Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George Pagina 1 PARTEA I: STUDIU BIBLIOGRAFIC I.1.INTRODUCERE I.1.1.Scurt istoric Pentru desfășurarea… [630494]

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 1 PARTEA I: STUDIU BIBLIOGRAFIC
I.1.INTRODUCERE
I.1.1.Scurt istoric
Pentru desfășurarea normală a funcțiilor vitale, organismul, ca sistem biologic are nevoie
de o mare varietate de substanțe (aminoacizi esențiali, glucide, lipide, substanțe minerale, vitamine
și apă) pe care trebuie să le procure din mediul înconjurător. Asigurarea acestora trebuie să aibă
un caracter ritmic și echilibrat calitativ și cantitativ.
Această neîntrerupt ă nevoie de energie și substraturi metabolizabile caracteristică oricăror
ansambluri celulare vii, definește noțiunea de nutriție.
Creșterea porcinelor este o ramură importantă în producția de carne. Pe plan mondial
carnea de porc reprezintă peste 40% din consumul total de carne, această pondere este în jur de
50% în România .
Din punctul de vedere al clasificării zoologice, specia actuală de porci face parte din:
Tabelul I.1.1.Taxonomia porcului domestic
Încrengătura Vertebrata
Clasa Mammalia
Ordinul Ungulata
Subordinul Paricopitate
Familia Suidae
Subfamilia Suinae
Genul Sus
Specia Sus domesticus (pentru rasele actuale).

Porcul, a fost în mod tradițional un „măturător”, și la începutul domesticirii sale era crescut
ca mijloc de a utiliza resturile alimentare ale oamenilor. Domesticirea porcului este documentată
și atestată în Iran și Mesopotamia încă din mileniul al VII -lea î.Hr.
Înregistrările istorice indică faptul că porcii din Asia au fost introduși în Europa în secolul
18 și la începu tul secolului 19.
Strămoșul sălbatic al porcului domestic este mistrețul, Sus scrofa care în România,
populează majoritatea pădurilor, din Delta și Lunca Dunării, până în desișurile Carpaților.
Din domesticirea mistrețului au rezultat rasele de porci primi tive (Mangalița, Stocli,
Bazna), astăzi pe cale de dispariție, iar din acestea , prin încrucișări nedirijate cu
unele rase importante s-au format rasele Negru de Shei și Alb de Banat
Motivul principal al domesticirii l -a constituit necesitatea omului de a poseda și de a -și
crea o rezervă permanentă de carne și chiar de grăsime.

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 2 De menționat că, domesticirea porcilor s -a efectuat într -un timp îndelungat, parcurgându –
se următoarele etape: captivitatea, îmblânzirea și domesticirea propiu -zisă.
Din speciile sălb atice au rezultat inițial populații primitive de porci.
Specia actuală, Sus domesticus , își are originea din două specii de porci sălbatici: Sus
scrofa ferus (mistrețul european) și Sus vittatus (mistrețul asiatic), deci o origine difiletică.
I.1.2. Importanța economică a creșterii porcilor
Creșterea porcilor, în condițiile țării noastre, este o ramură economică foarte importantă,
aceasta caracterizându -se prin intensivizarea producției, începând cu producerea de purcei și
terminându -se cu livrarea co ntinuă, ritmică și constantă, a indivizilor îngrășați pentru sacrificare.
Prin conținutul său superior de proteine și grăsimi, carnea de porc are valoarea energetică
(exprimată în Kcal/kg) superioară celorlalte specii: – 2700 Kcal .

Creșterea porcilor prezintă și unele particularități biologice economice:

 adaptabilitate ridicată la condițiile creșterii intensive;
 asigură industriei alimentare o valoroasă materie primă (carnea), iar pe piața externă
constituie o sursă sigură de aport valutar;
 consum spe cific de furaje redus (pentru obținerea unui kg spor de creștere in greutate vie
sunt necesare circa 5 U.N. – în sistem gospodăresc, respectiv 2,5 -3 U.N. – in sistem
industrial);
 productivitatea pe animal matcă superioară (1,5 -2 tone carne in viu/scroafă/an );
 prolificitate și precocitate ridicată (anual de la o scroafă se pot obține peste 2 5 de purcei,
iar după circa 8 luni scrofițele se pot folosi la reproducție) ;
 randam ent la sacrificare ridicat (75 -80%);
Pe lângă aceste particularități, trebuie evidențiat și faptul că în creșterea porcilor, consumul
de furaje concentrate este foarte mare, determinând o pondere ridicată a cheltuielilor cu furajele
(în medie 75 -80%).

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 3 I.2.ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR AL SUINELOR
I.2.1. Scheletul membrelor anterioare

Centura scapulară a membrului toracic este alcătuită din 3 oase:
 Spata
 Clavicula
 Coracoid
Spata este singura piesă osoasă bine reprezentată, din cadrul centurii scapulare. Este un
os lat, de formă aproximativ triunghiulară, comple tat la marginea superioară de o piesă
cartilaginoasă denumită cartilaj suprascapular.
Clavicula . Mamiferele domestice sunt animale acleidale (fără claviculă)
Coracoidul lipsește de la mamiferele domestice
Stilopodiul toracic este reprezentat de humer us și formează baza anatomică osoasă a
regiunii brațului.
Humerusul este un os lung, aproximativ cilindric, dispus oblic și ventro -caudal ce se
articulează proximal cu spata și distal cu oasele regiunii antebrahiale (radius și ulnă). Forma
osului est e comprimată lateral la suine. Osul prezintă un corp denumit diafiză și 2 extremități
denumite epifize.
Radius -ul este un os lung plasat în poziție aproximativ verticală înaintea ulnei, între
extremitatea distală a humerusului și primul rând de oase carpiene.
La suine, sunt prezente 4 oase metacarpiene (lipsește metacarpul I), oa se care sunt aproape
cilindrice.
Suinele au patru degete (II, III, IV și V) având denumirea similară cu cea de la om: II –
(arătător) -index, III (mijlociu) -medius, IV (inelar) -anulus și V (mic) -minimus.

I.2.2. Scheletul membrelor posterioare
Centura membrului pelvin este asemănătoare structural cu centura scapulară, cu deosebirea
că, cele 3 oase (ilium, ischium și pubis) sunt sudate între ele într -un singur os denumit c oxal (ca
adaptare la mecanica locomoției terestre și propulsie).
Cele 2 coxale (stâng și drept) se unesc, la rândul lor, printr -o articulație simfizară pe linia
ventro -medială și dau naștere unui singur os denumit bazin (sau pelvis).
Rotula (sau patella) se dispune între femur și tibie, pe partea cranială a articulației femuro –
tibiale.

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 4 Zeugopodiul pelvin este cel de -al 3-lea segment al membrului pelvin, este format din 2
oase: tibie și fibulă ce reprezintă baza anatomică osoasă a regi unii gambei.
Tibia este principalul os al regiunii gambei. Este un os lung ce este turtit cranio -caudal la
suine.
Autopodiul pelvin (sau oasele labei piciorului) urmează același plan structural ca și la
membrul toracic.
Bazipodiul pelvin este alcătui t dintr -un număr de oase scurte articulate, între ele ce
formează baza anatomică osoasă a regiunii tarsiene și sunt dispuse pe 2 rânduri în jurul unui os
central prezent la toate mamiferele:
 rândul proximal cuprinde 2 oase: astragalul și calcaneul .
 rându l central cuprinde un singur os denumit scafoid .
 rândul distal cuprinde oasele: cuboid , cuneiformul III (sau mare), cuneiformul
II (sau intermediar) și cuneiformul I (sau mic).
La suine se găsesc toate cele șapte oase.
Metapodiul pelvin este reprezentat, la arhetipul pentadactil de 4 oase metatarsiene lungi,
dispuse aproximativ paralel și continuate, distal, cu falangele corespunzătoare pentru același
număr de degete.
Figur a I.2.1. Anatomia piciorului de sc roafă

La s uine sunt 4 degete: două bine dezvoltate și două reduse.

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 5 Falangele se aseamănă cu cele de la membrul toracic, dar prezintă și unele particularități.
Privite individual, acestea sunt mai lungi, mai fine și mai înguste decât la membrul anterior.
Detali ile anatomice sunt identice din punct de vedere al nomenclaturii, înlocuind însă termenul de
,,palmar" cu cel de ,,plantar".
A treia falangă are o serie de funcții:
 Transmite forțele care poartă greutatea asociată cu a sta și a merge, pe coriu și
perete i nspre exterior;
 Este o ancora pentru tendoanele mari (extensoarele din față și flexoarele din spate)
care sunt responsabile pentru îndoirea și extinderea piciorului în timpul locomoției;
 A treia falangă nu este adesea implicată în afectiuni podale, deoarec e este destul de
bine protejată în capsula copitei. Cu toate acestea, penetrarea profundă prin călcâi,
linie albă, talpă sau banda coronariană poate răspândi infecția în os, ducând la apatie
severă.
Corion ul este situat între cea de -a treia falangă și caps ula copitei și este o structură foarte
inervată și vascular izată responsabilă de alimentarea cu nutrienți și cu oxigen a straturilor
proliferative și diferențiatoare ale stratului de producere a copitei , cunoscut și ca epiderma.
Leziunile ongloanelor care implică corionul conduc la durere și apatie. În plus, fluxul
sanguin compromis prin corion, cum ar fi cauzat de inflamație datorată traumelor, infecțiilor sau
alimentației necorespunzătoare, va interfera cu regenerarii copitelor și se poate manifesta prin
fisuri orizontale sau verticale ale peretelui, eroziuni și ulcere în talpă sau călcâi sau de linie alba
de separare.
Membrana bazală este situată între corion și stratul interior al epidermei. Membrana
bazală conține o lucrare de zăbrele complexă din fibre elastice care atașează stratul bazal (interior)
al epidermei la membrana bazală . . Membrana bazală este structura cheie care leaga epiderma prin
corion la țesutul conjunctiv al celei de -a treia falange și ca atare asigură ancorarea și orientarea
epidermic ă. Deteriorarea membranei bazale duce la pierderea structurii organizate, incluzând:
 Arhitectura tubulară și non tubulară a copitei ;
 Proliferarea și diferențierea cornului în epidermă cu tipar anormal formarea
cheratinei (structura celulară internă) și cal itatea slabă al invelisului copitei (cornul
moale).
Epiderma . Substanța cornoasă se formează din epidermă, care este stratul sub membrana
bazală și corion. Substanța cornoasă este formată din două tipuri diferite, numite substanța
cornoasă tubulară și inte rtubulară.

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 6 Cheratina este un material compozit armat cu fibre și este una dintre cele mai dure bio –
materiale.
Cheratina este un compus din fibre lungi și subțiri aliniate paralel cu axa lungă a celulei.
Acționează ca schelă internă, dând puterea și rigiditatea celulelor.
Rezistența cheratinei depinde de miroelemente, cum ar fi Cu și Zn. Biotina poate juca un
rol, în specia l, cu substanța de cimentare care servește la conectarea celulelor tubulare și
intertubulare. Membrana celulară a celulelor cornoase de pe suprafață rămâne permeabilă la apă,
astfel încât umezeala excesivă poate duce la celule cornoase moi și o uzură spor ită, provocând
apatie.
Linia albă leagă talpa de perete și constă dintr -un corn moale flexibil. Este foarte sensibil
la efectul abraziv al betonului și la efectele erozive ale enzimelor bacteriene. Datorită coarnei moi,
răsucirea celulară pe linia albă e ste mai rapidă decât în alte părți ale ghearei, rezultând că mai
multe celule imature sunt în contact cu suprafața suport(de contact).
Delimitarea liniei albe este, de asemenea, legată de biomecanica purtării greutății (modul
în care animalul umblă). Lin ia albă este cea mai lata în locul unde călcâiul se alătură peretelui. În
timpul mersului , există o lărgire a liniei albe și o expunere mai mare a cornului flexibil moale pe
suprafața de susținere, rezultând o uzură sporită
Mizeria și bacteriile se prind î n zona d separatie și pot forma un abces care se poate extinde
în țesuturile mai adânci ale piciorului. Cauzele bolii liniei albe includ:
 Forfecare mecanică cauzată de pardoseli dure;
 Biomecanica purtării de greutate: porcii care se plimbă cu o "mișcare pi votantă" în
sferturile din spate dislocă mai multă greutate pe ghearele exterioare;
 Inflamația corionului cauzată de laminită;
 Infecția bacteriană a liniei albe care cauzează deteriorarea ulterioară a cornului
moale;

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 7
I.3. AFECȚIUNILE APARATULUI LO COMOTOR LA SUINELE DE
REPRODUCȚIE
Tabelul I.3.1. Afecțiuni ale piciorului
Figura I.3.1. Figura ajutatoare tabelului 3.1.

Afecțiunile podale sunt o cauză principală a schiopăturilor scroafelor. Identificarea
leziunilor și înțelegerea dezvoltării fiecărei leziuni în parte minimalizează sursele de lezare și oferă
posibilitatea de aplicare ale acțiunilor corective.
Majoritatea leziunilor provin din trei surse:
 Inflamație ;
 Traum ă;
 Factori mecanici
I.3.1. Eroziunea c ălcâiului

Figura I.3.2. Eroziunea călcâiului în diferitele stadii ale afecțiunii A.Traumă 1.Hemoragie
2.Crăpătura orizontală
3.Perete/călcai dublu
B.Inflamație 1.Deget asimetric crescut prea mare
2.Eroziunea călcâiului
3.Pododermatit ă
4.Abces/necroză în coroana
5.Ulcerație în călc âi(perete)
C.Mecanică/Copită inferioară 1.Crăpătura liniei albe
2.Crăpătura peretelui dorsal
3.Crăpătura peretelui lateral(crăpătura
verticală)
4.Crăpătura călcâiului
D.Călcătură inadecvată 1.Abraziunea degetului/peretelui
2.Gheare crescute in exces

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 8 Această afecțiune se manifestă în forma ei ușoară cu o hipertrofie a peretelui copitei,
însoțită de o eroziune în țesutul moale.
În formă severă, această afecțiune se manifestă cu o hipertrofie exagerată a peretelui
copitei , însoțită de crap ături de-a lungul copitei în care scroafa nu mai poate fi exploatată, trebuind
reformată și scoasă din ciclul de producție și în cele din urmă, abatorizată.

I.3.2. Crăpătura liniei albe
Figura I.3.3. Crăpătura liniei albe în diferitele stadii ale afecțiunii
Linia albă este joncțiunea naturală dintre călcâiul elastic și peretele rigid.
Această afecțiune se manifestă în formă ei ușoară cu o scurtă sau superficială separație a
peretelui copitei pe lungimea liniei albe.
În formă severă, această afecțiune se manifestă cu o separație adâncă pe lungimea liniei
albe, formă în care scroafa nu mai poate fi exploatată, trebuind reformată și scoasă din ciclul de
producție și în cele din urmă, abatorizată.

I.3.3. Crăpătur a vertical ă a peretelui copitei
Figura I.3.4. Crăpătura verticală a peretelui copitei in diferitele stadii ale afecțiunii

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 9
Această afecțiune se manifestă în forma ei ușoară cu o scurtă sau superficială crăpătură
verticală în peretele copitei.
În forma severă se pot observa chiar multiple crăpături verticale mari și profunde.

I.3.4. Crăpătur a călcâi-baza copitei

Figura I.3.5. Crăpătura călcâi -baza copitei in diferitele stadii ale afecțiunii
În forma ușoară a acestei afecțiuni se observă decât o mică separație la joncțiunea călcâi –
bază.
În forma severă însă, se observă o separație puternică la joncțiunea călcâi -bază reprezentată
de crăpături puternice.

I.3.5. Cresterea excesiva a ghearelor

Figura I.3.6. Creșterea excesivă a ghearelor în diferitele stadii ale afecțiunii
În forma ușoară se poate observa la unul sau la amândouă degete, unghiile puțin crescute
peste normal, această formă neafectând capacitatea animalului de a se deplasa.
În forma severă a acestei afecțiuni,unghiile sunt crescute în exce s la ambele degete,
afectând capacitatea animalului de a se deplasa,dar și aplombul acestuia.

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 10 I.4.FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ STATUSUL DE SĂNĂTATE AL
APARATULUI LOCOMOTOR AL SCROAFELOR DE REPRODUCȚIE
I.4.1. Factorii de mediu
Un factor de mediu major în in fluența satusului de sănătate al aparatului locomotor al
scroafelor dintr -o fermă de reproducție este reprezentat de tipul pardoselii din boxele de gestație .
Figura I.4.1.Scroafe în gestație avansată în boxele de grup
Cele mai frecvent folosite tipuri de p ardoseli din fermele de creștere industriale, sunt cele
cu grătare din beton.
Pardoseală cu grătare din beton are avantajul de a fi rezistentă la acțiuni mecanice și sunt
durabile în timp, dar totodată are și dezavantaje.
Distanță dintre spițele de beton d in cadrul pardoselii joacă un rol important în incidența
afecțiunilor podale.
O distanță mai mare de 2 cm între spițele de beton din cadrul pardoselii poate duce la
leziuni ale pielii, dar și la crăpături ale copitelor sau chiar ruperea integrală a stratului cheratinizat
al onglonului.
Figura I.4.2. Distanta dintre spitele unui gratar din beton

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 11 I.4.2. Managementul

a) Regruparea sau mutarea animalelor:
Mutarea animalelor dintr -o hală în altă sau dintr -o boxă în alta sau chiar regruparea acestora
de la o categorie de producție la alta, crește riscul leziunii ongloanelor. În cazul în care scroafele
sunt introduse în alte grupuri de gestație(boxe), apare lupta pentru ierarhie .
Figura I.4.3. Leziune a membrului posterior al unei scroafe in urma accidentari i intr -un gratar din beton

b) Spațiile de odihnă:
Dacă boxele care urmează să se populeze nu sunt uscate corespunzător împreună cu
neaplicarea materialului absorbant pe spațiul de odihnă, duc automat la o umiditate excesivă.
Membrana celulară a țesutului cornos de pe suprafața copitei rămâne permeabilă la apă
astfel încât umezeala excesivă poate duce la o copită moale și o uzură sporită, provocând afecțiuni
podale.

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 12 I.5.NUTRIȚIA CA FACTOR DE PREVENIRE AL AFECȚIUNILOR
PODALE ÎN FERMELE DE SCROA FE
Un rol important în zootehnia modernă îl joacă elementele minerale. Corpul animal conține
un număr mare de asemenea elemente. Ele sunt împărțite în:
 Macroelemente: Ca, P, S, K, Na, Cl, și Mg;
 Microelemente (oligoelemente) : Fe, Zn, Cu, Mn, Co, I, Mo, Se , etc.

Figura I.5.1. Tabelul lui Mendeelev cu elementele de interes din cadrul lucrării
Absența sau prezența insuficientă a mineralelor atrage după sine o precarenta sau carență
care duce la întârzierea sau oprirea creșterii, tulburări de reproducție, sc ăderea producției și a
rezistenței organismului față de infecții.
Mecanismele homeostatice ale corpului joacă un rol important în întârzierea sau
minimalizarea tulburărilor provocate de astfel de rații. Nu există un rezervor continuu, ci o serie
de rezervo are interconectate, de mărime și disponibilitate diferită. Rezervele cele mai ușor
disponibile sunt cele din sânge și lichidul extracelular, însă ele sunt foarte mici. Rezervele din
schelet și alte țesuturi sunt mult mai mari, însă mai puțin disponibile. ( Ghergariu,1980)
Dacă animalul e supus unei excreții în exces în mod brusc, rezervele sale din lichidele
corporale scad foarte rapid și apare o formă acută a „bolii de producție”. Dacă însă balanță negativă

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 13 este mică, rezervele rapid disponibile sunt mențin ute în limite satisfăcătoare prin apelare la
rezervele scheletice.
Carențele în săruri minerale la animale au implicații dintre cele mai importante, datorită
faptului că majoritatea evoluează insidios, fără manifestări clinice evidente, mai ales la
organis mele adulte.
O nutriție balansată adecvat este cheia producerii unui membru sănătos și asociat cu un
țesut cornos al membrului pe măsură. O rație furajeră care conține toți nutrienții esențiali( apă,
proteină, energie, minerale și vitamine), trebuie oferit ă animalelor pentru a obține o creștere optimă
a membrelor(ongloanelor), dar și o bună dezvoltare și funcționalitate a acestora.
Oferind în exces un singur nutrient sau o combinație de nutrienți, poate fi în egală
măsură detrimentala precum o rație caren țată.
O ingestă adecvată și balansată a mineralelor și vitaminelor în forme biodisponibile asigură
o funcționare normală a celulelor, oferă protecție antioxidantă a membranelor celulare și integritate
structurală a țesuturilor.
Din această scurtă introducer e reiese clar că subiectul nutriției minerale la animale este
unul din cele mai complexe. Problemele malnutriției minerale apar din interacțiunea sol -climă –
plantă -animal, complex de care trebuie ținut seama la detectarea, prevenirea și combaterea
disminera lozelor.
I.5.1. Proteinele și aminoacizii
I.5.1.1. Metionina și cisteina
Acești aminoacizi sunt sintetizati să producă cheratină și proteinele asociate cheratinei.
Cheratina este o proteină specializată care formează țesutul cornos tare și țesutul
cornos(ch eratinizat) moale.
Atât cisteina cât și metionina sunt aminoacici care conțin sulf, fiind esențiali pentru
producerea de cheratină.
I.5.2. Macroelementele
I.5.2.1. Clorul și Sodiul (Cl si Na)
Sodiul reprezintă numai circa 0,2% din greutatea totală a corpului. El este distribuit în tot
corpul, dar în special în lichidele extracelulare, plasmă sanguină și lichidele interstițiale.
Cercetările efectuate au precizat că din totalul de Na+ din organism 70 -76% este
interschimbabil în 18 -24 de ore, iar restul este mai puțin mobil, fiind depus în oase.(Ozer, 1965)
Dintre toți ionii spațiului extracelular, Na+ se află în cantitatea cea mai mare. Deși în mod
obișnuit noțiunea de ion Na+ este strâns legată de cea de ion Cl -, în lichidul extracelular nu se
constată un raport egal între Cl – și Na+. Aceste dată explică reacția ușor alcalină a sângelui normal.

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 14 Clorul se găsește în organismul animal în special sub formă de ioni. Acest anion reprezintă
aproximatic 0,15% în greutatea totală a corpului.
Carență primară în N aCl apare cel mai des la animalele în lactatie, datorită pierderii
elementelor respective prin lapte.
I.5.2.2 . Calciul (Ca)
Calciul este cel mai abundent element mineral din corpul animal. El reprezintă la animalele
adulte 1,2 -1,7% din greutatea corporală iar la animalele nou -născute 0,4 -1%.(Weisner, 1966)
Calciul reprezintă 35% din greutatea totală a oaselor și este important pentru creșterea
oaselor puternice și este responsabil pentru sănătatea scheletică. Este important să se mențina un
raport Calciu -Fosfor(de 1,2 -1 până la 2:1) în alimentația suinelor pentru a evita interacțiunile
negative. Fosforul in exces poate scădea absorbția de calciu și crea modificări scheletice.
I.5.2.3 . Fosforul (P)
Fosforul constituie elementul care vine în mod ponderal imedi at după calciu. El reprezintă
0,8-1% din greutatea corporală, 80% din fosforul total se găsește în schelet și dinți, iar 20% este
prezent în țesuturi și umori.
Cea mai mare cantitate de Că și P din organism se găsește deci în oase. Osul are structura
cea m ai complexă. Substanță uscată a osului conține aproximatic 46% minerale, 36% proteină și
18% grăsime.Compoziția osului variază în funcție de vârstă și de starea fiziologică a animalului.
I.5.2.4. Magneziul (Mg)
Magneziul se găsește în toate țesuturile precum și în lichidul extracelular. Cantitativ,
conținutul în Mg al organismului animal este scăzut. La mamifere el reprezintă circa 0,05% din
greutatea corpului. Din această, 62% se găsește în oase, 37% în celalalte organe și doar 1% în
lichidul extracelu lar. (Kolb 1964;Wilson 1964)
Deși concentrația să este slabă în organism și o bună parte este situată în os, Mg joacă un
rol important în economia organismului. Compușii de magneziu stimulează fagocitoză bacteriilor
prin leucocite, împiedică formarea carci nomului prin pensularea cu gudron, stimulează formarea
granulatiilor normale și împiedică sclerozarea tesutuui conjuctiv la o vârstă mai înaintată.(Delbet
1944)

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 15 I.5.3. Microelementele
I.5.3.1 . Cuprul (Cu)
Cuprul se găsește în toate țesuturile organismu lui.
La adult, cuprul constituie 0,02 din greutatea corporală iar la nou -născut, cantitatea sa este
de 2-3 ori mai mare. Distribuția Cu variază în diferite țesuturi, cea mai mare cantitate găsindu -se
în ficat.(Wiesner 1971)
Cuprul este implicat în formarea legăturilor disulfidice în celulele de cheratină și colagen și
în legarea încrucișată a țesutului conjunctiv prin activarea enzimei tioloxidaza.
Cuprul are un efect asupra sănătății articulațiilor și al țesutului cornos al copitelor.
I.5.3.2 . Manganul (Mn)
Manganul are un rol imporntant în creștere, reproducție, dezvoltarea scheletului, în
metabolismul lipidelor și hidraților de carbon. (Underwood, 1977)
Este deosebit e important în activarea unor sisteme enzimatice.
Manganul în organism nu reprezintă decâ t 0,00005% din masa corporală. Cel mai bogat
organ este ficatul, deși rolul de stocare revine scheletului. (Underwood, 1977)
Manganul este necesar pentru îmbunătățirea densității oaselor și a sănătății
articulațiilor, în special în dezvoltarea și rezistența cartilajelor.
I.5.3.3 . Seleniu (Se)
Seleniul este un microelement descoperit de foarte multă vreme (Berzelius, 1818) care a
trezit mult interes datorită implicațiilor sale în biologie și patologie.
Seleniul are un rol important în creșterea o rganismelor tinere. Este răspunzător de anumite
stări carențiale la animale, dintre care și miodistrofia cardiacă și scheletică și necroză hepatică la
porci.
Precum Zincul și Manganul, Seleniul este un puternic antioxidant. Ingestia de Seleniu în
exces poate duce la formarea nesănătoasă a țesutului cornos al copitelor și poate da o stare de
apatie porcilor.
I.5.3.4. Zincul (Zn)
În general, zincul se stochează cu precădere în țesuturile cu calcifiere și sinteză de proteine
active, în piele și fanere, or gane și secreții sexuale masculine, etc.
Cea mai importantă manifestare clinică a carenței în zinc la suine, este paracheratoză, care
a fost prima stare clinică dovedită a fi consecința carenței în zinc.
Zincul este important pentru funcția imună, vindecar ea rănilor și vindecarea țesuturilor.
Este de altfel și o componentă critică în producția de cheratină, care rezultă în țesut cornos sănătos

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 16 al ongloanelor. O rație furajeră bogată în zinc a dovedit că reduce afecțiunile podale cum ar fi
crăpăturile țesutu lui cornos al ongloanelor, fisură liniei albe, etc.
I.5.4. Vitaminele
Vitaminele sunt substanțe organice indispensabile vieții. În condițiile creșterii intensive și
mai ales industriale, fără o aprovizionare suficientă a animalelor cu vitaminele necesare, nu se
poate vorbi de o zootehnie rentabilă.
I.5.4.1 . Vitamina A
Vitamina A (antiinfecțioasa, retinol, factor de creștere, de protecție a epiteliilor), prezintă
cea mai mare importanță în zootehnie.
Are rol în osteogeneză (dezvoltarea osteoblastelor, osteo clastelor, etc.), în structura și
funcția sitemului nervos și în metabolism.
Carența vitaminei A, printre altele, poate produce fisuri și crăpături ale ongloanelor,
incidență crescută a afecțiunilor podale, metrite, mamite, retenții placentare, etc.
I.5.4.2. Vitamina D
Vitamina D are unul din cele mai importante roluri asupra metabolismului fosfocalcic, atât
în cea ce privește dozele mari, cât și dozele terapeutice.
Nu este posibilă stocarea în organismul animal a unor cantități apreciabile de vitamina D.
(Kolb, 1973)
Se realizează depuneri în ficat și schelet, dar în cantități reduse, de aceea este nevoie de un
aport continuu de vitamina D.
Deficiența în vitamina D rezultă printr -o creștere anormală a oaselor și toxicitate, făcând
calciul să fie eliminat d in oase, lăsându -le slabe și fragile.
I.5.4.3 . Vitamina C
Vitamina C (acidul ascorbic sau vitamina antiscorbutică) este un derivat glucidic cu
proprietăți reducatoare și cu Ph acid.
Rolul biologic cel mai important este exercitat prin participarea la fenomenele de
oxidoreductie intracelulara, făcând parte dintre transportorii de hidrogen. Are acțiune trofică
asupra mezenchimului stimulând fibroblastele care produc colagenul sau substanța fundamentală.
(Guzalski, 1979)

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 17 PARTEA A II -A CERCETĂRI/CONTRI BUȚII PROPRII
II.1.CE ESTE AVAILA -SOW?
Availa -Sow este un premix de aditivi nutriționali pentru hrana scroafelor, scrofitelor și
vierilor, produs de către Corporația ZINPRO.
Acum mai mult de 45 de ani, Corporația Zinpro a pionierat cercetarea și dezvoltarea
mineralelor ecologice pentru îmbunătățirea sănătății și performanței animalelor. Ca societate
privată, creșterea constantă a venit ca urmare a produselor de calitate și a unui accent pus pe un
singur lucru: urmărirea nutriției minerale. Astăzi, compania are birouri de vânzări regionale situate
în 11 țări și își comercializează produsele în peste 70 de țări din întreaga lume.
Availa -SOW: Chelatul de zinc din aminoacizi, chelatul de mangan din aminoacizi și
chelatul de cupru din aminoacizi:
Numar ul de brevet: SUA 5.698.724
 Numărul internațional al furajului (IFN): 6 -32-054
Atunci când Availa -Sow este utilizat ca și ingredient furajer comercial, mineralele din
componența acestuia trebuie declarate ca și chelați din hidrat de aminoacizi .
Analiza tipică:
 E6 Zinc: 6%
 E5 Mangan: 2,44 %
 E4 Cupru: 1,22%
Proprietăți fizice și chimice:
 Produs de culoare maro închis;
 Availa -Sow UE este ambalat în saci cu pereți multipli de 25 kg;
 Miros organic dulce;
 Parțial solubil;
 Punctul de topire: Se descompune la peste 260 ℃.
Instrucțiuni de administrare:
 Scroafe, scrofite, vieri: o cantitate de premix mineral de 850 grame / 1000 kg rație
completă
Fiecare cantitate de 850 grame de Availa -Sow UE asigură:
 50 ppm zinc din chelat de zinc/kg rație completă;
 20 ppm mangan din chelat de mangan/kg rație completă;
 10 ppm cupru din chelat de cupru/kg rație completă.

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 18
II.2.SCOPUL EXPERIMENTULUI

Incidența schiopatarilor în fermele de scroafe a fost o provocare, practic, din momentul în
care porcii au fost inițial domesticiți. Cu toate acestea,doar de curând în operațiunile comerciale,
a început să fie analizat efectul șchiopătărilor asupra productivității efectivului de animale.
Implicațiile privind schiopaturile și bunăstare a animalelor sunt evidente și suficient de
motivante pentru a explora în continuare răspândirea acestei probleme. În plus, cercetările arată
că consecințele economice dau mai multă încredere studiului acestei boli.
În consecință, am ales această temă de c ercetare pentru a înțelege mai bine cauzele și
efectele șchiopătărilor la scroafe, astfel încât impactul său complet asupra productivității să poată
fi măsurat și reducerea schiopatarilor să poată fi abordată într -o manieră mai ușoară și mai bine
înțeleas ă.

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 19 II.3. MATERIALUL BIOLOGIC ȘI CONDIȚIILE EXPERIMENTALE
II.3.1.Descrierea experimentului
Întregul experiment s -a efectuat pe un lot experimental de 100 de capete de scroafe F1 (
Marele Alb x Landrace) și un lot martor de 100 de capete de scroafe F1 (Marele Alb x Landrace)
într-o fermă privată de scroafe de selecție și reproducție. Ambele loturi de scroafe au fost alese de
la paritatea 2 până la paritatea 9, inclusiv.
Durata experimentului a fost de 314 zile (din data de 01.11.2016 până în data de
06.04.2017),adică două cicluri reproductive. Prima zi a experimentului a început cu inseminarea
artificială a scroafelor. Durata medie de gestație a scroafelor a fost de 114,9 zile. Durata primei
lactatii de 28,2 zile. Durata de așteptare după i ntarcare până când scroafele au reintrat în călduri și
au fost inseminate artificial a două oară a fost de 28 de zile. Durata medie a celei de -a doua perioade
de gestație a fost de 115,1 zile.Cea de -a două perioada de lactatie,până la intarcare, a fost de 27,8
zile.
Figura II.3.1.Scroafe boxe individuale din sectorul de gestatie timpurie
Lotul martor a primit furaj pe intreagă perioada de gestație și de lactatie cu premix mineral
normal, iar lotul experimental a primit furaj pe intreagă perioada de gestați e și de lactatie cu premix
mineral de la Availa -Sow.

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 20 II.3.2.Fisa tehnic ă de securitate
II.3.2.1. Premix TM 1500 Mineral mix 0,15%
Domeniu de aplicare:
Premix TM 1500 Mineral mix este un premix mineral utilizat ca și aditiv în furajele pentru
scroafe, scrofite și vieri.

Utilizare :
Pentru furajul combinat pentru porcine: 1500 grame per 1000kg la o rație completă.

Compoziție:
Iodat de calciu, oxid de zinc, sulfat de zinc, oxid de mangan, selenit de sodiu, sulfat de
cupru, sulfat de fier, Zeofeed (agen t anticoagulant).

Analiză obișnuită :
Tabelul II.3.1. Analiza premixului TM 1500 Mineral mix
Materie uscata % 95
Seleniu mg/kg 200
Cupru mg/kg 10 228
Zinc mg/kg 83 345
Fier mg/kg 83 360
Mangan mg/kg 20 252
Iod mg/kg 350

Depozitare :
120 de zile de la data fabricației la depozitarea în ambalajul original. A se depozita în loc
uscat și răcoros!

Ambalare :
Recipient mare pentru vrac de 800 kg, flexibil, pe un palet unidirecțional.

Atenție :
A nu se administra ovinelor sau speciilor înrudite, datorită nivelului ridicat de
cupru!

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 21 II.3.2.2. Premix Availa -Sow 1500 Mineral mix 0,15%

Domeniu de aplicare:
Premix Availa -Sow 1500 Mineral mix este un premix mineral utilizat ca și aditiv în furajele
pentru scroafe, scrofite și vieri.
Utilizare:
Pentru furajul combinat pentru porcine: 1500 grame per 1000kg la o rație completă.
Compoziție:
Availa -Sow premix, iodat de calciu, chelat de zinc, oxid de zinc, sulfat de zinc, sulfat de
fier, chelat de mangan,oxid de mangan, selenit de s odiu, chelat de cupru, sulfat de cupru, Zeofeed
(agent anticoagulant).

Analiză obișnuită:
Tabelul II.3.2. Analiza premixului Availa -Sow 1500 Mineral mix
Codul produsului Premix Availa -Sow 1500 Mineral mix
Dozaj 0,15%
Nutrienți Unitate
Total zinc Mg 103 345
Chelat de zinc(Availa -Sow) Mg 43 336
Zinc (oxid de zinc 50% și sulfat de zinc 50%) Mg 60 009
Fier (sulfat de fier) Mg 85.360
Total mangan Mg 20.252
Chelat de mangan(Availa -Sow) Mg 13 556
Oxid de mangan Mg 6 696
Total cupru Mg 10 228
Chelat de cupru(Availa -Sow) Mg 6 778
Sulfat de cupru Mg 3 450
Seleniu (selenit de sodiu) Mg 200
Iod (iodat de calciu) Mg 350

Ambalare:
Ambalat în saci cu pereți multipli de 25 kg.

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 22 II.4.METODA DE LUCRU
II.4.1. Metode de determinare a rezultatelor
II.4.1.1. Scoring -ul de locomoție

Scoring -ul de locomoție este un sistem pentru a permite evaluarea schiopatarilor. Un sistem
care se bazează pe observarea scroafei în poziție de staționare dar și în timpul mersului. Sistemul
este intuitiv și ușor de învățat și implementat.
Tabelul II.4.1.Descrierea procesului de scroring
Scorul de locomotie Descriere
0 Scroafa se deplasează ușor, cu puțină stimulare. Este
comfortabilă pe toate cele 4 membre.
1 Scroafa se deplasează relativ ușor, dar cu semne
vizibile de șchiopătura la cel puțin unul din membre.
Animalul este reticient în a suporta greutatea pe acel
membru, dar încă se deplasează ușor dintr -o parte în
alta a boxei.
2 Șchiopătura apare la unul sau mai multe membre.
Scroafa prezintă comportamente compensatorii
deplasării, cum ar fi scufundarea capului sau
arcuirea spatelui

3 Există o reticienta reală în a se deplasa și a pune
greutate pe unul sau mai multe membre. Este dificil
să deplasezi animalul dintr -o parte în alta a fermei.

Acest sistem de scoring al locomotiei a fost dezvoltat de către echipa ZinPro. Folosește o
scară simplă, de la 0 la 3 pentru a marca severitatea schiopatarilor la scroafe. Observarea ar trebui
făcută pe o suprafață plană și sub niște condiții în care scr oafa să nu fie supusă stresului, deoarece
scroafele ascund instinctiv semnele de schiopatare când se simt amenințate
.

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 23 II.4.1.2.Registrul de evidență al afecțiunilor podale pentru scroafele supuse experimentului
F iecare animal supus experimentului a fost analizat după calapodul registrului de mai jos.
Scroafele au fost verificate imediat după inseminarea artificială,atât în faza I, cât și în faza II, dar
și după a 2 -a înțărcare a purceilor, prinzând astfel 2 cicluri reproductive complete în perioada
experimentului.

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 24 II.4.2. Locația și pregăt irea experimentului
II.4.2.1. Pregătirea lotului martor(faza I)
Experimentul a început în data de 01.11.2016 cu primele 100 de scroafe intrate în călduri
și inseminate în aceeași zi, scroafe care au format lotul martor. După inseminare animalele au
rămas p e loc, în boxe individuale timp de două zile, unde au primit câte 0,7 kg furaj de 3 ori pe zi.
După două zile, scroafele au fost mutate la rând pe un flux individual și numerotate de la
1 la 100 (cu culoarea verde), unde au rămas încă 28 de zile.
II.4.2.2. Pregătirea lotului experimental(faza I)
După ce lotul martor a fost selectat(ziua 1 al experimentului), următoarele 100 de capete,
scroafe pe care le -am ales în următoarele 2 zile, după ce au fost depistate în călduri și inseminate
artificial. Lot ul experimental a primit exact același tratament tehnologic, repsectand toți parametrii
fluxului tehnologic, identic cu lotul martor, cu singură diferența de conținut al furajului. Scroafele
din lotul experimental au primit furaj atât de gestație cât și de lactatie cu conținut în Premix Availa –
Sow 1500 Mineral mix 0,15%.
II.4.3. Conditiile de desfasurare a experimentului
II.4.3.1. Conditiile de desfasurare ale lotului martor (faza I)
Imediat după mutarea lor pe fluxul de boxe individuale, scroafele au primit ș i scorul de
locomoție. Timp de 26 de zile au primit o cantitate de furaj în funcție de constituția fiecăreia, de
la 1,1 kg până la 3,2 kg, de două ori pe zi.
După 28 de zile de gestație au fost mutate în două boxe comune de câte 48 de capete după
controlul ecografic de gestație.(96% din ele au fost gestante). Timp de încă 84 de zile, cât au fost
cazate în boxele de grup(gestație avansată), au primit câte 2,9 kg furaj.
La 112 zile de gestație, scroafele au fost mutate din sectorul de gestație pe sectorul de
maternitate, pentru a se pregăti de fățare. Au fătat 91 de capete,adică o rată de fățare de 91%. În
sectorul de maternitate au primit furaj de lactatie în medie 3,2 kg / zi, începând de la 2 kg/ zi în
prima zi de la fățare până la 4,5 kg / zi în ultimele 2 zile de lactatie, până la intarcare.
II.4.3.2.Condițiile de desfășurare ale lotului experimental(faza I)
Lotul experimental a fost numerotat cu culoarea roșie de la 1 la 100.
La controlul ecografic de la 28 de zile de gestație au fost găsite gestante 95% din animale.
Au fătat 92 de capete,adică o rată de fățare de 92%.

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 25 II.4.3.3. Conditiile de desfasurare ale lotului martor(faza a II -a)
După încheierea ciclului productiv al lotului martor(faza I), scroafele au fost intarcate și
aduse din nou din sectorul de maternitate în sectorul de reproducție. Din întreg lotul de 91 de
capete care au înțărcat purceii, au fost reformate 2 capete. Începând cu prima zi după înțărcare, din
cele 89 e scroafe din lotul martor rămase pe sectorul de reproducție,cum au fost dep istate în
călduri,au și fost inseminate artificial și li s -au făcut scoring -ul de locomoție.
După 28 de zile de la înțărcare, scroafele care nu au reintrat în călduri au fost reformate,
astfel rămânând cu un număr de 80 de scroafe inseminate și pregătite p entru evaluarea pe baza
scoring -ului.
La controlul de 28 de zile de gestație, din cele 80 de scroafe inseminate au fost găsite
pozitive 75 de capete, adică 93,75%.
La făt are au ajuns 72 de capete, adică 90% rată de fătare.
II.4.3.4.Condițiile de desfășurar e ale lotului experimental(faza a II -a)
După încheierea ciclului productiv al lotului experimental(faza I), scroafele au fost
intarcate și aduse din nou din sectorul de maternitate în sectorul de reproducție. Din întreg lotul
de 92 de capete care au înțăr cat purceii, a fost reformată decât o scroafă. Începând cu prima zi
după intarcare, din cele 91 e scroafe din lotul experimental rămase pe sectorul de reproducție,cum
au fost depistate în călduri,au și fost inseminate artificial și li s -au făcut scoring -ul de locomoție.
După 28 de zile de la intarcare, scroafele care nu au reintrat în călduri au fost reformate,
astfel rămânând cu un număr de 85 de scroafe inseminate și pregătite pentru evaluarea pe baza
scoring -ului.
La controlul de 28 de zile de gestație, din cele 85 de scroafe inseminate au fost găsite
pozitive 81 de capete, adică 95,29%.
La fătare au ajuns 78 de capete, adică 91,76% rată de fătare .
II.4.3.5. Faza a III -a a experimentului
Experimentul s -a încheiat după 314 zile, imediat după înțărcarea purceilor (28 de zile de
lactatie), când s -a mai făcut încă odată scoring -ul la ambele loturi.
Este de menționat faptul că pe toat ă durata experimentului, singura diferența dintre cele
două loturi a fost premixul Availa -Sow 1500 Mineral mix în furajul cons umat de acestea, în rest
toți parametrii tehnologici au fost aplicați identic asupra loturilor.

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 26 III.1.REZULTATELE EXPERIMENTULUI
III.1.1.Centralizarea punctajelor scoring -ului
Scoring -ul s-a făcut conform registrului de evidență al afecțiunilor podale, precizându -se
astfel că fiecărei scroafe din fiecare lot i s -au analizat ambele mebre posterioare,atât stângul, cât și
dreptul.
Fiecare membru al fiecărei scroafe a primit un punctaj de la 0 la 3 în funcție de severitatea
afecțiunii podale.
În primul tabe l omolog fiecărei faze a loturilor s -a făcut centralizarea punctajului acelui lot
în urmă scoring -ului. Pe baza acestui tabel s -a putut face ponderea fiecărei afecțiun i podale din
lotul respectiv. Am numit primul tabel: „Tabel de centralizare scoring”.
În al doilea tabel am făcut ponderea fiecărei afecțiuni podale în parte din lotul respecitv și
am numit tabelul: „Tabel de pondere”. Această pondere fiind reprezentată grafic, mai jos.
III.1.1.1.Lotul martor faza I
Tabelul III.1.1.Tabelul de centralizare scoring a l lotului martor faza I

EC = Eroziunea calcaiului
CC-T = Crăpături călcai -talpă
LA = Linia albă
CV = Crăpături verticale
GC = Gheare crescute în exces

Tabelul III.1.2.Tabelul de pondere al lotului martor faza I
EC CC-T LA CV GC
0 103 194 188 128 159
1 90 1 10 44 25
2 6 2 2 25 12
3 1 3 0 3 4
Total 200 200 200 200 200
Eroziunea
călcâiului
% Crăpături
călcai/talpă
% Linia albă
% Crăpături
verticale
% Gheare crescute în
exces
%
0 51,5 97,0 94,0 64,0 79,5
1 45,0 0,5 5,0 22,0 12,5
2 3,0 1,0 1,0 12,5 6,0
3 0,5 1,5 0,0 1,5 2,0
100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 27

III.1.1.2.Lotul experimental faza I
Tabelul III.1.3.Tabelul de centralizare scoring a l lotului experimental faza I

Tabelul III.1 .4.Tabelul de pondere al lotului experimental faza I

EC CC-T LA CV GC
0 106 183 187 132 158
1 87 13 11 52 28
2 6 2 2 15 11
3 1 2 0 1 3
Total 200 200 200 200 200
Eroziunea
călcâiului
% Crăpături
călcai/talpă
% Linia albă
% Crăpături
verticale
% Gheare crescute în
exces
%
0 53,0 91,5 93,5 66,0 79,0
1 43,5 6,5 5,5 26,0 14,0
2 3,0 1,0 1,0 7,5 5,5
3 0,5 1,0 0,0 0,5 1,5
100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 97,0 94,0
64,079,445,0 22,03,0 1,0 1,0
12,56,00,5
0%20%40%60%80%100%
Eroziunea
calcaiuluiCrapaturi
calcai/talpaLinia alba Crapaturi
verticaleGheare crescute
in excesFeet with disorder
Figura III.1.1. Graficul de pondere al lotului martor faza I3
2
1
0

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 28

III.1.1.3.Lotul martor faza a II-a

Tabelul II I.1.5.Tabelul de centralizare scoring a l lotului martor faza a II-a

Tabelul III.1 .6.Tabelul de pondere al lotului martor faza a II-a

EC CC-T LA CV GC
0 76 141 146 104 117
1 74 8 9 39 24
2 7 5 3 14 16
3 3 6 2 3 3
Total 160 160 160 160 160
Eroziunea
calcaiului
% Crapaturi calcai –
talpa
% Linia alba
% Crapaturi
verticale
% Gheare crescute in
exces
%
0 47,8 89,2 91,8 65,4 73,0
1 46,5 5,1 5,7 24,5 15,1
2 3,8 2,5 1,3 8,2 10,1
3 1,9 3,2 1,3 1,9 1,9
100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 91,5 93,5
66,079,043,526,03,0 1,0 1,07,5 5,50,5
0%20%40%60%80%100%
Eroziunea
calcaiuluiCrapaturi
calcai/talpaLinia alba Crapaturi
verticaleGheare crescute
in excesFeet with disorder
Figura III.1.2. Graficul de pondere al lotului experimental faza I 3
2
1
0

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 29

III.1.1.4.Lotul experimental faza a II-a

Tabelul II I.1.7.Tabelul de centralizare scoring a l lotului experimental faza a II-a

Tabelul III.1 .8.Tabelul de pondere al lotului experimental faza a II-a

89,2 91,8
65,473,046,524,53,8 2,51,38,2 10,11,9
0%20%40%60%80%100%
Eroziunea
calcaiuluiCrapaturi
calcai/talpaLinia alba Crapaturi
verticaleGheare crescute
in excesFeet with disorder
Figura III.1.3.Graficul de pondere al lotului martor faza a II-a3
2
1
0
EC CC-T LA CV GC
0 91 157 159 115 138
1 74 9 8 43 21
2 3 3 1 11 9
3 2 2 2 1 2
Total 170 170 170 170 170

Eroziunea
calcaiului
% Crapaturi calcai –
talpa
% Linia alba
% Crapaturi
verticale
% Gheare crescute in
exces
%
0 53,8 92,9 94,1 68,0 81,2
1 43,8 5,3 4,7 25,4 12,4
2 1,8 0,6 0,0 5,9 5,3
3 0,6 1,2 1,2 0,6 1,2
100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 30

III.1.1.5.Lotul martor faza a III-a
Tabelul II I.1.9.Tabelul de centralizare scoring a l lotului martor faza a III-a

Tabelul III.1 .10.Tabelul de pondere al lotului martor faza a III-a

EC CC-T LA CV GC
0 65 113 120 81 96
1 65 16 12 41 25
2 5 5 4 13 14
3 3 4 2 3 3
Total 138 138 138 138 138
Eroziunea
calcaiului
% Crapaturi calcai –
talpa
% Linia alba
% Crapaturi
verticale
% Gheare crescute in
exces
%
0 47,1 81,9 87,0 58,7 69,6
1 47,1 11,6 8,7 29,7 18,1
2 3,6 3,6 2,9 9,4 10,1
3 2,2 2,9 1,4 2,2 2,2
100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 92,9 94,1
68,081,243,825,41,8 0,6 0,05,9 5,30,6
0%20%40%60%80%100%
Eroziunea
calcaiuluiCrapaturi
calcai/talpaLinia alba Crapaturi
verticaleGheare crescute
in excesFeet with disorder
Figura III.1.4.Graficul de pondere al lotului experimental faza a II-a3
2
1
0

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 31

III.1.1.6.Lotul experimental faza a III-a

Tabelul I II.1.11.Tabelul de centralizare scoring a l lotului experimental faza a III-a

Tabelul III.1 .12.Tabelul de pondere al lotului experimental faza a III-a
EC CC-T LA CV GC
0 91 145 145 116 128
1 59 7 7 29 20
2 3 0 0 7 5
3 1 2 2 2 1
Total 154 154 154 154 154
Eroziunea
calcaiului
% Crapaturi calcai –
talpa
% Linia alba
% Crapaturi
verticale
% Gheare crescute in
exces
%
0 59,1 94,2 94,2 75,3 83,1
1 38,3 4,5 4,5 18,8 13,0
2 1,9 0,0 0,0 4,5 3,2
3 0,6 1,3 1,3 1,3 0,6
100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 81,987,0
58,769,647,129,73,6 3,62,99,4 10,12,2
0%20%40%60%80%100%
Eroziunea
calcaiuluiCrapaturi
calcai/talpaLinia alba Crapaturi
verticaleGheare crescute
in excesFeet with disorder
Figura III.1.5.Graficul de pondere al lotului martor faza a III -a3
2
1
0

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 32

94,2 94,2
75,383,138,318,81,9 0,0 0,04,5 3,20,6
0%20%40%60%80%100%
Eroziunea
calcaiuluiCrapaturi
calcai/talpaLinia alba Crapaturi
verticaleGheare crescute
in excesFeet with disorder
Figura III.1.6.Graficul de pondere al lotului experimental faza a III -a3
2
1
0

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 33 III.2.INTERPRETAREA REZULTATELOR
Tabelul III.2 .1.Comparația rezultatelor fazei I și fazei III al lotului martor

În tabelul III.2.1.s-au centralizat ponderile fazelor I și respectiv a III -a a lotului martor și
s-au comparat. Unde ponderea afecțiunilor a fost mai mare în faza III decât în faza I,în tabelul de
mai sus am subliniat cu culoarea roșie. Unde ponderea afecțiunilor a fost mai mică în faza III decât
în faza I, în tabelul III.2 .1. am subliniat cu culoarea verde. Unde diferențele au fost insesizabile,
am subliniat cu culoarea gri. Excepție face decât scorul de locomoție „0” unde, dacă ponderea în
faza III a fost mai mare decât în faza I s -a subliniat cu verde, dovadă că s -a găsit o îmbunătățire.
După cum se observă, a fost o diferența preponderent negativă a lotului martor faza I față
de lotul martor f aza III.
Concluzie: premixul TM Mineral mix nu a influențat pozitiv incidența afecțiunilor podale
la scroafe pe durata a două cicluri reproductive complete.
Tabelul III.2 .2.Comparația rezultatelor fazei I și fazei III al lotului experimental

În tabelul III.2.2., la fel ca în tabelul III.1.1. s-au centralizat ponderile fazelor I și respectiv
a III-a a lotului experimental și s -au comparat. Unde ponderea afecțiunilor a fost mai mare în faza
III decât în faza I,în tabelul de mai sus am subliniat cu culoarea roșie. Unde ponderea afecțiunilor
a fost mai mică în faza I II decât în faza I, în tabelul III.2 .2. am subliniat cu culoarea verde. Unde Eroziunea
călcâiului
% Crăpături
călcai/talpă
% Linia albă
% Crăpături
verticale
% Gheare crescute în
exces
%
Faza I / Faza III Faza I / Faza III Faza I / Faza III Faza I / Faza III Faza I / Faza III
0 51,5/ 47,1 97,0/ 81,9 94,0/ 87,0 64,0/ 58,7 79,5/ 69,6
1 45,0/ 47,1 0,5/11,6 5,0/8,7 22,0/ 29,7 12,5/ 18,1
2 3,0/3,6 1,0/3,6 1,0/2,9 12,5/ 9,4 6,0/10,1
3 0,5/2,2 1,5/2,9 0,0/1,4 1,5/2,2 2,0/2,2
100,0 /100,0 100,0 /100,0 100,0 /100,0 100,0 /100,0 100,0 /100,0
Eroziunea
călcâiului
% Crăpături
călcai/talpă
% Linia albă
% Crăpături
verticale
% Gheare crescute în
exces
%
Faza I / Faza III Faza I / Faza III Faza I / Faza III Faza I / Faza III Faza I / Faza III
0 53,0/59,1 91,5/94,2 93,5/94,2 66,0/75,3 79,0/83,1
1 43,5/38,3 6,5/4,5 5,5/4,5 26,0/18,8 14,0/13,0
2 3,0/1,9 1,0/0,0 1,0/0,0 7,5/4,5 5,5/3,2
3 0,5/0,6 1,0/1,3 0,0/1,3 0,5/1,3 1,5/0,6
100,0 /100,0 100,0 /100,0 100,0 /100,0 100,0 /100,0 100,0 /100,0

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 34 diferențele au fost insesizabile, am subliniat cu culoarea gri. Excepție face decât scorul de
locomoție „0” unde, dacă ponderea în faza III a fost mai mare decât în faza I s -a subliniat cu verde,
dovadă că s -a găsit o îmbunătățire.
 După cum se observă, a fost o diferența preponderent pozitivă a lotului experimental
faza I față de lotul experimental faza III.
 La un număr de 14 puncte luate în calcul, din 20 faza III a arătat îmbunătățiri
semnificative față de faza I.
 La un număr de 2 puncte a arătat inrautatiri ale afecțiunilor podale.
 La 4 puncte din totalul de 20 luate în calcul s -a dovedit a fi diferențe neglijabile între
cele două loturi.

Lucrare de disertație Ing.Tomuța Flaviu -George

Pagina 35

Concluzii și recomandări

Concluzie : premixul Availa -Sow 1500 Mineral mix a influențat pozitiv incidența
afecțiunilor podale la scroafe pe durata a două cicluri reproductive complete, fiind un foarte bun
corector al afecțiunilor podale.
Personal recomand folosirea în continuare a acestui produs „Availa -Sow 1500 Mineral
mix”, produs de către compania ZINPRO, deoarece rezultatele experimentului sunt de necontestat
și influențează pozitiv incidența afecțiunilor podale din fermele de scroafe de reproducție.