic-dejun-transport-autocar-ghid-autorizat/p/6)

Elementele construite în trecut și rămase moștenire sunt de fapt inima Maramureșului, deoarece acestea îi spun povestea. Tinerii asociază din păcate toate aceste lucruri cu sărăcia motiv pentru care reconstruiesc locuințele, luându-i Maramueșului catastiful unor vremuri apuse. Casele tipice țărănești din satele maramureșene păstrate și în momentul prezent au supraviețuit doar din lipsa resurselor financiare, rare fiind cazurile în care acestea sunt conservate pentru unicitatea și atractivitatea lor.

Unul din motivele care îi determină pe practicanții de turism rural să aleagă diferite locații și unități de cazare sau masă este chiar arhitectura specifică, neîntâlnită în alte zone. Conștientizarea acestui lucru de către populația maramureșeană se observă prin faptul că aceștia obișnuiesc să reconstruiască porțile tradiționale și totodată îmbină elementele de arhitectură tradițională în amenajările interioare și exterioare ale unităților de primire, stilul arhitectural având la nivel județean atât funcție constructivă cât și decorativă.

II.2.2. Bisericile din lemn

Maramureșul se poate lăuda cu un turistică sunt patrimoniu cultural extreme de bogat, însă cele mai reprezentative simboluri care se bucură de atracție cele 100 de biserici din lemn, dintre care 8 aparținând patrimoniului UNESCO – Bârsana, Budești, Desești, Ieud Deal, Plopiș, Poienile Izei, Rogoz și Șurdești. Pe lângă acestea se numără o multitudine de mănăstiri și schituri. Bisericile care s-au ridicat după 1900 până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial corespund revenirii la ortodoxie a unor comunități din Maramureș.

Figura 10. Arhitectura bisericilor de lemn (sursa: http://tourex.ro/package/circuit-romania-maramures-si-bisericile-din-lemn/)

Precum în majoritatea civilizațiilor rurale, și ăn Maramureș, localnicii se adună regulat la bisericile din sat. Aceștia obișnuiesc, pe lângă ritualul de rugăciune, să povestească și despre rânduielile specific zonei. Ani la rând bisericile au găzduit dezbateri importante, fiind și locul în care s-au luat decizii esențiale de-a lungul timpului. Localnicii se strâng la biserică atât în momente de fericire cât și de necaz, lucru care dovedește solidaritatea și implicarea întregii comunități maramureșene.

Unele biserici sunt mici și necunoscute, altele sunt mărețe și admirabile la exterior, dar intime și primitoare la interior. Atât bisericile mici cât și cele foarte mari conserve o lume aparte pe care o poți descoperi și simți odată ce te apropii de ea cu discreție și credință.

Biserica de lemn din Bârsana – patrimoniul UNESCO

Biserica este construită în sistem „blockbau” planul său fiind dreptunghiular, având un pridvor cu două niveluri pe vest și o absidă a altarului poligonală. În interior se remarcă bolta pe console, iar la exterior pridvoarele cu arcade pe stâlpi. Acoperișul are deasupra pronaosului un turn-clopotniță cu camera clopotelor. Este singurul lăcaș de cult care apaține patrimoniului UNESCO care în trecut a servit ca biserică abațială și care s-a transformat ulterior în biserică parohială.

Figura 11. Biserica de lemn din Bârsana ( sursa: http://www.calatorprinmaramures.ro/biserica-de-lemn-din-barsana/))

Pictura murală, păstrată în proporții mari în altar și naos, aparține lui Toader Ponor și lui Ioan Plohod, reprezintă o valoare deosebită, constituind ansamblul decorativ cel mai coerent din județul Maramureș.

Cele mai importante piese de mobilier din biserică sunt integrate într-o viziuni artistică unitară, ușile împărătești fiind construite pe suportul unor linii șerpuite, pe care se înfășoară vrejuri cu frunze, iar ușile diaconești având forma siluetelor arhanghelilor Mihail și Gavril.

Biserica de lemn din Budești – patrimoniul UNESCO

Biserica este construită în stil traditional cu cheotori și fundație de piatră. Are o turlă înaltă de 26 m, lungimea de 18 m și lățimea de 8 m și este considerată a fi cea mai amplă biserică de lemn maramureșeană.

Biserica are în subordine cămașa din zale a haiducului Grigore Pintea care a fost donată de el după lupta cu tătarii în 1717. Pictura murală din interior este armonioasă și luminoasă și aparține zugravului Alexandru Ponehalschi. Biserica deține și o impresionantă colecție de icoane pictate pe lemn, mai vechi de secolul XVII, dar și icoane pictate pe sticlă.

Deasupra pronaosului se află turnul clopotniță, care are în partea superioară un foișor cu câte trei arcade pe fiecare latură. Fleșa elansată a turlei este amplasată între part turnulețe mai mici, acest detaliu fiind singular în arhitectura Maramureșului istoric.

Figura 12. Biserica de lemn din Budești (sursa: http://www.maracosau.ro/biserica-sf-nicolae-budesti-josani)

Biserica de lemn din Desești – patrimoniul UNESCO

Biserica a aparținut în primă fază cultului greco-catolic, ulterior fiind preluată și frecventată de ortodocși. Se apreciază că biserica ar fi fost construită cu 10 ani înainte ca picturile interioare să fie realizate. Pictura murală reprezintă un exemplu de artă maramureșeană postbizantină care a fost foarte bine păstrată în timp.

Iconostasul este format din trei registre suprapuse, partea inferioară are patru icoane împărătești, al doilea registru îl înfățișează pe Dumnezeu și pe proorocii iar în cel de-al treilea registru apare scena Deisis și apostolii.

Cupola naosului simbolizează cerul, bolta bisericii are reprezentări din Vechiul Testament iar pereții inferiori atrag privirile datorită chipurilor mucenicilor. În pronaos sunt reprezentate scene din Iad iar în partea opusă apare Maica Domnului cu chip de orantă, pe partea superioară a peretelui sudic fiind înfățișat Moise conducând neamurile spre judecată.

Figura 13. Biserica de lemn din Desești (sursa: http://www.365romania.ro/patrimoniu-unesco/biserica-din-lemn-din-desesti)

Biserica de lemn Ieud Deal – patrimoniul UNESCO

Biserica impresionează prin exteriorul contruit din bârne de lemn și prin interiorul în care se exemplifică tehnica cioplirii consolelor și pictura parietală vie. Podul bisericii conservă pe turn o inscripție realizată cu alfabetul chirilic. Pictura murală acoperă toată partea interioară a bisericii. Ferestrele au fost mărite și s-a trecut de la un iconostas cu două uși la unul cu trei uși. Textele scrise cu caractere chirilice aflate sub ferestrele de jos conțin îndemnuri teologice către credincioși.

Figura 14. Biserica de lemn din Ieud Deal (sursa:https://doxologia.ro/locuri-sfinte/patru-biserici-de-lemn-din-maramures-unde-orice-pelerin-ar-dori-sa-ajunga)

Biserica de lemn din Plopiș – patrimoniul UNESCO

Biserica este construită din bârne de lemn montate sub forma cozii de rândunică. Bolta din naos cu secțiune trilobată este unică într-o biserica de acest gen. Exteriorul este decorat cu ferestre în acoladă dispuse pe două niveluri, coadă de rândunică este marcată de un chenar cu denticuli iar consolele șarpantei sunt realizate în trepte.

Turnul-clopotniță se înalță deasupra pronaosului și parțial deasupra tărnațului și are spațiul destinat clopotelor în consola deschisă, și turnuri mici cu acoperiș țuguiat. Igrasia și pătrunderea apelor pluviale au degradat pictura realizată în anul 1811, aceasta păstrându-se doar pe zona sudică a boltei naosului.

Figura 15. Biserica de lemn din Plopiș (sursa: http://www.trilulilu.ro/imagini-calatorii/biserica-de-lemn-din-plopis-11)

Biserica de lemn din Poienile Izei – patrimoniul UNESCO

Biserica este construită din bârne de lemn iar forma de îmbinare arhaică a bârnelor a fost înlocuită cu coada de rândunică. Aceasta a fost supraînălțată în prima jumătate a secolului XVIII, pridvorul fiind adăugat în prima jumătate a secolului XIX, ulterior adăugându-se ferestrele dintre naos si pronaos. Biserica este luminată de ferestre pe două niveluri, are șarpanta cu o dublă poală și turn-clopotniță pe pronaos, iar pe turlă, sub cruce, apare o semilună care ar fi avut rol de apărare împotriva tătarilor și turcilor.

Se apreciază că biserica ar fi una din cele mai frumoase si bine conservate din Maramureș, deoarece încă păstrează acest tip de absidă, cu pereți supraînălțati și acoperiș cu poală dublă. Pictura interioară este realizată în stil eclectic și îmbină elemente arhaice tradiționale cu elemente inovatoare.

În cadrul bisericii pot fi admirate foarte multe icoane pictate pe sticlă și lemn, însă deține și o frumoasă colecție de scrieri și cărți bisericești din secolul XVII.

Figura 16. Biserica de lemn din Poienile Izei (sursa: http://patrimoniu.revistasinteza.ro/2017/10/25/poienile-izei-frumusetea-simplitatii/)

Biserica de lemn din Rogoz –patrimoniul UNESCO

Bierica a fost construită, conform legendei, din două trunchiuri de arbuști. Aceasta este formată din pronaos, naos și altar. Exteriorul este foarte decorat, tocul masiv al ușii având reprezentată o cruce mare de lemn sculptată și brâul–funie răsucit cu simbolul solar. Capetele de grinzi sunt specific acestui lăcaș de cult, acestea susținând streașina sculptată în forma capului de cal.

Pronaosul nu are ferestre și este separat de naos printr-un perete din bârne cu o ușă ornamentată, pe când naosul are două ferestre și o boltă semicilindrică din scânduri. Pictura datează din 1785, dovadă fiind inscripțiilor în alfabet chirilic din altar. Pictura originală s-a păstrat doar în naos și pronaos.

Figura 17. Biserica de lemn din Rogoz (sursa: https://www.defileul-lapusului.ro/biserica-de-lemn-din-rogoz)

Biserica de lemn din Șurdești – patrimoniul UNESCO

Biserica se diferențiază de altele prin dimensiunile impresionante ale turnului de la intrare care are în jur de 54 m, astfel încât este una din cele mai înalte construcții sacrale de lemn din Europa și din lume.

Acoperișul este realizat cu două rânduri de streșini care înconjoară biserica, bârnele sunt din stejar iar turnul principal este înconjurat de alte patru de dimensiuni mai mici. Modul în care a fost construit pridvorul, cu două rânduri de arcade suprapuse o face specială.

Figura 18. Biserica de lemn din Șurdești (sursa: http://cniptcavnic.ro/ro_RO/biserica-de-lemn-din-surdesti/)

II.2.3. Porțile maramureșene

Porțile imense din Maramureș sunt un simbol reprezentativ pentru această regiune, fiind foarte vestite pe plan national și international. Acestea la rândul lor sunt un element de mare atractivitate turistică fiind vizitate chiar și de turiștii străini. Porțile maramureșene sunt unice datorită modului în care au fost construite, având dimensiune impresionante, dar mai ales pentru felul în care sunt ornate. În cultura străveche maramureșeană acestea au o semnificație aparte, fiecare element sculptat în lemn având o legend.

Pe lângă faptul că în Maramureșul istoric acestea sunt un punct de reper pentru săteni, este și primul lucru pe care îl vede orice trecător și care rămâne prezent ca și imagine vizuală la primul contact. Conform legendelor, stejarul din care se realizează poarta se alege și se tăie doar când este lună plină, deoarece credința populară spune că o asemenea potrivire era de natură să îndepărteze enorocirile de la casa omului.

Porțile maramureșene vechi se întâlnesc în special în satele de pe valea râurilor Iza, Cosău și Mara, dar și în cele din Țara Lăpușului deoarece în perioada feudală de acolo s-au ridicat din rândul obștilor sătești unele familii privilegiate. Când o persoană se află pentru prima oară într-un asemenea sat și întrebă de cineva anume, localnicii îl îndruma tocmai prin pricina elementelor din construcția sau sculptura porții.

Figura 19. Porți maramureșene (sursa: https://www.revistadinlemn.ro/2017/08/15/porti-maramuresene/)

O poartă obișnuită din Maramureș este înaltă și construită pe 3 stâlpi verticali și unul orizontal poziționat sus, care îmbină construcția, acesta numindu-se fruntar. Peste fruntar se face acoperișul învelit cu draniță.

Simbolurile sculptate în lemn datează din perioada precreștină și au scopul de a proteja și purificarea membrii familiei când trec pe sub ea. Cele mai prezente simboluri sunt:

– funia răsucită care semnifică infinitul, unirea cerului cu pământul, binele și răul împreună,

– soarele reprezintă viața și poate fi reprezentat în cerc, ste sau într-un chip rotund,

– colacul se spune că ar aduce belșug și prosperitate în casă,

– arborele vieții înseamnă viața fără sfârșit și verticalitatea,

– șarpele este păzitorul gospodăriei,

– dintele de lup apărătorul împotriva farmecelor,

– bradul semnifică viață și verticalitate,

– cocoșul ar fi mândria și hărnicia,

– crucea reprezintă credință.

În trecut, trecerea pe sub poartă era însăși un simbol important, bărbații care plecau la muncă și la luptă se presupunea că se întorceau acasă cu boli, blesteme și farmece, trecerea pe sub poartă fiind un proces de purificare pentru a merge curat între membrii familiei. Se spune că aceste porți ar fi precum niște cărți scrise cu dalta, fiecare purtând o poveste pe umeri, putând oricând să afli mai multe lucruri despre ele.

II.2.4. Ocupații, tradiții și meșteșuguri

Maramureșenii sunt oamenii care ani la rând și-au lucrat cu propriile mâine lucrurile de care aveau nevoie. În prezent meșterii se diferențiază după două mari categorii, și anume “supraviețuitorii” care în ciuda invaziei de produse industrial au continuat să-și practice meseria, și “temerarii”, acei câțiva tineri care încă mai sunt preocupați să învețe meșteșugurile populare. De cele mai multe ori obiectele tradiționale realizate după criterii străvechi ajung la turiștii care le achiziționează drept sovenir, acestea ajungând ulterior să fie piese decorative în locuințele proprii. Cu toate acestea, spre deosebire de alte zone din care îndeletnicirile tradiționale au dispărut, în Maramureș meșteșugurile încă transmit un fior spiritual aparte.

Prelucrarea lemnului este o ocupație străveche, Maramureșul fiind recunoscut pentru arta sculpturii în lemn. Astfel de muncă este tipic masculine, tehnica fiind transmisă din generație în generație, sau învățată prin ucenicie. Dulgherii fac din copacii aduși din pădure, bârne și grinzi necesare pentru construcția caselor și anexelor din curte și pentru porțile maramureșene. Dogarii fac butoaie, putini, găleți și alte vase necesare în gospodărie. Tâmplarii meșteresc din lemnul mai uscat, uși, ferestre, dușumelele și mobilă, iar drănițarii care devin tot mai rari, fac din lemnul de brad dranița și șindrila.

Croitoria este și ea o meserie bărbătească, deoarece croitorii erau cei care coseau cojoacele, pieptarele și hainele de lână, dar și pantalonii bărbaților. Tot aceștia aplică ornamentația care este o muncă migălosă, care necesită răbdare și multă pricepere.

Femeile se ocupă cu torsul și țesutul, învățate din copilărie de la mame și bunici, sau îl furaseră de la femeile cu care lucrau laolaltă la șezători. Tot ele fac și straiele bărbatului în funcție ce anotimp. Cămeșile sunt lucrate cu multă grijă și artă, în trecut erau realizate din pânză de cânepă, cu timpul fiind înlocuită cu bumbacul și inul. După terminarea cămeșile, femeile începeau tunsul oilor pentru a lucre hainelor de lână pentru sezonul rece. Femeile se ocupă și de treburile casei și fac covoare, ciorapi și traiste.

Țăranii maramureșeni se ocupă și astăzi cu creșterea animalelor, cu agricultura și muncile câmpului, cu treburile gospodărești, cu olăritul și încondeiatul ouălelor și cu realizarea costumelor populare tradiționale.

Figura 20. Unelte din lemn, tehnica de prelucrare a lemnului (sursa: https://www.ecomaramures.com/descopera-zona/2-4-traditii-si-mestesuguri/)

Activitățile țărănești atât de variate sunt explicate de ingeniozitatea și creativitatea maramureșeanului, însă unele au fost preluate de la populații cu care au intrat în contact.

II.2.5. Gospodăriile țărănești

Gospodăriile tipice satelor maramureșene sunt și ele important, fiind foarte apreciate în rândul turiștilor care sunt dornici de a face parte din acel cadru. Principala piesă de mândrie este, cum am specificat mai sus, poarta prin care se intră în curte. Dincolo de ea se află gospodăria, care are în prim plan casa, formată de cele mai multe ori din trei încăperi și un acoperiș înalt acoperit cu draniță. În jurul casei se disting, delimitate printr-un gard împletit din nuiele, grajdul și șura, șatra și șoprul și coșul pentru mălai.

Cu totul deosebit la gospodăriile maramureșene este caracterul deschis al acestora, trecătorii având posibilitatea de a vedea de pe uliță cum membrii familiei fac treburi în curte. Maramureșenii sunt oameni foarte sociabile și primitori, aceștia intră în vorbă cu turiștii de fiecare data când au ocazia și îi poftească în curtea lor la un pahar de horincă și o bucată de brânză de casă pentru ca mai apoi să încânte cu povești și glume.

Figura 21. Gospodăria tipic maramureșeană (sursa: http://www.mentor-construct.ro/blog/126/arhitectura-si-gospodaria-traditionala-din-tara-maramuresului)

Maramureșenii se ocupă în cea mai mare parte cu agricultura și creșterea animalelor, iar acest lucru se observă în cadrul gospodăriilor tradiționale, care au caracter agro-pastoral. În anotimpul cald vitele sunt ținute în curte, din acest otiv gospodăriile erau închise cu ajutorul unui gard, însă este și o modalitate de protecție împotriva animalelor sălbatice și chiar a hoților.

Construcția caselor în tehnica bârnelor orizontale este specifică nordului, asfel se înțelege că arhitectura maramureșeană a fost inspirată și este încadrată astăzi în aria arhitecturii nordice europene.

În prezent mai există destule gospodării tradiționale, în ciuda construcțiilor moderne avansate care sunt mai confortabile dar lipsite de personalitate. Casele autentice cu porți înalte, muncite din greu și sculptate cu rafinament artistic au făcut din Maramureș un loc atât de aparte. Pentru a înțelege sufletul maramureșeanului trebuie să căutați aceste gospodării pe ulițele mai puțin circulate și cu siguranță veți fi impresionați.

II.2.6. Portul popular și obiceiurile

Maramureșul este alcătuit, după cum se știe, din patru ”țări” – Chioar, Codru, Maramureșul Istoric și Lăpuș, acest lucru ducând la existența a patru porturi populare distincte.

Costumul femeiesc din zonele Maramureșul Istoric și Lăpuș sunt alcătuite din două catrințe, pe când în Chioar și Codru costumul are doar una, numită zadie. Costumul bărbătesc este alcătuit din elemente generalizate la portul popular românesc. Toate piesele sunt realizate cu materiale din gospodărie – lână, blană de oaie și cânepă pentru îmbrăcăminte, pielea de bovine pentru încălțăminte și paie pentru pălării.

Figura 22. Costum popular feminin și masculin (sursa: https://www.welcometoromania.ro/Folclor/Folclor_Maramures_r.htm)

Tradițiile au o semnificație aparte în sufletul acestui ținut, fiecare sărbătoare fiind trăită la cote maxime, indiferent ca este laică sau religioasă, de aceea portul popular trebuie sa fie purtat obligatoriu la toate sărbătorile importante.

Figura 23. Portul popular maramureșean (sursa: https://www.ecomaramures.com/descopera-zona/2-4-traditii-si-mestesuguri/)

Costumul popular din zona Chioar

Costumul femeiesc este compus din îmbrăcămintea capului, spăcel, poale, rochie, zadie sau șorț și încălțăminte. În anotimpul rece femeile poartă și o năframă mare pe și cojoc. Fetele poartă capul acoperit cu basma. Părul se piaptănă cu cărare pe mijloc și se împletește la ceafă în două cozi, după care se ridică în jurul capului, peste creștet. La ceafă se pune în păr un pieptene de cap. Femeile căsătorite nu-și fac cărare, ci își prind o singură coadă răsucită la spate în conci. Mireasa se deosebește de restul zonelor din Maramureș prin simplitatea gătelii.

Costumul bărbătesc intră în tipologia portului popular din zonele de vest ale țării. Vara este compus din pălărie împletită din șapte fire de pai, cămașă, pantalonii sau cioarecii, laibărul și cureaua. În anotimpul rece se adaugă căputul și cojocul, bărbații purtând cușmă din blană de miel înaltă.

Costumul popular din zona Codru

Costumul femeiesc este compus din cămașă, poale, zadie, încălțăminte, șopa, sumanul și cojocul. Cămașa are design încrețit la gât și are mânecile prins de la umăr, în față se prinde un șorț încrețit care se leagă la spate. Tinerele poartă capul descoperit și părul împletit în două cozi iar femeile căsătorită poartă capul acoperit și părul împletit deasupra cefei. Tinerele poartă pantofi și zadie alba, iar femeile ghete și zadie neagră.

Costumul bărbătesc este asemănător celui din vestul Transilvaniei, are cămașă scurtă și largă, și pantaloni largi. Cioarecii purtați iarna sunt mai largi, spre deosebire de alte regiuni. Iarna bărbații poartă cușmă, pe când vara pălărie de paie cu calota înaltă.

Costumul popular din zona Lăpuș

Piesa cea mai importantă a costumului femeiesc este cămașa cu mânecile încrețite de la gât, ornamentată prin cusături cu acul și prin ornament țesut în război. Cămașa este despărțită de poale și este lungă până în brâu. Poalele sunt alcătuite din cinci lați încrețite pe un „brăcinar”, peste acestea fiind puse două zadii. Fetele înfășoară brâul în rânduri suprapuse formând o legătură mai lată în talie și poartă părul împletit în două cozi lăsate pe spate.

Costumul bărbătesc se compune din îmbrăcămintea capului, cămașa, izmene, gatii, cioareci și chimir, iar în anotimpul rece din pieptar, cojoc și suman. Cămașa e croită din patru lați de pânză țesută în casă, gulerul are partea interioară dreaptă iar cea exterioară răsfrântă. Gatiile sunt croite din 4 foi de pânză, mai lungi decât cele specifice Maramureșului. Iarna bărbații poartă căciulă neagră înaltă, confecționată din blană de miel, iar vara pălării din pâslă.

Costumul popular din zona Maramureșului Istoric

Costumul femeiesc de Maramureș se compune din îmbrăcămintea capului, cămașă, două zadii, brâu, încălțăminte, și pieptar și guba în anotimpurile răcoroase. Cămășile au răscroiala pătrată în jurul gâtului și mânecile încrețite la umăr. Peste poală se poartă zadiile țesute din lână în dungi late orizontale, colorate în nuanțe puternice de roșu, portocaliu, galben, verde și albastru. Costumul femeiesc este completat de cojocul de blană de miel, bogat colorat. În picioare poartă opinci, iar la gât zgărzi din mărgele colorate.

Costumul bărbătesc pentru sezonul cald este realizat din pânză și este foarte simplu. Cămașa trece peste talie, se poartă largă și are mânecile încrețită din umăr. Gatiile sunt simple încrețite în talie, cureaua este lată, din piele și are ornamente presate. Cojocul, confecționat din blană de miel pentru sezonul rece, este ornamentat cu broderie din lână policromă sau cu aplicații de piele. Bărbații poartă pălărie din pâslă sau paie și mânecări și traistă din lână.

II.2.7. Preparate culinare tradiționale

Hrana maramureșeană pe cât este de gustoasă pe atât trebuie să fie și de sațioasă, deoarece muncile agricole și creșterea animalelor consumă foarte multă energie. Atunci când, turist fiind, poposești la un localnic, acesta iți va pune ce are mai bun pe masa, toate alimentele fiind din gospodărie și făcute în casă. În Maramureș turiștii se simt precum rudele venite de la oraș, răsfățați și serviți cu de toate până când se ridică mulțumiți de la masă.

Cel mai probabil la micul dejun se va servi omletă făcută din ouăle proaspete din cuibar, lapte de la vaca din grajd, caș de la stână, miere și dulceță făcută în casă. La prânz se servește o farfurie plină cu zamă de carne sau de păstăi, o tocană de hribi sau niște curechi umpluți (sarmale). La cină se mănâncă mămăligă cu brânză și jumări sau plăcinte umplute cu brânză, cartofi și pancove (gogoși).

Figura 24. Curechi umpluți, preparat tradițional (sursa:https://www.ecomaramures.com/descopera-zona/2-3-delicii-locale/)

Pentru a-și arăta respectful față de cei ce le trec pragul, oaspeții sunt așezați la masă „la loc de cinste”, precum în cazul bătrânilor și a preotului. Stăpânul casei servește primul băutura, după care oaspetele, această tradiție dovedind că produsele sunt curate și vrednice de a fi consumate. Înainte de masa se face semnul crucii cu fața spre răsărit sau se spune o rugăciune. Un alt obicei local spune că musafirul trebuie să consume toate alimentele și băuturile cu care este servit, în caz contrar se consideră că el vrea atâta rău gazdei, cât a lăsat în vase.

Centrul tradiției culinare îl prezintă lăptăria pastorală mobilă, amplasată de păcurari în munți în sezonul cald, pe perioada pășunatului turmelor de oi. Singura persoană responsabilă de întreg procesul de preparare a laptelui este baciul. Din laptele de la oi se prepară cașul, urda și jintița, iar brânza se pregătește în gospodărie cu cașul făcut la stână.

De menționat că horinca sau vișinata nu lipsesc de la nicio masa, iar aceasta trebuie consumată de cel servit, deoarece pentru maramureșeni să refuzi băutura înseamnă o dezamăgire, pentru unii dintre ei gestul fiind considerat de-a dreptul jignitor.

Figura 25. Pancove – gogoși tradiționale (sursa: https://www.ecomaramures.com/descopera-zona/2-3-delicii-locale/)

III. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

III.1. Infrastructura turistică de cazare și alimentație

În ceea ce privește unitățile de cazare și alimentație la nivelul județului Maramureș, acestea sunt complexe și variate, având posibilitatea de a aleage dintr-o gamă largă. Conform INSSE TEMPO, în 2018, în Maramureș prestează astfel de servicii în jur de 264 unități.

Așadar, județul dipune de 144 pensiuni agroturistice, 66 pensiuni turistice, 34 hoteluri, 7 moteluri, 4 cabane turistice, 3 hosteluri, 3 vile turistice, Pe lângă acestea se adaugă și casele țărănești proprii pentru care Maramureșul este atât de cunoscut, localnicii își pun casele la dispoziția turiștilor și se transformă în gazde.

Cât despre structurile de alimentație, toate unitățile de cazare oferă posibilitatea de a lua masa, deci oferta este și în cazul acesta foarte amplă, însă pe lângă acestea există la nivelul județului Maramureș numeroase restaurant și unități de tip fast-food, destinate exclusive alimentației. Aici se adaugă și gospodăriile în care femeile maramureșene pregătesc mâncăruri tradiționale pentru oaspeți, dar și păstrăvăriile din zonă.

Figura 26. Evoluția structurilor și capacității de cazare, 2008-2018 (sursa: INSSE)

Conform graficului se observă numărul capacității de cazare se află într-o continuă creștere, însă anul 2014 a marcat o scădere bruscă. Această creștere se datorează cererii foarte mari, turiștii alegând Maramureșul ca destinație turistică din ce în ce mai des, acest lucru a dus în timp la creșterea locurilor de cazare pentru a putea satisface nevoile acestora. Acea scădere din 2014 poate fi cauză a neinvestițiilor în cadrul structurilor de primire, deoarece se observă și în cazul unităților de cazare o scădere în acel an.

Pe de altă parte, se observă că numărul unităților de cazare oscilează de la an la an, în perioada 2010-1012 constatându-se o scădere continuă, această scădere putând fi cauză a unor falimente, a lipsei de investiții în domeniu, și chiar din lipsa de angajați calificați. Urmează perioada anilor 2014-2016 în care se înregistrează o creștere importantă, dovadă că turiștii manifestă interes pentru această destinație, iar investițiile nu întârzie să apară. După anul 2017 se observă o scădere după mult timp, din cauză că o serie de unități de cazare i-au încheiat activitatea în acest domeniu. Conform datelor statistice se constată că 4 hosteluri, 1 camping, 13 pensiuni turistice și 3 pensiuni agroturistice nu mai sunt funcționale, cel mai probabil au dat faliment.

III.2. Infrastructura curativă și de agrement

În Maramureș se practică și turismul balneoclimateric deoarece în aceatsă zonă se găsesc ape minerale carbogazoase, bicarbonate, calcice, magneziene și clorosodice, care au efect curative în tratarea unor afecțiuni cronice renale, urinare, respiratorii și pulmonare.

La Ocna Șugatag sunt izvoare de ape minerale și lacurile rezultate în urma unor prăbușiri ale unor ocne de sare recomadate în tratarea unor afecțiuni reumatismale, ale sistemului nervos, ginecologice și locomotorii. Stațiunea Borșa este cea mai renumită și dispune izvoare minerale carbogazoase, magneziene, bicarbonate și calcice, utilizate în tratarea afecțiunilor rinichilor, ale bolilor cornice și ale tubului digestive. Stațiunea climaterică Izvoarele se bucură de un climat tonic, puternic ionizat, utilizat în tratarea afectiunilor respiratorii, neurologice și endocrine. Stațiunea locală Băile Cărbunari are ape sulfuroase și clorurate-sodice, iar în Săpânța există un centru de îmbuteliere a apelor minerale.

În ceea ce privește agrementul, cea mai cunoscută zonă este Borșa aflată la poalele munților Rodnei și Maramreșului, pe valea superioară a Vișeului. Aici se pot face drumeții pe traseele marcate, în sezonul rece căutate sunt pârtiile de schi cu diferite grade de dificultate, trambulina olimpică naturala pentru sărituri cu schiurile și liniile de teleferic și teleschi care leaga Complexul Borșa cu vârful Runcu. Lângă Baia Sprie există un telescaun ce urca pâna la vârful Mogoșa, de unde coboară o pârtie de schi de 2100 metri lungime. Alte forme de agreement sunt cluburile, terenuri de sport, discotecile locale și barurile.

Există, de asemenea, posibilitatea de a vizita meșterii populari care fac cu propriile mâine căni și blide de lut, unelte de lucru, linguri de lemn și haine de sărbătoare, iar în unele sate se mai pot vedea în funcțiune tehnologia țărănească prin care localnicii și-aufăcut secole la rând cele trebuincioase traiului.

III.2.1. Activități în natură

Maramureșul este locul ideal pentru practicarea drumețiilor. Se poate opta pentru o plimbare lejeră prin sat, printre pajiști cu flori sălbatice, practicând astfel o drumeție blândă care are ca scop relaxarea, sau se poate porni spre un loc anume, numit obiectiv turistic, practicând astfel o drumeție alertă și focalizată care are ca scop cunoașterea.

În Maramureș se practică și ciclismul , mai ales în estinația ecoturistică Mara-Cosău-Creasta Cocoșului, pentru a admira peisaje, fânețe cu flori parfumate, munți vulcanici, sate vechi și biserici din lemn și pentru a descoperi obiceiurile specifice zonei.

Pentru alpinism se recomandă Creasta Cocoșului deoarece aici se găsec 37 de trasee specifice pentru cățărare, special amenajate și omologate. De asemenea, în rezervația cu același nume aveți posibilitatea de a practica zborul cu parașuta împreună cu instructorul.

Maramureșul este faimos pentru peisajele sale pitorești spectaculoase, ce prezintă o lume specială, cu platouri de lavă, conuri vulcanice, stânci cu forme bizare, păduri întinse și pajiști alpine, acestea atrăgând atenția pasionaților de fotografie.

Figura 27. Drumeții prin Maramureș (sursa: https://www.ecomaramures.com/1-oferta-turistica/1-1-activitati-in-natura/drumetii/)

III.2.2. Atracții turistice

Cimitirul vessel de la Săpânța se deosebește de toate celelalte prin tematica deosebită, cuprinzând în jur de 1.000 de cruci viu colorate ce prezintă o colecție de picturi naive și poeme ironice, iar epitafurile sunt scrise la persoana I, în grai popular.

Mocănița din Vișeul de Sus, este un tren cu aburi foarte cunoscut circulă pe ultima cale ferată forestieră activă în Carpați pe care se mai transportă lemne din pădure. Trenul îi plimbă pe turiști pe un traseu spectaculos printre dealurile, munții și poieni, lung de 21 km, călătoria durând aproximativ două ore.

Memorialul Victimelor Comunismului din Sighetu Marmației este cel mai tulburător muzeu din România, fiind locul ce reprezintă mărturia pentru facerea omului căruia i-a fost interzis să gândească altceva decât îi permitea regimul politic. Fiecare celulă prezintă, prin documente originale, fotografii, instalații audio și video, latura necunoscută a comunismuluil.

Muzeul Satului Maramureșean din Sighetu Marmației este de fapt un sat vechi, în miniatură, care a păstrat foarte bine casele-monument din secolele anterioare. În cadrul comlexului puteți vedea și o veche moară de lemn acționată de apă și case care au aparținut minorităților de evrei, ucrainieni, maghiari și germani.

Cascada Cailor de la Borșa este cea mai înaltă cădere de apă din România, este localizată în Munții Rodnei și se formează la o altitudine de 1.300 metri, căderea de apă având o înălțime de 90 metri. Numele cascadei vine de la o legendă care spune că niște cai au fost înconjurați de urși și în încercarea de a scăpa au căzut în prăpastie.

Figura 28. Cimitirul Vesel din Săpânța (sursa: http://casabusta.ro/2018/06/22/cimitirul-vesel/)

IV. CIRCULAȚIA TURISTICĂ

Circulația turistică presupune deplasarea turiștilor de la locul de reședință la destinația turistică aleasă. În ansamblu, circulația turistică în județul Maramureș prezintă în sezonul estival maximul principal, iar în sezonul de iarnă maximul secundar, însă acestea pot varia în funcție de localități, ca de exemplu în Borșa, Mogoșa, Cavnic, Izvoare și Vadul Izei, maximul principal înregistrându-se în sezonul rece datorită posibilităților variate de practicare a sporturilor de iarnă și grație festivalurilor din acea perioadă.

Fluxul turistic contribuie la economia locală, mai mulți turiști reprezentând mai mulți bani ce pot fi utilizați în acest domeniu, mai exact în reamenajarea unor locuri pentru o atractivitatea mai mare. Cu toate acestea există și o latură negativă, cea a degradării obiectivelor turistice de către acei turiști care nu înțeleg importanța moștenirii unui patrimoniu cultural și al unor tradiții cu mari valori spirituale.

IV.1. Numărul turiștilor sosiți în structurile de primire turistică

Conform graficului de mai jos se observă că în perioada 2008-2018 numărul turiștilor sosiți în Maramureș a fost intr-o continuă creștere. În anul 2009 se înregistrează, însă o scădere a fluxului de turiști, drept consecință a crizei economice înregistrată în anii precedenți.

Figura 29. Evoluția turiștilor sosiți în Maramureș în perioada 2008-2018 (grafic realizat prin prelucrarea datelor de pe INSSE)

Ulterior economia locală începe să se stabilizeze, iar din 2010 fluxul turiștilor începe din nou să crească. În perioada 2010-2013 evoluția turiștilor sosiți în Maramureș este oarecum constantă, cu o ușoară creștere vizibilă. Din anul 2014 și până în prezent se observă o creștere accelerată a sosirilor, anul 2018 având numărul turiștilor sosiți cu mult peste valoarea dublă înregistrată în anul 2008.

Această creștere spectaculoasă se datorează investițiilor în domeniul turismului, de la reabilitare obiectivelor turistice, la construcția cât mai multor unități de primire turistică, inclusiv datorită practicării unor multitudini de forme de turism în această zonă. Maramureșul este în prezent una din cele mai vizitate regiuni din România, fiind din ce în ce mai apreciată și în rândul turiștilor străini, mai ales datorită tradițiilor și obiceiurilor locale, dar și gastronomiei unice.

IV. 2. Numărul mediu zilnic de turiști

În ceea ce privește numărul mediu zilnic de turiști sosiți în Maramureș, se constată că cea mai mare parte a acestora sunt turiști români, lucru ce demonstrează că știm să apreciem și să valorificăm turismul din țara noastră.

Figura 30. Numărul mediu zilnic de turiști în Maramureș, 2008-2018 (grafic realizat cu ajutorul datelor prelucrate de pe INSSE)

Se observă că atât numărul turiștilor români, cât și cel al străinilor oscilează între anii 2008-2013, aceștia scăzând și crescând de la an la an. Cu toate acestea, din 2013 și până în prezent turiștii de toate naționalitățile sunt într-o creștere constantă și vizibilă, mai accentuată în cazul turiștilor naționali, și mai lentă, însă semnificativă în cazul turiștilor internaționali.

Se constată că numărul turiștilor români în anul 2018 este cu mult peste valoarea dublă a celor din 2008, pe când în cazul turiștilor străini această valoare nu atinge pragul dublării. Unele motive al numărului mic de turiști străini ar fi neinvestiția în promovarea la nivel internațional al pachetelor turistice și a obiectivelor din cadrul județului și lipsa de interes pentru extindere și recunoaștere la un nivel mai înalt, mulțumindu-se cu cifrele înregistrate de pe urma turiștilor României.

IV.3. Numărul înnoptărilor în structurile de primire turistică

Numǎrul de înnoptǎri reprezintǎ de fapt numărul de turiști care au cǎlǎtorit și au apelat la serviciul de cazare în diferite unitǎti turistice din județul Maramureș, într-o perioadă de timp.

Figura 31. Evoluția înnoptărilor între anii 2008-2018 (grafic realizat cu ajutorul datelor de pe INSSE)

Se constată o scădere treptată și continuă a înnoptărilor în perioada 2008-2012, din varii motive, cum ar fi lipsa investițiilor în unitățile de cazare, mai exact lipsa unor reamenajări interioare și a dotărilor care să faciliteze șederea turiștilor, și poate chiar și lipsei de interes acordate acestui sector din cadrul turismului.

În perioada 2013-2018 se observă o creștere foarte rapidă a înnoptărilor, acest lucru fiind datorat atenției acordate unităților de primire turistică, în primul rând prin construcția mai multor astfel de clădiri, dar și prin reabilitarea celor existente. Totodată, turiștii sosiți sunt mai dornici de cunoaștere, de exploatare și de petrecerea timpului liber într-un cadru tradițional, motiv pentru care aleg să se cazeze mai mult timp pentru a reuși pe cât posibil să se bucure de tot ceea ce pune Maramureșul la dispoziție.

IV.4. Numărul mediu zilnic de turiști care înnoptează

Se constată că atât numărul mediu de turiști români cât și cel al străinilor care înnoptează în județul Maramureș oscilează între anii 2008-2014, crescând și scăzând cu câteva unități de la an la an, dar cu toate acestea menținându-se la un nivel constant.

Figura 32. Numărul mediu zilnic de înnoptări, 2008-2018 (grafic realizat cu ajutorul datelor statistice de pe INSSE)

Acest lucru poate fi cauzat și de dorința turiștilor de a cunoaște mai multe zone, astfel apărând aceste diferențe. Perioada 2014-2018 marchează o creștere remarcabilă atât în cazul turiștilor romani cât și în cazul celor străini, la baza acestei creșteri stând dorința de a trăi pe propria piele viața de maramureșean, prin practicarea obiceiurilor locale, prin participarea la tradițiile din zonă și prin implicarea directă în activitățile țărănești, dar și prin prisma practicării sporturilor de iarnă în sezonul rece. Maramureșul este o regiune cu o valoare spirituală considerabilă, motiv pentru care în prezent turismul se bazează mai mult pe sentimente și trăiri proprii decât pe informare și cunoaștere la nivel general.

IV.5. Durata medie a sejurului

Tabelul 1. Durata medie a sejurului în Maramureș, 2008-2018 (rezultate obținute prin prelucrarea datelor)

Se observǎ că durata medie a sejurului a crescut cu câteva unități și s-a menținut oarecum constantă în perioada 2008-2010, urmând ca până în prezent această valoare să oscileze, însă să aibă vizibil tendința de scădere. În ceea ce privește turiștii români, durata medie a sejurului variază de la an la an, pe când în cazul turiștilor străini, aceasta diferă și este constantă pe o perioadă de câțiva ani consecutivi, însă tinde tot spre scădere.

Cauzele scăderii duratei sejurului sunt lipsa investițiilor moderne din cadrul unitǎților de cazare, lipsa personalului calificat în acest domeniu, dar și lipsa promovării adecvate a potențialului turistic al regiunii.

IV.6. Densitatea circulației turistice

Tabelul 2. Densitatea circulației turistice în raport cu suprafața Maramureșului, 2008-2018 (rezultate obținute prin prelucrarea datelor)

În ceea ce privește densitatea circulației turistice în raport cu suprafața județului Maramureș, după prelucrarea datelor am ajuns la concluzia că în perioada 2008-2010 aceata s-a aflat într-o ușoarǎ scǎdere, urmând ca începând cu anul 2011 și până în 2013 să se remarce o creștere ușoară, iar de atunci și până în prezent, Maramureșul se confruntă cu o creștere accelerată a densității turistice, fapt ce poate duce la supraaglomerare și degradarea suprafeței de teren, dar și la creșterea prețurilor, mai ales în cazul imobilelor.

Tabelul 3. Densitatea circulației turistice în raport cu populația Maramureșului, 2008-2018 (rezultate obținute prin prelucrarea datelor)

Conform recensământului din 2008, populația județului Maramureș era de 535 150 de locuitori, aceasta scăzând drastic de la an la an, în 2018 înregistrându-se 522 254 de locuitori. Cauzele scăderii populației ar putea fi populația îmbătrânită, numărul mare de decese comparativ cu numărul mic de copii născuți vii, sau pur și simplu din cauza migrațiilor înregistrate tot mai des, de cele mai multe ori tinerii alegând să se mute în alte orașe mai mari, sau chiar în afara țării, din varii motive.

În ceea ce privește densitatea circulației turistice în raport cu populația județului, se observă că, la fel ca în cazul densității turistice în raport cu suprafața, în intervalul 2008-2010 se înregistrează o ușoară scădere, în perioada imediat următoare aceasta începe să crească cu câteva unități însă se menține constanta, iar din 2014 până în 2018 crește într-un ritm mai alert. Această creștere poate duce, în timp, la producerea conflictelor sociale între populație și turiști, la supraaglomere, la degradarea mediului și la poluarea fonicǎ, dar și la preluarea comportamentului turiștilor și creșterea numărului de infracțiuni la nivel județean.

IV.7. Proveniența turiștilor

Conform graficelor analizate mai sus se observă că cea mai mare parte a turișrilor care vizitează anual Maramureșul sunt români. Cu toate acestea și numărul străinilor prezintă o importanță aparte, deoarece acesta este într-o continuă creștere, fapt ce demonstrează că județul devine din ce în ce mai cunoscut la nivel mondial.

Fluxul de turiști externi este mai intens în jurul sărbătorilor de iarnă, mai ales în localitățile care prezintă festivaluri recunoscute inclusiv pe plan internațional, festivaluri legate de datini și obiceiuri, însă nici antotimpurile calde nu sunt date uitării, turiștii străini fiind dornici să practice muncile câmpului și să cunoască viața la țară.

Turiștii care vizitează Maramureșul sunt, pe lângă români, cei din Europa Occidentală. Cele mai bogate fluxuri de turiști străini sunt reprezentate de germani, englezi, italieni, francezi, turiști ce vin din țările nordice și chiar din țările vecini.

Figura 33. Proveniența turiștilor din Maramureș, 2008-2018 (hartă realizată în Philcarto)

Românii călătoresc în Maramureș pentru petrecerea timpului liber în natură, departe de gălăgia și poluarea din orașele în care locuiesc, sunt iubitori ai sporturilor de iarnă, pasionați de gastronomia locală tipică și unică, și interesați de tradițiile locale și practicare turismului balnear, rural, cultural și religios.

Turiștii germanii călătoresc în primul rând pentru relaxare, dar și pentru cultură, sport și aventură, Maramureșul fiind o destinație care le satisface aceste așteptări.

Englezii aleg Maramureșul ca destinație pentru călătoriile lor mai ales datorită climei, fiind dornici de vreme caldă, doresc cunoaștere de noi culturi, sunt fascinați de bucătăria locală și prețurile serviciilor mai mici, mai ales în cazul băuturilor alcoolice.

Italienii doresc să viziteze localități mici, liniștite, lipsite de haosul marilor orașe, unde se pot delecta cu alimente și produse cât mai naturale, și sunt dornici să practice activități fizice care să-i implice în mod direct.

Turiștii din țările nordice aleg Maramureșul în primul rând pentru curățenie, dar și pentru nivelul de confort din cadrul unităților de primire turistică, aceștia fiind atrași de posibilitatea practicării turismului balnear și circuitelor locale.

Francezii sunt atrași de produsele simple cu prețuri rezonabile, pentru aceștia este important ca în cadrul călătoriei să fie actori, nu simpli spectatori. În cea mai mare parte sunt atrași de circuitele turistice, de cultura și obiceiurile locale, dar și de relaxare, Maramureșul fiind pentru aceștia o destinație de vară.

V. TIPURI DE TURISM PRACTICATE ÎN MARAMUREȘ

Turismul sportiv este foarte practicat în Maramureș, datorită multitudinilor de posibilități de practicare a unor hobby-uri, de la practicarea sporturilor de iarna – ski și snowboard, la pescuit și vânătoare dar și la circuite turistice în natură. Maramureșul pune la dispoziție o serie de pârtii de ski și munți cu altitudini impresionante.

Figura 34. Pârtiile de ski din Maramureș (hartă realizată în Philcarto)

Maramureșul prezintă înteres turistic și datorită bucătăriei locale, fiind un motiv esențial în alegerea turiștilor de a practica turismul gastronomic, prin experimentarea culinară acestei regiuni geografice. Acest tip de turism permite valorificare turistică a produselor tradiționale oferind turiștilor posibilitatea de a descoperi noi feluri de mâncare, cu noi arome și gusturi deosebite, dar și degustarea sortimentelor de vinuri locale.

Totodata, turismul rural îndeplinește dorința de a petrece timpul liber la țară, participând în mod direct și activ la munca câmpului, la treburile gospodărești, într-un cadru modelat de natură. Turiștii sunt din ce în ce mai dornici de cunoașterea tradițiilor vechi, locale, specifice satului maramureșean, motiv pentru care în prezent reprezintă o destinație căutată chiar și la nivel internațional.

Turismul de tratament și cură balneara este de asemenea practicat în Maramureș deoarece aici se găsesc ape minerale carbogazoase, bicarbonate, calcice, magneziene, clorosodice, și ocne sărate care au efect curative în tratarea unor afecțiuni cronice renale, urinare, respiratorii și pulmonare.

Figura 35. Stațiuni balneare (sursa: hartă realizată în Philcarto)

Turismul de recreere și agrement este frecvent intalnit în această regiune, la baza acestuia stând cadrul natural prielnic și clima dar și zonele de agrement foarte cunoscute, terenurile de sport, discotecile locale și barurile. Petrecerea timpului în natură, de cele mai multe ori, ajută turiștii să scape de stresul și grijile de acasă.

Turismul știintific prezintă în același timp interes, însă ocazional, prin vizitarea unor zone industriale, agricole și obiective hidroenergetice. Din acest punct de vedere un interes aparte il prezină cele 48 de peșteri din Parcul Național Munții Maramureșului, rezervații naturale, monumentele naturii, dintre care cel mai cunoscut fiind Lacul Albastru din Baia Sprie, dar și lanțurile montane cristaline și vulcanice.

În aceeași măsură, Maramureșul este recunoscut la nivel național și internațional pentru multitudinea de muzee și biserici de lemn, pentru porțile maramureșen, tradițiile locale și arhitectura specifică fapt pentru care permite practicarea turismului cultural dar și religios.

Figura 36. Bisericile de lemn incluse în patrimoniul UNESCO (hartă realizată în Philcarto)

Maramureșul este recunoscut și atractiv din pricina turismului rural care ia amploare de la an la an, devenind tot mai căutat. Principalul motiv al dezvoltării acestui tip de turism, este constientizarea agricultorilor maramureșeni asupra necesității de diversificare a activitaților în cadrul gospodăriei, fermei și în afara acestora, având parte de câștig, de recunoaștere dar contribuind de asemenea și la economia locală.

Tabelul 4. Cele mai apreciate trasee turistice de către turiști (sursa: https://www.ecomaramures.com/1-oferta-turistica/1-1-activitati-in-natura/drumetii/)

Figura 37. Exemplu de marcaj turistic (sursa: https://www.ecomaramures.com/1-oferta-turistica/1-1-activitati-in-natura/drumetii/)

VI. IMPACTUL TURISMULUI RURAL ASUPRA ECONOMIEI

Turismul rural maramureșean dispune de un mare avantaj competitiv, cel al autenticității zonei care este apreciat în rândul turiștilor, mai ales al celor din alte țări. În decursul anilor acest tip de turism s-a practicat constant, însă neorganizat, fapt ce a îngreunat înțelegerea efectelor pozitive ale acestuia asupra județului și mai ales în cazul economiei locale. Ulterior, turismul rural începe să capete contur, apar din ce în ce mai multe pensiuni turistice, pensiuni agroturistice și ecoturistice, devin tot mai cerute și utilizate de către turiști, deoarece oferă o serie de servicii aparte, cum ar fi mâncăruri realizate din produsele naturale din gospodăriile proprii, posibilitatea de implicare în activitățile specific rurale, liniște și aer curat într-un cadru tipic și natural, dar și alte astfel de avantaje.

Cu toate că turismul rural, în primă fază, duce cu gândul la sărăcie și lipsa condițiilor de trai decent, Maramureșul s-a dezvoltat în acest sens, astfel încât a ajuns să satisfacă toate cerințele turiștilor. Oamenii din satele maramureșene sunt oameni simpli, munciți și educați, oameni care spun povești prin intermediul propriilor vieți, care știu să se facă plăcuți prin simplul fapt că sunt naturali.

De-a lungul timpului, turismul rural a contribuit la economia locală, lucru ce a ajutat la dezvoltarea accelerată a turismului din aceste zone. Astfel s-au construit drumuri și alte căi de comunicație și transport, care au facilitat accesul populației și turiștilor în zonele rurale și spre obiectivele turistice, unele dintre ele greu accesibile. În multe localități din Maramureș apariția și desfășurarea turismului rural se datorează tocmai accesibilității favorabile.

Așadar, veniturile obținute în urma vânzarii unor servicii de bază, precum cazare, alimentație și alte servicii auxiliare, au fost folosite ulterior în reamenajarea unităților de cazare, pentru întreținere și modernizare.

Veniturile obținute din turismului rural, provin în cea mai mare măsură din înnoptările și alimentația din cadrul unităților de cazare, cu toate că serviciile oferite în mediul rural sunt mai modeste, în general limitându-se doar la serviciile de bază, dar și din promovare și aprovizionarea cu produse alimentare și nu numai.

VII. PERSPECTIVA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL ÎN MARAMUREȘ

Pentru a se dezvolta, pentru a fi căutat și dorit să se practice tot mai des în Maramureș, turismul rural trebuie, în primul rând să-și mențină unicitatea, să conservare și să promoveze ruralul și să nu dorească urbanizarea acestuia. Este important ca infrastructura turistică să-și mențină notă tradițională specifică Maramureșului, atât în ceea ce privește arhitectura, cât și dimensiunea acestora.

Turismul rural poate fi în ansamblu o strategie de conservare a mediului care poate servi ca o alternativă de ocupația a timpului. Acesta poate influența și negativ, ducând la pierderea identității prin industrializare, la schimbarea mentalității fiind influențați spre modernizare, și la uitarea unor valori importante, precum arhitectura și portul popular, dar și la nepracticare biceiurilor și tradițiilor străvechi care alocă tot farmecul.

În ciuda potențialului bogat și variat, turismul rural în Maramureș nu este valorificat la nivelul la care merită. În primul rând ar trebui să se acorde atenție diverisficării ofertei turistice, să se investească în unităților de primire turistică, să se renunțe la modernizare și inspirația din mediul urban și să se promoveze caracterul tradițional al regiunii. O altă idee ar fi comercializarea produselor de artizanat și meșteșugărești și introducerea acestora în cadrul unui site web care să servească ca metodă de promovare a tradiției, fiind disponibilă și posibilitatea ca acestea sa fie achiziționate.

Posibilatea alternării formelor de turism și realizarea unor trasee cu caracter tematic la nivel local ar ajuta la creșterea veniturilor și la promovarea zonei tradițional. Crearea de noi trasee cu marcaje turistice mai ales pe dealurile și pajiștile ce mărginesc zonele rurale, amenajarea unor zone speciale pentru odihnă și servirea mesei în cadrul acestora și dezvoltarea turismului de week-end, ar ajuta la creșterea circulației turistice și a veniturilor locale.

Concluzii

Maramureșul este o destinație turistică din ce în ce mai căutată, atât în rândul tuiștilor de naționalitate română, cât și în cazul turiștilor internaționali. Deține un patrimoniu cultural foarte amplu, o istorie aparte, niște tradiții unice și preparate culinare delicioase. Maramureșul este un loc bogat din toate punctele de vedere, un loc cu o poveste specială și oameni calzi.

Pe lângă cadrul antropic moștenit în timp, această regiune se poate lăuda cu cadrul natural spectaculos cu care a fost înzestrată. Din punct de vedere turistic, Maramureșul oferă posibilitatea practicării numeroaselor forme de turism tocmai datorită naturii care permite acest lucru. Lanțurile montane masive crează impresia că pâzesc această zonă de tot ce ar putea să o distrugă, pajiștile cu fânețe și flori exprimă liniștea și finețea regiunii, iar dealurile sunt precum micile provocări de care este nevoie oriunde, pentru a nu pica în monotonie. Maramureșul este destinația în care poți face orice.

În cea mai mare parte, turismul în Maramureș se bazează pe tradiție, de aceea am ales să dezbat această temă în cadrul lucrării mele de licență. Consider că elementele tradiționale sunt valorificate turistic în deajuns cât să facă din această regiune una cunoscută la nivel internațional. Spre deosebire de alte regiuni din România, Maramureșul a reușit să-și păstreze trecutul, să-și conserve mediul rural, să practice obiceiuri străvechi și în zilele de azi, în concluzie, și-a păstrat unicitatea.

Arhitectura maramureșeană este ușor de recunoscut, de la faimoasele porți imense specifice acestei regiuni nordice, la bisericile construite din lemn, parte a patrimoniului UNESCO. Gospodăriile țărănești sunt ușor de identificat, fiind deschise, largi și ordonate, iar oamenii sunt de o simplitate și o modestie rar întâlnite.

Tradițiile și obiceiurile atrag importante fluxuri de turiști, fiind modul în care turiștii doresc să descopere regiunea într-un mod mai dinamic. Meșteșugăritul, olăritul, încondeiatul ouălelor, țesutul și sculptura în lemn, sunt câteva dintre activitățile specifice de care turiștii sunt interesați și fascinați, fiind dornici să se implice în acestea, și astfel să înțeleagă întreg procesul și valoare sentimentală a obiectelor făcute cu propriile mâini.

Pe de altă parte, multitudinea costumelor populare din Maramureș, repartizate pe zone istorice, au o valoare importantă, aici fiind purtate de către localnici chiar și în zilele noastre. Fie că este vorba despre o zi obișnuită, fie că vorbim despre sărbători importante sau evenimente din viața acestora, costumele populare sunt nelipsite de pe cei mai bătrâni, însă și tinerii se arată foarte mândri de faptul că le poartă.

Domeniul turistic ia amploare, structurile de cazare se înmulțesc, se investesc bani în reabilitarea infrastructuii turistice, se construiesc drumuri și se oferă condiții trainice, toate aceste lucruri pentru a atrage turiști. Acest lucru a fost demonstrat, numărul turiștilor români și străini fiind într-o continuă creștere. Durata sejurului este de două zile, însă dacă numărul turiștilor va continua să crească, Maramureșul s-ar putea confrunta cu probleme locale.

Formele de turism cel mai des practicate sunt turismul religios, sportiv, cultural, științific, balnear și mai ales rural. Turismul rural începe să se dezvolte, cu toate acestea reușind să-și păstreze originea și unicitatea și în același timp să conserve mediul. Cu toate că se investește în modernizarea structurilor de primire turistică și a infrastructurii de acces, Maramureșul rural nu renunță la acest caracter în favoarea urbanizării. Acest lucru are un impact pozitiv asupra turiștilor, cei mai mulți dintre ei optând pentru o vacanță la țară.

În urma analizei efectuate cu privire la această temă și ca urmare a concluziilor menționate mai sus, consider că Maramureșul este locul ideal în care turistul se poate transpune într-o poveste. Maramureșul este o regiune cu un trecut zbuciumat, însă care a contribuit la ceea ce este această azi. Oamenii sunt atrași de aceste locuri pentru că tradiționalul încă nu s-a pierdut, pentru că aici reușesc pentru cateva zile să experimenteze viața de maramureșean autentic, pentru că aici reușesc să fie localnici, nu simpli turiști trecători, și această împlinire sufletească face cât toate locațiile de lux din lume.

Listă de figuri

Figura 1. Orașele și vecinii Județului Maramureș (hartă realizată în Philcarto) 11

Figura 2. Căi de acces (sursa Google Earth) 12

Figura 3. Obiecte artizanale maramureșene (sursa: https://www.ecomaramures.com/descopera-zona/2-4-traditii-si-mestesuguri/) 15

Figura 4. Munții Maramureșului (sursa:http://parculnaturalmuntiimaramuresului.blogspot.com/) 16

Figura 5. Munții Gutâi – Creasta Cocoșului (sursa: http://turismmaramures.ro/rezervatia-naturala-creasta-cocosului/) 17

Figura 6. Râul Tisa (sursa:https://peterlengyel.wordpress.com/2013/11/03/cursuri-de-ape-din-maramures/) 18

Figura 7. Vegetația reprezentativă (sursa: http://ananp.gov.ro/ananp/2018/02/26/parcul-natural-muntii-maramuresului/) 19

Figura 8. Căpriorul (sursa:https://www.marasilva.ro/AP19.php) 20

Figura 9. Arhitectura caselor maramureșene (sursa: https://oferteturism.ro/circuit-incursiune-in-maramures-3-nopti-cazare-cu-mic-dejun-transport-autocar-ghid-autorizat/p/6) 21

Figura 10. Arhitectura bisericilor de lemn (sursa: http://tourex.ro/package/circuit-romania-maramures-si-bisericile-din-lemn/) 22

Figura 11. Biserica de lemn din Bârsana ( sursa: http://www.calatorprinmaramures.ro/biserica-de-lemn-din-barsana/)) 23

Figura 12. Biserica de lemn din Budești (sursa: http://www.maracosau.ro/biserica-sf-nicolae-budesti-josani) 24

Figura 13. Biserica de lemn din Desești (sursa: http://www.365romania.ro/patrimoniu-unesco/biserica-din-lemn-din-desesti) 25

Figura 14. Biserica de lemn din Ieud Deal (sursa:https://doxologia.ro/locuri-sfinte/patru-biserici-de-lemn-din-maramures-unde-orice-pelerin-ar-dori-sa-ajunga) 26

Figura 15. Biserica de lemn din Plopiș (sursa: http://www.trilulilu.ro/imagini-calatorii/biserica-de-lemn-din-plopis-11) 27

Figura 16. Biserica de lemn din Poienile Izei (sursa: http://patrimoniu.revistasinteza.ro/2017/10/25/poienile-izei-frumusetea-simplitatii/) 28

Figura 17. Biserica de lemn din Rogoz (sursa: https://www.defileul-lapusului.ro/biserica-de-lemn-din-rogoz) 29

Figura 18. Biserica de lemn din Șurdești (sursa: http://cniptcavnic.ro/ro_RO/biserica-de-lemn-din-surdesti/) 29

Figura 19. Porți maramureșene (sursa: https://www.revistadinlemn.ro/2017/08/15/porti-maramuresene/) 30

Figura 20. Unelte din lemn, tehnica de prelucrare a lemnului (sursa: https://www.ecomaramures.com/descopera-zona/2-4-traditii-si-mestesuguri/) 32

Figura 21. Gospodăria tipic maramureșeană (sursa: http://www.mentor-construct.ro/blog/126/arhitectura-si-gospodaria-traditionala-din-tara-maramuresului) 33

Figura 22. Costum popular feminin și masculin (sursa: https://www.welcometoromania.ro/Folclor/Folclor_Maramures_r.htm) 34

Figura 23. Portul popular maramureșean (sursa: https://www.ecomaramures.com/descopera-zona/2-4-traditii-si-mestesuguri/) 35

Figura 24. Curechi umpluți, preparat tradițional (sursa:https://www.ecomaramures.com/descopera-zona/2-3-delicii-locale/) 37

Figura 25. Pancove – gogoși tradiționale (sursa: https://www.ecomaramures.com/descopera-zona/2-3-delicii-locale/) 38

Figura 26. Evoluția structurilor și capacității de cazare, 2008-2018 (sursa: INSSE) 39

Figura 27. Drumeții prin Maramureș (sursa: https://www.ecomaramures.com/1-oferta-turistica/1-1-activitati-in-natura/drumetii/) 41

Figura 28. Cimitirul Vesel din Săpânța (sursa: http://casabusta.ro/2018/06/22/cimitirul-vesel/) 42

Figura 29. Evoluția turiștilor sosiți în Maramureș în perioada 2008-2018 (grafic realizat prin prelucrarea datelor de pe INSSE) 43

Figura 30. Numărul mediu zilnic de turiști în Maramureș, 2008-2018 (grafic realizat cu ajutorul datelor prelucrate de pe INSSE) 44

Figura 31. Evoluția înnoptărilor între anii 2008-2018 (grafic realizat cu ajutorul datelor de pe INSSE) 45

Figura 32. Numărul mediu zilnic de înnoptări, 2008-2018 (grafic realizat cu ajutorul datelor statistice de pe INSSE) 46

Figura 33. Proveniența turiștilor din Maramureș, 2008-2018 (hartă realizată în Philcarto) 49

Figura 34. Pârtiile de ski din Maramureș (hartă realizată în Philcarto) 51

Figura 35. Stațiuni balneare (sursa: hartă realizată în Philcarto) 52

Figura 36. Bisericile de lemn incluse în patrimoniul UNESCO (hartă realizată în Philcarto) 53

Figura 37. Exemplu de marcaj turistic (sursa: https://www.ecomaramures.com/1-oferta-turistica/1-1-activitati-in-natura/drumetii/) 54

Tabelul 1. Durata medie a sejurului în Maramureș, 2008-2018 (rezultate obținute prin prelucrarea datelor) 46

Tabelul 2. Densitatea circulației turistice în raport cu suprafața Maramureșului, 2008-2018 (rezultate obținute prin prelucrarea datelor) 46

Tabelul 3. Densitatea circulației turistice în raport cu populația Maramureșului, 2008-2018 (rezultate obținute prin prelucrarea datelor) 47

Tabelul 4. Cele mai apreciate trasee turistice de către turiști (sursa: https://www.ecomaramures.com/1-oferta-turistica/1-1-activitati-in-natura/drumetii/) 52

Bibliografie

Bilțiu Pamfil (2003) Oameni din Maramures. Editura Maria Montessori , Baia Mare;

Bilțiu, P., (2010), Prelucrarea artistică a lemnului în arta populară din Maramureș, Edit. Eurotip, Baia Mare;

Bran, Florina, Marin, D., Simon, Tamara, (1997), Turismul rural, Edit. Economică, București;

Cândea Melinda (2003) – Potențialul turistic al României și amenajarea turistică a spațiului. Ed. Universitară, București;

Cândea, Melinda, Bran, F., (2001), Spațiul geografic românesc. Organizare, amenajare, dezvoltare, Edit. Economica, București;

Cărăboi Adrian Daniel (2011) – Potențialul turistic al Depresiunii Maramureș. Ed. Eurolobby, București;

Costin Emil (1999) – Biserici de lemn din Maramures. Ed. Gutinul, Baia Mare;

Cocean, P. (1999), Geografia turismului, Editura Focul Viu, Cluj-Napoca

Cristea, G., Dăncuș, M. (2000), Maramureș, un muzeu viu în centrul Europei, Edit. Fundația Culturală Română, București;

Davidovici, I., Davidovici, A. S., (2008), Posibile evoluții în ruralul românesc, Volum Conferință Dezvoltarea economică performantă și complexă a spațiului rural și regional, 19-20 septembrie 2008, Academia de Studii Economice, București;

Dăncuș, M. (1986), Zona etnografică Maramureș, Edit. Sport-Turism, București;

Duma, Daniela, (2008), Strategiile de dezvoltare în turism, Studia Universitatis seria Științe Economice, 18/2008, partea a doua, UVT, Arad;

Glăvan, V., (2000), Turismul în România, Edit. Economica, București;

Ilieș, Gabriela, (2007), Țara Maramureșului. Studiu de geografie regională, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca;

Istvan, D., Pop, I., Moldovan, C., (2009), Ghidul turistic al județului Maramureș, Ed. Algoritm Media Press, Baia Mare;

Kerekes, Kinga, Pakucs, Bernadett, Vereș, Eniko, Szocs, Emese, Vincze, Maria, (2010), Dezvoltare rurală. Ocuparea forței de muncă în mediul rural, Edit. Accent, ClujNapoca;

Man G., (2005), Biserici de lemn din Maramureș, Editura Proema, Baia Mare;

Moldovan C.,(1997), Ghidul turistic al județului Maramureș, Edit. Algoritm Pres, Baia Mare;

Mureșianu, M., (2010), Turismul rural și dezvoltarea durabilă a satului românesc contemporan, Edit. Napoca Star, Cluj-Napoca;

Petrescu, P., (1969), Arta populară românească, Edit. Enciclopedică, București;

Pop, C., (2008), Turism și dezvoltare durabilă. Județul Sălaj, Edit. Casa Cărții de Știință.

https://www.ecomaramures.com/ – Eco Maramureș, consultat la 17 mai 2019;

http://www.ilovemaramures.com/ – I love Maramureș, consultat la 24 mai 2019;

http://www.romania-travel-guide.com/atractii/traditii-locale/traditii-si-obiceiuri-din-maramures.html – Romania Travel Guide, consultat la 25 mai 2019;

http://www.old.cjmaramures.ro/traditii/content/77/costumul-popular – Cosiliul Județean Maramureș, consultat la 24 mai 2019;

http://turismmaramures.ro/tag/biserici-unesco/ – Turism Maramureș, consultat la 20 mai 2019;

https://www.revistadinlemn.ro/2017/08/15/porti-maramuresene/ – Revista din lemn, consultat la 27 mai 2019;

https://adevarul.ro/locale/baia-mare/ce-semnifica-portile-maramuresene-motivul-lemnul-carese-poarta-taiat-doar-luna-plina-1_582f14765ab6550cb89f0db1/index.html – Baia Mare, consultat la 27 mai 2019

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table – INSSE TEMPO, consultat la 15 mai 2019;

https://www.cjmaramures.ro/Document_Files/Strategie/00000088/ed2ad_Plan_turism_Maramures_2007_2013.pdf – Maramureș Consiliul Județean, consultat la 25 mai 2019;

http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/25.pdf – Managemnet & marketing, consultat la 30 mai 2019.

Anexa 1*

Îndrumător Lucrare de Licență

Titlu, nume, prenume Prof. Dr. Dan DUMITRIU

Data ………………………. Semnătura …………………………

DECLARAȚIE

privind originalitatea conținutului

lucrării de licență/diplomă/disertație/absolvire

Subsemnata Dăncianu Andreea-Nicoleta cu domiciliul în sat Holboca, com. Holboca, str. Colinei nr. 35, Holboca, Iași, născută la data de 22.07.1997, identificat prin CNP 2970722226785, absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Geografie și Geologie specializarea Geografia Turismului, promoția 2019, declar pe propria răspundere, cunoscând consecințele falsului în declarații în sensul art. 326 din Noul Cod Penal și dispozițiile Legii Educației Naționale nr. 1/2011 art.143 al. 4 si 5 referitoare la plagiat, că lucrarea de licență cu titlul "Valorificarea turistică a elementului tradițional. Studiu de caz: Maramureș" elaborată sub îndrumarea dl-ui. Dumitriu Dan pe care urmează să o susțin în fața comisiei este originală, îmi aparține și îmi asum conținutul său în întregime.

De asemenea, declar că sunt de acord ca lucrarea mea de licență să fie verificată prin orice modalitate legală pentru confirmarea originalității, consimțind inclusiv la introducerea conținutului său într-o bază de date în acest scop.

Am luat la cunoștință despre faptul că este interzisă comercializarea de lucrări științifice in vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calității de autor al unei lucrări de licență, de diploma sau de disertație și în acest sens, declar pe proprie răspundere că lucrarea de față nu a fost copiată ci reprezintă rodul cercetării pe care am întreprins-o.

Data ………………………

Candidat Andreea-Nicoleta DĂNCIANU Semnătura ……………………..

*NOTĂ. Această anexă va fi completată și fi inserată în corpul tuturor lucrărilor, la final. Pe lucrarea imprimată, vor apărea și semnăturile îndrumătorului și candidatului. În cazul lucrărilor de disertație, candidatul va depune și varianta electronică în format .pdf, la secretariat la înscriere sau la secretarul comisiei de examen în ziua susținerii, însă fără aceste semnături.