Lucrare de disertație [611778]

1

Lucrare de disertație

Coordonator științific
Lector univ. dr. Gh. Cojocariu

Masterand: [anonimizat]
2020

2
Universitatea Spiru Haret
Facultatea de Științe Socio -Uman e
Programul de studii:
Comunicare internațională și diplomație publică

Comunicare a globală în era 5G

Coordonator științific
Lector univ. dr. Gh. Cojocariu

Masterand: [anonimizat]
2020

3
Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 5
Capitolul I ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 8
Comunicarea umană – un proces definitoriu ………………………….. ………………………….. . 8
1.1. Comunicarea – definiții și abordări ………………………….. ………………………….. …… 8
1.2. Principiile, unitățile și caracteristicile comunicării ………………………….. ………… 12
1.3. Nivelurile comunicării umane ………………………….. ………………………….. ………… 14
1.4. Moduri și mijloace de comunicare ………………………….. ………………………….. ….. 15
1.5. Structura comunicării ………………………….. ………………………….. ……………………. 17
1.6. Instrumentele comunicării. Limbajul ………………………….. ………………………….. . 19
1.6.1. Limba ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 22
1.7. Barierele comunicării ………………………….. ………………………….. ……………………. 25
Capitolul al II -lea ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 27
Mass -media și comunicarea de masă ………………………….. ………………………….. ……… 27
2.1. Mass -media – definiții și abordări ………………………….. ………………………….. ………. 27
2.2. Comunicarea de masă ………………………….. ………………………….. ……………………….. 29
2.2.1. Mijloacele și funcțiile comunicării de masă ………………………….. …………………… 31
Capitolul al III -lea – Studiu de caz ………………………….. ………………………….. ……… 35
Impactul tehnologiei 5G asupra comunicării globale din perspectiva compani ei
Vodafone ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 35
3.1. Tehnologia 5G sau redefinirea standardelor ………………………….. …………………….. 35
3.2. Repere evolutive ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 36
3.3. O perspectivă de care trebuie să se țină cont! ………………………….. …………………… 38
3.4. Radiațiile și modul în care este afectat individul ………………………….. ………………. 38
3.5. Tehnologia 5G în România ………………………….. ………………………….. ……………….. 39
3.6. Vodafone PLC ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 40
3.7. Vodafon e România ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 44
3.8. Premieră: concert cu holograma live a unui tânăr de 10 ani transmisă prin tehnologia
5G datorită Vodafone România ………………………….. ………………………….. ………………………. 46

4
3.9. Crochiu 5G pentru Vodafone România ………………………….. ………………………….. .. 47
3.10. Vodafone elimină echipamentele Huawei 5G ………………………….. …………………. 49
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 52

5
Introducere

Lucrarea cu titlul Comunicarea globală în era 5G prezintă analiza comunicării, dar și a
mass -media și comunicării de masă aspecte ce țin de impactul adus de către tehnologia 5G
asupra comunicării globale.
Am ales ca domeniu de cercetare această temă deoarece, dintotdeauna, am fost pasionat
de tot ceea ce ține de tehnologie, IT și evoluția telecomunicațiilor.
În vederea aprofundării problema ticii abordate, materialul a fost structurat în trei
capitole. Astfel, primele două capitole, teoretice, realizează o trecere în revistă a literaturii de
specialitate pentru conceptele din aria comunicării, mass -media și comunicarea de masă; cel
de-al trei lea capitol, care încheie prezenta lucrare, conține studiul de caz cu titlul Impactul
tehnologiei 5G asupra comunicării globale din perspectiva companiei Vodafone.
Capitolul I al lucrării, intitulat Comunicarea umană – un proces definitoriu abordează
conc eptualizarea referitoare la acest concept așa cum reiese din literatura de specialitate. De
asemenea, identificarea unei definiții care să acopere întreaga varietate de sensuri, înțelesuri pe
care termenul analizat le are și care poate fi utilizată în dive rsele situații sociale. Mai mult, pus
în context, procesul comunicării poate fi intrapersonal, interpersonal, de grup, în masă sau
extrapersonală. Totodată, comunicarea poate fi verbală sau nonverbală, precum și transmisă
prin scris, prin semne, simboluri și semnale. Tot în acest capitol au fost prezentate și descrise
cele șase „axiome ale comunicării“ pe care le -au formulat reprezentanții Școlii de la Palo Alto.
Mass -media și comunicarea de masă este titlul celui de -al doilea capitol al lucrării.
Acest ca pitol, ca și în primul capitol, abordează în primă etapă definiții legate de mass -media
și comunicarea de masă așa cum reiese din literatura de specialitate. De asemenea, în a doua
etapă a acestui capitol sunt prezentate mijloacele și funcțiile comunicării de masă.
Studiul de caz, cel care încheie prezenta lucrare, denumit Impactul tehnologiei 5G
asupra comunicării globale din perspectiva companiei Vodafone prezintă în prima parte
conceptul 5G ca fiind cea de -a cincea generație tehnologică de comunicare ra dio folosită de
rețelele de telecomunicații mobile prin care clienții nu vor resimți dintru început vitezele
sporite, fiindcă tehnologia 5G ar putea fi folosită în primă fază de către operatori pentru a spori
capacitatea rețelelor 4G pentru a asigura un se rviciu mai consistent pentru clienți, iar viteza
obținută este în funcție de spectrul benzii operatorului și de puterea de investiție a companiei în
ceea ce privește achiziția de transmițători și turnuri noi. Se presupune că tehnologia 5G este cu
aproximat iv de 100 de ori mai rapidă ca tehnologia 4G, ceea ce înseamnă că un film de două

6
ore va fi descărcat într -un telefon mobil în aproximativ 2 minute. De asemenea, tehnologia 5G
este un standard de telecomunicații care oferă viteze incomparabil mai mari pent ru internet
decât predecesorul său 4G și același standard va folosi cele mai înalte frecvențe de până acum.
Însă, nu în ultimul rând, prin acest standard de telecomunicații, latența (timpul de răspuns –
n.n.) va tinde spre zero, astfel că noțiunea de lag (timp de întârziere – n.n.) va deveni inexistentă
astfel că viața noastră se va transforma înspre bine, așa cum nu ne -am imaginat că este posibil.
Dacă în prezent discutăm cu lejeritate despre telefoanele care utilizează tehnologia 5G,
acest lucru se datorează unui drum care a durat aproape 72 de ani. Astfel, în anul 1946 s -a lansat
întâiul standard de telecomunicații din lume denumit de specialiști tehnologia 0G. Mergând pe
firul istoric, anul 1979 a reprezentat lansarea primei generații de rețea celu lară ce a purtat
denumirea de tehnologia 1G. 12 ani mai târziu s -a lansat cea de -a doua generație de rețele
celulare din lume și cea care se baza pe criptare digitală dând naștere serviciilor de date mobile,
fiind numite tehnologia 2G. Anul 2001 este anul în care are loc apariția celei de -a treia generații
de telecomunicații wireless purtând denumirea de tehnologie 3G și care oferea o rată de
conectivitate de până la 21 Mbps. Începând din anul 2010 avem parte de tehnologia 4G, a cărei
viteză ajungea la 100 Mbps. În privința radiațiilor emise de 5G se poate afirma că spre deosebire
de cele ale razelor X, acestea nu pot afecta ADN -ul sau nivelul molecular. Cu toate acestea,
pericolul tehnologiei 5G îl reprezintă faptul că poate avea impact asupra sateliților m eniți să
monitorizeze fenomenele meteo care funcționează pe baza frecvenței de 23.8 GHz.
Partea a doua a studiului de caz are ca subiect implementarea tehnologiei 5G în România
în prima parte a anului 2020, însă așteptările sunt pentru finele anului 2020. ANCOM
menționează că procedura de licitație în vederea acordării resurselor de spectru pentru
implementarea tehnologiei 5G urma să fie finalizată până la finele lui octombrie 2019, însă
calendarul aferent organizării licitației pentru 5G a fost finalizat d e către Consiliul Consultativ
la data de 21 iunie 2019. Lansările tehnologiei 5G în România au fost făcute, pe moment, cu
ajutorul rețelei 4G și vor fi vândute blocuri de frecvențe a căror valoare se ridică la suma de
580 de milioane euro în urma licitație i organizate de ANCOM în anul 2020. Până în acest
moment, 5G -ul este prezent în orașe ca București, Cluj, Iași și în alte câteva orașe mari ale țării.
Printre multele avantaje ale tehnologiei 5G amintim comunicarea mai eficientă între
dispozitive, antena G SM prin care pot trece mai multe conexiuni în același timp și conceptul de
slicing.
Ultima parte a studiului de caz tratează prezentarea cronologică a evoluției companiei
de telecomunicații Vodafone atât în plan internațional începând cu anul 1984 și până în prezent,
obiectivele stabilite de aceasta de -a lungul anilor, cât și în România cu trecerea de la Conex la
Vodafone. Totodată, în premieră, a avut loc primul concert cu holograma live a unui tânăr

7
chitarist în vârstă de 10 ani, transmisă prin tehnologi a 5G datorită Vodafone România.
Concertul a avut loc la Romexpo în data de 19 februarie 2019, în București. De asemenea, cu
privire la aceeași tehnologie mai sus menționată, compania Vodafone a început investițiile
constante de mai bine de 2 ani urmând ca punctul culminant să fie atins în momentul în care
stațiile radio, standardele și telefoanele 5G vor fi disponibile. În viitor, Vodafone care este cel
de-al doilea mare operator din lume de telefonie mobilă va elimina echipamentele 5G fabricate
de Huawei î n urma scandalului dintre SUA și Huawei.

8
Capitolul I
Comunicarea umană – un proces definitoriu

1.1. Comunicarea – definiții și abordări
Potrivit Sulta na Craia1, oamenii de știință au încercat să stabilească o definiție clară și
sugestivă a comunicării; aceasta ar fi trebuit să cuprindă o gamă largă de sensuri și contexte în
care poate fi utilizată. În general, comunicarea este mecanismul esențial pentru dezvolta rea
relațiilor umane, care implică o interacțiune prin intermediul vorbirii, prin limbaj sau o serie de
simboluri. Termenul de comunicare nu înseamnă doar simpla creare a țesăturii de cuvinte de
dragul cuvintelor, menționează Dennis McQuail în lucrarea Com unicarea2.
Conform autorului lucrării Despre comunicare, o abordare sociologică3¸ definirea
comunicării reprezintă o provocare încă deschisă, îndelung interpretată de o serie extinsă de
teorii, paradigme și studii provenind din mai multe areale științifi ce; acest fapt este reflectat fie
de o imaturitate științifică în identificarea unui enunț atotcuprinzător pentru noțiunea de
comunicare, fie interesul scăzut pentru a ajunge la o definiție unică.
Amado și Guittet4, sunt cei care au încercat să definească punctual termenul de
comunicare: „Există comunicare de fiecare dată când un organism oarecare, în particular un
organism viu, poate afecta un alt organism, modificându -l sau modificându -și acțiunea, pornind
de la transmiterea unei informații și nu printr -o acțiune directă precum cea pe care o exercită o
forță fizică ce pune în funcțiune o energie“.
Conform dexonline.ro5, termenul COMUNICÁ, comúnic, vb. I. 1. Tranz. A face
cunoscut, a da de știre; a informa, a înștiința, a spune. ♦ Intranz. (Despre oameni, comunități
sociale etc.) A se pune în legătură, în contact cu…; a vorbi cu… 2. Intranz. A fi în legătură cu…,
a duce la… Cămara comunică cu pivnița. – Din fr. Communiquer.
În lucrarea Comunicarea paradigme și teorii6 se precizează că terme nul de comunicare
începe să fie utilizat din secolul XIV și provine de la latinescul communis care înseamnă „a
pune în comun “, „a fi în relație “, fiind mai apropiat în perioada respectiva de înțelesul „a
împărtăși “, „a împ ărți mai multora “. Din secolul XVI -lea, termenului i se asociază și un înțeles

1 Sultana, Craia, Dicționar de comunicare , Editura Ager, București, 2001, p. 31
2 Denis, Mc Quail, Comunicarea , Institutul European, Iași, 1999, p. 13
3 Bogdan, Nadolu, Despre comunicare. O abordare sociologica , Editura de Vest, Timișoara, 2014, p. 18
4 Gilles, Amado, Andre, Guittet, Psihologia comunicării în grupuri , Editura Polirom, Iași, 2007, p. 17
5 http://dexonline.ro/lexem/comunica/12122, link accesat in data de 20.09.2017
6 Ioan, Drăgan, Comunicarea paradigme și teorii , Editura Rao, București, 2007, p. 16

9
nou: „a transmite “, odată cu dezvoltarea poștei, a drumurilor moderne. Din secolul XIX, sensul
„a transmite “ trece e primul plan că o consecință a dezvoltării unor tehnici moderne de
comunicații -trenul, telegraf ul, automobilul, telefonul.
În contextul noilor mijloace de comunicare – radio, cinema, televiziunea –, Missika7
menționează că termenul adecvat ar fi cel de comunicare -difuzare.
Pentru Mihai Dinu8, „Comunicarea stă la baza organizării sociale, coagulând și
controlând raporturile «orizontale» dintre oameni, dar angajează totodată și aspirațiile lor
«verticale», într -o mișcare ascensională către planurile superioare ale realității. Nu poate trece
neobs ervată, în această ordine de idei, paralela semnificativă cu dublul statut al cuvântului, care,
pe lângă înțelesul comun, situat în sfera semantică a comunicării, îl are și pe acela de Logos,
Verb divin, apropiat prin cuminecare “.
Fiind întrebat ce se înțe lege în general prin a comunica, Lucian Sfez9 răspunde: „eu
primesc o comunicare telefonică. Transmit sau iau o comunicare. Stabilesc, întrerup sau tulbur
comunicări. Am reușit sau nu am reușit să comunic impresiile, ideile sau sentimentele mele
parteneru lui meu, vecinului sau publicului. Comunic, de asemenea, cu universul fizic prin
simțurile mele. Astfel, văd și aud, receptez arta contemporană, care îmi comunică frisoane sau
dezgust, apreciez natura, aceasta mare pe care o văd albastră, acest lac liniști t. În anumite cazuri,
pot comunica cu Dumnezeu sau cu un alt principiu etern supranatural și să ajung în extaz, la
comuniune cu absolutul, sau cel puțin îmi imaginez că aceasta ar putea să mi se întâmple.
Dragostea promite aceasta comunicare fuzionată, la fel că și pulsiunile puternice ale ambiției
sau puterii. O manifestare publică poate să mă ducă într -o stare de comunicare emotiva: un
meeting sau discursul unui lider; vibrez atunci împreună cu mii de alți indivizi. Pe scurt, trăiesc
în mijlocul unor comu nicări multiple, distingându -le pe unele de altele în mod implicit. C ăci eu
știu bine, fără a fi nevoie să mă explic de fiecare dată, cum comunicarea științifică a unuia dintre
colegii mei la recentul colocviu nu este de același fel cu aceea pe care o prim esc sau care mi se
transmite prin „repondeur”, nici aceeași intensitatea cu cea pe care cred că o am cu un prieten.
O lume le separa și eu le reunesc pe toate sub termenul generic de comunicare“.
The World Book Dictionary10 definește comunicarea astfel:
1. furnizarea de informații sau știri pe cale orala sau scris ă;
2. scrisoare, mesaj, informație sau știre;

7 J., L., Missika, D., Wolton , La Folle du logis. La television dans les societes democratique , Gallimard, Paris,
1983, p. 153
8 Mihai, Dinu, Comunicarea , Editura Orizonturi, București, 2007, p. 25
9 Lucien, Sfez, Dictionn aire critique de la communication , Paris, 1993, apud Ioan, Drăgan, Comunicarea
paradigme și teorii , vol. I, Editura Rao, București, 2007, p. 14
10 Robert, K., Barnhart, The World Book Dictionary , World Book, Inc., Chicago, 1993, p. 420

10
3. un mijloc de a trece de la unul la celălalt; legătura;
4. actul de a transmite; transfer.
Același dicționar11 propune o definiție asupra Teoriei comunicării pre cizând că avem
de-a face cu „o ramură a științei care se ocupă de calitatea și caracteristicile informației
transmise“.
Din punctul de vedere al Andre de Peretti, Legrand și Boniface12 „orice comunicare se
realizează printr -o serie întreagă de relaționări între memoriile, vocabularele, imaginațiile și
percepțiile aflate în joc. Ea se stabilește prin creare de sens, grație unei suite de verigi, care
permit instituirea unor raporturi de contrast sau de opoziție între obiectivele, rolurile, atitudinile
și cenz urile proprii fiecăruia și care fac legătura cu mediul, în funcție de diversitatea proiectelor
(și conform gradului de dependență fată de instituții)“.
De asemenea, Bernard Voyenne13 menționa că „schimbul de informații, de idei,
intercomprehensiunea sunt p entru societate tot așa de importante că și respirația pentru
organism”.
Totodată, trebuie să remarcăm diferența dintre termenele de „comunicare“ și
„comunicație“; în acest sens, Daniela Cotoar ă14 precizează: „comunicarea reprezintă activitatea
umană speci fică, comunicația se referă la procesul comunicării. Termenul de «comunicație» s –
a specializat cu aplicație la domeniile tehnice concrete “.
În lucrarea Aspecte ale comunicării în domeniul socio -uman15 sunt redate condițiile
minimale ale realizării procesul ui de comunicare; și anume:
1. relația dintre cei doi parteneri;
2. capacitatea de emisie (emiterea semnalelor);
3. capacitatea de recepție (receptarea mesajelor);
4. utilizarea unor semnale, semne și simboluri pentru a transmite (comunica) un anume
„înțeles“ (mesaj);
5. un canal (mijloc, suport al comunicării);
6. existenta unui izomorfism al semnificațiilor pentru receptarea și descifrarea corectă
a mesajului.

11 Idem
12 André de Peretti, Jean -André, Legrand, Jean, Boniface, Tehnici de comunicare , Editura Polirom, Iași, 2001, p.
8
13 Bernard, Voyenne, La presse dans la societe contemporaine , în Collection U, Paris, 1962, p. 11, apud Ion
Haineș, Introducere în teoria comuni cării , Editura Fundației România de Mâine, București, 1998, p. 8
14 Daniela, Cotoară, Elena, Tîrziman, Aspecte ale comunicării în domeniul socio -uman , Editura Universității din
București, București, 2004, p. 32
15 Idem, p. 37

11
Pentru Robert Escarpit16, a comunica nu înseamnă doar a emite, ci a participa, la toate
nivelurile, la o infinitate de diferite schimburi care se încrucișează și interferează unele cu altele.
În lucrarea Langage et theorie de la communication17, comunicarea este percepută că
transfer de informație prin intermediul mesajelor.
A. Silbermann18 evidențiază că din interacțiunea acestor elemente rezultă comunicarea,
ceea ce înseamnă că există comunicare când un sistem, o sursă influențează stările sau acțiunile
altui sistem, ținta și receptorul alegând dintre semnalele care se exclud pe acelea care transmise
prin ca nal leagă sursa cu receptorul.
Dobrescu și Bârgăoanu19 precizează faptul că procesul de comunicare „tinde să devină
o profesie, și una dintre cele mai dificile, pentru că ea, că proces, există la interferența între
domenii de sine stătătoare: sociologie, p sihologie, lingvistică etc. ca domeniu de cercetare, ea
trăiește din asimilarea și reunirea cuceririlor făcute în aceste domenii de sine stătătoare. În
același timp, ea trebuie să unifice și să regândească totul din perspectiva unui anumit context
social ș i psihologic“.
Profesorul Jean Lohisse20 definește două generații de teorii ale comunicării și evocă
două metafore ale acesteia:
1. transmiterea unui conținut, abordare căreia îi corespunde metafora mașinii;
2. comunicarea că punere în relație, căreia îi este as ociată metafora organismului.
În opinia aceluiași autor21, fiecare generație de teorii cuprinde mai multe modele și teorii
de comunicare, care au fost predominante în diferite contexte sociale:
– comuniune, participare, punere în comun, definiții privilegi ate în societățile în care
oralitatea sau comunitatea era elementul central al structurii societății și în care
predomina mentalitatea globalității;
– schimbul predomină în societatea scrierii, care reprezintă în esența o structură
segmentarizantă;
– trans miterea și difuziunea predomina în Era masei;
– comutația se afirmă pe fondul societății informatizate, care induce un nou sens global
al comunicării umane.

16 Robert, Escarpit, De la sociologia literaturii la teoria comunicării , Editura Științifică și Enciclopedica,
București, 1980, p 128
17 P., Guiraud, Langage et theorie de la communication, în Le langage, Paris, Gallimard, pp. 145 -146 apud Ion
Haineș, Introdu cere în teoria comunicării , Editura Fundației România de Mâine, București, 1998, p. 9
18 A., Silbermann, Communication de masse , Hachette, Paris, 1981, p. 30
19 Paul, Dobrescu, Alina, Bârgăoanu, Mass media și societatea , Editura Comunicare.ro, București, 2003, p. 13
20 Jean, Lohisse, Comunicarea. De la transmiterea mecanica la interacțiune , Polirom, 2002, p. 17
21 Idem, p. 15

12
O definiție a comunicării care integrează aproape toate domeniile, o regăsim în
Dicționarul enciclo pedic, lucru evidențiat de Vasile Tran22 în lucrarea Teoria comunicării:
1. înștiințare, știre, veste. Aducerea la cunoștința a părților dintr -un proces a unor acte
de procedura (acțiune, întâmpinare, hotărâre) în vederea exercitării drepturilor și
executării obligațiilor care decurg pentru ele din aceste acte, în limita unor termene
ce curg obișnuit de la data comunicării;
2. prezentare într -un cerc de specialiști a unei lucrări științifice;
3. mod fundamental de interacțiune psiho -socială a persoanelor, realizată în limbaj
articulat sau prin alte coduri, în vederea transmiterii unei informații, a obținerii
stabilității sau unor modificări de comportament individual sau de grup.

1.2. Principiile, unitățile și caracteristicile comunicării
G. Willett23 conferă următoarele caracteristici ale comunicării:
1. mesajul conține, cel mai adesea, mai multe scopuri și semnificații;
2. conținutul latent al mesajului diferă de cel manifest și poate fi mai semnificativ decât
acesta;
3. o funcție a comunicării este aceea de a-i pune pe oameni în relație unii cu alții, cu
diferite grupuri sau în genere pe oameni în legătură cu mediul lor;
4. în situații de pericol are loc o creștere puternică a fenomenului comunicațional;
5. este foarte probabil că doi receptori să nu dea exact acee ași semnificație unui mesaj,
după cum este frecvent că semnificația mesajului să nu fie aceeași pentru comunicator
și destinatar.
Evelina Graur24 evidențiază că reprezentanții Școlii de la Palo Alto sunt cei care au
formulat cele șase axiome ale comunicări i; în opinia acestora acestea sunt:
– comunicarea este inevitabilă;
– comunicarea se dezvoltă în planul conținutului și cel al relației;
– comunicarea este un proces continuu și nu poate fi abordat în termeni de cauză -efect
sau stimul -reacție;
– comunicarea este un proces ireversibil;
– comunicarea presupune raporturi de putere între participanți;
– comunicarea implică necesitatea acomodării și ajustării comportamentelor.

22 Vasile, Tran, Irina, Stănciugelu, Teoria comunicării , Editura comunicare.ro, București, 2003, p p. 11-12
23 G., Willet, La Communication modelisee. Une introduction aux concept, aux modeles et aux theories , ERPI,
Otawa, 1992, p. 84.
24 Evelina, Graur, Tehnici de comunicare , Editura Mediamira, Cluj -Napoca, 2001, p. 6

13
Mesajul este unitatea de bază a comunicării, fiind situat la intersecția dintre comunicare
și reprezentarea realității. Acesta poate fi alcătuită din cuvinte scrise, rostite, imagini, desene,
grafice, muzică, zgomote, semne, simboluri, culori, gesturi ș.a. Suportul fizic al mesajului este
oferit de canal care are rolul și funcția de mijloc de transport ori de distribuire a mesajului.
În opinia autoarei lucrării Tehnici de comunicare25, informația este acel proces în care
regăsim dimensiunea originalității mesajului; totodată aceasta (informația – n.n.) prezintă u n
aspect cantitativ ce poate fi determinat în momentul emiterii precum și în cazul receptării, astfel
încât rezultă o măsură conținutului de informație dintr -un mesaj.
În viziunea lui Abraham A. Moles26, redundanța este „excedentul selectiv de semne față
de acelea care ar fi fost necesare pentru a transporta aceeași cantitate de originalitate“. Așadar,
precizează Laurențiu Soitu27, acest surplus trebuie înțeles ca „o măsură a formei, nu a
informației deoarece indică diferența dintre ceea ce este transmis și ceea ce este necesar“.
Efectele comunicării pot fi de natură cognitivă, afectivă ori comportamentală, însă nu
trebuie să le confundăm cu răspunsurile receptorului la mesajul emis. Răspunsul constituie un
mesaj returnat de receptor că reacție la conținutul trimis de emițător, iar uneori poate proveni
de la emițător că reacție la propriul mesaj.
Finalitatea procesului de comunicare constă în măsura în care mesajul emițătorului este
decodificat de receptor și decodat în spiritul intenției emitentul ui.
Conținutul și modalitatea în care se comunica mesajul stau sub influența contextului
comunicării, astfel încât evaluarea acestuia implică analiza atentă a mai multor dimensiuni
contextuale: fizică, temporală, culturală, socială și psihologică.
O altă dimensiune a procesului de comunicare se referă la capacitatea de
comprehensiune a receptorului. Din perspectiva Evelinei Graur28, aceasta nu trebuie ignorată
niciodată, iar mesajul necesită o construcție atentă. Totodată, autoarea precizează că
inteligibi litatea unui mesaj este dată nu doar de aportul de noutate în formă și conținut, ci de
structura elaborată, ori dimpotrivă, mult prea simplistă și/sau previzibilă. Dintr -o altă
perspectivă, în cadrul aceluiași proces, trebuie să avem în vedere interacțiune a; acesta are loc
întotdeauna între participanții implicați în comunicarea umană interpersonală sau comunicarea
mediatică.
În funcție de numărul de participanți în rețele de comunicare, putem distinge două tipuri
de comunicare:
– comunicare bipolară;

25 Idem, p. 6
26 Abraham, Mole, Sociodinamica culturii , Editura Științifică, București, 1974, p. 26
27 Laurențiu, Soitu, Comunicare și acțiune , Institutul European, Iași, 1997, p. 7
28 Evelina, Graur, op. cit., p. 7

14
– comunicare multipolară (un emițător și mai mulți receptori; un receptor și mai mulți
emițător; comunicarea cu „poștași“).

1.3. Nivelurile comunicării umane
Aurelian Bondrea29, respectiv Evelina Graur30, realizează o clasificare a comunicării, în
funcție de situ ațiile sociale în care acest proces complex se manifestă pe cinci niveluri:
– comunicare intrapersonală este comunicarea în și către sine. Fiecare om se cunoaște
și se judecă pe sine, își adresează întrebări la care își răspunde, astfel acest tip de comuni care
cu sinele interior devine o sursă de echilibru psihic și emoțional;
– comunicare interpersonală este interacțiunea dintre oameni. Scopul acestui tip de
comunicare este multiplu și extrem de complex: cunoașterea aproapelui, crearea și întreținerea
legăturilor umane, persuadarea interlocutorului, recunoașterea valorii personale, satisfacerea
nevoilor afective, de control și dominație ș.a. La rândul ei, comunicarea interpersonală poate fi
comunicare interpersonală directă sau indirectă. Comunicarea interp ersonală directă presupune
inițierea de contacte personale nemijlocite și interactive între oameni, pe când cea
interpersonala indirectă necesita mijloace și tehnici secundare de punere în contact uman că
scrierea, înregistrările magnetice sau transmisiile prin unde sau fibra optică.
– comunicare de grup , reprezentată de dinamica grupurilor, de maximul 11 persoane.
La acest nivel se asigură schimburi de idei și emoții, sunt împărtășite experiențe și se caută
modalități de aplanare a problemelor, dar și de r ezolvarea a acestora;
– comunicarea publică are rădăcinile în retorică antică. Discursul public nu avea că țintă
doar transmiterea de informații, ci mai ales schimbarea părerilor și acțiunilor publicului, dar și
influențarea sentimentelor. Eficiența unei asemenea comunicări stă atât în mâinile orat orului
cât și ale publicului vizat. Compendiu lui Marcus Fabius Quintilianus, intitulat Istitutio oratoria
– de12 volume –, transpune modul în care oratorul, pe lângă calitățile unui om al legii, ale unui
filosof și poet, trebuie să fie un bun actor. Altfe l spus, în antrenamentul unui orator erau studiate
nu doar invenția, compoziția și stilul, dar și emisia discursului, prezentarea statică și dinamică
a vorbitorului.
– comunicarea extrapersonală sau comunicarea cu alte entități decât oamenii se referă
la „producerea și difuzarea mesajelor scrise, vorbite, vizuale sau audiovizuale de către un sistem
mediatic instituționalizat către un public variat și numeros“, precizează Ștefan Prutiana31.

29 Aurelian, Bondrea, Sociologia opiniei publice și a mass media , Editura Fundației România de Mâin e,
București, 1997, p. 179
30 Evelina, Graur, op.cit., p. 8
31 Ștefan, Prutiana, Manual de comunicare și negociere în afaceri . Comunicarea, Polirom, Iași, 2000, p. 35

15
Motivele care stau la baza consumului de mesaje mediatice are că sco p informarea, construirea
identității personale, integrarea și interacțiunea socială și divertisment. Van Cuilenburg32
propune următoarea diagrama pentru a ilustra varietatea derutantă a motivelor care necesită
tipologia anunțată:

1.4. Moduri și mijloace de comunicare
Mijloacele de comunicare, precizează Denis Mcquail33, includ tot felul de limbaje și alte
sisteme simbolice care pot fi utilizate pentru a comunica. Condiția necesară pentru participarea
la comunicarea socială este deprinderea anumit or priceperi ori metode care au de regulă o
anumită structură de alocare.
În viziunea lui John Fiske34, mijloacele de comunicare sunt:
a. mijloace de comunicare prezentaționale: vocea, fața, corpul, adică cele care
utilizează limbajele naturale ale cuvintelor vorbite, expresiilor, gesturilor etc;
b. mijloacele de comunicare reprezentaționale: cărți, picturi, fotografii, arhitectură,
decorații interioare, grădinărit etc. Mesajele sunt transpuse de aceste mijloace de
comunicare în texte sau opere, care vor putea ex ista și circula independent de
comunicator;
c. mijloacele de comunicare mecanice: telefonul, radioul, televiziunea, internetul.
În acest caz sunt foarte importante constrângerile tehnice.
În lucrarea Introducere în teoria comunicării35 autoarea evidențiază fa ptul că procesul de
comunicarea este un fenomen complex care se identifică la nivel instinctual, la nivel psiho –

32 J., J., Van, Cuilenburg, O., Scholten, G., W., Noomen, Știința comunicării , Humanitas, Bu curești, 2000, p. 257
33 Denis, Mcquail, op. cit., p. 22
34 John, Fiske, Introducere in științele comunicării , Polirom, Iași, 2003, p. 35
35 Sultana, Craia, Introducere în teoria comunicării , Editura Fundației România de Mâine, București, 2004, pp.
12-14

16
social, la nivel cultural, astfel încât manifestă aspecte biologice și tehnologice, pretându -se
diverse clasificări:
a. după criteriul mijloacel or fizice: comunicare acustică, tactilă, chimică și vizuală;
b. după criteriul modurilor de realizare: comunicare directă, indirectă (prin scriere),
comunicare multiplă și colectivă;
c. după criteriul relațiilor emițător -receptor: comunicarea privată și pu blică (educațională,
administrative, politică, artistică, religioasă, științifică și tehnică, publicitară și comunicare
de masă);
La rândul lor, cele de la criteriul a (după mijloacele fixe), se pot clasifica astfel:
– comunicarea acustică este procesul de emitere -receptare a unor semnale acustice atât în
lumea animală cât și -n comunicarea umană.
– comunicarea tactilă este acțiunea în care mesajul verbal este însoțit uneori de atingeri cu
valoare comunicațională: atingeri emoționale (mângâieri, gesturi de consolare, încurajare),
atingeri ludice (simularea în joacă a unei mângâieri sau lovituri), atingeri rituale (semni ficație
magică, religioasă, profana) și atingeri de control (orientate spre comportament sau atitudine:
încurajează, rețin).
– comunicarea chimică are loc prin emisia -transmisia substanțelor chimice în aer sau apă
care semnalează marcarea teritoriului, ave rtizează, anunță prezente, disponibilitate pentru
împerechere, declanșând o reacție la indivizi de aceeași specie.
– comunicarea vizuală se desfășoară prin transmiterea de semnale non -verbale, în lumea
animală și în societățile umane, prin mișcări că dansu rile nupțiale, marțiale și de recunoaștere
ori prin emisii luminoase.
În cazul celui de -al doilea criteriu (modul de realizare), autoarea lucrării amintite identifică
următoarele forme de comunicare:
– comunicarea directă este caracterizată prin lipsa oric ărei medieri. Emițătorul și
receptorul se afla în același loc.
– comunicarea indirectă, prin scriere este procesul care utilizează medierea unor mijloace
materiale (instrumente și suporturi) făcând posibilă transmiterea mesajului în timp și spațiu.
– comun icarea multiplă, prin imprimarea este posibilă prin folosirea posibilităților tehnice
prin care același mesaj poate fi multiplicat și difuzat unui număr considerabil de receptori, în
timp și în spațiu.
– comunicarea colectivă este realizată cu ajutorul diferitelor mijloace tehnologice care
folosesc semnalele sonore, vizuale, simboluri și scrieri. Tipul acesta de comunicare este
evidențiat prin faptul că emițătorul și receptorul sunt grupuri, că mesajul este mediat de către
un instrument de informare și că poate fi multiplicat.

17
În ceea ce privește ultimul criteriu (relațiilor emițător -receptor), autoarea menționează:
– comunicarea privată se desfășoară în cadrul familiei sau al anturajului. Stilul caracteristic
al acestui tip d e comunicare este unul familiar, lipsit de constrângeri, adecvat unor nevoi
biologice, de informare, afecțiune și identitate;
– comunicarea publică are loc în spații în care au acces toți indivizii și -n care exista norme,
reguli și tradiții.
La rândul ei, comunicare publică poate fi clasificat astfel:
– comunicarea administrativă/instituțională desfășurată în cadrul instituțiilor, structurilor
administrative și a întreprinderilor;
– comunicarea educațională prezentă în instituțiile de instruire, educare, fo rmare, începând
cu grădinițele și terminând cu universitățile.
– comunicarea politică manifestată la nivel de grup și la nivel de mase are rolul de
promovarea unei formațiuni, a liderilor, a programelor și intereselor ei în vederea obținerii
adeziunii publ icului, cu scopul de a parveni și a se menține la putere.
– comunicarea artistică este de diferite tipuri, realizată de regulă tot prin instituții și spații
publice culturale.
– comunicarea religioasă , dincolo de sfera privată în care individul comunica di rect cu
transcendentul, există o comunicare publică religioasă, în cadrul diferitelor culte și -n spațiul
unei instituții publice, Biserica.
– comunicarea științifică și tehnică are că scop schimbul de informații în vederea
progresului cunoașterii și se des fășoară folosind un limbaj specific fiecărei discipline, în
instituții și organizații.
– comunicarea publicitară are că scop modificarea atitudinii receptorilor și convingerea
lor cu privire la privilegiile pe care le -ar avea dacă ar cumpăra produsele sau ar utiliza servicii
oferite de anumiți producători.
– comunicarea de masă folosește mijloace de informare în masă precum mass -media ce
presupune un receptor colectiv la nivel regional, național și planetar. De asemenea,
comunicarea de masă include toate ce le de mai sus menționate că fiind extensia maximă a
comunicării mijlocita de ansambluri de structuri organizatorice, tehnici și tehnologii menite să
producă și să difuzeze mesaje care vizează publicul până la o scară globală.

1.5. Structura comunicării
Comunic area presupune existen ța unui transmițător (emițător, vorbitor) ce
emite /produce un mesaj către destinatar (receptor, ascultător), iar mesajul se raportează la un

18
context, precizează Ioan Haineș36. Pe de altă parte, Roman Jakobson37 consideră că mesajul este
alcătuit din elementele unui cod care trebuie să fie comun celor doi parteneri aflați în contact.
Structura comunicării, în viziunea lui Henri Wald38, poate fi analizată astfel:
– după direcția în care este realizată, comunicarea se desfășoară pe orizontală, între
membrii aflați pe aceeași poziție a structurilor formale sau pe verticală, între membrii
regăsiți pe nivele diferite ale structurilor schematice de autoritate ale adunării;
– în funcție de gradul de implicare al particip anților în actul comunicării ce poate fi
unilateral sau bilateral;
– conform obiectivelor sugerate și modului de utilizare a informației propagate,
comunicația poate fi instrumental, atunci când informația transmisă are că destinație
bună desfășurare și co ordonarea activităților de grup ori de consum, iar în cazul unei
comunicări interpersonale spontane este realizat contactul psihologic dintre membri fără
a avea o finalitate explicită.
În lucrarea Ideea vine vorbind39, autorul afirmă că „a comunica înseamnă a emite un
semnificant pe baza căruia receptorul își poate constitui sau reconstitui o anumită semnificație“,
adaugându -se că „menirea oricărei limbi este să comunice tuturor membrilor comunității ceea
ce este comun în lucruri și în reacțiile oame nilor față de ele“.
Autorul amintit40 remarcă faptul că avem de -a face cu o idee a incomunicabilității și că,
se pare, cu o contradicție în termeni: „Cine contest ă comunicabilitatea poate să afirme, cu
aceeași îndreptățire, că mama care l -a născut a fost o femeie sterilă. Incomunicabilitatea este un
termen contradictoriu: comunică imposibilitatea comunicării, trebuie să tacă, nu s -o afirme.
Orice discurs despre incomunicabilitate este, din capul locului, o absurditate“.
Structura comunicării reprezintă o an umită relație în triada E -M-R: Emițător, Mesaj,
Receptor.41

36 Ioan, Haines, Introducere în teoria comunicării , Editura Fundației România de Mâine, București, 1998, p. 17
37 Roman, Jakobson, Problemele de stilistică , Editura Științifică, București, 1964, p. 88
38 Idem, p. 29
39 Henri, Wald, Ideea vine vorbind , Editura C artea Românească, București, 1983, p. 19
40 Idem, p. 15
41 Ioan. Haines, op. cit., p. 18

19

În cartea Die Sprachtheorie, lucrare publicată în anul 1934, Karl Buhler42, a propus pentru
prima dată aceasta triadă. Ulterior, Roman Jakobson43 va adăugă trei componente: C -C-C: Cod,
Canal . Context.
Așadar, relația de comunicare este realizat astfel: emițătorul proiectează un mesaj, ce va fi
consemnat într -un cod (limbaj). Înregistrarea mesajului într -un cod se numește codare .
Beneficiarul va crea o acțiune de decodare , de descifrare a mesa jului transmis.
În opinia lui Ion Haineș44, elementul comun al informației este săvârșit de către transfer.
Informația pleacă de la E și devine informație pentru R. Alienabilitatea are loc între două
entități orientate către un scop. R trebuie să fie aplecat spre receptare. În anumite situații, pot
apărea mesaje întâmplătoare – mesajele sunt discontinue. Un anumit dezacord există între mesaj
și cod, în sensul în car e „mesajul este totdeauna foarte concret, nuanțat, determinat de loc, de
timp, de starea psihologică a emițătorului, pe când codul este abstract, având un număr redus
de semne”, precizează autorul45amintit. Mesajul reprezintă existența infinită în timp și spațiu,
pe când codul are două caracteristici, adică cel lingvistic care conține doar 28 de semne, iar cu
ajutorul acestora se formează cuvintele, atunci când vorbim despre codul scris, menționează
autorul lucrării Introducere în teoria comunicării 46.
Așadar, vedem că mesajul este vast spre deosebire de codul verbal, iar acesta, la rândul lui,
este mai extins decât cel scris. Dacă vorbim despre cele două tipuri de cod, trebuie menționat
faptul că în ceea ce privește codul verbal, acesta dispune de felurit e mijloace de comunicare
precum vorbirea, gestica, mimică, privirea ș.a., pe când codul scris este simplist, având la
dispoziție doar unele semne de punctuație și unele categorii gramaticale.

1.6. Instrumentele comunicării. Limbajul
Comunicarea presupune învăț area și utilizarea limbajului, adică stăpânirea acestuia
constituie instrumentul principal al socializării și deprinderea unui mijloc indispensabil al
comunicării . În acest sens, John Hartley47 dezvoltă pe larg ideea legăturii dintre limbaj,
socializare și comunicare, pornind de la premisa că atunci când învățam să vorbim învățam mai
mult decât simple cuvinte:

42 Idem
43 Roman Jakobson, op. cit., p. 88
44 Ioan, Haineș, op. cit., p. 18
45 Idem, p. 19
46 Idem
47 John, Hartley, Discursul știrilor , Polirom, Iași, 1999, p. 15

20
– limbajul este o formă de control social;
– prin limbaj învățam să descoperim, exploram și înțelegem propria noastră identitate;
– prin însușirea limbajelor se construiește și se menține dependența indivizilor în
societate, caci instituțiile și relațiile sociale sunt transmise cu ajutorul reproducerii active a
semnificațiilor, valorilor și rutinelor din discursurile și obiceiurile noastre.
În lucrarea Lingvistica generală48, definirea limbajului drept fenomen social stă la baza
dependenței de societate, de cele mai multe ori, se face în aspect diacronic, mai ales în baza
evoluției compartimentului lexical, care reflectă schimbările extralinguale survenite datorită
progresului social, științific și cultural.
Conform dexonline.ro49, limbajul înregistrează următoarele sensuri:
1. sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate, specific oamenilor, prin care
aceștia își expr ima gândurile, sentimentele;
2. mod specific de exprimare a sentimentelor și a gândurilor în cadrul limbii comune sau
naționale;
3. informatica, adică sistem de caractere și simboluri folosit în programare.
Denis Mcquail50 indică faptul că limbajul este un fapt universal al societății umane, dar
originile sale rămân necunoscute, iar dovezile legate despre evoluția sa sunt puține, deși există
o istorie a metodelor de a -l reprezenta.
În lucrarea Introducere în teoria comunicării51, limbajul este prezentat drept mod alitatea
prin care este realizat transferul sau schimbul de informații prin anumite sisteme de
semne/semnale convenționale, purtătoare de semnificații. De asemenea, în aceeași lucrare se
precizează că filosoful Henri Bergson a definit funcția limbajului că fiind aceea de a stabili o
comunicare în vederea unei cooperări, însă lingvistul elvețian Ferdinand de Saussure
menționează că „nu limbajul vorbit îi este caracteristic omului, ci facultatea de a constitui o
limba“.
În Dicționarul de psihologie52, limbaju l este perceput că „funcție de exprimare și
comunicare a gândirii prin utilizarea de semne care au o valoare identica pentru toți indivizii
din aceeași specie, în limitele unei arii determinate“.
Limbajul, în opinia lui V. Tran53, desemnează ceea ce este î n comun în modul în care
toate ființele umane folosesc cuvântul sau scrisul; în cadrul lumii animale este un cuvânt folosit

48 Angela, Co șciug, Lingvistica generală , Presa universitara bălțeana, Bălți. 2004, p. 7
49 https://dexonline.ro/intrare/limbaj/31205, link accesat in data 01.11.2017
50 Denis, Mcquail, op. cit ., p. 72
51 Sultana, Craia, op.cit ., p. 43
52 Norbert, Sillamy, Dicționar de psihologie , Editura Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 75
53 Vasile, Tran, Irina, Stănciugelu, op. cit ., p. 68

21
la singular și este văzut că o aptitudine, pe când în lumea umană acesta comportă caracteristici
proprii. Totodată, întemeierea limb ajului este dată de relația acestuia cu acțiunea. Plecând de le
supoziția în care există o distanță între limbă și vorbire, în concepția gânditorilor neo -pozitiviști,
analizele lingvistice pun în lumină trei tipuri de abordări și de întemeieri posibile:
1. Sintactica;
2. Semantica;
3. Pragmatica.
Perspectiva sintactică consta în determinarea regulilor care permit, prin combinarea
simbolurilor elementare, construirea de fraze sau formule lingvistice corecte;
Perspectiva semantică dorește să furnizeze mijlocul de inte rpretare a formelor lingvistice
și să le așeze în corespondență cu altceva; altceva care poate fi realitatea sau formele altei limbi
sau ale altui limbaj.
Perspectiva pragmatic ă dorește să analizeze formele limbii în starea pură a vorbitorilor
care intenți onează să acționeze unii asupra altora prin intermediul limbii.
Din punct de vedere formal se pot distinge mai multe tipuri de limbaj. Sultana Craia54
propune următoarea clasificare:
a. limbaj pasiv, adică cel pe care îl înțelegem;
b. limbajul activ, cel pe care îl folosim pentru a comunica;
c. limbajele verbale, care folosesc cuvântul scris/vorbit;
d. limbajul non -verbale, care folosesc semne și semnale de altă natură decât
vorbirea.
O clasificare diferită față de cele menționate mai sus se datorează filosofului K arl
Popper, structură utilizată și de autoarea lucr ării Introducere în teoria comunicarii55:
– limbaj inferior având funcția de semnalizare și autoexpresie utilizata și în lumea
animală;
– limbaje superioare care sunt apte de descriere și argumentare;
– limbaje mixte ce folosesc resurse biologice și intelectuale;
Pornind de la analiza relației de comunicare, Roman Jakobson56 deduce șase funcții ale
limbajului, între care există o relație complexă: „deși distingem șase aspecte esențiale ale
vorbirii, ar fi g reu să găsim vreun mesaj verbal care să împlinească numai o singură funcțiune.
Diversitatea nu rezidă în monopolul uneia dintre aceste multiple funcțiuni, ci în ordinea

54 Sultana, Craia, op. cit., p. 44
55 Idem, p. 44
56 Roman, Jakobson, Lingvistica si poetica, în probleme de s tilistic ă, Editura Științifică, București, 1964, p. 88

22
ierarhică diferită a funcțiunilor. Structura verbala a unui mesaje depinde în primul râ nd de
funcțiunea predominant ă“.
Pe scurt, aceste funcții sunt următoarele:
– funcția emotivă sau expresivă , concentrată pe reflecția stării sufletești a emițătorului
de mesaj. Are tendința să creeze impresia unei anumite stări, fie adevărate, ori simulate;
– funcția referențială este cea care vizează referentul unei comunicări, informația, ceea
ce se transmite;
– funcția conotativă este orientata predominant spre destinatarul mesajului, cu intenția
de a-l provoca sau de a -i impune un anume lucru.
– funcția fatică operează când mesajul trebuie verificat, pentru a i se asigura buna
receptare, pentru a atrage atenția receptorului;
– funcția metalinguală este cea care explica interlocutorului codul folosit având rolul de
comentariu și control al codului, prin în trebări referitoare la acesta, funcție
predominanta la copii și cei care învață o limba străină;
– funcția poetică apare atunci când miza mesajului este forma mesajului, felul în care
se comunica conținutul. Cu privire la aceasta Jakobson57 considera că este o funcție
dominantă a limbajului uman, care nu se reduce la sfera artei generale sau a poeziei, ci
îmbrățișează întreaga comunicare umana: „orice încercare de a reduce sfera funcțiunii
poetice numai la poezie sau de a limita poezia numai la funcțiunea poetica ar duce la o
simplificare excesiva și înșelătoare; aceasta nu este singura funcțiune a artei verbale,
însă e funcțiunea ei dominanta, determinanta, pe când în toate celelalte activități verbale
ea se manifesta doar că un element cons titutiv, subsidiar, accesoriu“.

1.6.1. Limba
Părintele teoriei limbajului este lingvistul Ferdinand Saussure58 care considera limba un
depozit de semne, iar o asemenea descriere necesită o serie de comentarii suplimentare, fie doar
și cu motivul în care limba este punctul de pornire obligatoriu pentru trecerea în revista a
mijloacelor de comunicare și standardul î n raport cu care sunt apreciate și alte moduri de
comunicare.
Conform dexonline.ro59, limba este analizată că sistem de comunicare alcătuit din sunete
articulate, specific oamenilor, prin care aceștia își exprima gândurile sentimentele și dorințele.

57 Idem, p. 93
58 Denis, McQuail, op. cit ., p. 74
59 https://dexonline.ro/definitie/limba, link accesat in data de 14.01.2020

23
Totoda tă, limba este văzută ca limbaj al unei comunități umane, istoric construită, caracterizata
prin structura gramaticală, fonetică și lexicală proprie.
În lucrarea Tehnici de comunicare60, limba este percepută drept un tezaur ce poate fi
utilizat cu ajutorul vorbirii; aceasta e funcția care pune în mișcare codul și care duce la
producerea mesajului. Totodată, cunoașterea limbii ține de competența subiecților vorbitori, pe
când producerea și interpretarea enunțurilor în procesul vorbirii ține de performanță.
În lucrarea Discursul știrilor61, învățarea și stăpânirea limbii reprezintă:
– asimilarea unor valori;
– asimilarea de răspunsuri selectate și structurate referitoare la ceea ce se întâmplă în
jurul nostru;
– familiarizarea cu coduri și convenții culturale;
– formarea unor moduri de a percepe și a interpreta lumea;
– nu doar să denumim lucruri, ci cum să ne comportam față de ceilalți și față de lumea
din jur;
– este o unealtă impersonală dată, preexistentă nouă și care ne controlează înțelesurile
și reacțiil e, permițându -ne să învățam lumea prin regulile și convențiile pe care le conține limba;
– ordonează senzațiile și percepțiile noastre;
– noțiunile și termenii învățați, codurile și convențiile însușite susține o structură de
semnificații și de valori, per mițându -ne să comunicăm;
– învățam o ordine simbolică, un spațiu imaginar și astfel să ne adaptam la cele mai
variate arii ale lumii reale;
– devenim ființe socializate, învățând să acceptam faptele și instituțiile sociale ca date
naturale, după cum prim s istemele de semne și semnificațiile asociate lor ne producem propria
identitate.
Din punctul de vedere al lui Vasile Tran62, limba – în sens comun – este un produs social
particular al facultății limbajului, ansamblu de convenții necesare comunicării, sch imbului de
informații, însușite într -un mod mai mult sau mai puțin convențional de către vorbitorii unei
societăți cu scopul exercitării acestei funcții prin vorbire.
Din punctul de vedere al Sultanei Craia63, limba este definită că tip de limbaj verbal,
adică un sistem de forme și relații și un fenomen psiho -social -cultural prin care se exprimă o
culturp și un mod de gândire specific unei comunități istoricește constituită.

60 Evelina, Graur, op.cit., p. 37
61 John, Hartley, op. cit., p. 15
62 Vasile, Tr an, Irina,Stănciugelu, op. cit., p. 68
63 Sultana, Craia , op.cit., p. 52

24
În lucrarea Știința comunicării64, sunt evidențiate următoarele caracteristici esențiale
dintr -o limbă:
a. limba este liniară, adică sunetele care o compun sunt produse în mod succesiv
de către organele vocale;
b. limba este guvernată de reguli gramaticale și este sistematică, adică există un
număr limitat de sunete ce pot f i combinate într -o maniera limitată;
c. limba este arbitrară în sensul în care nu există o relație obiectivă sau logică între
ideea pe care o desemnează și unitatea lingvistică pe care o exprimă.
Analizând tipologia acestui concept, Lucia Wald și Elena Slave65 constată că termenul
de limbă poate fi în clasificat în patru tipuri: izolant, aglutinant, flexionar și încorporant. Pe
scurt, în viziunea autoarei iată cum sunt acestea caracterizate:
– limbile izolante sunt cele lipsite de structura morfologica în care relațiile dintre cuvinte
sunt marcate prin ordinea lor în propoziție, iar acestea nu își schimbă forma;
– limbile aglutinante sunt acelea în care „valorile“ gramaticale ale cuvintelor sunt
exprimate cu a jutorul unor afixe atașate la rădăcina acestora;
– limbile flexionare sunt cele în care afixele se unesc cu rădăcina cuvintelor, putând
exprima mai multe valori gramaticale. În cadrul acestui tip, autoarele menționează că există
două categorii: limbile si ntentice; și limbile analitice. În cazul limbilor sintetice „funcția
gramaticală a unui cuvânt se exprimă în propoziție mai ales prin modificări ale formei“, iar în
cele analitice cu ajutorul cuvintelor auxiliare.
– limbile incorporante ori polisintetice se evidențiază prin faptul că încorporează,
includ, complementele și uneori și subiectul în forma verbului.
De asemenea, în viziunea autoarelor lucrării Ce limbi se vorbesc pe glob66, reținem că
stilul limbii este caracterizat și după modul în care sunt ut ilizate resursele acesteia și care
caracterizează un vorbitor sau un colectiv. Așadar, există două categorii ale stilului: stilul
individual și stilurile funcționale. Primul se evidențiază printr -un grad de reflexibilitate regăsit
într-un raport invers pro porțional cu tranzitivitatea limbajului. Folosirea individuală a limbii
este accentuată de subiectivitate, participarea afectivă a emițătorului, generând trei registre
stilistice: neutru , solemn și familiar . A doua categorie, în opinia Mioriței Got67, este
caracterizată de existența a cinci stiluri funcționale:
a. stilul beletristic este utilizat în operele literare și descrie următoarele trăsături:
utilizarea termenilor în sens figurat, marea complexitate redată prin diversitatea

64 Judith, Lazar, Știința comunicării, Editura Ars Docendi, București, 2001, p. 79
65 Lucia, Wald, Elena, Slave, Ce limbi se vorbesc pe glob, Editura Științifică, București, 1968, p p. 13-14
66 Idem.
67 Miorița, Got, Stilistica limbii române, Editura Fundația România de Mâine, București, 2007, pp. 20 -23

25
operelor literare, bogăția el ementelor lexicale, extinderea semantică prin utilizarea
sinonimiei și a polisemiei anumitor termeni și întărirea reliefului enunțului prin
abateri de la uzul curent al limbii;
b. stilul științific este folosit în cadrul lucrările științifice având următoarel e
particularități: utilizarea noțiunilor și teoriilor științifice exacte, prezența
neologismelor din lexicul propriu specifice oricărei științe, întrebuințarea cuvintelor
monosemantice, claritatea exprimării, precizia și corectitudinea, uzul sensului
propr iu a cuvântului, gradul mare de tranzitivitate și prezența vocabularului științific
propriu specific fiecărui domeniu în parte;
c. stilul administrativ este prezent în documente oficiale, în materiale ce fac referire la
activitatea unor instituții sau relații cu caracter administrativ, politic, juridic etc.;
d. stilul publicistic sau jurnalistic este specific mass -media prin faptul că este destinat
unui public eterogen, având o pregătire profesională diferită sau cu diverse
dimensiuni culturale;
e. stilul colocvial sau familiar este tipic relațiilor de zi cu zi în cadrul familiei. Acest stil
este caracteristic prin gradul de afectivitate afișat, prin existența formulelor de
adresare și modalitatea de folosire a mijloacelor non -verbale.

1.7. Barierele comunicării
În viziunea autoarei lucrării Introducere în teoria comunicării68, funcțiile comunicării
nu se pot completa mereu, din cauza obstacolelor care distorsionează ori împiedică total
schimbul de mesaje și mai ales percepția lor corectă. Există bari ere de natură fizică și psihică,
lingvistice, geografice, politice, culturale din pricina cărora nu putem comunica perfect.
În lucrarea Teoria comunicării69 este preluată o clasificare a barierelor de comunicare,
tipologie propusă de Leonard Saules; aceast a se prezintă, în sinteză, astfel:
1. de limba j, grație sensurilor diverse pe care le au aceleași cuvinte pentru vorbitorii de
aceleași limbi. În același context, trebuie evidențiată problematica deficitului de exprimare al
unor vorbitori:
– logofobia este t eama de a comunica verbal, îndeosebi în public și are că rădăcini
nesiguranța privind propria capacitate de comunicare;
– logopatia desemnează un defect al vorbirii, constând în claritatea exprimării, în
incoerență;

68 Sultana, Craia , op. cit., p. 70
69 Vasile, Tran, Irina, Stănciugelu, op. cit., p. 20

26
– logoreea este acțiunea verbală necontr olată, excesivă, datorată unei surescitări;
– logoplegia este o disfuncție comunicațională care se manifestă prin incapacitatea de a
enunța unele sunete sau cuvinte;
– autismul este considerat că fiind cea mai grava disfuncție, stare psihică patologică,
manifestată prin respingerea comunicării, închiderea în sine, izolare față de lumea exterioară.
2. Bariere de mediu, în viziunea autorului lucrării menționate, sunt determinate de:
– condițiile de poluare fonică a ambianței în care se comunică;
– lipsa de calit ate a suportului sau a aparaturii în cazul comunicării mediatice.
3. Bariere de mentalitate sau concepție, cum sunt:
– existența unei experiențe cu efecte psihologice prelungite;
– dezinteresul pentru subiect;
– mentalitatea specifică unei culturi, unei categorii de vârstă, unei categorii sociale, religii
ș.a.
În opinia Mariei Cornelia Bârlibaba70, în comunicare intervin diverse bariere de ordin
comunicațional. Acestea pot fi:
a. bariere fizice (distanța, spațiul);
b. bariere sociale (concepții diferite despre viață);
c. bariere gnoseologice (insuficiente ale experienței; dezvoltarea redusă a gândirii; volum
precar de cunoaștere);
d. bariere sociopsihologice (obiceiuri, tradiții și prejudecați);
De asemenea, autoarea lucrării Paradigmele comunicării menționează o al tă clasificare
referitoare la diferite tipuri de bariere; și anume:
– bariere geografice (distanța în spațiu);
– bariere istorice (informația este invers proporțională cu timpul care desparte un anumit
eveniment de comunicare despre el);
– bariere statalo -politice (în funcție de regimul politic care nu permite circulația informației
pe o scară mai largă);
– bariere economice (lipsa finanțelor);
– bariere tehnice ( lipsa tehnicii care să accelereze circulația informației);
– bariere lingvistice (slaba cunoaș tere a limbilor străine);
– bariere psihologice (particularitățile percepției, memoriei, convingerilor etc.);
– bariere de rezonanță (informația nu corespunde întotdeauna nevoilor individului, nu intră
în rezonanță cu acestea).

70 Maria, Cornelia, Bârlibaba, Paradigmele comunicări i, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987,
pp. 99 -100

27
Nicki Stanton71 consideră că „individualitatea noastră este principala bariera în calea
unei bune comunicări“. În opinia autorului, diferențele de percepție sunt doar rădăcina altor
bariere de comunicare: „modul în care noi privim lumea este influențat de experiențele no astre
anterioare, astfel că persoane de diferite vârste, naționalități, culturi, educație, ocupație, sex,
temperamente vor avea alte percepții și vor recepta situațiile în moduri diferite“, deduce autorul.

Capitolul al II -lea
Mass -media și comunicarea de masă

2.1. Mass -media – definiții și abordări
Nicolae Stan72 plasează mass -media în spațiul public ca instituții cu o identitate aparte,
ele sunt creatoare de subiecte de dezbatere în sfera publică. Tocmai din acest motiv ele au
concepție și conduită proprii față de evenimentele sociale. Presa poate să facă public un
eveniment selectat după criterii proprii. De aici apare și mediatizarea excesivă a unor personaje
publice, politicieni sau vedete care, prin acțiunile proprii, captează interesul publicului.
Dicționarul român explicativ73 definește termenul de mass -media ca totalitate a
mijloacelor de informare în masă: radio, televiziune, presă, etc.
Noțiunea de mass -media sau medium -uri de masă, în opinia lui David Chaney74, este
formată, de ang losaxoni, prin unirea cuvântului latin media (mijloace) și a cuvântului mass
(cantitate mare) și se referă la suporturile și mijloacele tehnice de transmitere a mesajelor, pe
când noțiunea de comunicare de masă se refer ă la ansamblul procesului de comunica re care
încorporează ceea ce este de vehiculat, pe cine vehiculează și pe cei care primesc mesajele.
Totodată , este un proces social specific în care sunt folosite mijloace de către profesioniștii
comunicării, în care intervine o practică comunicațională particulară și care este adresată unei
audiențe de masă.
În opinia lui Jean Cazenueve75, mass -media este defini tă ca mijloace de transmitere a
informației pentru un număr mare de cetățeni, mijloace concepute și utilizate în cultura modernă
care au ca principală trăsătură colosala lor influență asupra maselor și indivizilor.

71 Nicki, Stanton, Comunicarea , Editura S. C. „Știința și Tehnică” S.A., București, 1995, p. 1
72 Nicolae, Stan, Incursiune în sfera publică românească. Modele europene , Editura Eikon, 2011, p. 51
73 https://dexonline.ro/definitie/mass -media , link accesat în data de 17.0 1.2020
74 David, Chaney, Procesele de comunicare în masă , Londra, 1972, p. 8
75 Jean, Cazanueve, La societe de l’ubicuite , Paris, 1972, p. 10

28
În lucrarea Dicționar politic76, mass -media este definită că ansamblul mijloacelor și
modalităților tehnice moderne de informare și influențare a maselor sau, altfel spus, comuncația
de masă realizată prin presă, radio, tv, cinematograf, discursuri și alte mijloace. Clasificarea lor
într-o singu ră clasă se bazează pe contribuția acestora la crearea unei culturi de masă
caracteristice civilizației moderne, alta decât cea difuzată prin instituții de învățământ și cărți.
Cultura de masă promovează anumte valori ca: tinerețe, frumusețe de sex masculi n și feminin,
confort și consum, emițând o mitologie proprie. Presa a devenit deosebit de importantă în
politică și -n activitatea de guvernare a societății datorită posibilităților oferite pentru informarea
și influențarea milioanelor de cetățeni, fapt car e a determinat o anumită estompare a formelor
tradiționale de comunicare politică.
J. Lazăr77 menționează că, comunicarea de masă este un proces social organizat. Cei
care lucrează pentru media, fie că este vorba de ziar, ori canal TV, aceștia fac parte di ntr-o mare
întreprindere care este reglementată și organizată ca oricare altă întreprindere în societate.
Imaginea ziaristului independent, izolat în fața mașinii sale de scris, este la ora actuală depășită.
Fiecare jurnalist, fie că lucrează pentru un cot idian, pentru radio sau TV, aparține unui ansamblu
de salariați din întreprinderea respectivă și execută o munc ă bine definită în sensul unei echipe.
Lippman78 consideră că mass -media influențează comportamentele, fie direct sau indirect, pe
termen lung sa u mediu.
Isidor Martinică79 menționează că există un paradox: jurnaliștii nu sunt pe deplin
obiectivi în activitatea lor pentru a face o presă numai în beneficiul audienței, în schimb mass –
media sunt printre puținele organizații în care publicul are încredere. Există o explicație a
acestui paradox ? Oamenii simt nevoia reală de dezbateri în spațiu public, iar mijloacele de
comunicare în masă sunt considerate suficient de puternice încât să le gestioneze
Semnificația conceptului de spațiu public este strans legată de opinia publică, existen ța
opinie i publice depinz ând de spatiul în care se dezbate. În acest sens, Luminița Roșca80
precizează că spațiul public reprezintă locul în care au evoluat libertatea individuala și
exprimarea opiniilor și permite unor personalități din domeniul politic, social, religios sau
cultural să dezbată idei și evenimente, s ă se confrunte și să-și dea r ăspunsuri în fața publicului.
Conceptul de spa țiu public semnifică locurile unde sunt dezb ătute teme importante și de
actualitate. Mijloacele de comunicare în masă s ervesc drept canale și filtre ale acestui schimb

76 S., Tămaș, Dicționar p olitic , Ediutura Academiei Române, București, 1993, p. 167
77 J., Lazăr, Sociologie de la comunication de masse, A. Colin, 1991, p. 12
78 Walter, Lippman, Public Opinion, SUA, 1992, p. 319
79 Isidor, Martinică, Biserica, mass -media și cultura – în «Pro Memoria » Revistă de istorie ecleziastică, Ed itura
ARCB, nr. 3/ 2004, p. 30
80 Luminița, Roșca, La sphere publique, la democratization de la vie sociale et politique et les medias en
Roumanie , București, Editura Tritonic, 2012, p. 92.

29
de opinii. Spațiul public este susținut astăzi de mass -media și de rețelele sociale de comunicare
pe internet, conchide autoarea.
Bernard Miege81 a descoperit patru modele de comunicare care au contribuit la evoluția
spațiului public modern. Primul este cel al mass -media de opinie, care utiliza frecvent un stil
jurnalistic polemic amestecând discursul politic și abordarea obiectivă a evenimentelor. Acest
tip de jurnalism a favorizat folosirea public ă a rațion amentelor personale însoțite de argumentări
care stimulează schimbul de idei și opinii. Al doilea model de comunicare a ap ărut în secolul al
XIX-lea, în urma expansiunii presei comerciale. Acest tip de presă a contribuit la personalizarea
stilurilor jurnal istice , iar presa s -a diferențiat at ât de publicitate cât și de literatură. Acest nou
gen de jurnalism a devenit portavocea opiniei publice, mijlocind relația dintre clasa politică și
public. Al treilea model de comunicare a apărut odat ă cu mass -media audi o-vizuală modernă,
fiind în strânsă legatură cu publicitatea comercială și a favorizat dezvoltarea divertismentului,
a spectacolului în detrimentul argumentării logice/raționale. Ultimul model de comunicare
conturat de Miege, este cel al relațiilor publice extinse în toate tipurile de instituții, cu ajutorul
căruia se utilizează cu succes diferite strategii de seducere a publicului.
Habermas82 este de părere că spa țiul public este distorsionat între aceste tipuri de modele
de comunicare extrem de diferite: presa de opinie, aflată în cădere, presa comercială,
televiziunea, relațiile publice interfereaza și produce o mărire a tipurilor de public care participă
la spațiul public. Spațiul public este astfel constituit dintr -un ansamblu de canale de comunicare
controlate de mediatorii -jurnalisti, șefi de instituții, specialiști în relații publice, care se sustrag
de sub controlul publicului. În viziunea lui Haberas această ipoteză scoate în evidență decalajul
dintre cei care iau deciziile (jurnaliștii) și oamenii obisnuiți, în condițiile în care schimbul de
argmente este acaparat de mass -media.
Lucrarea Societatea cucerită de comunicare83 consideră că mass -media favorizează
discriminarea în ceea ce privește accesul la dezbaterile publice, exist ând un segment mic de
conducători și de mediatori și, de cealaltă parte, o majoritate de oameni care nu au posibilitatea
de a-și face cunoscute păre rile.

2.2. Comunicarea de masă
Potrivit lui Paul Dobrescu și Alina Bârgăoanu84, comunicarea de masă poate fi
desemnată drept procesul de producere instituționalizată și de răspândire generalizată a

81 Bernard, Miege , Socie tatea cucerită de comunicare , Editura Polirom, Iași, 2000, p. 37
82 Jurgen , Habermas, Sfera publică și transformarea ei structurală . București, Editura Comunicare.ro, 2005, p. 61
83 Bernard, Mieje, op. cit., p 38
84 Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, op. cit., p. 70

30
bunurilor simbolice prin fixarea și transmiterea inform ației sau a conținutului simbolic.
Comunicarea echivalează cu schimbul de simboluri și de înțelesuri pe care indivizii le atașează
acestor simboluri. Simbolurile trebuie să aibă un înțeles comun pentru persoanele care apelează
la ele, iar comportamentul um an poate fi înțeles prin observarea modului în care indivizii dau
de înțeles informației simbolice pe care o schimb ă între ei. Interacțiunea nu urmărește doar
cunoașterea reciprocă, ci și convenirea unui fond de simboluri comune care facilitează
comunicare a și interpretarea comună a unor fapte și procese. Simbolul transmite informație, dar
și o conven ție, o serie de înțelesuri codate, asupra cărora s -a căzut de acord. El reunește o serie
de trăsături dintre cele mai generale, care fixează un eveniment, o st are de spirit, o emoție.
Simbolul unifică, asigură transmiterea, compactizarea unor informații care topesc în ele și
dimensiuni afectivo -atitudinale.
În Dicționarul de sociologie85, Mihaela Vlăsceanu arată că în comunicarea de masă
acelaș i emițător dispune de posibilități de transmitere a aceluiași mesaj la un număr foarte mare
de receptori potențiali. Aceste posibilități sunt oferite de mijloacele tehnice de comunicare de
masă, respectiv presa, radio și televziune.
Potrivt autorului lucrării Introducere în sistemul mass -media86, comunicarea de masă
este orientată către audiențe largi, eterogene, care nu sunt cunoscute de către comunicator;
mesajele sunt transmise în mod public și sunt calculate în așa mod încât să ajungă repede la
public, uneori chiar în mo d simultan. De asmenea, noțiunea de comunicare de masă este
sinonimă cu aceea de mass -media, deoarece acest termen s -a format pe teren anglofin prin
sinteza cuvântului englez mass, care trimite la masa de consumatori ai acestor forme culturale,
și cuvântul latin media, în forma sa de plural, care face trimitere către suporturile pe care sunt
fixate mesajele respective.
În lucrarea La societe de l’ubicuite87, sociologul francez A. Cuvillier definește
comunicarea de masă ca ansamblul procedeelor – presă, radio, televiziune, cinema etc, prin care
se realizează informarea, propaganda și acțiunea asupra opiniei publice.
Eliot Freidson88 precizează că o comunicare de masă poate fi deosebită de altele tipuri
de comunicare prin faptul că se adresează une i largi părți a populației, mai curând decât uneia
sau câtorva persoane sau unei părți speciale a populației. În plus, presupune, în mod
indispensabil, existența anumitor mijloace tehnice pentru vehiculare, astfel încât comunicarea
să poată atinge în acela și moment pe toți indivizii vizați.

85 Mihaela, Vlăsceanu, Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993, p. 125
86 Mihai, Coman, Introducere în sistemul mass -media, ediția a II -a, Ed. Polirom, Iași, 2004, p. 20
87 Jean, Cazanueve, op., cit., p. 10
88 Eliot, Freidson, The consumption of mass media by Polish – American children , The Quarterly of Film, Radio
and Television, 9, Fall, 1954, pp. 92-101

31
Charles R. Wright89 subliniază că, comunicarea de masă se adresează unor publicuri
relativ mari, eterogene și anonime, iar mesajele sunt transmise public, adesea organizate în
timp, pentru a atinge simultan majoritatea membrilor publicului, ele având un caracter efemer
și comunicatorul are tendința de a fi o organizație complexă sau să funcționeze ca atare și poate
antrena costuri importante.

2.2.1. Mijloacele și funcțiile comunicării de masă
Francis Balle90 menționează că i storia mijloacelor folosite în comunicarea de masă este
destul de recentă , deoarece are la bază descoperiri rezultate ale revoluției industriale, dar și
apariția unor organizații comerciale, a unor trusturi concerne, corporații, interesate atât de
producția de masă, cât și de difuzarea de masă, aducătoare de profit. Presa este desigur cel mai
vechi mijloc de comunicare de masă, această caracteristică a devenit definiție abia în epoca
modernă. Ea dispune de toate posibilitățiile tehnice, economice, sociale, culturale pentru
apariția unor ziare de mare tiraj și la prețuri accesibile unui public de masă. În secolul al XIX –
lea presa cunoaște atât o creștere spectaculoasă a numărului de ziare și a tirajurilor, cât și o
diversificare a acestora, pe cartegorii de interese, de vârstă, de profesie, de apartenență so cială
și politică, de pregătire intelectuală. Apar și instituțiile specialzate în comunicare de masă,
agențiile de știri, se naște publicul modern. Astfel în 1832 Charles Auguste Havas înființează
la Paris un birou de știri care în 1835 va deveni agenția d e presă Havas, o agenție internațională
care își propunea să ofere ziarelor știri din diverse domenii. Ulterior, în 1849 ia naștere la Berlin
agenția Wolf , iar în 1851 este creată agenția engleză Reuter și în 1848 se constituie prima
agenție de presă amer icană – Associated Press .
Potrivit aceluiași autor mai sus menționat91, secolul XX a adus o extraordinară
îmbogățire și o diversificare a presei atât în ce privește tehnica de imprimare, cât și în ceea ce
privește calitatea ziarelor, comercializarea și di fuzarea lor. Caracteristic pentru aceasta etapa
este ca presa cunoaste în paralel un proces de diversificare și unul de specializare. Se poate
constata, astfel, existența unei prese politice, care exprimă opiniile unor grupuri sociale sau
politice, a unei prese a elitelor intelectuale, la care nu au acces decât cititorii avizați, ai unor
grupuri restrânse, a unei prese specializate (cu caracter sportiv, economic, juridic etc.), a
unei prese literar artistice , a unei prese pentru femei, pent ru copii și adolescenți, de popularizare
științifică , a presei centrale , dar și locale , a presei de scandal etc. O etap ă deosebit de important ă
în dezvoltarea comunica țiilor moderne, ca instrument al comunic ării de mas ă, a fost determina tă

89 Charles, R., Wright, Mass Communicatio n, Random House, US, 1959, p. 15
90 Francis, Balle, Medias et societe, Editura Mont -chrestien, Paris, 1990, (editia a V -a), p. 50
91 Idem

32
de tehnologia di n domeniul electricit ății și electronicii. Este perioada care marchează apari ția
telegrafului, a telefonului, fonografului, radioului, cinematografului, televiziunii.
Alvin Toffler92, privind evoluția mass -media din perspectiva istoric ă, distinge trei
moduri diferite de comunicare, în termenii săi, trei valuri. În Primul Val, caracteristic
societăților agrare, după opinia sa, majoritatea comunicațiilor circulau din gur ă în gur ă și față
în față, în cadrul unor grupuri foarte mici. Într -o lume fără ziare, radio sau televiziune, singura
cale ca un mesaj să atingă o audien ță de mas ă era aceea de a aduna mulțimea. Mulțimea a fost,
de fapt, primul mass -medium. Problema cu mulțimea sau gloata ca mediu de comunicare este
aceea că deseori este efemeră.
În lucrarea Powershift/Puterea în mișcare93 este menționat că sistemul de comunicare
specific celui de Al doilea val avea la baza producția de masă din fabrică și presupunea apariția
mai multor comunicații la distanță, ceea ce a dus la nașterea oficiului p oștal, a telegrafului și a
telefonului. Noile fabrici aveau nevoie de o forță de muncă omogenă, ceea ce a condus la
inventarea mass -media pe baza tehnologică. În ceea ce privește sistemul celui de -Al treilea Val,
se concentrează pe specializarea produselor imagistice și transmite imagini, idei și simboluri
diferite unor segmente de populație, piețe, categorii de vârstă și profesiuni, grupări etnice sau
ca stil de viață ochite cu grijă. Această diversitate a mesajelor și a mediilor de transmisie este
explica tă prin caracterul tot mai eterogen al forței de muncă, conchide autorul.
În lucrarea Paradigmele comunicării94 se precizează că în ultimele decenii ale secolului
XX o nouă descoperire se impune în comunicarea de masă: calculatorul. El este instrumentul
care permite ca informațiile să poată fii păstrate și prelucr ate în diverse moduri cu o maximă
rapiditate. Prin capacitatea sa extraordinară de a memora cantități imense de date, se modifică
profund modalitatea de comunicare, calculatorul ocupând un rol fun damental în evoluția
societății, în general, a presei, în special. În lumea presei calculatorul nu devine nu numai o
importantă bancă de date, ci și o modalitate modernă de editar e, prin prelucrarea știriilor,
punerea lor în pagină, titrarea lor, realizare a propriu -zisă a ziarelor și revistelor. Uriașul
potențial de comunicare al calculatorului rezultă din introducerea tehnologiei informatice, care
în esența ei, este profund comunicațională. Procesul de informatizare determină transformări
substanțiale în s fera comunicării. Se modifică mediul de comunicare, care devine unul
specializat, destinat doar cunoscătoriilor fapt care provoacă anumite inegalități în procesul
comunicării. Totodată, se impune tendința de mondializare a contextului comunicării, ceea ce

92 Alvin, Toffle r, Powershift/Puterea în mișcare, Editura Antet, București, 1995, p. 30
93 Idem
94 Maria, Cornelia, Bârlibaba, op. cit., p. 204

33
înseamnă integrarea comunicării într -o industrie a comunicării, car e conduce la asigurarea
accesibilității ei.
Potrivit lucrării Teorii ale comunicării de masă95, mijloacele de comunicare în masă au
o uriașă forță de influențare a consumatorului de informație, a publicului. Acest lucru este
valabil atât în domeniul comercial, cât și în cel al veiții publice și politice, se poate remarca
faptul că tehnicile din domen iul comercial sunt transferate în zona politicului. Așadar:
a. funcția de informare precum ziarele, revistele, radioul, televiziunea și internetul sunt
canale care, prin informațiile difuzate satisfac o nevoie fundamentală a omului
modern: informarea. Aceste canale de comunicare realizează mai mult decât o
informare. Ele influențează, oreintează și dirijează opinia publică, interesel e și
motivațiile oamenilor, conștiințele chiar dincolo de propria voință. Mass -media poate
realiza chiar distrugerea discernămân tului, instalarea unei apatii, poate distruge voința
de a înțelege și a acționa;
b. funcția de interpretare în calitate de consumator de informații, suntem ajutați în
interpretarea unor evenimente prin producții specifice de tipul editorialului sau a
comentar iului. Comentariul zilei exprimă punctul de vedere al autorului care poate fi,
în unele sit uații, în contradicție cu editorialul. În practica jurnalistică, comentariul
zilei și editorialul sunt plasate pe pagini diferite ale ziarului. Dacă editorialul
reprezintă punctul de vedere al ziarului sau al unui angajat al ziarului, comentariul
zilei reprezintă de regulă punctul de vedere al unui colaborator sau al unei invitații. În
acest caz conteză foarte mult începutul și finalul mesajului. Oamenii își crează o
imagine pozitivă despre o persoană dacă sunt enumerate mai întâi calitățiile și în final
defectele acestuia;
c. funcția instructiv -culturalizatoare are ca scop difuzarea de informații, cunoștii nțe
cultural științifice. Multe cotidiane au pagini speciale dedic ate culturii. În cazul
acestei funcții instructiv -culturalizatoare se remarcă și un efect subliminal persuasiv:
sunt promovate valori, modelele comportamentale ce țin de paradigma culturală a
societății. Prin funcția instructi v-culturalizatoare, comunicare a în masă contribuie la
stabilirea societății. Mass -media reprezintă și un mecanism de validare. Un artist, un
cântăreț ajunge la modă cu ajutorul mass -media;
d. funcția de liant, această funcție se referă la faptul ca poate genera un mecanism de
solidaritat e socială, de exempl în caz de calamități naturale;

95 M., L., de Fleur , S., Ball -Rokeack, Teorii ale comunicării de masă , Editura Polirom, Ia și, 1999, p. 39

34
e. funcția de divetisment – radioul și televiziunea realizează numeoase emisiuni de
divertisment. Acestea sunt cele mai ieftine mijloace de divertisment, în comparație cu
participarea la concerte și alte spectacole.
În opinia lui Roman Jakobson96, structura comunicării cuprinde următoarele elemente:
emițător, mesajul, contextul, canalul, codul, receptorul; acestora le corespund cele șase funcții
ale limbajului, particularități valabile pentru orice gen de comuncare:
a. funcția emotivă – a comunicării constă în evidențierea stării interne a emițătorului.
Această funcție este extrem de importantă, în special în campaniile elctorale. Candidatul
trebuie să -și exprime foarte bine emoțiile în contact cu o realita te de pe teren;
b. funcția conativă (persuasivă) sau retorică – în acest caz construcția mesajului este la
modul imperativ prin excelență. Prin această funcție se urmărește un anumit răspuns de
la receptori;
c. funcția poetică – se referă în special la mesaj. Li mbajul poetic pune accentul pe modul
cum se spune, cum se vorbește, spre deosebire de limbajul științific, care pune accentul
pe ce se spune. Anumite reclame fac apel la acest tip de mesaj, în special reclamele
pentru serviciile turistice.
d. funcția referenț ială – vizează contextul în care are loc transmiterea unui mesaj. Sunt
autori sociologi care contestă acuratețea acestei funcții și pr opun împărțirea acesteia în
două: funcția propriu -zis referențială, axată pe conținutul comunicării și funcția
contextuală sau situațională, care ține cont de cadrul în care se desfășoară procesul de
comunicare;
e. funcția metalingvistică – uneori un mesaj de o anumită natură este spus pe un ton serios,
deși oameni din sală zâmbesc și se amuză . În această situație apare uneori n ecesitatea
de a atrage atenția asupra adevăratului mesaj, care poate fi o ironie. Este necesar să se
atragă atenția asupra codului utilizat, fie prin gesturi, fie în perifraze explicative
(explicații de genul „glumesc, desigur“). Comicul de situație se baz ează din plin pe
funcția metalingvistică a comunicării;
f. funcția fatică a comunicării – această funcție are în vedere caracteristicile canalului de
comunicare și controlul bunei funcționări a acestuia.

96 Roman, Jakobson, Essais de linguistique generale, Edition de Minuit, Paris, 1963, p. 353

35

Capitolul al III-lea – Studiu de caz
Impactul tehnologiei 5G asupra comunicării
globale din perspectiva companiei Vodafone

3.1. Tehnologia 5G sau redefinirea standardelor
Potrivit Hotnews97, tehnologia 5G se înscrie în a cincea generație tehnologică de
comunicare radio folosită de rețelele telecom. De exemplu, primele telefoane mobile foloseau
2G, iar tehnologia 2G a însemnat un salt imens, deoarece a introdus transmisia digitală,
înlocuind -o pe cea analog. Astfel, putem să ne raportăm la fiecare generație din mai multe
perspective: 2G a fost despre apeluri și mesaje text sub formă de SMS, 3G a fost despre apelul
video realizat printr -o conexiune de date mobilă pe telefon, iar 4G a fost despre streaming vide o
prin Youtube, Neflix și altele. La bază, 4G și 5G sunt relativ similare din punct de vedere
tehnologic, însă 5G -ul este mai avansat și gândit în așa manieră să fie mai eficient atât din punct
vedere al reducerii interferențelor între stații, cât și alocă rii resurselor de spectru. Într -adevăr,
internetul pe telefon s -a dezvoltat odată cu apariția tehnologiei 3G și a explodat odată cu apariția
celei de a patra generații de comunicare radio.
Conform agenției de presă Business Magazin98, 5G reprezintă o nou ă tehnologie radio,
însă clienții ar putea să nu resimtă de la început viteza sporită, fiindcă 5G ar putea fi folosită în
primă etapă de către operatori pentru a spori capacitatea rețelelor 4G, pentru a asigura un
serviciu mai consistent pentru clienți. Vi teza obținută este în funcție de spectrul benzii
operatorului și de puterea de investiție a companiei în ceea ce privește achiziția de transmițători
și turnuri noi.
Noobz.ro99 menționează că tehnologia 5G se presupune că este cu aproximativ 100 de
ori ma i rapidă decât tehnologia 4G, ceea ce înseamnă că un film de două ore va fi descărcat
într-un telefon mobil în aproximativ 2 minute. Această tehnologie de rețea va face posibilă
conducerea mașinilor automate de la distanță.

97 https://m.hotnews.ro/stire/23474260, link accesat în data de 24.03.2020
98 https://www.businessmagazin.ro/actualitate/ce -este-5g-si-cum-functioneaza -aceasta -tehnologie -de-ce-avem –
nevoie -de-ea-cu-ce-este-diferita -fata-de-4g-si-cand -va-ajunge -in-toata -lumea -17383021, link accesat în data de
24.03.2020
99 https://www.noobz.ro/2019/06/22/vom -muri -din-cauza -tehnologiei -5g-avantaje -si-dezavantaje/, link accesat în
data de 24.03.2020

36
Potrivit site -ului companiei Qualcomm100 5G-ul este un nou tip de rețea: o platformă
pentru inovații care nu numai că îmbunătățește serviciile de bandă largă mobilă a zilelor noastre,
dar va duce la extinderea rețelelor mobile pentru a sprijini o gamă largă de dispozitive și servicii
prin care va conecta noi industrii cu performanțe, eficiență și îmbunătățirea costurilor. Totodată,
tehnologia 5G va redefini o gamă largă de industrii cu servicii conexe, de la vânzarea diverselor
produse legate de educație, transportul la divertisment și t ot ceea ce este între timp.
Prin conectivitatea sa super rapidă, conform site -ului CatMobile101, tehnologia 5G va
permite utilizarea dispozitivelor la valori supra realiste, dar și utilizarea sa în legătura cu
Internet of Thing sau IoT.
Engadget , potrivi t aceleiași surse mai sus menționate, cu privire la tehnologia 5G,
precizează că este vorba de un standard de telecomunicații care oferă viteze incomparabil mai
mari pentru internet decât predecesorul său 4G și același standard care va folosi cele mai înal te
frecvențe de până acum, fiind cele mai mari lățimi de banda și cea mai mare acoperire din toate
timpurile. Însă, nu în ultimul rând, prin acest standard de telecomunicații, latența (timpul de
răspuns – n.n.) va tinde spre zero, astfel că noțiunea de lag (timp de întârziere – n.n.) va deveni
inexistentă astfel că viața noastră se va transforma înspre bine, așa cum nu ne -am imaginat că
este posibil.

3.2. Repere evolutive
Potrivit HotNews102, astăzi putem discuta cu curaj despre telefoanele 5G, dar drumul
până la această discuție a durat circa 72 de ani. Însă ca să putem înțelege progresul înregistrat
de tehnologie și de toate aceste standarde ale telecomunicației, trebuie să facem o scurtă
incursiune cu privire la istoria lor; așadar:
– 1946 este anul în care se lansează primul standard de telecomunicații din lume ce era
folosit pentru telecomunicațiile radio -telefoane, fiind apreciat de specialiști sub
denumirea de tehnologia 0G;
– în anul 1979 are loc lansarea primei generații de rețea celulară, care a vea să fie succedată
de standardele de comunicații analogice. Acest tip de tehnologie va fi denumit de către
specialiști ca tehnologia 1G;
– anul 1991 aduce și a doua generație de rețea celulară din lume. Este primul standard
bazat pe criptare digitală care dă naștere serviciilor de date pentru telefoanele mobile.

100 https://www.qualcomm.com/invention/5g/what -is-5g, link accesat în data de 24.03. 2020
101 https://blog.catmobile.ro/tehnologia -5g-romania/, link accesat în data de 24.03.2020
102 https://blog.catmobile.ro/tehnologia -5g-romania/, link accesat în data de 25.03.2020

37
Pe scurt, din 1991 avem acces la internet pe telefonul mobil, dar din păcate, viteza
maximă ajungea la 40 kbps, dar aici vorbim despre echivalentul tehnologiei 2G;
– 2001 este anul în care i -a naștere a treia generație de telecomunicații wireless. Rata de
conectivitate a telefoanelor mobile la internet este în creștere, iar viteza ajunge până la
21 Mbps. A fost nevoie de 10 ani pentru asta, însă omenirea era stăpânită din acel an de
tehnologia 3G;
– anul 2010 sau în apropierea acestui an, apare tehnologia 4G, adică a patra și cea mai
populară generație de standarde de comunicații pe telefoanele mobile. Viteza ajunge
acum la 100 Mbps, ceea ce face ca orice smartphone să zboare efectiv pe internet.
Standard ul devine popular și în România, pe piața noastră existând numeroase device –
uri și telefoane cu 4G la bord. Se estimează ca la nivel global, 4G susține la această oră
58%-60% din totalul conexiunilor mobile;
– cu privire la cea de -a cincea generație, aceasta va reuși cumva să acopere tot ceea ce nu
poate face în momentul de față tehnologia 4G fiind așteptată cu sufletul la gură.
Deocamdată, tehnologia 5G în România va trebuie să mai aștepte, însă este clar că
standardele vor crește atât din punct de vedere al traficului de date, al conectivității, al
acoperirii și al altor caracteristici esențiale. Se preconizează că o rețea 5G va permite
viteze de până la 20 Gps, ceea ce sună cu adevărat, de ordinul fantasticului.
5G-ul, conform PCMag103, ca și alte rețele cel ulare, folosește un sistem de site -uri
celulare care care își împart teritoriul în sectoare și trimit date codificate prin intermediul
undelor radio. Fiecare site celular trebuie să fie conectat la o coloană vertebrală a rețelei, fie
printr -o conexiune de blackhaul cablată ori wireless . Rețelele 5G folosesc un tip de codificare
numit OFDM, care este similar cu codificarea pe care 4G LTE o folosește. Interfața aeriană este
proiectată pentru o latență mult mai mică și o flexibilitate mai mare decât LTE. În ac eeași
manieră de transmitere a undelor radio 4G, sistemul de transmitere a undelor radio 5G poate
obține cu aproximativ 30% procente mai bune, datorită codificării mai eficiente. Viteza nebună
a gigabitului despre care auziți se datorează faptului că 5G -ul este conceput pentru a utiliza
canale mult mai mari decât cele ale tehnologiei 4G. În timp ce majoritatea canalelor 4G sunt de
20 Mhz, legate împreună până la 160 Mhz simultan, canalele 5G pot fi de până la 100 Mhz,
Verizon folosind la fel de mult ca 800 Mhz.
În opinia sursei amintitie, rețelele 5G trebuie să fie mult mai inteligente decât sistemele
anterioare, deoarece jonglează mai multe celule mai mici care pot schimba dimensiunea și
forma, chiar și cu celulele macro existente. Qualcomm spune că 5G va fi cap abil să crească

103 https://www.pcmag.com/news/what -is-5g, link accesat în data de 25.03.2020

38
capacitatea de patru ori față de sistemele actuale, folosind lățimi de bandă mai largi și tehnologii
antene avansate. Scopul este acela de a avea viteze mult mai mari disponibile și o capacitate
mult mai mare pe sector, cu o latență mult ma i mică decât 4G. Organismele standard implicate
vizează viteze de 20 Gbps și latență de 1ms, moment în care încep să se întâmple lucruri foarte
interesante.

3.3. O perspectivă de care trebuie să se țină cont!
Digital Trends104 relatează că în ceea ce pr ivește tehnologia 5G, adepții teoriilor
conspira ționale afirmă că aceste frecvențe /unde radio ne vor prăji creierele, însă nu așa cum se
vehiculează . 5G, din multe considerente, nu va fi unidirecțional, fiindcă niciun operator de
telecomunicații nu -și permite așa ceva din rațiuni economice, iar puterea, chiar dacă totul ar fi
unidirecțional, ar fi prea mică. Totuși, teama față de 5G este una veche care datează de pe
vremea primelor telefoane mobile. Au fost realizate teste în așa f el încât fiecare telefon a trecut
prin acestea și le -au fost alocate o valoare SAR, iar în 2014, Organizația Mondială a Sănătății
a stabilit că telefoanele nu prezintă un risc asupra sănătății. Dar, când vine vorba de radiația
emisă de telefon, limita admi să este de doi wați per kilogram. Multe din telefoanele disponibile
acum pe piață sunt între 1w/kg și 2w/kg.

3.4. Radiațiile și modul în care este afectat individul
SAR, potrivit aceleiași surse menționate, este un acronim care provine de la specific
abso rption rate și care reprezintă cantitatea de energie corespunzătoare undelor radiofrecvență
absorbită de corp. Potrivit unui studiu publicat în anul 2018 de către Departamentul de Sănătate
al Statelor Unite a demonstrat că șoarecii masculi expuși la radiaț iile telefoanelor timp de nouă
ore pe zi, în fiecare zi, timp de doi ani au dezvoltat anumite tumori canceroase, însă femelele și
șoarecii mici nu au dezvoltat nicio formă de cancer sau anomalie. De asemenea, telefonul nu
expune tot corpul uman la radiații și nu în acest ritm din studiu.
Hotnews105 menționează că în 2019, Eduard Lovin, vicepreședintele ANCOM, a
explicat că tehnologia 5G nu va fi cu mult diferită de rețele 3G și 4G. ANCOM a pus la
dispoziție o hartă prin intermediul căreia poți să vezi cum e spectrul radio pentru telefoane din
România.

104 https://www.digitaltrends.com/mobile/what -is-5g/, link accesat în data de 05.04.2020
105 https://economie.hotnews.ro/stiri -telecom -23227094 -video -este-periculoasa -tehnologia -5g-pentru -sanatate –
spun -specialistii -care-monitorizeaza -campurile -electromagnetice -din-romania.htm, link accesat în data de
05.04.2020

39
Monitor EMF106 se bazează pe o colecție de senzori în care fiecare monitorizează
permanent câmpul electromagnetic generat de surse de frecvență joasă sau înaltă și aici intră
stații radio TV, GSM, UMTS, Wi -Fi, Wi Max sau alte echipamente de emisie recepție care
operează în gamă de frecvențe 100 KHz – 7 GHz.
În privința radiațiilor, Digital Trends107 precizează că în cazul telefoanelor, ca în orice
context cu radiații, este vorba de doză, de impactul asupra corpului și care sunt limitele și
măsurile de protecție, tocmai de aceea sectorul telecom are standarde pe care trebuie să le
respecte, pentru că nimeni nu vrea să ucidă oameni care dau bani. De asemenea, trebuie
menționat că radiațiile radio din telefoane nu sunt radiații ionizate așa cum sunt cele provenite
de la razele X. Acelea pot afecta ADN -ul și pot distruge țesutul viu. Așadar, radiațiile din
telefoane și din 5G nu au suficientă putere să distrugă ADN -ul și să afecteze la nivel molecular.
Totuși, există un p ericol al tehnologiei 5G. Sistemul de prognoză meteo ar putea fi dat peste
cap de această tehnologie, însă aici ține de modul în care sunt alocate frecvențele. Sateliții care
monitorizează fenomenele meteo folosesc frecvența 23,8 GHz la care vaporii de apă emit un
semnal recepționat de instrumentele de analiză. Grija e ca rețelele 5G ar putea ajunge să emite
pe această frecvență și, implicit, să dea peste cap senzorii.

3.5. Tehnologia 5G în România
Implementarea tehnologiei 5G, potrivit site -ului Capital.r o108, în România va începe cu
siguranță în 2020 și este așteptat ca până la finele anului 2020, licitația pentru alocarea noilor
frecvențe să fie finalizată conform planului. În data de 7 iunie 2019 ANCOM a anunțat că
procedura de licitație pentru acordarea resurselor de spectru disponibil în benzile desemnate
pentru implementarea tehnologiei de noua generație 5G urmează să fie finalizată până pe data
de 31 octombrie, iar licențele de utilizare vor fi acordate până la finele anului. Calendarul
aferent organi zării licitației pentru 5G a fost finalizat în data de 21 iunie în cadrul Consiliului
Consultativ, iar documentul de poziție se referă la acordarea drepturilor de utilizare a spectrului
radio disponibil în benzile de frecvențe de 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz , 2600 MHz și 3400 –
3800 MHz.
Potrivit Science Hotnews109 lansările de 5G în România au fost făcute, pe moment, pe
rețeaua 4G și când ANCOM va porni licitația în 2020, vor fi vândute blocuri de frecvențe în

106 http://www.monitor -emf.ro/ro/, link accesat în data de 05.04.2020
107 https://www.digitaltrends.com/mobile/what -is-5g/, link accesat în data de 05.04.2020
108 https://www.capital.ro/informatia -momentului -cand-va-fi-impelementata -tehnologia -5g-in-romania -anuntul –
ministrului.html, link accesat în data de 06.04.2020
109 https://science.hotnews.ro/stiri -tehnologie -23474260 -adevarul -despre -conspiratiile -despre -tehnologia –
5g.htm l, link accesat în data de 06.04.2020

40
valoare totală de 580 milioane de euro. Asta înseam nă că în funcție de cât vor operatorii să
cumpere, își vor asigura infrastructură pentru șase, 10 sau 15 ani pe anumite frecvențe.
Deocamdată, 5G este prezent în orașe ca București, Cluj, Iași și în alte câteva locuri din orașele
mari din România.
Dacă teh nologia 4G a fost despre streaming, în opinia Business Magazin110, tehnologia
5G este despre sectorul auto, orașe inteligente și streaming video la o calitate nemaivăzută până
acum. Însă toate acestea nu vor apărea peste noapte și vor fi dezvoltate pe baza tehnologiei
actuale, dar nu trebuie să ne așteptăm la salturi tehnologie incredibile nici în următorii 10 ani
din motive de rațiuni de amortizare a costurilor și de transformare a orașelor. De exemplu,
viteza este de aproximativ 20 ori m ai rapidă decât a rețelelor 4G, ceea ce înseamnă că utilizatorii
dintr -o rețea 5G pot descărca un întreg sezon al unei emisiuni TV în doar câteva minute, pot
juca jocuri cloud cu o grafică impresionantă, pot transmite videoclipuri în 4K fără întreruperi
și vor fi tot mai multe aplicații de VR și realitate augmentată.
Potrivit revist ei Cariere.ro111, avantajele 5G la nivel de infrastructură sunt: latența mai
mică și lățime de bandă mai mare. Altfel spus, latența 4G e la circa 50 de milisecunde, în timp
ce 5G va putea ajunge la 1 milisecundă. Latența e timpul de răspuns. Așadar, între semafoare
și cen trul de control vei dori timp de răspuns scurt. Sau, între avion și Pământ vei vrea un timp
de răspuns scurt. Comunicarea între dispozitive, via Internet, e astfel aproape în timp real, de
unde și potențialul pe care tehnologia 5G îl are. În ceea ce priveș te lățimea de bandă, înseamnă
că printr -un port de internet, cum ar fi o antena GSM, vor trece mai multe conexiuni în același
timp. Un alt beneficiu pe care tehnologia 5G îl introduce este conceptul de slicing . Asta
înseamnă că pot avea mai multe rețele lo gice adaptate la diferite tipuri de servicii în aceeași
rețea fizică. Practic, se adaptează la nevoi și cerințe.

3.6. Vodafone PLC
Potrivit BBC News112, Vodafone PLC este o multinațională britanică de telecomunicații,
ce are sediul central în Londra și Newbury, Berkshire. Compania o feră servicii de
telecomunicații în Asia, Africa, Europa și Oceania. Printre grupurile de operatori de telefonie
mobilă la nivel global, Vodafone s -a clasat pe locul 4 în ceea ce privește numărul de clienți
mobili (313 milioane) începând cu anul 2018.

110 https://www.businessmagazin.ro/actualitate/ce -este-5g-si-cum-functioneaza -aceasta -tehnologie -de-ce-avem –
nevoie -de-ea-cu-ce-este-diferita -fata-de-4g-si-cand -va-ajunge -in-toata -lumea -17383021, link accesat în data de
06.04.2020
111 https://revistacariere.ro/ inspiratie/actual/tehnologia -5g-pro-si-contra/ , link accesat în data de 06.04.2020
112 http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/england/berkshire/8116198.stm , link accesat în data de 20.08.20 20

41
Vodafone deține și operează rețele în peste 25 de țări și are rețele partenere în 47 de țări,
conform Raportului anual 2018113. Divizia Vodafone Global Enterprise oferă servicii de
telecomunicații și IT clienților corporativi din cele 150 de țări.
Potrivit site -ului StockChallange.co.uk114, Vodafone are listată o cotație primară la
London Stock Exchange și este un component al indicelui FTSE 100. Începând cu data de 10
februarie 2016, compania deținea un capital de piață de aproximativ 52 ,5 miliarde de lire
sterline, fiind cea de -a opta cea mai mare companie listată la Bursa de Valori din Londra. De
asemenea, compania deține și o listă secundară pe Nasdaq.
Numele de Vodafone, conform site -ului Vodafone115, provine de la voice data fone (en:
voce, date, telefonie – n.n.), denumire aleasă de companie pentru a nuanța ideea de furnizarea
de servicii de voce și date pe telefoanele mobile.
Evoluția companiei Vodafone a înce put în anul 1982, potrivit site -ului Electronics
Weekly116, odată cu înființarea filialei Racal Strategic Radio LTD, cel mai mare producător de
tehnologie radio militara din Marea Britanie, care a constituit o asociere comună cu Millicom,
denumită ulterior Racal și care a evoluat în zilele noastre la denumirea de Vodafone. În anul
1980, Ernest Harrison, președintele de la acea vreme al companiei Racal Electronics, a încheiat
un acord cu Lordul Weinstock, de la General Electric Company, pentru a permite compa niei
Racal să acceseze o parte din tehnologia radio a câmpului de luptă GEC. Șeful diviziei radio
militare, Gary Whent, a fost notificat de către Ernest Harrison să ducă compania în direcția
comercială radio mobilă. Pentru a putea înțelege utilizarea comer cială a tehnologiei radio
militare, Whent a vizitat o fabrică de radio mobilă condusă de General Electric în SUA, statul
Virginia.
Începând cu anul 1982, potrivit Vodafone117, Jan Stenbeck, șeful unui conglomerat
suedez în creștere, a înființat o companie a mericană cu numele de Millicom Inc, și a intrat în
legătură cu șeful diviziei Racal, Whent, pentru a licita în comun pentru a doua licență radio
celulară din Marea Britanie. Cei doi au încheiat un acord în care companiei Racal îi reveneau
60% din noua comp anie, Racal -Millicom, iar LTD și Millicom dețineau 40%, însă din cauza
preocupării atente a Marii Britanii cu privire la proprietatea străină, termenii au fost revizuiți,

113 https://www.vodafone.com/content/annualreport/annual_report18/downloads/Vodafone -full-annual -report –
2018.pdf , link accesat în data de 20.0 1.2020
114 http://www.stockchallenge.co.uk/ftse.php , link accesat în data de 20.0 1.2020
115https://archive.fo/201207200354 52/http://online.vodafone.co.uk/dispatch/Portal/appmanager/vodafone/wrp?_n
fpb=true&_pageLabel=template09&pageID=PAV_0015&tabIndex=3 , link accesat în data de 20.0 1.2020
116 https://www.electronicsweekly.com/news/business/finance/obituary -sir-ernest -harrison -2009-02/, link accesat
în data de 20.0 1.2020
117 https://www.vodafone.com/content/index/investors/about_us.html , link accesat în data de 20.0 1.2020

42
ca în decembrie 1982 compania Racal Millicom să primească cea de -a doua licență de re țea de
telefonie din Marea Britanie.
Vodafone a fost lansată la 1 ianuarie 1985, conform IEEE Xplore118, sub denumirea de
Racal Vodafone (Holdings) Ltd, având primul sediul la Newbury, Berkshire și la scurtă vreme
Racal Strategic Radio a fost redenumită ca Racal Telecommunications Group Limited. În data
de 29 decembrie 1986, Racal Electronics a emis acțiuni minoritare ale Vodafone în valoare de
110 milioane de lire sterline, iar Vodafone a devenit o marcă integral ă a companiei Racal.
Conform site -ului Salbu Co119, în data de 26 octombrie 1988, În anul 1988, aproximativ
20% din capitalul societății a fost oferit publicului La data de 16 septembrie 1991, Racal
Telecom s -a separat de Racal Electronics sub denumirea de Vodafone Group, avându -l CEO pe
Gerry Whent.
În ceea ce privește activitatea Vodafone Group, apoi Vodafone Airtouch PLC între anii
1996 și 1999, The Wall Street Journal120 precizează:
1. iulie 1996 – Vodafone a achiziționat cele două treimi din Talkland pe care nu le
deținea;
2. noiembrie 1996 – Vodafone a achiziționat Peoples Phone pentru suma de 77 de
milioane de lire sterline, având 181 de magazine ai căror clienți utilizau rețeaua
Vodafone. De asemenea, au mai achiziționat 80% din acțiunile companiei Astec
Communications pe care nu le dețineau , o firma de servicii cu peste 21 de
magazine;
3. ianuarie 1997, Whent s -a retras din funcția de CEO, iar funcția sa a fost preluată
de către Christopher Gent. Tot în același an, Vodafone a introdus logo -ul
Speechmark;
4. 29 iunie 1999 – Vodafone a finalizat achiziția companiei AirTouch
Communication și denumirea a fost schimbată în Vodafone Airtouch Plc;
5. 21 septembrie 1999 – Vodafone a acceptat să își imbine activele wireless din
SUA cu cele ale Bell Atlantic Corp pentru a forma Verizon Wireless. Fu ziunea
a fost finalizată la data de 4 aprilie 2000 cu doar câteva luni înainte de fuziunea
Bell Atlantic cu GTE pentru a forma Verizon Communications;
6. noiembrie 1999 – Vodafone propune o ofertă nesolicitată pentru Mannesman,
care a fost respinsă.

118 https://ieeexplore.ieee.org/stamp/stamp.jsp?arnumber=05187191 , link accesat în data de 20.0 1.2020
119 http://salbu.co.za/vodafone/Racal_KeyMilestones.html , link accesat în data de 20.0 1.2020
120 https://www.wsj.com/articles/SB942272098114329805 , link accesat în data de 20 .01.2020

43
Începând cu anul 2000, potrivit TotalTele121, compania a revenit la numele său anterior
de Vodafone Group Plc.
Cu privire la activitatea anilor 2000, până în prezent, compania Vodafone122 face
următoarele mențiuni într -o formă sintetică :
a) 17 decembrie 2001 – Vodafon e introduce conceptul de rețele partenere prin
semnarea TDC Mobil din Danemarca. Noul concept a implicat introducerea
serviciilor internaționale Vodafone pe piața locală, fără a fi nevoie de investiții
de către Vodafone. Conceptul ar fi folosit pentru exti nderea mărcii și serviciilor
Vodafone pe piețele unde nu are mize în operatorii locali. Serviciile Vodafone
vor fi comercializate în conformitate cu schema de marcă dublă, unde marca
Vodafone este adăugată la sfârșitul mărcii locale (TDC Mobil – Vodafone);
b) 2007 – Vodafone încheie un contract de sponsorizare titlu cu echipa McLaren
Formula One, care a fost tranzacționată ca Vodafone McLaren Mercedes până
când sponsorizarea s -a încheiat la sfârșitul sezonului 2013;
c) 1 decembrie 2011 – Vodafone a achiziționat c ompania de consultanță TIC,
bazată pe Bluefish Communications Ltd, bazată pe Reading. Operațiunile
dobândite au format nucleul unei noi practici unificate de comunicare și
colaborare în cadrul filialei sale Vodafone Global Enterprise, care se va
concentra pe implementarea strategiilor și soluțiilor în cloud computing și va
consolida oferirea serviciilor sale profesionale;
d) aprilie 2012, Vodafone a anunțat un acord de achiziție a companiei Cable &
Wireless Worldwide pentru suma de 1 ,04 miliarde de lire sterli ne. Această
achiziție va oferi companiei Vodafone accesul la rețeaua de fibre CWW pentru
întreprinderi, ceea ce îi va permite alegerea unor soluții unice de comunicații
pentru întreprinderile mari din UK și la nivel global.
e) 18 iunie 2012 – acționarii Cable & Wireless au votat în favoarea ofertei
Vodafone, care depășește 75% din acțiunil e necesare pentru ca acordul să intre
în vigoare;
f) 2 septembrie 2013 – Vodafone a anunțat că va vinde participația sa de 45% din
acțiunile deținute din Verizon Wireless la Ver izon Communications pentru 130
miliarde USD. Cu veniturile obținute, compania a anunțat un proiect de 19
miliarde de lire sterline denumit Inițiativa Project Spring pentru a îmbunătăți
calitatea rețelei în Europa și pentru piețele emergent precum India;

121 https://www.totaltele.com/view.aspx?ID=396301 , link accesat în data de 20.0 1.2020
122 https://www.vodafone.com/content/index/investors/about_us.html , link accesat în data de 20.0 1.2020

44
g) iunie 2017 – compania a luat măsuri pentru a putea împiedica ca publicitatea
referitoare la societate să apară în magazinele anexate pe crearea și partajarea
discursului de ură și fake news -urilor , se conchide în meterialul amintit.

3.7. Vodafone România
Conform Business Magazin123, Vodafone România este un operator de telecomunicații
mobile cu sediul în București, fiind o filială a grupului internațional Vodafone. Compania a
intrat pe piața româneasca în 2005, în urma preluării operatorului local Connex. Î n prezent,
Vodafone este al doilea mare operator de telefonie mobil ă din România, cu 8,6 milioane de
clienți la finele anului 2014. Principalii competitori ai companiei sunt Orange, Telekom și
RCS&RDS.
Special Arad124, menționează că din punct de vedere al acoperirii rețelei, infrastructura
companiei permite accesul a peste 99% din populația României la serviciile sale de bază.
Bazele Connex, menționează Business Magazin125, predecesoarea Vodafone România,
au fost pus e în anul 1996, odată cu startul telefoniei mobile în România. În acel an, Ministerul
Comunicațiilor decide să organizeze o licitație publică pentru acordarea primelor două licențe
de operare a unor rețele de telecomunicații mobile în sistem GSM. Câteva lu ni mai târziu, în
data de 15 noiembrie, sunt anunțate cele două companii câștigătoare: MobiFon (Connex) și
MobiRom (Dialog).
Potrivit publicației126 amintite, următorul an avea să se consemneze și o premieră: în
data de 15 aprilie 1997, pe piață , este lan sat brand -ul Connex, primul operator de
telecomunicații mobile din România. Cele 135 de zile necesare lansării Connex, de la câștigarea
licenței până la apariție, au consemnat – la aceea dată – un record mondial în ceea ce privește
viteza de dezvoltare a u nei rețele de telecomunicații. În următorul an, 1998, Connex introduce
serviciul de mesagerie prin SMS și, sub presiunea competiției, lansează cartelele reîncărcabile
sub denumirea Connex GO. Peste numai un an, apare și serviciul de internet XNET, iar în a nul
2000 este introdus serviciul WAP. În același an se atinge pragul de un milion de clienți. Anul
2002 consemnează o premieră pe piața locală de telecomunicații, atunci când telefonia mobilă
o depășește pe cea fixă, înregistrându -se aproape 4,5 milioane d e utilizatori.

123 http://www.businessmagazin.ro/special/istoria -telefoniei -mobile -din-romania -7800961, link accesat în data de
21.01.2020
124 http://specialarad.ro/istoria -gsm-in-romania -o-retrospectiva -de-la-telefonica -connex -dialog -si-prima –
caramida -pana -in-zilele -noastre, link accesat în data de 21.0 1.2020.
125 http://www.businessmagazin.ro/special/istoria -telefoniei -mobile -din-romania -7800961 , link accesat în data de
21.01.2020
126 Ibidem

45
Anul 2005, potrivit site -ului Vodafone127, marchează lansarea primului serviciu 3G din
România de către Connex, cu un an mai devreme decât competiția. De asemenea, pe lângă
serviciul 3G, se consemnează intrarea grupului Vodafone pe piața loc ală prin achiziționarea
MobiFon, operațiunea realizată în data de 1 iunie. Totodată, în parteneriat cu SMURD Târgu
Mureș, are loc lansarea unei soluții de telemedicină în vederea creșterii capacității și a eficienței
echipajelor mobile de prim ajutor.
Vodafonenewsroom.ro128 precizează că începutul lunii iulie este marcat de startul unui
acord între Vodafone și Orange, prin care clienții ambilor operatori pot efectua apeluri video
3G, în premieră, de pe orice telefon compatibil. Acest serviciu era disponibi l în zonele cu
acoperire 3G și în străinătate, la un tarif național de 0,30$/min. Câteva zile mai târziu, compania
anunță înființarea Fundației Vodafone România, pentru o mai bună desfășurare ale activităților
de caritate.
Potrivit Business Magazin129, ultimul eveniment major al anului 2006 are loc în luna
octombrie, atunci când Vodafone anunță că este primul operator care extinde acoperirea rețelei
în toate cele 42 de stații de metrou din București. Astfel, călătorilor le erau puse la dispoziție în
subter an cele mai utilizate servicii, precum apeluri de voce, SMS, MMS și servicii de date prin
GPRS. Inițial, acestea puteau fi folosite în interiorul garniturilor de metrou, însă doar pe rutele
Timpuri Noi – Eroilor și Piața Unirii – Piața Romană.
Cu privire la activitatea următorilor ani ai firmei Vodafone, Smart News130 precizează:
1. 30.05.2007 – lansarea serviciilor HSDPA – 3G Broadband cu viteze de transfer al
datelor de până la 2.8 Mbps;
2. 19.06.2007 – lansarea serviciilor proprii de telefonie fixă pentru per soana fizice;
3. februarie 2008 – prima companie de telefonie mobilă care permite utilizatorilor să
folosească numere de telefonie fixă (prefix 0372) pe telefoanele lor mobile prin
programele Vodafone Zona Mea (pentru persoana fizice) și Vodafone Mobile Offic e
Zone (pentru persoane juridice); compania oferă internet mobil de mare viteză cu viteză
de până la 3,6 Mbps;
4. aprilie 2010 – prima companie ce acoperă 90% din populația României cu date 3G prin
rețeaua UMTS 900 MHz, respectiv cu viteze de până la 7,2 Mbps în țară și 21,6 Mbps
în 16 orașe și destinații turistice importante din România.

127 https://www.vodafone.ro/despre -noi/vodafone -romania/cine -suntem/descriere -si-istoric/index.htm#tab -3, link
accesat în data de 21.0 1.2020
128 http://vodafonenewsroom.ro/2006/07/clientii -vodafone -romania -si-orang e-romania -pot-comunica -si-prin-
apelurile -video/, link accesat în data de 21.0 1.2020
129 Idem
130 http://www.smartnews.ro/Business/10283.html, link accesat în data de 21.01.2020

46
Anul 2012, conform site -ului android -zone.ro131, marchează introducerea primei rețele
de date mobile 4G în România lansată de către operatorul Vodafone și care se află într -un
continuu stadiu de susținere și investiție permanentă la capitolul de inovație și creativitate, care
răspunde nevoilor în continua creștere și schimbare ale utilizatorului contemporan de
comunicații mobile, canalizând resursele și puterea globală pentru a le oferi clienților produse
și servicii inovatoare, capabile de a revoluționa experiența de utilizare a telefonului mobil.

3.8. Premieră: concert cu hologram a live a unui tânăr de 10 ani transmisă prin
tehnologia 5G datorită Vodafone România
În data de 19 februarie 2019, în București, potrivit site -ului Vodafone România132,
Adrian Despot, alături de formația sa, Vița de Vie, a prezentat primul concert din România în
care a fost integrată o secvență live transmisă printr -o hologramă realizată prin inter mediul
tehnologiei 5G, furnizată de Vodafone România. Tânărul chitarist Luca Mihail Leaua în vârstă
de 10 ani, a fost protagonistul hologramei având astfel ocazia de a cânta pentru prima data în
fața unui public. Astfel, tehnologia 5G furnizată de companie a fost utilizată pentru a -l ajuta pe
tânăr să fie în întregime alături de public, în pofida fricii sale de scenă.
Conform Ziarului Financiar133, evenimentul a avut loc la Romexpo, iar tânărul chitarist
a cântat într -un alt loc, la o distanță de 2 kilometri de locul în care s -a desfășurat evenimentul.
Site-ul Petreanu.ro134 relatează că Luca și Despot au stat de vorbă împreună – iar
calitatea transmisiei era atât de bună încât era greu de sesizat faptul că Luca nu a fost prezent
fizic, ci era o holog ramă. La un moment dat, holograma a dispărut , apoi a reapărut, probabil
printr -o apăsare de tastă și prin încercarea unui high-five (bate palma – gest gest de mână care
se produce atunci când două persoane ridică simultan câte o mână – n.n.) dintre Adi Des pot și
Luca . Abia în acel moment a putut fi observat faptul că tânărul era prezent sub forma unei
holograme.
Agenția de presă Republica135 menționează că holograma adusă la viață prin tehnologia
5G a făcut posibilă transmisiunea audio și video la nivelul de înaltă calitate necesar, dar și
sincronizarea artiștilor pe întreaga durată a concertului.

131 http://www.android -zone.ro/internet -nelimitat -de-la-vodafone -de-43mbps, link accesat în data de 21.01.2020
132 https://www.vodafone.ro/despre -noi/media/media/comunicate -de-presa -2019/vodafone -romania -furnizeaza –
tehnologia -5g-pentru -primul -concert -care-integ reaza -o-holograma -live/index.htm l, link accesat în data de
27.01.2020
133 https://www.zf.ro/business -hi-tech/video -show -vodafone -la-bucuresti -cu-tehnologia -5g-concert -in-care-pe-
scena -a-fost-integrata -si-o-holograma -live-17881766, link accesat în data de 27. 01.2020
134 https://www.petreanu.ro/premiera -vodafone -primul -concert -rock-holograma -live-transmisa -tehnologia -5g/,
link accesat în data de 27.01.2020
135 https://republica.ro/premiera -in-romania -vita-de-vie-a-sustinut -un-concert -in-care-a-fost-integrata -o-secventa-
live-transmisa, link accesat în data de 27.01.2020

47
Potrivit Ziarului Financiar136, reprezentanții Vodafone nu au oferit detalii tehnice și nici
nu au menționat furnizorul echipamentelor tehnice utilizate.
Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România, a declarat, potrivit site -ului Wall Street137,
că Vodafone România a utilizat întotdeauna cele mai noi tehn ologii pentru a ușura viețile
oamenilor, începând cu primul apel de voce realizat în rețea, în anul 1997, iar de -al lungul anilor
au marcat multe premiere reușite. În prezent sunt utilizate în practică capabilitățile tehnologiei
5G și inovează până la inte rsecția dintre arta spectacolului live și tehnologia de ultimă oră prin
intermediul căreia un talentat tânăr muzician a reușit să -și depășească teama de scenă,
transformându -și visul în realitate. De asemenea, menționa Lorilloux „ îi dorim ca de mâine
încep ând să devină un adevărat star în muzică și să simtă experiența de astăzi prin care ne -a
demonstrat că viitorul este deja prezent. “
Capacitatea tehnologiei 5G pentru transmisia unei holograme 3D este, potrivit site -ului
Petreanu.ro138, uriașă, așa cum s -a putut vedea la concertul din 19 februarie 2019. Astfel,
cantitatea datelor transferate este de cel puțin patru ori mai mare decât un streaming video la
calitate 4K. Bineînțeles că în afara acestei tehnologii prin care Luca a fost redat sub forma unei
holog rame 3D s -a utilizat și un setup profesional pentru a capta și reda imagini, dar și camere
video profesionale și proiectoare performante. Tehnic vorbind, este posibil să trimitem și să
primi mesaje hologramă. Tehnologia prinde contur, iar puținele limite s unt în defensivă și în
curs de retragere.

3.9. Crochiu 5G pentru Vodafone România
Business Magazin139 menționează că investiția în rețeaua Supernet 5G a început mai
bine de doi ani de zile. În tot acest timp s -au făcut investiții constante, pregătind în mod practic
arhitectura rețelei Vodafone pentru momentul în care stațiile radio, standardele și respectiv
telefoanele 5G vor fi disponibile, adăugându -se faptul că această pregăt ire a constat în
virtualizarea rețelei centrale, migrarea legăturilor de transmisiuni prin fibră optică, creșterea
capacităților de procesare a platformelor IT cu platforme de ultimă generație. Producătorul de
electronice Ericsson estimează că până în anul 2023, la nivel mondial, se vor fi încheiat peste 1
miliard de abonamente 5G pentru broadband mobil .

136 https://www.zf.ro/business -hi-tech/video -show -vodafone -la-bucuresti -cu-tehnologia -5g-concert -in-care-pe-
scena -a-fost-integrata -si-o-holograma -live-17881766, link accesat în data de 28.01.2020
137 https://www.wall -street.ro/articol/IT -C-Tehnologie/238870/prima -holograma -intr-un-concert -live-din-
romania.html#gref, link accesat în data de 28.01.2020
138 https://www.petreanu.ro/premiera -vodafone -primul -concert -rock-holograma -live-transmisa -tehnologia -5g/,
link accesat în data de 28.01.2020
139 https://www.businessmagazin.ro/actualitate/vodafone -face-prima -mutare -pe-zona -de-5g-18151037, link
accesat în data de 22.08.2020

48
Agenția de presă Forbes140 relatează că Vodafone România a activat primele stații radio
5G în rețeaua mobilă SupernetTm 5g și că permite românilor să aibă a cces la caracteristicile
acestei tehnologii de ultimă generație. Clienții Vodafone România vor fi primii care se vor
bucura de potențialul tehnologic al rețelei 5G de îndată ce telefoanele 5G vor fi disponibile pe
piață. De asemenea, clienții care se înreg istrează pe site -ul vodafone.ro vor fi primii care vor
beneficia de serviciile 5G furnizate de companie.
Potrivit comunicatului de presă din data de 15 mai 2019 de pe site -ul Vodafone
România141, Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România declară că „suntem mândrii să fim
prima rețea din țară care oferă românilor cele mai noi tehnologii din lume. Vodafone continuă
istoria de 22 de ani în România alături de oameni, de companii și de alți actori sociali și
economici. Prin această lansare, continuăm misiunea de a ne conecta pentru un viitor mai bun,
facilitând în fiecare zi o societate digitală performantă pentru România. Compania noastră își
menține angajamentul de a contribui pe deplin la strategia digitală a țării, într -o eră în care
persoanele și dispozitivel e sunt interconectate și unde încrederea este la fel de importantă ca
viteza. Vodafone continuă să -și consolideze poziția de lider în ceea ce privește rețeaua și să
rămână partenerul preferat al societății și al economiei când este vorba despre inovație și
tehnologie de ultimă generație pentru un viitor interconectat mai bun”.
Cătălin Buga, Technology Director , conform aceluiași comunicat de presă142,
menționează că „suntem încântați că rețeaua noastră SupernetTM 5G este acum activă în zonele
aglomerate ale Bucureștiului și se va extinde în alte câteva orașe mari din România până la
finele anului 2019. Suntem mândri să fim pionierii acestei noi și interesante călătorii pentru
serviciile de comunicații mobile, unde tehnologia și inovația se vor uni pentru a a sigura cea mai
bună experiență digitală pentru români. “
Ziarul Financiarul143 precizează că în cadrul lansării, Cătălin Buga a menționat că
rețeaua a primit funcționalități foarte avansate specifice 5G, făcând astfel în mod practic
legătura între tehnologia 4G și cea 5G. A fost realizat un test live în cadrul conferinței folosind
un terminal Samsung Galaxy S8 Plus. În cadrul testului , telefon ul a descărcat date la o viteză
de peste 740Mbps, iar terminalul a rulat o versiune specială de software care permite
exploatarea noilor funcționalități și tehnologii implementate la nivel de re țea de către Vodafone.
Această versiune de software urmează să fie disponibilă pentru clienții Vodafone după ce

140 https://www.forbes.ro/revolutie -tehnologica -vodafone -lanseaza -tehnologia -5g-romania -139193 , link accesat
în data de 22.08.2020
141 https://www.vodafone.ro/despre -noi/media/media/comunicate -de-presa -2019/vodafone -activeaza -primele –
statii -radio -5G-in-romania/index.htm l, link accesat în data de 22.08.2020
142 Idem.
143 https://www.zf.ro/zf -24/vodafone -ataca -si-introduce -in-piata -tehnologia -5g-ce-viteze -pot-avea-de-acum –
clientii -16796037, link accesat în data de 22.08.2020

49
compania sud -coreeană va finaliza testele, cel mai probabil la finele acestui an, cel mult
începutul anului viitor. În prezent, clienții Vodafone care au achiziționat terminale Samsung
din gama Galaxy S8 de la companie și au primit astfel o nouă versiune de software, au deja
acces la viteze de descărcare a datelor de până la 500 Mbps. Clienții care au terminale Samsung
S8 achiziționate de p e piața liberă și nu de la Vodafone trebuie să meargă la un service al
operatorului pentru a le fi instalate versiunea de software care le permite accesarea vitezelor de
până la 500 Mbps. Gama de smartphone -uri care oferă acces la aceste viteze va fi extin să.
Compania a realizat optimizări la nivelul rețelei de bază ( core network ) și a implementat un nou
protocol de rețea care permite printre altele optimizarea fluxului video.
Business Magazin144 precizează că în privința veniturilor generate de implementa rea 5G
este greu de estimat încă de la început în cadrul companiei Vodafone. De asemenea, pentru
utilizatorii individuali 5G va fi un serviciu de date mobile cu o calitate superioară tehnologiei
4G, iar pentru companii și industrii, monetizarea va veni pro babil din acele scenarii de utilizare
care vor produce productivitate și eficiență sporită companiilor respective.
Site-ul nwradu.ro145 precizează că Vodafone utilizează spectrul pe care deja îl deține în
anumite benzi de frecvență pentru a oferi servicii 5G, iar în viitor, în România se va organiza o
licitație pentru achiziționarea de spectru suplimentar și pe alte frecvențe pentru a se ajunge la
un 5G de amploare mai mare. Rețeaua 5G poate fi accesată doar cu telefoane compatibile, iar
în momentul de față cel mai potrivit candidat al acestui tip de rețea este Samsung Galaxy S10
5G, dar este necesară o nouă cartela SIM 5G, astfel telefonul nu poate afla existența acestei
rețele că este disponibilă.
Inima rețelei Vodafone, potrivit Hotnews146, est e construi tă pe echipamente ale
companiilor Ericsson și Huawei, iar noua dezvoltare tehnologică a rețelei, care vine peste
rețeaua 4,5g, a fost implementată cu stații de radio Huawei.

3.10. Vodafone elimină echipamentele Huawei 5G
Vodafone, conform site -ului ITMani atv147, este cel de -al doilea mare operator de
telefonie mobilă din lume care va elimina echipamentele 5G fabricate de Huawei din nucleul
sensibil al rețelelor sale mobile din Europa, după ce Marea Britanie a decis să restricționeze

144 https://www.businessmagazin.ro/actualitate/vodafone -face-prima -mutare -pe-zona -de-5g-18151037, link
accesat în data de 22.08.2020
145 https://www.nwradu.ro/2019/05/vodafone -a-activat -primele -statii -5g-in-romania/, link accesat în data de
22.08.2020
146 https:/ /economie.hotnews.ro/stiri -telecom -23142775 -video -vodafone -lansat -premiera -primele -servicii -5g-
romania -prezenta -ministrului -comunicatiilor -folosind -statii -terminale -ale-chinezilor -huawei.htm ș, link accesa în
data de 22.08.2020
147 https://itmaniatv.com/vodaf one-elimina -componentele -huawei -din-echipamentele -sale-5g/, link accesat în
data de 22.08.2020

50
rolul companiei chineze în dezvoltarea 5G. S -a luat această hotărâre ca urmare a Directivelor
venite din partea Uniunii Europene și a deciziei guvernului britanic de a elimina Huawei din
dezvoltarea componentelor de bază. Acest lucru va dura aproximativ cinci ani pentru a putea f i
implementat, iar costurile vor fi de aproximativ 200 de milioane de euro.
Potrivit agenției de presă Financial Intelligence148, Comisia Europeană lasă la
latitudinea statelor membre să decidă care este rolul pe care îl va juca Huawei în rețelele 5G,
rezistând presiunilor venite din partea SUA care ar fi dorit o interzicere totală a echipamentelor
furnizate de firma chineză. Potrivit recomandărilor Executivului comunitar statele membre pot
să restricționeze sau să excludă furnizorii de echipamente 5G cu g rad mare de risc din părțile
centrale ale infrastructurilor lor de telecomunicații.
Go4It.ro149 menționează că pentru tranziția la tehnologia 5G, Vodafone speră să poată
păstra nucleul Huawei pe care îl deține de pe tehnologia 4G și doar să adauge noile ech ipamente
pentru 5G, complet compatibile cu acesta. Decizia în sine va afecta foarte mult dezvoltarea
tehnologiilor 5G în Europa și a acoperirii cu echipament de generație nouă. Posibil ca planul pe
care Vodafone îl avea pentru extinderea serviciilor 5G în România să fie astfel amânate, asta
până când echipamentele Huawei vor putea fi înlocuite cu unele produse de alte companii
concurente ca Ericsson, Nokia sau Samsung. Totuși, cei de la Vodafone nu vor aștepta după
fiecare țară în parte și au în curs de pre gătire un plan de urgență care implică renunțarea la
Huawei în întreaga Europă. Probabil că este vorba, totodată, de limitarea costurilor în timp,
deoarece pot comanda de pe acum echipamente la un preț avantajos pentru toate țările, în timp
ce costurile de training pentru angajați și de mentenanță ar trebui să scadă dacă va fi folosit un
singur producător peste tot, însă nu a fost confirmată soluția pe care ar urma Vodafone să o
aleagă în detrimentul Huawei.
ItManiaTv150 relatează că Vodafone „a pus pe pauză încă de anul trecut investițiile în
dezvoltarea rețelelor sale din Spania, cât și în alte țări din Europa de Est. Compania declară că
dacă va trebui să aplice un procent de 35% din echipamentele folosite asta ar însemna o
întârziere în imple mentarea rețelelor 5G, lucru ce s -ar dovedi extrem de dăunător pentru
economia Europei, iar aceste întârzieri ar putea varia între doi și cinci ani, dar costurile vor fi
suportate de consumatori. “

148 https://financialintelligence.ro/vodafone -elimina -echipamentele -huawei -din-retelele -sale-de-baza-de-
telefonie -mobila -din-europa/, link accesat în data de 22.08 .2020
149 https://www.go4it.ro/content/business/vodafone -renunta -la-huawei -in-toata -europa -dezvoltarea -5g-va-
intarzia -din-acest -motiv -18801826/, link accesat în data de 22.08.2020
150 https://itmaniatv.com/vodafone -elimina -componentele -huawei -din-echipamentele -sale-5g/, link accesat în
data de 22.08.2020

51
Chiar dacă SUA, precizează siteul Noobz.ro151, se opune vehe ment Huawei, totuși
Marea Britanie dorește ca Huawei să fie implicat în rețeaua 5G a țării.

151 https://www.noobz.ro/2020/02/06/vodafone -elimina -tehnologia -huawei -5g-din-europa/#n, link accesat în data
de 22.08.2020

52
Concluzii

Lucrarea cu titlul Comunicarea globală în era 5G prezintă analiza comunicării, dar și a
mass -media și comunicării de masă aspecte ce țin de impactul adus de către tehnologia 5G
asupra comunicării globale.
În vederea aprofundării problematicii abordate, materialul a fost structurat în trei
capitole. Astfel, primele două capitole, teoretice, realizează o tr ecere în revistă a literaturii de
specialitate pentru conceptele din aria comunicării, mass -media și comunicarea de masă; cel
de-al treilea capitol, care încheie prezenta lucrare, conține studiul de caz cu titlul Impactul
tehnologiei 5G asupra comunicării globale din perspectiva companiei Vodafone.
Capitolul I al lucrării, intitulat Comunicarea umană – un proces definitoriu abordează
conceptualizarea referitoare la acest concept așa cum reiese din literatura de specialitate. De
asemenea, identificarea unei definiții care să acopere întreaga varietate de sensuri, înțelesuri pe
care termenul analizat le are și care poate fi utilizată în diversele situații sociale. Mai mult, pus
în context, procesul comunicării poate fi intrapersonal, interpersonal, de grup, î n masă sau
extrapersonală. Totodată, comunicarea poate fi verbală sau nonverbală, precum și transmisă
prin scris, prin semne, simboluri și semnale. Tot în acest capitol au fost prezentate și descrise
cele șase „axiome ale comunicării“ pe care le -au formula t reprezentanții Școlii de la Palo Alto.
Mass -media și comunicarea de masă este titlul celui de -al doilea capitol al lucrării.
Acest capitol, ca și în primul capitol, abordează în primă etapă definiții legate de mass -media
și comunicarea de masă așa cum r eiese din literatura de specialitate. De asemenea, în a doua
etapă a acestui capitol sunt prezentate mijloacele și funcțiile comunicării de masă.
Studiul de caz, cel care încheie prezenta lucrare, denumit Impactul tehnologiei 5G
asupra comunicării globale din perspectiva companiei Vodafone prezintă în prima parte
conceptul 5G ca fiind cea de -a cincea generație tehnologică de comunicare radio folosită de
rețelele de telecomunicații mobile prin care clienții nu vor resimți dintru început vitezele
sporite, fi indcă tehnologia 5G ar putea fi folosită în primă fază de către operatori pentru a spori
capacitatea rețelelor 4G pentru a asigura un serviciu mai consistent pentru clienți, iar viteza
obținută este în funcție de spectrul benzii operatorului și de puterea de investiție a companiei în
ceea ce privește achiziția de transmițători și turnuri noi. Se presupune că tehnologia 5G este cu
aproximativ de 100 de ori mai rapidă ca tehnologia 4G, ceea ce înseamnă că un film de două
ore va fi descărcat într -un telefon mo bil în aproximativ 2 minute. De asemenea, tehnologia 5G
este un standard de telecomunicații care oferă viteze incomparabil mai mari pentru internet
decât predecesorul său 4G și același standard va folosi cele mai înalte frecvențe de până acum.
Însă, nu în ultimul rând, prin acest standard de telecomunicații, latența (timpul de răspuns –

53
n.n.) va tinde spre zero, astfel că noțiunea de lag (timp de întârziere – n.n.) va deveni inexistentă
astfel că viața noastră se va transforma înspre bine, așa cum nu ne -am imaginat că este posibil.
Dacă în prezent discutăm cu lejeritate despre telefoanele care utilizează tehnologia 5G,
acest lucru se datorează unui drum care a durat aproape 72 de ani. Astfel, în anul 1946 s -a lansat
întâiul standard de telecomunicații din lum e denumit de specialiști tehnologia 0G. Mergând pe
firul istoric, anul 1979 a reprezentat lansarea primei generații de rețea celulară ce a purtat
denumirea de tehnologia 1G. 12 ani mai târziu s -a lansat cea de -a doua generație de rețele
celulare din lume ș i cea care se baza pe criptare digitală dând naștere serviciilor de date mobile,
fiind numite tehnologia 2G. Anul 2001 este anul în care are loc apariția celei de -a treia generații
de telecomunicații wireless purtând denumirea de tehnologie 3G și care ofer ea o rată de
conectivitate de până la 21 Mbps. Începând din anul 2010 avem parte de tehnologia 4G, a cărei
viteză ajungea la 100 Mbps. În privința radiațiilor emise de 5G se poate afirma că spre deosebire
de cele ale razelor X, acestea nu pot afecta ADN -ul sau nivelul molecular. Cu toate acestea,
pericolul tehnologiei 5G îl reprezintă faptul că poate avea impact asupra sateliților meniți să
monitorizeze fenomenele meteo care funcționează pe baza frecvenței de 23.8 GHz.
Partea a doua a studiului de caz are c a subiect implementarea tehnologiei 5G în România
în prima parte a anului 2020, însă așteptările sunt pentru finele anului 2020. ANCOM
menționează că procedura de licitație în vederea acordării resurselor de spectru pentru
implementarea tehnologiei 5G urma să fie finalizată până la finele lui octombrie 2019, însă
calendarul aferent organizării licitației pentru 5G a fost finalizat de către Consiliul Consultativ
la data de 21 iunie 2019. Lansările tehnologiei 5G în România au fost făcute, pe moment, cu
ajuto rul rețelei 4G și vor fi vândute blocuri de frecvențe a căror valoare se ridică la suma de
580 de milioane euro în urma licitației organizate de ANCOM în anul 2020. Până în acest
moment, 5G -ul este prezent în orașe ca București, Cluj, Iași și în alte câtev a orașe mari ale țării.
Printre multele avantaje ale tehnologiei 5G amintim comunicarea mai eficientă între
dispozitive, antena GSM prin care pot trece mai multe conexiuni în același timp și conceptul de
slicing.
Ultima parte a studiului de caz tratează p rezentarea cronologică a evoluției companiei
de telecomunicații Vodafone atât în plan internațional începând cu anul 1984 și până în prezent,
obiectivele stabilite de aceasta de -a lungul anilor, cât și în România cu trecerea de la Conex la
Vodafone. Totoda tă, în premieră, a avut loc primul concert cu holograma live a unui tânăr
chitarist în vârstă de 10 ani, transmisă prin tehnologia 5G datorită Vodafone România.
Concertul a avut loc la Romexpo în data de 19 februarie 2019, în București. De asemenea, cu
privire la aceeași tehnologie mai sus menționată, compania Vodafone a început investițiile
constante de mai bine de 2 ani urmând ca punctul culminant să fie atins în momentul în care

54
stațiile radio, standardele și telefoanele 5G vor fi disponibile. În viitor, Vodafone care este cel
de-al doilea mare operator din lume de telefonie mobilă va elimina echipamentele 5G fabricate
de Huawei în urma scandalului dintre SUA și Huawei.
Concluzionând, putem afirma că tehnologia 5G are la nivel global avantajele și
dezavan tajele sale asupra comunicării globale.

55
Referințe b ibliografi ce:

Amado, Gilles, Guittet, Andre, Psihologia comunicării în grupuri , Editura Polirom, Iași,
2007
Barnhart, K., Robert, The World Book Dictionary , World Book, Inc., Chicago, 1993
Balle, Francis, Medias et societe, Editura Mont -chrestien, (editia a V -a), Paris, 1990
Bârlibaba, Maria, Cornelia, Paradigmele comunicării, Editura Științifică și Enciclopedică,
București, 1987
Bondrea, Aurelian, Sociologia opiniei publ ice și a mass media , Editura Fundației România
de Mâine, București, 1997
Cazanueve, Jean, La societe de l’ubicuite , Paris, 1972
Chaney, David, Procesele de comunicare în masă , Londra, 1972
Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass -media, ediția a II -a, Ed. Polirom, Iași, 2004
Coșciug, Angela, Lingvistica generală , Presa universitara bălțeana, Bălți. 2004
Cotoară, Daniela, Tîrziman, Elena, Aspecte ale comunicării în domeniul socio -uman ,
Editura Universității din București, București, 2004
Craia, Sultana, Dicționar de comunicare , Editura Ager, București, 2001
Craia, Sultana, Introducere în teoria comunicării , Editura Fundației România de Mâine,
București, 2004
Cuilenburg, J., J., Van, Scholten O., Noomen, G., W., Știința comunicării , Humanit as,
București, 2000
De Fleur, M., L., Ball -Rokeack, S., Teorii ale comunicării de masă , Editura Polirom, Iași,
1999
De Peretti, André, Legrand, Jean -André, Boniface, Jean, Tehnici de comunicare , Editura
Polirom, Iași, 2001
Dinu, Mihai, Comunicarea , Editura Orizonturi, București, 2007
Dobrescu, Paul, Bârgăoanu, Alina, Mass media și societatea , Editura Comunicare.ro,
București, 2003
Drăgan, Ioan, Comunicarea paradigme și teorii , Editura Rao, București, 2007
Escarpit, Robert, De la sociologia literaturi i la teoria comunicării , Editura Științifică și
Enciclopedica, București, 1980
Fiske, John, Introducere in științele comunicării , Polirom, Iași, 2003
Freidson, Eliot, The consumption of mass media by Polish – American children , The
Quarterly of Film, Radio and Television, 9, Fall, 1954

56
Got, Miorița, Stilistica limbii române, Editura Fundația România de Mâine, București, 2007
Graur, Evelina, Tehnici de comunicare , Editura Mediamira, Cluj -Napoca, 2001
Habermas, Jurgen, Sfera publică și transformarea ei struct urală . București, Editura
Comunicare.ro, 2005
Haineș, Ioan, Introducere în teoria comunicării , Editura Fundației România de Mâine,
București, 1998
Hartley, John, Discursul știrilor , Polirom, Iași, 1999
Jakobson, Roman, Essais de linguistique generale, Edition de Minuit, Paris, 1963
Jakobson, Roman, Lingvistica si poetica, în probleme de stilistică , Editura Științifică,
București, 1964
Jakobson, Roman, Problemele de stilistică , Editura Științifică, București, 1964
Lazar, Judith, Știința comunicării, Editura Ars Docendi, București, 2001
Lazăr, J., Sociologie de la comunication de masse, A. Colin, 1991
Lippman, Walter, Public Opinion, SUA, 1992
Lohisse, Jean, Comunicarea. De la transmiterea mecanica la interacțiune , Polirom, 2002
Martinică, Isidor, Biserica, ma ss-media și cultura – în «Pro Memoria » Revistă de istorie
ecleziastică, Editura ARCB, nr. 3/ 2004
McQuail, Denis, Comunicarea , Institutul European, Iași, 1999
Miege, Bernard, Societatea cucerită de comunicare , Editura Polirom, Iași, 2000
Missika, J., Wolton, L, D., , La Folle du logis. La television dans les societes democratique ,
Gallimard, Paris, 1983
Mole, Abraham, Sociodinamica culturii , Editura Științifică, București, 1974
Nadolu, Bogdan, Despre comunicare. O abordare sociologica , Editura de Vest, Timișoara,
2014
Prutiana, Ștefan, Manual de comunicare și negociere în afaceri . Comunicarea, Polirom,
Iași, 2000
Roșca, Luminița, La sphere publique, la democratization de la vie sociale et politique et les
medias en Roumanie , București, Edit ura Tritonic, 2012
Sfez, Lucien, Dictionnaire critique de la communication , Paris, 1993
Silbermann, A., Communication de masse , Hachette, Paris, 1981
Sillamy, Norbert, Dicționar de psihologie , Editura Univers Enciclopedic, București, 1998
Soitu, Laurențiu, Comunicare și acțiune , Institutul European, Iași, 1997
Stan, Nicolae, Incursiune în sfera publică românească. Modele europene , Editura Eikon,
2011
Stanton, Nicki, Comunicarea , Editura S. C. „Știința și Tehnică” S.A., București, 1995

57
Tămaș, S., Dicționar p olitic , Ediutura Academiei Române, București, 1993
Toffler, Alvin, Powershift/Puterea în mișcare, Editura Antet, București, 1995
Tran, Vasile, Stănciugelu, Irina, Teoria comunicării , Editura comunicare.ro, București,
2003
Vlăsceanu, Mihaela, Dicționar de sociologie, Editura Babel, București, 1993
Voyenne, Bernard, La presse dans la societe contemporaine , în Collection U, Paris, 1962
Wald, Henri, Ideea vine vorbind , Editura Cartea Românească, București, 1983
Wald, Lucia, Sla ve, Elena, Ce limbi se vorbesc pe glob, Editura Științifică, București, 1968
Willet, G., La Communication modelisee. Une introduction aux concept, aux modeles et
aux theories , ERPI, Otawa, 1992
Wright, R., Charles, Mass Communicatio n, Random House, US, 195 9

Alte surse :
http://dexonline.ro/lexem/comunica/12122
http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/england/berkshire/8116198.stm
http://salbu.co.za/vodafone/Racal_KeyMilestones.html
http://specialarad.ro/istoria -gsm-in-romania -o-retrospectiva -de-la-telefonica -connex –
dialog -si-prima -caramida -pana -in-zilele -noastre
http://vodafonenewsroom.ro/2006/07/clientii -vodafone -romania -si-orange -romania -pot-
comunica -si-prin-apelurile -video/
http:/ /www.android -zone.ro/internet -nelimitat -de-la-vodafone -de-43mbps
http://www.businessmagazin.ro/special/istoria -telefoniei -mobile -din-romania -7800961
http://www.monitor -emf.ro/ro/
http://www.smartnews.ro/Business/10283.html
http://www.stockchallenge.co.uk/f tse.php
https://archive.fo/20120720035452/http://online.vodafone.co.uk/dispatch/Portal/appmana
ger/vodafone/wrp?_nfpb=true&_pageLabel=template09&pageID=PAV_0015&tabIndex=3
https://blog.catmobile.ro/tehnologia -5g-romania/
https://dexonline.ro/definitie/limba
https://dexonline.ro/definitie/mass -media
https://dexonline.ro/intrare/limbaj/31205
https://economie.hotnews.ro/stiri -telecom -23142775 -video -vodafone -lansat -premiera –
primele -servicii -5g-romania -prezenta -ministrului -comunicatiilor -folosind -statii -terminale -ale-
chinezilor -huawei.html

58
https://economie.hotnews.ro/stiri -telecom -23227094 -video -este-periculoasa -tehnologia –
5g-pentru -sanatate -spun -specialistii -care-monitorizeaza -campurile -electromagnetice -din-
romania.htm l
https://financialintelligence.ro/vodafone -elimina -echipamentele -huawei -din-retelele -sale-
de-baza-de-telefonie -mobila -din-europa/
https://ieeexplore.ieee.org/stamp/stamp.jsp?arnumber=05187191
https://itmaniatv.com/vodafone -elimina -componentele -huawei -din-echipamentele -sale-5g/
https://m.hotnews.ro/s tire/23474260
https://republica.ro/premiera -in-romania -vita-de-vie-a-sustinut -un-concert -in-care-a-fost-
integrata -o-secventa -live-transmisa
https://revistacariere.ro/inspiratie/actual/tehnologia -5g-pro-si-contra/
https://science.hotnews.ro/stiri -tehnologie -23474260 -adevarul -despre -conspiratiile –
despre -tehnologia -5g.html
https://www.businessmagazin.ro/actualitate/ce -este-5g-si-cum-functioneaza -aceasta –
tehnologie -de-ce-avem -nevoie -de-ea-cu-ce-este-diferita -fata-de-4g-si-cand -va-ajunge -in-
toata -lumea -17383021
https://www.businessmagazin.ro/actualitate/vodafone -face-prima -mutare -pe-zona -de-5g-
18151037
https://www.capital.ro/informatia -momentului -cand -va-fi-impelementata -tehnologia -5g-
in-romania -anuntul -ministrului.html
https://www.digitaltrends.com/mobile/what -is-5g
https://www.electronicsweekly.com/news/business/finance/obituary -sir-ernest -harrison –
2009 -02/
https://www.forbes.ro/revolutie -tehnologica -vodafone -lanseaza -tehnologia -5g-romania –
139193
https://www.go4it.ro/content/business/vodafone -renunta -la-huawei -in-toata -europa –
dezvoltarea -5g-va-intarzia -din-acest -motiv -18801826/
https://www.noobz.ro/2019/06/22 /vom -muri -din-cauza -tehnologiei -5g-avantaje -si-
dezavantaje/
https://www.noobz.ro/2020/02/06/vodafone -elimina -tehnologia -huawei -5g-din-europa/#n
https://www.nwradu.ro/2019/05/vodafone -a-activat -primele -statii -5g-in-romania/
https://www.pcmag.com/news/what -is-5g
https://www.petreanu.ro/premiera -vodafone -primul -concert -rock-holograma -live-
transmisa -tehnologia -5g/
https://www.qualcomm.com/invention/5g/what -is-5g

59
https://www.totaltele.com/view.aspx?ID=396301
https://www.vodafone.com/content/annualreport/annual_r eport18/downloads/Vodafone –
full-annual -report -2018.pdf
https://www.vodafone.com/content/index/investors/about_us.html
https://www.vodafone.ro/despre -noi/media/media/comunicate -de-presa -2019/vodafone –
romania -furnizeaza -tehnologia -5g-pentru -primul -concert -care-integreaza -o-holograma –
live/index.html
https://www.vodafone.ro/despre -noi/media/media/comunicate -de-presa -2019/vodafone –
activeaza -primele -statii -radio -5G-in-romania/index.html
https://www.vodafone.ro/despre -noi/vodafone -romania/cine -suntem/descriere -si-
istoric/index.htm#tab -3
https://www.wall -street.ro/articol/IT -C-Tehnologie/238870/prima -holograma -intr-un-
concert -live-din-romania.html#gref
https://www.wsj.com/articles/SB942272098114329805
https://www.zf.ro/business -hi-tech/video -show -vodafone -la-bucures ti-cu-tehnologia -5g-
concert -in-care-pe-scena -a-fost-integrata -si-o-holograma -live-17881766
https://www.zf.ro/zf -24/vodafone -ataca -si-introduce -in-piata -tehnologia -5g-ce-viteze -pot-
avea-de-acum -clientii -16796037