Lucrare de disertație [302723]
Universitatea din București
Facultatea de Geografie
Lucrare de disertație
Îndrumător științific:
Lect. Univ. Dr. Florina TATU
Absolventă:
[anonimizat]
2017
Universitatea din București
Facultatea de Geografie
Domeniul: Geografie aplicata si dezvoltare regionala
Program de studii: Zi
Dinamica spațială a municipiului Alexandria în contextul dezvoltării durabile
Îndrumător științific:
Lect. Univ. Dr. Florina TATU
Absolventă:
[anonimizat]
2017
Cuprins
Introducere…………………………………………………………………………….pagina 5
Capitolul I Date generale……………………………………………………………..pagina 7
1.1. Așezare geografică……………………………………………………………pagina 7
1.2. Istoricul cercetărilor…………………………………………………………. pagina 11
Capitolul II Elemente naturale de favorabilitate în apariția și dezvoltarea municipiului Alexandria…………………………………………………………………………….pagina 12
2.1 Relieful……………………………………………………………………….pagina 12
2.2. Clima…………………………………………………………………………pagina 13
2.3. Rețea hidrografică……………………………………………………………pagina 15
2.4. Vegetație și soluri……………………………………………………………pagina 19
Capitolul III Dinamica demografică și consecințele acesteia în extinderea spațială a municipiului Alexandria………………………………………………………………pagina 24
3.1. Evoluția populației……………………………………………………………pagina 24
3.2. Mișcarea populației…………………………………………………………..pagina 25
3.2.1 Mișcarea naturală a populației municipiului Alexandria…………………pagina 26
3.2.2 Mișcarea migratorie a populației municipiului Alexandria………………pagina 27
3.3 Structura populației…………………………………………………………..pagina 29
3.3.1.Structura populației pe grupe de vârstă și sexe……………………….…pagina 29
3.3.2. Structura etnică a populației…………………………………………….pagina 32
3.3.3 Structura confesională a populației………………………………………pagina 35
Capitolul IV Dinamica spațiului urban în municipiul Alexandria…………………….pagina 39
Capitolul V Dinamica activităților economice și dezvoltarea orașului………………..pagina 46
5.1. Activități industriale…………………………………………………………pagina 46
5.1.1 [anonimizat]- S.C. KOYO ROMANIA S.A……….pagina 49
5.2.Activități agricole…………………………………………………………….pagina 50
5.3.Activități administrative………………………………………………………pagina 56
5.4.Activități comerciale………………………………………………………….pagina 58
5.5. Activități de transport………………………………………………………….pagina 61
5.5.1 Activități de transport feroviar………………………………………..…pagina 61
5.5.2 Activități de transport rutier…………………………………………..…pagina 63
Concluzii………………………………………………………………………………pagina 66
Bibliografie…………………………………………………………………………….pagina 68
Anexa 1. Chestionar privind perspectivele de dezvoltare urbană a Municipiului Alexandria……………………………………………………………………………..pagina 70
Introducere
„Alexandria este orașul a cărei trasare pe o [anonimizat] s-a facut în timpul istoriei”( Bâlă. I, 1984).
Lucrarea de fata are drept titlu „Dinamica spațială a municipiului Alexandria în contextul dezvoltării durabile” unde obiectul studiului presupune punerea în evidență a dezvoltării spațiale a orașului în concordanță cu dezvoltarea durabilă și identificarea factorilor favorabili și restictivi dezvoltării și exapansiunii teritoriale ai orașului.
Studiul este realizat pe o perioadă de 182 [anonimizat], anul 1834 [anonimizat] 2016, [anonimizat]. Etapele de evoluție ce au survenit în urma schimbărilor economice și politice sunt abordate pe cinci capitole specifice.
În cadrul capitolului I am analizat așezarea geografică a municipiului Alexandria, în capitolul al II-lea am evidențiat elemente naturale de favorabilitate în apariția și dezvoltarea orașului, capitolul al III-lea este dedicat analizei demografice, dinamicii demografice și consecințele acesteia în extinderea spațială, dinamica spațiului urban este discutată în capitolul al IV-lea și în cel de-al V-lea capitol am ales să abordez dinamica activităților economice și dezvoltarea municipiului.
Acest studiu își propune prezentarea municipiului Alexandria din mai multe perspective cum ar fi cea geografică, umană, economică dar și istorică. Pentru acest lucru, am abordat o metodologie ce presupune etapa de documentare bibliografică, etapa de studiu în teren și etapa de interpretare și prelucrare a datelor obținute.
Pentru etapa de documentare am consultat materiale bibliografice ce au ca obiect de studiu municipiul Alexandria, colectarea și prelucrarea obținute de la instituții precum Institutul de Statistică Județean Teleorman, Primăria Municipiului Alexandria, Direcția de Evidenta a Populației Județului Teleorman dar și date statistice preluate din mediul online și anume, site-ul TEMPO ONLINE al Institutului Național de Statistică (date statistice cu privire la structura demografică și agricultură), site-l gis.ncdc.noaa.gov (date climatice) și soft-ul ArcGis 10.3 (realizarea hărților).
Etapa de teren a presupus deplasarea pe teren în decursul a mai multor zile, pentru a efectua observații asupra elementelor naturale specifice spațiului urban al Alexandriei.
Ca metodă de analiză și interpretare am ales metoda comparației, ce a fost aplicată în special în cadrul capitolului al III-lea, cu scopul de a contura cât mai bine schimbările și dinamica demografică de la o perioadă la alta ce au fost concretizate în grafice și tabele.
Pentru a fundamenta analiză cantitativă dar și pe cea calitativa am elaborat o cercetare, folosind ca instrument de observație chestionarul, ce a fost aplicat unui număr de 100 de persoane.Acesta are ca scop decoperirea percepției locuitorilor Alexandriei despre perspectivele de dezvoltare ale municipiului.
Această lucrare a fost realizată sub coordonarea doamnei Lector Universitar Doctor Florina Tatu din cadrul “Catedrei de Geomorfologie”, și pe această cale aș dori să îi aduc mulțumiri pentru îndrumarea cu mare profesionalism în vederea elaborării studiului, și pentru numeroasle sfaturi și indicații ce m-au condus la finalizarea cu succes a lucrării de disertație.
Capitolul I Date generale
1.1. Așezare geografică
În cadrul României, municipiul Alexandria este așezat în partea de sud, în Câmpia Romană (figura. nr.1), mai exact în sectorul central, la o distanță de 86 km față de capitala țării, București, 37 km față de Roșiorii de Vede, 48 km față de Turnu Măgurele, 52 km față de Videle și 40 km față de Zimnicea (tabel nr.1). Coordonatele geografice ale Alexandriei sunt: paralela nordică de 43° și 38′ și meridianul estic de 25° și 30″, având suprafața de 9,56 km2 .
Alexandria este reședința de județ, respectiv a județului Teleorman, în cadrul căruia este situată în sectorul sud-estic, pe partea dreaptă a raului Vedea (fig.nr.2).
Figura nr.1 Poziționarea geografică a municipiului Alexandria în cadrul Romaniei,
județului Teleorman și Câmpiei Romane
Figura nr..2 Poziționarea geografică a municipiului Alexandria în cadrul
județului Teleorman și Câmpiei Romane
Foto.1 Imagine de ansamblu a municipiului Alexandria, judetul Teleorman cu vedere din partea de nord-vest (sursa: http://www.alexandria.ro)
Alexandria are ca vecini localitățile : Nanov (in partea de vest), Mavrodin (partea de nord-vest), Orbeasca (in partea de nord),Magura (in partea de nord-est), Vitanesti (in partea de est), Mirzanesti (in partea de sud-est) si Storbaneasa si Poroschia (in partea de sud) (figura nr.3).
Figura nr..3 Municipiul Alexandria si localitățile vecine
(sursa: http://www.cjteleorman.ro/ro/judet/harta/admin2.htm)
Tabel nr.1 Distanțele dintre Alexandria și unele orașe ale Romaniei
Sursa: http://distanță.ro
Orasul Alexandria este un nod rutier important din județul Teleorman dar și din sudul țării, făcând legatura cu Craiova (140 km), București (89 km) dar și cu orașele din județul Teleorman: Turnu Magurele (48 km), Roșiori de Vede (33 km), Videle (49 km) si Zimnicea (40 km). Cel mai îndepartat oraș față de Alexandria este Baia Mare, distanța masurănd 632 km și cel mai apropiat oraș, situat la o distanță de 33 km este Roșiori de Vede.
Cu un rol important în dezvoltarea orașului Alexandria din punct de vedere economic, Bucureștiul este situat la o distanță de 89 km, relativ mică, ceea ce facilitează transportul mărfurilor către cele mai importante piețele de desfacere ale capitalei. De asemenea, această distanță este străbătută într-un timp rezonabil, aproximativ o oră, ceea ce face că o parte a populației Alexandriei să recurgă la navetism.
Figura nr.4 Distanțele dintre Alexandria și unele orașe ale Romaniei
(prelucrare după: http://distanță.ro)
1.2. Istoricul cercetărilor
Atestarea Alexandriei că oraș a fost făcută în anul 1840 de către Domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica, fiind considerat o așezare urbană tânără, fapt ce a dus la un număr mic de cercetări, de natură istorică cu puține informații geografice. Printre lucrările și studiile realizate pot aminti următoarele:
Prima lucrare monografică a orașului publicată în 1934 „Orașul Alexandria, Județul Teleorman, Monografie” autor Cătălina Ilie;
O a doua lucrare monografică este publicată în anul 1994 „Alexandria-160 de ani, Monografie” autori Stan V., Tantareanu E., Avram D., Moraru I., Popa G., Spiru I.;
Detalii despre întemeierea orașului sunt descrise în lucrarea „Descrierea pe scurt a fondării orașului Alexandria în România” apărută în 1864;
Lucrarea „Istoria intemeiereii orașului Alexandria 1832-1848” este publicată în anul 1927 de către autorul Antonian Nour;
Lucrarea „Alexandria-100 de ani” este publicată la 100 de ani de la fondarea orașului, în anul 1934, scrisă de un colectiv de autori;
Bala I. și Moraru I. au publicat în anul 1984 o lucrare intitulată „Alexandria pe treptele istoriei”
Aspectele geografice ale Alexandriei le regăsim scurt încadrate în lucrările mai sus menționate dar și în mediul online.
Capitolul II Elemente naturale de favorabilitate în apariția și dezvoltarea
Municipiului Alexandria
2.1 Relieful
Spațiul Municipiului Alexandria este localizat în Câmpia Romana, în sectorul dintre râurile Olt și Argeș, la contactul a trei diviziuni ale Câmpiei Romane (Câmpia Boianului, Gavanu-Burdea, Câmpia Burnazului) cu relief dominant de câmpie netedă, întrerupt pe alocuri de suprafețe mai coborâte de lunca largă, de măguri, abrupturi de 10-20 m ce marchează contactul luncii cu interfluviul.
Conform Posea și Badea (1984), orașul se afla mai exact în Câmpia Teleormanului, pe fundamentul Platformei Moesice.
Datorită faptului că spațiul alexandrean se întinde pe relief de câmpie netedă, având variații foarte mici de altitudine(altitudinea medie este de 47 m), a condus la stabilirea fondatorilor pe aceste meleaguri.
Conform harții hipsometrice realizate, în partea de est a orașului, potențialul de extinere teritorială este mult mai mare decât în celelalte zone deoarece altitudinile intravilanului sunt de 42 metri (Parcul Pădurea Vedea) pe când în nord-vest altitudinea este de 50 metri. Altitudinea maximă este de 97 metri, in partea de vest (figura nr.5).
Cele menționate mai sus reprezintă elemente de favorabilitate în apariția și dezvoltarea Municipiului Alexandria. Pe teritoriul Alexandriei se desfășoară albia minoră a luncii Vedei, zona joasă cu altitudini de 40-45 metri ce prezintă un proces geomorfologic de eroziune laterală (foto.2).
Foto.2 Eroziune laterală în lunca raului Vedea în aval de baraj,
municipiul Alexandria, județul Teleorman
Figura nr.5 Harta hipsometrică a municipiului Alexandria, județul Teleorman
2.2. Clima
Orașul Alexandria este situat în regiunea de climă temperat-continentală, cu caracteristici climatice specifice etajului climatic de câmpie, cu amplitudini termice mari, potențial caloric ridicat (127 kcal/m2/an și cu durata de strălucire a soarelui de 2300 ore/an), cantități medii multianuale de precipitații reduse (550-600 mm/an) , cu regim torențial vară, multiple perioade de secetă.
Elementul climă, este unul dintre elementele de favorabilitate ce au ajutat de întemeierea și la dezvoltarea teritorială a orașului Alexandria deoarece conform datelor de la stația meteorologică Alexandria, regimul termic este specific climatului de câmpie, cu temperaturi medii lunare de 22 °C în luna iulie și -3 °C în luna ianuarie, rezultând o amplitudine termică de 25 °C (tabel nr.2).
Aceste temperaturi, în special cele de vară, favorizează practicarea și dezvoltarea ramurii agricole in acest oraș, care este de fapt și de drept ramura de activitate specifică în zona de campie. Temperatura maximă a fost înregistrată vară, în 1916 de 43 °C iar cea minimă de -34 °C în 1942.
Tabel nr.2 Temperatura medie lunară, anuală si amplitudinea termică in orașul Alexandria între 1976-2016
(sursa:Stația meteorologică Alexandria)
Variația temperaturii medii anuale în Alexandria se datorează reliefului relativ omogen, a faptului că nu se creează bariere orografice ce ar putea să constituie contraste vizibile, aceasta fiind de 10,8 °C in anul 1976 coborand in anul 1980 la 9,9 °C iar in 2016 ajungand la 10,9°C (figura nr.6).
Figura nr.6 Variația temperaturii medii anuale in orașul Alexandria între 1976-2016
Figura nr.7 Variația temperaturii medii anuale in lunile extreme între 1976-2016,
municipiul Alexandria, judetul Teleorman
În figura nr.7 este reprezentată variația temperaturii medii anuale în lunile ianuarie și iunie, ceea ce indică faptul că în luna ianuarie cea mai scăzută temeratura s-a înregistrat în anul 1980 (-6,2 °C) ce a favorizat apariația depunerii solide cum ar fi poleiul, ce a afectat pe o perioadă scurtă traficul rutier din oraș. În restul anilor temperatura medie anuală a fost cuprinsă între -2,4 °C și -4,1 °C, însă și în acești ani fenomenul climatic de scurtă durată, și anume poleiul a fost prezent.
Varatia temperaturii medii anuale din luna iunie este cuprinsă între temperaturi minime de 20,2 °C în anii 1977, 1978 și temperaturi maxime de 25,1 °C în anul 1982. În 1982, ca fenomen de durata medie, pot spune că au fost valurile de căldura ce s-au manifestat pe o durată de circa 6 zile, făcându-și apariția și în anul 2000, an a cărui vară a fost una extrem de secetoasa (temperaturi de peste 40 °C), puternic afectată fiind și zona de sud a țării, impicit teritoriul orașului Alexandria.
În anul 2000, fenomenul de risc climatic de lungă durată manifestat în Alexandria a fost secetă în special cea pedologică, fapt ce a dus la afectarea culturilor agricole și totodată la un dezechilibru economic și la scăderea nivelului apei freatice.
2.3. Rețea hidrografică
Municipiul Alexandria este traversat de două artere hidrografice, raul Vedea( izvorește din Platforma Cotmeana), strabătând municipiul pe o distanța de 6 km cu un debit multianual de 11,2 m3/s( la confluența cu raul Teleorman) si 14,8 m3/s ( la varsarea în fluviul Dunarea) și raul Teleormanul ( având izvoare tot din Platforma Cotmeana), afluent al raului Vedea strabate orașul pe o distanța de 3 km, dar și de două pâraie, Nanovul și Valea lui Mihalache.
Tabel nr.3 Debit lichid mediu
al râului Vedea
(Sursa: Stația hidrologică Alexandria)
Variatia debitului lichid al raului Vedea este reprezentat in figura nr.8, de unde se poate observa faptul că, debitul oscilează de la an la an, valoarea maximă fiind de 19,8 (m3/s) ce a fost atinsă în anul 2005 când au existat inundații puternice ce au afectat partea de est a orașului, în special parcul Padurea Vedea (foto.3).
Ambele râuri au direcție de curgere de la nord-vest la sud-est și fiind traversat de răul Vedea, orașul se afla în bazinul hidrografic al Vedei. Cantități mari de apă pe cursurile râurilor sunt înregistrate primăvara, după topirea zăpezilor( martie, aprilie) iar cantități mai mici sunt înregistrate toamna (septembrie, octombrie).
În timpul verii se pot înregistra viituri, din cauza creșterii debitului lichid al râului Vedea, astfel provocând inundații ale zonelor ce nu sunt protejate de diguri. În cazul Alexandriei, putem spune că din acest punct de vedere este protejată, pentru că de-a lungul râului, digurile de protecție au fost consolidate în urma inundațiilor din anul 2005, mai ales în zona parcului Pădurea Vedea.
Foto.3 Inundație în lunca raului Vedea pe teritoriul municipiului Alexandria,
judetul Teleorman în anul 2005 (sursa: https://www.youtube.com/watch?v=6848Ecr_l0Q)
Foto.4 Lunca râului Vedea pe teritoriul municipiului Alexandria,
județul Teleorman în anul 2017
Foto.5 Înainte și după inundații în lunca râului Vedea pe teritoriul municipiului Alexandria, județul Teleorman în anul 2014 (sursa: http://www.facebook.com/Alexandria.Teleorman)
Pe teritoriul municipiului Alexandria, apele subterane sunt sunt potabile, fiind reprezentate de ape freatice cantonate în stratele de Frătești, la o adâncime de 4-6 m, utilizate pentru alimentatea cu apă prin putiuri și sisteme de pompare către rețeaua de distribuție.
În zona Centurii de Sud a Alexandriei spre comuna Poroschia este situată Baltă Lazăr, în partea de vest, către Turnul Măgurele este Lacul Izvorul Rece dar și Baltă lui Mara, folosite pentru pescuitul sportiv (figura nr.9).
Figura nr.9 Localizarea Balții lui Mara, Balții lui Lazar si Lacului Izvorul Rece pe teritoriul municipiului Alexandria (prelucrare după Google Maps)
2.4. Vegetație și soluri
Elementele de vegetație în arealul orașului Alexandria sunt reprezentate în zone de silvostepa cu pâlcuri de păduri cu frasin(Fraxinus), par pădureț (Pyrus pyraster), stejar pufos (Quercus pubescens), stejar brumariu (Quercus pedunculiflora K. Koch), cer (Quercus cerris), garnița (Quercus frainetto), mojdrean (Fraxinus ornus), ulm (Ulmus), măceș (Rosa canina),
prorumbar (Prunus spinosa), șoc (Sambucus L.), etc. și pajiști stepice ce au fost înlocuite în mare parte de terenuri agricole.
În lunca râului Vedea, vegetația este reprezentată de zăvoaie cu plop (Populus ) și sălcie (Salix, L.), măceș (Rosa canina) și șoc negru (Sambucus nigra) iar în zona lacurilor vegetația este hidrofila reprezentată de papură (Typha angustifolia), stuf (Phragmites australis).
Conform hartii vegetatiei realizate, pe teritoriul Alexandriei regăsim terenuri agricole cu pajiști puternic modificate cu paiușuri, fișca sau bărbosa si paduri de stejar pufos cu cer și gârniță, paduri, terenuri c vegetatie de lunca, tufarisruri si arbusti. (figura nr.10)
Figura nr.10 Harta vegetației a municipiului Alexandria, judetul Teleorman
Pe lângă elementele de vegetație naturală menționate mai sus, pe teritoriul orașului se mai regăsește o componentă importantă a vegetației antropice și anume spațiile verzi, fiind reprezentată de către parcuri, benzi verzi de-a lungul șoselelor principale (ex: Strada Dunării), spații verzi din fata blocurilor, spații verzi din incintele instituțiilor și scuaruri cu o suprafață cuprinsă între 21 ha și 100 ha între anii 1938-2012 (foto. 6).
Foto.6 Benzi verzi amplasate de-a lungul strazii Dunarii, municipiul Alexandria, judetul Teleorman
Parcurile reprezintă cea mai importantă componentă a spațiilor verzi, deținând o suprafață de 38000 m2 din totalul intravilanului, pe teritoriul Alexandriei regăsindu-se 4 parcuri dintre care 3 sunt situate central și unul în zona de vest a orașului, fiind vorba și de cel mai mare parc, Parcul Pădurea Vedea cu o suprafață de 280000 m2 (figura nr.11).
Fig.11 Variația suprafeței spațiilor verzi în intravilanul municipiului Alexandria între anii 1938-2012 (sursa: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
Din 1938 până în 1980 suprafața spațiilor verzi a fost în creștere, datorită activităților de plantare a copacilor în special în zonele periferice ale orașului (în zona de est, parcul padurea Vedea și în nord, zona fabricii S.C. KOYO Romania S.A.) Suprafața spațiilor verzi s-a menținut aceași, cea de 100 ha din anul 1991 până în 2011 iar în anul 2012, s-a produs o scadere a numarului suprafeței până la 92 ha, motivul fiind defrișarea, producându-se în partea de nord-vest a orașului, în apropierea firmei S.C. KOYO ROMANIA S.A., pe strada Turnu Magurele pentru a crea noi spații de construit blocuri (figura nr.11)
Figura nr.12 Zona afectată de defrișari în nord-vestul Alexandriei, strada Turnu Magurele (sursa: http//facebook.com/Alexandria.Teleorman)
Foto.7 Zonă afectată de defrișări în nord-vestul Alexandriei, strada Turnu Magurele
(sursa: http//facebook.com/Alexandria.Teleorman)
Figura nr.13 Localizarea parcurilor pe teritoriul municipiului Alexandria, județul Teleorman
Foto.8 Imagine de ansamblu a parcului Central, municipiul Alexandria, județul Teleorman (sursa: http://www.cjteleorman.ro)
Conform harții solurilor realizate, reprezentative sunt solurile din clasa molisolurilor cu cernoziom cambic ( potențial mare de fertilitate, conține humus) în marea parte a zonei orașului și în zona de nord-vest de cernoziom argiloiluvial, iar în lunca râului Vedea apar soluri gleice și aluviale (figura nr.14). Faptul că solul predominant este cernoziomul, acest lucru este privit ca o favorabilitate în domeniul agriculturii și în dezvoltarea acesteia, deoarece este un sol foarte fertil și bogat în minerale necesare culturilor agricole (foto. 9).
Figura nr.14 Harta solurilor în municipiul Alexandria
Foto.9 Sol de tip cernoziom pe teritoriul municipiului Alexandria, județul Teleorman
Capitolul III Dinamica demografică și consecințele acesteia în extinderea spațială a Municipiului Alexandria
3.1. Evoluția populației
Condițiile prielnice de locuire, solul roditor dar și faptul că Alexandria era un nod rutier ce făcea legătura cu orașele mari ale României, au accelerat creșterea numărului de locuitori ai orașului Alexandria, în primul an de la fondare existând un număr de 975 de familii, ajungându-se că în 1861 numărul familiilor să fie de 2004 (9500 persoane).Informații mai concrete despre evoluția populației orașului regăsim mai sigur după anul 1870, când apare „Dicționarul geografic, economic și statistic” al lui Dimitrie Frunzescu, ce arată că în 1872 populația era în jur de 11310 persoane.
În anul 1899, s-a efectuat un recensământ al populației unde orașul Alexandria este menționat cu un număr de 13675 locuitori, numărul acestora crescând până la următorul recensământ anul 1912) cu 2200 locuitori. Perioada anilor 1912-1920, este una grea pentru locuitorii Teleormanului, inclusiv pentru cei ai Alexandriei, din cauza Primului Război Mondial când România și-a mărit numărul armatelor cu efective mari de bărbați. În 1930, numărul populației este de 16796. În următorii ani s-a înregistrat o scădere a populației cauzate de criză economică dintre anii 1929-1933, starea de sanătate precară (flagelul tuberculozei).
Din recensământul efectuat în 1948, reiese faptul că populația Alexandriei era în creștere cu aproximativ 1347 persoane față de anul 1941, ca urmare a îmbunatățirii condițiilor de trăi, aprovizionării orașului cu apă potabilă, îmbunătățirea sistemului sanitar. De la recensământul din 1956 până la cel din 1966 populația crește cu 2604 locuitori, cu aproximativ 240 persoane pe an, iar din 1966 până în 1977 populația crește anual cu 1624 persoane. În anul 1982 populația Alexandriei era de 45938 locuitori, creșterea fiind vizibilă, fiind accelerată până în 1992 când se atinge numărul de 59898 persoane, urmând o perioadă de scădere a numărului populației ajungându-se în anul 2016 la 52101 locuitori.
Cele mai importante modificări ale numărului demografic pe teritoriul Alexandriei au avut loc după anul 1966, atunci când orașul devine municipiu astfel industria devine o ramură dominantă și extrem de dezvoltată. Aceste modificări demografice sunt în strânsă legătură cu dezvoltarea industrială, concluzie dobândită în urma analizării mai multor date demografice, puse la dispoziție de următoarele instituții: Direcția Județeană de Statistică Teleorman, Primăria municipiului Alexandria, Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date și site-ul INSSE-TEMPO ONLINE (sursa electronică).
Analiza demografică a fost făcută pe o perioadă de 176 ani, datele demografice fiind analizate mai exact pentru fiecare an de recensământ în parte.
Figura nr.15 Evoluția populației municipiului Alexandria, județul Teleorman între anii
1840-2016 (sursa: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
Faptul că numărul populației orașului a suferit modificări (creștere sau scădere), este o consecință a tuturor proceselor prin care componenta demografică a fost nevoită să treacă, aceste procese fiind de natură economică, de natură socială sau de natură politică. Evoluția demografică a Alexandriei este conturată în cadrul figurii nr.15, unde totalul populației este reprezentat pentru următorii ani: 1840 (începutul perioadei de analiza), 1899, 1912 (primul an de recensământ), 1930 (al doilea an de recensământ), 1930 (al treilea an de recensământ), 1948 (an patrulea an de recensământ), 1966 (al cincilea an de recensământ), 1977 (al șasealea an de recensământ), 1992 (al șaptelea an de recensământ), 2002 ( al optulea an de recensământ), 2012 (al nouălea an de recensământ), 2016 (anul final al perioadei de analiză).
În 1840 numărul populației este de 2000 locuitori, acesta urmând să aibă o ascendență până în anul 1992 când populația era de 59898 locuitori (cel mai mare număr de locuitori al orașului). După anul 1992, numărul de locuitori a început să scadă, ajungând în anul 2016 la 52101 persoane, drept urmare a natalității scăzute, fenomenului de migrație spre orașe mai mari (București, Timișoara) și a fenomenului de migrație externă (în special spre țările vestice).
3.2. Mișcarea populației
Mișcarea populației este compusă din două ramuri, mișcarea naturală ce este exprimată prin diferența dintre natalitate și mortalitate (bilanț natural) și mișcarea migratorie ce este exprimată prin diferența dintre imigranți și emigranți (blilanț migratoriu).
3.2.1 Mișcarea naturală a populației municipiului Alexandria
Mișcarea naturală reprezintă diferența determinată pe o perioadă de timp dintre numărul de nou-născuți vii (natalitate) și numărul deceselor indiferent de vârstă (mortalitate) în cadrul unei anumite populații.
Pentru a determina sporul natural a populației orașului Alexandria am analizat datele demografice cu privire la numărul nou-născuților vii și numărul deceselor începând cu anul 1956 până în anul 2015, concluzia fiind următoarea: declin demografic s-a înregistrat doar în anii 1959 (-1) și 2015 (-48) iar în restul anilor analizați sporul natural este pozitiv (figura nr.16).
Factorii majori ce au contibuit la declinul demografic înregistrat în anul 2015 au fost: o rată a natalității scăzută și o rată a mortalității mai mare decât cea a natalității,
Figura nr.16 Sporul natural al populației în cadrul municipiului Alexandria, județul Teleorman între anii 1956-2015 (sursa: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
Figura nr.17 Rata medie a natalității și rata medie a mortalității în cadrul municipiului Alexandria, între 1956-2015 (sursa: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
Rata medie a natalității și rata medie a mortalității, au suferit oscilații pe parcursul anilor analizați. În perioada 1965-1990 rata medie a natalității a atins cea mai mari valori, cuprinse între 13,3‰ (în anul 1965) și 25,8‰ (în anul 1975), ca urmare a numărului mare de nașteri și a faptului că în perioada comunistă, în anul 1966 a fost emis decretul privind interzicerea avortului, ce a fost valabil până în anul 1989 (figura nr. 17). După 1990, ca urmare a declinului economic, schimbarea mentalității populației, în special a tinerilor, primarea dorinței de a evolua pe plan profesional și material au avut ca și consecințe scăderea ratei natalității la nivel național și bineînțeles, la nivel local. Orașul Alexandria nu a fost o excepție, rata natalității după 1990 fiind descendentă, cu valori cuprinse între 8,1‰ și 7‰.
3.2.2 Mișcarea migratorie a populației municipiului Alexandria
Mișcarea migratorie a populației este cea de-a doua ramură a mișcării generale a populației, ce reprezintă deplasarea populației în spațiul geografic.
În spațiul alexandrean, o dată cu industrializarea (apariția Fabricii de rulmenți, Fabricii I.A.I.C.A, Electromagnetică) se produc înregistrări ale creșterii numărului de persoane ce migrează spre mediul urban din mediul rural, acesta devenind punct principal de atracție din perspectiva locurilor de muncă. Cel mai mare spor migratoriu s-a înregistrat între anii 1965-1985 iar din anul 1990, sporul migratoriu este unul negativ deoarece fabricile fac restructurări de personal și mulți dintre cei ce lucrau în cadul industriei rămân fără locuri de muncă, orientându-se în mod special spre București, ca urmare a faptului că distanța este una mică, 86 km (schimbări în domeniu economic și restructurarea industriei). Una dintre consecințele a fost diminuarea migrației locuitorilor satelor învecinate și reîntoarcerea acestora în satele și comunele de origine (migrația de reintroarcere).
Acest lucru nu a condus numai la schimbarea domiciliului ci si la aparitia navetismului catre Bucuresti efectuat cu trenul sau cu microbuze puse la dispozitia oamenilor.
Analiza mișcării migratorii în cadrul Alexandriei a fost făcută pe intervalul dintre anii 1956-2015, de unde reiese faptul că cele mai mari numere al persoanelor sosite au fost înregistrate în anii 1975 (1318 persoane), 1980 (1897 persoane) și 1990 (1640 persoane) iar cele mai mari numare ale celor plecați au fost înregistrate după anii 1990 ( 1647 persoane, spor migratoriu negativ -1147 persoane în anul 2000) drept consecință a restructurărilor de personal ale Fabricii de rulmenți, Fabricii de biscuiți și I.A.C.A., și a dorinței de evoluție pe plan profesionl (studii universitare) (figura nr. 18).
Figura nr.18 Sporul migratoriu înregistrat în Alexandria, județul Teleorman între anii 1956-2015 (sursa: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
Navetismul, este un fenomen demografic important al perioadei de dinainte de anul 1990, deoarce un număr foarte mare de persoane din comunele și satele învecinate se deplasau (chiar și pe o distanță de 25-30 km din comune precum Bragadiru, Frumoasa, Cervenia, Smârdioasa, Peretu etc.) cu ajutorul mijloacelor de transport feroviar pentru a ajunge la locul de muncă (Fabrica de rulmenți, I.A.I.C.A, Fabrica de filatura).
Fenomenul de migrație externă a luat amploare după anul 1989 la nivel național astfel reflectându-se și la nivel local, conturat la nivelul Alexandriei după anul 1995, drept urmare a dezechilibrului economic survenit în cadrul municipiului, lipsa locurilor de muncă și astfel locuitorii erau atrași de o mai bună calitate a vieții oferită de țările vestice.
Tabel nr.4 Totalul persoanelor emigrate și imigrate între 1994-2015, Alexandria, județul Teleorman
(sursa: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
În perioada analizată, 1994-2015, numărul persoanelor emigrate a variat de la 4 persoane în anul 2002 la 79 persoane în anul 2013 care și-au stabilit definitiv domiciliul peste granițele României în urma căsătoriei cu persoane din alte țări cum ar fi Spania, Italia, Germania, Grecia (tabel nr. 4).Un efect al migrației externe este acela de scădere a natalității deoarece, mai mult de 50% dintre persoanele emigrate sunt de sex feminin cu vârsta cuprinsă între 20-35 ani.
Tabel nr.5 Sporul migratoriu înregistrat în Alexandria, județul Teleorman între anii 1956-2015
(sursa: Institutul Judetean de Statistică Teleorman)
3.3. Structura populației
3.3.1.Structura populației pe grupe de vârstă și sexe
Piramida vârstei este o reprezentație grafică ce indica structura populației unei zone pe grupe de vârstă și sexe pe o perioadă determinată de timp, iar pentru orașul Alexandria am analizat structura demografică pe grupe de vârstă și sexe pentru anul 1840, anul 1948, anul 1996 și anul 2016, prin analiză comparativă.
Figura nr.19 Piramida vârstelor din anul 1840, municipiul Alexandria,
județul Teleorman (sursa: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
Piramida vârstelor din anul 1840 are o formă asimetrica, de unde putem observa clar că numărul femeilor (1060 persoane) este mai mare decât cel al bărbaților (940 persone), în special numărul femeilor cu vârsta cuprinsă între 20 ani și 34 ani (300 persoane) și numărul femeilor cu vârsta cuprinsă între 54 ani și 65 ani(179 persoane). Vârful piramidei este ușor aplatizat, adică numărul persoanelor cu vârsta de peste 65 ani este unul destul de mic (232 persoane dintre care 109 femei și 123 bărbați) (figura nr. 19).
Baza piramidei este reprezentată de generațiile tinere, cu vârsta cuprinsă între 0-24 ani (403 persoane dintre care 198 bărbați și 205 femei) de unde se poate observa că numărul populației cu vârsta cuprinsă între 20-24 ani (62 persoane dintre care 28 bărbați și 34 femei) este mai numeros decât cel al populației cu vârsta cuprinsă între 0-4 ani (44 persoane dintre care 19 bărbați și 25 femei) (figura nr. 19).
Figura nr.20 Piramida vârstelor din anul 1948, municipiul Alexandria, județul Teleorman (sursa: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
În comparație cu anul 1840, pentru anul 1948 vârful piramidei nu mai este ușor aplatizat, populația varstica, peste 65 ani fiind mai numeroasă (969 persoane dintre care 489 sunt bărbați și 480 sunt femei). În schimb baza piramidei ( populația cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani) este mult mai mare în cazul ambelor sexe în comparație cu anul 1840, ceea ce indică o natalitate în creștere. O asimetrie se observă în cazul grupei de vârsta 50-54 ani,(1083 persoane) când numărul persoanelor de sex masculin (741 persoane) este mai mare decât al celor de sex feminin (342 persoane). Populația adultă este mult mai numeroasă decât populația tânără și cea bătrână, obserandu-se chiar o ușoară egalitate a numărului populației ambelor sexe cu vârsta cuprinsă între 30-44 ani (figura nr. 20)..
Figura nr.21 Piramida vârstelor din anul 1996, municipiul Alexandria, județul Teleorman (sursa: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
Pentru anul 1996, piramida vârstei are formă de amfora, și prin comparație cu piramida vârstelor din anul 1948 se menține o tendință de evoluție demografică. Populația tânără, cu vârsta cuprinsă între 0-24 ani este una numeroasă (24,182 persoane dintre care 11,692 femei și 12,490 bărbați), aproape la egalitate cu populația adultă mai exact cu grupa de vârstă cuprinsă între 30-54 ani (22,596 persoane dintre care 10,907 sunt femei și 11,689 sunt bărbați).
În cazul populației vârstnice, obseram o descreștere, vârful piramidei devenind îngust (populația cu vârsta cuprinsă între 70 ani și 84 ani care însumează 2059 persoane dintre care 1240 femei și 819 bărbați) însă în comparație cu anul 1948 (630 persoane) populația cu vârsta cuprinsă între 60 ani și 70 ani din anul 1996 este mult mai numeroasă (3329 persoane). Aceast fenomen ascendent este pus pe baza îmbătrânirii demografice (figura nr. 21).
Figura nr.22 Piramida vârstelor din anul 2016, municipiul Alexandria,
județul Teleorman(sursa: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
În cazul anului 2016, generațiile corespunzătoare vârstei tinere nu își mențin aceleași valori ca și în anul 1996 (12,539 persoane dintre care 4961 sunt bărbați și 7578 sunt femei). Populația adultă prezintă caracteristici asemănătoare cu cea din anul 1996, iar populația vârstnică prezintă o extindere (vârstă cuprinsă între 60-84 ani) pe baza fenomenului de îmbătrânire demografică (10,924 persoane dintre care 4930 sunt bărbați și 5994 sunt femei) (figura nr. 22).
În concluzie, formele piramidelor sunt diferite de la an la an, ca urmare a modificărilor suferite de numărul populației în urma îmbătrânirii demografice, scăderea feritlitatii și a natalității dar și de fenomenul migrației atât interne cat și externe.
Analiza piramidelor vârstelor a fost una comparativă, pentru a contura mult mai bine fenomenele demografice survenite asupra populației municipiului Alexandria, într-un interval de timp de 176 ani.
3.3.2. Structura etnică a populației
În cazul structurii etnice a populației Alexandriei, majoritari sunt romanii, de la fondare și până în prezent. În urma analizei demografice cu privire la etnia populației municipiului Alexandria desfășurată între anii 1891-2016 am ajuns la următoarul rezultat: cea mai importantă minoritate este reprezentată de către rromi, începând cu anul 1930 când numărul acestora era de 266 persoane, urmând ca în următorii ani numărul persoanelor de etnie rromă să crească ajungând până la 2231 persoane în anul 2005.
A doua minoritate este cea a maghiarilor reprezentată de un număr de 47 pesoane în anul 1930, numărul acesteia având parte de oscilații semnificative, ajungundu-se în anul 2010 ca pe teritoriul Alexandriei să nu mai existe nicio persoană de această etnie. A treia minoritate este reprezentată de germani, în 1891 numărul acestora fiind de 8 persoane, anul 1941 fiind cel mai reprezentativ pentru aceasta etnie, totalul populației stabilite pe teritoriul Alexandriei fiind de 41 persoane. În 2016, numărul acestora este de 5 persoane.În anul 1891, numărul populației persoanelor de etnie sarba era de 989, iar în 1941 de 298 persoane, numărul acestora diminuându-se semnificativ, și începând cu anul 1990 dispărând definitiv (tabel nr. 6).
Figura nr.23 Structura etnică a populației în municipiul Alexandria, județul Teleorman în anul 1891(sursa: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
Structura etnică a populației pentru anul 1891 este una diversificată, unde populația majoritară este cea de etnie română cu o pondere de 87,3%, (11825 persoane) etnia sarbă cu o pondere de 7,3%, (989 persoane) cea germană cu 0,2% (8 persoane) și alte naționalități (bulgari, ruși, maghiari, italieni) însumând o pondere de 5,2% (709 persoane) (figura nr. 23)..
Figura nr.24 Structura etnică a populației în municipiul Alexandria, județul Teleorman în anul 1930 (sursa: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
În cazul anului 1930 populația majoritară este tot cea romană cu o pondere mult mai mare decât în anul 1891, (87,3% – 11825 persoane) și anume 97,7% (16419 persoane), etnia rromă deține 0,2% din totalul populației (266 persoane), cea ungureasca 1,5% (47 persoane) și germanii dețin 0,3% (11 persoane) (figura nr. 24).
Figura nr.25 Structura etnică a populației în municipiul Alexandria, județul Teleorman în anul 1990 (sursa: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
În figura nr.25 este reprezentată structura etnică pentru Alexandria în anul 1990 și reiese faptul că populația majoritară este cea romană cu o pondere de 96,8%, (57501 persoane) mai mică cu 1,1% decât în anul 1930 (97,7% -16419 persoane), etnia rromă deține o creștere a ponderii de până la 3% în anul 1990 (1800 persoane) cu 2,8% mai mult față de anul 1930, iar ungurii (26 persoane) și germanii (15 persoane) dețin fiecare câte 0,1% din totalul populației, reprezentând o scădere față de anii analizați precedent.
Figura nr.26 Structura etnică a populației în municipiul Alexandria, județul Teleorman în anul 2016 (sursa: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
Analiza demografică aplicată pe structura etnică a anului 2016, arată faptul că majoritara este cea romană (97,6% – 50416 persoane) urmată de etnia rromă (2,3% – 1203 persoane) și de germani, menținându-și ponderea de 01% (5 persoane). Se observă o creștere a ponderii deținută de etnia romana față de anul 1990 cu 0,8%, dar o scădere a etniei rrome, pusă pe seama faptului că populația stabilă a suferit declin demografic (figura nr. 26).
Tabel nr.6 Structura etnică a populației în municipiul Alexandria, județul Teleorman între anii 1891-2016
(sursa: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
3.3.3 Structura confesională a populației
Analiza structurii confesionale a poplulatiei municipiului Alexandria a fost făcută între anii 1891-2016 de unde reiese faptul că, din totalul populației fiecărui an în parte religia majoritară este cea creștin ortodoxă, urmată de cea adventista și de cea baptistă. Religile romano-catolică, musulmană, mozaica și greco-catolica dețin și ele ponderi mari. În anul 1995 s-a înregistrat cel mai mare număr de persoane cu religie ortodoxă (59527 persoane), fapt datorat de creșterea numerică a populației (tabel nr.7).
Figura nr.27 Structura confesionala a populației municipiului Alexandria, județul Teleorman în anul 1891 (sursă: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
Structura confesională a populației municipiului Alexandria din anul 1891 este reprezentată în fig.27, unde populația ortodoxă deține o pondere de 98,9% (13391 persoane) din totalul populației stabile, urmată de mozaicii (59 persoane) și greco-catolici ce dețin fiecare câte un procent de 0,1% (67%), romani-catolici cu 0,2% (12 persoane) și alte religii cu 0,1% (martorii lui Iehova, eganghelici) (figura nr. 27).
Figura nr.28 Structura confesionala a populației municipiului Alexandria, județul Teleorman în anul 1930 (sursă: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
În anul 1930, structura confesionala a locuitorilor Alexandriei este următoarea: ortodocșii dețin un procent de 97,6% (16409 persoane) un procent mai mic (1,3%) decât cel din anul 1891 (98,9% – 13391 persoane) deoarece o parte a populației a ales alte religii (musulmani-1,4%-242 persoane, adventisti-02%-37 persoane) în detrimentul celei creștin-ortodoxe, mozaicii dețin un procent de 02% (47 persoane), romano-catolicii reprezintă un procent de 0,3% (33 persoane), greco-catolicii 0,1% (12 persoane) și alte religii 0,2% (18 persoane) (figura nr. 28).
Figura nr.29 Structura confesională a populației municipiului Alexandria, județul Teleorman în anul 1990 (sursă: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
Figura nr.29 reprezintă structura confesională a populației municipiului Alexandria în anul 1990, unde religia predominanta este creștin-ortodoxă, cu o pondere mai mare decât în anul 1930 (0,4%), urmată de adventiști (0,8%-534 persoane), baptiști (0,4%-264 persoane),romano-catolici (0,3%-40 persoane), greco-catolici (0,1%-14 persoane), mozaici (0,17%-15 persoane) și musulmani (0,03%-4 persoane).
Figura nr.30 Structura confesională a populației municipiului Alexandria, județul Teleorman în anul 2016 (sursă: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
In anul 2016, ponderile structurii confesionale pentru municipiul Alexandria sunt urmatoarele: 98,6% (50 929 persoane) reprezinta populatia crestin-ortodoxa, in crestere cu 0,4% fata de anul 1990 cand populatia crestin ortodoxa reprezenta 98,2%, (58282 persoane), adventistii (279 persoane) si baptistii (103 persoane) detin fiecare cate un procent de 0.5%, musulmanii detin 0,2% (14 persoane), romano-catolicii (7 persoane) si greco-catolicii(6 persoane) detin fiecare cate un procent de 0,1% (figura nr. 30).
Diferentele demografice intregistrate in cadrul numarului adventistilor, baptistilor, musulamnilor, mozaicilor. romano-catolicilorsi greco-catolicilor se datoreaza faptului ca populatia orasului inregistreaza scaderi ale miscarii naturale si miscarii migratorii dar si faptului ca multi au trecut de la o religie la alta.
Tabel nr.7 Structura confesională a populației municipiului Alexandria, județul Teleorman între anii 1891-2016
(sursa: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
Capitolul IV Dinamica spațiului urban în municipiul Alexandria
Conform lui Vintilă Mihăilescu orașul este „ … o formă de organizare a spațiului geografic în vederea concentrării, prefacerii și redistribuirii bogățiilor și a energiilor sociale …”.
Orașele sunt diferite din punct de vedere peisager atât pe plan global, pe plan național cât s pee plan județean, dezvoltarea acestora fiind condiționată de factorii antropici și factorii naturali (climă, relief etc.).
Formarea orașului Alexandria pe malul drept al răului Vedea s-a făcut în anul 1836, relativ recent de către familii de negustori, agricultori și comercianți veniți din apropiere, din Zimnicea și din Mavrodin, construit după planurile urbanistice ale arhitectului Otto von Morittz, cu străzi paralele și perpendiculare fapt ce ofertă o omogenitate aparte. Faptul că, orașul s-a întemeiat pe un relief cu câmpie tabulară, este un mare plus în extinderea acestuia. Este atestat că oraș în anul 1840 atunci când Domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica a semnat actul oficial de intemeire și declarat oficial municipiu în anul 1979.
La fondare, Alexandria avea o rețea stradală compusă din 18 străzi, 2 căi principale de acces și 6 străduțe, ulterior urmând un proces de dezvoltare și dinamică teritoriă a spațiului urban în urma construirii mai multor clădiri în anul 1930 (aproximativ 3500 gospodarii), în 1957 au fost construite primele blocuri iar între anii 1968-1989 au fost construite blocurile cu 11 niveluri de-a lungul străzii Dunării.
Dinamica spațiului urban al municipiului s-a realizat în mai multe etape prin schimbări ale aspectului orașului (expansiune teritorială, trecerea de la o localitate agricolă în anul 1834 la un oraș de tip comercial și industrial după 1970), în componența sa în anul 1852 aflându-se și satele Bâcăieni și Mitropolia. Unul dintre motivele expansiunii teritoriale ale orasului a fost dezvoltarea ramurii industriale, prin construirea fabricilor, la periferie, incepand cu anii 1970 (infiintarea facricii S.C. ELECTROTEL ALEXANDRIA S.A. in partea de sud, in anul 1970, infiintarea fabricii S.C. KOYO ROMANIA S.A in partea de nord, in anul 1974).
Construirea rețelei de canalizare a orașului a început în anul 1950. Procesul de evoluție urbană a fost accentuat după anul 1979 când a fost declarat municipiu astfel fiind evidențiata funcția complexă la care era supus din punct de vedere administrativ și politic. Perioada de după 1989 este marcată de construirea cartierului Veterani ( anul 1996), un cartier unde predomina clădirile de „tip vilă” cu 2, 3 niveluri, situat în partea de nord-vest a orașului, dispuse de-a lungul străzii Veterani, de construirea blocurilor de tip „ANL” (anul 2005) (figura nr. 29) în partea de nord a municipului dar și în zona centrală.
O altă zonă unde sunt prezente clădirile de „tip vila” este cea din zona de sud a orașului, construite de-a lungul străzii Dunării.
Conform Strategiei de Dezvoltare Locală 2014-2020, administrația locală are în plan ca pentru perioada 2017-2020 să se construiască noi cartiere cu locuințe individuale și colective pe strada Turnu-Măgurele (147 caldiri) și al doilea cartier să se construiască în lungul drumului județean DJ 504 care face legătura cu satul Cernetu (40 clădiri).
Figura nr.31 Cartier de blocuri ANL în zona de nord a Alexandriei
(prelucrare după Google Maps)
Foto.10 Blocuri de tip „ANL” în zona de nord a municipiului Alexandria, judetul Teleorman
În prezent, structura orașului este una omogena, neavând în componența sa alte localitati sau sate și din punct de vedere morfologic este un oraș cu străzi paralele și perpendiculare, ce sunt dispuse pe direcții sud-vest nord-vest și nord-vest și sud-est.
Principala strada a orașului este strada Dunării, cu o lungime de 5 km, ce este suprapusa drumului național DN6, făcând legătura cu orașul Craiova. Acesta se intersectează cu strada București ce face conexiunea cu municipiul București (figura nr. 32). Din acest punct de vedere, Alexandria are o poziție strategică de nod rutier important.
Figura nr.32 Intersecția dintre strada Dunării și strada București
(prelucrare după Google Maps)
Dinamica spațiului urban a municipiului Alexandria s-a datorat interacțiunii dintre factorii de natură fizico-geografica, economică și cei de natură istorică.
Harta dinamicii spațio-temporale a Alexandriei (figura nr.33) indică faptul că orașul se extinde către vest, est (se construiește cartierul Veterani) și sud în anul 1956, atunci cănd pe trenurile virane începe construirea noilor case. Începand cu anii 1970, sunt inființate fabricile pe teritoriul Alexandriei ce duce la o expansiune teritorială vizibilă, ce se mențin incluziv în anul 2017.
În 1980 extinderea teritorială se face în partea de nord a orașului, când se construiește cartierul PECO, în partea de vest apare parcul pădurea Vedea și în sud si est apar mici unități comerciale.
Figura nr.33 Harta dinamicii spațio-temporare a municipiului Alexandria, județul Teleorman
Un alt aspect al dinamicii spațiale a orașului, este dat de către estetica urbană surprins prin fotografii ce datează de zeci de ani și fotografii recente, utilizând metoda comparației.
Foto.11 Strada Libertății (fosta Carol I) în zona magazinului WINMARK în anii 1930 și 2015 (Foto:Bebe Cercel)
Pe strada Carol I, cum era denumită în anii 1930 era pavată cu piatra cubică, predominante erau locuințele individuale cu un etaj și pod ce aparțineau în mare parte oamenilor înstăriți din acea vreme și parterul acestora era folosit pentru a găzdui magazine alimentare, croitorii, etc. (foto.11 si foto.12).
Foto.12 Strada Libertății (fostă Carol I) în zona parcului central în anii 1930 și 2015 (Foto:Bebe Cercel)
Anul începreri construirii primelor blocuri a fost 1957, ridicate chiar pe strada Carol I, actuală Libertății, fapt ce a condus la o creștere numerică a populației, deoarece mulți locuitori al comunelor învecinate au început sa-și achiziționeze locuințe și astfel iși stabilesc domiciliul în Alexandria.
Urmatoarea perioada de construcție a blocurilor a fost după 1970, pe strazile principale ale orașului Alexandria (strada Dunarii și strada București), acestea avand 10 etaje plus parter.
Foto.13 Blocuri de 10 etaje plus parter în zona interecției străzilor Dunarii cu București în 1970 și 2017 (sursa: http://caramica.blogspot.ro/2009/03/imagini-vechi-din-alexandria.html)
În 2017, parterului blocurilor din zona intersecției strazilor Dunarii și București este ocupat de unități bancare, magazine cu electrocasnice și magazine cu birotică-papetărie.
Foto.14 Gradina publică devenită parcul Catedralei, anii 1936 și 2017
(sursa: http://caramica.blogspot.ro/2009/03/imagini-vechi-din-alexandria.html)
Foto.15 Strada Libertății, fostă Carol I, municipiul Alexandria în anii 1930 și 2017
(sursa: http://caramica.blogspot.ro/2009/03/imagini-vechi-din-alexandria.html)
Foto.16 Strada Libertății, fostă Carol I, municipiul Alexandria în anul 1991
(sursa: http://caramica.blogspot.ro/2009/03/imagini-vechi-din-alexandria.html)
Foto.17 Strada Dunării la ieșirea către comuna Poroschia, anul 2017
Capitolul V Dinamica activităților economice și dezvoltarea orașului
Încă de la fondare în anul 1834, municipiul Alexandria și-a conturat profilul economic pe trei ramuri: agricultură și comerț și industrie. Printre fondatorii orașului se numărau și negustori și comercianți fapt ce a dus la dezvoltarea în mare parte a ramurii de comerț (de cereale și animale)și de asemenea familii de agricultori contribuind la dezvoltarea celei de-a două ramuri economice și anume agricultură (cultura cerealelor și creșterea animalelor).
Datorită poziției geografice favorabile( în cadrul Câmpiei Romane, câmpie cu aspect neted) economia orașului a avut parte de o creștere substanțială până în anul 1900. După acest an se înregistrează oscilații în cadrul comerțului și agriculturii, acestea având o scădere cauzată de trecerea de la proprietatea privată la cea socialista. În schimb, ramura industiriala începe să se contureze, cunoascand o evoluție prin dezvoltarea morăritului și înființarea noilor ateliere de prelucrare a lemnului.
5.1. Activități industriale
Ramura industrială a Alexandriei a cunoscut mai multe etape de evoluție începând încă din anul 1838, prin apariția mai multor unități de morărit ( existau pe raul Vedea 3 mori de apă: Moara Grecilor, Moara Repezeanca și Moara Tantareanu), a unor unități de prelucrare a lemnului, unități de prelucrare a cerealelor în cadrul cărora lucrau în jur de 1000 de meșteșugari și meseriași. La câțiva ani după înființarea Alexandriei au început să funcționeze cuptoarele de pâine sub țest și brutăriile ce erau amplasate pe următoarele străzi: Dunării, 1 Mai, Libertății. În 1959 este construită fabrica de produse făinoase ce era situată pe strada Ion Creangă.O altă serie de ramuri ale meșteșugului au prins contur în Alexandria precum: olăritul tăbăcăria ( existând o singură fabrica de tăbăcărie situată pe strada Ion Creangă), fabricarea lumânărilor.
O etapă grea pentru această ramură a fost la începutul anului 1948, când o parte din unitățile ce funcționau pe teritoriul orașului au fost închise și activitatea a fost întreruptă din cauza procesului de naționalizare, iar unitățile rămase au fost comasate într-o singură instituție, „Steaua Rosie”, devenind după 1954 „Întreprinderea de industrie locală 11 IUNIE Alexandria” (Arhivele Statului, județul Teleorman).După 1954, ramura industrială a Alexandriei cunoaște o dezvoltare explozivă, odată cu apariția și infiintatea Fabricii de rulmenți (foto. 18) și a fabricii Electrotel pe teritoriul acesteia (foto. 20). În cadrul celor două instituții lucrau cea mai mare parte dintre locuitorii Alexandriei la vremea aceea. Ulterior, a apărut și Fabrica IAICA, fabrica pentru realizarea utilajelor pentru construcții (foto. 19).
Figura nr.33 Localizarea Fabricilor KOYO, Electromagentica și I.A.I.C.A, imagine satelitară (sursa: Google Maps)
Apariția cu societăților un capital particular s-a făcut după anul 1990, urmând o perioadă de reonfigurare în cadrul unei noi etape.
În prezent pe teritoriul municipiului Alexandria, activează ramuri industriale precum: industria textilă, industria chimică, industria materialelor de construcții, industria de prelucrare a lemnului și industria constructoare de mașini.
Despre industria constructoare de mașini pot spune că este cea mai importantă ramura industrială a orașului, fiind reprezentată de firma KOYO SA (foto. 18), înființată în anul 1991 (Fabrica de rulmeni), cu cel mai mare număr de angajați (2016, 1356 angajați), firma IAICA SA (foto. 19) ce se ocupă de fabricarea echipamentelor de climatizare și ventilație, firma IZLAZ SA, fabricarea de utlilaje pentru prelucrarea produselor alimentare, băuturilor și tutunului, firma LAREXIM ALI SRL, fabricarea pieselor pentru autovehicule și ELECTROTEL SA (2016, 521 angajați) (foto. 20) cu realizarea aparatelor de distribuție și control a electricității.
Tabel nr.8 Firmele cu activitate în domeniul industriei, municipiul Alexandria, județul Teleorman în anul 2016
Sursă: Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Teleorman
Conform hartii zonelor industriale ale orasului (figura nr.34) in partea de nord se regăsește cea mai importantă unitate industrială a orașului și anume Fabrica de rulmenți (KOYO SA) (foto. 18), situată pe strada Turnu-Măgurele cu un perimetru de 1350 m2, în partea de sud sunt situate: fabrica ELECTROTEL SA (foto. 20), fabrica IZLAZ SA, fabrica IAICA SA (foto. 19) reprezentând industria constructoare de mașini și industria textilă reprezentată de fabrică de filatura, în partea de vest sunt construite microinterprinderi ce se ocupă cu industria materialelor de construcții și industria de prelucrare a lemnului.
Figura nr.34 Harta zonelor industriale ale municipiului Alexandria, judetul Teleorman
În partea de est a orașului Alexandria a fost construit un „parc industrial” în cadrul căruia activează mai mult de 15 companii însă în domeniul serviciilor. Construirea acestuia a avut ca scop dezvoltarea economiei locale și creșterea nivelului de trăi prin atragerea de noi investitori.
Factorii ce au fazvorizat dezvoltarea ramurii industriale la periferia orașului (latura industrială de sud, latura industrială de vest, latura industrială de est și latura industrială de nord) au fost: forma orașului (aproape dreptunghiulară) și structura omogena a teritoriului.
5.1.1 Studiu de caz-Fabrica de Rulmenti-KOYO SA.
„Fabrica de Rulmenți-KOYO SA.” este situată în partea de nord a orașului, înfiintată în anul 1974, fiind considerată cea mai importantă fabrică a orașului, deoarece aceasta deținea cei mai multi angajati și cea mai mare cifră de afaceri. În decursul timpului, aceasta a cunoscut mai multe etape de dezvoltare, aici concentrându-se cea mai mare forță de muncă. Între anii 1974-1991 aceasta producea rulmenți radiali și conici cu bile destinați exportului (30 d milioane/an), numarul angajaților era de peste 4000 persoane (locuitori ai Alexandriei dar și din comunele învecinate). După anul 1991, activitatea fabricii este periclitată de către schimbările politicii dar și sociale urmând o restructurare de personal, ajungându-se în anul 2008 la mai puțin de 1900 de angajați (ca efect al crizei economice mondiale), acesta scăzand până în 2014 la 1419 angajați în urma reducerii de personal. Numele fabricii se schimbă în anul 1998 în KOYO ROMÂNIA S.A., atunci cand acțiunile sunt cumpărate de KOYO SEIKO.CO.LTD, investitori japonezi. Poducția încă este destinată exportului, în special către Asia. KOYO ROMANIA S.A. a avut și are o mare influență asupra ramurii economice teleormănene, deoarece aceasta deține o cifră de afaceri mare (290.541.692 lei) și un număr mare de angajați (2014-1419 angajați) (Figura nr.35).
Figura nr.35 Variația numărului de angajați ai fabricii KOYO ROMANIA S.A.
Alexandria între anii 1974-2014
5.2. Activități agricole
O altă ramură a economiei Alexandriei este agricultura, practicată încă de la fondarea orașului, ce poate fi condiționată de factorii fizico-geografici (climatici) și demografici, având puncte tari (suprafața terenurilor agricole mare, soluri prielnice pentru culturi) și puncte slabe ( inexistenta unor sisteme de irigat, numărul mare al proprietarilor ce practică o agricultură de subzistență si fragmentarea terenurilor agricole).
Încă de la fondarea orașului Alexandria, cea mai mare parte a populației a lucrat în domeniul agrar. Cum terenurile nu erau irigate și aparatură nu era una mecanizată, producțiile oscialu de la an la an. Trenurile agricole erau moștenite din tata în fiu sau se procurau prin cumpărare de la fondatorii orașului. În anul 1864, prin instituirea reformei agrare, locuitorii Alexandriei nu au primit pământ ci tocmai în 1921, atunci când doar 78 de familii au primit între 0,5-4,5 ha și 675 de familii au fost împroprietărite cu câte 5 ha. Anul 1945 a fost unul în care prin intermediul reformei agrare proprietățile mai multor moșieri din comunele vecine au fost atribuite mai multor familii din Alexandria (415 familii).
Transformarea socialistă a agriculturii a avut loc în anul 1949 atunci când agricultura cunoate o etapă de dezvoltare, urmărind anumite sarcini date de Partidul Comunist Roman una dintre ele fiind aceea de a întări alianța clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare (Rezoluția Plenariei).În urma acestei Rezoluții din anul 1949, sunt înființate cooperative agricole precum „Luceafărul”, „6 martie”, „Flacăra”, „1907” ce aveau ca fundament întovărășirile agricole.Aceste cooperative dețineau în 1949 o suprafață agricolă de 3439 ha.
O altă etapă de schimbare în domeniul agrar este bine conturată în anul 1956, atunci când este înființată prima gospodărie colectivă din Alexandria, cu numele „30 decembrie” în cadrul căreia activau 33 de familii cu 71 ha. În 1960 mai sunt înființate încă două gospodarii colective: „16 februarie” și „7 noiembrie”, urmând ca în 1962 cele două să se unească și să rezulte G.A.C „7 noiembrie”.Suprafața totală a Alexandriei crește în urma luării în arenda a terenurilor comunelor vecine și a unităților socialiste, defrișării terenurilor cultivate cu viță-de-vie, transformarea pășunilor și terenurilor neproductive în teren agricol.
După 1960, agricultura devine una mecanizată, una în cadrul căreia sunt folosite îngrășăminte chimice, pesticide( pentru a face solul să devină mai fertil) și erbicide (combaterea dăunătorilor) astfel încât producțiile agricole cunosc o creștere accelerată. . După felul de proprietate, suprafața orașului era deținută în 1960 de C.A.P (58,9%) și G.A.C (42,1%).
O altă ocupație de bază a locuitorilor Alexandriei a fost creșterea animalelor, ce se făcea pe suprafețele întinse de pășune din jurul orașului. În anul 1894, crescătorii de animale dețineau un total de 2772 bovine, 467 ovine, 1660 cabaline și 1441 porcine. Numărul de animale deținute a început să scadă din anul 1962 deoarece cooperativele agricole erau canalizate pe culturile cerealiere și nu pe creșterea animalelor, iar în 1980 numărul de ovine, păsări de carne și porcine a crescut în derimentul numărului de bovine și cabaline. În anul 1978 este înființată o unitate avicolă ceea ce face că numărul pasaților de carne să crească anual cu până la 150000 de păsări. Legumicultura, o ramură importantă a agriculturii era practicată pe văile râurilor Nanov și Vedea, unde erau soluri prielnice pentru plantare. În anul 1960 suprafețele cultivare cu gelgume erau de 36 ha și a crescut până la 136 în anul 1982. Mulți locuitori ale orașului în special cei cu gospodarii pe străzile Agricultori, 7 noiembrie și Fabricii cultivau legume în propriile curți pe care le vindeau ulterior în piața centrală a Alexandriei.
După anul 1989, C.A.P-urile și I.A.S-urile au fost desființate iar terenurile agricole au revenit proprietarilor de drept. Însă din cauza îmbătrânirii populației, proprietarii de terenuri agricole au dat în arenda o parte din acestea celor trei asociații comerciale ce dețin aproape jumătate din totalul agricol al orașului, Agrotel cu 1890 ha, Victoria cu 1680 ha și Agro-Alexandria cu 41 ha în anul 2012 (Figura nr.36).
Figura nr.36 Ponderea suprafețelor de teren arabil deținut de asociațiile agricole pe teritoriul municipiului Alexandria, județul Teleorman în anul 2012
(sursa: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
Figura nr.37 Totalul terenului agricol deținut de asociațiile agricole pe teritoriul municipiului Alexandria în anul 2012 (sursa: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
Fondul funciar al municipiului Alexandria oferă posibilitatea utlilizarii terenurilor la nivel maximal, suprafața agricolă în anul 2012 fiind de 8992 ha, aproape 83,24% din suprafața totală a orașului. Suprafața intravilanului cât și cea a extravilanului au suferit modificări vizibile.
Figura nr.38 Ponderea suprafeței intravilanului municipiului Alexandria între anii
1920-2014 (sursa: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
Starea fondului forestier nu este una foarte bună, suprafață din intravilan fiind modificată antropic (în partea de vest a orașului), unde s-au efectuat lucrări de amenajare.
Figura nr. 39 Ponderea suprafetei extravilanului municipiului Alexandria între anii
1920-2014 (sursa: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
Tabel nr.9 Suprafața intravilanului si extravilanului între anii 1920-2014 în
municipiul Alexandria, județul Teleorman
(sursa: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
Suprafața totală a municipiului Alexandria în decursul a 94 de ani a suferit diverse schimbări, pornind de la 3844 hectare în anul 1920, ajungând la 9563 hetare în 1993, aceasta menținându-se până în 2003. Cea mai mare suprafață s-a înregistrat în 2010, și anume de 9992 hectre urmând ca în 2014 să scadă până la 9846 hectare (tabel nr.9).
Suprafața intravilanului era de 410 hectare in 1930, extinzându-se din an în an, în 1983 fiind de 770 hectare. Din anul 1996 suprafața intravilanului este de 1080 hectare și se menține până în anul 2014 (figura nr. 38). Aceasta evolutie a terenului intravilan in detrimentul extravilanului se datoreaza extinderii teritoriale, fapt ce a condus ca o data cu aparitia industrializarii la construirea fabricilor din nordul si sudul orasului.
O dată cu schimbările suprafeței intravilanului, sunt schimbate și ponderile suprafeței extravilanului, astfel încât suprafața intravilanului se mărește în detrimentul extravilanului. Din anul 1993 suprafața extravilanului scade de la 8793 hectare până la 8483 hectare urmând să rămână aceasi până în 2003, iar un 2010 este înregistrată o supratata a extravilanului de 8912 hectare (figura nr. 39).
Pentru a evidenția mult mai bine modificările suferite de fondul funciar al orașului Alexandria, am ales să analizez acest lucru pe baza următorilor indicatori: anul 1920, anul 1953, anul 1966, anul 1977, anul 1983, anul 1995, anul 2005, anul 2012 și anul 2014, unde se observă fluctuații la nivelul suprafeței agricole a orașului.În anul 1920 suprafața agricolă era 3164 hectare dintre care 2150 hectare era suprafața arabilă, despre care pot să spun faptul că variat de la an la an, ajungând să atingă și pragul de 7750 hectare în 1983, după care în următoarea perioadă de timp a scăzut până la 6721 hectare, în anul 2012. Suprafețele viilor, pășunilor și pădurilor, de asemenea au fusrit modificări, de la 400 hectare în 1920 la 102 hectare în 1983 și de la 527 hectare în 1995 la 322 hectare în 2014 în cazul pășunilor (figura nr. 36).
Pentru suprafețele ocupare cu vița-de-vie sunt valabile aceleași fluctuații de valori, de la 385 hectare în anul 1920 la 198 hectare în 1983 și de la 529 hectare în 1995 la 200 hectare în anul 2014. Din anul 1953 până în 1966, suprafețele forestiere au înregistrat o scădere (de la 60 hectare la 56 hectare) urmată de o creștere cu 380 hectare până în 1983 (figura nr. 36).
A doua etapă de scădere a suprafețelor de pădure este integistrata din anul 1995 până în 2005, urmată de o altă etapă de creștere în suprafața ajungându-se în 2014 la un total de 204 hectare, ca efect al implicării autorităților în cadrul acțiunilor de reîmpădurire (figura nr. 40).
Figura nr.40 Ponderea suprafeței agricole a municipiului Alexandria între anii 1920-2014 (sursa: Institutul Județean de Statistică Teleorman)
Suprafața pomicolă existența pe teritoriul Alexandriei în 1920 era de 123 hectare, aceasta înregistrând o perioadă de scădere continua în suprafața, fapt ce a dus la dispariția livezilor începând cu anul 2012 in urma deftisarii masive. (figura nr. 40).
5.3 Activități administrative
Prima organizație administrativă ce a activat pe teritoriul Alexandriei a fost o episcopie formată din 4 episcopi, aleși de adunarea obștească.
În anul 1864, este formată o nouă organizație administrativă, formată dintr-un primar (Hristache Radoi a fost primul primar al orașului) și un consiliu, ce aveau mandat de 5 ani (Foto.21 si Foto. 22).
Foto.21 si Foto.22 Primaria municipiului Alexandria în anul 1910 (sursa: www.historia.ro)
În anul 2016, administrația publică este reprezentată de către Primăria municipiului Alexandria și Consiliul Local Alexandria,(ca autoritate deliberativă) amplasate central, pe strada Dunării. Alexandria are un primar (Victor Drăgușin), un administrator public, 2 viceprimari și 19 de consilieri municipali (foto. 23).
Foto. 23 Primaria municipiului Alexandria în anul 1910 și în anul 2014
(sursa: http://www.alexandria.ro/alexandria/administratia-publica/)
În ceea ce privește poșta, aceasta se făcea cu diligența, de la București la Giurgiu și apoi de la Alexandria la Roșiori. Primul oficiu poștal al orașului a fost construit în anul 1839 în apropiere de răul Vedea, unde erau construite spații speciale pentru adăpostirea cailor și pentru protecția călătorilor pe timp ploios și a funcționat până în 1895, când a fost înființat transportul feroviar și astfel scrisorile și coletele erau transportate cu trenul. În 2016, Oficiul Poștal este amplasat pe strada Libertății, aparținând de Poșta Română ce se ocupă expedierea corespondentei pe plan local, național dar și internațional (foto. 24).
Foto. 24 Poșta Româna localizată pe strada Libertătii, municipiul Alexandria,
județul Teleorman
Poliția joacă un rol important în viața locuitorilor orașului, deoarece liniștea și siguranță cetățenilor este menținută. Prima secție de poliție a fost înființată în anul 1843, formată dintr-un polițist, un director, un comisar, 2 subcomisari, 4 agenți și 25 de gardieni. În prezent, Poliția municipiului Alexandria este amplasată pe strada 1 Mai.
Pe teritoriul Alexandriei mai este amplasat și Inspectoratul de Poliție Județean Teleorman ce se ocupă de exercitarea atribuțiilor cu privire la apărarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, prevenirea și descoperirea infractinilor dar și respectarea liniștii publice în condițiile legii.
5.4. Activități comerciale
Majoritatea fondatorii orașului Alexandria erau de meserie negustori mavrodineni și zimnicari, ce obișnuiau săptămânal în zilele de vineri să organizeze târguri unde vindeau tot felul de mărfuri ce aparțineau locuitorilor orașului sau negustorilor veniți din comunele vecine.
„Cel mai de seamă comerț al orașului, adică cel de cereale, a luat avânt cu adevărat, în anul 1882”( Orașul Alexandria. Monografie, 1834-1934). Produsele cerealiere erau vândute în târgul organizat în ziua de vineri a fiecărei săptămâni.
Pentru că Alexandria a fost considerat un important nod rutier al județului, pe teritoriul acesteia se organizau bâlciuri ce durau până la 13 zile în cadrul cărora negustorii și comercianții din tot județul își vindeau mărfurile. Tradiția bâlciului încă este menținută în Alexandria, desfasutandu-se din anul 1970 în Parcul Pădurea Vedea, în apropierea raului Vedea. Comerțul socialist a apărut în Alexandria după anul 1944 fiind în strânsă legătură cu schimbările revoluționare desfășurate în România.
Statul urmărea că prin comerțul socialist să dețină cea mai mare parte a procentelor din vânzări, în 1949 însuma un procent de 67,8% din piața de desfacere a Alexandriei. Începând cu anul 1970, rețeaua comercială își desfășoară activitatea în cadrul unor magazine construite special în acest scop, la parterul blocurilor de pe strada Libertății( centrul orașului), strada București și strada Dunării. O dată ce Alexandria a devenit reședința de județ a Teleormanului (1968), ramura comercială a cunoscut o dezvoltare, magazinele mărindu-și spațiul de depozitare al mărfurilor și numărul angajaților în acest domeniu crescând de la an la an (tabel nr. 10).
Tabel nr.10 Numarul angajatilor in domeniul comertului in Alexandria intre anii 1960-1980
(sursa: Institutul Județean de Statistică Teleorman
Pe lângă existența magazinelor mixte, apar și unități comerciale precum Apicola (promovarea produselor apicole) dar și magazine ce comercializau tutun.
Produsele petroliere ce erau obținute din țiței, se obțineau în cadrul stației PECO cu o suprafață mică de pe strada Gheorghe Doja, din centrul orașului. În marginea de vest a orașului se construiește în anul 1964, cea mai modernă stație PECO cu motorină și benzină.
După 1989, au început să apară ușor, ușor un număr din ce în ce mai mare de comercianți în special cei ce își vindeau produsele tetile dar și alimentare„la tarabă” în zona Lipscani dar și în incinta magazinului „Crinul”, astazi numindu-se „WINMARKT” (foto. 25).
Foto. 25 Spatiu comercial „WINMARKT” localizat pe strada Libertatii,
municipiul Alexandria, judetul Teleorman
Această ascensiune a numărului de comercianți s-a realizat până în anul 2008, când criza economică s-a instaurat și în cazul municipiului Alexandria, fapt ce a dus la abandonarea acestei meserii de câte mulți dintre aceștia.
Foto.26 Magazinul „Altex” localizat pe strada București,
municipiul Alexandria, județul Teleorman
În partea centrală a orașului, în special pe strada Libertății, au apărut treptat magazine alimentare mici, marketuri, magazine de desfacere a confecțiilor textile. Ulterior, zona conerciala capăta amploare și la periferia orașului, pe stradă ce face legătura între București și Alexandria prin apariția mai multor magazine de tip super-market (Kauffland, Penny) (foto.27) dar și magazine cu articole de imbrcaminte și articole pentru amenajarea interioară a locuințelor (Pepco), magazine de electrocasnice (Altex) (foto. 26).
Foto.27 Penny Market situat pe strada Libertății, municipiul Alexandria
Această zonă comercială nou apărută, este vizitată nu numai de către locuitorii Alexandriei ci și de locuitorii comunelor apropiate care vin aii pentru aprovizionare proprie sau pentru micile interprinderi pe care le dețin (magazine alimentare).
Pe strada Libertății se regăsește și „Piața Centrală” iar un zona de nord a orașului, mai exact în „zona Peco” orașul dispune de o a doua piață, „Piața Peco” ce a fost modernizată între anii 2008-2010 (foto. 28).
Foto.28 Piața „PECO” localizată în partea de nord a municipiului Alexandria,
județul Teleorman
O altă zonă comercială a Alexandriei se afla în zona de vest unde sunt amplasate magazine ce vând en-gross, magazine cu mobilier și materiale pentru construcții. Ramură comerțului este astăzi una în care activează numeroși locuitori ai Alexandriei, fiind un domeniu de bază, astfel încât în anul 2016 sunt înregistrate la Registru de Comerț, Industrie și Agricultură Teleorman 128 firme, dintre care cifre mari de afaceri au decât 6 dintre acestea (tabel nr. 11).
Tabel nr.11 Firmele cu activitate în domeniul comerțului, municipiul Alexandria,
județul Teleorman în anul 2016
Sursă: Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Teleorman
5.5 Activități de transport
Orașul Alexandria a dispus de-a lungul timpului, de diferite moduri de transport ale călătorilor sau ale mărfurilor cum ar fi: transportul cu bicicletă, transportul cu căruță, transportul cu trăsura, transportul cu automobilele proprii până la transportul feroviar. A fost și este considertat un nod rutier important al județului Teleorman.
5.5.1 Activități de transport feroviar
Transportul feroviar pe teritoriul orașului Alexandria a apărut în anul 1895, când au fost construite gară și calea ferată, ce se afla în partea de vest a orașului, făcând legături cu alte localități pe traseul Rosiori-Zimnicea (construită între anii 1884-1901), folosit pe 3 tronsoane:primul tronson face legătura între Alexandria și Roșiori, pus în funcțiune pe 2 decembrie 1895, al doilea tronson este inaugurat pe 1 iulie 1898 și făcea legătura între Alexandria și Smârdioasa și cel de-al treilea tronson Smardioasa-Zimnicea pus în finctiune pe 1 iulie 1901. Odată cu construirea a întregii căii ferate, transportul feroviar, în special transportul de mărfuri (cereale) dar și cel de călători ia amploare, astfel comerțul cunoaște o mai bună dezvoltare (foto. 29).
Foto.29 Gara Alexandria (sursa: www.historia.ro)
Dacă până în anul 1989 transportul feroviar se afla într-un continuu progres, după acest an, cunoaște un continuu regres deoarece căile ferate sunt dezafectate, cantitățile de mărfuri transportate au fost reduse, numărul celor care călătoresc cu trenul a scăzut considerabil chiar până la zeci de persoane pe zi.
Foto.30 Gara Alexandria localizată în partea de est a municipiului Alexandria,
județului Teleorman
Între Alexandria-Rosiori de Vede transprturile se fac cu trenuri Regio iar transportul de persoane se face cu CFR Călători (foto. 30).
5.5.2 Activități de transport rutier
Prima cursă de autobuz zilnică a fost realizată în urma propunerii firmei Leonida cu sediul în București alexandrenilor de a înființa o rută Bucuresti-Alexandria, începând cu anul 1910, imediat după construirea primului pod de metal peste Vedea, astfel oferindu-le lociuitorilor posibilitatea de a practica navetismul în scopul muncii. Acest lucru era realizat cu ajutorul unor microbuze ce aveau 14 locuri fiecare. Prima autogară a fost construită în anul 1948, pe strada C.Dobrogeanu-Gherea, aceasta mutându-și sediul în 1962, la numărul 2, pe aceasi stradă, motivul fiind cel de a fi mai aproape de gară C.F.R.
Până în anul 1948, au fost înființate diverse asociații de transport, ce executau rute Alexandria-Bucuresti la comanda cetățenilor pentru nevoi personale. Aceste asociații dețineau 2-4 camioane și transportau în mod special mărfuri către piețele de desfacere din București. Anul 1957, a fost un an benefic pentru Alexandria, deoarece este construit al doilea pod peste Vedea, în aval de primul, astfel întărind legătura comercială dintre Alexandria și București.
Transportul cu microbuzele a cunoscut o dezvoltare după anii 1970 când este construită o autogară pe strada 13 decembrie, între strada 23 august și strasa București.
Asiguratea transportului de marfa în 1983 se făcea cu ajutorul a 285 de camioane, 122 basculante și 171 de remorci, însă erau și 75 de autobuze ce transportau călători din localitățile vecine Alexandriei.
Între anii 1920-1948, pe teritoriul Alexandriei a funcționat un mic aeroport, ce facilita transporturile de marfă și totodată ajutând la dezvoltarea ramurii comerciale.
După anul 1989 sediul autogării se mută pe strada Cuza-Voda, traseul Alexandria-Bucuresti rămânând neschimbat, ba chiar se realizează o dezvoltarea a infrastructurii de transport, implementând mai multe rute precum: Alexandria-Rosiori, Alexandria-Turnu Măgurele, Alexandria-Videle, Alexandria-Giurgiu, Alexandria-Craiova. De asemenea, transportul internațional a luat și el amploare după anul 1990 când au apărut numeroase firme private ce relizeaza curse către Italia, Spania și Grecia.
În anul 2017, municipiul Alexandria este traversat de căi rutiere cu importanță județeană, nationlă dar și internațională, spre exemplu DN6 (foto.31), ce face legătura între București și Timișoara străbătând Alexandria și Craiova, DN 52 face legătura cu Turnu-Măgurele, DN 51 face legătura cu Zimnicea și DJ 504 care face legătura cu Giurgiu și Pitești (figura nr.41).
Figura nr.41 Harta infrastructurii de transport, municipiul Alexandria, județul Teleorman
Foto.31 Drumul național DN6, la ieșirea din Alexandria către București
Pot spune că în cazul de față, există atât avantaje cât și dezavantaje din punct de vedere al activităților de transport rutier. Avantajul este ca fiind un nod rutier important, sunt facilitate legăturile de transport județene, naționale și internaționale iar dezavantajul este că se crează poluare fonică din cauza circulației intense pe străzile principale (strada Dunării,strada Alexandru Dimitrie Ghica, s.a.), crearea unor ambuteiaje pe străzile intens circulate și de asemenea afectarea caselor de pe străzile unde traficul este intens, în special realizat de mașini de mare tonaj (strada Alexandru Dimitrie Ghica).
Una dintre cele mai importante etape de dezvoltarea a activităților de transport o reprezintă punerea în funcțiune a centrurii de ocolire a orașului, fapt ce a dus la fluidizarea traficului din oraș, rducerea poluării fonice dar și cea a aerului (figura nr. 42).
Despre transportul în comun putem spune că a cunoscut o involuție, deoarece înainte de 1989, foarte mulți salariti din zonele industriale se deplasau către locul de muncă cu ajutorul autobuzelor, iar ca urmare a restructurărilor de personal (în special în cadrul Fabricii de Rulmenți), numărul călătorilor a scăzut considerabil. În anul 2016, transportul în comun se face cu ajutorul a 12 autobuze pe următoarele rute: de la sud la nord pe strada Dunării, pe strada Dunarii-strada Turnu Măgurele și strada Bucuresti-strada Dunarii-strada Turnu Măgurele.
Figura nr.42 Localizarea centurii Alexandriei și a Drumului European DJ 70
(prelucrare după Gogle Maps)
Concluzii
Municipiul Alexandria este poziționat în sudul României, în Câmpia Romana, mai exact în Câmpia Teleormanului, poziționat strategic, la o distanță de 89 kilometrii față de capitala țării, București ce face legătura cu aceasta prin drumul județean E70, situat la o altitudine de 47 metrii, dispunând din punct de vedere morfologic de un element favorabil dezvoltării spațiale precum altitudinea mică (cuprinsă între 38 metrii și 80 metrii).
Din punct de vedere climatic, este încadrat în regiunea cu clima temerat-continentala, cu potențial calaoric mare, precipitații reduse însă vara pot avea regim torențial, amplitudini termice mari și perioade de secete destul de frecvențe. Din punct de vedere hidrologic este reaversat de către râul Vedea, ce a provocat în anul 2005 inundații pe teritoriul din partea de vest a orașului, de către râul Teleorman și paraiele Nanov și Valea lui Mihalache. Solul predominant este cernoziomul cambic, cu o mare cantitate de humus, iar în lunca râului Vedea regăsim soluri de tip argiloiuluvial.
Din punct de vedere demografic, am ales să fac o analiza ca urmare a extinderii spațiale a orașului, pe o perioadă de 182 de ani, prin a evidenția schimbări în legătură cu mișcarea naturală, mișcarea migratorie și structura populației. Rezultatul obținut a fost faptul că până în anul 1989 populația a cunoscut o ascensiune, drept urmare a faptului că există o restrictivitate aparte, data de regimul comunist (interzicerea avortului), iar după acest an, la nivel național, resimțindu-se la nivel local, populația intra într-un declin demografic, cauzat de îmbătrânirea demografică și implicit scăderea natalității.
Referitor la sectorul economic, pot spune că începe să se contureze după cel de-al doilea război mondial, mai exact în anul 1970 când sunt construite primele fabrici (KOYO SĂ și I.A.I.C.A), în cadrul cărora lucrau locuitorii Alexandriei dar și angajați cu domiciliul în alete comune vecine.
Privind ramura comercială a orașului, pot spune că aceasta ia amploare după anul 1990, și dvina cea mai importantă ramură a orașului, în cadrul căreia activează cel mai mare număr de angajați, îmbunătățind astfel calitatea vieții locuitorilor.
Orașul Alexandria dispunde de un mare potențial agricol deoarece deține un număr de 9846 hectare cu teren fertil ce ar putea fi folosite intens pentru dezvoltarea ramurii agricole.
Municipiul Alexandria este traversat de căi rutiere cu importanță județeană, nationlă dar și internațională, spre exemplu DN6 ce face legătura între București și Timișoara străbătând Alexandria și Craiova, DN 52 face legătura cu Turnu-Măgurele, DN 51 face legătura cu Zimnicea și DJ 504 care face legătura cu Giurgiu și Pitești, transformând orașul într-un nod rutier destul de importând din sudul României, lucru ce ar favoriza dezvoltarea ramurii economice.
Înființarea orașului Alexandria este una recentă, realizându-se acum 183 de ani, astfel încât dinamica spațio-temporală nu este una spectaculoasă, aceasta concretizându-se după anul 1970 când au fost înființate fabricile, orașul extinzându-se spre nord și sud iar în anul 2010 începe construirea parcului industrial și comercial ce se afla la ieșirea din oraș către București, în partea de est.
În concluzie, municipiul Alexandria dispune de un potențial mare de dezvoltare, bazându-se pe factorul uman, extinderea teritoriului dispunând de mai mulți factori de favorabilitate în detrimentul celor restrictivi.
BIBLIOGRAFIE
1. Bâlă I., Moraru I, (1984) Alexandria pe treptele istoriei, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București
2. Grecu F. (2010), Geografia câmpiilor României, Editura Universității din București, București
3. Ianoș I. (2004), Dinamica Urbană. Aplicații la orașul și sistemul urban românesc, Editura Tehnică, București
4. Ianoș I. (1987), Orașele și organizarea spațiului geografic (Studiu de geografie economică asupra teritoriului României), Editura Academiei Republicii Socialiste România, București.
5. Ilie C. Monografia orașului Alexandria, 1834-1934, (1934), Tipografia „Graiul Romanesc”, București
6. Mihăilescu V. (1968), Geografie fizică a României, Editura Științifică, București
7. Moraru I., Popa Gh., (1994), Alexandria-160 de ani, monografie, Editura „Teleormanul Liber”,Alexandria
8. Staicu, N.I. (1939), Așezarea județului Teleorman, Editura Librăriei, București
9. ***(1930), Recensământul general al populației României, 29 dec.1930, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
10. ***(1949), Recensământul general al populației României,1948, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
11.***(1957), Recensământul general al populației României, 1956, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
12.***(1970), Recensământul general al populației României, 1966, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
13.***(1980), Recensământul general al populației României, 1977, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
14.***(1994), Recensământul general al populației României, 1992, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
15.***(2002), Recensământul general al populației României, 2002, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
16***(2011), Recensământul general al populației României, 2012, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
17.*** (2011), Plan General Urbanistic al municipiului Alexandria, județul Teleorman
18. ***(2014) Strategia de dezvoltare locală a municipiului Alexandria 2014-2020
19. ***(2007) Strategia de dezvoltare locală a municipiului Alexandria 2007-2013
20. ***(2012) Fișa localității-Alexandria-Teleorman, Institutul Județean de Statistică Teleorman, Alexandria
21. *** http://www.alexandria.ro
22. ***http://www.cjteleorman.ro
23. ***https://gis.ncdc.noaa.gov/maps/ncei#app=cdo&cfg=cdo&theme=hourly&layers=1
24. *** https://www.google.com/earth/
25. *** www.google.ro/maps
Anexa 1. Chestionar privind perspectivele de dezvoltare urbană ale
Municipiului Alexandria
1) Sex:
a) masculin
b) feminin
2) Vârsta:
a)sub 18 ani
b) 18- 24 ani
c) 25- 34 ani
d) 35-44 ani
e) 45-54 ani
f) 55-64 ani
g)peste 65 ani
3) Statutul dvs/ al organizației pe care o reprezentați:
a)Autoritate publică locală
b) Instituție de învățământ
c) ONG
d) Asociație de proprietari
e) Elev
f) Altele:____________
4) De cât timp locuiți în Municipiul Alexandria?
a) până în 3 ani;
b) între 3- 10 ani;
c) între 10- 20 ani;
d) peste 20 ani;
5) Ați auzit până acum de inițiativa Primăriei și Consiliului Local cu privire la realizarea Strategiei locale de dezvoltare durabilă a Municipiului Alexandria?
a) DA
b) NU
6. Cum apreciați următoarele aspecte?
Acordați o notă de la 1 la 5, unde 1 = foarte nemulțumit; 2 = nemulțumit 3 = puțin mulțumit 4 = mulțumit 5= foarte mulțumit
6.1. Calitatea drumurilor (calitatea drumurilor principale din oraș, calitatea drumurilor secundare, conexiunea pe cale rutieră cu alte zone ale României, conexiunea pe cale ferată cu alte zone ale României, rețeaua pietonală, etc.);
6.2. Accesul la utilitățile publice (alimentare cu apă potabilă, canalizare și epurare ape uzate, iluminat public, încălzire centralizată, salubrizare);
6.3. Spațiile verzi, zonele de recreere și agrement (locuri de joacă pentru copii, parcuri și grădini publice, zone de agreement- picnic, ștranduri/ bazine de înot, terenuri de sport/ săli de sport);
6.4. Educația și cultura (evenimente cultural- artistice și sportive, condițiile oferite de sistemul educațional preșcolar (grădinițe/creșe), condițiile oferite de sistemul educațional preuniversitar (școli/licee);
6.5. Servicii medicale și asistenta socială (calitatea serviciilor medicale, numărul de spitale/ cabinete medicale/ farmacii, calitatea serviciilor de asistență socială (vârstnici, persoane cu dizabilități,.);
6.6. Habitatul și arhitectura urbană (termoziolarea locuințelor, aspectul clădirilor, rezistenta clădirilor);
6.7. Turismul (promovarea obiectivelor turistice din împrejurimile municipiului, calitatea serviciilor oferite de unitățile de cazare);
6.8. Economia și mediul de afaceri (lejeritatea găsirii unui loc de muncă, calitatea locului de muncă, mediul de afaceri local);
6.9. Responsabilitatea actorilor locali în rezolvarea problemelor orașului (relația cu Primăria, relația cu Serviciul Taxe și Impozite, relația cu Poliția, relația cu Serviciul Public Local de Evidenta a Persoanelor);
7. Sub aspectul circulației auto, considerați că orașul Alexandria este…..
a) Foarte aglomerat, confruntându-se cu mari probleme de circulație
b) Aglomerat, în general
c) Aglomerat doar în unele zone
d) Nu este aglomerat, se circulă bine
f) Nu pot aprecia
8.Ce artera de circulație vă place cel mai mult în orașul dvs.?
9. Cu ce mijloc de transport vă deplasați de obicei?
a)Autobuzul
b) Maxi-Taxi
c) Mașina personală
d) Bicicleta
e)Alte mijloace de transport (motocicletă, scuter)
f) Nu folosesc mijloace de transport
10. În opinia dvs., care considerați că ar trebui să fie direcția de dezvoltare a orașului?
a) agricultura
b) industrie
c) transport
d) comerț
e) turism
f) altele: ___
11. Care considerați că sunt perspectivele de dezvoltare ale municipiului Alexandria?
a) proiectele de infrastructură de transport (reabilitarea drumurilor; modernizarea drumurilor de acces la principalele atracții turistice)
b) proiectele de îmbunătățire a serviciilor publice (extinderea și modernizarea rețelei de apa-canal; extinderea rețelei de alimentare cu gaze naturale; introducerea transportului în comun)
c) proiectele de îmbunătățire a serviciilor de învățământ (reabilitarea și modernizarea rețelei de unități de învățământ existente; dezvoltarea învățământului profesional și vocațional; dezvoltarea serviciilor de recalificare a forței de muncă)
d) proiectele de îmbunătățire a serviciilor sociale și de sănătate (modernizarea unităților sanitare; înființarea de noi farmacii/cabinete medicale; modernizarea serviciului de ambulanță)
e) proiectele de îmbunătățire a economiei și mediului de afaceri (sprijinirea înființării și dezvoltării de noi firme; crearea de noi locuri de muncă; atragerea de investiții străine; sprijinirea dezvoltării afacerilor întreprinzătorilor locali)
f) alte propuneri de investiții, considerate importante din punctul dvs. de vedere:_________________
Studiu privind perspectivele de dezvoltare ale municipiului Alexandria
Introducere
Societatea contemporană este martora unui fenomen mai puțin plăcut: mediul uman tinde să devină un mediu antiuman, din cauza exploatării intensive a naturii, extinderii și artificializării accentuate a mediului în care trăim, tocmai acum când în întreaga lume se vorbește tot mai des despre dezvoltare durabilă, ecologie, protecția patrimoniului și ecourbanism.
Pare un paradox când privim în jurul nostru și observăm cât de mult și de rapid se construiește parcă neținând cont de nicio regulă.
În procesul de dezvoltare urbană, cauzele care au determinat agresiunea mediului construit asupra celui natural țin fie de lipsa sistematizării, fie de sistematizarea necorespunzătoare, de dezvoltarea haotică a orașului și supraextinderea să teritorială, cu superconcentrarea urbană, ca factor de aglomerare.
Aceste cauze au afectat scopul orașului: acela de a oferi condiții superioare de viață, confort și protecție. În principiu, nu urbanizarea în sine constituie sursa principală a degradării mediului urban, ci modul necontrolat în care aceasta are loc.
Iată de ce, în ultimii ani, o temă care s-a bucurat de mult interes din partea cercetătorilor
fenomenelor urbane din Europa Occidentală și SUA, dar și din România, este dezvoltarea urbană,înțeleasă în dublu sens: revitalizare și renovare urbană. Ce presupune acest lucru? Există o relație specială cu dublu sens în determinarea reciprocă dintre oameni și locuri. Pe de o parte, caracteristicile spațiale ale unui oraș influențează mentalul colectiv și anumite trăsături de ordin psihologic ale populației, iar pe de altă parte, profilul rezidenților va determina profilul spațiului locuit de aceștia.
Dacă este să ne referim la România, perioada de dinainte de anul 1989 și-a lăsat amprenta pe ambele dimensiuni, spațială și socială, determinând o dublă „suferința” și lăsând mult spațiu renovării urbane. Demolarea caselor, bisericilor, monumentelor istorice și construirea de blocuri în mari „cartiere dormitor” a determinat în același timp o dezintegrare a mentalului colectiv.
Scopul cercetării
Scopul acestei cercetari este acela de a determina aflarea perceptiei populatiei asupra perspectivelor de dezvoltare ale municipiului Alexandria, daca sunt sau nu multumiti de anunite aspecte cum ar fi: calitatea drumurilor, accesul la utilitățile publice, zonele de recreere și agrement, etc si si ce directie de dezvoltare ar trebui abordata de catre institutiile administrative publice.
Problema de cercetare
Problema de cercetare a acestui studiu se bazeaza pe perceptia locuitorilor despre dezvoltarea Alexandriei pe mai multe planuri dar si pe determinarea anumitor directii importante in vederea dezvoltarii durabile.
Obiectivele cercetării
Prin cercetarea de fată se urmărește identificarea și evaluarea problemelor principale ale Municipiului Alexandria, și stabilirea unor direcții de dezvoltare urbană, prin chestionarea locuitorilor acestui oraș.
Principalele obiective ale acestei cercetări sunt:
Evaluarea gradului de mulțumire a locuitorilor fată de traiul în municipiul Alexandria;
Identificarea problemelor specifice municipiului Alexandria;
Percepția locuitorilor privind circulația în oraș și mijloacele de transport;
Percepția locuitorilor orașului privind serviciile și utilitățile urbane;
Identificarea unor opinii cu privire la viitorul orașului;
Evaluarea unor aspecte legate de locuire;
Ipoteza cercetării
Ipoteza principala este strans legată de perspectivele de dezvoltare ale municipiului Alexandria in opinia locuitorilor, dezvoltarea acestora, precum și îmbunătățirea calității vieții.
Metode și instrumente de cercetare
Metoda folosită în realizarea acestei cercetării a fost ancheta pe bază de sondaj, conceperea unui chestionar și realizarea de interviuri directe. Am ales această metodă deoarece este una avantajoasă, am putut obține un control mai bun asupra condițiilor de desfășurare a interviurilor. În acest sens, am putut clasifica o serie de întrebări și am putut oferi subiecților excplicatii și îndrumări asupra aspectelor prezente în chestionar.
Chestionarul conține întrebări închise deoarece răspunsul este mai ușor de dat și de asemenea prelucrarea răspunsurilor este mai facilă.
În elaborarea chestionarului am stabilit următoarele etape:
stabilirea și delimitarea temei de cercetat
formularea obiectivelor
calcularea și stabilirea mijloacelor materiale (buget, timp);
documentarea (pe baza studiilor anterioare relizate pe aceeași temă)
determinarea eșantionului investigat ( 100 de persoane)
redactarea propriu-zisă a chestionarului
aplicarea chestionarului lotului investigat
prelucrarea și interpretarea datelor
redactarea concluziilor rezultate în urma prelucrării chestionarelor
Interpretarea datelor
Fig.4 Perioada de locuire în municipiul Alexandria
La întrebarea „De cât timp locuiți în municipiul Alexandria”, chestionații au răspuns astfel: 31%( peste 20 de ani) dintre care 17% sunt femei cu vârsta cuprinsă între 55-64 ani și peste 65 ani și 14% sunt bărbați cu vârsta cuprinsă între 45-64 ani și peste 65 ani, 29%(între 10-20 de ani) dintre care 13% femei cu vârsta cuprinsă între 25-54 ani și 16% bărbați cu vârsta cuprinsă între 35-54 ani, 19% (între 3-10 ani) dintre care 10% femei cu vârsta cuprinsă între 18-34 ani și 9% bărbați cu vârsta cuprinsă între 18-24 ani și 21%(până în 3 ani) sunt 11% femei cu vârsta sub 18 ani și între 18-25 ani și 10% bărbați cu vârsta sub 18 ani și între 18-35 ani (figura nr.4).
Fig.5 Informarea repondentilor despre Strategia de dezvoltare a municipiului Alexandria
Cu privire la informarea locuitorilor municipiului Alexandria despre Strategia de dezvoltare, răspunsurile au fost: 61%(nu) dintre care 28% femei cu vârsta cuprinsă între 55-64 ani și peste 65 ani și 33% bărbați cu vârsta cuprinsă între 45-64 ani și peste 65 ani și 39%(da) dintre care 23% femei cu vârsta între 18-45 ani și sub 18 ani și 16% bărbați cu vârsta cuprinsă între 18-35 ani.Majoriatatea celor care au răspuns cu „Nu” în privința informării despre existența acestei strategii de dezvoltate sunt persoane ce aparțin categoriei de pensionari (figura nr.5).
Fig.6 Percepția respondenților asupra calității drumurilor din municipiul Alexandria
Legat de calitatea drumurilor din municipiul Alexandria, cetățenii pe care i-am chestionat au răspuns 75% că sunt foarte mulțumiți, dintre care 31% femei cu vârsta cuprinsă între 18-45 ani și 44% bărbați cu vârsta cuprinsă între 18-55 ani și 20% dintre care 5% femei cu vârste cuprinse între 25-35 ani și 15% bărbați cu vârsta cuprinsă între 18-55 ani se arata mulțumiți, pentru că orașul are conexiune pe cale rutieră cu alte zone ale României și în special cu Bucureștiul prin drumul național DN6 E73, dar și de bună asfaltare a drumurilor principale. Restul de 5% din respondenții sunt 1% femei cu vârsta cuprinsă între 35-55 ani s 4% bărbați cu vârsta cuprinsă între 45-65 ani și se arata total nemulțumiți de calitatea drumurilor secundare ale orașului deoarece spun ei, ca în zonele unde locuiesc(zona 100, zona 200) sunt necesare intervenții majore(asfaltare, astuparea gropilor din asflat) (figura nr.6).
Fig.7 Percepția respondenților asupra accesului la utilitățile publice din municipiul Alexandria
Procentaje de 10% dintre care 4% femei cu vasta cuprinsă între 54-65 ani și peste 65 ani și 6% bărbați cu vârsta cuprinsă între 45-65 ani și 3% dintre care 1% fiind femei cu vârsta peste 65 ani și bărbați cu vârsta de peste 65 ani s-au arătat puțin nemulțumiți și nemulțumiți în legătură cu accesul la utilitățile publice deoarece nu sunt racordați la alimentare cu apă potabilă, canalizare și epurarea apelor uzate și nici încălzire centraliata ( o parte din cei chestionați care locuiesc pe strada Alexandru Ghica, zona 100 și zona 200). 33% dintre respondenți sunt femei și anume un procent de 21% ce au vârstă cuprinsă între 18-55 ani și 22% bărbați cu vârsta cuprinsă între 25-65 ani și 54% dintre participanii la chestionar sunt femei cu un procent de 36% cu vârsta cuprinsă între 18-65 ani și 18% bărbați cu vârsta cuprinsă între 25-55 ani ce locuiesc pe străzile principale ale orașului( strada Dunării, strada Tudor Vladimirescu, strada Alexandru Ioan Cuza) și se arata mulțumiți și foarte mulțumiți de accesul la canalizare, încălzire centralizată și la alimentarea cu apă potabilă (figura nr.7).
Fig.8 Percepția respondenților asupra calității zonelor de agrement și spațiilor verzi din municipiul Alexandria
Datorită implicării autorităților locale în multe proiecte, o parte din fondurile obținute au fost alocate pentru modernizarea și întreținerea spațiilor verzi și zonelor de agrement și de recreere, fapt ce a dus la mulțumirea multor locuitori ai orașului. Repartizarea respondenților este urătoarea: 73% foarte mulțumiți dintre care 35% sunt femei cu vârsta cuprinsă între 35-55 ani și 38% bărbați cu vârsta cuprinsă între 25-65 ani, 21% mulțumiți dintre care 16% sunt femei cu vârsta cuprinsă între 18-35 ani și 5% bărbați cu vârsta cuprins între 35-44 ani și 6% puțin mulțumiți dintre care cei chestionați, 3% sunt femei cu vârsta peste 65 ani și 3% sunt bărbați cu vârsta cuprinsă între 45-65 ani (figura nr.8).
Fig.9 Percepția respondenților asupra educației și culturii din municipiul Alexandria
În figură 9, regăsim percepția locuitorilor municipiului Alexandria asupra sistemului educațional și cultural de unde deducem faptul că 57% dintre respondenți care 31% sunt femei cu vârste cuprinse între 35-55 ani și 26% sunt bărbați cu vârsta cuprinsă între 25-54 ani sunt foarte mulțumiți și 23% sunt mulțumiți dintre care 16% sunt femei cu vârsta cuprinsă între 25-45 ani și 7% sunt bărbați cu varsa cuprinsă între 35-65 ani. Aceștia au motivat acest lucru supunând că există o mare implicare în legătură cu evenimente culturale și educative realizare la Palatul copiilor dar și la Sala Polivalenta. Legat de sistemul educațional, grădinițele, școlile generale și liceele oferă elevilor cadre didactice bine pregătite și de asemenea susținere în a învăța. Restul de 20% dintre respondenți se arata puțin mulțumiți în special femeile, repezentand un procent de 17% cu vârsta cuprinsă între 35-45 ani și 3% bărbați cu varsta cuprinsă între 44-55 ani, deoarece fie au finalizat studii la grupuri școlare precum „ Grup Școlar Agricol” sau „Grup Școlar Rulmentul” fie au copii ce învață în cadrul celor două unități. În municipiul Alexandria aceste două grupuri sunt renumite pentru rata mică a promovabilității (figura nr.9).
Fig.10 Percepția respondenților aspupra serviciilor medicale și asistenței sociale din municipiul Alexandria
Serviciile medicale și cele de asistență socială sunt unele foarte importante pentru locuitorii acestui oraș iar cei chestionați au răspuns astfel:32%(foarte mulțumiți) dintre care 15% sunt femei cu sarste cuprinse între 45-65 ani și peste 65 ani și 17% sunt bărbați cu vârste cuprinse între 55-65 ani și peste 65 ani și 39%(mulțumiți) dintre care 18% sunt femei cu varsa cuprinsă între 55-65 ani și bărbați cu vârste peste 65 ani, deoarece serviciile primite în cadrul Spitalului Județean Alexandria au fost unele de bună calitate, saloanele au fost renovate, aparatura veche a fost înlocuită cu una nouă iar medicii și asistentele sunt atenți cu pacienții și foarte implicați. 11% sunt puțin mulțumiți dintre care 6% sunt femei cu vârste peste 65 ani și 5% sunt bărbați tot cu vârsta peste 65 ani iar 18 % dintre repondenti sunt nemulțumiți de calitatea serviciului medical deoarece au fost martorii unor incidente deloc plăcute în cadrul Policlinicii Alexandria( personal neimplicat, mediu insalubru)., aceștia fiind reprezentați de un procent de 11% femei cu vârsta cuprinsă între 55-65 ani și bărbați cu vârsta peste 65 ani (figura nr.10).
Fig.11 Percepția respondenților asupra habitatului și arhitecturii urbane din
municipiul Alexandria
În privința habitatului și arhitecturii urbane răspunsurile au fost de 25% (foarte mulțumiți) dintre care 10% sunt femei cu vârsta cuprinsă între 35-65 ani și 15% bărbați cu vârsta cuprinsă între 35-65 ani și peste 65 ani, 36% (mulțumiți) dintre care 21% sunt femei cu vârsta cuprinsă între 45-65 ani și sub 18 ani și 15% bărbați cu vârsta între 45-55 ani și sub 65 ani, deoarece blocurile unde locuiesc dispun de izolație termică, aspectul clădirilor fiind unul plăcut. Puțin mulțumiți sunt 30% dintre respondenți, reprezentați de 14% femei cu vârsta cuprinsă între 25-45 ani și 16% bărbați cu varta cuprinsă între 45-55 ani iar 9% nemulțumiți dintre care 3% femei cu vârsta cuprinsă între 18-45 ani și 6% bărbați cu vârsta cuprinsă între 35-46 ani, pentru că blocurile și casele nu sunt izolate termic și nici nu dispun de rezistență în cazul unui cutremur de magnitudine mare( aceștia locuiesc în zonele 100 și 200) (figura nr.11).
Fig.12 Percepția respondenților asupra turismului din municipiul Alexandria
Turismul în municipiul Alexandria nu este unul promovat deoarece nu există atracții turistice astfel încât, orașul dispune doar de două hoteluri, unul situat în centrul orașului și unul situat în apropierea Parcului Pădurea Vedea. 79% dintre cei chestionați se arata foarte nemulțumiți de acest lucru, aceștia reprezentând 39% femei cu vârsta cuprinsă între 25-35 ani și sub 18 ani și 40% sunt bărbați cu vârste cuprinse între 25-45 ani, 11% se arata nemulțumiți, 5% fiind femei cu vârsta cuprinsă între 18-25 ani și 6% bărbați cu vârsta cuprinsă între 18-35 ani iar 5% puțin mulțumiți, femeile reprezentând un procent de 2% cu vârsta cuprinsă între 25-35 ani și 3% bărbați cu vârsta cuprinsă între 18-25 ani. Restul de 5%, reprezentant 3% femei cu varta cuprinsă între 45-55 ani și 2% bărbați cu vârsta cuprinsă între 55-65 ani sunt mulțumiți de promovarea obiectivelor turistice din împrejurimile municipiului (figura nr.12).
Fig.13 Percepția respondenților asupra economiei și mediului de afaceri din
municipiul Alexandria
Asupra economiei și mediului de afaceri, respondenții nu au o părere foarte bună, 89% arătându-se foarte nemulțumiți, 44% fiind femei cu vârste cuprinse între 18-55 ani și 45% bărbați cu vârsta cuprinsă între 18-55 ani, 7% nemulțumiți dintre care 3% sunt femei cu vârsta cuprinsă între 25-45 ani și 4% sunt bărbați cu vârsta cuprinsă între 18-35 ani , iar 4% puțin mulțumiți dintre care 2% sunt femei cu vârsta cuprinsă între 18-35 ani și 2% bărbați cu vârsta cuprinsă între 18-25 ani, din pricina faptului că, nu există o lejeritate de găsire a unui loc de muncă (figura nr.13).
Fig.14 Percetia respondenților asupra responsabilității actorilor locali în rezolvarea problemelor orașului Alexandria
În figură 14, este reprezentată precepția respondenților asupra responsabiltatii actorilor locali în rezolvarea problemelor orașului Alexandria astfel: 12% sunt foarte mulțumiți dintre care 4% femei cu vârsta cuprinsă între 45-65 ani și 8% bărbați cu vârsta cuprinsă între 55-65 ani, 15% mulțumiți dintre care 7% femei cu vârsta cuprinsă între 25-65 ani și 8% bărbați cu vârsta cuprinsă între 55-65 ani, 33% puțin mulțumiți dintre care 24% femei cu vârsta cuprinsă între 18-25 ani și 9% bărbați cu vârsta cuprinsă între 18-25 ani, 30% nemulțumiți dintre care 14% femei cu vârsta cuprinsă între 18-35 ani și sub 18 ani și 16% bărbați cu vârsta cuprinsă între 25-45 ani, iar 10% foarte nemulțumiți dintre care 5% femei cu vârsta cuprinsă între 18-35 ani și 5% bărbați cu vârsta cuprinsă între 18-25 ani (figura nr.14).
Fig.15 Percepția respondenților asupra aspectului circulației auto din municipiul Alexandria
Percepția locuitorilor asupra aspectului circulației auto în cadrul municipilul Alexandria este repartizată astfel: 69% dintre care 34% femei cu vârsta cuprinsă între 25-65 ani și 35% bărbați cu vârsta cuprinsă între 18-65 ani (nu este aglomerat, se circulă bine), 24% dintre care 14% femei cu vârsta cuprinsă între 35-65 ani și 10% bărbați cu vârsta cuprinsă între 25-65 ani (aglomerat doar în unele zone), 6% dintre care 4% femei cu vârsta cuprinsă între 45-65 ani și 2% bărbați cu vârsta cuprinsă între 45-65 ani (aglomerat, în general) și 1% dintre care 0,4% femei cu vârsta peste 65 ani și 0,6% bărbați cu vârsta cuprinsă între 55-65 ani (foarte aglomerat, confruntându-se cu probleme mari de circulație) (figura nr.15).
Fig.16 Principalele artere de circulație preferate de locuitorii municipiului Alexandria
La itemul „Ce artera de circulație vă place cel mai mult în orașul dvs.?” locuitorii chestionați au răspuns Șoseaua Alexandria-Bucuresti(56% dintre care 26% femei cu vârsta cuprinsă între 18-45 ani și 30% bărbați cu varta cuprinsă între 18-55 ani) pentru că este una dintre cele mai importante artere făcând legătura cu Municipiul București. Restul celor chestionați au răspuns:Strada Dunării(19% dintre care 9% sunt femei cu vârsta cuprinsă între 18-65 ani și bărbați cu vârsta cuprinsă între 18-65 ani), Șoseaua Turnu-Măgurele(11% dintre care 4% femei cu vârsta cuprinsă între 35-45 ani și 7% bărbați cu vârsta cuprinsă între 35-65 ani), Strada Gării(10% dintre care 4% femei cu vârsta cuprinsă între 45-65 ani și 6% bărbați cu vârsta cuprinsă între 55-65 ani), Strada Alexandru Ghica(4% dintre care 2% femei cu vârsta cuprinsă între 55-65 ani și 2% bărbați cu vârsta cuprinsă între 55-65 ani) (figura nr.16).
Fig.17 Mijloacele de transport folosite de respondenți pentru a se deplasa în
municipiul Alexandria
La întrebarea „Cu ce mijloc de transport vă deplasați de obicei?”, locuitorii municipiului Alexandria au răspuns:47% dintre care 20% femei cu vârste cuprinse între 25-45 ani și 27% bărbați cu vârste cuprinse între 18-55 ani se deplasează cu mașina personală, 17% dintre chestionați se deplasează cu taxi, dintre care 7% femei cu vârsta până în 18 ani și cupinsa între 18-25 ani și 10 bărbați cu vârsta până ain 18 ani, 13% nu folosesc mijloace de transport, dintre care 8% sunt femei cu vârsta cuprinsă între 18-55 ani și 5% sunt bărbați cu vârsta cuprinsă între 18-55 ani, 12% se deplasează cu autobuzul dintre care 6% sunt femei cu vârsta cuprinsă între 55-65 ani și peste 65 ani și 6% sunt bărbați cu vârsta cuprinsă între 55-65 ani, 11% cu motocicletă, bicicleta sau scuterul și sunt 2% femei cu vârsta cuprinsă între 18-25 ani și 9% sunt bărbați cu vârsta cuprinsă între 18-35 ani și sub 18 ani (figura nr.18).
Fig.18 Direcțiile de dezvoltare ale municipiului Alexandria din privința respondenților
În opinia a 56% dintre respondenți (26% femei cu vârsta cuprinsă între 25-55 ani și 30% bărbați cu vârsta cuprinsă între 18-55 ani) industria ar fi una dintre direcțiile de dezvoltare a orașului deoarece dispune de societăți reprezentative cum ar fi: SC KOYO SĂ( Fabrica Rulmentu) SC ELECTROTEL SA, SC IAICA SA, SC GERMINO SA, SC HIDRO OLT CONSTRUCT ALEXANDRIA. 18% dintre cei chestionați (8% femei cu vârsta cuprinsă între 25-45 ani și 10% bărbați cu vârsta cuprinsă între 25-45 ani) au ales comerțul, 13% (3% femei cu vârsta cuprinsă între 45-65 ani și 10% arbati cu vârsta cuprinsă între 55-65 ani) au ales agricultură, 6% ( 3% femei cu vârsta cuprinsă între 25-35 ani și 3% bărbați cu vârsta cuprinsă între 18-35 ani) susțin transportul și 7% ( 5% femei cu vârsta până în 18 ani și între 18 și 25 ani și 2% bărbați cu vârsta cuprinsă între 18-35 ani) sprijină domeniul turismului (figura nr.18).
Fig.19 Perspectivele de dezvoltare ale municipiului Alexandria din privința respondentilor
În cazul perspectivelor de dezvoltare ale municipiului Alexandria, 56% dintre respondenți susțin că ar trebui realizate mai multe proiecte de îmbunătățire a economiei și mediului de afaceri, dintre care 29% sunt femei cu vârsta cuprinsă între 18-45 ani și bărbați 27% sunt bărbați cu vârsta cuprinsă între 25-45 ani, 12% dintre repondenti ce cred că îmbunătățirile ar trebie să se facă în domeniul serviciilor de sănătate și cel social 5% sunt femei cu vârste peste 65 ani și 7% bărbați cu vârste cuprinse între 45-65 ani, 13% proiecte de îmbunătățire a serviciilor de învățământ, resondentii fiind 6% femei cu vârste cuprinse între 25-35 ani și 7% sunt bărbați cu vârsta cuprinsă între 18-25 ani, 11% dintre respondenți (3% femei cu vârsta cuprinsă între 45-65 ani și 8% sunt bărbați cu vârsta cuprinsă între 55-65 ani) sunt de părere că prioritaa ar fi dezvoltarea proiectelor de îmbunătățire a serviciilor publice, iar 8% dintre chestionați susțin dezvoltarea proiectelor de infrastructură de transport, dintre care 2% sunt femei cu vârsta cuprinsă între 18-25 ani și 6% sunt bărbați cu vârsta cuprinsă între 35-65 ani (figura nr.19).
Concluziile cercetării
În această cercetare am reunit un vast conținut teoretic cu două metode de cercetare, cantitativă și calitativă (analiza de documente si chestionarul), astfel cercetarea de față a putut aborda multidimensional perspectivele de dezvoltare ale orașului Alexandria.
Analizând rezultatele cercetării în corelație cu obiectivele inițiale concluzionăm că există un grad mare de satisfacție în rândul cetățenilor din orașul Alexandria cu privire la calitatea drumurilor din municipiu dar și cu privire la calitatea zonelor de agrement și spații verzi. Un grad relativ scăzut de satisfacție îl prezintă mediul de afaceri, serviciul social, cultural, educațional și medical.
Sintetizând percepțiile respondenților luând în considerare în același timp perspectivele teoretice putem spune că direcțiile de acțiune pentru dezvoltarea municipiului Alexandria ar trebui sa se orienteze către dezvoltarea mediului de afaceri, a industriei, pentru crearea de noi locuri de muncă și nu în ultimul rând către modernizarea serviciilor sociale, medicale, educaționale si culturale.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Lucrare de disertație [302723] (ID: 302723)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.