Lucrare de disertație [607544]

2020
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Cluj -Napoca

Lucrare de disertație

Coordonator științific,
Conf. / Prof. univ. dr. Cristina Alexandrina Ștefănescu

Absolventă:
Barariu Cristina

2020
UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Cluj -Napoca

Lucrare de disertație
Analiza performanță -risc în sistemul bancar din
România

Coordonator științific,
Conf. / Prof. univ. dr. Cristina Alexandrina Ștefănescu

Absolventă:
Barariu Cristina

Cuprins
Introducere
Motivația, importanța și metodologia cercetării

1. ANALIZA INDICATORILOR DE PERFORMAȚĂ FINANCIARĂ

1.1 Aspecte generale privind sistemul bancar românesc …………………. ……………………….. 4
1.2 Conceptul de performanță bancară ……………………………………….. ………………………… 6
1.3 Definirea și calculul indicatorilor de performanță bancară ……… …………………………. 9

2. ANALIZA INDICATORILOR DE RISC BANCAR

2.1 Considerații generale privind riscul …………………………………….. …………………………. 13
2.2 Tipologia riscurilor bancare și modul lor de determinare ………………………………….. . 17
2.3 Relația risc – profitabilitate bancară …………………………………………. …………………….. 26

3. STUDIU DE CAZ: ANALIZA PROFITABILITATE -RISC LA TOP 3 BANCI DIN
ROMÂNIA ÎN P ERIOADA 2017 -2019

3.1 Prezentarea bă ncilor din top 3 …………………………………………….. …………………………. 29
3.2 Analiza indicatorilor de profitabilitate ………………………………….. …………………………. 35
3.3 Determinarea riscurilor bancare ……………………………………………………………………… 52

Concluzii ………………………………………………………………………………. …………………………. 65
Bibliografie ………… ……………………………………………………………………………………………. 66

Lista figurilor, tabelelor și graficelor
Lista figurilor
Figura 1 – Factori care influențează nivelul profitulu i ………………………………………………… 9
Figura 2 – Utilizatorii de informație financiar -bancar ……………………………………. 12
Figura 3 – Principalele categorii și subcategorii de riscuri bancare ………………….. 18
Figura 4 – Principalele surse de lichiditate ale unei bănci ………………………………. 21
Figura 5 – Principalele destinații ale lichidității …………………………………………….. 22
Figura 6 – Modelul performanță – risc Du Pont ……………………………………………. 28

Lista tabelelor
Tabelul 1 – Elemente din situațiile financiare ale băncii BT …………………………… 35
Tabelul 2 – Elemente din situațiile financiare ale băncii BCR ………………………… 40
Tabelul 3 – Elemente din situațiile financiare ale băncii BRD ………………………… 45
Tabelul 4 – Sinteza indicatorilor de profitabilitate …………………………………………. 50
Tabelul 5 – Comparație între băncile selectate ………………………………….. ………….. 64

Lista graficelor
Graficul 1 Rata rentabilității financiare BT …………………………………………………… 35
Graficul 2 Rata rentabilității economice BT ……………………………………………………. 36
Graficul 3 Efectul de pârghie BT …………………………………………………………………… 37
Graficul 4 Rata profitului net BT ………………………………………………………………….. 38
Graficul 5 Gradul de utilizare a activelor BT ………………………………………………… 38
Graficul 6 Rata veniturilor din dobânzi BT …………………………………………………… 38
Graficul 7 Rata rentabilității economice BCR ……………. …………………………………. 40
Graficul 8 Rata rentabilității financiare BCR …………………………………………………. 41
Graficul 9 Efectul de pârghie BCR ………………………………………………………………..
Graficul 10 Rata profitului BCR ……………………………………………………………………. 42
43

Graficul 11 Gradul de utilizare a activelor BCR …………………………………………… 43
Graficul 12 Rata veniturilor din dobânzi BCR ……………………………………………… 44
Graficul 13 Rata rentabilității economice BRD ……………………………………….. …… 46
Graficul 14 Rata rentabilității financiare BRD ……………………………………………… 46
Graficul 15 Efectul de pârghie BRD ……………………………………………………………… 47
Graficul 16 Rata profitului net BRD …………………………………………………………….. 48
Graficul 17 Gradul de utilizare a activelor BRD …………………………………………… 49
Graficul 18 Rata veniturilor din dobânzi BRD ……………………………………………… 49
Graficul 19 Rata creditelor restante BT ……………………………………………………….. 52
Graficul 20 Gradul de acoperire a riscului de credit BT ……………………………….. 53
Graficul 21 Riscul de lichiditate BT ……………………………………………………………… 55
Graficul 22 Marja netă a dobânzii BT ………………………………………………………….. 56
Graficul 23 Rata creditelor restante BCR …………………………………………………….. 57
Graficul 24 Gradul de acoperire a riscului de credit BCR …………………………….. 58
Graficul 25 Riscul de lichiditate BCR …………………………………………………………… 59
Graficul 26 Marja netă a dobânzii BCR ……………………………………………………….. 59
Graficul 27 Rata creditelor restante BRD …………………………………………………….. 60
Graficul 28 Gradul de acoperire a riscului de credit BRD ……………… …………….. 61
Graficul 29 Riscul de lichiditate BRD …………………………………………………………… 62
Graficul 30 Marja netă a dobânzii BRD …………………………………………………………. 62

1
Introducere
Sistemul bancar din România reprezintă o principală sursă de subvenționare pentru
actorii economici naționali. P rin condițiile de creditare, entitățile bancare au o influență direct ă
asupra posibilității de dezvoltare a activității economice, precum și asupra volumul ui
investițiilor.
În ultima perioadă, c omplexitatea și di versitatea riscurilor bancare a fost marcată de o
evoluție ascendentă, fapt datorat intensificării concurenței dintre bănci, a creșterii piețelor
financiare internaționa le dar și a numărului din ce în ce mai mare de produse și servicii
financiare oferite.
Modificările care s -au realizat în cadrul piețelor financiar bancare în ultimii ani au dus la
schimbări majore în ceea ce privește riscul în ins tituțiile bancare. Rolul pe car e aceste riscuri îl
au în cadrul sectorului financiar, în stabilitatea financiară , precum și în creșterea economică este
foarte important. Astfel managementul riscurilor financiare a de venit mai important decât în
trecut .
În lucrarea de față este abordată o temă considerată importantă pentru actorii economici,
deoarece instituțiile economice dețin un important rol în cadrul sectorului financiar, în buna
funcționare a unităților economice și a economiei în ansamblu.
Atunci când vorbim de performanța bancară, ne gândim la nivelul măsurabil de stabilitate
a activității băncii, ce poate fii caracterizat printr -un nivel redus al riscurilor de orice natură și o
evoluție normală de creștere al profiturilor de la o perioadă de analiză la alta .
Indicatorii de performanță bancară arată cum stă banca la un moment dat, permițând
astfel managerilor să ia anumite măsuri, de păstrare a performanței dacă indicatorii sunt pozitivi,
sau de îmbunătățire a performanței dacă indicatorii nu au atins nivelul propus de bancă.
Profitabilitatea siste mului bancar a fost analizată o vreme îndelungată de către literatura
de specialitate. Printre studii le realizate pe această temă putem amintii cele realizate de: Sufian
(2009), Hoffmann (2011), Davydenko (2011),Trujillo -Ponce (201 3),Rachdi (2013).

2
Managementul bancar tinde spre obținerea de profit, adică o performantă bancară
superioară. Instrumentele de măsurare și redare a performanțelor bancare sunt diferite , însă
sitemul de indicatori utilizat în acest scop este considerat cel mai eficient.
Conținutul științific și cel practic al lucrării l -am structurat în trei capitole. Partea
teoretică, cuprinsă în primele două capitole, este destinată prezentării elementelor teoretice, care
descriu sistemul bancar din România, noțiunile pr ivind indicatorii de profitabilitate și de risc
bancar, iar ultimul capitol redă un studiu de caz, în care s -au analizat aceeași indicatori atât de
profitabilitate cât și de risc la nivelul celor mai importante trei bănci din România, după un top
realizat de Ziarul Financiar, pentru perioada 2017 -2019.
Acestă temă de cercetare a fost o preocupare pentru mulți cercetători români , dar și
pentru străini, specialiști în finanțe, contabilitate, management, audit financiar -bancar, etc.,
scoțând astfel în evidenț ă caracterul cuprinzător și multidisciplinar al acesteia. Pentru a evidenția
cât mai complet tema gestiunii performanței financiare bancare dar și a riscurilor , s-au studiat și
analizat și părerile unor cercetători -doctoranzi, utilizând numeroase teze de d octorat din
domeniul finanțe și contabilitate.

Motivația, importanța și metodologia cercetării
Motivația alegerii acestei teme este justificată prin faptul că în prezent relația
performanță -risc se află în centru afacerilor bancare. Mediul economic, monetar, și cel financiar
bancar sunt permanent supuse unuei concurenșe acerbe, apar noi riscuri necunoscute până în acel
moment, cu forme de manifestare deosebite. În aceste condiții este foarte greu de prezentat o
anume formă a riscului, sau de a încerca o definire exactă, dată fiind caracteristica lumii
contemporane, și anume incertitudinea.
Obiectivul principal al cercetării științifice îl reprezintă analiza relației performanță -risc
în cadrul celor mai importante bănci din România. În atingerea acestu i obiectiv au fost stabilite
următoarele obiective secundare:
 Analiza sistemului bancar din România.
 Stabilirea eficienței economice în activitatea bancară.

3
 Delimitările terminologice și conceptuale asupra indicatorilor de profitabilitate, dar și
asupra r iscurilor bancare.
 Prezentarea și analiza acestor indicatori la nivelul băncilor selectate.
Cercetarea întreprinsă prezintă o îmbinare a cercetării cantitative cu cea calitative, care
într-o manieră comprehensivă oferă unicitate, originalitate și înțelegere studiului, datorită
particularităților economice ale performanței dezbătute sub aspect teoretic și practic, având la
bază informațiile contabile.
La realizarea studiului s -a ținut cont de prevederile directivelor europene, prevederile
acordurilo r BASEL, normele de Băncii Naționale a României, lucrările de specialitate din
literatura internațională și națională.
Datele utilizate în realizarea studiilor de caz au fost preluate din situațiile financiare ale
băncilor comerciale listate la Bursa de Va lori București, din b aza de date a BNR, din unele
statistici naționale precum și din alte surse disponibile publicului. Aceste date au fost prelucrate
mai apoi în Excel.
Structura și conținutul cercetării – având în vedere obiectivele cercetării, a fost st abilită
următoarea structură a tezei: introducere, trei capitole, bibliografie, anexe.
Primul capitol al cercetării, intitulat „Analiza indicatorilor de performanță financiară”,
prezintă un scurt istoric al evoluției sistemului bancar românesc, mai apoi es te realizată o
descriere a conceptului de performnață bancară, după care se enunță cei mai imporatnți
indicatorii de perfomanță și modul lor de calcul.
Capitolul al doilea a fost intitulat „Analiza indicatorilor de risc bancar” și aici au fost
prezentate următoarele: considerații generale privind riscul, tipologia riscurilor bancare și modul
lor de determinare, după care ne -am oprit asupra relației risc -performanță bancară.
În ultimul capitol al lucrării am calculat indicatorii de profitabilitate precum și cei de
risc, pentru Banca Transilvania, Banca Comercială Română și Banca Română pentru Dezvoltare.
La final am facut o sinteză în care am surprins aspectele favorabile și nefavorabile pe baza
datelor obținute în urma calculelor.

4
ANALIZA INDICATORILOR DE PERFORMAȚĂ FINANCIARĂ

1.1 Aspecte generale privind sistemul bancar românesc

Sistemul bancar al unei țări este definit prin rețeaua instituțiilor de credit rezidente în țara
respectivă și a relațiilor economice în care componentele acesteia sunt parte. Rețeaua instituțiilor
de credit este exprimată de tipurile de bănci care funcționează într -o țară , iar relațiile economice
în care acestea sunt parte prin funcțiile pe care le îndeplinesc în economie.
Formarea sistemului bancar este rezultatul unui lung proces ist oric de dezvoltare a
economiei și a relațiilor în care intră agenții economici. Apariția băncilor în lumea modernă este
considerată a fi rezultatul dezvoltării comerțul ui în Evul Mediu în special prin contribuția
orașelor autonome.
În România, sistemul bancar își are originea din Antichitate, atunci când au fost
descoperite cincizeci și cinci de tăblițe cerate în minele de aur ale Daciei Traiane. Tăblița cu
numărul treisprezece conținea contractul pentru constituirea unei societăți bancare. Acesta a fost
redactat pe data de 28 martie 167, la Deusera, o localitate situată în apropiere de Alburnus Maior
(actuala localitate Roșia Montană). Douăzeci și cinci de tăblițe d intre cele cincizeci s -au păstrat
și au fost publicate integral în anul 1873, la Berlin, în opera Corpus Inscriptiorum Latinarum.
Anastasie Basota, a fost cel care în anul 1845 a înființat o banca ce realiza operațiuni de
credit și de schimb de monede.
Prima instituție bancară a apărut la începutul secolului al XIX -lea, în București. Prima
bancă a Moldovei a fost înființată în anul 1857 la Iași, iar Banca Națională București a fost
înființată în anul 1866.
Prima bancă a țării a fost constituită la iniția tivă principelui Grigore Alexandru Ghica,
însă a dat faliment în mai puțin de un an. O a doua bancă a fost înființată și autorizată să
funcționeze ca filială a Băncii Imperiale Otomane din Constantinopol, dar fără beneficii în
favoarea guvernului. Cu toate acestea, Banca Națională a României a fost înființată ca bancă
centrală în anul 1880, iar aceasta a fost constituită după modelul băncii centrale a Belgiei. La

5
acea vreme, capitalul băncii a fost stabilit la 30 de milioane, dintre care 20 prin subscripție
publică, restul de 10 milioane fiind depuse de către stat.
În Transilvania, băncile au apărut la jumătatea secolului XIX, acestea fiind subordonate
sistemului bancar austro -ungar.
În epoca contemporană sistemul bancar din Romania este foarte bine definit, acestea
activand ca intermediar principal în relația economii și investiții, relație decisivă pentru creșterea
economică a țării .
Structura sistemului bancar actual al țării noastre este formată din banca centrala a
statului și instituț ii de credit ce se pot constitui și pot funcționa ca bănci, organizaț ii cooperatiste
de credit, instituții emitente de monedă electronică ș i case de economi i pentru domeniul locativ.
Banca N ațională a Româ niei est e banca centrala a statului româ n care are ca obiect
principal de activitate asigurarea stabilității monedei naționale. Pentru ca acest obiectiv să fie
îndeplinit, BNR elaborează, aplică și răspunde de politica monetară, valutară , de credit, de plăț i
precum și de autorizarea și supravegherea prudențială bancară pentr u a asigura funcț ionarea
eficientă a sistemului bancar.
BNR are dreptul exclusiv de emi siune, ea fiind singura instituție autorizată să emită
însemne monetare sub formă de bancno te și monede meta lice ca mijloace legale de plată pe
teritoriul Româ niei.
Băncile comerciale sunt principalele instituții financiare fiind specializate atât în
atragerea de resurse (constituirea depozitelor) și plasarea acestora prin acordare de credite, cât și
în efecuarea plăților între titularii de cont, agenții economici. Ac este instituții financiare au ca și
caracteristică principală posibilitatea de a pune în circulație creanțe asupra lor însăși care sporesc
masa mijloacelor de plată, volumul circulației monetare, transformâ nd astfel activele ne monetare
în monedă.
Prin urma re, sistemul bancar existent în România este rezultatul unei evoluții rapide pe
parcursul anilor postrevoluționari , având ca obiectiv crea rea unui sistem modern cor espunzator
standardelor internaționale, care să contribuie în același timp la dezvoltarea ș i stabilizarea
economiei.

6
1.2 Conceptul de performanță bancară

În contextul provocarilor aduse de globalizare, internaționalizarea activității bancare, ca o
consecință a diminuării barierelor comerciale dintre țări și a deschiderii piețelor financiare pentru
investitorii străini, nu poate fi realizată fără existența unui sistem bancar performant, care să facă
față concurenței acerbe dintre țările lumii.
Atunci când vorbim de performanța bancară, ne gândim la nivelul măsurabil de stabilitate
a activității băncii, ce poate fii caracterizat printr -un nivel redus al riscurilor de orice natură și un
trend normal de creștere al profiturilor de la o perioadă de analiză la a lta.
Profitabilitatea este un indicator revelator al poziției competitive a unei bănci pe piețe
bancare și al calității managementului său, și asigură sănătatea sistemului bancar. Abordate în
manieră tradițională băncile apar ca societăți comerciale primit oare și distribuitoare de capital. În
aceste condiții dobânda este sursa principală de venit și este evident că profitabilitatea unei bănci
este cu atât mai mare cu cât diferența între dobânzile încasate și cele plătite este mai mare.
Conform Regulamentulu i BNR pe rformanță financiară înseamnă: „ reflectarea
potențialului economic și a solidității financiare ale unei entități economice, obținută în
urmaanalizării unui ansamblu de factori cantitativi (indicatori economico -financiari calculați pe
baza datelor d in situațiile financiare anuale și periodice, denumite în continuare situații
financiare) și calitativi.”
Literatura economică acordă o mare atenție performanței bancare , exprimată în termeni de
concurență, concentrare, eficiență, productivitate și rentabi litate. (Bikker & Bos, 2008) Motivul
cheie este că băncile sunt considerate ca fiind specia le, având în vedere rolul deodebit de
important în furnizarea de credit e întreprinderilor.
Băncile joacă roluri foarte importante în dezvoltarea economică a națiunilor, deoarece acestea, în
mare măsură, controlează oferta de bani în circulație și sunt principalii s timuli ai progresului
economic.
Dezvoltarea economică este un proces dinamic și continuu, care depinde foarte mult de
mobilizarea resurselor, investițiilor și eficiența operațională a diferitelor segmente ale economiei.

7
Prin urmare, un sector bancar put ernic este vital pentru crearea de locuri de muncă, generarea de
bogăție, înlăturarea sărăciei, îmbunătățirea activității antreprenoriale și cre șterea produsului
intern brut (PIB).
Performanțele băncilor sunt legate de schimbă rile din mediul înconjurător și comportamentul
concurenților lor.
Performanța băncii poate fi definită ca reflectarea modului în care resursele unei bănci sunt
utilizate înt r-o formă care îi permite să își atingă obiectivele. Mai mult, performanță bancară
înseamnă adoptarea un ui set de indicatori care reflectă starea actuală a băncii și capacitatea sa de
a atinge obiectivele dorite. (Dhanuskodi, 2012)
În articolul „How to mea sure bank performance” , Banca Central Europeană susține că
profilabilitatea este prima linie de apărare a băncii împotriva pierderilor neașt eptate, întrucât
consolidează poziția capitalului și îmbu nătățește profitabilitatea viitoare prin i nvestiția
venitur ilor reținute.
Performanța bancară poate fii explicată prin mai mulți indicatori ca eficiență (Rivas et al.,2006),
marja netă a dobânzii (Sinkey & Carter, 2000), comportament de creditare bancară (Brewer et
al., 2001) și profitabilitate (Rachdi, 2013).
O cercetare a literaturii de specialitate relevă că cel mai utilizat indicator este profitabilitatea.
Într-adevăr, cele mai multe studii care cercetează rentabilitatea unei bănci au măsurat acest
indicator după raportul ROA și ROE.
În studiul său, Albulescu (2015) constată că utilizarea indicatorilor ROA și ROE pentru
măsurarea profitabilității oferă o mai mare putere pentru rezultatele sale.
Studiile furnizează dovezi că în cazul companiilor din România împrumuturile bancare
reprezintă principala sursă de fi nanțare, depășind semnificativ sursele de finanțare de pe piața de
capital. (Dragotă et al., 2011) Sistemul bancar finanțează aproape în totalitate toate companiile
de pe Bursa de Valori București sau de pe bursa electornică de valori mobiliare București
(RASDAQ) dat fiind faptul că împrumuturile pe termen scurt constituie factorul de îndatorare cel
mai utilizat, cu valori excedentare împrumuturilor pe termen mediu și lung.

8
Deoarece sectorul bancar este considerat un segment vital al unei economii moderne, eficiența sa
este de o importanță vitală. Pentru a asigura un sistem financiar sănătos și o economie eficientă,
băncile trebuie evaluate și analizate cu atenție.
Produsele și serviciile oferite sunt mai mult sau mai puțin identice de la o bancă la alta, și există
prea puține posibilități de diferențiere între ele. Prin urmare, este necesar să se măsoare
performanțele individuale ale băncilor pentru a determina contribuția lor la dezvoltarea
afacerilor.
Nu numai instituțiile de supraveghere, autoritățile de reglementare și organismele de
administrare a băncilor, dar și clienții băncilor, sunt din ce în ce mai preocupați de stabilitatea și
durabilitatea acestor instituții financiare. (Dhanuskodi, 2012)
Motive pentru a evalua performanța băncilor:
 pentru a dete rmina rezultatele operaționale și starea lor financiară generală;
 pentru a măsura calitatea activelor , calita tea și eficiența managementului;
 pentru a evalua atingerea obiectivelor propuse, precum și a stabili calitatea lor de câștig,
 măsurarea nivelului de lichiditate ,
 evaluarea adecvării capitalului și nivelul serviciilor bancare.
Indicatorii de performanță bancară arată cum stă banca la un moment dat, permițând astfel
managerilor să ia anumite măsuri, de păstrare a performanței dacă indicatorii sunt pozitivi, sau de
îmbunătățire a performanței dacă indicatorii nu au atins nivelul propus de bancă . Acești
indicatori sunt calculați pe baza profitului brut sau net. Există o serie de factori care influențează
nivelul profitului generat de o bancă, și anume: fa ctori controlabili și factori necontrolabili.
Factorii controlabili sau endogeni sunt acei factori pe care managerul îi poate influența. Factorii
necontrolabili, întâlniți și sub denumirea de factori exogeni nu pot fi controlați de ba ncă, însă
aceasta își poate construi un plan flexibil pentru a reacționa la manifestarea negativă a acestori
factori.

9
Figura 1 – Factori care influențează nivelul profitului
Sursa: Prelucrări ale autoarei

Măsurarea câștigurilor și gestionarea riscurilor prezintă o importanță deosebită în
aprecierea calității activității bancare, mai exact a preformanțelor acesteia.
„Capacitatea de a face profit este una dintre cele mai dinamice componente ale factorilor
care influențează strategia unei bănci co merciale, care se poate comensura prin indicatori de
eficiență economico -socială și de profitabilitate.” (Berea,2001:91)

1.3 Definirea și calculul indicatorilor de performanță bancară

Pentru reflectarea principalelor performanțe bancare, banca calculează anumiți indicatori
de profitabilitate. Indicatorii de apreciere a performanțelor bancare au o mare expresivitate,
reflectând o multitudine de aspecte: gradul de generare a profitului, e ficieța operațională și
managerială, etc. Indicatori de performanță bancară se calculează pe baza situațiilor financiare
anualesau trimestriale, pe baza datelor din Bilanțul contabil și a Contului de Profit și Pierdere
Factori
controlabili
•acționari;
•dimensiunea băncii;
•capacitatea de a genera
profit;
•cultura bancară;
•capacitatea de adaptare la
cerințele pieței;
•complexitatea
activității(capital,clienți)
Factori
necontrolabili
•mediul economic social;
•evoluția pieței interne și
externe;
•competiția dintre bănci;
•mediul politico -juridic;
•măsurile luate în
exterior(BNR, Guvern)

10
În această lucrare ne vom îndrepta at enția spre principalii indicatori ai performanței
bancare, și anume:
1. Rata rentabilității economice (ROA) – este un indicator ce reflect efectul capacității
manageriale de a utiliza resursele băncii în vederea obținerii de profit, fiind denumit
și profit la active. În literature de specialitate se afirmă că acestă rată a rentabilității
este cel mai relevant indicator al eficienței bancare, pentru că exprimă în mod direct
rezultatele obținute prin managementul specific al intermedierii bancare.
ROA = 𝑷𝒓𝒐𝒇 𝒊𝒕𝒖𝒍 𝒏𝒆𝒕
𝑻𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒂𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆∗𝟏𝟎𝟎
O evoluție în crestere este expresia unor rezultate pozitive dar poate fi și expr esia
asumă rii unui risc excesiv de către bancă . Atunci când evoluția acestei rate este în
scădere observăm că banca întampină dificultăți.
Mărimea tipică a acestei rate în ță rile dezvoltate este de aproximativ 1 -2%.

2. Rata rentabilității financiare (ROE) – acestă rata este urmărită în special de
acționarii unei bănci, deoarece le indică efectul implicării (prin cumpărare de acțiuni)
în activitatea băncii respective.
ROE = 𝑷𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕𝒖𝒍 𝒏𝒆𝒕
𝑪𝒂𝒑𝒊𝒕𝒂𝒍𝒖𝒓𝒊 𝒑𝒓𝒐𝒑𝒓𝒊𝒊∗𝟏𝟎𝟎
O profitabilitate ridicată sugerează că băncile se află într -o poziție favorabilă pentru
a-și spori, prin rezultatul reportat, rezerva de capital în viitorul imediat.
În țările dezvoltate mărimea tipică a acestei rate este de aproximativ 15 -20%.

3. Efectul de pârghie (Efp) – mai este numit și multiplicarea capitalului, evidențiind
gradul în care utilizarea unor resurse atrase suplimentar duce la creșterea rentabilității
capitalului propriu.
Epf = 𝑻𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒂𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆
𝑪𝒂𝒑𝒊𝒕𝒂𝒍𝒖𝒓𝒊 𝒑𝒓𝒐𝒑𝒓𝒊𝒊
Este un indicator d e structură care se exprimă în unități de măsură absolute și are în
general valori mai mari decât 10. Acest indicator variază invers propo rțional cu
ponderea capitalului î n totalul pasivelor bancare. Cu câ t ponderea capitalului este mai
mare, c u atâ t banca se bazează mai puțin pe resurse atrase și, astfel, riscul bă ncii este

11
mai mic. O pondere mai mică a capitalului semnifică un risc ban car și un efect de
pârghie mai mare.

4. Rata profitului net (Rpr) – acest indicator mai este întâlnit și sub denumirea de marja
netă.
Rpr = 𝑷𝒓𝒐𝒇𝒊𝒕 𝒏𝒆𝒕
𝑽𝒆𝒏𝒊𝒕𝒖𝒓𝒊 𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍𝒆∗𝟏𝟎𝟎
Veniturile totale sunt formate din venituri din dobânzi, dar și din alte venituri, cum ar
fi venituri din comisioane sau activități de consultanță.
Cu cât marja netă înregistrează valori mai mari cu atât banca este mai profitabilă.
Printre factorii care influențează mărimea acestui indicator enumerăm: presiunea
fiscală,gradul de concurență din sistemul financiar -bancar, eficiența activității băncii.

5. Gradul de utilizare a activelor (Rua) – se calculează ca raport între totalul
veniturilor și totalul activelor, și exprimă capacitatea băncilor de a genera profit .
Mărimea acestui indicator este influențată de mărimea dobânzii pe piață și de
sctructura ac tivelor bancare.

Rua = 𝑽𝒆𝒏𝒊𝒕𝒖𝒓𝒊 𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍𝒆
𝑨𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍𝒆∗𝟏𝟎𝟎

6. Rata veniturilor din dobânzi (Rv) – poate fi întâlnită și sub denumirea de marja netă
din dobânzi. Se determină ca raport între veniturile nete din dobânzi și activele
valorificabile totale.
Rv = 𝑽𝒆𝒏𝒊𝒕𝒖𝒍 𝒏𝒆𝒕 𝒅𝒊𝒏 𝒅𝒐𝒃 â𝒏𝒛𝒊
𝑨𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 𝒗𝒂𝒍𝒐𝒓𝒊𝒇𝒊𝒄𝒂𝒃𝒊𝒍𝒆 𝒕𝒐𝒕𝒂𝒍𝒆∗𝟏𝟎𝟎
Activul valorificat al băncilor, denumit și activul purtător de dobândă , este format din
portofoliul de titl uri de s tat, plasamentele interbancare ș i creditele acordate.
De obicei , o valoare mare a acestui indicator, prin urmare un venit net din dobânzi cât
mai mare la același nivel al activelor purtătoare de dobândă, exprimă o activitate prof itabilă
(colectare și redistribuire de capital).

12
Un nivel redus al marjei poate reflecta cheltuieli mari cu dobânzile (dependenț a de pasive
volatile, pe termen scurt), dar și o atitudine mai prudentă a bă ncii, c are conduce la venituri din
dobâ nzi mai mici. Pentru acest indicator un nivel de 5 -7 puncte procentuale este considerat
standard .
Există o multime de utilizatori de informație care sunt interesați de performanțele unei
bănci. Aceștia pot fi atît din mediul intern al băncii, cât și din mediul extern. Figura de mai jos
ilustrează câteva exemple de utilizatori de informație financiar -bancară.
Figura 2 – Utilizatorii de informație financiar -bancară

Sursa: Prelucrări ale autoarei

Utilizatori aferenți
mediului intern
acționarii băncii
managementul general
al bancii
salariatii băncii
Utilizatori aferenți
mediului extern
organele de
supraveghere bancară
organele fiscale
clientela
bancară/nebancară
instituțiile de raiting

13

2. ANALIZA INDICATORILOR DE RISC BANCAR

2.1 Considerații generale privind riscul
Riscul reprezintă unul dintre fenomene le cu care oamenii și organizațiile interacționează
încă din cele mai vechi timpuri. Riscul se manifestă atât în viața de zi cu zi a oamenilor cât și la
nivelul organizațiilor sociale. Practic, orice proces decizional și orice planificare strategică
implică riscuri.
Dacă ne uităm în dicționarul explicativ al limbii române, vom vedea că noțiunea de risc
este definită ca fiind: „Posibilitate de a ajunge într -o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz
sau de suportat o pagu bă; pericol posibil.” Conform acestei defini ții, riscul apare sub forma
unui pericol pe care omul încearcă să -l prevină sau măcar să -i atenueze efectele nedorite.
Dicționarul MacMillan de Economie Modernă definește riscul astfel: „contextul în care
un eve niment se produce cu anumită probabilitate sau în care amploarea evenimentului urmeză
o distribuție de probabilități” .Această definiție evidențiază faptul că acțiunile și deciziile luate
de indivizi au drept consecință un eveniment sau set de evenimente , cărora li se poate asocia o
probabilitatea sau o distribuție de probabilități de apariție, iar riscul, este o rezultantă a
combinației dintre probabilitățile de apariție a stărilor și consecințele acestora.
În literatura de specialitate riscul descrie „situațiile prin care factorii externi sau interni
băncii acționează de o manieră imprevizibilă asupra valorii de piață a acesteia. ” (Lăzărescu,
2002:8)
Autorii Popa & Dima afirmau în cartea „Analiza sistemului bancar comercial”, că
„riscul se traduce prin va riabilitatea rezultatului, afectând rentabilitatea activelor și în
consecință a capitalului investit.”
După cum se poate observa ,există un număr mare de definiții ale riscului prin care se
încearcă găsirea de noi valențe și semnificații ale acestuia asupra activității economice.

14
Societățile contemporane oferă o multitudine de riscuri î n toate domeniile de activitate.
Nici sectorul financiar bancar nu face excepție de la această regulă, operațiunile bancare fiind și
mai riscante, întrucât este vorba de un portofoliu complex de clienți și operațiuni diferite ș i greu
de controlat.
Dacă se face o analiză a evoluției noțiunii de risc ba ncar se poate observa că, p ână în anii
1870 , sistem ul financiar internațional s -a bucurat de o stabilitate relativ ridicată. Această
stabilitate a fost conferită în special de resp ectarea principiilor convenite în urma Conferinț ei de
la Breton Woods din anul 1944. Mecanismul care a fost înființat atunci pentru Sistemul Monetar
Internaț ional oferea reguli precise privind fluctuaț iile curs ului valutar, iar ratele de dobândă
practicate nu înregistrau variaț ii prea mari.
Evenimentele generate de creș terea sem nificativă a preț urilor produselor petroliere la
sfârș itul anilor 1970 au condus la amplificarea fenomenelor inflaționiste și la creșterea ratelor
nominale ale dobâ nzilor. În urma deciziei de renunțare la principiile convenite la Bretton
Woods, marjele de variaț ie a cursurilor valutare s -au majorat considerabil rezultâ nd dezvoltarea
instrumentelor de acoperire a riscurilor, de către bănci î n acest domeniu.
Specificul riscului operațiunilor bancare este determinat de riscul pe care instituția de
credit îl p rimește de la clienții săi. În cazul în care gradul de risc într -un anumit tip de activitate
al clientului este mare, atunci și riscul băncii în conlucrarea sa cu acest client va fi crescut în mod
semnificativ. Altfel spus, băncile comerciale dintr -o anumi tă țară sunt dependente în totalitate de
stabilitatea financiară a clienților săi, starea economiei și condițiile de pe piața financiară.
Această dependență se datorează operațiunilor legate de atragerea de către organizațiile de credit
a fondurilor tempor ar libere și plasarea lor ulterioară în diferite tipuri de active.
Riscurile bancare sunt legate de riscurile economice a sistemului financiar, reprezentâ nd
o categorie de risc separată. Analiza riscului bancar este importantă în contextul unei economii în
curs de dezvoltare, deoarece în dependență de datele obținute se adoptă anumite decizii în ceea
ce privește evaluarea proceselor economice și financiare ulterioare într -un anumit domeniu de
activitate. Astfel, evaluarea riscurilor bancare se realizează pr in colectarea și analizarea
informațiilor, precum și a factorilor identificați, care pot conduce eventual la pierderi
semnificative din partea instituției de credit.

15
Prin noțiunea de risc bancar se înțelege element ul de incertitudine care poate afecta
activitatea societății bancare sau derularea unei operațiuni economico -financiare din cadrul
acestei societăți.
În literatura de specialitate riscul bancar este definit ca fiind acele ricuri cu care se
confruntă banca în realizarea operațiunilor curente și nu numai, riscurile specifice activității
banccare clasice. (Goloșoiu, 2003)
Cuantificarea riscului bancar presupune raportarea la un punct de reper numit benchmark .
Conform Cambridge Advanced Learner’s Dictionary , benchmark -ul este un nivel de calitate
care poate fi utilizat ca standard în comparaț ii.
În relație cu benchmark -ul noțiunea de risc are două accepț iuni:
 pericolul apariț iei pierderii ( down -side risk );
 șansa de câș tig ( up-side potential ).
Riscul nu este întotdeauna sinonim cu peri colul sau cu pierderea materială . Prin raportare la un
benchmark dat, riscul semnifică posibilitatea de modificare față de acesta.
Există o serie de factori care determină apariția riscurilor bancare. Aceștia pot fi grupați
în factori externi și factori interni.
Factorii externi sunt următorii:
 economici determinați de: schimbarea ratelor dobânzilor, inflație, asigurări, taxe și
impozite, schimbări economice bruște.
 politici determinați de: legislația ambiguă și schimbătoare, anumite politici protecționiste,
reglementări și respectarea lor, priorități politice sectoriale.
 concurențiali determinați de: modificări ale pieței, presiuni ale firmelor mari, tipurile și
serviciile o ferite, tendințe ale modei, folosirea de mass -media, cererile și așteptările
clienților, cererile contractuale.

16
Factorii interni sunt următorii:
 sociali determinați de: etica și credința angajaților, cultura individuală a persoanelor
implicate privind ris cul, presiunea exercitată de angajați prin drepturile salariale sau
prestarea unei activități necorespunzătoare, schimbări frecvente de personal, relațiile prea
apropiate dintre salariați.
 economici determinați de: schimbări în procesarea informatică, sub stituirea materialelor,
o securitate mai bună a noilor produse și tehnologii, un sistem de operare mai bun în ceea
ce privește procedurile și metodele de operare, nevoia de reducere a pierderilor,
așteptările investitorilor și a acționarilor, de strategia adoptată.
 fizici determinați de: distrugerea clădirilor, de fraudă efectuată prin actele sau intențiile
salariaților sau clienților.
Întru cât riscul poate avea un puternic impact negativ asupra valorii instituțiilor bancare
din cauza pierderilor care pot apărea, managementul riscului a devenit o caracteristică cheie a
băncilor. Identificare și analiza riscurilor devine o necesitate obiectivă în condițiile unor
modificări interveni te în activitatea băncii sau în oferta ei pe piață. Orice produs sau serviciu
bancar nou presupune inițierea de proceduri specifice pentru descoperirea riscurilor
accidentale și gestionarea eficientă a acestora.
Existența unor tehnici de management al riscurilor bancare prezintă avantaje importante
pentru instituția bancară, iar lipsa acestora poate avea consecințe grave. Tehnicile de evaluare
și de management al riscurilor bancare sunt în plină dezvoltare, ele sunt utilizate tot mai des
în managementul performant al instituțiilor de credit, pentru a se limita cât mai mult efectele
negative ale asumării acestor riscuri care sunt generate și amplificate de schimbările
permanente în plan financiar și instituțional.
Băncile pot gestiona cu succes riscurile bancare doar dacă recunosc rolul strategic al
gestiunii riscurilor, dacă folosesc analiza si gestiunea în vederea creșterii eficientei, dacă
adoptă măsuri precise de adaptare a performanței la risc și, dacă vor crea mecanisme de
raportare a performanței în funcție de risc, pentru a se asigura că investitorii înțeleg impactul
gestiunii riscului asupra valorii instituției bancare.

17
Putem afirma că riscul este o componentă esențială a activității financiar -bancare.
Instituțiile bancare trebuie să -și însușească un anumit nivel de risc, astfel încât să asigure
acționarilor posibilitatea maximizarii valorii. Astfel managementului riscului trebuie să fie
prioritatea numarul unu a tuturor celor implicați în activitatea de conducere a băncii.
2.2 Tipologia riscurilor banc are și modul lor de determinare
Diversitatea riscurilor cu care se poate confrunta o bancă în activitatea ei zilnică, precum
și diversitatea cauzelor care conduc la producerea acestor riscuri ne determină să credem că o
clasificare unică nu este posibilă .
Noțiunea de risc bancar cuprinde atât categoriile de riscuri specifice activităților
financiar -bancare cât și toate riscurile care afectează activitățile organizațiilor indiferent de
domeniul de activitate al acestora.
Figura 3 – Principalele categorii și subcategorii de riscuri bancare

Sursa: Prelucrări ale autoarei
Riscul de
piață
•Riscul valutar
•Riscul de rată a dobânzii
Riscul de
creditare
•Riscul de contrapartidă
•Riscul de expunere
•Riscul de recuperare
Riscul
operațional
•Riscul de frauda
•Riscul de lichiditate
•Riscul de transfer
•Riscul utilizării de sisteme neperformante

18
Pentru a vedea modul în care aceste riscuri afectează activitatea unei bănci vom analiza
câteva dintre riscurile enunțate în figura de mai sus, apreciate a fi mai importante și a căror efect e
determină în mod direct evoluția profitabilității instituțiilor bancare. Așadar, ne vom opri atenția
asupra următoarelor categorii de riscuri: riscul creditării, riscul lich idității și riscul ratei dobânzii.
a. Riscul de credit
Activitatea de management al riscurilor a înregistrat o evoluție reprezentativă în ultimii
ani. Astfel, managementul riscului de credit este mult mai amplu decât o simplă operație de
împrumut. Acesta se extinde și cuprinde în sfera lui de preocupări aspecte de fond ce privesc trei
faze ale procesului creditării, și anume: faza luării deciziei de creditare, procesul vieții creditului
și managementul portofoliului de credite (Trenca, 2004, p. 207). Se poate spune că una dintre
cele mai importante funcții a managementului bancar este cea de a controla și analiza calitatea
portofoliului de credite, întrucât o calitate slabă a creditelor poate duce foarte ușor la faliment
bancar.
Riscul de creditare este apreciat ca cel mai important dintre riscurile pieței serviciilor
bancare, fiind o cons ecință directă a deprecierii valorii datorată falimentului debitorului sau
nerambursării creditului.
Mishkin (2004) consideră riscul de credit ca fiind rezultat al proceselor de selecție
adversă și hazard moral. Selecția adversă pe piața de creditare se ma nifestă atunci când
împrumuturile cu un grad ridicat al riscului de a nu fi rambursate sunt acordate solicitanților.
Hazardul moral există pe piața creditelor datorită posibilității ca, odată ce obțin creditul, clienții
să investească în proiecte cu risc m are, ceea ce conduce, în caz de eșec, la imposibilitatea
rambursării creditului. Pentru a obține profit, instituțiile financiare trebuie să depășească
problemele de selecție adversă și hazard moral.
Sudacevschi spune că riscul de credit se referă la faptul că banca trebuie să își asume
riscul ca la scadență să se confrunte cu posibilitatea de a -și recupera doar parțial sau chiar deloc
sumele acordate sub formă de credit, precum și a dobânzilor și comisioanelor aferente.
Potrivit autorilor Iosof & Gavri, „ri scul de credit se referă la incapacitatea sau refuzul
debitorului de a îndeplini obligațiile contractuale.”

19
Prin urmare, r iscul de creditare poate fi definit ca reprezentând pierderile suferite de o
instituție bancară în eventualitatea intrării în incapacitate de plată a unui debitor, ori în
eventualitatea deteriorării capacității acestuia de a restituii creditul, situație care în literatura de
special itate este denumită reducerea calității creditului.
Riscul propriu -zis de credit presupune asumarea de către bancă a riscului că la data
scadenței clientul va putea să -și achite obligațiile asumate față de bancă. Din acestă cauză , banca
trebuie să evalueze toate componentele riscului față de client.
Pentru a evita pierderi potențiale la creditare, băncile își dezvoltă tehnici adecvate pentru
acoperirea acestui tip de risc, cum sunt:
 bună cunoaștere a clienților (juridic, economic, financiar, comportamentul în relația cu
banca);
 analiza creditului (structura tranzacției, eficiența, randament);
 calitatea și structura sursei de rambursare;
 calitatea și structura garanțiilor;
 administrarea portofoliului de credite.
Evaluarea riscului de credit la care este expu să banca, se poate determina cu ajutorul unor
formule de calcul, și anume:
1. Rata creditelor restante – aceasta evidențiază calitatea portofoliului de credite al băncii.
Rata creditelor restante = 𝑪𝒓𝒆𝒅𝒊𝒕𝒆 𝒓𝒆𝒔𝒕𝒂𝒏𝒕𝒆
𝑻𝒐𝒕𝒂𝒍 𝒄𝒓𝒆𝒅𝒊𝒕𝒆∗𝟏𝟎𝟎
Cu cât valorile acestui indicator sunt mai mari, cu atât banca este expusă mai mult la
riscul de credit. Limita maximă admisă a acestui indicator este de 6%.(Cociug&Cinic, 2008:199)
2. Gradul de acoperire a riscului de credite – prin acest indicator este evidențiată grija pe
care o arată managementul în acoperirea pierderilor din credite pe seama provizioanelor.

Gradul de acoperire
a riscului de credite = 𝑷𝒓𝒐𝒗𝒊𝒗𝒊𝒐𝒂𝒏𝒆 𝒅𝒆 𝒓𝒊𝒔𝒄
𝑷𝒓𝒐𝒗𝒊𝒗𝒊𝒐𝒂𝒏𝒆 𝒅𝒆 𝒓𝒊𝒔𝒄 𝒏𝒆𝒄𝒆𝒔𝒂𝒓∗𝟏𝟎𝟎
Acest raport ar trebui în mod normal să se înscrie în limita de 1%.

20
Limitarea riscurilor are un caracter normativ și autonormativ. În funcție de calitatea
mediului economic și de evoluția parametrilor săi proprii, fiecare instituție de credit asigură
limitarea riscurilor în două moduri: global și analitic, astfel:
 Fixează o limită proprie, internă pentru ponderarea activităților riscante în total active
sau relativ la capital bancar;
 Fixează plafoane de credite debitor, gru p de debitor, sectoare de activitate sau zone
geografice pentru a preveni ca modificările semnificative ale situației economice a
acestor grupe să afecteze negativ expunerea lor.(Manea,2011:60)
În orice sistem bancar, riscul de creditare trebuie să reprezi nte componenta fundamentală
a analizei de ris c deoarece creditarea reprezintă activitatea de bază a unei bă nci. Indiferent de
nivelul de dezvoltare a sistemului bancar și diversitatea activităț ilor financiar -bancare din ziua de
azi, activitatea de creditar e justifică în ultimă instanță însăși existența unei bănci .
În concluzie, fiindcă riscurile bancare reprezintă o sursă de cheltuieli neprevăzute,
gestiunea lor adecvată pentru stabi lizarea veniturilor în timp are rolul unui amortizor de șoc. În
același timp, consolidarea valorii acțiunilor bancare se poate realiza doar printr -o comunicare
reală cu piețele finan ciare și implementarea unor programe adecvate de gestiune a riscurilor
bancare. Toate băncile și instituți ile financia re trebuie să -și îmbunătățească înțelegerea și practica
gestiunii riscurilor bancar e pentru a -și putea gestiona cu succes diferite game de produse. Dacă
procesul d e gestiune a riscurilor bancare și sistemul global de management sunt efectiv e, atunci
banca va avea succes. Băncile pot gestiona cu succes riscurile bancare d acă recunosc rolul
strategic al riscurilor, dacă folosesc paradigma de analiză ș i gestiune în vederea creșterii
eficienței .
b. Riscul lichidității
Lichiditatea este definită de Edwa rd A. McNally ca „deținerea banilor în momentul în care
banca are nevoie de aceștia.”
În situația unei reduceri neașteptate a numerarului, un nivel de lichiditate necore spunzător
poate duce la necesitatea atragerii unor resurse suplimentare cu costuri mari, reducând astfel
profitabilitatea băncii și determinând, în ult imă instanță, insolvabilitatea. Cu toate acestea , nu

21
este de dorit nici o lichiditate excesivă , pentru că diminuează rentabilitatea activelor, conducând
astfel la obținerea unor performanț e financiare slabe.
Menținerea unei lichidități adecvate depinde și de modul în care piața percepe situația
financiară a băncii. Spre exemplu , dacă imaginea băncii se deteriorează, ca urmare a unei
pierderi importante în portofoliul de credite, va apărea o cerere mare de lichiditate. În aceste
condiții va atrage fonduri de pe piață, dar cu costuri mari, înrăutățindu -și astfel și mai mult
situația veniturilor.
În cartea Managementul lichidității bancare (2002:77), autorii afirmă că „Atingerea și
menținerea optimului de lichiditate este o adevărată artă a managementului bancar , a cărui
valoare este confirmată numai de practică , avându -se în vedere nenumăratele implicații generate
de o fluctuație a riscului de lichiditate , atât asupra profitabilității insti tuției , cât și asupra
celorlalte riscuri conexe activității financiar -bancare.”
Figura 4 – Principalele surse de lichiditate ale unei bănci

Sursa: Prelucrări ale autoarei
numerar (monedă efectivă);
disponibilități și depozite la banca centrală;
disponibilități și depozite la băncile corespondente;
portofoliu de bonuri de tezaur, certificate de trezorerie și alte titluri negociabile;
dobânzi și rate scadente la creditele acordate;
împrumuturi sub forma emisiunilor de certificate de depozit ;
împrumuturi de la banca centrală (inclusiv credite de refinanțare);
depozite atrase de la populație;
împrumuturi de la alte bănci (inclusiv sub forma unor depozite atrase de pe piața
interbancară).

22
Figura 5 – Principalele destinații ale lichidității

Sursa: Prelucrări ale autoarei
O bună gestiune a riscului de lichiditate presupune gestionarea poziției monetare a băncii și
urmărirea indicatorilor de lichiditate.
Riscul de lichidita te este încadrat de unii autori în categoria riscurilor financiare și face
referire la faptul că o bancă nu dispune de lichidități la un moment dat pentru a -și acoperi
obligațiile financiare.
Autorul Ilie Mihai definește riscul de lichiditate ca fiind „riscul înregistrării de pierderi sau al
nerealizării profiturilor estimate, ce rezultă din imposi bilitatea băncilor de a onora în orice
moment obligațiile de plată pe termen scurt , fără ca aceasta să implice costuri sau pierderi ce nu
pot fi suportate de bănci.”
Riscul de lichiditate constă în probabilitatea ca banca să nu -și poată onora plățile față de
clienți, datorită devierii proporției dintre plasamentele pe termen lung și a celor pe termen scurt
și a necorelării cu structura pasivelor băncii . (Stoica, 1999:153)
Principalii factori care facilitează apariția acestui tip de risc bancar sunt: volumul și structura
inadecvată a resurselor și plasamentelor, o politică eronată a dobânzilor, dependența de piața
financiară, necorelarea între scadențele resurselor și a plasamentelor, indisciplina financiară a
agenților economici, situația economiei re ale, influența mass -media.
constituirea rezervelor minime obligatorii la banca centrală;
eventualele cereri de împrumut și nevoile de bani lichizi ale
clienților;
efectuarea decontărilor interbancare;
acoperirea eventualelor cereri ale clienților de retragere de
fonduri;
efectuarea de operațiuni prin băncile corespondente.

23
Autorii Cociug&Cinic ne ilustrează formula potrivit căreia putem determina riscul de lichiditate.
RL = 𝑨𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 𝒍𝒊𝒄𝒉𝒊𝒅𝒆
𝑷𝒂𝒔𝒊𝒗𝒆 𝒍𝒊𝒄𝒉𝒊𝒅𝒆∗𝟏𝟎𝟎
Active lichide = Cont curent la bancă + Plasamente scadente de încasat
Pasive lichide = Depozite volatile + Împrumuturi scadente de rambursat
Valoarea acestui indicator trebuie să fie cât mai aproape de 100%, pentru ca banca să facă față
unor evenimente care îi pot afecta activitatea. Un indice mare de lichiditate indică o bancă mai
puțin riscantă, dar și mai puțin profitabilă.
În realitate atingerea și menținerea unui nivel optim de lichiditate este o adevărată artă a
managementului bancar, a cărui valoare este confirmată numai de practică, avându -se în vedere
nenu măratele implicații generate de o fluctuație a riscului de lichiditate, atât asupra
profitabilității instituției financiare , cât și asupra celorlalte riscuri conexe activității financiar –
bancare.
În cadrul managementului riscului de lichiditate este indica t să se acorde o atenție
deosebită următoarelor elemente principale :
 managementul riscului de lichiditate este un proces complex datorită interconexiunilor cu
alte riscuri aferente activității bancare;
 cunoașterea structurii maturității fondurilor atrase a sigură un nivel superior calității
prognozelor privind fluxurile nete de fonduri;
 volatilitatea fondurilor atrase este dependentă printre altele, de structura clienților
institiției, cunoașterea particularităților comportamentale ale acestora;
 diversificarea surselor de fonduri și a maturității acestora poate conduce atât la evitarea
dependenței de anumiți clienți, cât și la diminuarea riscului de pierderi.

c. Riscul ratei dobânzii
Rata dobânzii a devenit în ultima vreme o variabilă economică aten t urmărită și foarte mult
discutată. Mișcările ratei dobânzii afectează direct viața de zi cu zi a cetățenilor și au importante
consecințe asupra sănătății economiei. Astfel, modificările ratei dobânzii influențează anumite

24
decizii personale, cum ar fi cel e de a consuma sau de a economisi, ori cele de a cumpăra titluri de
stat sau de a depune banii în cont la bancă.
În literatura de specialitate, rata dobânzii este considerată ca fiind costul resurselor financiare
„vechi” și „noi”, alocate de către intermed iarii financiari, bancari și nebancari, în cadrul
procesului de intermediere financiară.(I.L. Popa, B.Dima)
Modificările ratelor dobânzii pot determina schimbări semnificative în profitabilitatea unei
bănci și în valoarea de piață a capitalului său.
Fiecar e bancă își calculează o rată activă de bază a dobânzii care trebuie să asigure venitul
net din dobânzi de care are nevoie banca pentru a fi profitabilă în măsura în care au stabilit
acționarii săi.
Riscul ratei dobânzii este considerat ca fiind acel risc ce duce la deteriorare a situației
patrimoniale a băncii, aflându -se sub influența unei modificări adverse a nivelului dobânzilor pe
piață. De asemenea, putem considera riscul ratei dobânzii ca exprimând sensibilitatea rezultatelor
financiare la variația nivelului ratelor dobânzii.
Unii autori susțin că riscul ratei dobânzii se referă la acele riscuri financiare cauzate de
fluctuațiile ratei dobânzii, ceea ce afectează atât profitul obținut de către client, precum și starea
de îndatorare față de bancă. Creșterea majoră a ra tei dobânzii poate avea o influ ență
nefavorabilă, întrucât se creează o presiune financiară asupra activității clientului, ce va fi pus în
situația de a nu -și putea achita sumele datorate.
Există o serie de factori c are influențează apari ția și dezvoltarea riscului ratei dobânzii:
factori exogeni, determinați de evoluția condițiilor macroeconomice și factori endogeni,
considerați importanți pentru gestionarea riscului, în sensul că, acționându -se asupra lor se poate
minimiza expunerea la r isc.
Printre factorii exogeni care influențează apariția riscului ratei dobânzii, putem enumera:
 mediul economic existent;
 evoluția pieței interbancare;
 politica economică, monetară, financiar -valutară practicată de autorități;
 necorelarea politicii băncii centrale cu politica economică a guvernului;

25
Principalii factori endogeni care au influență asupra riscului ratei dobânzii sunt:
 strategia băncii, care poate stabili marje nerealiste;
 volumul și structura activelor și pasivelor nebancare;
 volumul și valoarea creditelor;
 creșterea portofoliului de credite;
 eșalonarea scadențelor creditului;
 scadența fondurilor atrase.
Riscul ratei dobânzii trebuie gestionat având în vedere obiectivul fundamental, constând în
obținerea unei marje nete a dobânzii cât mai mare și mai stabilă în timp.
Marja dobânzii este principalul indicat or de rentabilitate bancară. Ea reprezintă diferența
între veniturile obținute din dobânzi la creditele acordate și cheltuielile făcute cu plata dobânzilor
la depozite atrase de la alte s ocietăți bancare, de la populație și de la alte firme, precum și cele
bonificate la certificatele de depozit.
Formula de calcul: Marja netă a dobânzii = Venituri din dobânzi –Cheltuieli din dobânzi .
Obiectivul principal al menagementului activelor și pasiv elor este acela de a controla marja
netă a dob ânzii. În acțiunea de control a acestei marje, managementul instituției bancare poate
adopta o atitudine defensivă sau ofensivă. Atunci când se adoptă o atitudine defensivă a
managementului activelor și pasivelor, se are în vedere ca marja netă a dobânzilor să depindă cât
mai puțin posibil de modificările ratelor dobânzilor de pe piață. În cazul adoptării unui
management of ensiv, scopul urmărit este de a mări marja netă a dobânzii prin schimbări în
struct ura portofoliului de investiții financiare a instituției bancare. (Socaciu, 2010)
Determinarea indicatorilor globali de risc are ca bază de pornire gruparea elementelor de
activ și pasiv în funcție de variația (sensibilitatea) veniturilor și cheltuielilor implicate în variația
ratei dobânzii.
Gradul de sensibilitate (indicele de sensibilitate) a băncii la variația dobânzii pe piață este
calculat astfel:
𝑹𝒓𝒅 = 𝑨𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆 𝒔𝒆𝒏𝒔𝒊𝒃𝒊𝒍𝒆
𝑷𝒂𝒔𝒊𝒗𝒆 𝒔𝒆𝒏𝒔𝒊𝒃𝒊𝒍𝒆∗𝟏𝟎𝟎

26
Prin active sensibile î nțelegem instrumentele de credit cu dobânzi variabile, respectiv
creanțele și titlurile de portofoliul comercial.
Pasivele sensibile pot fi definite ca fiind depozitele cu dobânzi variabile și împrumuturile
acordate de alte bănci sau banca centrală
Pentru o gestionare cât mai corectă și eficientă a riscului ratei dobânzii, c onsiderăm că ar
trebui parcurși următorii pași :
 gestionarea marjei dobânzii;
 calculul și analiza indicatorilor riscului ratei dobânzilor;
 gestionarea poziției băncii.
Obiectivul managementului riscului ratei dobânzii este menținerea expunerii la risc în cadrul
limitelor stabilite de bancă și la un nivel corespunzător politicilor interne, naturii și complexității
activităților băncii, astfel încât activitatea acesteia și poziția sa financiară să nu fie afectată în
mod semnificativ în situația în care apar modificări ale ratelor dobânzii.

2.3 Relația risc – profitabilitate bancară

L. De Broglie spunea „Riscul este condiția oricărui succes.” Consider că afirmația acesta
este destul de adevărată mai ales pentru instituțiile financiare, care pentru a -și atinge unele
obiective trebuie să ia în considerare numeroase riscuri ce pot apărea în desfășurarea activității.
În toate activitățile sale, o instituție trebuie să se poziționeze în mod constant î n termenii de
riscuri și rentabilitate. O gestionare a riscurilor nu are se ns independent de performanțele
așteptate și obiectivul său este de a optim iza cuplul risc – rentabilitate. Relația dintre acești doi
termeni este complexă și mul tidimensională, dar ea este inconturnabilă .
Performanțele unei bănci depind întotdeauna de calitatea managementului, calitate care este
evaluată prin rezultatele obținute în urma deciziilor manageriale. Anticiparea cu precizie a
evoluțiilor variabilelor ec onomice în care managerii trebuie să ia decizii este un lucru greu de
realizat.

27
Aprecierea managementului riscurilor bancare nu poate fi efectuată fără a ține cont de
scopul urmărit de manager, astfel, dacă managerul îsi propune dublarea profiturilor, își va asuma
în mod conștient un risc mai mare, iar dacă acesta îsi propune o strategie de dezvoltare pornind
de la minimizarea riscurilor, profiturile vor fi mai mici, dar sigure .
Pentru a obține profit, băncile comerciale trebuie să îș i asume riscurile speci fice acestui
proces av ând în vedere respectarea cerințelor prudențiale impusă de autoritate a națională de
reglementare, justificarea expunerii la riscul asumat, dimensionarea risculu i astfel încât pierderea
produsă prin materializarea acestuia să poata fi considerată normală pentru activitatea și
imaginea internă și externă a băncii. Bă ncile trebuie sa adopte decizii co relate cu nivelul
rezultatelor și al riscurilor pe care dorește să ș i le asume pentru at ingerea acestor niveluri,
cunoașterea și aplicarea u nor mă suri cheie pentru adoptarea d eciziilor viitoare privind relaț ia
profit -risc constit uind împreună un obiectiv central al managementului bancar.
Pentru a stabili limita riscului total care poate fi acceptat de o bancă în vederea majorării
veniturilor s au în ce proporții trebuie să îsi asume un risc sau altul și care este tipul de risc
implicat, este necesară construirea unui sistem de indicatori și comparații sau raționamente de
valoare, bazate pe anumite etape, și anume:
 examinarea și analiza activității anterioare a băncii rezultată din performanțele în
legătură cu beneficiile obținute și riscurile asumate;
 analiza și eveluarea modului în care alte societăți bancare similare au luat decizii
în privița riscului și a beneficiului;
 compararea per formanțelor de venituri și risc datorate anumitor măsuri întreprinse
cu cele ale unor bănci selecționate, concomitent cu evaluarea deosebirilor
semnificative;
 fixarea unor obiective rezonabile.(Motocu, 1998)
Potrivit spuselor specialiștilor economici, există un model, numit modelul Du Pont care
analizează performanțele bancare prin prisma comparării riscului cu profitul obținut de societatea
bancară prin balansarea câștigurilor cu pierderile rezultate în urma producerii riscului. Modelul
oferă alternati ve pentru determinarea profitabilității ăn funcție de capitalul propriu mediu sau
total, activele medii sau totale și venituri totale.

28
Figura 6 – Modelul performanță – risc Du Pont

Consider că, un sistem bancar sănătos este construit cu ajutorul băncilor profitabile și
capitalizate adecvat. O înțelegere completă a surselor de profit și a modificăr ilor în structura
veniturilor/ profiturilor, atât ale unei bănci cât și a întregului sistem bancar, în ge neral, este
important pentru toți cei implicați în procesul de gestionare a riscurilor. Autoritățile de
supraveghere ar trebui să privească profitabilitatea băncii ca un indiciu de stabilitate și ca un
factor care contribuie la încrederea deponenților. Performanța golabă a băncii
Riscul bancar Rata rentabilității financiare
Risc nonfinanciar Risc financiar ROA Multiplicatorul capitalului
Randament
active Marja
profitului Active
totale Capital
propriu
Profit net Total venituri

29

3. STUDIU DE CAZ: ANALIZA PROFITABILITATE -RISC LA TOP 3
BANCI DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2017 -2019

3.1 Prezentarea bă ncilor din top 3

Potrivit informațiilor furnizate de Ziarul Finaciar, în anul 2017 în fruntea clasamentului
se afla Banca Comercială Română (BCR), u rmată de Banca Transilvania (BT) și de Banca
Română pentru Dezvoltare (BRD). Începând cu anul 2018 are loc o schimbare majoră în
sistemul bancar românesc și astfel Banca Transilvania devine cea mai mare bancă din România.
Pe locul doi se situează Banca Com ercială Română, urmată de Banca Română pentru
Dezvoltare, pe locul trei.

 Banca Transilvania (BT)
Banca Transilvania (BT) este Banca Oamenilor Întreprinzători din România. Începând cu
anul 2018 este cea mai mare bancă din țara noastră, ocupând primul loc în clasamentul realizat
de specialiști în funcție de active.
Banca fost înființată în anul 1993 , la Cluj-Napoca , de un g rup de oameni de afaceri locali, cu
79% capital românesc și 21% străin . A devenit operațională în 16 februarie 1994, prin
deschiderea sucursalei din Cluj -Napoca. Ideea a fost aceea de a crea o bancă locală, un brand de
Cluj. Spiritul antreprenorial al fond atorilor săi a determinat consolidarea poziției Băncii
Transilvania, într -o primă etapă, în Cluj și ulterior, la nivel regional. Banca și -a orientat la
început activitatea spre sectorul IMM și datorită cererii pieței, în scurt timp aceasta a început să
se dedice și domeniului retail.
În anul 1997, Banca Transilvania a devenit prima instituție bancară din România cotată la
Bursa de Valori București.
Activitatea Băncii Transilvania este structurată pe patru linii de afaceri: retail, IMM,
corporate și Divizia pentru Medici. Banca și -a format echipe specializate și un portofoliu
complex de produse și servicii, pentru a susține dezvoltarea pe fiecare segment.

30
Viziunea BT
Banca Transilvania își doreste să aibă un puternic impact în România prin finanțare și
banking responsabil.
Misiunea BT
Misiunea Băncii Transilvania este aceea de a sprijini dezvoltarea mediului de afaceri cu
activitați dedicate clienților de IMM -urilor prin produse și servicii inovatoare oferite cu
profesionalism și implicare în mediul soci al.
Valorile BT
Respect – „Totul începe și merge înainte cu respectul față de oameni și aspirațiile lor.”
Curaj – „Mergem mereu mai departe.”
Responsabilitate – „Ca principal finanțator al economiei românești, știm foarte bine care este
rolul nostru în relația cu clienții, acționarii și societatea.”
Banca prietenoasă – „Bankingul merge mai bine cu zamBT.”
BT în cifre
În urmă cu 27 de ani a început povestea BT, cu o echipă formată din 13 angajați și o
sucursală.

Sursa: preluat de pe pagina BT

31
Repere bancare
 Premiera mondială: Western Union și Banca Transilvania au lansat serviciul de
transfer de bani prin ATM . (2010)
 Premiera națională: lansarea serviciului de transfer de bani Western Union prin
intermediul serviciilor bancare prin Internet . (2012)
 Prima bancă din România care a lansat pe site -ul Social Media Newsroom, o
platformă care integrează comunicate de presă, știri BT, dar și Social Media .
 Banca Transilvania a fost votată „Cel mai de încredere brand 2014” de către public,
printre băncile român ești, în timpul studiului realizat de Reader's Digest. Studiul are o
tradiție de 14 ani, fiind organizat în 12 țări .
 Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) este cel mai mare
acționar BT (15% din capitalul social al BT) .
 Banca Transilvani a este prima bancă din România care a deschis o sucursală la Roma.

 Banca Comercială Română (BCR)

Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste
Group, este cel mai important grup financiar din România, incluzând operațiunile de bancă
universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie și piețe de capital), precum și
societățile de profil de p e piața leasingului, managementului activelor, pensiilor private, a
băncilor de locuințe și a serviciilor bancare prin telefonul mobil.
BCR este banca Nr.1 în România după valoarea activelor (peste 16 mld. EUR), banca Nr.1
după numărul de clienți și banca Nr.1 pe segmentele de economisire și creditare. BCR este cel
mai valoros brand financiar din România, după gradul de încredere al clienților și după numărul
celor pentru care BCR este principala instituție cu care fac banking .
Încă din primii ani de funcț ionare, B.C.R. și -a propus să se dezvolte ca bancă universală,
capabilă să satisfacă cerințele unor segmente cât mai largi de clienț i. B.C.R. s -a impus treptat pe
piața internă prin seriozitate, eficien ță și oferta diversificată de produse ș i servicii.

32
Banca Comercială Română este o bancă universală fiind orientată cu precădere spre
segmentul persoanelor juridice însă resursele pentru creditarea acestui sector provin în proporție
covârșitoare de la populație, în aceste condiții, etic și moral fiind să ră spundă prin credit în mai
mare măsură .
Managementul băncii a urmărit în mod consecvent obținerea de profit și creșterea acestuia pe
bazeconsistente, extinderea portofoliului de afaceri prin angajarea prudentă a resurselor,
capitalizarea adecvată în raport cu obiectivele proprii de investiție și specificul mediului
economic de operare .
Scurt istoric
 1998 – BCR deschide o filială la Chișinău, în Republica Moldova ,
 1999 – BCR fuzionează prin absorbție cu Bancorex ,
 2001 – BCR Leasing se lansează pe piața românească ,
 2003 – Privatizarea BCR, prin vânzarea pachetului de acțiuni către BERD și IFC ,
 2004 – BCR instalează Automate de Schimb Valutar (ASV)2005 – Se înființează BCR
Asigurări de viață ,
 2006 – Banca austriacă Erste Bank finalizează achizițio narea Băn cii Comerciale Române,
 Erste Bank a achiziționat 61,8825%* din acțiunile BCR de la Guvernul Român, BERD și
IFC în urma achitării a 3,75 miliarde Euro,
 2007 – BCR Administrare Fond de Pensii intră pe piața românească2008 – Banca
Comercială Română vinde oper ațiunile de asigurări către Vienna Insurance Group ,
 2008 – BCR Banca pentru Locuințe intră pe piața românească ,
 2009 – BCR adoptă un program de emitere de obligatiuni pe termen mediu – Medium
Term Notes (MTN) – in valoare totala de 3 miliarde EUR.
BCR a m arcat, de -a lungul timpului, mai multe premiere pe piața bancară româ nească, printre
care:
 1994 – BCR devine primul acceptator de carduri din România și membru principal
EUROPAY ,
 1995 – BCR emite primele carduri de debit din România sub siglă internațional ă – prima
tranzacție la un ATM în România ,

33

 2000 – BCR lansează primul credit de trezorerie pentru persoane fizice – BCR este prima
bancă din România care efectuează operațiuni cu titlur i de valoare pe piața secundară,
 2002 – BCR lansează primul credit ipo tecar de pe piața bancară românească ,
 2003 – BCR este prima bancă românească furnizoare de credite ipotecare clienților retail
și corporate,
 2004 – BCR este prima banca din România care a instalat Automate de Schimb Valutar
(ASV) ,
 2005 – BCR permite utili zarea, în rețeaua sa de POS și ATM a car durilor cu CHIP
(smart -card),
 2006 – Banca Comerciala Română lansează în premieră, prin Universitatea BCR,
programul de practică – STUDENT BCR – care permite studenților efectuarea practicii în
cadrul a șapte sucurs ale BCR din București ,
 2018 – BCR introduce George ca nouă platformă digitală de banking pentru clienții săi .
De aproape 16 ani, Banca Comercială Română contribuie anual cu aproximativ 2 milioane de
Euro la dezvoltarea sustenabilă a comunității, prin susținerea proiectelor care s -au aliniat
priorităților naționale și viziunii băncii, implicându -se în proiecte comunitare, în special în
domeniul educației, antreprenoriatului și domeniul social .

 Banca Română pentru Dezvoltare (BRD)

BRD – Groupe Société Générale (Banca Română
pentru Dezvoltare) sau BRD -SocGen, este o bancă românească deținută de grupul financiar
francez Société Générale în proporție de 58,32% .
Nașterea băncii are loc odată cu înființarea Societății Naționale de Credit Industrial în 1923,
unde statul avea 20% din totalul acțiunilor, BNR 30% și restul de acționari era compus dintr -un
grup de oameni de afaceri. Obiectul inițial de activitate era susținerea și dezvoltarea sectorului
industrial din țara noastră.

34
Societatea Națională de Credit Industrial era o instituție publică, din care statul deținea 20%
din capitalul social, Banca Națională a României 30%, iar restul era deținut de particulari, dintre
care un grup de foști directori ai Marmorosch, Blank & Co), p rima bancă modernă din România.
Misiunea acestei noi instituții era finanțarea primelor etape ale dezvoltării sectorului industrial
din România.
După Al Doilea Război Mondial, conform Legii Naționalizării din iunie 1948, Societatea
Națională de Credit Industrial a fost național izată, devenind Banca de Credit pentru Investiții. În
1958, după reorganizarea sistemului financiar, Banca de Credit pentru Investiții a obținut
monopolul în România pentru finanțarea pe termen mediu și lung a tuturor sectoarelor
industriale, cu excepția a griculturii și industriei alimentare. Ea a primit un nou nume, devenind
Banca de Investiții. În această perioadă, cea mai mare parte a finanțărilor acordate de Banca
Mondială au fost derulate prin Banca de Investiții.
În 1990, monopolul de care beneficiau băncile specializate în domeniul lor de activitate a luat
sfârșit. Banca Română pentru Dezvoltare s -a constituit ca bancă comercială și a preluat activele
și pasivele Băncii de Investiții. Băncii i s -a acordat o autorizație de funcționare generală.
În dece mbrie 1998 s -a semnat un acord între Société Générale și Fondul Proprietății de Stat
(autoritatea care gestiona participațiile statului), prin care Société Générale a subscris o majorare
de capital de 20% și a cumpărat un pachet de acțiuni care i -a permis să devină proprietara a 51%
din capitalul majorat al BRD.
În 2001, BRD a fost listată la Bursa de Valori București, în prima categorie, devenind rapid
una dintre cele mai tranzacționate societăți. În anul 2003, Banca Română pentru Dezvoltare a
devenit BRD – Groupe Société Générale în urma unei campanii de rebranding. În 2004, Société
Générale a cumpărat pachetul rezidual de acțiuni deținut de statul român în capitalul BRD.
BRD este prima bancă din România care a introdus în oferta sa, în 1993, operațiunile de
factoring, afiliindu -se în același an la Factors Chain International. În anul 2004, banca a devenit
membru cu drepturi depline în această organizație, iar din 2011 este membru fondator al
Asociației Române de Factoring și membru în Com itetul Director al acesteia.
În anul 2013, BRD lansează o aplicație care permite utilizatorilor să transfere sume de bani,
să plătească facturile și să obțină informații despre contul bancar direct de pe telefonul mobil

35
3.2 Analiza indicatorilor de profitabilitate

 Analiza indicatorilor de profitabilitate la Banca Transilvania
Pentru determinarea profitabilității băncii BT, ne vom folosi de elementele financiare
din Bilanț, Contul de Profit și Pierdere, precum și de notele explicative, care ne vor ajuta să
analizăm situația economico -financiară pe perioada 2017 -2019.
Din aceste documente vom sintetiza următoarele elemente:
Tabelul 1 – Elemente din situațiile financiare ale băncii BT
Indicatorii (mii lei) 2017 2018 2019
Profit net 1,185,979 1,219,391 1,620,892
Capital propriu 6,970,073 7,411,216 8,496,823
Total active 59,302,075 74,118,914 87,438,075
Venituri totale 2,649,180 3,593,980 4,031,269
Venit net din dobânzi 1,808,449 2,477,908 2,685,147
Active valorificate 43,872,936 52,181,567 62,182,831
Cheltuieli cu dobânda 210,122 377,162 513,775
Sursa: Prelucrări ale autoarei
1. Rata rentabilității financiare (ROE)
Graficul 1 Rata rentabilității financiare BT

Sursa: Prelucrări ale autoarei 2017 2018 2019
ROE 17.02% 16.45% 19.08%
15.00%15.50%16.00%16.50%17.00%17.50%18.00%18.50%19.00%19.50%Rata rentabilității financiare

36
În cazul băncii BT acestă rată înregistrează valori pozitive pe toată perioada analizată,
mai exact în fiecare an banca înregistrează o crește ușoară în ce privește profitul net, și
anume de la 1.185.979 mii lei în 2017 ajunge la 1.620.892 mii lei în 2019. Faptul că
înregistrează valori cuprinse în parametrii stabiliți de sp ecialiști, și anume 15 -20%, ne indică
o profitabilitate ridicată a băncii, aspect favorabil deoarece această rată este urmărită în
special de acționarii băncii. Urmărind evoluția ratei rentabilității financiare putem deduce că
banca își gestio nează eficien t atât veniturile operaționale pe care le o bțin, cât și cheltuielile
operaț ionale apărute în activitatea bancară.

2. Rata rentabilității economice (ROA)
Graficul 2 Rata rentabilității economice BT

Sursa : Prelucrări ale autoarei
Și în cazul acestui indicator valorile înregistrate în perioada analizată sunt situate în
limita stabilită de literatura de specialitate pentru firmele dezvoltate, și anume 1 -2%. În
anul 2017 valoarea ratei este de 2%, în anul 2018 înregistrează o scădere cu 0,35 puncte
procentuale, iar în 2019 valoarea este de 1,85%, în creștere față de anul anterior. Tendința
acestei rate per ansamblu este favorabilă, atât profitul net cât și activele totale sunt în
creștere de la an la an.
0.00%0.50%1.00%1.50%2.00%
2017 2018 2019
ROA 2.00% 1.65% 1.85%Rata rentabilității economice

37

3. Efectul de pârghie (Epf)
Grafi cul 3 Efectul de pârghie BT

Sursa : Prelucrări ale autoarei
Prin imtermediu acestui indicator se evidențiază gradul în care utilizarea unor resurse
atrase suplimentar duce la creșterea rentabilității capita lului propriu, iar potrivit literaturii
de specialitate înregistrează valori mai mari de 10. Analizând graficul de mai sus se poate
observa o tendință de creștere, mai exact în anul 2017 efectul de pârghie are valoarea de
8,51, în anul 2018 10, iar în anul 2019 10,29. Cu ajutor efectului de pârghie de putem da
seama de mărimea riscului bancar. Dacă ponderea capitalul în total active este mai mare
atunci avem un risc mai mic, ban ca nu se bazează decât într -o mă sură mai redusă pe
resursele atrase.

4. Rata profitului net (Rpr)
Întâlnită și sub denumirea de marjă netă, acestă rată se formează prin ra portarea profitului
net la venit urile totale. Cu cât marja netă înregistrează valori mai mari cu atât banca este
mai profitabilă. În cazul de față, valorile acest ui indicator au o tendință descendentă.
Astfel în anul 2017 rata profitului net este 44,77%, în 2018 datorită faptului că ritmul de
Epf
0.002.004.006.008.0010.0012.00
2017 2018 2019
Epf 8.51 10.00 10.29Efectul de pârghie

38
creștere a veniturilor totale este mai mare decât cel al profitului net se observă o scădere
destul de mare a ratei cu 10,84 puncte procentuale. Anul 2019 aduce o creștere a acestei
rate, înregistrându -se valoarea de 40,21%, cu 6,28 puncte procentuale mai mult față de
anul 2018.
Graficul 4 Rata profitului net BT

Sursa : Prelucrări ale autoarei
5. Gradul de utilizare al activelor (Rua)
Graficul 5 Gradul de utilizare a activelor BT

Sursa : Prelucrări ale autoarei
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%50.00%
2017 2018 2019
Rpr 44.77% 33.93% 40.21%Rata profitului net
4.20%4.30%4.40%4.50%4.60%4.70%4.80%4.90%
2017 2018 2019
Rua 4.47% 4.85% 4.61%Gradul de utilizare a activelor

39
Mărimea acestui indicator este influențată de mărimea dobânzii pe piață și de sctructura
activelor bancare. Analazând graficul de mai sus observăm că gradul de utilizare a
activelor înregistrează valori pozitive. În anul 2018 mărimea indicatorului crește față de
anul 2017 de la 4,47% la 4,85%. Chiar dacă în anul 2019 se observă o ușoară scădere, nu
este un aspect negativ. Acest fapt se datorează ritmului mai rapid de crește re a activelor
totale față de ritmul de creștere a veniturilor totale. Per ansamblu situația este una
favorabilă, atât activele totale cât și veniturile totale înregistrând creșteri de la un an la
altul.

6. Rata veniturilor din dobânzi (Rv d)
Graficul 6 Rata veniturilor din dobânzi BT

Sursa : Prelucrări ale autoarei
Literatura de specialitate susține că valorile optime pentru acest indicator se regăsesc în
intervalul 5 -7%. Dacă privim în graficul de mai sus vedem că în cazul Băncii
Transilvania în nici un an analizat valoarea ratei veniturilor din dobânzi nu se încadr ează
în intervalul specificat. Din situațiile financiare ale băncii vedem că ritmul de creștere al
activelor valorificate este mult mai mare față de ritmul de creștere al veniturilor din
dobânzi. Astfel activele valorificate cresc de la 43.872.936 mii lei în 2017 la 62.182.831
mii lei în anul 2019, iar veniturile din dobânzi cresc de la 1.808.449 mii lei în anul 2017
la 2.685.147 mii lei în 2019.
3.80%4.00%4.20%4.40%4.60%4.80%
2017 2018 2019
Rv 4.12% 4.75% 4.32%Rata veniturilor din dobânzi

40
 Analiza indicatorilor de profi tabilitate la Banca Comercială Română
Vom determina indicatorii de profitabilita te și pent ru Banca Comercială Română
(BCR), care conform clasamentului realizat de Ziarul Financiar, în funcție de valoarea
activelor totale se situează pe locul al doilea. Pentru a putea calcula indicatorii de
profitabilitate vom prelua datele din Situațiile financiare anuale pentru anii 2017 – 2019, puse
la dispoziție pe site -ul băncii.
Din aceste documente vom sintetiza următoarele elemente:
Tabelul 2 – Elemente din situațiile financiare ale băncii BCR
Indicatorii (mii lei) 2017 2018 2019
Profit net 570,310 970,447 1,105,568
Capital propriu 7,444,657 8,138,075 8,710,277
Total active 67,909,254 67,734,485 68,548,231
Venituri totale 2,717,755 3,082,263 4,746,887
Venit net din dobânzi 1,678,727 1,946,477 2,214,227
Active valorificate 45,879,421 51,467,637 55,145,486
Sursa : Prelucrări ale autoarei

1. Rata rentabilității economice (ROA)
Graficul 7 Rata rentabilității economice BCR

Sursa : Prelucrări ale autoarei
0.000%0.500%1.000%1.500%2.000%
2017 2018 2019
ROA 0.840% 1.43% 1.61%Rata rentabilității economice

41
În graficul de mai sus găsim evoluția ratei rentabilității economice pe perioada
analizată, și anume anii 2017 -2019. Putem observa o evoluție ascendentă, mai exact
valoarea acestui indicator crește de la 0,84% în anul 2017 la 1,61% în 2019. Valorile
ratei de rentabilitate economică se încadrează în intervalul specificat de literatura de
specialitate ca fiind optim pentru țările dezvoltate, mai puțin în a nul 2017 când valoarea
indicatorului este mai mică de 1%. Evoluția favorabilă a acestui indicator se datorează
creșterii d estul de accentuate a profitului net, în anul 2019 ajunge la 1.105.568 mii lei de
la 570,310 mii în anul 2017.

2. Rata rentabilității financiare (ROE)

Graficul 8 Rata rentabilității financiare BCR

Sursa : Prelucrări ale autoarei
Valorile acestei rate sunt urmărite în mod special de acționarii băncii, fiindcă le indică
efecul implicării lor în activitatea băncii. În cazul băncii BCR valorile ratei rentabilității
financiare sunt pozitive și se află într -o evoluție ascendentă, însă nu sunt cuprinse în
valorile considerate a fi optime de literatura de specialitate, și anume 15 -20%. Dacă
analizăm rapoartele financiare ale băncii găsim printre obiectivele propuse și dorința
obținerii unei rate a rentabilității financiare de două cifre în registru mediu.
0.00%2.00%4.00%6.00%8.00%10.00%12.00%14.00%
2017 2018 2019
ROE 7.66% 11.92% 12.69%Rata rentabilității finaciare

42
3. Efect ul de pârghie sau levierul financiar (Efp)

Graficul 9 Efectul de pârghie BCR

Sursa : Prelucrări ale autoarei
Regulamentul privind cerințele de capital – CRR vizează reducerea efectului de levier
excesiv, deoarece acesta poate avea efect negativ asupra solvabilității băncii. Acest
indicator ne arată cât de bine este pregătită banca să își îndeplinească obligațiile
financiare pe termen lung. Se poate observa o evoluție descendentă în ce privește
mărimea acestui indicator, fapt ce ne poate atrage atenția că banca se bazează mai mult pe
resursele atrase de la clienți, decât pe cele proprii. În primii doi ani, valorile sunt situate
în jur de 10, mărime indicată de specialiști ca fiind optimă pentru acest indicator
economic.

4. Rata profitului (Rp)
Analizând graficul de mai jos observăm că rata profitului înregistrează fluctuații de la un
an la altul. Astfel, în anul 2017 mărimea indicatorului este 20,98 %, fiind urmat ă de o
creștere în 2018 cu 10,5 puncte procentuale și ajunge la 31,48%, iar mai apoi în anul
2019 scade la 23,29%. Această scădere se datorează faptului că în anul 2019 ritmul de
7.207.407.607.808.008.208.408.608.809.009.20
2017 2018 2019
Epf 9.12 8.32 7.87
E
fectul de pârghie

43
creștere al profitului net nu a fost la fel de rapid ca în anul 2018, când fa ță de anul 2017 a
crescut cu 400.137 lei, în timp ce în 2019 față de 2018 crește doar cu 135.121.

Graficul 10 Rata profitului BCR

Sursa : Prelucrări ale autoarei

5. Gradul de utilizare a activelor (Rua)

Graficul 11 Gradul de utilizare a activelor BCR

Sursa : Prelucrări ale autoarei
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%
2017 2018 2019
Rpr 20.98% 31.48% 23.29%Rata profitului
2017 2018 2019
Rua 4.00% 4.55% 6.92%
0.00%1.00%2.00%3.00%4.00%5.00%6.00%7.00%8.00%Gradul de utilizare a activelor

44
Și în cazul acestui indicator sunt înregistrate valori pozitive, aflate în creștere de la un an
la altul, mai exact în anul 2017 înregistrează valoarea de 4%, în anul 2018 crește la
4,55%, iar în anul 2019 ajunge la 6,92%. Du pă cum am amintit și în partea teoretică,
mărimea acestui indicator este influențată de mărimea dobânzii pe piață, precum și de
structura activelor bancare.

6. Rata veniturilor din dobânzi (Rvd)

Graficul 12 Rata veniturilor din dobânzi BCR

Sursa : Prelucrări ale autoarei
Conform literaturii de specialitate mărimea acestui indicator în țările dezvoltate este
cuprinsă între 5 -7 puncte procentuale și se determină raportând veniturile nete din
dobânzi la activele valorificabile. În cazul băncii BCR, pe baza graficului de mai sus
putem observa o evoluție favorabilă a acestui indicator, însă valorile înregistrate, și
anume 3,66% în 2017, 3,78% în 2018 și 4,02% în 2019, nu sunt cuprinse în intervalul
indicat de specialiști. Creșterea acestei rate ne indică faptul că veniturile din dobânzi ale
băncii cresc și exprimă o activitate profitabilă a băncii.

3.40%3.50%3.60%3.70%3.80%3.90%4.00%4.10%
2017 2018 2019
Rv 3.66% 3.78% 4.02%Rata veniturilor din dobânzi

45
 Analiza indicatorilor de profi tabilitate la Banca Română pentru Dezvoltare
BRD este ultima bancă pentru care vom analiza indicatorii de profitabilitate. La f el ca
în cazul băncilor BT și BCR, ne vom folosi de rapoartele anuale, Bilanț și Contul de Profit și
Pierdere pentru a putea calcula indicatorii amintiți în partea teoretică.
Tabelul de mai jos este o sinteză a elementelor necesare în realizarea calculelor .

Tabelul 3 – Elemente din situ ațiile financiare ale băncii BRD
Indicatorii (mii lei) 2017 2018 2019
Profit net 1,380,384 1,545,989 1,528,523
Capital propriu 7,028,387 7,327,409 7,895,288
Total active 53,490,923 54,089,354 55,853,239
Venituri totale 2,641,499 2,980,916 3,170,138
Venit net din dobânzi 1,604,356 1,869,332 2,023,513
Active valorificate 41,979,265 41,227,732 49,149,771
Cheltuieli cu dobânda 130,611 151,126 161,000
Sursa : Prelucrări ale autoarei

1. Rata rentabilității economice (ROA)

Graficul de mai jos ilustrează evoluția ratei rentabilității economice în cadrul băncii BRD
în periaoda 2017 -2019. Mărimea stabilită de literatura de specialitate ca fiind optimă se
încadrează în intervalul 1 -2%. După cum se poate observa din grafic, în ca zul nostru
valorile acestei rate depășesc 2 puncte procentuale în fiecare dintre anii analizați. Astfel
în anul 2017 valoarea ratei este 2,58%, în anul 2018 2,86%, după care scade în 2019 la
2,74%. Faptul că aceste valori au o evoluție crescătoare este exp resia unor rezultate
pozitive, însă investitorii trebuie să acorde o atenție sporită aspectului că e foarte posibil
ca bancă să își asume un risc mai ridicat față de alte bănci.

46
Graficul 13 Rata rentabilității economice BRD

Sursa : Prelucrări ale autoarei

2. Rata rentabilității financiare (ROE)
Graficul 14 Rata rentabilității financiare BRD

Sursa : Prelucrări ale autoarei
2.40%2.45%2.50%2.55%2.60%2.65%2.70%2.75%2.80%2.85%2.90%
2017 2018 2019
ROA 2.58% 2.86% 2.74%Rata rentabilității economice
2017 2018 2019
ROE 19.64% 21.10% 19.36%18.00%18.50%19.00%19.50%20.00%20.50%21.00%21.50%Rata rentabilității financiare

47
Rata rentabilității financiare oferă o imagine asupra profitului înregistrat pe unitate de
valoare contabilă a investiției acționarilor în bancă. Valorile rezultate în urma calculelor
sunt pozitive, însă se înregistrează fluctuații de la un an la altul. As tfel, în anul 2017
avem o rată de 19,64%, urmând o creștere la 21,1% în 2018, după care în anul 2019
scade la 19,36%. Valorile înregistrate de BRD în perioada analizată sunt cuprinse sau
foarte apropiate de intervalul indicat de specialiști, situație favor abilă pentru bancă
putându -se lua în considerare o sporire a rezervei de capital, prin rezultatul reportat, în
viitorul apropiat.
3. Efectul de pârghie (Epf)
Graficul 15 Efectul de pârghie BRD

Sursa : Prelucrări ale autoarei
Graficul de mai sus ne arată că tendința efectului de pârghie este una descendentă, valorile
acestui indicator nefiind apropiate de pragul de 10, cel recomandat de literatura de specialitate.
Această scădere se datorează în mare parte ponderii scăzute a capitalului în totalul pasivelor,
ceea ce aratăcă banca se bazează mai mult pe resursele atrase de la alte bănci decât pe resursele
proprii. O ponedere mică a capitalului atrage după sine și un risc bancar dar și un efect de
pârghie mai mare.
6.806.907.007.107.207.307.407.507.607.70
2017 2018 2019
Epf 7.61 7.38 7.07Efectul de pârghie

48
4. Rata profitului net (Rpr)
Graficul 16 Rata profitului net BRD

Sursa : Prelucrări ale autoarei
Mărimea acestui indicator este influențată de presiunea fiscală, gradul de concurență din
sistemul financiar -bancar, eficiența activității băncii. Graficul ilustrat mai sus ne arată că
tendința ratei prof itului este una descendentă, însă valorile înregistrate de acest indicator
sunt destul de mari, fapt ce ne indică o profitabilitate ridicată a băncii. Astfel în anul 2017
BRD are o marjă netă de 52,26%, în 2018 scade la 51,86%, fiind urmată de o altă scăde re
de 3,65 puncte procentuale în anul 2019.

5. Gradul de utilizare a activelor (Rua)
Graficul gradului de utilizare a activelor ne arată că evoluția acestui indicator este una
scendentă, valorile lui fiind în creștere de la un an la altul. Așadar în anul 2017 marimea
gradului de utilizare a activelor este de 4,94%, în 2018 ajunge la 5,51%, iar în anul 2019
atinge valoarea de 5,68%. Analizând datele din situațiile financiare putem observa că
ritmul de creștere al veniturilor totale este mai rapid decât cel al activelor totale, fapt ce
favorizează un grad de utilizare a activelor mai înalt.
46.00%47.00%48.00%49.00%50.00%51.00%52.00%53.00%
2017 2018 2019
Rpr 52.26% 51.86% 48.22%Rata profitului net

49
Graficul 17 Gradul de utilizare a activelor BRD

Sursa : Prelucrări ale autoarei

6. Rata veniturilor din dobânzi (Rvd)

Graficul 18 Rata veniturilor din dobânzi BRD

Sursa : Prelucrări ale autoarei
4.40%4.60%4.80%5.00%5.20%5.40%5.60%5.80%
2017 2018 2019
Rua 4.94% 5.51% 5.68%Gradul de utilizare a activelor
3.40%3.60%3.80%4.00%4.20%4.40%4.60%
2017 2018 2019
Rv 3.82% 4.53% 4.12%Rata veniturilor din dobânzi

50
Întâlnită în literatura de specialitate și sub denumirea de marja netă din dobânzi,
această rată se obține prin raportarea veniturilor nete din dobânzi la activele valorificabile ale
băncii. Chiar dacă nu sunt încadrate în i ntervalul considerat optim de specialiști, adică 5 -7%,
valorile acestui indicator sunt în creștere de la an la an: în anul 2017 marja neta din dobânzi este
de 3,82%, în 2018 4,53% și în 2019 4,12%. Faptul că valorile ratei nu sunt sunt mai ridicate se
poate datora și unei atitudini mai prudente a băncii, astfel veniturile din dobânzi sunt mai mici,
dar și creșterii cheltuielilor cu dobânzile de la un an la altul. Din situațiile financiare vedem că
cheltuielile dobânzile sunt în creștere, mai exact: în anul 2017 sunt de 130.611 mii lei, mai apoi
cresc la 151.126 mii lei, iar în 2019 ajung la 161.000 mii lei.
În cele ce urmează vom sintetiza aspectele favorabile dar și aspectele mai puțin
favorabile pentru fi ecare bancă în parte în ceea ce privește indicatori i de profitabilitate calculați
și analizați anterior.
Tabelul 4 – Sinteza indicatorilor de profitabilitate
Denumire bancă Aspecte favorabile Aspecte nefavorabile
Banca Transilvania
(BT)

 Eficiență maximă în ceea ce
privește gestionarea veniturilor
operaționale, precum și atenție
sporită cheltuielilor survenite
din credite neperformante.
 Banca se bazeză într -o mă sură
redusă pe resursele atrase.
 Elemntel utilizate pentru
calculul indicatorilor sunt în
creștere de la un an la altul.
 Indicatorii analizați sunt
cuprinși în intervalele
specificate de literatura de
specialitate în fiecare an din
perioada analizată.
 Tendința descendentă
a ratei profitului net,
influențată de ritmul
de c reștere a
veniturilor total mai
mare decât cel al
profitului net.

51
Banca Comercială
Română (BCR)

 Creșterea accentuată a profitului
net.
 Dorința băncii de a obține o rată
a rentabilității financiare de
două cifre în registru mediu.
 Creșterea a ratei veniturilor din
dobânzi ne indică faptul că
veniturile din dobânzi ale băncii
cresc și exprimă o activitate
profitabilă a băncii.
 Banca se bazează mai
mult pe resursele
atrase de la clienți
decât pe resursele
proprii.
 Rata profitului
înregistrează f luctuații
de la un an la altul
datorită ritmului mai
lent de creștere a
profitului net.
Banca Română
pentru Dezvoltare
(BRD)

 Valorile înregistrate de BRD
privind ROE în perioada
analizată sunt cuprinse sau
foarte apropiate de intervalul
indicat de specialiști, situație
favorabilă pentru bancă
putându -se lua în considerare o
sporire a rezervei de capital,
prin rezultatul reportat, în
viitorul apropiat.
 Ritmul de creștere al veniturilor
totale este mai rapid decât cel al
activelor totale, fapt ce
favorizează un grad de utilizare
a activelor mai înalt.  Valorile marjei nete
din dobânzi nu se
încadrează în
intervalul optim.
 Cheltuielile cu
dobânzile cresc în
fiecare an din perioada
analizată.

52
3.3 Determinarea riscurilor bancare

Întru cât riscul poate avea un puternic impact negativ asupra valorii instituțiilor bancare din
cauza pierderilor care pot apărea, managementul riscului a devenit o caracteristică cheie a
băncilor. Identificare și analiza riscurilor devine o necesitate obiectivă în condițiile un or
modificări intervenite în activitatea băncii sau în oferta ei pe piață.
În cele ce urmează vom analiza măsura în care riscul creditării, riscul de lichiditate și riscul
dobânzii afectează activitatea de zi cu zi a băncii.

 Determinarea riscurilor ba ncare la Banca Transilvania (BT)

1. Riscul de credit (Rc)
Riscul propriu -zis de credit presupune asumarea de către bancă a riscului că la data scadenței
clientul va putea să -și achite obligațiile asumate față de bancă. Acest risc se poate calcula
prin rata c reditelor restante și prin rata de acoperire a riscului de credit.
Graficul 19 Rata creditelor restante BT

Sursa : Prelucrări ale autoarei

0.00%1.00%2.00%3.00%4.00%5.00%6.00%7.00%8.00%9.00%
2017 2018 2019
Rata 8.14% 6.53% 6.11%Rata creditelor restante

53
Rata creditelor restante se calculeaza ca și raport între creditele restante și volumul total
al creditelor, evidențiind calitatea portofoliului de credite al băncii. Cu cât valorile
indicatorului sunt mai mari cu atât banca este expusă mai mult la riscul de credit. În
graficul de mai sus se poate observa că rata creditelor restante scade de la an la an,
apropiin du-se tot mai mult de valoare admisă de literatura de specialitate, și anume 6%.
Astfel în anul 2017 indicatorul de risc are valoare de 8,14%, în 2018 scade la 6,53%, iar
în anul 2019 ajunge la 6,11%. Acestă scadere este influențată de evoluția descendentă a
creditelor restante, și anume: dacă în anul 2017 valoare creditelor restante era de
2.420.091 mii lei, în anul 2019 scade la 2.360.198 mii lei. Cea mai mare expunere a
băncii la riscul de credut ia naștere din acordarea de credite și avansuri clientelei .
Graficul 20 Gradul de acoperire a riscului de cr edit BT

Sursa : Prelucrări ale autoarei

Cu ajutorul acestui indicator se evidențiază grija managementului de a -și acoperi
pierderile din credite pe seama provizioanelor. Deoarece prin această acoperire se
diminuează profitul și implicit dividentele acordate acționarilor, o mărime ridicată a
acestui indicator nu constituie un aspect tocmai favorabil în fața acționarilor.
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%80.00%
2017 2018 2019
75.72% 51.90% 49.10%Gradul de acoperire a riscului de credit

54
Analizând rapoartele anuale întocmite de autoritate de supraveghere financiară, în cazul
Băncii Transilvania aflăm că:„ Cadrul administrării riscului de credit este actualizat și îmbunătățit
periodic. ” Tot în acest raport putem găsi și componentele de bază ale acestui cadru, fiind
conceput în așa fel încât să acopere cea mai mare parte a expunerilor de risc de credit din
activitatea bancară:
 Un sistem de evaluare a ri scurilor pentru produse noi de creditare/modificări
semnificative a unor produse existente;
 Metodologia de acordare a creditelor care să asigure crearea unui portofoliu de
credite sănătos;
 Sisteme informatice integrate de gestiune a relației cu clienții și originare credite,
atât pentru creditele acordate persoanelor juridice, cât și pentru creditele acordate
persoanelor fizice;
 Proces eficace de rating al riscului de credit care surprinde nivelul variabil, natura
și factorii determinanți ai riscului de credit care se pot manifesta de -a lungul
timpului, care asigură în mod rezonabil faptul că toate expunerile din creditare
sunt monitorizate corespunzător și că ajustările pentru pierderi afer ente ECL sunt
măsurate adecvat;
 Un sistem de evaluare la risc al tranzacțiilor;
 Metodologia de stabilire a prețurilor în funcție de risc;
 Un proces eficient de management activ al portofoliului de credite care include un
sistem adecvat de raportare;
 Limite de concentrare pe client/grup de clienți/produse/regionale/sectoriale/
furnizori de garanții/tipuri de garanții;
 Mecanism proactiv de administrare a riscului de fraudă;
 Metodologie de depistare timpurie a creșterilor reale sau potențiale ale riscului de
credit (semnale timpurii de avertizare);
 Metodologie de monitorizare/revizie a creditelor post acordare;
 Îmbunătățirea continuă a proceselor de colectare a creditelor restante.
Sursa : Raport anual autoritatea de supraveghere financiară, BT,2019

55
2. Riscu l de lichiditate (RL)
Scopul gestiunii riscului de lichiditate îl reprezintă obținerea randamentelor scontate ale
activelor prin fructificarea excedentelor temporare de lichidității, și alocarea eficientă a
resurselor atrase de la clientelă, în contextul unui management corespunzător, asumat
conștient și adaptat condițiilor de piață și cadrului legislativ actual. Gestiunea lichidității
se realizează la nivel centralizat și are ca scop îmbinarea cerințelor prudențiale cu
cerințele de profitabilitate.
Grafic ul 21 Riscul de lichiditate BT

Sursa : Prelucrări ale autoarei
Potrivit literaturii de specialitate acest indicator trebuie să aibă valorile cât mai aprope de
100%. Din graficul de mai sus se poate observa că în cazul băncii BT, rata de lichiditate
are o tendință ascendentă de la un an la altul, însă cu toate acestea nu se încadrează în nici
unul din anii analizați în limita optimă. Chiar dacă o rată ridicată a lichidității ne arată că
banca este mai puțin riscantă, totuși acest fapt ne indică și faptul că banca este mai puțin
profitabilă. În cazul de față, valorile indicatorului ne arată că banca tinde să își asume un
risc tot mai mare de la an la an, fapt ce atrage după sine și o profitabilitate mai ridicată.
0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%
2017 2018 2019
RL 54.34% 55.14% 65.82%Rata de lichiditate

56
Analizând situațiile financiare consolidate puse pe site -ul băncii, găsim că riscul de
lichiditate este controlat în permanență prin identificarea și monitorizarea modificărilor
de finanțări și diversificând baza de finanțare.
3. Riscul ratei dobânzii
Riscul ratei dobânzii este gestionat în principal prin monitorizarea GAP -ului
(necorelărilor) privind rata dobânzii și printr -un sistem de limite și indicatori aprobați pe
benzi (intervale de timp) de reașezare a dobânzilor. Comitetul pentru Administrarea
Activelor și Pasivelor este organismul care monito rizează respectarea acestor limite, fiind
asistat în monitorizarea zilnică a acestor limite de către Direcția de Trezorerie. (Situațiile
financiare consolidate Banca Transilvania, 2019)
Riscul ratei dobânzii trebuie gestionat având în vedere obiectivul fun damental, constând
în obținerea unei marje nete a dobânzii cât mai mare și mai stabilă în timp.
Marja dobânzii este principalul indicat or de rentabilitate bancară. Graficul de mai jos
redă imaginea marjei nete a dobânzii în cazul băncii BT. Se observă un t rend ascendent,
datorită creșterii veniturilor din dobânzi de la un an la altul.
Graficul 22 Marja netă a dobânzii BT

Sursa : Prelucrări ale autoarei

050000010000001500000200000025000003000000
2017 2018 2019
Marja 1808449 2477910 2686862Marja netă a dobânzii

57
 Determinarea riscurilor bancare la Banca Comercială Română (BCR)

În cele ce urmează vom continua analiza indicatorilor pentru a vedea gradul de expunere la
risc al băncii BCR.

1. Riscul de credit (Rc)
Graficul 23 Rata creditelor restante BCR

Sursa : Prelucrări ale autoarei
Acest indicator este calculat ca raport între creditele restante și volumul total al creditelor și
limita considerată a fi optimă de catre specialiști este 6%. Graficul de mai sus ne ilustrează
evoluția ratei creditelor restante. Observăm că tendința este una descendentă. Astfel în anul 2017
mărimea ratei este de 7,41%, fapt ce ne arată că banca și -a asumat un risc de credit mai mare,
urmând o scădere destul de mare în anul 2018 de 4,35 puncte procentuale, iar în anul 2019
indicatorul scade nesemnificativ față de anul 2018. Acestă scădere bruscă se datorează scăderii
volumului cred itelor restante, care în anul 2017 sunt de 2.371.499 mii lei, iar în anul 2018 ajung
la 1.041.982 mii lei.
Evaluarea riscului de credit la care este expusă banca poate fi determinată și cu ajutorul gradului
de acoperire a riscului de credite.
0.00%1.00%2.00%3.00%4.00%5.00%6.00%7.00%8.00%
2017 2018 2019
Rata 7.41% 3.06% 3.03%Rata creditelor restante

58

Graficul 24 Gradul de acoperire a riscului de credit BCR

Sursa : Prelucrări ale autoarei
Acest indicator prezintă valori foarte mari și se calculează raportând provizioanele de risc ale
creditelor la total provizioane constituite, iar în cazul de față constatăm că există o problemă în
gestionarea acestui risc de credite.
Pentru a diminua profilul de risc banca BCR are următoarele strategii:
 Protejarea calității portofoliului de credite și menținerea unui portofoliu diversificat, cu
grad moderat de concentrare a riscului față de industrii, grupuri și clienți.
 Creșterea eficienței procesului de selecție a industriilor/subindustriilor/segmentelor de
clienți față de care banca a continuat să se expună.
 Îmbunătățirea procesului de monitorizare a portofoliului de credi te prin care dezvoltarea
politicilor și a proceselor de avertizare timpurie în cadrul unei echipe centralizate.
 Concentrarea pe o distribuție mai bună a ratingurilor clienților pe toate produsele și
segmentele pentru creditele nou acordate și reducerea ex punerilor față de clienții cu
ratinguri proaste.

2017 2018 2019
Rata 109.44% 98.21% 64.15%
50.00%60.00%70.00%80.00%90.00%100.00%110.00%120.00%Gradul de acoperire a riscului de credit

59
2. Riscul de lichiditate
Graficul 25 Riscul de lichiditate BCR

Sursa : Prelucrări ale autoarei
Pentru ca banca să facă față imposibilității de a onora în orice moment obligațiile de plată pe
termen scurt , valoarea acestui indicator trebuie să fie cât mai aproape de 100%. În cazul de față
se poate observa că banca înregistrează valori sub limita admisă, ceea ce arată că profilul băncii
este unul riscant, și mai puțin profitabil.
3. Riscul ratei dobânzii
Grafic ul 26 Marja netă a dobânzii BCR

Sursa : Prelucrări ale autoarei 2017 2018 2019
Rata 25.04% 26.15% 26.15%24.40%24.60%24.80%25.00%25.20%25.40%25.60%25.80%26.00%26.20%26.40%Rata lichidității
15000001550000160000016500001700000175000018000001850000190000019500002000000
2017 2018 2019
Marja 1659362 1930565 1975634Marja netă a dobânzii

60
Riscul ratei dobânzii este considerat ca fiind acel risc ce duce la deteriorare a situației
patrimoniale a băncii, aflându -se sub influența unei modificări adverse a nivelului
dobânzilor pe piață. Marja dobânzii este principalul indicat or de rentabilitate bancară. În
cazul băncii BCR prin intermediul graficului de mai sus am ilustrat evoluția acestui
indicator. Se poate observa o creștere de la an la an. Ritmul de creștere a fost mai lent în
anul 2019, datorită impunerii unor niveluri mai stricte de îndatorare impuse de Banca
Centrală, cu impact asupra împrumuturilor noi retail, precum și asupra stabilizării
cursului de schimb al pieței. (Raportul anual 2018 BCR)

 Determinarea riscurilor banca re la Ban ca Română pentru Dezvoltare (BRD)

1. Riscul de credit (Rc)
Din situațiile finaciare ale băncii BRD aflăm că ricul de credit este implicit în
produsele bancare tradiționale, adică credite, angajamente de creditare și alte datorii contingente,
cum sunt acreditivele, dar și în contractele de tipul produselor derivate.
Graficul 27 Rata creditelor restante BRD

Sursa : Prelucrări ale autoarei
2017 2018 2019
Riscul 10.78% 10.71% 7.69%5.00%6.00%7.00%8.00%9.00%10.00%11.00%12.00%Rata creditelor restante

61
Din grafic se observă că tendința iindicatorului de risc este descendentă, ceea ce indică o
gestionare mai bună a creditelor restante de la un an la altul. Valorile înregistrate sunt sub
limita admisă de literatura de specialitate, întrucât o mare parte din creditele atrase de
bancă sunt credite neperformante.

Graficul 28 Gradul de acoperire a riscului de credit BRD

Sursa : Prelucrări ale autoarei
Valorile înregistrate de acest indicator sunt fluctuante. Astfel în anul 2017 gradul de
acoperire a riscului de credit înregistrează valoarea de 32,61%, după care scade la
28,49% în 2018, iar în anul 2019 crește la 39,45%.
Politica de credit a băncii BRD este bazată pe principiul că aprobarea oricărui angajament
care presupune risc de credit trebuie să se bazeze pe o bună cunoaștere a clientului
precum și a afacerilor sale, o înțelegere a scopului și structurii t ranzacției și a resurselor
de rambursare. Banca adopta o abordare de creditare pe baza fluxului de numerar, ceea ce
inseamna ca Banca se asteapta ca datoria sa fie rambursata in primul rand din fluxurile de
numerar viitoare (pentru persoanele juridice) / v enituri (persoane fizice) generate de
client.
Managementul riscului de concentrare asociat riscului de cre dit se realizează î n principal
printr -un sistem de limite stabilite în funcție de apetitul la risc al Băncii și așteptă rile
0.00%5.00%10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%
2017 2018 2019
Grad 32.61% 28.49% 39.45%Grad ul de acoperire a riscului

62
privind evoluț ia mediului economic. Limit ele sunt monitorizate periodic ș i sunt revizuite
ori de ca te ori este necesar, dar cel puț in anual. (Raport anual BRD, 2018)

2. Riscul de lichiditate (RL)
Riscul de lichiditate este asociat fie dificultății întâmpinate de a obți ne fondurile n ecesare
pentru a -și îndeplini angajamentele, fie imposibilităț ii de a realiza un activ financ iar în
timp util și la o valoare apropiată de valoarea sa justă . Trimestrial sunt realizate, de către
BRD teste de stres privind lichiditatea pentru a identifica ș i măsura expunerea la
eventualele crize de lichiditate, totodată analizându -se și impactul potențial asupra
fluxurilor de numerar și asupra poziției de lichiditate.

Graficul 29 Riscul de lichiditate BRD

Sursa : Prelucrări ale autoarei
Riscul de lichiditate se calculează ca raport între activele lichide și pasivele lichide.
Datorită ritmului mai mare de creștere a activelor lichide, se poate observa că în anul
2019 rata lichidității crește mult mai repede față de anii anteriori. Valorile înregistr ate de
rata riscului de lichiditate sunt sub limita admisă, fapt ce indică o profitalibitate scăzută a
băncii.
2017 2018 2019
RL 29.68% 29.58% 33.72%27.00%28.00%29.00%30.00%31.00%32.00%33.00%34.00%35.00%Riscul lichidității

63
3. Riscul ratei dobânzii

Riscurile de rata dobâ nzii legate atât de activităț ile com erciale, cât și de tranzacțiile în
nume propriu (tranzacții în legătură cu capitalul, investiții ș i emisiuni de obligațiuni) sunt
acoperite, în masura î n care e ste posibil, pe baza individuală sau prin tehnici de macro –
acoperire, ex punerea reziduală fiind menținută î n limite pre -stabilite, la niveluri prudente.
(Rapor t anual BRD, 2018)

Graficul 30 Marja netă a dobânzii BRD

Sursa : Prelucrări ale autoarei

Obiectivul principal al managementului activelor și pasivelor este acela de a controla
marja netă a dobânzii. Acest indicator îl aflăm prin diferența dintre veniturile din dobânzi
ale băncii și cheltuielile cu dobânzile. Valorile înregistrate de banca BRD sunt redate în
graficul de mai sus. Se poate remarca o creștere de la an la an, datorită creșterii
veniturilor din dobânzii. Principilu de bază al băncii con stă în reducerea riscurilor de rata
dobânzii, atât cât este posibil.

05000001000000150000020000002500000
2017 2018 2019
Marja 1604356 1869332 2023513Marja netă a dobânzii

64
În cele ce urmează vom realiza o comparație între băncile selectate pentru acest studiu de caz.
Tabelul 5 – Comparație între băncile selectate
Asemănări

 Toate cele trei bănci supuse acestui studiu de caz par să fie preocupate de
extinderea business -ului în condiții de profitabilitate.
 Atât BT, care este în topul băncilor din România, cât și băncile BCR și
BRD reușesc să rămână pe profit în fiecare an din perioada 2017 -2019.
 Putem dedu ce din analiza graficelor expuse în acest studiu de caz, că în
ceea ce privește riscul de credit în cazul fiecărei bănci în parte acesta este
bine gestionat, rata creditelor restante fiind în scădere de la un an la altul,
băncile având un sistem de evaluar e a riscului de credit actualizat și
îmbunătățit permanent.
 Se observă un trend ascendent în ce privește rata dobânzii în cazul fiecărei
bănci, datorită creșterii veniturilor din dobânzi de la un an la altul.
Deosebiri

 Banca Transilvania se menține pe primul loc în topul celor mai puternice
grupuri bancare, înregistrând la finalul lunii septembrie a acestui an active
în valoare de 76,5 miliarde de lei.
 BCR avea la finalul lunii septembrie active totale în valoare de 72,2
miliarde de lei, cu circa 4,3 mi liarde de lei mai puțin decât BT .
 BRD și -a îmbunătățit indicatorii de eficiență, deși a raportat creșteri atât la
nivelul veniturilor, cât și la nivelul cheltuielilor. Ritmul de creștere al
costurilor operaționale a fost însă de o intensitate mai redusă.
 Valorile ratei lichidității ne arată că banca BT tinde să își asume un risc
tot mai mare de la an la an, fapt ce atrage după sine și o profitabilitate mai
ridicată , în timp ce în cazul celorlalte doua bănci valorile acestui indicator
sunt sub limita admisă de literatura de specialitate, fapt ce indică o
profitabilitate mai scăzută a băncii.

Sursa : Prelucrări ale autoarei

65
Concluzii
Pentru un sistem financiar eficient și dinamic trebuie încurajată obținerea unor
performanțe în domeniul bancar, astfel că acestă lucrare a avut ca și scop analiza indicatorilor de
profitabilitate pentru a determina măsura în care aceste bănci ghidate de obiectivul lor principal
reușesc să îl obțină, performanța lor reprezentând un indiciu al stabilității și al încrederii
deponenților, astfel că trebuie încurajată obținerea unor performanțe cât mai mari, pentru un
sistem financiar stabil și fiabil.
Domeniul dinamic al riscurilor bancare determin ă modificarea rapid ă a procedurilor, tehnicilor și
modelelor folositepentru o gesti onare cât mai eficient ă a acestora, accentuând totodat ă că
acestea nu pot exclude riscul, doar îl pot previziona și atenua. Din aceast ă perspectiv ă, indiferent
de modelele utilizate în procesul de supraveghere, autoritatea monetar ă nu poate preveni
falimentele bancare sau o criz ă bancar ă agresiv ă. Rolul ei este de a asigura cadrul legal în care
este monitorizat si gestionat riscul. (Oprițescu, 2007)
Banca Transilvania se află pe un trend crescător privind profitabilitatea, dar și a totalului
activelor , ceea ce face ca banca BT un concurent acerb care reușește să câștige teren în
derimetrul celorlalte două bănci.
În cazul băncii BCR se poate observa dorința de a se ține cât mai apro ape de liderul de pe
piața financiar -bancară, mai exact banca BT, ea cla sându -se pe locul doi începând cu anul 2017.
Se poate remarca o creștere accentuată a profitului, ceea ce este un lucru favorabil pentru bancă,
iar creșterea ratei veniturilor din dobânzi ne asigură că banca are o activitate profitabilă.
Indicatorii analiz ați în cazul băncii BRD sunt situați în majoritatea cazurilor în intervalul
sugerat de literatura de specialitate ca fiind oprim. Banca este mai reticentă în ceea ce privește
riscul și nu se avântă în acordarea/contractarea creditelor care au un risc ridic at.
Consider că, un sistem bancar sănătos este construit cu ajutorul băncilor profitabile și
capitalizate adecvat. O înțelegere completă a surselor de profit și a modificăr ilor în structura
veniturilor/ profiturilor, atât ale unei bănci cât și a întregului sistem bancar, în general, este
important pentru toți cei implicați în procesul de gestionare a riscurilor. Autoritățile de
supraveghere ar trebui să privească profitabilitatea băncii ca un indiciu de stabilitate și ca un
factor care contribuie la încreder ea deponenților.

66
Bibliografie
1. Anghelache C.(2009), Metode și modele de măsurare a riscurilor , Editura Atifex
2. Bătrâncea I. & Trenca I.(2008), Analiza performanțelor și riscurilor bancare , Editura
Risoprint, Cluj -Napoca
3. Berea A.(2001), Strategie bancară , Edi tura Expert București
4. Bessis J.(2015), Risck management in banking , Editura Jhon Willey & Sons, 4th Edition
5. Cociug V. & Cinic L. (2008) , Gestiunea riscur ilor bancare , Editura ASEM
6. Davydenko A. (2011) , Determinants of Ban k Profitability in Ukraine
7. Danilă N., Anghel L. și Danilă I.(2002), Managementul lichidității bancare , Editura
Economică, București
8. Dhanuskodi
9. Dobran R.(2009), Implicarea personalului din cadrul băncii în procesul de ameliorare
continuă a calității serviciilor oferite clienților , Studii financiare
10. Drăgan O.(2013), Modalități de analiză a riscurilor bancare – teza de doctorat
11. Goddard J. et al. (2004) , The profitability of european banks: a cross ‐sectional and
dynamic panel analysi s
12. Goloșoiu L.(2003), Mijloace, modalități și instrumente de plată, Editura ASE, București
13. Ilie M.(2007), Management financiar -bancar , Editura Fundației România de Mâine ,
București
14. Iosof S. & Gavri T. (2013) , Gestiunea riscurilor , Edit ura Universitară București
15. Rachdi H. (2013) , Banking Governance and Risk : The Case of T unisian Conventional
Banks
16. Socaciu A.(2010), Sistem de analiză bancară – teză de doctorat
17. Sudaveceschi M.(2014), Managementul riscului de creditare în băncile din România,
Managementul Intercultural, vol. XVI, Nr. 1
18. Sufian F. & Habibullah M. (2009) , Bank specific and macroeconomic determinants of
bank profitability
19. Tudorache D.(2004), Management financiar -bancar , Editura Cartea Universitară,
București
20. www.bnr.ro
21. www.bancatransilvania.ro

67
22. www.bcr.ro
23. www.brd.ro
24. file:///D:/Downlod's/BC R_BpL_Risc_Management_2008.pdf
25. https://www.bnro.ro/apage.aspx?pid=404&actId=124243
26. https://ifncredit.ro/istoria -sistemului -bancar -din-romania/