LUCRARE DE LICEN uni0162Ă [607175]

[0]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATIC Ă DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICEN /uni0162Ă

„POLITICI ȘI TRATAMENTE CONTABILE PRIVIND
STOCURILE”

CONFEREN /uni0162IAR UNIVERSITAR

STUDENT: [anonimizat]
2014

[1] CUPRINS
CAPITOLUL 1: Aspecte teoretice privind activele cir culante ……………………… 3
CAPITOLUL 2: Tratat comparativ teoretic IAS/IFRS/OM FP 1802/2014 ……. 6
2.1. Aspecte teoretice privind definirea, clasifica rea, recunoa șterea și evaluarea
stocurilor …………………………………. …………………………………………… ………………………………. 6
2.2.Definirea și recunoa șterea stocurilor conform referen /uni0163ialului IASB și OMFP
1802/2014 ………………………………….. …………………………………………… ……………………………… 9
2.3.Sistemul de conturi conform OMFM 1802/2014 …. …………………………………………… …. 12
2.4.Identificarea și clasificarea stocurilor ……………………. ………………………………………….. 14
2.5.Organizarea contabilita /uni0163ii stocurilor ………………………………. …………………………………. 17
2.5.1. Metoda inventarului permanent și metoda inventarului intermitent ……………. ………. 17
2.5.2. Metoda de organizare a contabilit ă/uni0163ii analitice a stocurilor și documentele utilizate … 22
2.6.Evaluarea ini /uni0163ial ă și evaluarea la ie șire a stocurilor ……………………………. ………………. 24
2.7.Achizi /uni0163ii și vânz ări de stocuri cu reduceri de pre /uni0163 ………………………………………….. …… 25
2.8. Tehnici de m ăsurare a n stocurilor: costul standard și pre /uni0163ul cu am ănuntul …………. 26
2.9. Evaluarea la inventar și prezentarea elementelor în bilan /uni0163 ………………………………….. 27
2.10. Informa /uni0163ii privind stocurile și politicile contabile privind stocurile în situa /uni0163iile
financiare …………………………………. …………………………………………… ……………………………. 30
CAPITOLUL 3. Prezentarea societ ă/uni0163ii „ FARM TECH SRL” …………………… 32
Obiectul de activitate ………………………. …………………………………………… ………………….. 32
Structura organizatoric ă ………………………………………….. ………………………………………… 32
Sistemul informatic contabil …………………. …………………………………………… ……………… 34
Particularit ă/uni0163i privind activele, datoriile, capitalurile proprii , cheltuielile și veniturile la
FARM TECH SRL ………………………………. …………………………………………… …………….. 35
Indicatori economici relevan /uni0163i …………………………………………. …………………………………. 38
Tranzac /uni0163ii cu stocuri la Farm Tech SRL ……………….. …………………………………………… … 39
CAPITOLUL 4. Aspecte fiscale privind tranzac /uni0163iile cu stocuri ………………….. 44

[2] INTRODUCERE

În lucrarea de licen /uni0163ă intitulat ă „Politici și tratamente contabile privind stocurile”, am încer cat s ă
fac o analiz ă a stocurilor, plecând de la defini /uni0163ia și clasificarea activelor, continuînd cu activele
circulante și terminând cu stocurile, stabilind delimit ări între politicile și op /uni0163iunile contabile în
recunoa șterea, evaluarea și prezentarea în cadrul situa /uni0163iilor financiare a activelor circulante –
STOCURI – făcând o compara /uni0163ie între Standardul Interna /uni0163ional de Contabilitate 2 STOCURI
(IAS 2) și ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 – Partea I pentru aprobarea Reglement ărilor
contabile privind situa /uni0163iile financiare anuale individuale și situa /uni0163iile financiare anuale consolidate
Lucrarea este structurat ă în 4 capitole, astfel :
– capitolul 1 „Aspecte teoretice privind activele c irculante” prezint ă un scurt istoric al activelor
circulante;
– capitolul 2 „Tratat comparativ teoretic IAS/IFRS/ OMFP 1802/2014” este structurat în 10
subcapitole și în care sunt prezentate, pe rând, definirea, clas ificarea, recunoa șterea și evaluarea
stocurilor conform IAS 2 și OMFP 1802/2014, sistemul de conturi conform OMFP 1802/2014,
organizarea contabilit ă/uni0163ii stocurilor, evaluarea ini /uni0163ial ă și evaluarea la ie șire a stocurilor, achizi /uni0163ii
și vânz ări de stocuri cu reduceri de pre /uni0163, tehnici de m ăsurare a stocurilor: costul standard și pre /uni0163ul
cu am ănuntul, evaluarea la inventar și prezentarea elementelor în bilan /uni0163 și informa /uni0163ii privind
stocurile și politicile contabile privind stocurile în situa /uni0163iile financiare;
– capitolul 3 „Prezentarea societ ă/uni0163ii FARM TECH SRL” a avut c ă obiective principale
prezentarea obiectului de activitate, a structurii organizatorice a societ ă/uni0163ii, sistemul informatic
contabil, particularit ă/uni0163i privind activele, datoriile, capitalurile proprii , cheltuielile și veniturile,
indicatori economici relevan /uni0163i și tranzac /uni0163ii cu stocuri la Farm Tech SRL;
– capitolul 4 „Aspecte fiscale privind tranzac /uni0163iile cu stocuri” prezint ă impactul fiscal pe care îl
pot avea tranzac /uni0163iile cu stocuri în contabilitatea financiar ă a unei entit ă/uni0163i.

[3] CAPITOLUL 1: Aspecte teoretice privind activele cir culante

ACTIVELE reprezint ă resurse (bunuri) controlate de întreprindere, pro venite din opera /uni0163ii
trecute și susceptibile s ă genereze avantaje economice viitoare pentru întrep rindere și al c ăror
cost poate fi estimat în mod credibil. Activul ref lect ă elementele patrimoniului care au o valoare
economic ă pozitiv ă pentru întreprindere.
Bunurile economice constituie activul. Astfel, s tructurile calitative folosite în cadrul bilan /uni0163ului
pentru modelarea situa /uni0163iei patrimoniului sunt cele de active, care se defi nesc prin prisma
juridicului, a economicului și a financiarului.
Din punct de vedere juridic, activele sunt clasific ate astfel:
bunuri reale;
• crean /uni0163e (drepturi asupra persoanelor).
Din punct de vedere economic:
• structuri de capital fix;
• structuri de capital circulant.
Din punct de vedere financiar, activele sunt grupat e în raport de lichiditate ( intervalul de timp
necesar pentru ca un element de activ s ă fie realizat sau convertit în disponibilit ă/uni0163i). În func /uni0163ie de
gradul de lichiditate și în raport de destina /uni0163ia bunurilor economice utilizate, activele se împar t în:
• active imobilizate (fixe), denumite și active pe termen lung;
• imobiliz ări sau bunuri imobile ce reprezint ă valori economice de investi /uni0163ie a c ăror perioad ă de
utilizare și lichiditate este mai mare de un an. Activul imobi lizat se diferen /uni0163iaz ă în 3 grupe:
imobiliz ări necorporale, imobilizari corporale și imobiliz ări financiare;
• active circulante (active curente) cuprind valori le economice sub forma stocurilor, crean /uni0163elor,
investi /uni0163iilor financiare și disponibilit ă/uni0163ilor b ăne ști. Acestea au o durat ă de pân ă la un an, intrând
și ie șind din întreprindere de mai multe ori sau cel pu /uni0163in o singur ă dat ă în cursul unui exerci /uni0163iu
financiar;
• active de regularizare și asimilate: cheltuieli în avans și venituri angajate – reflect ă cheltuielile
efectuate în cursul exerci /uni0163iului financiar, dar care se refer ă la un exerci /uni0163iu ulterior ( exemplu:
chirii pl ătite anticipat, abonamente radio-tv).
Mai exist ă și o alt ă clasificare a activelor, cum ar fi:
-active curente: active pe termen scurt;
-active necurente: active pe termen lung.

[4] Un activ se clasific ă drept activ circulant atunci când se a șteapt ă s ă fie realizat sau este de /uni0163inut cu
inten /uni0163ia de a fi vândut sau consumat în cursul normal al activit ă/uni0163ii economicea a unei entit ă/uni0163i.
Crean /uni0163ele curente , ca active, sunt prezente și func /uni0163ioneaz ă din momentul na șterii drepturilor fa /uni0163ă
de ter /uni0163i și pân ă în momentul stingerii lor.
Investi /uni0163iile financiare pe termen scurt cuprind ac /uni0163iuni de /uni0163inute la entit ă/uni0163ile afiliate, cump ărate în
vederea ob /uni0163inerii de venituri financiare într-un termen scurt, obliga /uni0163iuni emise de entitate și
răscump ărate, obliga /uni0163iuni emise de alte entit ă/uni0163i cump ărate, alte investi /uni0163ii pe termen scurt și
crean /uni0163e asimilate.
Pentru a încadra investi /uni0163iile în categoria investi /uni0163ii pe termen scurt, esen /uni0163ial ă e caracteristica
acestora de a fi de /uni0163inute în vederea realiz ării unui profit într-un termen scurt.
Entit ă/uni0163ile afiliate sunt definite în reglement ările conforme cu Directiva a VII-a. Sunt considerat e
entit ă/uni0163i afiliate entit ă/uni0163ile între care exist ă rela /uni0163ii de tip societate – mam ă – filial ă, precum și
celelalte entit ă/uni0163i care au rela /uni0163ii similare cu una dintre entit ă/uni0163ile men /uni0163ionate anterior.
În situa /uni0163iile financiare, investi /uni0163iile în entit ă/uni0163i afiliate pot fi încadrate în func /uni0163ie de inten /uni0163ia
întreprinderii privind durata de /uni0163inerii acestora.
Tratamentul contabil al ac /uni0163iunilor de /uni0163inute la entit ă/uni0163ile afiliate este diferen /uni0163iat în func /uni0163ie de
cotarea acestora pe o pia /uni0163ă reglementat ă:
• dac ă sunt cotate pe o pia /uni0163ă reglementat ă vor fi evaluate ini /uni0163ial la pre /uni0163ul de cump ărare, iar
în bilan /uni0163 sunt reflectate la pre /uni0163ul pie /uni0163ei la data bilan /uni0163ului;
• dac ă nu sunt cotate pe o pia /uni0163ă reglementat ă vor fi evaluate ini /uni0163ial la cost iar în bilan /uni0163 sunt
evaluate la cost minus ajust ările de valoare.
Entit ă/uni0163ile pot efectua opera /uni0163ii de încas ări și pl ă/uni0163i atât cu numerar cât și prin b ănci la care au
deschise conturile în care î și p ăstreaz ă lichidit ă/uni0163ile.
Contabilitatea mijloacelor b ăne ști aflate în casieria unit ă/uni0163ilor și a mi șcării acestora ca urmare a
încas ărilor și pl ă/uni0163ilor efectuate în numerar se /uni0163ine cu ajutorul contului denumit „Casa în lei” sau
„Casa în valut ă”.
Opera /uni0163iunile realizate prin conturi la b ănci nu presupun mi șcarea efectiv ă a sumelor de bani și ele
sunt denumite și decont ări f ără numerar. Acestea sunt opera /uni0163ii prin care pl ă/uni0163ile, respectiv
încas ările, se fac prin virarea unei sume de bani din con tul unei entit ă/uni0163i în contul altei entit ă/uni0163i.
Contabilitatea acestor decont ări se realizeaz ă cu ajutorul conturilor „Conturi la b ănci în lei”,
„Conturi la b ănci în valut ă” și „Sume în curs de decontare”.
Contabilitatea disponibilit ă/uni0163ilor b ăne ști aflate în b ănci respectiv casierie și a mi șcării acestora, c ă
urmare a încas ărilor și pl ă/uni0163ilor efectuate, se /uni0163ine distinct în lei și în valut ă. Cele în valut ă se
înregistreaz ă în contabilitate la cursul de schimb valutar comun icat de Banca Na /uni0163ional ă a

[5] României, de la data efectu ării opera /uni0163iunii. La sfâr șitul fiec ărei luni, sunt înregistrate diferen /uni0163ele
(favorabile/nefavorabile) de curs valutar, rezultat e din evaluarea la cursul de schimb comunicat
de Banca Na /uni0163ional ă a României, valabil în ultima zi bancar ă a lunii în cauz ă.
Activele circulante (curente) sunt bunuri și valori care particip ă la un singur circuit economic,
fiind de /uni0163inute pe termen scurt (mai mic de un an) de c ătre societate. Aceast ă categorie de active
este important ă pentru finan /uni0163area curent ă a activit ă/uni0163ii unei companii.

Contabilitatea stocurilor reprezint ă un mare interes pentru multe entit ă/uni0163i datorit ă semnifica /uni0163iei
sale asupra pozi /uni0163iei financiare și a performan /uni0163ei.

[6] CAPITOLUL 2: Tratat comparativ teoretic IAS/IFRS/OM FP
1802/2014

2.1. Aspecte teoretice privind definirea, clasifica rea, recunoa șterea și evaluarea
stocurilor

La nivel interna /uni0163ional, sistemul de referin /uni0163ă în ceea ce prive ște formularea și dezvoltarea
politicilor contabile de întreprindere îl constitui e standardele interna /uni0163ionale de raportare
financiar ă (IFRS).
Politicile contabile sunt principiile, bazele, conv en /uni0163iile, regulile și practicile specifice adoptate de
o entitate la întocmirea și prezentarea situa /uni0163iilor financiare. Deciziile contabile pe care le ia
întreprinderea, de la producerea unei tranzac /uni0163ii sau unui alt eveniment și pân ă la publicarea
efectelor acesteia în situa /uni0163iile financiare, au la baz ă o politic ă sau cel mai adesea mai multe
politici contabile.
In cazul în care nu exist ă un IFRS care se aplic ă în mod specific unei tranzac /uni0163ii sau unui alt
eveniment, conducerea trebuie s ă î și exercite ra /uni0163ionamentul profesional pentru elaborarea și
aplicarea unei politici contabile care conduce la i nforma /uni0163ii care sunt în acela și timp relevante
pentru necesit ă/uni0163ile utilizatorilor de luare a deciziilor economice și fiabile (credibile).
Stocurile, conform Standardelor Interna /uni0163ionale de Raportare Financiar ă, sunt active de /uni0163inute de o
societate comercial ă în diferite scopuri: fie pentru a fi vândute pe pa rcursul desf ăș ur ării normale
a activit ă/uni0163ii, fie pentru produc /uni0163ie în vederea ob /uni0163inerii de venituri din vânzarea de produse finite
sau fie de /uni0163inute sub form ă de materii prime, materiale și alte consumabile ce urmeaz ă a fi folosite
în procesul de produc /uni0163ie sau pentru prestarea de servicii.
Standardul Interna /uni0163ional de Contabiliate 2 (IAS 2) înlocuie ște IAS 2 Stocuri (revizuit în 1993 ) și
se aplic ă începând cu data de 1 ianuarie 2005. Acest Standar d se aplica tuturor stocurilor care nu
sunt excluse în mod expres din aria sa de aplicabil itate. Nu se aplica evalu ării stocurilor de
produse agricole și forestiere care apar /uni0163in produc ătorilor, produc /uni0163iei agricole dup ă recoltare și
minereurilor și altor minerale, în m ăsura în care acestea sunt evaluate la valoarea real izabil ă net ă
în conformitate cu practici bine stabilite ale sect orului de activitate.
Obiectivul acestui Standard este de a descrie trata mentul contabil pentru stocuri.
O problem ă fundamental ă în contabilizarea stocurilor o constituie valoarea costului ce urmeaz ă a
fi recunoscut drept activ și reportat ă pân ă când veniturile aferente sunt recunoscute.

[7] IAS 2 furnizeaz ă recomand ări referitoare la determinarea costului și la recunoa șterea ulterioar ă
drept cheltuial ă, incluzând orice diminuare a valorii pân ă la valoarea realizabil ă net ă. De
asemenea, furnizeaz ă recomand ări cu privire la formulele de determinare a costulu i care sunt
utilizate la calcularea costurilor stocurilor.
La nivel na /uni0163ional, defini /uni0163ia politicilor contabile din prevederile organismul ui interna /uni0163ional a fost
preluat ă de OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglement ărilor contabile conforme cu
directivele europene care reglementeaz ă contabilitatea în România.
Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât s ă se asigure furnizarea, prin situa /uni0163iile financiare
anuale, a unor informa /uni0163ii care trebuie s ă fie: neutre, prudente, complete, inteligibile, rel evante
pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor, credibile dând o imagine fidel ă asupra activelor,
datoriilor, pozi /uni0163ia financiar ă și contul de profit și pierdere iar evenimetele și tranzac /uni0163iile s ă fie
prezentate conform principiului prevalen /uni0163ei economicului asupra juridicului.
Ordinul indic ă urm ătoarele exemple de politici contabile: alegerea met odei de amortizare a
imobiliz ărilor, reevaluarea imobiliz ărilor corporale sau p ăstrarea costului istoric al acestora,
capitalizarea dobânzii sau recunoa șterea acesteia drept cheltuial ă, alegerea metodei de evaluare a
stocurilor, contabilitatea stocurilor prin inventar ul permanent sau intermitent etc.
Stocurile, conform OMFP 1802/2014 sunt active circu lante de /uni0163inute:
a) pentru a fi vândute pe parcursul desf ăș ur ării normale a activit ă/uni0163ii;
b) în curs de produc /uni0163ie în vederea vânz ării în procesul desf ăș ur ării normale a activit ă/uni0163ii sau sub
form ă de materii prime, materiale și alte consumabile care urmeaz ă s ă fie folosite în procesul de
produc /uni0163ie sau pentru prestarea de servicii.
Spre deosebire de IAS 2, în categoria stocurilor se cuprind și activele cu ciclu lung de fabrica /uni0163ie,
destinate vânz ării (ansambluri sau complexuri de locuin /uni0163e) realizate de entit ă/uni0163ile ce au ca
activitate principal ă ob /uni0163inerea și vânzarea de locuin /uni0163e.
Atât OMFP 1802/2014, cât și Standardul Interna /uni0163ional de Contabilitate IAS 2 ne ofer ă
urm ătoarea defini /uni0163ie privind definirea stocurilor:
– de /uni0163inute pentru a fi vândute pe parcursul desf ăș ur ării normale a activit ă/uni0163ii;
– în curs de produc /uni0163ie în vederea vânz ării în procesul desf ăș ur ării normale a activit ă/uni0163ii;
– sub form ă de materii prime, materiale și alte consumabile care urmeaz ă s ă fie folosite în
procesul de produc /uni0163ie sau pentru prestarea de servicii.

[8] IAS 2 OMFP 1802
/checkbld Bunuri cump ărate și de /uni0163inute în vederea
revânz ării, inclusiv:
/head2right Mărfuri cump ărate en-detail și
de /uni0163inute în vederea revânz ării;
/head2right Terenuri și alte propriet ă/uni0163i
imobiliare de /uni0163inute în vederea
revânz ării;
/head2right produse finite, produc /uni0163ia în curs
de execu /uni0163ie, materiale
consumabile destinate utiliz ării în
procesul de produc /uni0163ie;
/head2right costul serviciilor pentru care nu a
recunoscut venitul aferent.

/checkbld Contractele de construc /uni0163ii
/head2right Le exclude din aria sa de
aplicabilitate și le define ște in
cadrul IAS 11 – Contractele de
construc /uni0163ii

/checkbld Activele destinate vânz ării
/head2right Active incluse in aria de
aplicabilitate al standurdului
IFRS 5 „Active imobilizate
de /uni0163inute în vederea vânz ării și
activit ă/uni0163i întrerupte destinate
vânz ării”

/checkbld Mărfurile sunt bunuri achizi /uni0163ionate
de o entitate cu scopul revânz ării
sau produsele predate spre vânzarea
magazinelor proprii;
/checkbld Materiile prime
sunt stocuri care particip ă direct la
fabricarea produselor și se reg ăsesc
în produsul finit;
/checkbld Materialele consumabile care ajut ă
la procesul de fabrica /uni0163ie îns ă nu
sunt reg ăsite în produsul finit
(combustibil,piese de schimb,
ambalaje etc);
/checkbld Materiale de natura obiectelor de
inventar;
/checkbld Produsele sub form ă de :
semifabricate, produse finite și
rebuturi, materiale recuperabile,
de șeuri;
/checkbld Animalele și p ăsările crescute și
folosite pentru reproduc /uni0163ie;
/checkbld Ambalajele refolosibile;
/checkbld Produc /uni0163ia în curs de execu /uni0163ie;
/checkbld Bunuri aflate în custodie;
/checkbld Stocuri cump ărate pentru care s-au
transferat riscurile și beneficiile
aferente dar care sunt în curs de
aprovizionare;

/checkbld Activele cu ciclu lung de fabrica /uni0163ie
destinate revânz ării.
/checkbld Recunoaste „ansamblurile sau
complexurile de locuinte realizate

[9]

/checkbld In bilan /uni0163 stocurile sunt evaluate la cea
mai mic ă valoare dintre cost și valoarea
realizabil ă net ă de entitatile ce au ca obiect
principal de activitate obtinerea si
vanzarea de locuinte” ca diind
stocuri;
/checkbld Atunci cand se decide ca o
imobilizare corporala sa fie
imbunatatita iar apoi vanduta,
aceasta va fi transferata in categoria
stocurilor
/checkbld Evaluarea se face la cea mai
mica valoare dintre valoarea
contabila si valoarea realizabila neta
(pretul de vanzare estimat minus
costurile estimate pentru finalizarea
bunului, minua costurile estimate
necesare vanzarii).

2.2.Definirea și recunoa șterea stocurilor conform referen /uni0163ialului IASB și OMFP 1802/2014

IAS 2 Stocuri este un Standard Interna /uni0163ional de Raportare Financiar ă produs și distribuit de
Interna /uni0163ional Accounting Standards Board (IASB) cu scopul d e a descrie principiile referitoare la
evaluarea și clasificarea stocurilor.
IAS 2 se aplic ă pentru contabilizarea tuturor stocurilor reflectat e în situa /uni0163iile financiare întocmite
în sistemul costului istoric, cu excep /uni0163ia :
a) produc /uni0163iei în curs de execu /uni0163ie ob /uni0163inut ă în cadrul contractelor de construc /uni0163ie, inclusiv celor de
prest ări de servicii direct legate de acestea (IAS 11 – C ontracte de construc /uni0163ie);
b) instrumentelor financiare (IAS 32- Instrumente f inanciare: prezentare, IAS 39- Instrumente
financiare: recunoa ștere și evaluare);

[10] c) activele biologice legate de activitatea agricol ă și de produc /uni0163ia agricol ă în momentul recolt ării
(IAS 41- Agricultur ă).
Conform normei na /uni0163ionale OMFP 1802/2014, un activ este recunoscut în contabilitate și
prezentat în bilan /uni0163 atunci când este probabil ă realizarea unui beneficiu economic viitor de c ătre
entitate și activul are un cost sau o valoare care poate fi e valuat( ă) în mod credibil.
Exemplul 1 : În luna octombrie anul N , societatea Sigma SA, achizi /uni0163ioneaz ă un stoc de m ărfuri
la costul de 1500 lei înscris pe factur ă, și preia totodat ă și riscurile semnificative legate de
utilitatea bunului.
Rezolvare :
La încheierea exerci /uni0163iului N, stocul de m ărfuri cump ărate va fi recunoscut în activul bilan /uni0163ului
societ ă/uni0163ii Sigma, deoarece:
/checkbld Societatea se a șteapt ă s ă poat ă valorifica stocul la un pre /uni0163 cel pu /uni0163in egal cu pre /uni0163ul de
achizi /uni0163ie /barb4rightbeneficii economice viitoare;
/checkbld Odat ă cu dobândirea m ărfurilor sunt preluate riscurile și beneficiile economice
semnificative;
/checkbld Mărfurile sunt de /uni0163inute pentru a fi vândute pe parcursul desf ăș ur ării normale a
activit ă/uni0163ii;
/checkbld Mărfurilor le este atribuit un cost care poate fi eva luat credibil.

Exemplul 2 : Societatea SIGMA SA vinde în regim de consigna /uni0163ie, îmbr ăcăminte produs ă de
furnizorul ei direct, societatea Braincof SA. Prin contractul comercial încheiat între cei doi agen /uni0163i
economici, a fost stipulat urm ătorul articol: „În cazul în care societatea SIGMA S A nu reu șește
să vând ă bunurile, acestea vor fi returnare societ ă/uni0163ii Braincof SA.”
Rezolvare:
În acest caz, SIGMA SA nu va recunoa ște m ărfurile aflate cu ocazia primirii lor de la Brainco f
SA, deoarece:
/checkbld Accesul la beneficiile economice viitoare este rest ric /uni0163ionat de Braincof prin
contractul încheiat între cei doi parteneri;
/checkbld Transferul controlului asupra bunurilor este amânat pâna la momentul vânz ării
către ter /uni0163i;
/checkbld Riscul legat de nevânzarea m ărfurilor r ămâne la societatea Braincof SA.

Data la care se înregistreaz ă stocurile în contabilitate, este data la care are loc transferul riscurilor
dar și al beneficiilor.

[11] De regul ă acestea coincid, îns ă mai exist ă și excep /uni0163ii, ca de exemplu:
/xrhombus Bunuri vândute în consigna /uni0163ie sau stocuri aflate la ter /uni0163i;
/xrhombus Stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al g ajului, care r ămân în eviden /uni0163a
debitorului pâna la vânzarea lor;
/xrhombus Bunuri recep /uni0163ionate pentru care nu s-a primit înc ă factura, care trebuie înregistrate în
activele cump ărătorului;
/xrhombus Bunuri livrate și nefacturate, care trebuie scoase din eviden /uni0163ă deoarece transferul de
proprietate a avut loc;
/xrhombus Bunuri vândute și nelivrate înc ă, pentru care a avut loc transferul propriet ă/uni0163ii.
De asemenea, un teren cump ărat și destinat construirii pe acesta de construc /uni0163ii destinate vânz ării,
va fi înregistrat tot la stocuri. În cazul în care se va modifica destina /uni0163ia utiliz ării unui activ, dintr-
o imobilizare corporal ă într-un produs destinat vânz ării, se va înregistra în contabilitate transferul
la valoarea neamortizat ă a imobiliz ării. Dac ă pentru imobilizarea respectiv ă s-a f ăcut reevaluarea,
concomitent cu reclasificarea activului se va închi de și contul de rezerve din reevaluare, aferent
acestuia.

[12]
2.3.Sistemul de conturi conform OMFP 1802/2014

Contabilitatea stocurilor se realizeaz ă cu ajutorul conturilor din clasa 3 „Conturi de sto curi și
produc /uni0163ie în curs de execu /uni0163ie”.
Majoritatea conturilor de stocuri sunt conturi de a ctiv, cu excep /uni0163ia conturilor din grupa 39 care au
func /uni0163ie contabil ă invers ă.
De asemenea exist ă și conturi utilizate în situa /uni0163iile în care stocurile se evalueaz ă la costul
standard sau la pre /uni0163ul de vânzare cu am ănuntul și ale c ăror solduri corecteaz ă prin sc ădere sau
adunare soldurile conturilor în vederea prezent ării lor în bilan /uni0163 la cost. Aceste conturi sunt
bifunc /uni0163ionale și au, dup ă caz, sold debitor sau creditor (conturile de difer en /uni0163e de pre /uni0163: 308, 348,
368, 378, 378, 388).

30. STOCURI DE MATERII PRIME ȘI MATERIALE ASIMILATE
301. Materii prime
302. Materiale consumabile
3021. Materiale auxiliare
3022. Combustibili
3023. Materiale pentru ambalat
3024. Piese de schimb
3025. Semin /uni0163e și materiale de plantat
3026. Furaje
3028. Alte materiale consumabile
303. Materiale de natura obiectelor de inventar
308. Diferen /uni0163e de pre /uni0163 la materii prime și materiale
32.STOCURI ÎN CURS DE APROVIZIONARE
321. Materii prime în curs de aprovizionare
322. Materiale consumabile în curs de aprovizionare
323. Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare
326. Animale în curs de aprovizionare
327. M ărfuri în curs de aprovizionare
328. Ambalaje în curs de aprovizionare
33. PRODUC /uni0162IE ÎN CURS DE EXECU /uni0162IE

[13] 331.Produse în curs de execu /uni0163ie
332. Servicii în curs de execu /uni0163ie
34. PRODUSE
341. Semifabricate
345. Produse finite
346. Produse reziduale
348. Diferen /uni0163e de pre /uni0163 la produse
35. STOCURI AFLATE LA TER /uni0162I
351. Materii și materiale aflate la ter /uni0163i
354. Produse aflate la ter /uni0163i
356. Animale aflate la ter /uni0163i
357. M ărfuri aflate la ter /uni0163i
358. Ambalaje aflate la ter /uni0163i
36. ANIMALE
361. Animale și p ăsări
368. Diferen /uni0163e de pre /uni0163 la animale și p ăsări
37. M ĂRFURI
371. M ărfuri
378. Diferen /uni0163e de pre /uni0163 la m ărfuri
38. AMBALAJE
381. Ambalaje
388. Diferen /uni0163e de pre /uni0163 la ambalaje
39. AJUST Ă PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ȘI PRODUC /uni0162IEI ÎN CURS DE
EXECU /uni0162IE
391.Ajust ări pentru deprecierea materiilor prime
392. Ajust ări pentru deprecierea materialelor
3921.Ajust ări pentru deprecierea materialelor consumabile
3922.Ajust ări pentru deprecierea materialelor de natura obiect elor de inventar
393. Ajust ări pentru deprecierea produc /uni0163iei în curs de eecu /uni0163ie
394. Ajust ări pentru deprecierea produselor
3941. Ajust ări pentru deprecierea semifabricatelor
3945. Ajust ări pentru deprecierea produselor finite
3946. Ajust ări pentru deprecierea produselor reziduale
395. Ajust ări pentru deprecierea stocurilor aflate la ter /uni0163i

[14] 3951. Ajust ări pentru deprecierea mteriilor și materialelor aflate la ter /uni0163i
3952. Ajust ări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la te r /uni0163i
3953.Ajust ări pentru deprecierea produselor finite aflate la t er /uni0163i
3954.Ajust ări pentru deprecierea produselor reziduale aflate l a ter /uni0163i
3956.Ajust ări pentru deprecierea animalelor aflate la ter /uni0163i
3957.Ajust ări pentru deprecierea marfurilor aflate la ter /uni0163i
3958. Ajust ări pentru deprecierea ambalajelor aflate la ter /uni0163i
396. Ajust ări pentru deprecierea animalelor
397.Ajust ări pentru deprecierea marfurilor
398.Ajust ări pentru deprecierea ambalajelor

2.4.Identificarea si clasificarea stocurilor

Pentru ca un element s ă fie recunoscut în categoria stocurilor, relevant ă este mai degrab ă
utilitatea sau destina /uni0163ia acestuia decât natura.
În categoria stocurilor se cuprind și activele cu ciclu lung de fabrica /uni0163ie destinate vânz ării, de c ătre
entit ă/uni0163ile care au ca activitate principal ă ob /uni0163inerea și vânzarea de locuin /uni0163e.
De asemenea, atunci când este cump ărat un teren în scopul construirii pe acesta de con struc /uni0163ii
destinate vânz ării, va fi încadrat tot la grupa de stocuri.
În cazul în care entitatea modific ă utilizarea unei imobiliz ări corporale în sensul c ă îi schimb ă
destina /uni0163ia, în contabilitate se va înregistra transferul ac tivului din categoria imobiliz ări corporale
în cea de stocuri. Dac ă imobilizarea respectiv ă a fost reevaluat ă, concomitent cu reclasificarea se
va închide si contul de rezerve din reevaluare afer ente acesteia.

Exemplul 3: Societatea Sigma SA, de /uni0163ine o cl ădire evaluat ă la valoarea just ă de 120.000 lei,
pentru care s-a calculat și înregistrat în contabilitate o amortizare cumulat ă la 31.12.N în sum ă de
10.000 lei. Rezerva din reevaluare disponibil ă este de 10.000 lei. La încheierea exercitiului
financiar N, managerii societ ă/uni0163ii stabilesc de comun acord s ă vând ă cl ădirea în anul N+1. Ca
urmare, activul va fi reclasificat în categoria sto curilor de produse în curs.

[15]
Rezolvare:
• Reclasificare cl ădire
% = 212 Construc /uni0163ii 120.000 lei
2812 Amortizare construc /uni0163ii 30.000 lei
331.01 Cl ădiri destinate revânz ării 90.000 lei

• Realizarea rezervei din reevaluare
105 Rezerve din reevaluare =1065 Rezerve reprezentând surplusul
realizat din rezerve din
reevaluare 10.000 lei

Acest tratament este discutabil din perspectiva ana lizei performan /uni0163ei comerciale a societ ă/uni0163ii,
deoarece cifra de afaceri va fi afectat ă cu venitul din vânzarea unei imobiliz ări ce a fost
reclasificat ă anterior în categoria produselor în curs iar perf orman /uni0163a comercial ă este îmbun ătă/uni0163it ă
nejustificat.
În cazul în care un activ a fost recunoscut ini /uni0163ial la terenuri și ulterior este folosit pentru
construirea de ansambluri de locuin /uni0163e destinate vânz ării, valoarea terenului se va include fie în
valoarea activului construit, fie se va eviden /uni0163ia distinct la stocuri de natura m ărfurilor , la
valoarea de înregistrare în contabilitate. Dac ă terenul a fost reevaluat, se va proceda analog ca la
exemplul anterior.

Exemplul 4: Aceea și societate men /uni0163ionat ă anterior, de /uni0163ine un teren evaluat la valoarea just ă de
50.000 lei, rezerv ă din reevaluare disponibil ă, 10.000 lei.Managerii societ ă/uni0163ii, hot ărăsc de comun
acord, ca pe teren s ă se construiasc ă o cl ădire ce va fi vândut ă ulterior.
Rezolvare:
Deoarece nu exist ă înc ă un client cu care s ă negocieze contractul de vânzare a bunurilor ce fac
obiectul construc /uni0163iei și vânz ării vom avea dou ă situa /uni0163ii.

Prima situa /uni0163ie – valoarea cl ădirii include valoarea terenului
• Transferul terenului în categoria materii prime
301 Materii prime = 2111 Terenuri 50.000 lei
• Costul terenului este trecut pe cheltuieli și inclus în costul de produc /uni0163ie al

[16] construc /uni0163iei
601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prim e 50.000 lei

• Realizarea rezervei din reevaluare
105 Rezerve din
reevaluare = 1065 Rezerve reprezentând surplusul
realizat din rezerve din reevaluare 10.000 lei

A doua situa /uni0163ie – valoarea cl ădirii nu include valoarea terenului
• Reclasificarea terenului în categoria stocurilor
371 M ărfuri = 2111 Terenuri 50.000 lei

• Realizarea rezervei din reevaluare
105 Rezerve din
reevaluare = 1065 Rezerve reprezentând surplusul
realizat din rezerve din reevaluare 10.000 lei

În cazul în care o societate de /uni0163ine active în patrimoniu, de natura ansamblurilor s au
complexurilor de locuin /uni0163e și ulterior dore ște s ă le foloseasc ă pe o perioad ă îndelungat ă sau s ă le
închirieze unor ter /uni0163i, în contabilitate va avea loc transferul de la s tocuri la imobiliz ări corporale,
la data schimb ării destina /uni0163iei, la valoarea la care activele erau înregistrate în contabilitate.

Exemplul 5 : SIGMA SA, recep /uni0163ioneaz ă o cl ădire al c ărei cost este de 785.300 lei. Se decide ca
aceast ă cl ădire s ă nu fie vândutâ ci utilizat ă în scopuri administrative.
Rezolvare:
• Recep /uni0163ia cl ădirii și evaluarea ei la cost
345 Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse 785.300
lei

• Transferul cl ădirii în categoria imobiliz ărilor corporale
212 Construc /uni0163ii = 345 Produse finite 785.300 lei

„Un element este înregistrat într-o anumit ă categorie de stocuri dac ă r ăspunde defini /uni0163iei acestei
categorii. Dac ă ulterior destina /uni0163ia lui se modific ă, el va trebui reclasificat în categoria de stocuri
corespunz ătoare.”

[17]

2.5.Organizarea contabilitatii stocurilor
2.5.1. Metoda inventarului permanent și metoda inventarului intermitent

Stocurile se /uni0163in cantitativ și valoric sau numai valoric prin folosirea inventar ului permanent sau a
inventarului intermitent.
Dac ă opt ăm pentru inventarul permanent, vom înregistra toate opera /uni0163iunile de intrare și ie șire
pentru a putea stabili și pentru putea ști în orice moment atât stocul cantitativ cât și cel valoric.
În cazul în care folosim inventarul intermitent, st abilim și înregistr ăm ie șirile în contabilitate pe
baza inventarierii stocurilor la sfâr șitul perioadei dar nu mai târziu de finele perioade i de
raportare pentru care au de determinat obliga /uni0163iile fiscale. Intr ările de stocuri nu se înregistreaz ă
prin conturle de stocuri ci prin conturile de chelt uieli iar ie șirile se determin ă ca diferen /uni0163ă între
valoarea stocurilor ini /uni0163iale, la care se adaug ă valoarea intr ărilor, și valoarea stocurilor la sfâr șitul
perioadei, stabilite pe baza inventarului. În cazul în care, în comer /uni0163ul cu am ănuntul se utilizeaz ă
metoda global – valoric ă nu se va folosi inventarul intermitent.
Ie șirile de stocuri aferente unei perioade, înregistra te în contabilitatea financiar ă, vor fi corelate
cu cheltuielile eviden /uni0163iate în contabilitatea de gestiune, pe comenzi, pro duse etc.

Exemplul 6: Sigma SA, are în stoc la data de 01.03.N urm ătoarele stocuri:
– Materii prime: 4.000 lei;
– Mărfuri: 15.000 lei.
În cursul lunii martie, au loc urmatoarele mi șcări de stocuri:
• cump ărare de materii prime la pre /uni0163 de achizi /uni0163ie de 2.000 lei, TVA 24%;
• cump ărare de mărfuri la pre /uni0163 de achizi /uni0163ie de 4.000 lei, 24%;
• consum de materii prime la costul de 3.000 lei;
• vânzare de m ărfuri la pre /uni0163ul de vânzare de 1.600 lei, TVA 24%, costul de achi zi /uni0163ie fiind
de 1.200 lei.
La sfâr șitul lunii, are loc inventarierea, în urma c ăreia se stablesc stocurile finale faptice:
– Materii prime: 3.200 lei;
– Mărfuri: 6.500 lei.

[18]
Rezolvare
Cazul 1 – Contabilitatea stocurilor pe baza inventa rului permanent:
1) Achizi /uni0163ie materii prime conform factur ă și not ă de recep /uni0163ie
% = 401 Furnzori 2.480 lei
301 Materii prime 2.000 lei
4426TVAdeductibila 480 lei

2) Achizi /uni0163ie mărfuri conform factur ă și not ă de recep /uni0163ie
% =401 Furnzori 4.960 lei
371 M ărfuri 4.000 lei
4426TVA deductibila 960 lei

3) Consumul de materii prime conform bonului de consum
601 Cheltuieli cu materiile
prime = 301 Materii prime 3.000 lei

4) Vânzare m ărfuri conform factur ă și concomitent, descarcarea de gestiune
4111 Clien /uni0163i = % 1.984 lei
707 Venituri din vânzarea m ărfurilor 1.600 lei
4427 TVA colectat ă 384 lei

607 Cheltuiel iprivind m ărfurile = 371 M ărfuri 1.200 lei

5) Înregistrarea diferen /uni0163elor constatate la inventar pe baza listelor de inv entariere si
a procesului – verbal de inventariere

a) La materii prime
(Sff) Sold final faptic = 3.200 lei
(Sfs )Sold final scriptic = 3.000 lei
Plus = 200 lei

301 Materii prime = 601 Cheltuieli cu materiile pri me 200 lei

[19]

b) La m ărfuri
(Sff) Sold final faptic = 17.200 lei
(Sfs) Sold final scriptic =17.800 lei
Minus = 600 lei

607 Cheltuieli privind m ărfurile = 371 M ărfuri 600 lei

Debit 301 Materii prime Credit
Sold ini /uni0163ial 4.000 3.000 (3)
(1) 2.000
3.000 Sfs
(5a) 200
3.200 Sff

Debit 371 M ărfuri Credit
Si 15.000 1.200 (4)
(2) 4.000
17.800 Sfs
600 (5b)
17.200 Sff

Inventarul permanent:
o orice intrare sau ie șire de stoc se înregistreaz ă în contabilitatea financiar ă la momentul
în care are loc, în conturi de stocuri dup ă natur ă;
o la sfâr șitul perioadei de gestiune se determin ă toldul fnal scriptic;
o se compar ă soldul final faptic;
o se înregistreaz ă evntualele minusuri sau plusuri la inventar;
o contablitatea gestiunii stocurilor de materii prime și materiale consumabile asigur ă
determinarea și urm ărirea stocurilor scriptice dup ă fiecare opera /uni0163ie de intrare în gestiune și
respectiv ie șire.

[20]

Cazul 2 – Contabilitatea stocurilor pe baza inventa rului intermitent:

Debit 301 Materii prime Credit
Sold ini /uni0163ial 4.000 4.000 (5a)
(6a) 3.200
3.200 Sff

Debit 371 M ărfuri Credit
Sold ini /uni0163ial 15.000 15.000 (5b)
(6b) 17.200
17.200 Sff

1) Achizi /uni0163ie materii prime conform factur ă și not ă de recep /uni0163ie
% = 401 Furnzori 2.480 lei
601 Materii prime 2.000 lei
4426 TVA deductibil ă 480 lei

2) Achizi /uni0163ie m ărfuri conform factur ă și not ă de recep /uni0163ie
% = 401 Furnzori 4.960 lei
607 Mărfuri 4.000 lei
4426 TVA deductibil ă 960 lei

3) Consumul de materii prime conform bonului de consum
Nu se înregistreaz ă în contabilitatea financiar ă, ci se determin ă la sfârșitul perioadei
pe baza rela /uni0163iei:
Ie șiri = Sold ini/uni0163al + Intr ări – Sold final stabilit la inventar = 4.000+2.200- 3.200 =
3.000 lei

[21]
4) Vânzare m ărfuri conform factur ă și concomitent, descarcarea de gestiune
4111 Clien /uni0163i = % 1.984 lei
707 Venituri din vânzarea m ărfurilor 1.600 lei
4427 TVA colectat ă 384 lei

Ie șirile de m ărfuri nu se înregistreaz ă în contabilitatea financiar ă, ci se determin ă la sfâr șitul
perioadei , pe baza rela /uni0163iei:
Ie șiri = Sold ini /uni0163ial + Intr ări – Sold final stabilit la inventar =15.000+4.000- 17.200=1.800 lei
1) Anularea soldurilor ini /uni0163iale:
a) Pentru materii prime:
601 (Cheltuieli cu materii prime) = 301 (Materii pr ime) 4.000 lei
b) Pentru m ărfuri:
607(Cheltuieli privind m ărfurile) = 371 (M ărfuri) 15.000 lei

2) Preluarea soldurilor finale pe baza listelor de inventariere și a proceselor verbale de
inventariere
a) Pentru materii prime:
301 (Materii prime) = 601 (Cheltuieli cu materii pr ime) 3.200 lei
b)Pentru m ărfuri:
371 (M ărfuri) = 607(Cheltuieli privind m ărfurile) 17.200 lei

Inventarul intermitent
o ie șirile se stabilesc și se înregistreaz ă în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la
sfâr șitul perioadei;
o inventarierea faptic ă se realizeaz ă conform politicilor contabile dar nu mai târziu de finele
perioadei de raportare pentru care s-au determinat obliga /uni0163iile fiscale;
o aplicarea acestei metode presupune respectarea No rmelor privind organizarea și efectuarea
elementelor de natur ă activelor, datoriilor și capitalurilor proprii;
o intr ările de stocuri nu se realizeaz ă prin conturile de stocuri ci prin conturile de che ltuieli
dup ă natur ă;

[22] o ie șirile de stocuri nu se înregistreaz ă în contabilitatea financiar ă ci doar la locurile de
gestiune, cantitativ și valoric, iar la sfâr șitul perioadei de gestiune , se anuleaz ă soldurile ini /uni0163iale
și sunt preluate în contabilitate soldurile constata te la inventar;
o ie șirile de stocuri se determin ă c ă diferen /uni0163ă între valoarea stocurilor ini /uni0163iale, la care se adaug ă
valoarea intr ărilor, și valoarea stocurilor la sfâr șitul perioadei stabilite pe baza inventarului;
o inventarul intermitent nu se utilizeaz ă în comer /uni0163ul cu am ănuntul în situa /uni0163ia în care se aplic ă
metod ă global-valoric ă.

2.5.2. Metoda de organizare a contabilit ă/uni0163ii analitice a stocurilor și documentele
utilizate

În cazul folosirii inventarului permanent, contabil itatea analitic ă a stocurilor poate fi organizat ă
folosind urm ătoarele metode:
metoda operativ-contabil ă sau pe solduri:
 bunurile materiale se /uni0163in cantitativ la locul de depozitare și valoric în contabilitate;
 controlul exactit ă/uni0163ii înregistr ărilor dintre locul de depozitare și contabilitate se asigur ă lunar
prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise în fi șele de magazie în Registrul stocurilor;
 se poate utiliza pentru materii prime, materiale c onsumabile, materiale de natura obiectelor de
inventar, semifabricate, produse finite, produse re ziduale, m ărfuri și ambalaje;
 fișele de magazie servesc pentru eviden /uni0163a cantitativă, pe feluri de stocuri, loc de depozitare, iar
în contabilitate pentru controlul opera /uni0163iunilor înregsitrate;
 cantită/uni0163ile se înregistreaz ă zilnic în fișele de magazie pe baza documentelor justificative;
 tot în fi șele de magazie se înscriu plusurile de la inventar pe coloana de „Intr ări” și minusurile
pe coloana de „Ie șiri”;
 intr ările sau ie șirile de bunuri de natura stocurilor se înregistrea z ă în contabilitatea sintetic ă și
analitic ă, fie direct pe baza acestor documente, fie cu ajut orul unor situa /uni0163ii întocmite zilnic sau la
alte perioade stabilite de unitate, prin centraliza rea datelor din documentele privind mi șcarea
stocurilor;
 verificarea înregistr ărilor efectuate în conturile de stocuri și fișele de magazie se face cu
ajutorul Registrul stocurilor.

metoda cantitativ-valoric ă:

[23]  eviden /uni0163a cantitativ ă pe categorii de bunuri la locul de depozitare, iar în contabilitate, a
eviden /uni0163ei cantitative și valorice pe fi șe de cont analitic;
 controlul exactit ă/uni0163ii înregistr ărilor dintre locul de depozitare și contabilitate se face prin
punctajul periodic dintre cantit ă/uni0163ile înregistrate în fi șele de magazie și cele din fi șele de cont
analitic din contabilitate;
 la finele lunii se va întocmi balan /uni0163a analitic ă a stocurilor pe fiecare tip de stoc în parte;
 eviden /uni0163a cantitativ ă a materialelor se /uni0163ine la gestiune cu ajutorul fi șelor de magazie, care
se /uni0163in în ordinea fi șelor de cont analitic din contabilitate;
 controlul înregistr ărilor din conturile sintetice și cele analitice ale stocurilor se asigur ă cu
ajutorul balan /uni0163ei de verificare analitice, întocmit ă separat pentru fiecare cont de stoc;
 pentru întocmirea balan /uni0163ei de verificare este necesar s ă se efectueze controlul asupra
concordan /uni0163ei stocurilor scriptice din fi șele de magazie cu cele din fi șele de cont analitic pentru
valori materiale.
metoda global-valorica:
 eviden /uni0163ă de /uni0163ine numai valoric , atât la nivel de getsiune cât și în contabilitate;
 se aplic ă la m ărfuri și la ambalajele aflate în unit ă/uni0163ile de desfacere cu am ănuntul,
folosindu-se „Fi șa de cont pentru opera /uni0163iuni diverse” și raportul de gestiune, dup ă caz;
 înregistrările se fac pe baza documentelor de intrare și de ie șire a m ărfurilor și
ambalajelor și de depunere a numerarului din vânzare;
 controlul exactit ă/uni0163ii înregistr ărilor se efectueaz ă la perioadele stabilite de unitate și cu
ocazia inventarierilor, evaluindu-se stocurile exis tente pe baza listelor de inventariere și
confruntându-se soldul astfel ob /uni0163inut cu soldul conturilor respective din contabilit ate;
 intr ările de bunuri de natur ă stocurilor au c ă documente justificative factur ă de cump ărare
a bunurilor sau avizul de expediere al furnizorului . Diferen /uni0163ele constatate se solu /uni0163ioneaz ă
împreun ă cu furnizorul;
 not ă de recep /uni0163ie și constatare de diferen /uni0163e se folose ște într-o varianta specific ă pentru
comer /uni0163ul cu am ănuntul, și anume: se consemneaz ă și adaosul comercial unitar și total, pre /uni0163ul de
achizi /uni0163ie + adaosul comercial, TVA unitar ă și total ă și valoarea la pre /uni0163ul de vânzare cu am ănuntul
a bunurilor introduse în gestiunea cu am ănuntul;
 în func /uni0163ie de specificul activit ă/uni0163ii, ie șirea din gestiune se va face pe baza bonului de
consum și a fi șei limita de consum;
 pentru materialele trimise la ter /uni0163i pentru prelucrare se utilizeaz ă avizul de înso /uni0163ire, în care
se va men /uni0163iona scopul expedierii, iar pentru vânzare se vor u tiliza dispozi /uni0163ia de livrare, avizul de
înso /uni0163ire și factur ă.

[24]
2.6.Evaluarea ini /uni0163ial ă și evaluarea la ie șire a stocurilor

Conform IAS 2, „stocurile trebuie evaluate la valoa rea cea mai mic ă dintre cost și valoarea
realizabil ă net ă”.
Costul stocurilor cuprinde toate costurile aferente achizi/uni0163iei (pre /uni0163 cump ărare, taxe de import și
alte taxe cu excep /uni0163ia acelora care urmeaz ă a fi recuperate de la autorit ă/uni0163ile fiscale, costuri
transport, manipulare și altele care pot fi atribuite în mod direct achizi /uni0163iei, diminuate cu
reducerile comerciale, rabaturile și alte elemente similare) și prelucr ării (manoper ă
direct ă,alocarea sistematic ă a regiei de produc /uni0163ie, fix ă și variabil ă, generat ă de transfomarea
materialelor în produe finite), precum și alte costuri suportate pentru a aduce stocurile î n form ă și
în locul în care se g ăsesc în prezent.
Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile și al acelor bunuri sau servicii produse și
destinate unor comenzi distincte , va fi determinat prin identificarea specific ă a costurilor
individuale. Pentru celelalte stocuri, costul lor s e va determina cu ajutorul formulei „first input-
first output ” (FIFO) sau a costului mediu ponderat . O entitate va folosi aceea și metod ă de
determinare a costului pentru toate stocurile de na tur ă și utilizare similar ă. Pentru stocurile de
natur ă sau utilizare diferit ă, pot fi justificate formule diferite de determinar e a costului.
Valoarea net ă realizabil ă (pre /uni0163ul de vânzare) o reprezint ă suma net ă pe care entitatea se a șteapt ă
să o realizeze din vânzarea stocurilor pe parcursul d esf ăș ur ării activit ă/uni0163ii economice.
Activele circulante trebuie evaluate la costul de a chizi /uni0163ie respectiv, costul de produc /uni0163ie. Ajust ările
de valoare se fac pentru activele circulante în ved erea prezent ării acestora la cea mai mic ă
valoare de pia /uni0163ă sau, în circumstan /uni0163e speciale, la o alt ă valoare atribuibil ă acestora la data
bilan /uni0163ului.
Conform OMFP 1802/2014, la data intr ării în gestiune, stocurile sunt evaluate la costul lor.
Deoarece în cele mai multe cazuri stocurile provin din achizi /uni0163ii sau sunt realizate din produc /uni0163ie
proprie, costul acestora este reprezentat de costul de achizi /uni0163ie, respectiv costul de produc /uni0163ie.
Costul stocurilor trebuie s ă cuprind ă toate cheltuielile aferente achizi /uni0163iei și prelucrării precum și
alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma în care ele se g ăsesc în prezent. Costul
unui prestator de servcicii cuprinde manopera și alte cheltuieli legate de personalul direct angaj at
în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul îns ărcinat cu supravegherea, precum și regiile
corespunzatoare. Costul de achizi /uni0163ie al stocurilor cuprinde: pre /uni0163ul de cump ărare, taxele de import
și alte taxe (taxe ce nu sunt recuperate anterior de la autorit ă/uni0163ile fiscale), costuri de transport,

[25] manipulare și alte costuri atribuibile direct achizi /uni0163iei. Costul de achizi /uni0163ie este diminuat cu
reducerile comerciale acordate pe factura ini /uni0163ial ă.
Taxa pe valoarea adaugat ă este inclus ă în costul de achizi /uni0163ie doar dac ă ea nu este deductibil ă
fiscal. La ie șirea din gestiune a stocurilor, acestea se evalueaz ă și înregistreaz ă în contabilitate
prin aplicarea uneia din urmatoarele metode:
a) metoda primul intrat – primul ie șit (FIFO) – metoda prin care bunurile ie șite din gestiune se
evalueaz ă la costul de achizi /uni0163ie sau de produc /uni0163ie al primei intr ări (lot). Pe m ăsura epuiz ării
lotului, bunurile ie șite din gestiune se evalueaz ă la costul de achizi /uni0163ie sau de produc /uni0163ie al lotului
urm ător, în ordine cronologic ă;
b) metoda costului mediu ponderat – CMP – metoda ce presupune calcularea costului fiec ărui
element pe baza mediei ponderate a costurilor eleme ntelor similare aflate în stoc la începutul
perioadei și a costului elementelor similare produse sau cump ărate în timpul perioadei. Media
poate fi calculat ă periodic sau dup ă fiecare recep /uni0163ie. Perioada de calcul nu trebuie s ă dep ăș easc ă
durata medie de stocare.
c) metoda ultimul intrat – primul iesit – LIFO – me toda ce presupune ca bunurile ie șite din
gestiune s ă se evalueze la costul de achizi /uni0163ie sau de produc /uni0163ie al ultimei intr ări (lot). Pe m ăsura
epuiz ării lotului, bunurile ie șite din gestiune se evalueaz ă la costul de achizi /uni0163ie sau de produc /uni0163ie
al lotului anterior, în ordine cronologic ă.
În cazul în care aplicarea metodei LIFO conduce la solduri creditoare în conturile de
stocuri, această diferen /uni0163ă se reia pe seama altor venituri din exploatare.

2.7.Achizi /uni0163ii și vânz ări de stocuri cu reduceri de pre /uni0163

Costurile de achizi /uni0163ie a stocurilor, conform IAS 2, cuprind pre /uni0163ul de cump ărare, taxe de import și
alte taxe (excep /uni0163ie f ăcând acele taxe pe care entitatea le poate recuper a de la autorit ă/uni0163ile fiscale),
costuri de transport, manipulare și alte costuri care pot fi atribuite direct achizi /uni0163iei de produse
finite, materiale și servicii. Reducerile comerciale, rabaturile și alte elemente similare sunt
deduse pentru a determina costurile de achizi /uni0163ie.
IAS 2 de asemenea permite capitalizarea cheltuielil or de produc /uni0163ie indirecte (variabile și fixe) cu
condi /uni0163ia aloc ării cheltuielilor de produc /uni0163ie fixe pe o baz ă sistematic ă și coerent ă în raport cu
nivelul normal de produc /uni0163ie. În cazul în care produc /uni0163ia este mai mic ă decât în mod obi șnuit,
cheltuielile de produc /uni0163ie fixe în exces trebuie prezentate ca și cheltuieli, nefiind capitalizate. În

[26] cazul opus, atunci când produc /uni0163ia este anormal de mare, cheltuielile de produc /uni0163ie fixe alocate pe
unitate trebuie mic șorate, astfel încât s ă nu se supraevalueze stocurile.
IAS 2 nu permite capitalizarea:
(a) cheltuielilor legate de pierderi anormale;
(b) cheltuielilor de depozitare atunci când nu sunt parte a procesului de produc /uni0163ie;
(c) cheltuielilor administrative;
(d) cheltuielilor de vânzare.
OMFP 1802/2014 prezint ă urm ătoarele reguli cu privire la tratamentul contabil a l reducerilor de
pre /uni0163 (reduceri comerciale – rabaturi, remize, risturne, reduceri financiare – sconturi de decontare
acordate pentru achitarea datoriilor înainte de ter menul scadent):
/head2right reducerile comerciale acordate de furnizor clientul ui său și înscrise direct pe factura de
achizi /uni0163ie, ajusteaz ă (reduce) costul de achizi /uni0163ie al bunurilor;
/head2right reducerile comerciale acordate de furnizor clientul ui, ulterior facturii de achizi /uni0163ie,
indiferent de perioada la care se refer ă, se inregistreaz ă distinct în contabilitate (reduceri
comerciale primite/acordate), pe seama conturilor d e ter /uni0163i;
/head2right reduceri financiare primite/acordate de la client/f urnizori reprezint ă venituri/cheltuieli ale
perioadei indiferent de perioada la care se refer ă.

2.8. Tehnici de m ăsurare a n stocurilor: costul standard și pre /uni0163ul cu am ănuntul

IAS 2 permite dou ă metode de calcul al costului: tehnica standard și tehnica cu am ănuntul.
Tehnica standard prevede ca stocurile s ă fie evaluate la costul standard al fiec ărei unit ă/uni0163i; adic ă,
costul normal pe unitate la nivelul normal de produ c /uni0163ie și eficien /uni0163ă. Tehnica cu am ănuntul
evalueaz ă stocul sc ăzând marja brut ă de profit din valoarea de vânzare.
Atunci când articolele de stoc nu sunt în mod obi șnuit inter-schimbabile sau atunci când anumite
articole sunt alocate unor proiecte specifice, pent ru aceste articole de stoc trebuie identificate și
alocate individual cheltuielile specifice.
IAS 2 prevede utilizarea metodei FIFO conform c ăreia stocurile cele mai vechi sunt considerate
ca fiind utilizate primele, astfel încât stocurile existente la data bilan /uni0163ului s ă fie evaluate la cel
mai recent pre /uni0163. Ca alternativ ă, stocurile pot fi evaluate pe baza metodei costulu i mediu ponderat.
Așa cum s-a precizat, stocurile trebuie s ă fie evaluate la valoarea cea mai mic ă dintre cost și
valorea realizabil ă net ă. Atunci când valoarea realizabil ă net ă scade sub cost, pierderea trebuie
recunoscut ă ca și cheltuial ă în perioada în care s-a produs sc ăderea valorii.

[27] În conformitate cu OMFP 1802/2014, în func /uni0163ie de specificul activit ă/uni0163ii, pentru determinarea
costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costu lui standard, în activitatea de produc /uni0163ie, sau
metoda pre /uni0163ului cu am ănuntul, în comer /uni0163ul cu am ănuntul.
Costul standard ia în considerare nivelurile normal e ale materialelor și consumabilelor,
manoperei, eficien /uni0163ei și capacit ă/uni0163ii de produc /uni0163ie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic și
ajustate, dac ă este necesar, în func /uni0163ie de condi /uni0163iile existente la un moment dat.
Pre /uni0163ul de vânzare cu am ănuntul (pre /uni0163ul de raft) este format din: cost de achizi /uni0163ie, adaos comercial
și TVA. Diferen /uni0163ele de pre /uni0163 fa /uni0163ă de costul de achizi /uni0163ie sau de produc /uni0163ie trebuie eviden /uni0163iate distinct
în contabilitate, fiind recunoscute în costul activ ului. Repartizarea diferen /uni0163elor de pre /uni0163 asupra
valorii bunurilor ie șite și asupra stocurilor se efectueaz ă cu ajutorul unui coeficient care se
calculeaz ă astfel:

K = x 100

Acest coeficient exprim ă cât reprezint ă, în medie, abaterea raportat ă la costul standard. Pentru a
determina abaterile aferente ie șirilor de produse finite, înmul /uni0163im acest coeficient cu ie șirile de
produse finite la cost standard.
În comer /uni0163ul cu amanuntul, poate fi utilizat ă metoda pre /uni0163ului cu am ănuntul, pentru a stabili costul
stocurilor de articole numeroase și cu mi șcare rapid ă, care au marje similare și pentru care nu
este practic s ă se foloseasc ă alte metode. În aceast ă situa /uni0163ie, costul bunurilor vândute se
calculeaz ă prin deducerea valorii marjei brute din pre /uni0163ul de vânzare al stocurilor. Orice
modificare a pre /uni0163ului de vânzare presupune recalcularea marjei brute .

2.9. Evaluarea la inventar și prezentarea elementelor în bilan /uni0163
Conform IAS 2, informa /uni0163iile privind valoarea contabil ă a diverselor categorii de stocuri sunt
utile beneficiarilor situa /uni0163iilor financiare. Cele mai întâlnite clasific ări ale stocurilor cuprind
mărfuri, materii prime, materiale, produc /uni0163ie în curs de execu /uni0163ie și produse finite. Stocurile unui
prestator de servicii pot fi simplu descrise ca pro duc /uni0163ie în curs de execu /uni0163ie. Valoarea stocurilor
recunoscute drept cheltuial ă în cursul perioadei, const ă în acele costuri care fuseser ă anterior
incluse în evaluarea stocurilor și care acum au fost vândute. Circumstan /uni0163ele specifice entit ă/uni0163ii pot
face necesar ă și includerea altor valori, ca de exemplu costurile de distribu /uni0163ie.

[28] Unele entit ă/uni0163i adopt ă un format diferit pentru profit și pierdere, fapt ce duce la prezentarea unor
valori, altele decât costul stocurilor recunoscut d rept cheltuieli în cursul perioadei. În acest caz,
se va prezenta o analiz ă a cheltuielilor dup ă natura lor: cheltuieli cu materiile prime și
consumabile, costuri cu manoper ă și alte costuri, împreun ă cu valoarea modific ării nete a
stocurilor, aferent ă perioadei.
Conform 1802/2014 , la stabilirea valorii de inventar a bunurilor și evaluarea lor în bilan /uni0163, se va
aplica principiul pruden /uni0163ei, potrivit c ăreia se va /uni0163ine seama de toate ajust ările de valoare datorate
deprecierilor sau pierderilor de valoare. Pentru el ementele de natura activelor înregistrate la cost,
minusurile constatate între valoare de inventar și valoarea contabil ă se vor eviden /uni0163ia distinct în
contabilitate, în conturi de ajust ări, aceste elemente men /uni0163inându-se la valoarea de intrare.
Activele de natura stocurilor se evalueaz ă la valoarea contabil ă, mai pu /uni0163in ajust ările pentru
depreciere constatate (ajust ări pentru depreciere inclusiv pentru stocurile f ără mi șcare). În cazul
în care valoarea contabil ă a stocurilor este mai mare decât valoarea de inven tar, valoarea
stocurilor se diminueaz ă pân ă la valoarea realizabil ă net ă (pre /uni0163ul estimat care ar putea fi ob /uni0163inut
pe parcursul desf ășur ării normale a activit ă/uni0163ii, minus costurile estimate pentru finalizarea
bunului, atunci când este cazul, și costurile estimate necesare vânz ării), prin constituirea unei
ajust ări pentru depreciere. Se vor evalua și stocurile în curs de execu /uni0163ie.
În bilan /uni0163, activele nu se vor reflecta la o valoare mai mare decât valoarea ob /uni0163inut ă prin utilizarea
sau prin vânzarea lor. În acest scop, valoarea stoc urilor se diminueaz ă pân ă la valoarea lor
realizabil ă net ă, prin reflectarea unei ajust ări pentru depreciere.

Exemplul 7:
La sfâr șitul exerci /uni0163iului N, Sigma SA de /uni0163ine un stoc de m ărfuri achizi /uni0163ionat la costul de 100.000
lei. Se estimeaz ă că stocul ar putea fi vândut la pre /uni0163ul de 90.000 lei și ar genera chleltuieli de
vânzare de 10.000 lei. La sfâr șitul exerci /uni0163iului N+1, pre /uni0163ul de vânzare estimat este de 170.000 lei,
iar costuri ocazionate de vânzare în suma de 130.00 0 lei.
Rezolvare:
Cost activ = 100.000 le i;
Valoare realizabil ă net ă = 80.000 lei (90.000lei-10.000lei);
Ajustare de valoare =20.000 lei (100.0 00 lei – 80.000 lei).
Anul N: se aplic ă regula pruden /uni0163ei și se procedeaz ă la înregistrarea unei ajust ări de valoare
6814
Cheltuieli de exploatare privind =397 20.000 lei
Ajust ări pentru deprecierea

[29] ajust ările pentru deprecierea activelor
circulante mărfurilor

Anul N+1: se aplic ă din nou regula pruden /uni0163ei
Cost activ = 100.000 le i;
Valoare realizabil ă net ă = 140.000 lei (170.000lei-30.000lei);
Deoarece valoarea realizabil ă net ă este superioar ă costului, activul va fi adus în bilan /uni0163 la cost.
Depreciere înregistrat ă deja în contabilitate = 20.000 lei;
Depreciere existent ă la sfârșitul anului N+1 = 0 lei /barb4right se reia deprecierea constat ă la
sfârșitul anului N:

397
Ajust ări pentru deprecierea m ărfurilor =7814 20.000 lei
Venituri din ajust ări pentru
deprecierea activelor circulante

Aplicând regula pruden /uni0163ei, valoarea activului este dus ă la valoarea pe care acesta ar fi avut-o
dac ă nu s-ar fi depreciat în trecut. Plusul de valoare în sum ă de 40.000 lei = 140.000 lei –
100.000 lei nu se contabilizeaz ă din pruden /uni0163ă.

[30]

2.10. Informa /uni0163ii privind stocurile și politicile contabile privind stocurile în situa /uni0163iile
financiare
Documentele oficiale de prezentare a situa /uni0163iei economico-financiare a entit ă/uni0163ii sunt situa /uni0163iile
financiare ale entit ă/uni0163ii, stabilite conform legii, care trebuie s ă ofere o imagine fidel ă a pozi /uni0163iei
finaciare, performan /uni0163ei financiare și a celorlalte informa /uni0163ii referitoare la activitatea desf ăș urat ă de
societate. Exerci /uni0163iul financiar reprezint ă perioada pentru care trebuie întocmite situa /uni0163iile
financiare anuale și coincide cu anul calendaristic. Durata exerci /uni0163iului financiar este de 12 luni,
iar situa /uni0163iile financiare se pastreaz ă 50 de ani.
Conform IAS 2, situa /uni0163iile financiare vor prezenta urm ătoarele informa /uni0163ii privind stocurile și
politicile contabile:
a) politicile contabile adoptate la evaluarea stocu rilor, inclusiv formulele folosite pentru
determinarea costului;
b) valoarea contabil ă total ă a stocurilor și valoarea contabil ă a categoriilor de stocuri, grupate
într-un mod adecvat entit ă/uni0163ii;
c) valoarea contabil ă a stocurilor înregistrate la valoarea just ă minus costurile de vânzare;
d) valoarea stocurilor recunoscut ă drept cheltuial ă pe parcursul perioadei;
e) valoarea oric ărei diminu ări a valorii stocurilor recunoscut ă drept cheltuial ă în cursul perioadei;
f) valoarea oric ărei storn ări a oric ărei diminu ări de valoare care este recunoscut ă ca o cheltuial ă a
perioadei;
g) circumstan /uni0163ele sau evenimentele care au condus la stornarea un ei diminu ări a valorii
stocurilor;
h) valoarea contabil ă a stocurilor gajate în contul datoriilor.
Conform OMFP 1802/2014, la situa /uni0163iile financiare anuale se vor întocmi note explicat ive care
trebuie:
/checkbld să prezinte informa /uni0163ii despre reglement ările contabile care au stat la baza întocmirii
situa /uni021Biilor financiare anuale și despre politicile contabile folosite;
/checkbld să ofere informa /uni0163ii suplimentare care nu sunt prezentate în bilant, contul de profit și
pierdere.
Notele explicative se prezint ă sistematic. Pentru fiecare element semnificativ di n situa /uni0163iile
financiare anuale trebuie s ă existe informa /uni0163ii aferente în notele explicative.

[31] Deasemeni, trebuie s ă cuprind ă informa /uni0163ii privind metodele de evaluare aplicate diferitelo r
elemente din situa /uni0163iile financiare anuale și metodele utilizate pentru calcularea ajust ărilor de
valoare, costul de achizi /uni0163ie sau costul de produc /uni0163ie al stocurilor eviden /uni0163iate în bilan /uni0163 și metodele
de evaluare a stocurilor.
Modificarea politicilor contabile poate fi efectuat ă numai de la începutul unui exerci /uni0163iu financiar.
Prin urmare, dac ă în exerci /uni0163iul 2015 o entitate decide schimbarea unei politici contabile, noua
politic ă nu poate fi aplicat ă decât de la 01.01.2016. Nu sunt permise modific ări ale politicilor
contabile pe parcursul unui exerci /uni0163iu financiar. Ordinul interzice explicit modificare a bilan /uni0163ului
pentru perioada anterioar ă perioadei de raportare în cazul modific ării politicilor contabile și
corect ării unor erori aferente perioadelor precedente. Nou a politic ă va fi aplicat ă începând cu
începutul anului urm ător anului în care s-a luat decizia de schimbare.
Nu se consider ă modific ări ale politicilor contabile:
a) adoptarea unei politici contabile pentru evenime nte sau tranzac /uni0163ii care difer ă ca fond de
evenimentele sau tranzac /uni0163iile produse anterior;
b) adoptarea unei politici contabile pentru evenime nte sau tranzac /uni0163ii care nu au avut loc anterior
sau care au fost nesemnificative.
Corectarea erorilor aferente exerci /uni0163iului financiar curent se efectueaz ă pe seama contului de profit
și pierdere.
Corectarea erorilor semnificative aferente exerci /uni0163iilor financiare precedente se efectueaz ă pe
seama rezultatului reportat. Erorile nesemnificativ e aferente exerci /uni0163iilor financiare precedente se
corecteaz ă, de asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totu și, pot fi corectate pe seama
contului de profit și pierdere erorile nesemnificative, care nu sunt de natur ă s ă influen /uni0163eze
informa /uni0163iile financiar-contabile. În notele la situa /uni0163iile financiare trebuie prezentate informa /uni0163ii
suplimentare cu privire la erorile constatate. Core ctarea erorilor aferente exerci /uni0163iilor financiare
precedente nu determin ă modificarea situa /uni0163iilor financiare ale acelor exerci /uni0163ii. Entitatea trebuie s ă
men /uni0163ioneze în manualul s ău de politici procedura proprie pentru aprecierea p ragului de
semnifica /uni0163ie.

[32] CAPITOLUL 3. Prezentarea societății „ FARM TECH SRL ”
Obiectul de activitate

Farm Tech SRL s-a înfiin /uni0163at în anul 2010, și este înmatriculat ă la Registrul Comer /uni0163ului sub nr.
J23/2231/2010, având codul unic de înregistrare RO 17618570.
Sediul social al societ ă/uni0163ii este în localitatea S ăftica, com. Balote ști, Calea Bucure ști 115B.
Obiectul principal de activitate al societ ă/uni0163ii, conform codului CAEN este 4661 – Comer /uni0163 cu
ridicata al ma șinilor agricole, echipamentelor și furniturilor.
Entitatea are obliga /uni0163ia s ă organizeze și s ă conduc ă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea
financiar ă, potrivit Legii contabilit ă/uni0163ii 82/1991 republicat ă, și cu prevederile Ordinului
Ministrului Finan /uni0163elor Publice nr. 1802/2014 („OMF 1802/2014”) cu mod ific ările ulterioare.
Contabilitatea se /uni0163ine în limba român ă și în moneda na /uni0163ional ă. Contabilitatea opera /uni0163iunilor
efectuate în valut ă se /uni0163ine atât în moneda na /uni0163ional ă, cât și în valut ă. Prin valut ă se în /uni0163elege alt ă
moned ă decât leul. Situa /uni0163iile financiare anuale /semestriale se întocmesc în limba român ă și în
moneda na /uni0163ional ă. Răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilit ă/uni0163ii entit ă/uni0163ii revine
administratorului. Entitatea organizeaz ă și conduce contabilitatea în compartimente distincte ,
conduse de c ătre directorul economic, care are studii economice superioare și care r ăspunde
împreun ă cu personalul din subordine de organizarea și conducerea contabilit ă/uni0163ii, în condi /uni0163iile
legii.
Societatea este pl ătitoare de TVA lunar, dar nu aplic ă sistemul de TVA LA ÎNCASARE,
deoarece cifra de afaceri realizat ă dep ășește plafonul de 500.000 eur. Este pl ătitoare de dări
sociale având un num ăr de 35 de angaja /uni0163i și este pl ătitoare de impozit pe profit, cota de 16%.
În anul 2013, societatea a achizi /uni0163ionat dou ă terenuri, unul la Constan /uni0163a și unul la C ălăra și. Pe
aceste terenuri a amenajat spa /uni0163ii de depozitare a m ărfurilor aflate în stoc.

Structura organizatorică

Entitatea are contabilitatea externalizat ă având contract de prest ări servicii cu firma EV CONT
EXPERT G&I SRL. În domeniul legislativ, are contract de asisten /uni0163ă cu un cabinet de avocatur ă.
Gestiunea primar ă – intr ări-ie șiri m ărfuri, registrul de cas ă – se /uni0163ine la sediul societ ă/uni0163ii Farm Tech
SRL și este condus ă de directorul economic.
Așa cum se poate vedea și din situa /uni0163ia imobiliz ărilor, societatea a înregistrat la sfâr șitul anului
2013, în patrimoniul societ ă/uni0163ii, o cl ădire de birouri la sediul social din localitatea S ăftica,

[33] Balote ști, Ilfov, în valoare de 380.667 lei, dotat ă cu echipamente tehnologice de ultima or ă, în
vederea organiz ării și func /uni0163ion ării departamentului financiar-contabil. Fiecare bir ou, în num ăr de
16 în total, este dotat cu mobilier, calculator, im primant ă și telefon fix pentru o bun ă desf ășurare
a activit ă/uni0163ii. Personalul este recrutat din rândul tinerilor a bsolven /uni0163i de studii economice care este
îndrumat, ajutat, verificat și acreditat de societatea de contabilitate și consultan /uni0163ă fiscal ă cu care
societatea are încheiat un contract de prest ări servicii, în acest sens.
Pentru asisten /uni0163ă atât în domeniul IT cât și în vederea actualiz ării softului de contabilitate, salarii,
imobiliz ări și gestiune comercial ă, firma are contract încheiat cu furnizorul de imob iliz ări
necorporale CIEL România.

Organigrama întreprinderii este urmatoarea:

Societatea are rela /uni0163ii comerciale cu diver și parteneri, atât din /uni0163ar ă cât și din spa /uni0163iul
intracomunitar. Principalul furnizor extern este Schaffer Maschinenfabrik GMBH de la care
sunt achizionate m ărfuri sub brand-ul „SCHAFFER ”. Principalii clien /uni0163i sunt societ ă/uni0163i
comerciale care î și desf ășoar ă activitatea în agricultur ă.

[34]
Sistemul informatic contabil

Înscrierea datelor în documente se face prin utiliz area sistemelor informatice de prelucrare
automat ă a datelor. Acest sistem asigur ă prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în
conformitate cu reglement ările contabile aplicabile, controlul și p ăstrarea acestora pe suporturi
tehnice.
Sistemele informatice de preluare automat ă a datelor în domeniul financiar-contabil r ăspund la
urm ătoarele criterii considerate minimale:
a) asigur ă concordan /uni0163ă strict ă a rezultatului prelucr ărilor informatice cu prevederile actelor
normative care le reglementeaz ă;
b) fiecare dat ă înregistrat ă în contabilitate se reg ăse ște în con /uni0163inutul unui document, la care s ă
poat ă avea acces atât beneficiarii, cât și organele de control;
c) asigur ă listele opera /uni0163iunilor efectuate în contabilitate pe baza de docum ente justificative, care
să fie numerotate în ordine cronologic ă, interzicându-se inser ări, intercal ări, precum și orice
eliminări sau adaug ări ulterioare;
d) asigur ă reluarea automat ă în calcul a soldurilor conturilor ob /uni0163inute anterior;
e) nu permite inser ări, modific ări sau elimin ări de date pentru o period ă închisa;
f) asigur ă urm ătoarele elemente constitutive ale înregistr ărilor contabile:
• data efectu ării înregistr ării contabile a opera /uni0163iunii;
• jurnalul de origine în care se reg ăsesc înregistr ările contabile;
• num ărul documentului justificativ sau contabil (atribui t de emitent);
g) asigur ă confiden /uni0163ialitatea și protec /uni0163ia informa /uni0163iilor și a programelor prin parole, cod de
idetificare pentru accesul la informa /uni0163ii, copii de siguran /uni0163ă pentru programe și informa /uni0163ii;
h) asigur ă list ări clare, inteligibile și complete, în concordan /uni0163ă cu normele legale aflate în
vigoare;
i) asigur ă respectarea con /uni0163inutului de informa /uni0163ii prev ăzut prin formulare;
j) permite, în orice moment, reconstituirea con /uni0163inutului conturilor, listelor și informa /uni0163iilor
supuse verfic ării; toate soldurile conturilor trebuie s ă fie rezultatul unei liste de înregistr ări și al
unui sold anterior al acelui cont; fiecare înregist rare trebuie s ă aib ă la baz ă elemente de
idetificare a datelor supuse prelucr ării;
k) nu permite:
• deschiderea a dou ă conturi cu acela și simbol;

[35] • modificarea simbolului de cont în cazul în care au fost înregistrate date în acel cont;
• suprimarea unui cont în cursul exerci /uni0163iului financiar curent sau aferent exerci /uni0163iului financiar
precedent, dac ă acesta con /uni0163ine înregistr ări sau sold;
• editarea a dou ă sau a mai multor documente de acela și tip, cu acela și num ăr și con /uni0163inut
diferit de informa /uni0163ii;
l) precizeaz ă tipul de organizare pentru culegerea datelor;
m) permite culegerea unui num ăr nelimitat de înregistr ări pentru opera /uni0163iunile contabile;
n) posed ă documenta /uni0163ia tehnica de utilizare a programelor informatice n ecesar ă exploat ării
optime a acestora;
o) respect ă reglement ările în vigoare cu privire la securitatea datelor și fiabiliatea sistemului
informatic de prelucrare automat ă a datelor.
Arhivele pe suport magnetic trebuie “împrosp ătate” periodic pentru a asigura accesbilitatea
datelor. Responsabilit ă/uni0163ile revin personalului unit ă/uni0163ii cu privire la utilizarea sistemului informatic
de prelucrare automat ă a datelor se stabilesc prin regulamente interne.

Particularități privind activele, datoriile, capita lurile proprii, cheltuielile
și veniturile la FARM TECH SRL

La data intr ării în societate, bunurile se evalueaz ă și se înregistreaz ă în contabilitate la valoarea
de intrare, astfel:
– pentru imobiliz ări corporale achizi /uni0163ionate în leasing, societatea are deschise analitic e pe fiecare
cont în parte pentru a se putea identifica fiecare activ, respectiv fiecare datorie aferent ă
contractului de leasing;
– pentru stocuri de materiale consumabile, material e de natura obiectelor de inventar,
combustibili și piese de schimb, ce dep ășesc valoarea în lei a echivalentului a 100 de euro, se
întocme ște câte o not ă de intrare-recep /uni0163ie, pe fiecare achizi /uni0163ie și furnizor, în parte;
– pentru stocuri de materiale consumabile, material e de natura obiectelor de inventar,
combustibili și piese de schimb, ce nu dep ășesc valoarea în lei a echivalentului a 100 de euro, se
înregistreaz ă direct pe conturi de cheltuial ă dup ă natura lor, cu condi /uni0163ia ca pe documentul de
achizi /uni0163ie (bon fiscal, factur ă) s ă fie trecut codul de înregistrare fiscal ă al societ ă/uni0163ii;
– pentru stocuri de m ărfuri avem trei cazuri, și anume:
o pentru m ărfurile achizi /uni0163ionate din spa /uni0163iul intracomunitar, exist ă un singur analitic și care
con /uni0163ine doar utilajele;

[36] o pentru m ărfurile achizitionate în /uni0163ar ă, sunt deschise mai multe analitice care poart ă exact
denumirea tipului de m ărfuri pe care îl con /uni0163ine;
o principalul furnizor extern acord ă firmei piese de schimb dar cu destina /uni0163ia – mărfuri
garan /uni0163ie, pe care societatea le factureaz ă clien /uni0163ilor s ăi, iar la sfârșitul perioadei, dac ă m ărfurile
respective nu au fost folosite, se vor primi de la client, se vor înregistra în contabilitate și vor fi
trimise furnizorului extern, iar acesta are obliga /uni0163ia de a întocmi facturi de storno pentru produsele
respective.
În fiecare lun ă, pentru c ă programul informatic permite s ă se lucreze și în devize, se înregistreaz ă
cursul BNR aferent fiec ărei zile din lun ă, iar achizi /uni0163iile intracomunitare se vor înregistra în
moneda euro. Convertirea în lei se face automat.
Pe baza acestor facturi (INVOICE), firma Farm Tech va desc ărca gestiunea.
– indiferent de unde sunt achizi /uni0163ionate (din /uni0163ar ă sau intracomunitar) valoarea de intrare a
mărfurilor este exact pre /uni0163ul de facturare al produselor respective, iar chelt uielile ocazionate de
achizi /uni0163ie sunt introduse direct pe conturi de cheltuial ă repartizate dupa natur ă;
-transferurile de m ărfuri între spa /uni0163iile de depozitare se fac pe baza avizelor de exped i /uni0163ie, f ără a fi
înregistrate în contabilitatea financiar ă deoarece nu sunt deschise gestiuni separate și pentru a nu
dubla rulajele, dar se înregistreaz ă în contabilitatea de gestiune.
Datoriile sunt prezentate în balan /uni0163ă pe fiecare cont analitic în parte, astfel:
– contractele de leasing sunt eviden /uni0163iate separat și reprezint ă doar rata de capital;
– creditele contractate sunt datorii pe termen scur t, ele reprezentând linii de credit pentru
finan /uni0163are de stoc și sunt deschise pe analitice, pe fiecare linie de c redit în parte;
– pentru datoriile c ătre furnizorii externi se face actualizarea soldulu i, la fiecare sfâr șit de lun ă, la
cursul comunicat de BNR, din ultima zi a lunii resp ective;
– trimestrial, se reactualizeaz ă soldurile la contractele de leasing încheiate în v alut ă, la cursul
comunicat din ultima zi a trimestrului în cauz ă.
Capitalul social al firmei este majorat ori de cate ori este nevoie dar nu prin depunere de numerar
ci prin din contul 117 – profit nerepartizat;
Dobanda aferent ă contractelor de leasing se înregistreaz ă lunar pe baza facturilor emise de
furnizorii respectivi, direct pe cheltuial ă.
Cheltuielile privind m ărfurile se înregistreaz ă pe baza balan /uni0163ei stocurilor emise de societate și
predate la contabilitate împreun ă cu celelalte acte aferente lunii încheiate.

Desc ărcarea gestiunii de m ărfuri se realizeaz ă în dou ă moduri:

[37] o pentru m ărfurile achizi /uni0163ionate din spa /uni0163iul intracomunitar, se folose ște metoda identific ării
specifice;
o pentru celelalte conturi de stocuri, se folose ște metoda FIFO.
Pentru celelalte conturi de stocuri, se întocme ște ori în momentul achizi /uni0163iei, ori la sfâr șit de lun ă,
bonul de consum pe baza c ăruia, se va înregistra consumul pe conturi de chelt uial ă, dup ă natura
lor.
Sistemul de amortizare este liniar, indiferent de m ijloacele fixe aflate în patrimoniul societ ă/uni0163ii.
Amortizmetul se calculeaz ă și se înregistreaz ă lunar.
Firma ob /uni021Bine de la furnizori externi, discounturi (CREDIT NO TE), pe care le înregistreaz ă pe
venituri financiare, analitic distinct.
Veniturile din vânzarea m ărfurilor se eviden /uni0163iaz ă, de asemenea, pe analitice distincte.
În cazul în care un client solicit ă societ ă/uni0163ii o repara /uni0163ie, în urma manoperei se întocme ște o factur ă
care are la baz ă cost manoper ă/or ă și pe care clientul o va achita separat de pre /uni0163ul bunului
achizi /uni0163ionat.
În concluzie, fiecarui element de activ ii corespun de un element de pasiv, atât în sintetic cât și în
analitic.

[38]
Indicatori economici relevanți
Deoarece Farm Tech SRL este în negocieri cu Deutsch e Bank AG, cea mai mare banc ă
particular ă din Germania și una dintre cele mai importante institu /uni0163ii financiare la nivel mondial,
pentru deschiderea unei noi linii de credit in valo are de 1.000.000 Euro, asociatul unic dore ște s ă
știe dac ă firma de /uni0163ine suficiente disponibilit ă/uni0163i b ăne ști pentru a-și achita datoriile curente.
Ev Cont Expert G&I SRL, pe baza datelor din balan /uni0163a întocmit ă la data de 30.04.2014,
calculeaz ă indicatorii de lichiditate și de profitabilitate.

Denumire indicator 30.04.2014
I. Indicatori de lichiditate
Indicatorul lichidit ă/uni0163ii curente 2,17
Active curente (A) 21344970
Datorii curente (B) 9824313
A/B 2,17
Indicatorul lichidit ă/uni0163ii imediate (Indicatorul test acid) 0,53
Active curente(A) 21344970
Stocuri (B) 16177881
Obliga /uni0163ii curente(C) 9824313
(A-B)/C – în num ăr de ori 0,53
II. Indicatori de profitabilitate
Marja brut ă din vânz ări 17,92
Rezultatul din exploatare (A) 1814006
Venituri din exploatare (B) 10120839
A/B * 100 17,92
III. Indicatori de activitate
Viteza de rota /uni0163ie a stocurilor
Cost vânz ări (A) 7832083
Stoc mediu (B) 16088294
A/B – în numar de ori 0,49
Viteza de rota /uni0163ie a stocurilor
Stoc mediu (A) 16088294
Cost vânz ări (B) 7832083

[39] A/B * 365 zile – în numar de zile 750
Indicatorul lichidit ă/uni0163ii curente
În bilan /uni0163ul întocmit în conformitate cu OMFP 1802/2014 , activele pe termen scurt sunt numite
activele circulant, datoriile pe termen scurt sunt datorii curente iar valoarea acceptabil ă a acestui
indicator este 2. Ofer ă garan /uni0163ia acoperirii datoriilor curente din activele curen te.
Indicatorul lichidit ă/uni0163ii imediate (Indicatorul test acid)
Intervalul de referin /uni0163ă al acestui indicator este cuprins între minim 0.2 și maxim 0.6. Dac ă este
sub 0.2 vorbim de o gestiune necorespunzatoare a cr ean /uni0163elor și implicit al activului circulant sub
aspectul lichidit ă/uni0163ii, iar în cazul în care valoarea depa șește 0.6, vorbim de un management pasiv
al disponibilit ă/uni0163ilor sau dimpotriv ă, de un excedent de numerar rezultat din plasamente
financiare.
Marja brut ă din vânz ări se calculeaz ă dupa rela /uni0163ia (Cifra de afaceri – Costul vânz ărilor)/Cifra de
afaceri
Viteza de rota /uni0163ie a stocurilor în func /uni0163ie de num ărul de ori arat ă de câte ori stocul a fost rulat de-a
lungul unui exerci /uni0163iu financiar.
Viteza de rota /uni0163ie a stocurilor în func /uni0163ie de num ărul de zile este un indicator cu ajutorul c ăruia
este indicat num ărul de zile în care stocul de m ărfuri a stat în entitate. Cu cât num ărul de zile este
mai mic, cu atât situa /uni0163ia este mai bun ă, în sensul c ă aprovizion ările cu stocuri sunt ritmice și nu
exist ă riscul de a înregistra stocuri cu mi șcare lent ă sau greu vandabile.
Concluzie
Din calcule, vedem c ă Farm Tech SRL are indicatorul lichidit ă/uni0163ii curente egal cu 2,17 (2) iar
indicatorul lichidit ă/uni0163ii imediate este egal cu 0,53 (0,2 – 0,6), ceea ce înseamn ă c ă entitatea
dispune de suficiente disponibilit ă/uni0163i pentru a-și acoperi datoriile curente din total active curent e.
Viteza de rota /uni0163ie a stocurilor de și este calculat ă, ea nu este relevant ă , deoarece acest indicator
reprezint ă pe de o parte stocul rulat într-un exerci /uni0163iu financiar și pe de alt ă parte, num ărul de zile
în care stocul a fost depozitat în entitate, iar so licitarea a fost în mod expres, la data de
30.04.2014. Urmare acestui fapt, se va solicita de c ătre administrator, gestionarului de la depozit,
un inventar al stocurilor în func /uni0163ie de data achizi /uni0163ion ării, pentru a se putea analiza stocurile care
sunt greu vandabile și cele care au o mi șcare lent ă.

Tranzacții cu stocuri la Farm Tech SRL

Asociatul unic al Farm Tech SRL , a deschis în cursul anului 2013, o societate nou ă, pe teritoriul
Bulgariei, în urma negocierilor cu clien ții, pentru ca ace știa s ă poat ă pl ăti, la un pre ț onorabil

[40] utilajele, f ără a mai se „împov ăra” și cu taxa pe valoarea adaugat ă. Îns ă este de men ționat faptul
că to ți clien ții care recurg la aceast ă m ăsur ă trebuie s ă fie înregistr ăți în Registrul Operatorilor
Comunitari (ROI) pentru a primi un cod VAT și a putea face achizi /uni0163ii intracomunitare și implicit
taxare invers ă.
CAZUL A
Pentru livr ările care au loc între Farm Tech SRL în calitate de furnizor și Farm Tech Bulgaria în
calitate de cump ărător, au loc lunar, urmatoarele tranzac /uni0163ii.

CAZUL A
Vânzare mărfuri-utilaj:
4111.716= 70701 68.700 eur * 4.4695
Plat ă par /uni021Bial ă factur ă în direct în contul deschis ca linie de credit
519101 = 4111.716 178244 euro (curs 4.4561)
Sfâr șitul lunii, reactualizare sold la cursul valutar di n ultima zi
4111.716 = 765 1316.50 lei

CAZUL B
Pentru livr ările care au loc între Farm Tech SRL în calitate de furnizor și clien /uni0163i interni
– Vânzare m ărfuri – piese:
4111.666 = % 1614.93 lei
7072 1302.36 lei
4427 12.57 lei
Clientul respectiv nu achit ă factura pentru c ă are, prin contract, termen de plat ă la 60 de zile.
CAZUL C
Pentru a se deplasa la o revizie, un mecanic, a lua t de la magazia de m ărfuri ulei hidraulic și piesa
de schimb. Gestionarul a întocmit bon de consum

3713 -225.69
3022 225.69
6022 225.69
3022 225.69
3712 -374.15
3024 374.15
6024 374.15
3024 374.15

[41]
CAZUL D
Societatea a încheiat contracte de leasing financia r cu BRD SOGELEASE LEASING IN SA, pe
o perioad ă de 12 luni de la data începerii leasingului și beneficiaz ă de o perioad ă de gra /uni0163ie de 3
luni, în care utilizatorul (Farm Tech SRL) se oblig e s ă plateasc ă doar dobânda aferent ă
capitalului.
– încheiere contract de leasing financiar SGL 10768 1
% = 167.29 201838.5 0 lei (45000 eur*4.4853 lei/eur)
3711 1951 10.55 lei (43500 eur*4.4853 lei/eur)
3715 6727.95 lei (1500 eur*4.4853 lei/eur)
-primire și înregistrare factur ă în luna urm ătoare încheierii contractului
% = 401.033
666
4426
Dup ă încheierea acestei perioade dobânda de leasing se va calcula dup ă dobânda EURIBOR la 3
luni + 5% p.a. unde dobânda de referin /uni0163ă EURIBOR la 3 luni este cea în vigoare la data
respectiv ă. Rata se va pl ăti lunar (finan /uni021Bator) prin care este de acord ca finan /uni0163atorul comand ă și
pl ăte ște vehiculul c ătre furnizor numai dup ă ce prime ște un comision de administrare
reprezentând 1% și un avans de 15% din pre /uni0163ul total de achizi /uni0163ie.
% = 401.033 1783.41 lei
4426 345.18 lei
666 216.50 lei
167.50 1216.25 lei
665 5.48 lei

CAZUL E
Societatea are încheiat cu Rompetrol Downstream SRL un contract „Fill & Go Vehicle Control”
pentru a putea monitoriza parcul auto, prin tehnol ogie GPS (Global Positioning System). S-a
adoptat aceast ă solu /uni0163ie pentru a avea posibilitatea de a se administra și de a se vedea unde se afl ă
vehiculele înregistrate, prin vizualizarea în timp real a pozi /uni0163iei fiec ăruia dintre ele pe hart ă, pentru
a putea afla informa /uni0163ii despre traseul și distan /uni0163ele parcurse de acestea, vitezele de deplasare,
istoricul rutelor. Astfel se vor evita consumurile inutile de carburan /uni0163i.
La sfâr șitul fiec ărei zile se scoate raportul pe fiecare ma șin ă iar la sfâr șitul lunii, furnizorul
elibereaz ă factura de combustibil, care este verificat ă și apoi înregistrat ă în contabilitate.

[42]
% =401.509 15601 .67 lei
4426 3019.68 lei
3022 1 2581.99 lei
Acest stoc se va închide automat când se vor închid e și celelalte conturi de materiale, la data de
30.04.2014.
6022 = 3022 25865.29 lei
6024 = 3024 6083.56 lei
603 = % 10151.99 lei
30303 9460.23 lei
30325 691.76 lei

CAZUL F
Societatea achizi /uni0163ioneaz ă dou ă electromotoare de la un furnizor pe m ărfuri, care aplic ă sistemul
de TVA LA ÎNCASARE
% = 401.902 3060.00 lei
4428C 592.26 lei
3712 2467.74 lei

CAZUL G
Societatea achizi /uni0163ioneaz ă ulei de motor de la un furnizor de m ărfuri care colecteaz ă și plăte ște
taxa fond de mediu la uleiuri, conform OUG 196/2005 . A șa cum am men /uni0163ionat anterior, firma va
înregistra direct pe cheltuial ă, analitic distinct, aceasta taxa.
% = 401.501 1 1833.25 lei
4426 2290.31 lei
3713 9253.55 lei
635.5 289.39 lei

CAZUL H
Societatea achizi /uni0163ioneaz ă de la un furnizor extern, din spa /uni0163iul intracomunitar, m ărfuri
– deviza EUR
% = 4 01.015 7528.77 eur
3712 6908.38 eur
628.1 620.43 eur

[43] 44261(taxare invers ă) = 44271 (taxare invers ă) 1806.91 eur
Societatea pl ăte ște aceluiași furnizor extern, dintr-o linie de credit deschis ă pentru finan /uni0163are de
stoc, suma de 45733.95 eur la un curs de schimb 4.4 635 lei/eur
% = 5191.01 204276.3 7 lei (45765.96 eur)
401.015 20413 3.49 lei (45733.95 eur)
627 142.88 lei (32.01 eur)

CAZUL I
Societatea, în data de 15.04.2014, factureaz ă un avans la un contract încheiat în data de
11.03.2014.
4111.738 = % 1414 9,63 lei
4427 2738,64 lei
472.101 11410,99 lei
Ulterior, pe data de 29.04.2014, întocme ște factura final ă.
44426,80 lei % = % 44426,80 lei
33015,81 lei 4111.738 442 7 6390,16 lei
11410,99 lei 472.101 70 71 38036,64 lei

CAZUL J
Se actualizeaz ă conturile de la furnizorii externi
401.008 = 665 1117.50 lei

11) CAZUL H
Se descarc ă gestiunea de m ărfuri pe baza balan /uni021Bei stocurilor listate din contabilitatea de gestiun e
607=371 555.84
6071=3711 1895780.65
6072=3712 80700.15
6073=3713 37850.23
6074=3714 28950.60
6075=3715 160703.78
6076=3716 140.00

[44] CAPITOLUL 4. Aspecte fiscal e privind tranzacțiil e c u stocuri

“Raportul dintre contabilitate și fiscalitate trebuie discutat prin prisma pozi /uni0163iei contabilit ă/uni0163ii în
cadrul gestiunii fiscale și m ăsurii în care contabilitatea este sau nu deconectat ă de fiscalitate.
Structurile contabile informa /uni0163ionale și func /uni0163ionalitatea lor sunt orientate și spre onorarea
interesului fiscal.(…) Fiscul nu impune regulile, fapt ce duce la apari /uni0163ia unor contradic /uni0163ii între
regulile de evaluare fiscal ă și regulile de evaluare contabila. În acest caz se i mpun o evaluare de
tip fiscal și efectuarea înregistr ărilor contabile corespunz ătoare în scopul ob /uni0163inerii unor avantaje
fiscale (impozite amânate la plat ă, provizioane deductibile fiscal , subven /uni0163ii pentru investi /uni0163ii).
Fiscul nu impune regulile, pentru determinarea rezu ltatului impozabil, el confirm ă principiile
contabile.”
Astfel, unul dintre interesele informa /uni0163ionale onorate de contabilitate , este cel fiscal.
Reglement ările contabile conforme cu directivele europene nu prezint ă într-o form ă explicit ă
care sunt raporturile dintre contabilitate și fiscalitate.
Grupul de revizuire al IFAC a efectuat un studiu li mitat în 11 /uni0163ări din zone și jurisdic /uni0163ii diferite,
care a scos în eviden /uni0163ă informa /uni0163ii deosebite cu privire la rela /uni0163ia dintre profesia contabil ă și
serviciile fiscale. Studiul a scos în eviden /uni0163ă faptul c ă ponderea serviciilor fiscale prestate de
contabili în totalul pie /uni0163ei serviciilor fiscale reprezint ă pân ă la 95% , iar restul pie /uni0163ei fiind acoperit
de alte profesii.
Planificarea fiscal ă trebuie gestionata atent deoarece, în timp ce econ omisirea fiscal ă este legal ă,
evaziunea fiscal ă este sanc /uni0163ionat ă de lege.
Pe plan intern (în Romania) serviciile de consulta n /uni0163ă fiscal ă sunt în concordan /uni0163ă cu Codul Fiscal
si Codul de Procedura Fiscal ă.
Tot timpul, trebuie s ă facem reconcilierea dintre rezultatul contabil și cel fiscal.
Dac ă din punct de vedere contabil cheltuielile se înreg istreaz ă indiferent de natura lor, din punct
de vedere fiscal, trebuie s ă le analiz ăm dac ă ele sunt aferente veniturilor, și atunci vorbim de
cheltuieli deductibile sau cheltuieli cu deductibil itate limitat ă, iar dac ă nu sunt aferente
veniturilor, atunci avem cheltuieli nedeductibile și pentru acestea se aplic ă regimul fiscal aferent.
La tranzac /uni0163iile cu stocuri, cheluielile sunt integral deductib ile fiscal. Dar mai sunt cazuri în care
nu sunt deductibile, și anume:
– cheltuielile privind bunurile de natura stocurilo r constatate lips ă din gestiune;
– cheltuielile privind bunurile de natura stocurilo r degradate, neimputabile, pentru care nu au fost
încheiate contracte de asigurare.

[45] Nu intr ă sub inciden /uni0163a acestor prevederi stocurile distruse ca urmare a unor calamit ă/uni0163i naturale
sau a altor cauze de for /uni0163ă major ă, în condi /uni0163iile stabilite prin norme.
În cazul bunurilor furate, persoana impozabil ă demonstreaz ă furtul bunurilor pe baza actelor
doveditoare emise de organele judiciare.
Obliga /uni0163ia de a demonstra sau confirma în mod corespunz ător c ă bunurile au fost distruse,
pierdute sau furate revine persoanei impozabile. În situa /uni0163ia în care organele de inspec /uni0163ie fiscal ă
nu consider ă suficiente dovezile furnizate de persoana impozabi l ă, acestea pot obliga persoana
respectiv ă s ă efectueze ajustarea taxei.
La Farm Tech SRL, nu s-au constatat minusuri imputa bile și nici stocuri degradate. Înventarierea
stocurilor se face trimestrial, iar în cazul în ca re se constat ă diferen /uni0163e în minus sau în plus, se
înregistreaz ă fie cheltuile de exploatare fie venituri din explo atare. Numai în cazul în care
veniturile sunt mai mici decât cheltuielile, difere n /uni021Ba este supus ă impozit ării cu 16% (impozit pe
profit) și respectiv 24% (TVA).
Din punct de vedere al taxei pe valoarea ad ăugat ă, societatea mai sus men /uni0163ionat ă, este persoan ă
impozabil ă. La achizi /uni0163iile de m ărfuri din România, TVA-ul se deduce în dou ă moduri:
a) de la furnizori care sunt persoane impozabile dar i ntr ă sub inciden /uni0163a aplic ării TVA la încasare,
taxa este neexigibil ă (cont 4428 – TVA NEEXIGIBIL) pân ă în momentul achit ării datoriei, iar
concomitent cu plata, va deveni tva exigibil (4426 – TVA EXIGIBIL) ;
b) de la furnizori care sunt persoane impozabile dar n u intr ă sub inciden /uni0163a aplic ării TVA la
încasare, taxa se înregistreaz ă și este deductibil ă chiar din momentul întocmirii facturii.
Aceste dou ă tipuri de tva, se raporteaz ă c ătre organul fiscal, o dat ă prin declara /uni0163ia 301 – Decont
de tax ă pe valoarea ad ăugat ă – decont lunar, iar concomitent, prin declara /uni0163ia 394 – Declara /uni0163ie
privind livr ările/prest ările și achizi /uni0163iile efectuate pe teritoriul na /uni0163ional.
Pentru achizi /uni0163iile intracomunitare de m ărfuri, entitatea aplic ă taxarea invers ă – deduce și
colecteaz ă TVA în acela și timp.
La livr ările de m ărfuri în România, Farm Tech SRL, colecteaz ă TVA în momentul întocmirii
facturii, indiferent dac ă partenerul s ău este persoan ă neimpozabil ă, persoan ă impozabil ă cu TVA
la încasare sau persoan ă impozabil ă care nu aplic ă sistemul de TVA la încasare.
Pentru livr ările de m ărfuri în spa /uni0163iul intracomunitar, în cazul în care clientul este înregistrat în
Registrul Operatorilor Intracomunitari (ROI), nu se va colecta TVA, iar dac ă nu, la pre /uni0163ul de
livrare, se va aplica cota de 24%
Pentru achizi /uni0163iile respectiv livr ările care au loc în spa /uni0163iul intracomunitar, depune la organul fiscal
declaratia 390 VIES – Declara /uni0163ie recapitulativ ă privind livr ările/achizi /uni0163iile/prest ările

[46] intracomunitare, iar la Institutul Na /uni0163ional de Statistic ă – Declaratia Intrastat prin care se
colecteaz ă date statistice privind comer /uni0163ul cu bunuri între /uni0163ă rile din Uniunea European ă.

În concluzie, politicile contabile specifice stocur ilor, în OMFP 1802/2014 , sunt aplicate și unor
active care intr ă în sfera de aplicare a altor standarde interna /uni0163ionale (IAS 11 – Contracte de
construc /uni0163ie; IAS 41 – Agricultura).
De și prevederile IAS 2 – STOCURI, au fost preluate în cea mai mare m ăsur ă și la nivel na /uni0163ional,
rămân mici diferen /uni0163e și, în principal, la evaluare.
La intrare, conform IAS 2, „stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mi c ă dintre cost și
valoarea realizabil ă net ă” iar conform OMFP 1802/2014, la data intr ării în gestiune, stocurile
sunt evaluate la costul lor.
La ie șire, conform IAS 2 , costul stocurilor va fi determinat fie prin ident ificarea specific ă a
costurilor individuale, fie se va determina cu aju torul formulei „first input-first output ” (FIFO)
sau a costului mediu ponderat, și conform OMFP 1802/2014 se evalueaz ă uneia dintre cele trei
metode:
a) metoda primul intrat – primul ie șit (FIFO);
b) metoda costului mediu ponderat – CMP;
c) metoda ultimul intrat – primul iesit – LIFO.
IAS 2 interzice metoda LIFO, OMFP permite utilizare a acestei metode.
Reducerile de pre /uni0163 conform IAS 2, diminueaz ă costul de achiziie, indiferent de natura lor, în
timp ce OMFP 1802/2014, le trateaz ă din punct de vedere contabil, dup ă natur ă
(financiare,comerciale) și în func /uni0163ie de modul lor de înscriere pe factur ă (ini /uni0163ial sau ulterior
factur ării bunurilor). Reducerile comerciale primite ulter ior, ajusteaz ă cheltuielile de exploatare,
în timp ce reducerile financiare nu sunt deduse din costul de achizi /uni0163ie, ele fiind tratate ca venituri
financiare.
Conform IAS 2, o entitate poate achizi /uni0163iona stocuri în condi /uni0163ii de decontare amânat ă, OMFP
1802/2014 nu con /uni0163ine cerin /uni0163e de separare a costului finan /uni0163ă rii pentru achizi /uni0163iile în condi /uni0163ii de
decontare amânat ă.

[47] BIBLIOGRAFIE

/head2right Standarde Interna /uni0163ionale de Raportare Financiar ă (IFRSs TM ) –Incluzând Standardele
Internationale de Contabilitate(IASs TM ) și Interpret ările lor la 1 ianuarie 2005;
/head2right Ghid Practic de Aplicare a Reglement ărilor Contabile Conforme cu Directivele Europene
aprobate prin OMFP NR.3.055/2009 – Editura CECCAR, Bucure ști, 2010;
/head2right ORDIN Nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ Partea I pentru aprobarea Reglement ărilor
contabile privind situa /uni021Biile financiare anuale individuale și situa /uni021Biile financiare anuale
consolidate EMITENT: MINISTERUL FINAN /uni021AELOR PUBLICE PUBLICAT ÎN:
MONITORUL OFICIAL NR. 963 din 30 decembrie 2014
/head2right Ioan Morosan – Contabilitate Financiar ă și de Gestiune – Studii de caz, Editura CECCAR,
Bucure ști, 2010;
/head2right ANA MORARIU – PROF.UNIV.DR.– IAS 2 Stocuri Convergente si divergente intre IAS
2 si norma nationala (OMFP 3055/2000) ASE Bucure ști – CIG –DEP CAAF, Iunie 2012;
/head2right Lect. univ. dr. C ătălina Gorgan – Curs de Politici și Op/uni0163iuni Contabile – 2012;
/head2right Ordin Nr. 3055 din 29 octombrie 2009 pentru aprobar ea Reglement ărilor contabile
conforme cu directivele europene;
/head2right http://ro.scribd.com/doc/48187653/Ratele-de-lichidi tate-si-semnificatia-lor-in-echilibrul-
fina
/head2right http://ro.scribd.com/doc/54194254/48357529-Politici -Si-Tratamente-Contabile-Privind-
Evaluarea-Stocurilor-IAS-2
/head2right http://ro.wikipedia.org/wiki/IAS_2:_Stocuri ;
/head2right http://ro.scribd.com/doc/143172376/politici-contabi le-privind-stocurile ;
/head2right http://www.curierulnational.ro/Curierul%20contabilu lui/2014-01-
09/Tratamente+contabile+specifice+efectuate+in+vede rea+intocmirii+situatiilor+financia
re+anuale.+INFORMATII+PROFESIONALE+UTILE+PENTRU+UN+ AN+CONTABI
L+BUN
/head2right http://www.scritub.com/economie/contabilitate/POLIT ICI-SI-TRATAMENTE-
CONTABI721918147.php
/head2right http://marintoma.ceccaro.ro/documente/_contabilitat ea%20si%20intreprinderile.pdf
/head2right http://ceccar.ro/ro/?page_id=3049

Similar Posts