Lucrare de dizerta [606377]

Lucrare de dizerta
ț
ie
Consili
erea
ș
i orientarea în carier
ă
a
student: [anonimizat]:
Conf. univ. dr.
Gheorghe
ONU
Ț
Student: [anonimizat]
2017

2
Cuprins
Introducere
.
……………………………………………………………………………………………………………….
4
PARTEA TEORETIC
Ă
……………………………………………………………………………………………..
5
Capitolul 1. Delimit
ă
ri conceptuale în consilierea carierei
……………………………………………
5
1.1. Istoric
……………………………………………………………………………………………………………….
5
1.2. Con
ț
inutul activit
ăț
ii de consiliere
ș
i orientare a carierei
……………………………………..
6
Capitolul 2. Identificarea resurselor pentru o orientare în carier
ă
de succes
…………………
7
2.1.

Aptitudinile
………………………………………………………………………………………………………
7
2.2. Caracterul
………………………………………………………………………………………………………..
8
2.3.

Interesele
………………………………………………………………………………………………………….
8
Categorii de interese
ș
i rolul lor
…………………………………………………………………………………
8
Capitolul 3. Aspecte teoretice
ș
i practice ale consilierii carierei tinerilor
………………………
9
3.1. Factorii implica
ț
i în alegerea
ș
i dezvoltarea carierei
……………………………………………
9
3.2. Perioade
ș
i stadii în alegerea voca
ț
ional
ă
dup
ă
Ginzberg, Ginsburg, Axelrad
ș
i
Helma
………………………………………………………………………………………………………………
11
3.2.1. Perioada fanteziei (primii zece ani din via
ță
)
…………………………………………………….
11
3.2.2. Perioada tentativelor/taton
ă
rilor (11-18 ani)
……………………………………………………..
11
3.2.3. Perioada realist
ă
(18-22/24 ani)
………………………………………………………………………
12
Capitolul 4. Servicii europene de consilierea carierei tinerilor
……………………………………
13
Capitolul 5. Nevoile tinerilor de consilierea carierei
…………………………………………………..
17
5.1. Clasificarea nevoilor de consilierea carierei tinerilor
…………………………………………
17
PARTEA APLICATIV
Ă
…………………………………………………………………………………………..
19
Capitolul 6
…
……………………………………………………………………………………………………………..
19
Analiza de con
ț
inut calitativ
ă
……………………………………………………………………………………
19
6.1. Analiza de con
ț
inut calitativ
ă
……………………………………………………………………………
19
6.1.1. Tema cercet
ă
rii
……………………………………………………………………………………………..
19

3
6.1.2. Definirea problemei
…………………………………………………………………………………
19
6.1.3. Universul cercet
ă
rii
……………………………………………………………………………………….
22
6.1.4. Metodologia aleas
ă
pentru colectarea datelor
…………………………………………………
23
6
.1.5. Analiza datelor
………………………………………………………………………………………………
23
CONCLUZII
……………………………………………………………………………………………………………
26
BIBLIOGRAFIE
………………………………………………………………………………………………………
27
Anexe
………..
……………………………………………………………………………………………………………..
29

4
1

SUPER,

D.E.,

Career

and

life

development.

In

career

choice

and

development
.,

Jossey-Bass

Publishers,

San
Francisco, 1987, pg. 57
Introducere
Consilierea

carierei

este

un

proces

interpersonal

cu

scopul

de

a

asista

persoanele

care
întâmpin
ă

probleme

privind

dezvoltarea

carierei

(indecise,

performan
ț
e

în

munc
ă
,

stres

ș
i
adaptare

la

stres,

integrarea

nesatisfac
ț
iei

a

rolurilor,

preocup
ă
ri

legate

de

compatibilitatea
dintre persoan
ă

ș
i locul de munc
ă
, etc.).
Consilierea

ș
i

orientarea

este

considerat
ă

ca

fiind

o

a

„
a

treia

for
ță”

în

educa
ț
ie,

al
ă
turi
de

ș
coal
ă

ș
i

administra
ț
ia

ș
colii,

datorit
ă

contribu
ț
iilor

aduse

modific
ă
rii

comportamentale
prin

înv
ăț
area

de

sine,

prin

informa
ț
iile

oferite

despre

cerin
ț
ele

unei

meserii,

prin

cunoa
ș
terea
stratgiilor

optime

de

ob
ț
inere

a

unui

loc

de

munc
ă
.

La

ora

actual
ă

aceast
ă

disciplin
ă

este
prezentat
ă

ca

o

dezvoltare

a

carierei,

în

sensul

unui

proces

de

trecere

de

la

o

pozi
ț
ie

la

alta

în
cadrul

aceleia
ș
i

meserii

sau

dintr-un

domeniu

de

activitate

la

altul,

cu

secven
ț
e

ș
i

sarcini
specifice.
Orientarea

devine

simultan

ș
colar
ă

ș
i

profesional
ă

ș
i

vizeaz
ă

împlinirea

în

timp

a

unei
voca
ț
ii, ca segment particular al unei personalit
ăț
i permanent dinamice.
“
Cariera

înseamn
ă

îndeplinirea

simultan
ă

sau

secven
ț
ial
ă

a

unui

anumit

num
ă
r

de
roluri.
”

1

Practicarea

consilierii

carierei

dezvolt
ă

un

model

holistic

de

a

aborda

individul

ș
i
problemele

sale

sub

toate

fa
ț
etele

identit
ăț
ii,

în

situa
ț
ii

de

via
ță

(acas
ă
,

la

ș
coal
ă
,

la

locul

de
munc
ă
, în comunitate)
ș
i cu toate stilurile rela
ț
ionare practicate de-a lungul existen
ț
ei.
Orientarea

este

v
ă
zut
ă

ca

un

mijloc

de:

dezvoltare,

schimbare

ș
i

realizare

personal
ă

a
indivizilor;

compatibilizare

a

nevoilor

sociale

cu

cele

individuale;

ameliorare/modificare

a
structurilor sociale
ș
i institu
ț
ionale; control social.
Orientarea

profesional
ă

are

un

caracter

limitativ,

pentru

c
ă

ea

este

dependent
ă

de
situa
ț
iile existente sau posibile de pe pia
ț
a for
ț
ei de munc
ă
la un moment dat.

5
2
Jig
ă
u, Mihai.
Consilierea carierei,
Editura Sigma, Bucure
ș
ti, 2001, pag. 87
3

SALADE,

Dumitru;

DR
Ă
GAN,

Ion,

Orientare

ș
colar
ă

ș
i

profesional
ă
.

Compendiu.

Editura

Paco,

Bucure
ș
ti,
1998
PARTEA TEORETIC
Ă
Capitolul 1. Delimit
ă
ri conceptuale în consilierea carierei
1.1.
Istoric
Consilierea

ș
i

orientarea

profesional
ă
,

ca

fenomen

social,

ș
i-a

accentuat

importan
ț
a

la
începutul

secolului

XX,

cu

prilejul

modific
ă
rii

precise

atât

a

raportului

între

cererea

ș
i

oferta
de

locuri

de

munc
ă
,

dezvolt
ă
rii

industriale,

cât

ș
i

a

cre
ș
terii

standardului

competen
ț
elor

cerute
de utilizarea noilor tehnologii.
“

O

etap
ă

distinct
ă

în

istoria

consilierii,

orient
ă
rii

ș
colare

ș
i

profesionale

a

fost

aceea

a
“
psihotehnicii
”

marcat
ă

prin

derularea

procesului

de

consiliere

ș
i

orientare

aproape

exlusiv

pe
baza

rezultatelor

ob
ț
inute

de

cien
ț
i

la

unele

teste

psihologice,

de

performan
ță
,

punându-se
accent mai mult pe tehnicile orient
ă
rii decât pe finalit
ăț
ile acesteia.
”
2
Debutul

orient
ă
rii

în

Romania

a

fost

pregnant

de

înfiin
ț
area

Institutului

de

Psihologie
Experimental
ă
,

Comparat
ă

ș
i

Aplicata

la

Cluj

în

anul

1922

ș
i

de

începutul

activit
ăț
ii

primului
Laborator

Psihotehnic

la

Societatea

de

Tramvaie

din

Bucure
ș
ti

în

anul

1925.

Dup
ă

anii
’

50

se
eviden
ț
iaz
ă

preocup
ă
ri

sistematice,

înfiin
ță
ndu-se

institu
ț
ii

specifice

consilierii

ș
i

orient
ă
rii
ș
colar
ă
.
“
Între

anii

1950-1989,

activitatea

de

consiliere,

orientare

ș
colar
ă

ș
i

profesional
ă

a

avut

o
dezvoltare

complicat
ă

în

ultimele

decenii

ale

mileniului

precedent

fiind

desfin
ț
at
ă

pentru

c
ă

a
fost

transferat
ă
–

formal-

tuturor

cadrelor

didactice,

care

nu

dispuneau

întotdeauna

de

o
preg
ă
tire

metodologic
ă

ș
i

de

instrumente

de

lucru

necesar.

Dup
ă

acest

interval,

ia

na
ș
tere

un
nou

mecanism

institu
ț
ional:

Centrele

de

Asisten
ță

Psihopedagogic
ă
,

avand

scopul

m
ă
ririi
activit
ăț
ilor

fostelor

cabinete

ș
i

laboratoare

de

consiliere,

orientare

ș
colar
ă

ș
i

profesional
ă

dar
ș
i a abord
ă
rii altor categorii de probleme ale copiilor, adul
ț
ilor, p
ă
rin
ț
ilor
ș
i profesorilor.
”
3

6
4

KLEIN,

M.M.

Orientarea

carierei
:

încotro?,

În

Psihologia

la

r
ă
spântia

mileniilor
.

Mielu

Zlate

(coord.).
Editura Polirom, Bucure
ș
ti, 2001, pg. 145
1.2.
Con
ț
inutul activit
ăț
ii de consiliere
ș
i orientare a carierei
Serviciile de consiliere
ș
i orientare în carier
ă
includ activit
ăț
i precum
:

Ajutorul

specializat

oferit

persoanei

care

cauta

un

loc

de

munc
ă

în

evaluarea
competen
ț
elor sale (aptitudinic, capacitate de înv
ăț
are, cuno
ș
tin
ț
e)

Definirea

op
ț
iunilor

sale

în

raport

cu

competen
ț
a

de

care

acesta

dispune,
cerin
ț
ele
ș
i
ș
ansele pe care le ofer
ă
viversele locuri de munc
ă
disponibile
Orientarea

carierei

ni

se

prezint
ă

ca

un

ansamblu

de

programe

ș
i

activit
ăț
i

prin

care
indivizii sunt sus
ț
inu
ț
i în asimilarea
ș
i integrarea cuno
ș
tin
ț
elor, a experien
ț
ei, în corela
ț
ie cu:

Auto
în
ț
elegerea-

cunoa
ș
terea

propriei

personalit
ăț
i

ș
i

raportatarea

acesteia

la
personalit
ăț
ile altora

În
ț
elegerea

paternuri-lor

de

func
ț
ionare

a

societ
ăț
ii

ș
i

deci

a

factorilor

care
particip
ă
la schimbarea continu
ă
a acesteia

Con
ș
tientizarea rolului pe care timpul liber în via
ț
a personal
ă
îl are

În
ț
elegerea necesit
ăț
i unei mul
ț
imi de factori ca rol activ în planificarea carierei

În
ț
elegerea

necesit
ăț
ii

abilit
ăț
ilor

ș
i

informa
ț
ilor

în

ob
ț
inerea

satisfac
ț
iei

în
munc
ă
, dar si a succesului
ș
i în activit
ăț
ile din timpul liber

Înv
ăț
area procesului de luare a deciziilor pentru dezvoltarea carierei
.
4
Conform

Declara
ț
iei

Asocia
ț
iei

Interna
ț
ionale

de

Orientare

Ș
colar
ă

ș
i

Profesional
ă
(AIOSP)

de

la

Stockholm

(1995),

consilierea

ș
i

orientarea

sunt

servicii

care

au

misiunea

s
ă
sprijine tinerii
ș
i adul
ț
ii:

“
s
ă
se în
ț
eleag
ă

ș
i s
ă
se evalueze
;

s
ă
comunice eficient cu al
ț
ii;

s
ă

elaboreze

planuri

cu

privire

la

propria

carier
ă

ș
i

la

formarea

adecvata
necesar
ă
;

s
ă
aib
ă
în vedere cariere alternative;

7
5

JIG
Ă
U, Mihai,
Consilierea carierei
, Editura Sigma, Bucure
ș
ti, 2001, pg. 31

s
ă

fac
ă

fa
ță

cu

succes

diferitelor

obstacole

pentru

a-
ș
i

câ
ș
tiga

locul

în

societate
ș
i pe pia
ț
a muncii
”

5
Conilierea

presupune

s
ă–
l

ajute

pe

client

s
ă

se

cunoasc
ă

ș
i

s
ă
–
ș
i

dea

seama

de
aptitudi
ni
ile

ș
i

capacit
ăț
ile

sale,

s
ă
–
ș
i

antreneze

toate

“
rezervele
”

în

mod

favorabil,

pentru
permanen
ță
,

ș
i

dezvoltare

în

plan

social.

Consilierea

înseamn
ă

ș
i

recomandarea

mijloacelor
prin care clien
ț
ii s
ă
dep
ăș
easc
ă
anumite dificult
ăț
i sau lipsuri, s
ă
–
ș
i compenseze limitele.
Termenul

de

consiliere

privind

cariera

este

din

ce

în

ce

mai

des

folosit

pentru

a

indica
activitatea de orientare profesional
ă
a tân
ă
rului sau adultului, într-un proces continuu.
Capitolul
2
. Identificarea resurselor pentru o orientare în carier
ă

de succes
2.1.
Aptitudinile
Aptitudinile

reprezint
ă

însu
ș
irile

psihice

ș
i

fizice

relativ

stabile

care-i

permit

omului

s
ă
efectueze

cu

succes

anumite

activit
ăț
i.

Prezen
ț
a

aptitudinilor

este

pusa

în

eviden
ță

de

u
ș
urin
ț
a
ș
i

rapiditatea

realiz
ă
rii

sarcinilor

precum

ș
i

de

clitatatea

superioar
ă

a

rezultatelor.

Exist
ă
diferite

tipologii

ale

aptitudinilor.

Dup
ă

natura

proceselor

psighice

implicate

în

aptitudini
deosebim
:

aptitudini

senzoriale

(acuitate

vizual
ă
.

Auditiv
ă
,

olfactiv
ă
),

aptitudini

psiho-motorii
(dexteritate

manual
ă
),

aptitudini

intelectuale

(inteligen
ț
a).

Dup
ă

orientare

(grad

de
specializare),

deosebim

aptitudini

generale

(inteligen
ț
a),

aptitudini

speciale

(profesionale
:
musicale,

sportive,

artistice,

tehnice
).

Aptitudinea

care

a

provocat

cel

mai

mult

interes

din
partea psihologilor este inteligen
ț
a.
O

combinare

specific
ă

a

ptitudinilor

ce

asigur
ă

posibilitatea

realiz
ă
rii

creatoare

ș
i
originale

a

unei

activit
ăț
i

o

constituie

creativitatea.

Creativitatea

sau

talentul,

se

refer
ă

la
aptitudinea

de

a

genera

idei

care

sunt

simultan

noi

ș
i

valoroase

ș
i

la

modalit
ăț
i

noi

de

a
exprima

lucruri

familiare.

Rezultatele

unor

diverse

cercet
ă
ri

în

acest

domeniu

ne

arat
ă

faptul
c
ă

între

QI

ș
i

creativitte

nu

exist
ă

o

rela
ț
ie

strâns
ă
,

mai

ales

la

valori

mare

ale

coeficientului

de

8
inteligen
ță
.

Factorul

de

inteligen
șă

este

influen
ț
at

de

anumi
ț
i

factori

cum

ar

fi

volumul
cuno
ș
tin
ț
elor, viteza gândirii, reac
ț
ia în fa
ț
a noilor situa
ț
ii, succesul
ș
colar, rolul societ
ăț
ii.
2.
2. Caracterul
Caracterul

desemneaz
ă

ansamblul

însu
ș
irilor

psihice

care

privesc

rela
ț
iile

unei
persoane

cu

semenii

s
ă
i

ș
i

valorile

dup
ă

care

se

conduce.

El

reprezint
ă

profilul

psihomoral

al
persoanei

ș
i

se

dezv
ă
luie,

cu

deosebire

în

faptele

de

conduit
ă
,

în

rela
ț
iile

cu

ceilal
ț
i,

cu

grupul
din

care

face

parte.

Tr
ă
s
ă
turile

caracteriale

exprim
ă

moduri

constante,

stabilizate

în

conduit
ă
ș
i

nu

comportamente

întâmpl
ă
toare,

accidentale

sau

situa
ț
ionale.

Caracterul

se

formeaz
ă

pe
parcursul

vie
ț
ii

ca

urmare

a

integr
ă
rii

omului

într-un

anumit

sistem

de

rela
ț
ii

sociale,

prin
interiorizarea

valorilor

promovate

de

familie,

grup

de

prieteni,

societate

prin

însu
ș
irea

unor
modalit
ăț
i

de

comportament.

În

formarea

tr
ă
s
ă
turilor

de

caracter

un

rol

important

îl

are
familia, mediul
ș
colar, grupul de prieteni
ș
i mediul social.
Caracterul

nu

se

prezint
ă

ca

un

conglomerat

de

tr
ă
s
ă
turi,

ci

ca

un

sistem

organizat

ș
i
bine

structurat.

Pornind

de

la

concep
ț
ia

lui

G.

Allport

(1981)

privind

tr
ă
s
ă
turile

de
personalitate,

Paul

Popscu-Neveanu

ș
i

Mielu

Zlate

(1998)

consider
ă

c
ă

tr
ă
s
ă
turile

de

caracter
pot

fi

ierarhizate

într-o

piramid
ă

caracterial
ă
.

A
ș
a

cum

exist
ă

o

piramid
ă

a

conceptelor

(la
L.S.Vîgotski),

o

piramid
ă

a

trebuin
ț
elor

(la

Maslow),

tot

a
ș
a

ar

putea

exista

o

piramid
ă

a
caracterului care este mult diferit
ă
de la un individ la altul.
Fiind

o

component
ă

de

con
ț
inut

a

personalit
ăț
ii,

caracterul

are

un

rol

esen
ț
ial

în
adaptarea
ș
i integrarea individului în via
ț
a social
ă
.
2.3. Interesele

Categorii de interese
ș
i rolul lor
Al.

Ro
ș
ca

constat
ă

existen
ț
a

a

dou
ă

mari

categorii

de

interese
:

(a)

native,

care

au

la
baz
ă

procesele

native

(instinctele)

ș
i

(b)

derivate,

care

se

formeaz
ă

pe

b
a
za

celor

native,

ca
fiind derivate din acestea.
Allport-Vernon

clasific
ă

interesele

stabilind

urm
ă
toarele

categorii
:

1)

teoretice,

2)
estetice,

3)

sociale,

4)

politice,

5)

economice,

6)

religioase.

Aceast
ă

clasificare

porne
ș
te

de

la

9
6

RO
Ș
CA,

Alexandru,

Tehnica

psihologiei

experimentale

ș
i

practice
,

Editura

Institutului

de

Psihologie

al
Universit
ăț
ii din Cluj, Cluj, 1947
7

SUPER, D.E.,
La psyhologie des interes
,
Presses Universitaires de France, Paris,1964.
un

criteriu

de

valoare

ș
i

are

la

baz
ă

lucrarea

lui

Sprenger,

Lebensformen,

autorii
chestionarului, care le poart
ă
numele.
O

clasificare

mai

adecvat
ă

realit
ăț
ilor

noastre

a

fot

realizat
ă

de

Al.

Ro
ș
ca
6
,

care

a
utilizat ca
ș
i punct de plecare tot lucrarea lui Spranger.
.
În

clasificarea

lui

Ro
ș
ca

exist
ă

urm
ă
toarele

categorii

de

interese
:

1)

teoretice,

2)
practice, 3) sociale, 4) economice, 5) estetice.
În

lucrarea

lui

Super
7
,

La

psyhologie

des

interes
,

el

încearc
ă

o

clasificare

a

intereselor
în

func
ț
ie

de

metodele

de

cercetare

a

lor.

Astfel,

el

a

stabilit

urm
ă
toarele

categorii

de

interese
:
1)

interesele

exprimate

(oral

sau

scris),

2)

interesele

manifestate

(în

ac
ț
iune,

în

comportament,
în activitate), 3) interese testate, 4) interese inventariate (prin chestionare obiective).
Capitolul 3. Aspecte teoretice
ș
i practice ale consilierii carierei
tinerilor
3.1. Factorii implica
ț
i în alegerea
ș
i dezvoltarea carierei
McDowell

ș
i

Hostetler

preocupa
ț
i

de

momentul

–

variabil-

când

identitatea

se
împline
ș
te

prin

profesie,

men
ț
ioneaz
ă

o

serie

de

factori

care

pot

interveni

în

procesul

alegerii
ș
i dezvolt
ă
rii carierei
:

“
Presiunea

familiei-

situa
ț
ie

în

care

persoanele

apropiate

se

simt

îndrept
ăț
ite

s
ă
impun
ă
modelul lor propriu de urmat

Presiunea

societ
ăț
ii-

define
ș
te

ș
i

impune

în

colectivit
ăț
i

largi

modele
profesionale investite cu o anumit
ă
semnifica
ț
ie la un moment dat

Circumstan
ț
e

(cum

ar

fi

situa
ț
ia

financiar
ă
,

rolul

de

p
ă
rinte,

statutul

marital)-
exist
ă

o

stitau
ț
ie

cand

aceste

coordonate

sunt

favorizante

carierei,

îns
ă

exista

ș
i
situa
ț
ii

în

care

acestea

împiedic
ă

o

evolu
ț
ie

normal
ă

a

carierei

raportat
ă

cu

10
8

McDowell,J.;

Hostetler
,

B.

Manual

de

consiliere

a

tinerilor.

Un

ghid

complet

pentru

echiparea

lucr
ă
torilor

cu
tineretul, pastorilor, înv
ăță
torilor
ș
i p
ă
rin
ț
ilor
., vol.1,Cluj-Napoca, Funda
ț
ia Cre
ș
tina Noua Speran
ță
, 1996
personalitatea

individului,

cel

pu
ț
in

în

absen
ț
a

unor

eforturi

evidente

de
compatibilizare

Performan
ț
e

din

trecur-

individul

poart
ă

cu

el

istoria

lui

peronsal
ă

în

ceea

ce
prive
ș
te

aspira
ț
iile,

încerc
ă
rile,

regrup
ă
rile,

satisfac
ț
iile

legate

de

preofesie

sau
orizontul

profesiona,

acestea

pot

fi

factori

de

disonan
ță

în

condi
ț
iile

în

care

s-
au asociat cu dezam
ă
giri, e
ș
ecuri

Personalitate-

exist
ă

tr
ă
s
ă
turi

de

personalitate

pe

care

anumite

sfere
ocupa
ț
ionale

le

pun

în

valoare,

iar

altele

le

inhib
ă
,

de

asemenea

modul

în

care
individul

se

raporteaz
ă

la

profesie

este

dat,

în

mare

masur
ă
,

de

dominantele
sale cognitive/afective/volitive
ș
i de îmbinarea acestora.

Preocup
ă
ri

ș
i

atitudine-

este

un

caz

fericit

atunci

când

preocup
ă
rile

formale
coincid

sau

sunt

completate

prin

interese

personale

de

cunoa
ș
tere

sau
explorare,

acest

caz

are

ca

revers

situa
ț
ia

în

care

atitudinea

explicit
ă

fa
ță

de
munca

propriu-zis
ă

este

subminat
ă
,

la

un

moment

dat,

de

interese

personale
opuse.

Sistem

personal

de

valori-

este

analizat

prin

prisma

a

trei

tipuri

de

valori
disjuncte
:
o
Ajutarea oamenilor- orientarea spre rela
ț
iile cu colegii
o
Câ
ș
tigul

material-

aprecierea

sita
ț
ilor

de

munc
ă

ș
i

a

rela
ț
iilor
profesionale

dup
ă

aportul

m
ă
surabil

pe

care

îl

pot

avea

la
bun
ă
starea personal
ă
o
Oportunitatea

de

a

fi

creative-

libertatea

de

a

aduce

îmbun
ă
t
ăț
iri
spa
ț
iului

de

munc
ă

este

pentru

unii

oameni

o

r
ă
splat
ă

în

sine,

drept
pentru care î
ș
i exprim
ă
creativitatea în diferite forme
ș
i momente.

Credin
ț
a-

întemeierea

alegerii

profesionale

pe

convingerea

c
ă

exist
ă

o

singur
ă
calevalabil
ă

c
ă
tre

des
ă
vâr
ș
irea

fiec
ă
ruia,

aceasta

implic
ă

asumarea

unor

riscuri
legate

de

alterarea

motivelor

ini
ț
iale,

dezvolt
ă
ri

ulterioare

în

profesie

sau

la
nivelul personalit
ăț
ii, tenta
ț
ia explor
ă
rii unor teritorii necunoscute.
”
8

11
3.2. Perioade
ș
i
stadii
în alegerea voca
ț
ional
ă
dup
ă
Ginzberg,
Ginsburg, Axelrad
ș
i Helma
Ace
ș
ti

patru

speciali
ș
ti

de

profesii

diferite

(economist,

psihiatru,

sociolog

ș
i

psiholog)
consider
ă
c
ă
primii 25 de ani ai unei persoane se pot împ
ă
r
ț
ii în trei
mari
perioade:

Perioada fanteziei

Perioada tentativelor/taton
ă
rilor

Perioada realist
ă

3.2.1. Perioada fanteziei (primii zece ani din via
ță
)
Perioada

fanteziei

este

caracteristic
ă

vârstei

copil
ă
riei,

iar

alegerile

copilului

sunt
oricum

arbitrare

din

cauza

neputin
ț
ei

sale

de

a

se

ancora

în

real,

lucru

care

se

reflect
ă

în
preocup
ă
rile

sale

din

aceast
ă

perioad
ă
.

Copii

î
ș
i

afirm
ă

clar

preferin
ț
ele

voca
ț
ionale

la

vârsta
de

4-5

ani.

Aceste

preferin
ț
e

sunt

motivate

de

ceea

ce

autorii

numesc

“
func
ț
ia

pl
ă
cerii
”
.

La
început,

pl
ă
cerea

este

intrinsec
ă

activit
ăț
ii

desf
ăș
urate,

apoi,

o

dat
ă

cu

cre
ș
sterea

copilului,

ea
este

dat
ă

ș
i

de

factorii

extrinseci

activit
ăț
ii

(
de

faptul

c
ă
–
ș
i

bucur
ă

p
ă
rin
ț
ii,

sunt

l
ă
uda
ț
i,

ob
ț
in

o
recompens
ă
)
.
În

perioada

fanteziei,

copii

ignor
ă

realitatea,

abilit
ăț
ile

lor,

poten
ț
ialul

de

care

dau
dovad
ă
,

precum

ș
i

modalitatea

de

abordare

a

timpului

în

perspectiv
ă
–

factorii

considera
ț
i

de
c
ă
tre autori ca fiind deosebi
ț
i de importan
ț
i în procesul alegerii carierei.
3.2.2. Perioada tentativelor/taton
ă
rilor (11-18 ani)
Perioada tentativelor/taton
ă
rilor cuprinde patru etape
:
1.
Stadiul

intereselor

(11-12

ani
)-

etap
ă

în

care

copii

încep

s
ă

realizeze

necesitatea
identific
ă
rii unei direc
ț
ii voca
ț
ionale
.
2.
Stadiul

capacit
ăț
ii

(13-14

ani)-

se

introduce

no
ț
iunea

de

abilitate

în

cadrul
considera
ț
iilor

voca
ț
ionale.

Gradul

de

identificare

cu

tat
ă
l

descre
ș
te,

la

fel

ș
i
infulen
ț
a

acestuia

în

alegerea

voca
ț
ional
ă
.

Pe

de

alt
ă

parte

cre
ș
ste

influen
ț
a
altor persoane.

12
3.
Stadiul

valorilor

(15-16

ani)

introduce

ideea

de

a

servi

societatea.

Adolescen
ț
ii
par

s
ă

devin
ă

con
ș
tien
ț
i

c
ă

prin

munc
ă

î
ș
i

pot

satisface

propriile

nevoi,

este
perioada

când

pot

s
ă

apar
ă

primele

semne

ale

unei

viitoare

cariere

(de

exemplu,
cea de medic) motivate mai curând umanitar decât prin statutul acelei activit
ăț
i.
4.
Stadiul

tranzi
ț
iei

(17-18

ani)

reprezint
ă

etapa

cea

mai

calm
ă
.

Tinerii

în
ț
eleg

c
ă
este

necesar

s
ă
–
ș
i

asume

responsabilitatea

propriilor

lor

decizii.

Aceast
ă

etap
ă
este

diferit
ă

de

ceea

dinaintea

ei

deoarece

tân
ă
rul

este

mult

mai

independent

în
ac
ț
iunile sale. Începe con
ș
tientizarea factorilor externi ai muncii.
3.2.3. Perioada realist
ă
(18-22/24 ani)
Perioada

realist
ă

are

o

durat
ă

variabil
ă

iar

factorii

biologici

de

maturizare

au

o
influen
ță
mic
ă
. Autorii împart
ș
i aceast
ă
perioad
ă
în mai multe etape
:
1.
Stadiul

de

explorare

se

produce

simultan

cu

intrarea

în

mediul

universitar,

cel
care

le

ofer
ă

tinerilor

ș
i

mai

mult
ă

libertate

de

ac
ț
iune.

Nehot
ă
rârea

general
ă
continuu

îns
ă
,

datorit
ă

faptului

c
ă

interesele

nu

sunt

înc
ă

stabile.

Principalul
obiectiv

al

acestui

stadiu

îl

reprezint
ă

alegerea

unui

domeniu

de

interes.
Adolescen
ț
ii

sesizeaz
ă

timpul

ca

stresant,

în

sensul

c
ă

vor

trebui

s
ă

ia

o
hot
ă
râre privind propriul lor viitor.
2.
Stadiul

de

cristalizare.

Tinerii

se

implic
ă
,

mai

mult

sau

mai

pu
ț
in

într-un
domeniu

major

de

activitate.

În

mommentul

în

care

apare

necesitatea

alegerii,
decizia

le

este

ferm
ă
.

Acesast
ă

etap
ă

este

specific
ă

majorit
ăț
ii

cursan
ț
ilor
pentru

perioada

de

timp

în

care

ei

î
ț
i

finalizeaz
ă

studiile

universitare.

Totu
ș
i
pentru

unii

apare

o

etap
ă

de

“
pseudocristalizare
”
,

characteristic

pentru

cei

care
g
ândesc

ș
i

ac
ț
ioneaz
ă

luând

decizii

plinde

de

siguran
ță
,

dar

mai

apoi,
evenimentele ce urmeaz
ă
imediat contrazic deciziile ini
ț
iale.
3.
Stadiul

de

specificare,

alc
ă
tuie
ș
te

punctul

final

al

dezvolt
ă
rii

unei

cariere.
Individul

alege

un

anumit

loc

de

munc
ă

sau

un

anumit

program

specializat

de
preg
ă
tire.

De
ș
i

Ginzberg

ș
i

colaboratorii

s
ă
i

stabilesc

o

matrice

a

procesului

de
alegere

a

carierei,

ei

recunosc

existen
ț
a

abaterilor,

ce

pot

apare,

datorit
ă
factorilor

biologici,

psihologici

ș
i

de

mediu,

astfel

încât

unele

persoane

î
ș
i

fac

13
9
ZLATE, Mielu,
Introducere în psihologie – Cap. II Obiectul psihologiei,
Polirom, Bucure
ș
ti, 2001
10

L
’
accompagnement

socioprofesionnel.

Trois

experiences

en

Europe
.

Fondo

Sociale

Europeo,

Roma,

Sinnos
coop. Sociale a.r.l., 2000
alegerea

voca
ț
ional
ă

mai

devreme,

f
ă
r
ă

ca

ulterior

s
ă

mai

fac
ă

schimb
ă
ri
esen
ț
iale.

Abaterile

de

la

matrice

pot

avea

drept

cauz
ă

ș
i

cirumstan
ț
ele
financiare

ș
i

emo
ț
ionale

severe.

În

concluzie

Ginzberg

ș
i

colaboratorii

s
ă
i
afirm
ă

c
ă

exist
ă

patru

aspecte

care

contribuie

la

procesul

alegerii

ocupa
ț
ionale
înc
ă
din perioada adolescen
ț
ei
:

Testarea realit
ăț
ii

Aprecierea adecvat
ă
a timpului v
ă
zut în perspectiv
ă

Abilitatea de a-
ș
i oferi recompense

Abilitatea

de

a

accepta

comprmisuri

în

elaborarea

planurilor
voca
ț
ionale
.
9
Capitolul 4. Servicii europene de consilierea carierei tinerilor
Conceptul

de

„

acompaniament

socio-profesional
”
10
este

folosit

pentru

denumirea
serviciilor

publice

care

sprijin
ă

integrarea

ș
i

men
ț
inerea

pe

pia
ț
a

muncii

a

tinerilor/adul
ț
ilor.
Mai

jos

v
ă

voi

prezenta

câteva

modalit
ăț
i

în

care

se

realizeaz
ă

„
acompanierea

ocup
ă
rii
profesionale
”
,

costurile

sociale

implicate,

efectele

prev
ă
zute

ș
i

programele

oferite

persoanelor
care fac parte din sistemul educa
ț
iei tinerilor/adul
ț
ilor în diverse
ță
ri europene.
Belgia-

ini
ț
ativ
ă

în

spa
ț
iul

sistemului

de

înv
ăță
mânt

care

ț
inte
ș
te

preg
ă
tirea

tinerilor
(15-25

ani)

pentru

profesie,

prin

succesiunea

modulelor

de

formare

în

centre

specializate

cu
perioade

de

practic
ă

în

întreprinderi.

Tinerii

care

la

începutul

anului

ș
colar

au

împlinit

18

ani
sunt

obliga
ț
i

prin

lege

s
ă

se

înscrie

la

un

curs

de

formare

profesional
ă

într-unul

din

domeniile
:
construc
ț
ii,

mecanic
ă
,

ajutor

în

via
ț
a

cotidian
ă
,

vânzare-expunere,

între
ț
inere
echipamente/prestare

servicii,

alimenta
ț
ie,

metalurgie.

Etapele

în

care

tinerii

sunt

acompania
ț
i
sunt
:

socializare,

pre-formare,

calificare,

tranzi
ț
ia

spre

pia
ț
a

muncii.

Efortul

actual

este

ca

14
recunoa
ș
terea

de

c
ă
tre

întreprinderi

a

capacit
ăț
ilor

formate

prin

cursuri

s
ă

dobândeasc
ă

o
dimensiune social
ă
util
ă
.
Fran
ț
a-

ac
ț
iune

complex
ă

de

sus
ț
inere

a

form
ă
rii

sau

integr
ă
rii

profesionale
individuale
;

ț
inte
ș
ste,

în

principal,

obstacolele

de

natur
ă

financiar
ă

ș
i

psihologic
ă

ale

tinerilor
(16-25

ani),

care

vor

s
ă

se

remarce

odat
ă

cu

înaintarea

lor

în

vârst
ă
.

Metoda

de

integrare

în
via
ț
a

profesional
ă

activ
ă

indic
ă
,

mai

întâi,

un

timp

de

acomodare/

observare

ș
i

apoi

verificarea
cu

situa
ț
ii

reale

de

munc
ă
,

în

întreprinderi

sau

ateliere

ș
colare.

Echipa

de

formatori

la

un

loc
cu

coordonatorul

de

practic
ă
,

urm
ă
resc,

atât

aptitudinea

tehnic
ă

a

individului

aspirant,
încrederea

în

sine,

mobilitatea,

autonomia,

sim
ț
ul

organiz
ă
rii,

motiva
ț
ia

muncii.

Depinzând

de
nivelul

de

ș
colaritate

atins

ș
i

de

perspectiva

profesional
ă

individual
ă
,

tinerilor

li

se

propun
contracte

pe

durat
ă

determinat
ă

(6-9

luni)

considerat
ă

vechime

în

munc
ă

ș
i

totodat
ă

se

pot
transforma în contracte cu întreprinderea respectiv
ă
.
Italia-

cercetarea

problemelor

de

ordin

social,

familial,

comportamental,

ș
colar,
material,

medical

care

pot

ivi

în

calea

amelior
ă
rii

form
ă
rii

sau

integr
ă
ri

sociale.

Este

probabil
ca

strada,

mall-ul,

cartierul,

s
ă

fie

pentru

adolescent

locuri

obi
ș
nuite

ș
i

preferate,

în
detrimentul

ș
colii

ș
i

a

locului

de

munc
ă
.

Pentru

sprijinirea

voin
ț
ei

individului

de

a

se

crea

pe
sine

ș
i

viitorul

s
ă
u,

sunt

concepute

modulele

de

pre-orientare

ș
i

pre-formare

pentru

munc
ă
.
Temele vizate sunt
:

Via
ț
a
ș
colar
ă
(unit
ăț
i publice
ș
i private, burse de studii
ș
i profesionale )

Formarea

(institu
ț
ii

de

înv
ăță
mânt

ș
i

organisme

de

formare,

cursuri

regionale,
cursuri libere)

Antreprenoriat

(norme

legale

de

înfiin
ț
are

a

unei

firme,

sus
ț
inerea

ini
ț
iativei
feminine)

Turism

ș
i

timp

liber

(federa
ț
ii

ș
i

asocia
ț
ii

sportive,

c
ă
l
ă
torii

de

studiu,

concediu
de munc
ă
, mobilitatea tinerilor)

Munc
ă
(oferta

pubic
ă

ș
i

privat
ă
,

oferte

în

str
ă
in
ă
tate

ș
i

sezoniere,

adrese

ale
întreprinderilor, sectorul ter
ț
iar)
În

Marea

Britanie

Serviciul

de

Carier
ă

este

un

organism

public,

cu

finan
ț
are

de

la
Departamentul

pentru

Educa
ț
ie

ș
i

Ocupare,

cu

misiunea

s
ă

ofere

servicii

de

consiliere

ș
i
plasarea

persoanelor

aflate

înprograme

de

formare

continu
ă
,

îns
ă

practic

se

adreseaz
ă

ș
i
adul
ț
ilor

care

nu

se

încadreaz
ă

în

categoriile

amintite.

De

multe

ori,

recrutarea

ș
i

plasarea

au
fost

v
ă
zute

în

opozi
ț
ie

cu

orientarea,

datorit
ă

accentelor

diferite

pe

care

le

au

pentru

interesele
angajatorilor

sau

pentru

institu
ț
iile

educa
ț
ionale

ș
i

indivizi

ca

atare.

Pe

de

o

parte,

cei

mai

15
11

Watts,

A.G.et

alii.

Rethinking

Careers

Education

and

Guidance.Theory,

Policy

and

Practice
.,

London,
Routledge
,1996
12
Ibidem
mul
ț
i

consilierei

consider
ă

c
ă

principala

lor

datorie

este

fa
ță

de

individ,

pe

de

alt
ă

parte,
oficialii

guvernamentali

ș
i

angajatorii

în
ț
eleg

c
ă

mi
ș
c
ă
rile

de

pe

pia
ț
a

muncii

au

ca

principal
efect

satisfacerea

nevoilor

economiei

na
ț
ionale

ș
i,

în

consecin
ță

tinerii

pot

fi

sprijini
ț
i

de
serviciile de formare
ș
i ocupare.
11
Pentru

a

realiza

o

conexiune

între

serviciile

de

consiliere

ș
i

poten
ț
ialii

clien
ț
i

afla
ț
i

în
afara

sistemului

educa
ț
ional,

func
ț
ionarii

din

serviciile

de

carier
ă

din

Marea

Britanie
organizeaz
ă

activit
ăț
i

de

contact

cu

tinerii

în

cluburi

ș
i

alte

centre

de

profil,

sesiuni

deschise

în
perioada

pauzei

de

prânz

sau

discu
ț
ii

de

grup

despre

oportunit
ăț
ile

locale

de

angajare

cu
oamenii

afla
ț
i

la

locul

de

munc
ă
.

Întâlnirea

în

afara

spa
ț
iului

conven
ț
ional

al

biroului

de
consiliere,

respectiv

pe

“

teritoriul

beneficiarilor

serviciilor

de

consiliere
”
,

contribuie

la
stabilirea

unei

rela
ț
ii

mai

potrivite

între

adul
ț
i

ș
i

sporirea

încrederii

în

efortul

personalizat

de
consiliere.
În

ță
rile

cu

tradi
ț
ie

în

domeniul

consilierii

adul
ț
ilor,

structurile

sistemului

de
înv
ăță
mânt

colaboreaz
ă

cu

cele

ale

pie
ț
ei

muncii,

beneficiind

de

contribu
ț
ia

conjugat
ă

a
asisten
ț
ei

de

tip

ocupa
ț
ional

ș
i

formativ
.

Maniera

în

care

acest

fapt

se

face

vizibil

este

diferit
ă
în
ță
rile europene.
Astfel,

germania

are

un

organism

central

de

administrare

a

activit
ăț
ii

de

orientare

ș
i
plasare

a

resursei

umane

(

Bundesanstalt

fur

Arbeit),

pe

când

Marea

Britanie

asigur
ă

acest

tip
de activit
ăț
i printr-o re
ț
ea de organisme complementare.
La

nivelul

finan
ță
rii
,

oriunde

în

lume

serviciul

de

orientare

a

carierei

este

sus
ț
inut

atât
de

stat,

cât

ș
i

de

autorit
ăț
ile

locale

sau

sectorul

privat,

prin

diferite

pârghii

de

colectare

ș
i
distribuire a fondurilor.
Activit
ăț
i

specifice

uui

centru

/

serviciu

de

informare,

consiliere

ș
i

orientare,
desf
ăș
urate de o echip
ă
multidisciplinarp, dup
ă
Watts
12
sunt
:
Domenii de
activitate
Ac
ț
iuni specifice
1.
Gestiunea
informa
ț
iei
A.

Formare

profesional
ă

(condi
ț
ii

de

admitere

la

cursuri/stagii,

profesii
ș
i ocupa
ț
ii spre care asigur
ă
acces)
B. Cariere
ș
i profesii (exigen
ț
e
ș
i satisfac
ț
ii scontate)
C. Pia
ț
a muncii (oferta
ș
i cererea de munc
ă
la nivel local/na
ț
ional)

16
D. Serviciul support (posibilit
ăț
i de sprijin, asisten
ță
specializat
ă
)
2.Servicii
individuale
E. Evaluare (diagnosticarea aptitudinilor clientului)
F. Informare (informa
ț
ii personalizate pentru client)
G.

Consiliere

individual
ă

(asisten
ță

în

analiza

ș
i

definirea

situa
ț
iei
profesionale

proprii,

exploatarea

posibilit
ăț
ilor

ș
i

consecin
ț
elor
corespunz
ă
toare)
3.Activit
ăț
i de grup
H.

Instruire

(preg
ă
tirea

initial

pentru

alegerea

unei

ocupa
ț
ii

sau

a

unei
rute de educa
ț
ie
ș
i formare)
I.

Consiliere

colectiv
ă

(pentru

grupuri

de

client

cu

caracteristici
comune)
J.

Asisten
ță

pentru

crearea

grupurilor

de

întrajutorare

(integrarea

în

grup
a

persoanelor

aflate

în

situa
ț
ie

defavorizat
ă
,

în

vederea

schimbului

de
experien
ță

ș
i ajutor
ă
rii reciproce)
4.Plasare
K.

Leg
ă
tura

cu

furnizorii

de

locuri

de

munc
ă
/

de

formare

(culegerea

de
informa
ț
ii despre cerere
ș
i ofert
ă
)
L. Exersarea tehnicilor de prezentare personal
ă
(aplica
ț
ie, interviu)
M.

Inser
ț
ia

individului

în

munc
ă
/

sistemul

de

formare

(corelarea

cererii
cu oferta, prin preselec
ț
ia solicitan
ț
ilor)
5.Urm
ă
rire
N.

Contacte

ulterioare

cu

persoanele

care

au

apelat

la

serviciile

de
orientare, pentru a urm
ă
ri evolu
ț
ia lor
6.Cooperare,
dialog
ș
i
parteneriat social
O.

Ajutor

acordat

persoanelor

care

au

apelat

la

serviciile

de

orientare
informal
ă
(asocia
ț
ii, organisme de asisten
ță
)
P.

Mediere

(negocierea

cu

administra
ț
ia

sau

alte

organisme,

în

favoarea
individului)
R.

Informarea

furnizorilor

(schimbul

de

informa
ț
ii

despre

cerin
ț
ele
reciproce ale angajatorilor
ș
i grupurilor de clien
ț
i)
7.Gestiune
S.

Gestiune

intern
ă

(planificarea

serviciilor/programelor

în

context
organizational,

alocarea

resurselor

umane

ș
i

material,

evaluarea
eficien
ț
ei)
T.

Rela
ț
ii

externe

(Contactul

cu

organisme

care

desf
ăș
oar
ă

activit
ăț
i
complementare, europene
ș
i interna
ț
ionale)

17
13
PLANT, P.,
Quality in Careers Guidance
, Copenhaga, 2001
Capitolul 5. Nevoile tinerilor de consilierea carierei
Serviciile

de

consilierea

tinerilor

pun

la

dispozi
ț
ie

informa
ț
ii

de

actualitate

ș
i

orientare
personalizat
ă

pentru

luarea

unor

decizii

cu

privire

la

formarea

profesional
ă

ini
ț
ial
ă

ș
i

continu
ă
,
schimbarea

locului

de

munc
ă

sau

a

profesiei,

dar

asisten
ță

în

perioadele

de

ș
omaj

sau
încetarea activit
ăț
ii din alte motive.
A
ș
a

cum

descrie

Farmer,

serviciile

de

consiliere

ș
i

informarea

tinerilor,

au

urm
ă
toarele
func
ț
ii
:
13

Furnizarea

informa
ț
iilor

cu

privire

la

oportunit
ăț
ile

educa
ț
ionale

sau
ocupa
ț
ionale,

concomitent

cu

asisten
ț
a

acordat
ă

adul
ț
ilor

pentru

a

utiliza
informa
ț
iile în educa
ț
ia continu
ă

Utilizarea

instrumentelor

de

evaluare,

cum

ar

fi

inventarele,

testele,
chestionarele,

pentru

a

sprijini

tinerii

s
ă

coreleze

interesele

ș
i

valorile

cu
alegerile ocupa
ț
ionale
ș
i educa
ț
ionale viitoare

Furnizarea asisten
ț
ei în planificarea carierei tinerilor care studiaz
ă

Consilierea

acordat
ă

tinerilor

pentru

a

face

fa
ță

problemelor

de

natur
ă

social
ă
cum ar fi adaptarea la un nou loc de munc
ă

Sus
ț
inerea

drepturilor

ș
i

nevoilor

tinerilor

în

fa
ț
a

reprezentan
ț
ilor

institu
ț
iilor
educa
ț
ionale

Recomandarea tinerilor pentru alte tipuri de servicii.
5.1
. Clasificarea nevoilor de consilierea carierei tinerilor
Schimbarea

continua

a

vie
ț
ii

profesionale

cât

ș
i

personale

admite

multe

situa
ț
ii

critice
în

care

individual

ia

decizii

majore.

Cu

atât

mai

mult,

în

situa
ț
ia

schimb
ă
rii

contextului

socio-
econimic

ș
i

trecerile

la

valorile

economiei

de

pia
ță
,

apar

solicit
ă
ri

de

adaptare

extrem
ă

ș
i
costisitoare

din

partea

tinerilor.

Aceste

transform
ă
ri

rapide

ș
i

continue

determin
ă
,

totodat
ă
,

18
14

Memorandum cu privire la
înv
ăț
area permanent
ă
,
Comisia European
ă
, ISE, Bucure
ș
ti, 2000
15

PLANT, P.,
Quality in Careers Guidance
, Copenhaga, 2001
16

TOM
Ș
A,

Gh.,

Consilierea

ș
i

orientarea

în

ș
coal
ă
,

Casa

de

Editur
ă

ș
i

pres
ă

Via
ț
a

Româneasc
ă
,

Bucure
ș
ti,
1999
trecerea

la

o

societate

a

cunoa
ș
terii

în

care

“

informa
ț
ia

la

zi,

cuno
ș
tin
ț
ele

ș
i

deprinderile

sunt
extrem de bine cotate.
”
14
“

Consilierea

carierei

înseamn
ă

mai

mult

decât

un

interviu

fa
ță

în

fa
ță
.
”
15

A
ș
a

cum

s-a
mai

amintit,

activitit
ăț
ile

specifice

consilierii

carierei

se

refer
ă

la
:

informare,

sf
ă
tuire,
evaluare,

predare,

rela
ț
ionare,

feedback,

supervizare,

inovare,

mentorat,

oferire

de

informa
ț
ii
despre munc
ă

ș
i oportunit
ăț
ile de formare continu
ă
.
Alegerea

carierei

trebuie

s
ă

se

fac
ă

în

conformitate

cu

idealul

de

via
ță

personal
ă

ș
i
interesele

profesionale.

În

cazul

tinerilor

afla
ț
i

în

momentul

deciziei

pentru

carier
ă
,

alegerea
este

adecvat
ă

ș
i

realist
ă

dac
ă

se

îndeplinesc

urm
ă
toarele

condi
ț
ii
:

“

existen
ț
a

mai

multor
alternative

posibile,

dezvoltarea

unei

motiva
ț
ii

corespunz
ă
toare,

asigurarea

libert
ăț
ii

de

a
alege,

informarea

complet
ă

despre

studiile

ș
i

profesiile

dintre

care

poate

alege,

sensibilitatea
acestuia la diferen
ț
ele dintre alternativele posibile, ra
ț
ionalitate în hot
ă
rârile sale.
”
16

19
17

DIMA,

G.,

SMEUREANU,

M.,

PETRESCU,

C.,

Manualul

consilierului
,

Profiles

International

SRL,

Bra
ș
ov,
2011
PARTEA
APLICATIV
Ă
Capitolul 6
Analiza de con
ț
inut calitativ
ă
6
.
1.

Analiza de con
ț
inut calitativ
ă
6
.1.1. Tema cercet
ă
rii
Tema cercet
ă
rii mele este
analiza
consilierii
ș
i orient
ă
rii
în carier
ă

asupra studen
ț
iilor.

6
.1.2.

Definirea problemei
Scopul

acestei

cercet
ă
ri

este

acela

de

a

ilustra

rela
ț
ia

care

exist
ă

între

o

carier
ă

de
succes
ș
i consilierea studentului în carier
ă
.
Alegerea

unei

cariere

ș
i

parcurgerea

demersurilor

necesare

form
ă
rii

unui

tân
ă
r

ca
specialist

în

domeniul

ales

este

un

proces

complex

care

are

un

impact

definitoriu

în

viitorul
s
ă
u

profesional.

Studiile
17

arat
ă

c
ă

derularea

acestui

proces

f
ă
r
ă

niciun

sprijin

extern

este
asociat

adesea

cu

alegeri

gre
ș
ite

ale

domeniului

de

studiu

sau

ale

carierei,

ezit
ă
ri,

abandon,
amânare,

performan
ț
e

profesionale

slabe,

st
ă
ri

de

nemul
ț
umire

continu
ă

vizavi

de

via
ț
a
profesional
ă
, inclusiv depresii.
Preg
ă
tirea

ș
i

alegerea

unei

cariere

nu

este

un

proces

care

nu

poate

reveni

la

starea
ini
ț
ial
ă

ș
i

nu

poate

fi

schimbat,

îns
ă

alegerea

corect
ă

a

cerierei

de

la

bun

început

ș
i

existen
ț
a
unor

instrumente

care

pot

ajuta

la

dezvoltarea

tuturor

competen
ț
elor

necesare

tranzi
ț
iei

c
ă
tre
pia
ț
a

muncii,

pot

reda

garan
ț
ia

unei

bune

investi
ț
ii

a

timpului

ș
i

a

altor

resurse

în

educa
ț
ia

unei
persoane.

20
18

Implementarea Procesului Bologna din Perspectiva Studen
ț
ilor 2013
, ANOSR, Bucure
ș
ti, 2013
În

acest

sens,

existen
ț
a

unor

servicii

de

consiliere

ș
i

orientare

în

carier
ă

pare

mai

mult
decât

necesar
ă
,

atât

pentru

beneficiile

individuale

pe

care

acestea

le

aduc

persoanelor

care
apeleaz
ă

la

astfel

de

servicii,

cât

ș
i

pentru

beneficiile

aduse

la

nivelul

societ
ăț
ii.

Este
recunoscut

faptul

c
ă

serviciile

de

consiliere

ș
i

orientare

în

carier
ă

pot

contribui

la

dezvoltarea
maxim
ă

a

poten
ț
ialului

profesional

al

cet
ăț
enilor

în

acord

cu

abilit
ăț
ile

ș
i

aspira
ț
iile

lor,

la
reducerea

abandonului

ș
colar,

la

tranzi
ț
ia

tinerilor

între

diferitele

nivele

ale

înv
ăță
mântului,

la
cre
ș
terea

particip
ă
rii

la

educa
ț
ie,

la

dezvoltarea

incluziunii

ș
i

echit
ăț
ii

sociale

în

sistemul
educa
ț
ional sau la cre
ș
terea angajabilit
ăț
ii prin facilitarea accesului c
ă
tre pia
ț
a muncii.
În

urm
ă
toarele

rânduri

vom

ar
ă
ta

necesitatea

consilierii

în

carier
ă

a

studen
ț
iilor,
trecând

aceast
ă

necesitate

prin

cadrul

legislativ

din

ț
ara

noastra,

România

ș
i

mai

apoi

vom
ar
ă
ta

dac
ă

consilierea

în

carier
ă

este

chiar

o

necesitate,

acest

lucru

fiind

ar
ă
tat

din

prisma
studen
ț
iilor
.
6
.1.
2
.1.
Cadru
legislativ- Consiliere
ș
i orientare în carier
ă
Procesul

Bologna

recunoa
ș
te

consilierea

ș
i

orientarea

în

carier
ă

ca

o

component
ă
definitorie

în

discu
ț
iile

legate

de

dimensiunea

social
ă

a

educa
ț
iei

înc
ă

din

momentul

definirii
dimensiunii

sociale

a

educa
ț
iei

într-un

Comunicat

Ministerial

–

”
Dimensiunea

social
ă
cuprinde

m
ă
suri

adoptate

de

guverne

pentru

a

ajuta

studen
ț
ii,

mai

ales

pe

cei

provenind

din
grupuri

sociale

dezavantajate,

precum

ș
i

pentru

a

asigura

servicii

de

orientare

ș
i

consiliere

în
vederea l
ă
rgirii accesului la înv
ăță
mânt superior
”
(Comunicatul de la Bergen, 2005)
.
18
În

România,

garan
ț
ia

serviciilor

de

consiliere

ș
i

orientare

în

carier
ă

pentru

studen
ț
i

a
fost

introdus
ă

prima

oara

la

nivel

na
ț
ional

în

sistemul

de

înv
ăță
mânt

superior

odat
ă

cu

Ordinul
de

Ministru

3235

publicat

la

10

februarie

2005

care

specifica

faptul

c
ă

”
Universit
ăț
ile
înfiin
ț
eaz
ă

centre

de

consiliere

ș
i

orientare

în

carier
ă

pentru

a-i

sprijini

pe

studen
ț
i

s
ă

ia

decizii
adecvate în structurarea propriei traiectorii de formare
”
.
Ulterior,

odat
ă

cu

Legea

Educa
ț
iei

Na
ț
ionale

nr.

1/2011,

apare

ș
i

defini
ț
ia

consilierii

ș
i
orient
ă
rii

în

carier
ă

–

”
Art.

350

–

(1)

Consilierea

ș
i

orientarea

carierei

pe

tot

parcursul

vie
ț
ii

se
refer
ă

la

totalitatea

serviciilor

ș
i

activit
ăț
ilor

care

asist
ă

persoanele

de

orice

vârst
ă

ș
i

în

orice
moment

al

existen
ț
ei

lor

s
ă

fac
ă

alegeri

în

sfera

educa
ț
ional
ă
,

de

formare

sau

munc
ă

ș
i

s
ă

î
ș
i

21
19
Ministerul Educa
ț
iei Na
ț
ionale, Raport privind starea înv
ăță
mântului superior din România, 2011
20

Serviciile de consiliere
ș
i orientare în carier
ă

–
Perspectiva studentilor
, ANOSR,
www.anosr.ro
, 2014
gestioneze

cariera
”
.

Mai

mult,

legea

specific
ă

ș
i

tipurile

de

activit
ăț
i

care

ar

trebui

incluse

în
serviciile de consiliere
ș
i orientare în carier
ă
:
”
Art.

352

–

În

sensul

prezentei

legi,

consilierea

ș
i

orientarea

în

carier
ă

includ
urm
ă
toarele tipuri de activit
ăț
i:
a)

informarea

cu

privire

la

carier
ă
,

care

se

refer
ă

la

toate

informa
ț
iile

necesare

pentru

a
planifica, ob
ț
ine
ș
i p
ă
stra un anumit loc de munc
ă
;
b)

educa
ț
ia

cu

privire

la

carier
ă
,

care

se

realizeaz
ă

în

institu
ț
iile

de

înv
ăță
mânt

prin
intermediul

ariei

curriculare

„
consiliere

ș
i

orientare
”
.

Sunt

oferite

informa
ț
ii

despre

pia
ț
a
muncii,

se

formeaz
ă

abilit
ăț
i

de

a

face

alegeri

privind

educa
ț
ia,

formarea,

munca

ș
i

via
ț
a

în
general,

oportunit
ăț
i

de

a

experimenta

diverse

roluri

din

via
ț
a

comunit
ăț
ii

sau

din

via
ț
a
profesional
ă
, instrumente pentru planificarea carierei;
c)

consilierea

în

carier
ă
,

care

ajut
ă

persoanele

s
ă

î
ș
i

clarifice

scopurile

ș
i

aspira
ț
iile,

s
ă
î
ș
i

în
ț
eleag
ă

propriul

profil

educa
ț
ional,

s
ă

ia

decizii

informate,

s
ă

fie

responsabile

pentru
propriile ac
ț
iuni, s
ă
î
ș
i gestioneze cariera
ș
i procesul de tranzi
ț
ie în diferite momente;
d)

consilierea

pentru

angajare,

care

ajut
ă

persoanele

s
ă

î
ș
i

clarifice

scopurile

imediate
privind

angajarea,

s
ă

înve
ț
e

despre

abilit
ăț
ile

necesare

pentru

a

c
ă
uta

ș
i

a

ob
ț
ine

un

loc

de
munc
ă
;
e)

plasarea

la

locul

de

munc
ă
,

care

reprezint
ă

sprijinul

acordat

persoanelor

pentru
g
ă
sirea unui loc de munc
ă
.
”

De

asemenea,

legea

prevede

un

alt

aspect

important

legat

de

accesul

la

serviciile

de
consiliere

ș
i

orientare

în

carier
ă

–

”
Art.

351.

—

Statul

asigur
ă

accesul

gratuit

la

servicii

de
consiliere

ș
i

orientare

în

carier
ă

tuturor

elevilor,

studen
ț
ilor

ș
i

persoanelor

aflate

în

c
ă
utarea
unui loc de munc
ă”
.
19
Chiar

dac
ă

sunt

reglementate

la

nivel

legislativ,

acest

lucru

nu

reprezint
ă

girul
func
ț
ionalit
ăț
ii

ș
i

eficien
ț
ei

serviciilor

de

consiliere

ș
i

orientare

în

carier
ă

în

toate
univ
ersit
ăț
ile din România.
Potrivit

unui

studiu

realizat

de

ANOSR

(Alian
ț
a

Nat
ț
ional
ă

a

Organiza
ț
iilor
Studen
ț
e
ș
ti

din

România)

a

aflat

c
ă

universit
ăț
ile

au,

în

medie,

1,9

angaja
ț
i

pe

universitate

cu
aceste

ocupa
ț
ii

(42

de

angaja
ț
i

în

22

de

universit
ăț
i).

Din

num
ă
rul

total

al

acestora,

procentul
celor

care

sunt

angaja
ț
i

cu

norm
ă

întreag
ă

este

de

78,5%,

ceea

ce

arat
ă

c
ă

aproape

un

sfert
dintre ei sunt angaja
ț
i cu norm
ă
par
ț
ial
ă
(21,5%).
20

22
21

Studiu ANOSR cu privire la Statutul Social al Studentului din România
, ANOSR,
www.anosr.ro
, 2011
22

M
Ă
RGINEAN,I.,
Proiectarea cercet
ă
rii sociologice,
Editura Polirom, Ia
ș
i, 2000, p.111
De
ș
i

o

bun
ă

parte

din

universit
ăț
i,

ofer
ă

servicii

de

orientare

ș
i

consiliere

în

carier
ă
,

la
un

studiu

relizat

tot

de

ANOSR

în

2011

pe

un

e
ș
antion

de

20.000

de

studen
ț
i

din

24

de
universit
ăț
i,

analizând

situa
ț
ia

serviciilor

studen
ț
e
ș
ti

din

perspectiva

satisfac
ț
iei

studen
ț
ilor
fa
ță

de

eficien
ț
a

lor,

Centrele

de

Consiliere

ș
i

Orientare

în

Carier
ă

prezentau

cea

mai
nesatisf
ă
c
ă
toare

situa
ț
ie:

în

aproape

toate

universit
ăț
ile,

procentul

studen
ț
ilor

mul
ț
umi
ț
i

de
activitatea

lor

s-a

situat

sub

20%.

Acest

lucru

a

dus

la

neîncredere

fa
ță

de

eficien
ț
a

acestora

ș
i,
astfel, la nefolosirea serviciilor pe care acestea le ofer
ă
pentru studen
ț
i.
21
Cu

toate

c
ă

legea

prevede

c
ă

serviciile

de

consiliere

ș
i

orientare

în

carier
ă

sunt

gratuite
pentru

studen
ț
i,

exist
ă

universit
ăț
i

în

care

exist
ă

centre

de

consiliere

ș
i

orientare

ce

ofer
ă
servicii

contra

cost.

Un

exemplu

în

acest

sens

ar

fi

Universitatea

Babe
ș
-Bolyai

în

care

exist
ă
centre

care

ofer
ă

servicii

de

consiliere

psihologic
ă
,

personal
ă

ș
i

profesional
ă

de

specialitate
contra cost.
Chiar

dac
ă

exist
ă

un

context

european

care

le

recomand
ă

ș
i

a

fost

creat

cadrul
legislativ

care

le

reglementeaz
ă

existen
ț
a

ș
i

func
ț
ionalitatea

în

toate

universit
ăț
ile

din
România,

serviciile

de

consiliere

ș
i

orientare

în

carier
ă

sunt

înc
ă

într-o

faz
ă

incipient
ă

în

ceea
ce

prive
ș
te

eficien
ț
a

pe

care

acestea

o

au

în

raport

cu

obiectivele

pentru

care

au

fost

create.
Chiar

dac
ă

nu

exist
ă

studii

ș
i

date

privind

impactul

pe

care

acestea

l-au

avut

în

scopul
reducerii

abandonului

universitar,

al

cre
ș
terii

accesului

la

înv
ăță
mânt

superior,

al

facilit
ă
rii
tranzi
ț
iei

de

la

înv
ăță
mântul

secundar

la

cel

superior

sau

de

la

educa
ț
ie

la

pia
ț
a

muncii,
inclusiv

a

cre
ș
terii

angajabilit
ăț
ii

absolven
ț
ilor,

din

datele

analizate

putem

constata

c
ă
impactul

este

unul

destul

de

mic,

luând

în

considerare

num
ă
rul

de

angaja
ț
i

calficia
ț
i

cu
ocupa
ț
ie în domeniu, num
ă
rul de studen
ț
i beneficiari
ș
i activit
ăț
ile centrelor.
6
.1.3. Universul cercet
ă
rii
Dup
ă

cum

afirma

Ioan

M
ă
rginean
:

“

Definirea

universului

unei

cercet
ă
ri

înseamn
ă
delimitarea

popula
ț
iei

c
ă
reia

îi

este

specific

febomenul

(fenomenele)

studtiat(e)

la

un

moment
dat[
…
]

se

poate

referi

la

popula
ț
ia

global
ă
,

la

segmente

de

popula
ț
ie

[
…
]

sau

la

persoane
dispersate
în diverse colectivit
ăț
i umane
[
…
]
”
22
Universul

cercet
ă
rii

mele

a

fost

reprezentat

de

studen
ț
i

cuprin
ș
i

între

vârstele

19-29
ani, studen
ț
i la Universitatea Transilvania din Bra
ș
ov.

23

6
.1.4. Metodologia aleas
ă
pentru colectarea datelor
Metoda

de

cercetare

a

fost

una

calitativ
ă
,tehnica

folosit
ă

fiind

una

de

grup,

în

spe
ță
focus-grup

. Pentru aceast
ă
tehnic
ă
au fost respectate urm
ă
toarele etape
:

Definirea problemei

Stabilirea
întâlnirii
ș
i a num
ă
rului de participan
ț
i

Preg
ă
tirea detaliilor organizatorice

Preg
ă
tirea întreb
ă
rilor

Realizarea grilei de întreb
ă
ri
Aplicarea Focus-grupului

Num
ă
rul participa
n
ț
ilor la focus-grup a fost de 9
studen
ț
i.

Durata focus-grupului a fost de
6
0 de minute.

Culegerea datelor s-a realizat în perioada
iunie
2017.

Realizarea unei grille de întreb
ă
ri.
6
.1.5.
Analiza datelor
Datorit
ă

tehnicii

focus-grupului

au

rezultat

un

num
ă
r

impresionant

de

idei,

anume

60
de idei. Acestea au fost înregistrate de moderator, care a fost, cercet
ă
torul acestei lucr
ă
ri.
În momentele urm
ă
toare vom analiza aceste rezultate.
Utilitatea

ș
i

actualitatea

acestei

cercet
ă
ri

ș
i

obiectivele

sale

prezentate

participan
ț
ilor
au

fost

evaluate

pozitic

în

cadrul

discu
ț
iilor
:

“

Aceast
ă

cercetare

propune

o

tematic
ă

actual
ă
,
pentru

c
ă

valorificarea

consilierului

în

carier
ă

este

necesar
ă
,

având

un

impact

teribil

asupra
beneficiarului.
”
,

“

Este

extreme

de

important

pentru

un

student

s
ă

fie

consiliat,

deoarece

de
cele

mai

multe

ori

noi

nu

ne

cunoa
ș
tem

bine

pe

noi,

acest

lucru

ducând

la

numeroasele

cazuri
în care nu suntem mul
ț
umi
ț
i de alegerile f
ă
cute
”
.

24
Necesitatea

consilierului

în

via
ț
a

studentului

ș
i

ajutorul

oferit

acestuia

în

vederea
consilierii

ș
i

orient
ă
rii

în

carier
ă

a

fost

evaluat

pozitiv

de

c
ă
tre

participan
ț
i
:

“
F
ă
r
ă

consilier,
studentul

poate

s
ă
–
ș
i

rateze

via
ț
a,

ne
ș
tiind

ce

potential

are
”
,

“
Consilierul

î
ț
i

pune

la

dispozi
ț
ie
informa
ț
ii/materiale/solu
ț
ii

la

nel
ă
muririle,

curiozit
ăț
iile

sau

la

întreb
ă
rile

în

leg
ă
tur
ă

cu
anumite

locuri

de

munc
ă
.

”
Particpian
ț
ii

au

f
ă
c
ă
t

referiri

în

numeroase

rânduri

la

ajutorul

oferit
de

c
ă
tre

acesta

pentru

o

cunoa
ș
tere

mai

bun
ă

despre

sine:

“
Te

ajuta

în

a

te

cunoa
ș
te

mai

bine
(teste

complexe

de

personalitate)
”
,

“
Te

ajut
ă

s
ă

te

orientezi

în

func
ț
ie

de

personalitatea

ta
”
,
“
Consilierul

poate

observa

anumite

abilit
ăț
i

pe

care

studentul

singur

nu

le

poate

observa
”
,
“
Consilierul

m
ă

ajut
ă

ș
i

verific
ă

dac
ă

am

aptitudiniile

necesare

pentru

practicarea

unei
profesii
”
,

„
Consilierul

îmi

descoper
ă

interesele

sau

preferin
ț
ele

pentru

o

anumit
ă

profesie

ș
i
îmi

evalueaz
ă

realist

ș
ansele

de

reu
ș
it
ă
”
.

A
ș
adar

pe

de

o

parte

se

observ
ă

importan
ț
a
consilierului

în

via
ț
a

studentului,

pe

de

alt
ă

parte

se

men
ț
ioneaz
ă

costurile

acestui

serviciu
.

La
întrebarea

propus
ă

în

grila

de

focus-grup

“
Care

este

modalitatea

de

plat
ă

pe

care

a-
ț
i

oferi-o
consilierului

de

carier
ă
”

au

rezultat

urm
ă
toarele

r
ă
spunsuri:

“
Consilierul

ar

trebui

pl
ă
tit

de
c
ă
tre

stat,

s
ă

fie

cva

la

nivel

na
ț
ional,

s
ă

existe

n

consilier

în

fiecare

facultate
”
,

“
Consilierul
s
ă

fie

pl
ă
tit

dup
ă

un

an

de

munc
ă

a

beneficiarului,

10%

din

salariul

beneficiarului

pe

o
durat
ă

de

1

an
”
,

„

În

primii

doi

an
i

de

zile

consilierul

prime
ș
te

5%

din

salariul
beneficiarului
”
,

“

dac
ă

a
ș

avea

locul

de

munc
ă

dorit

ș
i

propus

de

consilier,

pentru

o
perioad
ă
de timp i-a
ș
acorda o sum
ă
de bani, deoarece
ș
i datorit
ă
lui voi fi pe postul acela.
”
Aceast
ă

problem
ă

a

costului,

a

rezultat

în

alt
ă

problem
ă
,

anume

aceea

a

introducerii

în
obligativit
ăț
iile

institu
ț
iilor

de

înv
ăță
mânt

ș
i

a

statului

conceptul

de

educare

a

poporului

în
privin
ț
a

importan
ț
ei

consilierei

în

carier
ă
:

“
Ar

trebui

s
ă

existe

un

program

interna
ț
ional

în
care

studen
ț
iilor

s
ă

li

se

aloce

o

anumit
ă

sum
ă

de

bani

la

terminarea

facult
ăț
iilor

pe

care

îi
poate

cheltuii

doar

la

un

consilier

de

carier
ă
”
,

“
ar

trebuii

create

programe

de

educare
pentru

ca

la

nivel

na
ț
ional

s
ă

fie

certificat
ă

importan
ț
a

consilierului

de

carier
ă
”
,
”
ultimele

12
luni

de

aloca
ț
ie

ar

trebui

oferite

doar

pe

baza

unei

fi
ș
e

de

consiliere

în

carier
ă

a

elevului,
altfel

elevul

s
ă

beneficiaze

de

cele

12

luni

de

aloca
ț
ie,

doar

pe

baza

consilierii
”
,

“
la

nivelul
facult
ăț
iilor

ar

trebui

s
ă

existe

obligativitatea

viitorilor

studen
ț
i

de

a

aduce

o

fi
șă

la

înscriere
prn care s
ă
ateste op
ț
iunea aleas
ă
, atestare acordat
ă

doar de un consilier în carier
ă
.
”

25
De

asemenea,

studen
ț
ii

au

men
ț
ionat

rolul

pe

care

îl

au

consilierii

în

acordarea

de
informa
ț
ii

cât

mai

valide

ș
i

actualizate

de

pe

pia
ț
a

muncii:

“
Un

consilier

poate

s
ă

î
ț
i

spun
ă
care

este

cererea

pe

pia
ț
a

muncii

(ex.

Vrei

sa

devii

avocat

degeaba,

c
ă

ț
ara

e

plin
ă

de

ei,

mai
bine

te

orientezi

c
ă
tre

magistratur
ă
)
”
,

“

consilierul

te

ajut
ă

s
ă

te

orientezi

ar
ă
tându-
ț
i
punctele

tari

ș
i

punctele

slabe

ale

unei

cariere
”
,

“
î
ț
i

pune

la

dispozi
ț
ie

materiale

specifice,
cercet
ă
ri

actualizate

cu

oferte

ș
i

cereri

de

pe

pia
ț
a

muncii
”
,

“
Î
ț
i

da

informa
ț
ii

specifice,

nu
generale
”
.
Întrebarea

propus
ă

în

grila

de

focus-grup

“

În

cardul

procesului

de

admitere

cât

ș
i

a
angaj
ă
rii,

g
ă
si
ț
i

c
ă

ar

fi

util

s
ă

se

utilizeze

recomand
ă
ri

din

partea

consilierului

de

carier
ă

în
ceea

ce

prive
ș
te

op
ț
iunea

aleas
ă
?
”

nu

a

mai

fost

adresat
ă

deoarece

s-a

f
ă
cut

referire

la

ea

în
cardul discu
ț
iilor înainte ca moderatorul s
ă
ajung
ă
la momentul respctiv în lista de întreb
ă
ri.
De

asemenea

întrebarea

“

V
ă

cunoa
ș
te
ț
i

în
–
deajuns

de

bine

pe

dumnevoastr
ă

încât

s
ă
pute
ț
i

lua

decizii

importante

cu

privire

la

carier
ă
?
”

nu

a

mai

fost

enun
ț
a
ță

deoarece
problematica

aceasta

a

fost

dezb
ă
tut
ă

mai

repede

pe

parcursul

discu
ț
iilor

“
consilierul

te

ajut
ă
s
ă

te

orientezi

în

func
ț
ie

de

personalitatea

ta
”
,

“

consilerul

te

ajut
ă

s
ă

ai

încredere

în

tine

ș
i
în

ceea

ce

e
ș
ti
”
,

“
consilierul

poate

observa

anumite

abilit
ăț
i

pe

care

studentul

singur

nu

le
poate observa.
”
La

întrebarea

“
A
–
ț
i

apelat

la

un

moment

dat

în

cursul

vie
ț
ii

la

un

consilier

în

carier
ă
?
”
am

primit

urm
ă
toarele

r
ă
spunsuri:

“

în

ș
coala

primar
ă
,

la

terminarea

celor

8

clase,

am

mers
in

cabinetul

consilerului

de

la

ș
coala

pentru

a

face

cateva

teste

cu

mine

s
ă

vad
ă

ce

meserie

ar
trebui

s
ă

am,

pe

atunci

mi

s-a

spus

ca

sa

fiu

inspector

control

alimente,

ș
i

ast
ă
zi

sunt

la
master

la

Asisten
ț
a

Medicala,

ș
i

pot

spune

c
ă

este

exact

ce

îmi

doresc

ș
i

ceea

ce

fac

cu

toata
pasiunea
.
”
,

“
la

ș
coala

general
ă
,

nu

mai

stiu

ce

mi-a

propus

s
ă

aleg

ca

meserie,

sincer

nici

nu
m-a

interesat
”
,

“

nu

am

fost

nicodat
ă

la

un

consilier

în

carier
ă
,

poate

ar

fi

trebuit

s
ă

merg
deoarece

am

renun
ț
at

la

o

facultate,

ne
ș
tiind

c
ă

nu

îmi

va

pl
ă
cea
”
,

“
nu

am

fost

îns
ă

mi-ar

fi
pl
ă
cut s
ă
merg, deoarece sunt la a doua facultate
ș
i m
ă
gândesc s
ă
renun
ț
.
”
Întrebarea

“
D
up
ă

terminarea

facult
ăț
ii,

crede
ț
i

c
ă

a
ț
i

apela

la

un

consiler

în

carier
ă
?
”

a
primit

urm
ă
toarele

afirma
ț
ii:

“

probabil

c
ă

da,

asta

depinde

ce

cât

m
ă

va

costa
”
,

“

da,

cu
siguran
ță
,

cel

pu
ț
in

o

dat
ă

în

via
ță

s
ă

merg

ș
i

s
ă

reu
ș
esc

din

prima

în

ceea

ce

îmi

doresc

ș
i

mi
se

ș
i

potrive
ș
te
”
,

“

nu

ș
tiu

sigur,

poate

a
ș

încerca

eu

singur

s
ă

m
ă

consiliez
”
,

“

da,

cel

mai
sigur a
ș
vrea s
ă
merg la un consilier
”
,
“
da,
ș
i chiar acest lucru o s
ă
îl
ș
i realizez.
”

26

27
23

DELOROS, J. (coord),
Comoara l
ă
untric
ă
, Editura Polirom , Ia
ș
i, 2000
CONCLUZII
Op
ț
iunea

unui

student

pentru

o

anumit
ă

carier
ă

f
ă
r
ă

nici

un

sprijin

extern

este

un
proces

dificil,

adesea

înso
ț
it

de

alegeri

gre
ș
ite,

ezit
ă
ri,

abandon,

amânare,

toate

acestea

având
un impact puternic asupra viitorului s
ă
u profesional.
Multora

dintre

noi

ne

sunt

cunoscute

cazuri

în

care

studen
ț
i

au

renun
ț
at

la

facultate

ș
i
au

început

alta,

motivul

fiind

c
ă

nu

este

ceea

ce

î
ș
i

doresc.

Cazul

acesta

este

unul

fericit.

Îns
ă
cazurile

în

care

ace
ș
tia

r
ă
mân

în

facultate

(la

insisten
ț
ele

p
ă
rin
ț
ilor

sau

pur

ș
i

simplu

din
comoditate)

sunt

cazuri

destul

de

grave,

deoarece

ace
ș
tia

se

preg
ă
tesc

pentru

o

meserie

pe
care

nu

o

doresc.

Chiar

ș
i

pentru

acest

caz

nefericit

exist
ă

totu
ș
i

o

solu
ț
ie.

Solu
ț
ia

ar

fi
apelarea

la

un

consilier

în

carier
ă

pe

perioada

în

care

acesta

a

terminat

studiile

ș
i

î
ș
i

dore
ș
te

un
loc de munc
ă
în care s
ă
fie mul
ț
umit.
Mul
ț
umirea

studentului

ș
i

succesul

lui

nu

depind

întocmai

de

a

fi

cel

mai

bun

în
domeniul s
ă
u ci de a-
ș
i valorifica cât mai bine resursele.
Majoritatea

studen
ț
iilor

care

au

luat

parte

la

acest

studiu

au

constatat

importan
ț
a

unui
consilier în carier
ă
la terminarea studiilor.
„
Pentru

a

face

fa
ță

provoc
ă
rilor

secolului

XXI-lea

se

impune

abordarea

consilierii
carierei

dintr-o

perspectiv
ă

larg
ă
,

cuprinz
ă
toare,

cu

rolul

de

a

pune

la

dispozi
ț
ia

fiec
ă
rei
persoane

resursele

necesare,

pentru

ca

aceasta

s
ă

poat
ă

descoperi

ș
i

îmbog
ăț
i

propriul
poten
ț
ial creativ, s
ă
scoat
ă
la iveal
ă
comoara l
ă
untric
ă
a fiec
ă
ruia dintre noi.
”
23
Una

dintre

recomand
ă
ri

este

faptul

c
ă

serviciile

de

consilierea

carierei

studen
ț
ilor

ar
trebui

s
ă

reprezinte

a

parte

integrant
ă

a

politicilor

educa
ț
ionale

ș
i

de

formare,

care

s
ă
contribuie la suucesul politicilor economice.

28
BIBLIOGRAFIE
1)
DELOROS, J. (coord),
Comoara l
ă
untric
ă
, Editura Polirom , Ia
ș
i, 2000
2)
DIMA,

G.,

SMEUREANU,

M.,

PETRESCU,

C.,

Manualul

consilierului
,

Profiles
International SRL, Bra
ș
ov, 2011
3)
IANCU, M.,
Ghid de consiliere a carierei studen
ț
ilor
, POSDRU, 2009
4)
Implementarea

Procesului

Bologna

din

Perspectiva

Studen
ț
ilor

2013
,

ANOSR,
Bucure
ș
ti, 2013
5)
JIG
Ă
U, Mihai.
Consilierea carierei,
Editura Sigma, Bucure
ș
ti, 2001
6)
JIG
Ă
U,

Mihai

(coord.),

Consilierea

carierei

adul
ț
ilor,

Institutul

de

Ș
tiin
ț
e

ale

Educa
ț
iei,
Bucure
ș
ti, 2003
7)
KLEIN,

M.M.

Orientarea

carierei
:

încotro?,

În

Psihologia

la

r
ă
spântia

mileniilor
.
Mielu Zlate (coord.). Editura Polirom, Bucure
ș
ti, 2001
8)
L
’
accompagnement

socioprofesionnel.

Trois

experiences

en

Europe
.

Fondo

Sociale
Europeo, Roma, Sinnos coop. Sociale a.r.l., 2000
9)
M
Ă
RGINEAN,I.,
Proiectarea cercet
ă
rii sociologice,
Ed
itura Polirom, Ia
ș
i, 2000
10)
McDowell,J.;

Hostetler
,

B.

Manual

de

consiliere

a

tinerilor.

Un

ghid

complet

pentru
echiparea

lucr
ă
torilor

cu

tineretul,

pastorilor,

înv
ăță
torilor

ș
i

p
ă
rin
ț
ilor
.,

vol.1,Cluj-
Napoca, Funda
ț
ia Cre
ș
tina Noua Speran
ță
, 1996
11)
Memorandum

cu

privire

la

înv
ăț
area

permanent
ă
,

Comisia

European
ă
,

ISE,

Bucure
ș
ti,
2000
12)
Ministerul

Educa
ț
iei

Na
ț
ionale,

Raport

privind

starea

înv
ăță
mântului

superior

din
România, 2011
13)
MINEA, M.,
Curs-Consilierea Carierei
14)
PLANT, P.,
Quality in Careers Guidance
, Copenhaga, 2001
15)
RO
Ș
CA,

Alexandru,

Tehnica

psihologiei

experimentale

ș
i

practice
,

Editura

Institutului
de Psihologie al Universit
ăț
ii din Cluj, Cluj, 1947
16)
SALADE,

Dumitru;

DR
Ă
GAN,

Ion,

Orientare

ș
colar
ă

ș
i

profesional
ă
.

Compendiu.
Editura Paco, Bucure
ș
ti, 1998
17)
Serviciile

de

consiliere

ș
i

orientare

în

carier
ă

–

Perspectiva

studentilor
,

ANOSR,
www.anosr.ro

, 2014
(accesat la data de 15.06.2017, ora 11
:00
)

29
18)
Studiu

ANOSR

cu

privire

la

Statutul

Social

al

Studentului

din

România
,

ANOSR,
www.anosr.ro
, 2011
(accesat la data de 15.06.2017, ora 09
:00
)
19)
SUPER,

D.E.,

Career

and

life

development.

In

career

choice

and

development
.,

Jossey-
Bass Publishers, San Francisco, 1987
20)
SUPER, D.E.,
La psyhologie des interes
,
Presses Universitaires de France, Paris,1964.
21)
TOM
Ș
A,

Gh.,

Consilierea

ș
i

orientarea

în

ș
coal
ă
,

Casa

de

Editur
ă

ș
i

pres
ă

Via
ț
a
Româneasc
ă
, Bucure
ș
ti, 1999
22)
WATTS
,

A.G.et

alii.

Rethinking

Careers

Education

and

Guidance.Theory,

Policy

and
Practice
., London, Routledge
,1996
23)
ZLATE,

Mielu,

Introducere

în

psihologie

–

Cap.

II

Obiectul

psihologiei,

Polirom,
Bucure
ș
ti, 2001

30
Anexe
Grila de întreb
ă
ri Focus-Grup

Considera
ț
i ca fiind important
ă
,
ș
i de actualitate aceast
ă
cercetare?

Care aprecia
ț
i c
ă
ar fi beneficiile consilierului în carier
ă
?

Care
este
modalitatea de plat
ă
pe care a-
ț
i oferi-o consilierului de carier
ă
?

În

cardul

procesului

de

admitere

cât

ș
i

a

angaj
ă
rii,

g
ă
si
ț
i

c
ă

ar

fi

util

s
ă

se

utilizeze
recomand
ă
ri din partea consilierului de carier
ă
în ceea ce prive
ș
te op
ț
iunea aleas
ă
?

V
ă

cunoa
ș
te
ț
i

în
–
deajuns

de

bine

pe

dumnevoastr
ă

încât

s
ă

pute
ț
i

lua

decizii
importante cu privire la carier
ă
?

A
ț
i apelat la
un
moment dat în cursul vie
ț
ii la un consilier în carier
ă
?

Dup
ă
terminarea facult
ăț
ii, crede
ț
i c
ă
a
–
ț
i apela la
un
consiler în carier
ă
?

31
Mul
ț
umesc pentru timpul acordat!