Lucrare de diplomă [305221]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE JURNALISM ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Strategiile de comunicare ale Federației Române de Fotbal cu privire la fotbalul feminin în 2016

Coordonatori, Student: [anonimizat]

2017

Cuprins

Introducere……………………………………………………………..…………………………………4

1. Campanii de comunicare și analiza stereotipurilor de gen în fotbal

1.1. Definirea conceptului de campanie……………………………………………………………………………………….8

1.2. Contribuția rețelelor de socializare în comunicarea federației…………………………………………………11

1.3. Metoda de analiză și cercetare în campaniile de relațiile publice…………………………………………….12

1.4. Campanii internaționale de promovare a fotbalului feminin – ”We can play: Inspiring people and girls to play footbal”………………………………………………………………………………………………………………..14

1.5. [anonimizat]…………………………………………………………….17

1.6. Stereotipuri de gen în fotbalul feminin………………………………………………………………………………..19

1.7. Diferențele dintre fotbalul feminin și fotbalul masculin în România………………………………………..20

2. Fotbalul feminin în România

2.1. Istoricul fotbalului feminin……………………………………………………….………………..21

2.2.Analiza campaniei ”Live your goals”………………………………………………………………..23

2.3.Economia în fotbalul feminin

2.3.1.Economia în fotbal la nivel mondial…………………………………………………………………27

2.3.2.Economia în fotbalul feminin în România………………………..………………………………….29

3.[anonimizat]

3.1.Cluburile de fotbal feminin în competițiile interne…………………………………………………31

3.2.Echipele de tradiție din România nu au echipe de fotbal feminin………………………….………33

3.3.Comparație la nivel de reprezentare în mediul online a cluburilor de fotbal feminin din Spania și România……………………………………………………………….……………………………….37

4. Strategiile de comunicare ale Federației Române de Fotbal cu privire la echipa națională a României

4.1.[anonimizat]………………………………………………………………………..40

4.2.Campania de promovare a echipei naționale realizată de FRF în octombrie 2016: Strategiile de promovare în mediul online…………………………………….………………………………….……45

Concluzii…………………………………………………………………………………………………47Bibliografie……………………..………………………………………………………………………51

Anexe……………………………………..……………………………………………………………..53

[anonimizat]-o criză de formă în România. [anonimizat]. Nivelul de joc practicat de jucătorii din lotul echipei naționale nu se ridică la standardele impuse de Generația de aur în anii 1990-2000, astfel că programele Federației Române de Fotbal au avut scopul de a scoate din criză această echipă. [anonimizat], [anonimizat]lui și să-l atragă din nou de partea ”tricolorilor”.

În acest context nefavorabil fotbalului, a ieșit la lumină o altă latură a acestui sport, fotbalul feminin. În octombrie 2016, echipa națională de fotbal feminin, sub comanda lui Mirel Albon a fost la un pas de o calificare istorică la Campionatul European din 2017, care se va desfășura în Olanda. Formația română a fost eliminată în barajul de calificare de Portugalia, însă și-a anunțat prezența pe scena marilor naționale de fotbal feminin din Europa. În urma acestui rezultat, atât presa din România cât și publicul larg al fotbalului au făcut cu cunoștință cu fenomenul acesta.

Fiind o persoană pasionată de sport, am decis să abordez o temă despre care nu s-a mai scris până acum și anume comunicarea în mediul online a Federației Române de Fotbal cu privire la echipa națională de fotbal feminin și în general la acest sport practicat de fete. Am luat legătura atât cu selecționerul naționalei și cu o jucătoare din cadrul echipei cât și cu persoane din cadrul departamentului de comunicare al federației, care s-au ocupat de prezentarea performanțelor acestei echipe în mediul online cât și în presa din România.

În primul capitol am abordat partea de teorie, în care am explicat conceputul de campanie de relații publice și metoda de cercetare folosită, interviul. Această parte de teorie se împarte în două deoarece am considerat că este necesar să amintesc și de stereotipurile de gen în acest sport. În urma mai multor cercetări analizate, am observant faptul că există suficiente bariere pentru fete în ceea ce privește practicarea fotbalului, care este considerat un sport mult prea agresiv și violent, dedicat în general persoanelor de sex masculin. Acestă problemă a fost abordată și la nivel internațional, de către forurile europene (UEFA, FIFA), care au lansat diverse campanii de promovare și conștientizare a fotbalului feminin. (Live your goals, We play Strong). De asemenea, am exemplificat o campanie de success din Anglia, lansată de The FA, numită ”We can play – Inspiring people and womens to play football”, care a arătat cum oamenii au început să își schimbe mentalitatea legată de acest sport practicat de femei în momentul în care echipa națională a Angliei a reușit să se califice la Campionatul Mondial din 2015. Încă o dată, performanțele au jucat rolul cheie în promovarea echipei în rândul publicului.
În cel de-al doilea capitol, după ce am punctat anterior situația la nivel international, am prezentat situația din România a fotbalului feminin. Am început cu un scurt istoric al echipei naționale, care s-a înființat în anii ’90 și a fost aproape de o performanță istorică anul trecut. Tot în acest capitol am analizat o campanie desfășurată la nivel internațional a fotbalului feminin, care a fost derulată și în România (Live your goals). Un alt aspect important, abordat în acest capitol a fost cel al economiei în fotbal. Am aflat cu tristețe că în România fotbalul feminin supraviețuiește datorită volutarilor și a eforturilor federației de a susține echipele din ligile feminine pentru a continua să joace.
Cel de-al treilea capitol se axează exclusiv pe situația din România, încheindu-se cu un exemplu de comunicare eficientă prin compararea primelor două echipe din țara noastră cu primele două din Spania. Am prezentat situația echipelor din campionatul intern și am tras un semnal de alarmă asupra faptului că niciuna dintre cluburile importante din fotbalul masculin, precum Dinamo și Steaua nu au loturi de fotbal feminin, subiect prezentat în detaliu și de respondenții din cadrul interviurilor realizate.
Ultimul capitol se axează pe strategiile de comunicare utilizate de Federația Română de Fotbal în cadrul campaniei de promovare făcută în social media în timpul campaniilor de calificări pentru Campionatul European din 2017. Această temă m-a motivat să caut mai multe informații despre acest sport atât la nivel internațional cât și în România.

Motivație

Fotbalul feminin reprezintă un subiect foarte slab popularizat la nivel național, atât în rândul mass-mediei cât și al populației. Am ales să realizez lucrarea de licență pe această temă deoarece am avut ocazia, prin intermediul job-ului de reporter sportiv la publicația ProSport, de a interacționa cu persoane care își dedică timpul și viața acestui sport. Am stat de vorbă atât cu jucătoare cât și cu antrenori și persoane din cadrul biroului de comunicare, care se ocupă de promovarea acestui sport și mi-am dat seama că este un subiect pe care mi-aș dori să îl cunosc mai bine, pentru a putea, pe viitor să ajut într-un fel la creșterea lui în rândul populației.

Fiind pasionată de sport și o mare iubitoare de fotbal și tenis, am decis să-mi îndrept atenția spre o ramură a ”sportului rege”, care în câțiva ani, poate deveni sportul numărul 1 de echipă în rândul fetelor.

Drumul nu a fost prea ușor, pentru că informațiile despre acest sport, cel puțin în România, sunt foarte puține și foarte slab dezvoltate. Fotbalul feminin nu se află în aria de interes a presei deoarece nu este un subiect care să atragă publicul. În fapt, am ajuns la o concluzie destul de tristă și anume că foarte puține persoane știu de existența fotbalului feminin în România. Cu toate astea, lipsa de informații de pe internet nu m-a descurajat ci, din contră, mi-a întărit încrederea că lucrarea mea de licență poate scoate la iveală lucruri interesante și noi.

Interesul meu pentru acest subiect a fost foarte bine primit de către cei din cadrul Federației Române de Fotbal, care mi-au deschis ușa și mi-au oferit cu încredere date și statistici despre nivelul fotbalului feminin în România. Împreună am putut observa, pe parcursul realizării lucrării mele de licență că, odată cu avansarea mea în cercetări, a început să avanseze și fotbalul feminin în România.

La capătul acestui drum, pot spune că sunt una dintre persoanele care publică știri pe site de fiecare dată când există un eveniment important legat atât de competițiile interne, cât și despre rezultatele obținute de straniere în campionatele externe. Oamenii au început să reacționeze, să comenteze, să fie interesați de acest subiect, iar din noiembrie, de când m-am apucat de lucrarea de licență și până în luna mai, când aceasta este pe punctul de a fi finalizată, se poate observa o creștere îmbucurătoare a mediatizării fotbalului feminin.

Obiective și întrebări de cercetare

În momentul în care m-am apucat de această lucrare, am vrut să demonstrez că fotbalul feminin nu are vizibilitate în mass-media, și, mai grav de atât, că există persoane care nici măcar nu știu de existența acestui sport în România. Pe parcurs, cercetând și analizând anumite date, stând de vorbă cu persoanele din cadrul departamentului de comunicare, mi-am dat seama că de fapt aici nu este vorba despre simplul fapt că nu este mediatizat, este vorba despre lipsa unei culturi a fotbalului practicat de femei.

Prin urmare, am decis să analizez modul în care Federația Română de Fotbal a ales să comunice despre echipa națională, canalele de comunicare utilizate și cum influențează performanțele echipei modul de desfășurare al unei campanii.

Obiectivele lucrării:

-analiza campaniei demarate de federație și identificarea canalului de comunicare cel mai utilizat

-identificarea strategiilor de comunicare utilizate în cadrul campaniei (cel puțin două)

-stabilirea impactului campaniilor internaționale asupra fotbalului feminin

Obiectivele stabilite urmăresc să se valorifice în cadrul lucrării, întrucât stau la baza acesteia. Consider că este foarte important să fie prezentat într-o manieră adecvată modului de comunicare al federației.

Întrebările de cercetare:

Ce strategii de comunicare a utilizat Federația Română de Fotbal în cadrul campaniei de promovare a fotbalului feminin?

Care a fost cel mai eficient canal de comunicare utilizat în cadrul campaniei?

Ce impact ar avea crearea unui lot feminin în cadrul cluburilor de tradiție din România, precum Steaua, Dinamo?

În cele ce urmează, am prezentat răspunsul la întrebările adresate la începutul lucrării. Am considerat că este important să identific modul prin care Federația Română de Fotbal comunică despre fotbalul feminin și, în speță, despre echipa națională a României. De asemenea, am încercat să prezint, din informațiile obținute de la departamentul de comunicare, principalele strategii utilizate în cadrul campaniei de promovare în barajului de calificare la Euro 2017.

Nu în ultimul rând, am ridicat un semnal de alarmă și în rândul celor din cadrul federației cu privire la crearea unor loturi feminine în rândul cluburilor de tradiție din România. Mi s-a părut necesar să răspund la această întrebare în cadrul lucrării deoarece asocierea cu brandul Steaua sau Dinamo al unui lot feminin ar aduce, fără îndoieală, un plus mare respectivei echipe, pe lângă presiunea legată de nume.

Angajații din cadrul departamentului de comunicare au confirmat, în cadrul interviurilor realizate, că această idee ar putea fi propusă în Adunarea Generală, însă ținând cont de situația critică a fotbalului românesc, nicio echipă nu ar fi dispusă să investească acum într-un lot feminin. Cu toate acestea, impactul pe care l-ar avea această asocierea ar fi cu siguranță unul pozitiv în dezvoltarea fotbalului feminin.

Capitolul 1

Campanii de comunicare și analiza stereotipurilor de gen în fotbal

1.1 Definirea conceputului de campanie

D. Newsom, Scott și Turk (apud Coman, 2006, p.73) propun următoarea definiție: “Campaniile sunt eforturi ample, coordonate și orientate către realizarea unor obiective specifice sau a unor ansambluri de obiective corelate, care vor permite unei organizații să-și atingă țelurile fixate ca (sau printr-o) declarație de principii (mission statement)”. Conceptul de campanii în relații publice a fost analizat și definit de mai mulți autori, motiv pentru care s-a considerat necesară explicarea unor termeni cheie care intră în componența acestui concept, precum obiectiv sau scop.

Scopurile sunt definite ca rezultate globale pe care o organizație speră să le obțină prin activitatea ei. Obiectivele sunt reprezentate de acțiuni și etape specifice care măsoară progresul făcut în atingerea scopurilor. De asemenea, obiectivele trebuie să fie concrete, măsurabile și să aducă o contribuție semnificativă la realizarea scopurilor. (apud Coman, 2006, p. 74)

Campaniile de relații publice pot fi clasificate după mai multe criterii:

-după durată (acestea se pot desfășura pe o perioadă mai îndelungată de timp sau mai scurtă)

-după conținut (pot viza teme de mare amploare sau teme limitate)

-după publicul lor (se pot adresa doar publicului intern al unei organizații sau unor categorii mari de publicuri)

-după obiective (pot fi campanii strategice sau tactice) (S.W. Dunn, apud Coman, 2006, p. 79).

Newson și colaboratorii săi au explicat care sunt principalele șase obiective ale unei campanii de relații publice. Acestea pot fi aplicate la modul general, deoarece fiecare campanie are particularitățile sale.
a) conștientizarea unei probleme: în aceste cazuri se urmărește aducerea în prim-planul atenției publicului a unei teme de dezbatere, situații, atitudini, etc. (exemplu: importanța eforturilor de protejare a mediului ambiant; necesitatea purtării centurii de siguranță la volan);

b) informarea publicului: în acest caz, pe lângă conștientizarea unei probleme se urmărește și îmbogățirea informațiilor referitoare la specificul acelei probleme (exemplu: factorii care generează poluare, cazuri dramatice de boli generate de poluări, costurile economice și sociale ale acestor accidente).
c) educarea publicului: în această fază se dorește pregătirea publicului pentru a acționa, pe baza cunoștiințelor primite, în conformitate cu obiectivele campaniei (exemplu: campania pentru participarea la privatizarea întreprinderilor, campania anti-sida, campania împotriva violenței în familie);
d) întărirea atitudinilor: aceste campanii vizează acele categorii de public despre care se știe că susțin valorile organizației; ele se bazează pe reactualizarea normelor, valorilor și comportamentelor publicurilor respective (exemplu: protejarea patrimoniului forestier, reducerea poluării);
e) schimbarea atitudinilor: în aceste cazuri sunt vizate publicurile care nu împărtășesc valorile organizației;
f) schimbarea comportamentului: în aceste cazuri se urmărește inducerea de noi modele de acțiune (exemplu: campania pentru păstrarea curățeniei, campania pentru purtarea centurilor de siguranță, campania pentru aplicarea metodelor de planing familial). (apud Coman, 2006, p. 79)

Deoarece mai mulți autori au tratat problema pregătirii unui plan de campanie din perspective diferite, Cristina Coman propune în lucrarea ”Relații Publice. Principii și strategii”, capitolul ”Campanii de relații publice”, următoarele etape în desfășurarea unei campanii:

a)Definirea problemei

b)Analiza situației

c)Stabilirea obiectivelor

d)Identificarea diferitelor categorii de public

e)Stabilirea strategiilor

f)Stabilirea tacticilor

g)Fixarea calendarului de lucru

h)Stabilirea bugetului

i)Stabilirea procedurilor de evaluare (Coman, 2006, pp.81-82)

Voi explica fiecare etapă în parte în câteva cuvinte deoarece este necesar să subliniez importanța pașilor care trebuie urmați în alcătuirea unei campanii. Înainte de a ne gândi la cum ar trebui să fie sloganul sau numele campaniei, trebuie să definim situația exactă a problemei. Această etapă implică în primul rând recunoașterea din partea oamenilor de pr, în cazul în care sunt din organizația respectivă, că firma lor se poate confrunta cu probleme și că situația nu este întotdeauna prosperă și lipsită de evenimente negative. Odată acceptată această situație, așa cum susțin și Cutlip, Center și Broom, procesul de definire începe în momentul în care o persoană este capabilă să realizeze o judecată de valoare în ceea ce privește modul de desfășurare al activităților din organizația respectivă. Mai precis, să conștientizeze atunci când ceva nu fucționează cum trebuie dar și să aibă intuiția de a observa lucrurile care ar putea să conducă la o situație care ar putea dăuna organizației.

Următoarea etapă este reprezentată de analiza situației. Se presupune că în această fază se analizează toate datele colectate despre organizație: istoricul ei, problemele cu care s-a mai confruntat de-a lungul timpului, părțile implicate și afectate de deciziile organizației. Se analizează atât influența factorilor interni (acțiunile persoanelor importante din cadrul organizației, structura și procesele problemei în cauză) cât și cea a factorilor externi (segmentele de public implicate sau afectate de problema în cauză).

Abia după finalizarea celor două etape, putem stabili principalele obiective ale campaniei. Așa cum am menționat mai sus, este foarte important să se facă diferența dintre scop și obiectiv. Obiectivele trebuie să fie formulate coerent, să fie măsurabile și realiste. Pentru definirea acestora, trebuie să avem răspunsul la întrebarea ”Ce dorim să realizăm?”. Odată obținut acest răspuns, putem începe stabilirea obiectivelor principale ale campaniei.

După setarea obiectivelor, o altă etapă extrem de importantă este definirea publicului țintă. Fiecare organizație beneficiază de susținerea unui public dedicat produselor sau acțiunilor pe care le desfășoară, însă în cadrul unei campanii este necesară definirea fiecărei categorii de public căreia i se adresează organizația, pentru a putea realiza mesaje corespunzătoare. În funcție de obiectivul pe care o organizație și-l propune, modul de adresare pornește de la categorii mai largi de public până la segmente bine definite, cu caracteristici specifice.

După ce s-a decis modul de abordare al publicului, este necesar să se stabilească anumite strategii și tactici de promovare ale campaniei. Cele două etape sunt interdependente, diferența dintre cele două concepte fiind aceea că strategiile se referă la planificarea și abordarea generală a programului, în vreme ce tacticile se referă la nivelul operațional (mass-media, evenimentele, metodele de aplicare a strategiilor).

Fixarea calendarului de lucru și stabilirea bugetului reprezintă ultimele două etape de parcurs din cadrul unei campanii, dar au o relevanță la fel de mare precum celelalte menționate anterior. Pentru ca o campanie să fie de succes, trebuie stabilit un plan de lucru, care să fie respectat întocmai de toți membri implicați. Calendarul de lucru are rolul de a fixa momentul de începere și de încheiere al campaniei, precum și datele la care se va desfășura fiecare acțiune din cadrul acesteia. Stabilirea bugetului este o etapă de care trebuie să se țină cont încă de când se fixează obiectivele campaniei, deoarece este necesar să se știe care sunt limitele bugetare. (Coman, 2006, pp. 82-105)

1.2 Contribuția rețelelor de socializare în comunicarea federației

Andreas Kaplean și Michael Haenlein caracterizează termenul de social media drept „un grup de aplicații online care cresc pe fundațiile ideologice și tehnologice ale Web 2.0 și permit crearea și schimbul conținutului produs de utilizatori”. Acest termen face referire la canalele de comunicare online, interacțiune socială și propagare sau căutare a informațiilor ușor accesibile, prin care mari comunități de participanți pot colabora prin producerea și schimbul textelor, fotografiilor, materialelor audio și video, care sunt redifuzate de la un utilizator la altul, în maniera în care publicul își dorește și cere potrivit principiului „telefonul fără fir” (un concept important în social media este „lumea informației din gură în gură” – world of mouth). (Bădău, 2011, p.16)

Rețelele de socializare au reprezentat principalele canale utilizate, deoarece mediul offline nu mai are putere de convingere asupra segmentelor de public, iar informațiile ajung cu întârziere. Facebook-ul le-a permis celor din cadrul federației să transmită în timp real, pentru vizitatorii, live-uri de la antrenamentele echipei, de la conferințele de presă, astfel că oamenii sunt la curent în timp real, fără să mai fie nevoiți să aștepte de la presa de specialitate informațiile respective. Mulțumită rețelelor de socializare, organizațiile pot oferi publicului său noutățile, fără a mai fi necesară acoperirea mediatică.

De asemenea, rețelele de socializare reprezintă un nou mediu pentru departamentul de comunicare al instituțiilor. Potriviu lui Horea Bădău, pentru prima dată în istoria comunicării, fiecare are o voce și fiecare voce contează. Prin intermediul social media, această voce poate fi extrem de puternică și poate forța indivizi, companii sau comunități să schimbe felul în care se comportă. Ceea ce afirmă un angajat sau o persoană ca oricare alta poate fi mai de încredere decât opiniile unui număr mare de persoane. Vocea individuală prin Facebook, Twitter și blogging este mai importantă decât orice alt tip de voce a publicului, oricât ar fi de potențată prin canalele media clasice. De aceea, pentru oamenii din PR devine din ce în ce mai importantă calcularea influenței online a unei persoane, pe măsură ce oamenii cer din ce în ce mai mult, sfaturi de la prietenii lor de pe internet în privința a ceea ce ar trebui să gândească, să cumpere și să spună. O greșeală pe care o fac mulți practicieni din PR este să considere că social media este un mediu în care strategia trebuie să se axeze pe construirea unei voci și pe emiterea unui număr de mesaje care să depășească din punct de vedere cantitativ mesajele postate de cei care influențează. Altfel spus, ei consideră că trebuie să „ridici vocea”, ca să acoperi prin volum mesajele critice. De fapt, practicienii „trebuie să‑și regândească complet strategia: de la a monologa la a purta conversații”. (Bădău, 2011, pp. 171-172)

În cazul Federației Române de Fotbal, aceasta este cea care furnizează conținut pentru mass-media, în special în ceea ce privește acțiunile echipelor naționale. Presa nu dispune de acces la antrenamentele realizate de echipe, astfel că materialele postate prin intermediul rețelelor sociale îi oferă publicului acces la lucruri noi. De asemenea, sunt realizate interviuri și activități exclusive cu jucătorii/jucăoarele, care oferă conținut pentru presa de specialitate. Prin urmare, rețelele de socializare oferă o nouă perspectivă asupra modului de comunicare al federației și facilitează interacțiunea cu publicul, oferindu-i materiale care întăresc încrederea și ajută la dezvoltarea unei interacțiuni între organizație și publicul său. Acestea ajută și la obținerea unui feedback din partea publicului, care își poate exprima poziția pozitivă sau negativă cu privire la activitățile organizației prin intermediul comentariilor.

1.3 Metoda de analiză și cercetare în campaniile de relații publice

În urma procesului de analiză a situației, specialiștii în relații publice au definit în mod clar problema, care urmărea să îmbunătățească formularea din etapa inițială. Această etapă de analiză presupune relatarea detaliată a tuturor datelor cunoscute referitoare la problema în cauză: istoricul ei, părțile implicate sau afectate, efectele ei, modul de acțiune asupea problemei, etc. (Coman, 2006, p.85).
“Cercetarea reprezintă o acumulare controlată, obiectivă și sistematică de informații, care ajută la descrierea și înțelegerea situațiilor, confirmând sau individualizând ipotezele inițiale. Această tehnică de cercetare are sub observație organizația, mediul său extern, publicurile specifice, mesajele transmise, efectele acestora și mass-media”. (Coman, 2006, p.88). Cercetarea este o etapă esențială într-o campanie de relații publice. Wilcox și colaboratorii săi au prezentat principalele motive care susțin importanța cercetării.
Cercetarea ajută la cunoașterea și înțelegerea intereselor, aspirațiilor, nemulțumirilor, atitudinilor acestor categorii de public, permițându-le specialiștilor în relații publice să formuleze mesajele campaniei specifice fiecărui segment de public vizat

Nevoia de a identifica problemele reale ale unei organizații: cercetarea ajută la găsirea acestor probleme și înlătură posibilitatea ca organizația să piardă timp, energie și bani pentru rezolvarea unor false probleme.

Menținerea organizației în prim-planul atenției publice: atâta în timpul cercetării, cât și după aceea, o dată cu publicarea rezultatelor obținute, organizația este aducă în centrul atenției publicurilor interne și externe. (apud Coman, 2006, p.88).

Metodele de cercetare pot fi împărțite în două mari categorii: metode cantitative și metode calitative. În cadrul lucrării de licență am utilizat interviul structurat, extensiv, care este o metodă calitativă de cercetare. Principalul scop al interviurilor realizate a fost de a observa poziția celor trei persoane intervievate în legătură cu subiectul fotbal feminin. De aceea, am ales patru persoane reprezentative pentru acest domeniu, selecționerul echipei naționale de fotbal feminin, o jucătoare și două persoane din cadrul departamentului de comunicare al Federației Române de Fotbal.

Interviul

Interviul este definit ca o tehnică de cercetare de obținere, prin întrebări și răspunsuri, a informațiilor verbale de la indivizi și grupuri umane în vederea verificării ipotezelor sau pentru descrierea științifică a fenomenelor socioumane. Interviul se bazează pe comunicarea verbală și presupune întrebări și răspunsuri ca și chestionarul. Spre deosebire însă de chestionar, unde întrebările și răspunsurile sunt scrise, interviul implică totdeauna obținerea unor informații verbale. (Chelcea, 2001, pp 122). Elementul fundamental în tehnica interviului îl reprezintă convorbirea. Pentru a putea observa și analiza elementele nonverbale și reacția respondentului îm timpul intervievării se poate efectua o întrevedere între persoana intervievată și operatorul de interviu. (Sursa: Alin Gavreliuc https://alingavreliuc.files.wordpress.com/2010/10/septimiu-chelcea-tehnici-de-cercetare-sociologica1.pdf , accesat în 09.05.2017)

În sport, interviul reprezintă o metodă de cercetare calitativă prin care persoanele care dețin roluri-cheie în aceast domeniu (patronii de cluburi, președintele Federației Române de Fotbal, al Ligii Profesioniste de fotbal) oferă informații, declarații, își exprimă opiniile și impresiile referitoare la întrebările puse de intervievator. Un interviu util presupune o pregătire atentă și o cunoaștere precisă asupra subiectului care urmează să fie abordat. Există mai multe etape care trebuie respectate în realizarea unui interviu adecvat și corect:

1. Fixarea interviului: principalul pas îl reprezintă contactarea persoanei care urmează să fie intervievate. După aceea, este necesară oferirea unei explicații și motivarea alegerii intervievatorului de a-l alege pentru a realiza acest interviu. După ceea, intervievatul trebuie să își dea acordul pentru participare, iar mai apoi trebuie informat minimal despre ce se va discuta, printr-o convorbire telefonică.
2. Alegerea locației: în cazul în care subiectul nu impune o locație anume pentru realizarea interviului, este de preferat să se aleagă un mediu unde să nu fie perturbată discuția sau să fie prezente alte persoane care ar putea să îl stânjenească sau să îl inhibe pe interlocutor, îngreunând conversația.
3.Regulile angajamentului: este important să fie stabilite încă de la început condițiile în care se va desfășura interviul, întrucât modul de derulare al acestuia să nu îl blocheze pe respondent. În general nu este recomandat ca subiectul să primească întrebările în prealabil, deoarece acest lucru ar anula spontaneitatea răspunsurilor.

4. Importanța documentării: este foarte important ca persoana care va realiza interviul să se informeze corespunzător despre individul pe care o va intervieva. Este posibil ca unele răspunsuri ale subiectului să fie ambigue și pentru a putea aprofunda discuția, este necesar să știți tipul de caracter al acestuia, cum să puneți problema, cum reacționează atunci când este sub presiune, deoarece toate aceste lucruri pot reprezenta un background pentru realizarea finală a interviului, care să-i ofere puțină culoare și nuanță.
5. Tehnica interviului: fiecare interviu diferă deoarece depinde de canalul de comunicare pe care va fi redat și de cum este înregistrat, cu reportofonul sau filmat. În general, totul depinde de subiect. Spre exemplu, în cazul în care o televiziune face un scurt interviu (în presa de specialitate se numește flash-interview), atunci întrebările importante vor fi adresate primele pentru a afla informațiile esențiale și de interes. Însă, dacă interviul este programat și există un timp presabilit pentru interviu, este indicat să se înceapă cu întrebări mai ușoare, care să nu irite respondentul, iar spre final pot fi adresate întrebările mai puternice, mai dure, deoarece intervievatul poate reacționa mai agresiv și poate refuza să mai răspundă.
6. Pregătirea întrebărilor: Este recomandat ca intervievatorul să aibă pregătită o listă scurtă de întrebări, de la care să pornească discuția. În general, este bine ca acele întrebări să fie deschise, pentru ca respondentul să nu poată răspunde cu ”da” sau ”nu”. Începutul discuției trebuie să aibă la bază întrebări care să-l relaxeze pe respondent, deoarece acesta poate aborda subiecte la care poate nici nu s-a gândit intervievatorul. De asemenea, este indicat ca respondentul să nu fie întrerupt atunci când răspunde la o întrebare, asta doar în cazul în care acesta deviează de la subiect și nu oferă informații relevante.
7. Menținerea contactului vizual: acest lucru reprezintă, în primul rând, o dovadă de respect la adresa persoanei intervievate, deoarece îi demonstrează faptul că este important și interesant ceea ce spune. Pe de altă parte, ochii ajută la observarea detaliilor care ar putea fi folositoare în momentul redactării interviului: ticurile, îmbrăcămintea, grimasele sau dezaprobările persoanei intervievate în legătură cu subiectul discutat.

8. Încheierea interviurilor (Andrews, 2006, pp 124-138)

1.4 Campanii internaționale de promovare a fotbalului feminin – ”We can play: Inspiring people and girls to play football” și cercetarea UEFA

Asociația de Fotbal din Marea Britanie a lansat în iunie 2015 o campanie dedicată promovării fotbalului feminin:”We can play – Inspiring women and girls to play football”. Scopul principal al acestei inițiative derulate de FA a fost de a spulbera preconcepțiile legate de fete și femei în fotbal și de a stimula participarea.
Deși este cel mai populat sport de echipă pentru fete și femei din țară, presiunile de tip egalitate, stereotipurile de gen și rezultatele negative ale căutărilor pe internet despre femeile în fotbal contribuie la crearea unei imagini distorsionate asupra jocului femeilor. O cercetare realizată de FA a scos la iveală faptul că toate aceste lucruri îngrădesc participarea persoanelor de gen feminin la fotbal.

Rezultatele au scos la iveală faptul că patru din cinci fete care joacă fotbal nu au încredere în sportul pe care îl practică. De asemenea, un procentaj foarte ridicat, de 81%, arată că pentru fete fotbalul este un sport dedicat băieților. Statistica scade la 56% în ceea ce le privește pe cele care consideră că este un sport și pentru fete”. (Raport realizat de FA în Anglia în 2015). Astfel, înainte de începerea campaniei pentru Cupa Mondială de fotbal feminin, care a avut loc în Anglia, FA a oferit noi date despre perspectiva oamenilor cu privire la fotbalul feminin – iar schimbarea atitudinilor despre fotbal ale fetelor între 7-11 și a părinților acestora era printre obiectivele campaniei. Alarmant este faptul că, spre deosebire de tenis și netball, fotbalul este considerat de doar jumătate dintre fete un sport și pentru ele. Chiar și în rândul fetelor care practică acest sport, patru din cinci nu au încredere în ele și în talentul lor. Un rol important în această situație îl joacă și părinții fetelor. Mamele și tații își încurajează mult mai puțin fiicele să joace fotbal decât fii, iar această discrepanță este sesizabilă. De fapt, părinții sunt predispuși să descurajeze inițiativa fetelor de a juca fotbal, în comparație cu a băieților.

O altă statistică realizată de FA în 2015 arată faptul că 95% dintre băieții de 10 ani joacă fotbal, în comparație cu fetele de aceeași vârstă, unde doar 41% au înclinație spre acest sport. O dată și mai dramatică dezvăluie că doar 3% din cluburile de juniorat de fotbal sunt dedicate doar fetelor. Dincolo de preocupările legate de stereotipurile de gen, campania lansată de FA urmărește să declanșeze o dezbatere pe scară largă despre percepțiile privind fotbalul feminin."We can play" urmărește să adune sprijinul a 100.000 de fete și părinți ca parte a efortului de a stimula participarea. Kelly Simmons, directorul FA al Jocurilor Naționale și al Femeilor din Fotbal, a întrebat la un moment dat, în timpul campaniei de ce aceste percepții despre fotbalul feminin încă domină. ”Cupa Mondială a Femeilor din FIFA se desfășoară în prezent pe scena centrală și pe plan intern, FA Cupa Superioară continuă să crească. Profilul și profesionalismul jocului feminin nu a fost niciodată mai mare și mai solid ca acum. FA își face partea în ceea ce privește asigurarea că fotbalul este un sport atrăgător pentru fete și femei, însă ar trebui să ne întrebăm de ce societatea permite existența acestor atitudini învechite să persiste?”"Să purtăm o discuție deschisă și cinstită – în acest sens vrem să distrugem mitul că fotbalul este pentru băieți și să oferim miilor de fete ocazia de a ne bucura de frumosul nostru joc național și de toate beneficiile participării la sporturile de echipă. Creșterea încrederii fetelor că fotbalul este un sport pentru ele și prezentarea unor modele pozitive sunt cruciale pentru campania noastră". (Sursa The FA.com, http://www.thefa.com/news/2015/jun/08/we-can-play-release-090615 , accesat în 24.04.2017).

Clemmie Moodie, jurnalistă a publicației Daily Mirror din Anglia, a realizat în iunie 2015 un material, intitulat ”Incredibilele facilități și stilul de viață al fetelor de la clubul Manchester City demonstrează cât de departe a ajuns fotbalul feminin”, în care prezenta cum fetele de la Manchester City au reușit să dobândească propriul lor stadion și în ce condiții se dezvoltă fotbalul feminin.

Fondată în 1988, echipa a fost relansată sub denumirea de Manchester City Women în luna ianuarie a anului 2015, iar noile facilități ale clubului se află la o jumătate de milă de stadionul Etihad. La aceea vreme, City era singurul club din Liga Superioară Feminină care avea propriul teren de fotbal, independent de echipa masculină. De asemenea, BT Sport obținuse drepturile exclusive de a transmite partidele echipei, lucru care a jucat un rol esențial în atragerea publicului la stadion și spre fotbalulul feminin. În noiembrie 2014, aproximativ 55,000 fani au cumpărat bilete pentru a vedea partida dintre Anglia și Germania, ceea ce înseamnă că au fost cumpărate cu 14.000 mai multe bilete decât într-un meci amical corespondent al băieților. În iunie 2015, EA Sports a anunțat că echipele feminine vor apărea pentru prima dată în ultima variantă a jocului video, Fifa 2016. Căpitanul naționalei Angliei și a clubului Manchester City, Steph Houghton (varianta feminină a lui Wayne Rooney), a declarat: ”Dacă aș privi în urmă cu 10 ani și cineva mi-ar fi spus că într-o zi acesta va fi jobul meu, aș fi râs. Însă femeile pot practica fotbalul la nivel profesionist, iar jocul s-a dezvoltat în direcția corectă în tot acest timp. Încă se mai găsește, ocazional, un tip beat într-un bar care să spună ”Oh, fetele nu pot juca fotbal”, dar asta nu se mai întâmplă așa de des cum eram obișnuite”.

Alături de Arsenal și Chelsea, echipa feminină a celor de la Manchester City sunt deschizătoare de drumuri în acest sport. Echipa feminină este antrenată de Vincent Kompany. (Sursa: Clemmie Moodie, Daily Mirror:http://www.mirror.co.uk/sport/football/news/manchester-city-womens-amazing-facilities-5812001 accesat în 05.05.2017) Campania din Anglia a fost lansată înainte de Campionatul Mondial de fotbal feminin din 2015, unde Anglia s-a aflat în grupa F, alături de Franța, Columbia și Mexic. Fetele au fost eliminate în semifinale de Japonia (scor 2-1) și au jucat finala mică (pentru un loc pe podium) cu reprezentativa Germania, unde s-au impus cu 1-0.(Sursa: Wikipedia, https://ro.wikipedia.org/wiki/Campionatul_Mondial_de_Fotbal_Feminin_2015, accesat în 09.05.2017).
Scopul principal al acestei campanii a fost de educare a publicului și de schimbare de mentalitate în ceea ce privește practicarea acestui sport de către femei. Momentul a fost unul oportun datorită calificării naționalei Angliei la CM, performanță care a favorizat deschiderea suporterilor către acest fenomen. Rezultatele obținute de către jucătoare în cadrul campionatului mondial au făcut ca publicul larg să accepte că femeile pot practica un sport frumos și pot duce numele țării lor la un nivel înalt.

Tot în anul 2015 s-a reînființat și o echipă de tradiție din fotbalul englezesc, formația feminină a clubului Manchester City. Faptul că această echipă are propriul său stadion, ”Academy Stadium”, în cadrul complexului Etihad, unde este și arena echipei mari a băieților, demonstrează nivelul de evoluție al fotbalului feminin în Anglia. Această structură poate deveni un exemplu pentru celelalte țări, care ar trebui să dezvolte o cultură a fotbalului feminin, la care oamenii să poată adera și să se poată implica.

1.5. Cercetare UEFA – Impactul fotbalului asupra fetelor

Sursă FOTO:FRF.ro http://frf.ro/galerie/cercetare-uefa-fetele-care-joaca-fotbal-au-mai-mare-incredere-in-sine-id22111-play7688.html

Pentru a vedea diferența dintre rezultatele obținute de cercetarea realizată în Anglia, în 2015, am analizat o cercetare efectuată recent, în mai 2017, de către Uefa, prin care s-a dorit să se afle impactul pe care îl are fotbalul asupra fetelor. Cu ajutorul unui grup de specialiști de elită, UEFA a demarat această acțiune în țări precum Danemarca, Anglia, Germania, Spania, Polonia și Turcia. Principalul scop al acestei cercetări, care a fost una dintre cele mai mari efectuate până acum, a urmărit să identifice efectele pe care le are practicarea fotbalului asupra fetelor din Europa. De asemenea, au fost furnizate date importante, în care s-a evidențiat, în comparație cu alte sporturi, încredere în sine, stima de sine, sentimentul de apartenență și motivația. În cadrul acestei cercetări au fost chestionate 4.128 de fete cu vârste de peste 13 ani, iar concluzia forului european a fost că, „deși fotbalul feminin se află la diferite niveluri de dezvoltare pe continent, există numeroase similarități când vine vorba de impactul asupra fetelor care practică acest sport”. Cercetarea a aratat că impactul pozitiv pe care fotbalul îl are asupra încrederii în sine a fetelor, este mai mare decât în cazul practicării altor sporturi.

Rezultatele cercetării:

• 80% dintre adolescente se simt mai încrezătoare fiind parte dintr-o echipă de fotbal (în cazul celor care practică alt sport, procentul este de 74%)

• 54% dintre tinerele jucătoare sunt de acord cu afirmația „mă preocupă mai puțin ce cred alții despre mine pentru că practic acest sport” (în cazul celor care practică alt sport, procentul este de 41%)

• 58% dintre jucătoarele de 13-17 ani spun că au depășit senzația lipsei de încredere în sine prin jocul de fotbal (în cazul celor care practică alt sport procentul este de 51%)

• 48% dintre fetele intervievate au spus că sunt mai puțin timide de când joacă fotbal (în cazul celor care practică alt sport, procentul este de 40%)

În comparație cu rezultatele obținute de cercetarea realizată de către The FA, în Anglia, înaintea CM din 2015, datele s-au schimbat considerabil. Peste 50% dintre persoanele chestionate au susținut faptul că nu le mai preocupă părerile celorlalți când vine vorba despre practicarea fotbalului, ceea ce înseamnă că inițiativele derulate până acum au condus la schimbarea mentalității și convingerea fetelor să facă acest sport, indiferent de barierele de care se lovesc. Un alt procentaj îmbucurător, de 58%, indică faptul că fetele au căpătat încredere în forțele lor și nu mai sunt reținute atunci când vine vorba despre fotbal.
Cercetarea oferă o mai bună înțelegere a efectelor fotbalului feminin care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare importantă atât în România, cât și la nivel european. Spre exemplu, în țara noastră, dacă în 2015 existau doar 1.171 de practicante, în 2017 numărul acestora a crescut la 52.572. „Cercetarea arată că fetele care joacă fotbal au o mai mare încredere în sine decât acelea care nu practică niciun sport. Trebuie subliniat cât de important este acest fapt în perioada creșterii. Sunt convinsă că putem schimba percepția asupra acestui sport și să îl transformăm într-o activitate «cool» pentru tinere. Dacă reușim acest lucru, vom reuși să îndeplinim obiectivul de a transforma fotbalul în sportul feminin de echipă numărul 1”, a declarat Nadine Kessler, consilier UEFA pe fotbal feminin. „Concluziile acestei cercetări reafirmă, pe de o parte, importanța socială și comunitară a fenomenului fotbalistic în general și, pe de altă parte, întăresc premisele dezvoltării fotbalului feminin. Tinerii se formează nu doar ca sportivi, ci și ca oameni, prin valorile fotbalului, în vreme ce pentru fetele care practică acest sport în România există acum un context fără precedent în ce privește oportunitățile competiționale și de afirmare în fotbal”, a precizat și Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal. (Sursă: FRF.ro http://frf.ro/galerie/cercetare-uefa-fetele-care-joaca-fotbal-au-mai-mare-incredere-in-sine-id22111-play7688.html, accesat în 28.05.2017)

Pe planul de comunicare al celor de la UEFA se află o nouă campanie, care se va lansa în iunie 2017 și se va desfășura pe întreg continentul. Aceasta are drept scop transformarea fotbalului în sportul feminin de echipă numărul 1 în Europa până în 2022. Despre această campanie au menționat și cei de la departamentul de comunicare din cadrul federației, în interviul realizat. Aceștia au dezvăluit faptul că această campanie se va numi ”We play strong”, că este lansată de Uefa și se întinde pe o perioadă de 3 ani în România. Principalul public vizat sunt junioarele din întreaga țară, însă campania se adresează întregii populații deoarece unul dintre obiectivele acesteia este promovarea fotbalului feminin la nivel național și internațional. Vor fi implicați ambasadori din lumea publică, din lumea sportului și cea politică, cât și mass-media.

1.6. Stereotipuri de gen în fotbalul feminin

Fotbalul este un sport pur masculin din perpectiva mai multor autori, însă unele cărți au abordat subiectul inegalității de gen și de șanse ale femeilor în sportul ”rege”. Vladimir Pasti susținea în lucrarea ”The last Inequality” faptul că discriminarea femeilor a ajuns să fie oarecum depășită de rasism și intoleranța religioasă. Cu toate astea, femeile sunt tratate, implicit sau explicit, drept inferioare sau mai puțin importante din cauza faptului că sunt femei. (apud Ana Maria Neagu, 2013, pp. 134).

Spre exemplu, presa sportivă este dominată de jurnaliști de gen masculin. Rolurile femeilor în instituțiile media de sport sunt distribuite în posturile în care s-a considerat că este nevoie de atragerea bărbaților din punct de vedere vizual pentru urmărirea știrilor ( în special la Tv, posturile de prezentator de știri și reporter). Este evident faptul că nu este deloc ușor să fii femeie în media sportivă, atât în România cât și în alte țări. Un exemplu prezentat de Anamaria Neagu, în capitolul ”The gender dimension in the Romanian print sport journalism” (2013, pp.136) face referire la o ieșire agresivă din partea fostului jucător internațional francez Bernard Lacombe, când o femeie a intrat printr-o convorbire telefonică în cadrul emisiunii unde era prezent, pentru a comenta jocul atacantului de la Real Madrid, Karim Benzema. Replica acestuia a fost una tăioasă, prin care a lăsat de înțeles care este perspectiva sa în ceea ce privește prezența femeilor în fotbal. ”Eu nu vorbesc despre fotbal cu femei. Acesta este caracterul meu și așa privesc eu lucrurile. Ele ar trebui să se uite după oalele și tigăile lor, așa ar fi mai bine”. În mod ironic, Bernard Lacombe era la vreme respectivă (mai 2012), președintele clubului francez Olympique Lyon, care avea una dintre cele mai puternce echipe de fotbal feminin din Europa, deținătoare a două trofee de Champions League. Reacția fostului jucător a stârnit controverse la nivelul clubului, motiv pentru care antrenorul echipei de fotbal feminin al clubului,Latrice Lair, s-a simțit nevoit să reacționeze la spunele colegului său. ”Sunt dezamăgit, el nu avea niciun drept să spună asfel de lucruri. Mă întreb dacă suntem de aceeași parte a clubului, pentru că mi se pare o lipsă de respect pentru munca lui de președinte al clubului cât și pentru toată investiția pe care noi am făcut-o în aceste fete”.

Exemplul prezentat mai sus reprezintă o concepție care poate fi generalizată atât la nivelul României cât și la nivel mondial. Bărbații le atribuie femeilor anumite semnificații în viața lor, iar printre acestea se numără statul la cratiță și creșterea copiilor. Această mentalitate s-a mai schimbat de-a lungului anilor, datorită dezvoltării noilor tehnologii și a implicării femeilor în servicii care le-au permis să ocupe funcții înalte. Același lucru a fost valabil și în ceea ce privește prezența persoanelor de gen feminin în politică. Femeile au început să câștige încet statutul de expert în cadrul pozițiilor care, cândva, erau dominate de bărbați, luând pas cu pas fiecare etapă a carierei profesionale.

Totuși, în jurnalismul sportiv, femeile nu sunt considerate nicidecum experte. Numărul femeilor în media sportivă a crescut datorită faptului că sunt considerate un magnet pentru publicul masculin.De asemenea, este bine știut faptul că femeile au o anumită abilitate de a obține informații mai ușor de la anumite surse greu accesibile (antrenori, sportivi, președinți de club, etc). (Anamaria Neagu, 2013, p138). Cu toate acestea, ținând cont că sunt peste 15 emisiuni de sport pe săptămână și niciuna dintre acestea nu este prezentată de vreo femeie, concluzia este una clară: încă există o mentalitate colectivă unde persistă ideea că femeile nu se pricep la fotbal/sport. (Anamaria Neagu, 2013, pp.138).

1.7. Diferențele dintre fotbalul feminin și fotbalul masculin în România

Într-un studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) în 2014, s-a arătat faptul că fotbalul este sportul preferat al românilor și, deopotrivă, cel mai urmărit. 35% dintre participanții la studiul IRES au indicat fotbalul drept sportul preferat, în vreme ce podiumul a fost completat de gimnastică (13%) și tenis de câmp (9%). De asemenea, 7% dintre respondenți au susținut că nu au un sport preferat, dintre care cei mai mulți care au ales această variantă au fost femeile (11,25). (Sursa: IRES, http://www.ires.com.ro/articol/266/romanii-si-sportul accesat în data de 23.03.2017). Din acest studiu rezultă faptul că fotbalul se află în printre preferințele tuturor românilor și este sportul care produce și este cel mai urmărit dintre toate. Acest lucru poate fi confirmat și de rating-ul pe care îl fac meciurile din cadrul competițiilor. Canalele TV care au transmis meciurile din Liga 1 Orange, în sezonul 2015 – 2016, sunt TVR 1, TVR 2, Antena 1, Dolce Sport 1 și 2 și Digi Sport 1 și 2. Conform datelor, bărbații cu vârste cuprinse între 18 – 54 ani, din mediul urban sunt principala audiență a meciurilor de fotbal. În funcție de echipele care au jucat și de postul TV care a transmis meciul, audiența medie/meci este cuprinsă între 1,02% și 11%. În topul audiențelor se află partidele disputate de Steaua București, Dinamo București, FC Craiova și Astra Giurgiu. (Sursa: Capital.ro, http://www.capital.ro/drepturile-tv-94-din-veniturile-ligii-profesioniste-de-fotbal.html, accesat în data de 24.03.2017).

În cazul fotbalului feminin, meciurile disputate în cele trei eșaloane (Supeliga, Liga 1 și Liga 2) și în Cupa României nu sunt transmise la tv din cauza faptului că nu sunt urmărite. Prin urmare, așa cum susținea și selecționerul echipei naționale de fotbal feminin, Mirel Albon, acest sport supraviețuiește în România datorită unor oameni binevoitori, a voluntarilor și a federației, care susține și investește în dezvoltarea acestuia la nivel național. Nu poate exista un grad real de comparație între fotbalul masculin și feminin deoarece diferența este mult prea mare pentru a putea fi susținută o oarecare comparație. Prin urmare, se ajunge la ideea lucrării, care spune că fotbalul feminin nu este mediatizat în România, nu este difuzat și nu se poate dezvolta fără sprijinul celor din cadrul fotbalului masculin.

Capitolul 2

Fotbalul feminin în România

2.1 Istoricul fotbalului feminin

Femeile joacă fotbal cam de când există acest sport. Cu toate acestea, în mod oficial, primul meci de fotbal înregistrat de o asociație a avut loc în 1892, în Glassgow, Scoția. În Anglia, primul meci oficial de fotbal datează din 1895. Fotbalul feminin a devenit mai popular în timpul primului război mondial, când angajații din cadrul industiilor au stimulat creșterea jocului, poate mai mult decât au făcut-o în cazul unor echipe de fotbal masculin. Cea mai de succes echipă din acea perioadă a fost echipa Dick, Kerr’s Ladies, care provenea din Preston, Anglia. Formația a jucat în prima competiție internațională de fotbal a femeilor în 1920, împoriva unei echipe din Paris, Franța. În ciudat popularității, uneori mai mare ca a băieilor( un meci de fotbal feminin a strâns 53,000 de persoane în public) fotbalul feminin din Anglia a suferit o scădere în 1921, când Asociația de Fotbal a hotărât să scoată în afara legii jocul practicat de femei, pe motiv că este lipsit de gust. (Sursa: Wikipedia, https://en.wikipedia.org/wiki/Women's_association_football, accesat în data de 24.03.2017).

În România, acest sport a început să se dezvolte după revoluție, adică la aproape un secol de la primul meci de fotbal feminin, care s-a jucat în în nordul Londrei. Fotbalul nu a fost un sport dedicat persoanelor de sex feminin, iar barierele sociale și culturale au împiedicat de multe ori intrarea deplină a femeilor în sport. (Sursa: Wikipedia
https://ro.wikipedia.org/wiki/Echipa_na%C8%9Bional%C4%83_de_fotbal_feminin_a_Rom%C3%A2niei, accesat în data de 25.02.2017).

Româncele au început să joace fotbal la echipele marilor întreprinderi de stat încă de prin anii ’70. dar nu oficial, ci doar în partide amicale sau în deschiderea meciurilor care precedau înâlnirile echipelor de fotbal masculin. Fotbalul reprezintă un sport de forță și rezistență, dar acest lucru nu le-a împiedicat pe cele care au fost atrase de acest sport să îl practice. (Sursa: Cătălin Gruia, My Geographic, http://www.mygeographic.ro/reportajele-mele/21, accesat în data de 25.02.2017). Dacă în secolele trecute, meritele lor nu erau cunoscute, iar majoritatea persoanelor asociau fotbalul cu genul masculin, odată cu trecerea timpului și dezvoltarea noilor tehnologii, acest sport a devenit cunoscut și apreciat de către lume.

Conform FIFA, fotbalul feminin a devenit sportul cu cea mai rapidă creștere din lume. În cadrul unei conferințe susținute de FIFA în 2016 s-a discutat despre o nouă eră a fotbalului feminin, despre egalitatea între sexe în fotbal și despre cum s-a dezvoltat fotbalul feminin în ultimii ani. Tot FIFA a declarat în 2016 că fotbalul feminin trece printr-o perioadă de dezvoltare extraordinară. Câteva dintre lucrurile care aprobă această informație o reprezintă campania susținută de FIFA, ”Live your goals”. Scopul acestei campanii este de a dezvolta și întări imaginea fotbalului feminin, de a crește numărul fetelor și tinerelor care joacă sau se implică în fotbal. În 2015, 40,000 de fete au participat la campania ”Live Your Goals, ceea ce a însemnat o mărire a numărului comparativ cu 2014, când au participat 13,738 și 2013, când au fost 8,700 de fete implicate. (Sursa: FIFA.com, http://www.fifa.com/womens-football/news/y=2015/m=12/news=women-s-football-development-on-the-rise-in-2015-2745570.html accesat în 25.02.2017).

În România, situația este pe o linie ascendentă, însă departe de a se ridica la standardele europene. Sunt foarte puțini sponsori care susțin fotbalul feminin, iar despre banii din drepturile tv nici măcar nu putem discuta, deoarece competițiile interne de fotbal feminin nu sunt televizate. Puținii sponsori care investesc în ele falimentează sau abandonează, iar echipele se desființează după 2-3 ani. Problemele s-au acutizat de prin 1994, când au inceput să se închidă fabricile de stat care au susținut echipele până atunci. Începând cu anul 2016, fotbalul feminin a început să se contureze drept un sport de echipă important în România. În planul de comunicare al Federației Române de Fotbal de la începutul anului trecut s-a aflat promovarea și mediatizarea fotbalului feminin și, potrivit acestora, o mare parte din obiectivele propuse în acel plan au fost atinse până la sfârșitul anului. ” Avem planul acela de devoltare al fotbalului pe perioada 2015-2020. În el este clar trecută și dezvoltarea fotbalului feminin. Cum e normal, nu poți dezvolta o activitate fără promovare și mediatizare. Cu prilejul Euro 2016, am avut ocazia să ne mărim numărul în departamentul de Comunicare, să putem acoperi mai bine evenimentele și automat, am avut și resursele necesare să ne ocupăm și mai intens de fotbalul feminin.(George Ștucan, ofițer de presă, FRF)

Astfel, fotbalul feminin a început să beneficieze de o promovare corectă, care ar putea în ani să-l aducă la rangul de cel mai mare sport de echipă din România. De asemenea, la nivel național, rezultatele obținute de echipa națională au mărit aria de interes și de vizibilitate a acestui sport practicat de către femei. În câțiva ani, de la gândirea că femeile nu au ce căuta în acest sport, ci trebuie să stea la cratiță și să aibă grijă de copii, se poate ajunge la dezvoltarea unei culturi și schimbarea mentalității în ceea ce privește practicarea acestui sport de către femei.

2.2 Analiza campaniei ”Live your Goals”

Sursă foto: FIFA (http://www.fifa.com/mm/document/footballdevelopment/liveyourgoals/02/43/90/34/flyf)

Campania ”Live your goals” (Trăiește-ți visele) dorește să inspire femeile și fetele să practice fotbal și să se implice în acest sport. Campania a fost lansată de FIFA în cadrul Campionatului Mondial feminin din Germania, în 2011 și s-a dovedit a fi una dintre cele mai recunoscute inițiative la nivel internațional dedicată fotbalului feminin. Principalul obiectiv al campaniei a fost de a încuraja femeile și fetele să participe la acest sport. Este important ca fiecare fată care vrea să practice acest sport să știe că are oportunitatea de a face acest lucru. Astăzi, peste 30 de milioane de fete joacă fotbal în întreaga lume, iar FIFA își propune să crească acest număr în anii următori.(Sursa: FIFA, http://www.fifa.com/womens-football/live-your-goals/about-the-campaign.html, accesat în 14.05.2017)

Obiectivele campaniei

Campania ”Live Your Goals” va sprijini membrii asociației în lupta de conștientizare și dezvoltare a fotbalului feminin în țările implicate.

Creșterea participării fetelor și femeilor la fotbal

Creșterea popularității fotbalului feminin la nivel local, național și global

Atragerea, stimularea și generarea de entuziasm în legătură cu fotbalul feminin

Crearea celei mai performante platforme pentru fotbalul feminin

Asigurarea că fotbalul reprezintă sportul numărul unu în rândul femeilor din întreaga lume, în ceea ce privește participarea și popularitatea

Mesajele campaniei

Fetele și femeile vor fi inspirare să participe la cel mai popular joc din întreaga lume și să arate că ele pot să-și atingă propriile vise cu ajutorul fotbalului

Fotbalul feminin se dezvoltă foarte repede, ceea ce dovedește că există mari oportunități pentru fete să aibă un stil de viață sănătos și să participe la acest sport în calitate de jucătoare profesioniste

Jucătoarele din întreaga lume au rolul unor iconi în fotbalul feminin, prin care transmit tehnică, perseverență, disciplină, muncă în echipă, respect și fair-play

Fotbalul poate să ajute la îmbunătățirea statutului în societate și să ajute la schimbarea unor prejudecăți precum stereotipurile de gen și discriminarea.

Încurajarea și creșterea numărului de participanți în acest sport reprezintă principala prioritate a FIFA, preum și dezvoltarea fotbalului

Implementarea campaniei

Campania a fost concepută pentru a putea fi implementată la nivel internațional. Inițial, perioada de derulare a fost de patru ani, însă aceasta s-a mărit între timp, fiind în curs de desfășurare și în prezent.

realizarea planului de campanie pe o perioadă de 4 ani

planul de comunicare al campaniei cu presa locală, inclusiv crearea unei secțiun pe site-ul campaniei, care să conțină strategiile de comunicare și conferințele de presă.

un plan de dezvoltare al fotbalului feminin pe o perioadă de patru ani dedicat fetelor cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani. Acest plan implică colaborarea cu școlile și cluburile sportive. Pentru activitățile care se vor desfășura este necesar să se știe numărul aproximativ al fetelor care vor participa la acest proiect, vârsta grupului și formatul evenimentului. Aceste date îi vor ajuta pe cei de la Fifa să comande echipamentul fotbalistic potrivit pentru astfel de evenimente.

planificarea evenimentelor și a festivalurilor din anul curent, iar acolo unde este posibil, și pe anii următori, incluzând timpul și contactele detaliate.

alegerea unor jucătoare (cel puțin una, maxim trei), care să reprezinte imaginea campaniei ”Live your goals” în țara respectivă.

alegerea unui concept de design pentru festivaluri și evenimente: fiecare federație trebuie să decidă design-ul proiectului pentru branduirea materialelor de campanie

activitățile campaniei nu vor implica direct niciun membru sponsor al federației sau o a treia parte, din cauza obligațiilor contractuale ale FIFA.

De asemenea, FIFA recomandă acordarea de timp suficient pentru pregătirea acestor evenimente. Alegerea conceptului trebuie să aibă loc cu cel puțin 3 luni înainte de organizarea primului eveniment.

Planul de comunicare

Atât campania ”Live your goals” cât și evenimentele din cadrul acesteia trebuie să fie promovate în mass-media și în spațiul public. În cazul evenimentelor, se vor organiza conferințe de presă premergătoare acestora.

Fiecare membru al federației delegat trebuie să dezvolte un plan de comunicare conectat direct cu evenimentele organizate, festivaluri, tabere, vizite școlare, etc.

Potențialele metode de promovare, inclusiv relațiile cu presa, spoturi și interviuri pentru radio, interviuri cu jucătoarele de la naționale pentru ziare, etc.

În cadrul conferințelor premergătoare evenimentului vor participa un responsabil FIFA (președinte, secretar general, persoană responsabilă cu fotbalul feminin), jucătoare de la echipa națională, etc.

Este importantă prezența jucătoarelor de la echipa națională, a fostelor jucătoare, antrenori și personalități din lumea fotbalului pentru a atrage atenția.

Un aspect important îl reprezintă planificarea locației, timpul de organizare, conferința de presă, informarea și invitarea presei cu mult timp înainte.

Prezența unui fotograf pentru a realiza imagini pentru site; pozele trebuie să fie disponibile imediat după eveniment. (Sursa: FIFA,

http://www.fifa.com/mm/document/footballdevelopment/liveyourgoals/02/43/90/34/flyg_applicationguidelines_en_neutral.pdf, accesat în 16.05.2017)

Campania ”Live your goals” în România

În anul 2015, campania ”Live your goals” a ajuns și în România. Într-un comunicat emis de Federația Română de Fotbal pe 25 mai 2015 se arăta că inițiativa demarată de FIFA pentru dezvoltarea fotbalului feminin va debuta în România. Prima activitate a fost organizată la Cluj, oraș recunoscut pentru implicarea în fotbalul feminin. Evenimentul a fost organizat cu ocazia zilei copilului, pe 31 mai 2015, iar imaginea acestuia a fost Ștefania Vătafu, cea mai bună jucătoare de fotbal a României din 2015, și Ioana Bortan, căpitanul campioanei României, Olimpia Cluj-Napoca, care au înmânat copiilor premiile puse în joc. (Sursa FRF: http://www.frf.ro/comunicate/comunicate-frf/fotbal-feminin-programul-live-your-goals-debuteaza-in-romania-id18415.html, accesat în 25.05.2017)

Campania a ajuns și în București, pe 11 martie 2017, de această dată cu ocazia Zilei Femeii, implicând fete cu vârste cuprinse între 6-14 ani. Persoanele reprezentative, care au susținut promovarea fotbalului feminin în rândul celor mici au fost cele două jucătoare, Ștefania Vătafu și Ioana Bortan, cât și selecționerul echipei naționale de fotbal feminin, Mirel Albon. (Sursa FRF: http://www.frf.ro/feminin/stiri/eveniment-fifa-live-your-goals-pentru-dezvoltarea-fotbalului-feminin-in-capitala-id21497.html, accesat în 25.05.2017)

În interviul acordat de FRF, am aflat faptul că deși numărul de participanți la acest eveniment, desfășurat în cele două orașe, Cluj și București, a fost destul de ridicat, încă nu s-a ajuns la stadiul ca oamenii să își aducă fetele de bunăvoință, fără să fie împinși de la spate. ”La nivel de București, fetele au fost foarte încântate, au fost puse să facă jocuri, să dea în minge, lucruri pe care nu le-au făcut nici măcar la școală. Totul a fost bine, îți dai seama, mai ales dacă la dai un tricou, ele sunt cele mai încântate. La Cluj, activitatea s-a desfășurat în aer liber, dar acolo a fost altfel, mai ales pentru că orașul Cluj e numărul 1 pe fotbal feminin. Cu toate astea, nu am ajuns încă în stadiul de a veni de bunăvoie, pentru că trebuie cultură pentru asta. Momentan vin aduși, scoși din școli și aduși. Încă nu am ajuns la stadiul acela. De aceea am și început campania de publicitate și de promovare a fotbalului feminin, încât atunci când vrei să faci un festival, să nu mai fi nevoit să vorbești cu profesorul să aducă fetițe. Nu, să vină singure”. (Daniel Petcu, director marketing FRF)

Planul de comunicare al campaniei internaționale ”Live your goals”, susținute de FIFA, a fost aplicat și în România. Departamentul de comunicare a fost delegat să se ocupe cu realizarea planului de comunicare și de organizarea directă a evenimentelor, festivalurilor sau vizitelor școalare. Principala metodă de promovare a evenimentului a fost site-ul organizației, unde a fost publicat comunicatul de presă și informații atât înainte cât și post eveniment. De asemenea, articolele de pe site și pozele realizatate în cadrul evenimentelor au fost postate în rețelele de socializare, în special pe contul de Facebook al naționale de fotbal feminin și al Federației Române de Fotbal. Articolele postate pe site au fost făcute înainte de evenimentele organizate la Cluj și București, prin care s-a anunțat locația de desfășurare și jucătoarele care vor participa pentru a promova această campanie la nivel național, oferind și interviuri. Aceste articole au fost preluate atât de presa locală, cât și de cea de specialitate. Atât la Cluj cât și la București au fost alese jucătoare reprezentative ale echipei naționale, Ștefania Vătafu, sportiva anului 2015 și Ioana Bortan, care a fost declarată jucătoarea anului 2016. În cadrul evenimentului de la București a fost prezent și selecționerul echipei naționale, Mirel Albon. Este importantă prezența jucătoarelor de la echipa națională, a fostelor jucătoare, antrenori și personalități din lumea fotbalului pentru a atrage atenția. (Sursa: FRF – http://www.frf.ro/articole-despre/live+your+goals/ , accesat în 25.05.2017).

2.3 Economia în fotbal

2.3.1 Economia în fotbal la nivel mondial

Fotbalul este un sport care produce foarte mulți bani datorită faptului că este mediatizat la nivel mondial. FIFA, cluburile de fotbal și jucătorii primesc mulți bani din sponsorizări. Fiecare club de fotbal beneficiază de un buget, care poate varia în funcție de performanțele echipei, de sponsorizările obținute și de așezarea pe glob. Este binecunoscut faptul că ligile puternice ale Europei, precum Germania, Spania, Italia sau Anglia au echipe care produc anual sume uriașe de bani datorită performanțelor obținute. Spre exemplu, în Spania, venitul clubului Real Madrid în sezonul 2014/2015 a fost de 603,9 milioane de euro. Banii câștigați de către clubul condus de Florentino Perez au venit din marketing (32%), drepturi de televizare (30%), vânzare de bilete (25%), meciuri amicale și alte acțiuni la nivel internațional (13%). Din suma respectivă, 167 de milioane au fost redirecționate către stat, pentru a plăti impozitele. Din cifrele prezentate mai sus, reiese faptul că fotbalul este una dintre cele mai profitabile afaceri la nivel mondial. (Sursa Gazeta Sporturilor: http://www.gsp.ro/international/campionate/cifre-fabuloase-la-real-madrid-bugetul-si-veniturile-celui-mai-bogat-club-din-lume-bat-orice-record-433732.html, accesat în 25.05.2015).

Un alt avantaj al cluburilor îl reprezintă existența jucătorilor ”vedetă”, care atrag foarte mulți sponsori și suporteri. În prezent, suporterii fotbalului mondial se împart între cei mai buni doi jucători, Cristiano Ronaldo (Real Madrid, Spania) și Lionel Messi (Barcelona, Spania). Rivalitatea dintre cei doi sportivi care evoluează în campionatul spaniol a fost privită ca o mină de bani de către conducerea cluburilor și brandurilor de renume din lumea sportivă precum Nike și Adidas, firmele care îi îmbracă pe cei doi fotbaliști. Sume uriașe de bani se cheltuiesc și pe transferurile de jucători, pe care unele cluburi le dau pentru achiziționarea celor mai buni fotbaliști și construirea unei echipe puternice și competitive. Evoluția și prestanța unor fotbaliști de-a lungului unui sezon atrag atenția cluburilor cu capital din Europa, pentru că la urma urmei, fotbalul este un bussiness din care atât cel care vinde cât și cel care achiziționează trebuie să iasă mulțumit. Evaluat în prezent la 100 de milioane de euro, Cristiano Ronaldo a fost transferat în iulie 2009 de la formația engleză Manchester United la Real Madrid. Echipa spaniolă a plătit 94 de milioane de euro clubului englez pentru achiziționarea portughezului, fiind la vremea respectivă cel mai scump transfer din istoria fotbalului mondial. (sursa: Transfermarkt https://www.transfermarkt.com/cristiano-ronaldo/transfers/spieler/8198/transfer_id/308498, accesat în data de 25.05.2017). Ulterior, transferul lui Paul Pogba, de la Juventus la Manchester United a devenit cel mai scump – 105 milioane de euro au plătit englezii pentru transferul lui Pogba – sursa: Transfermarkt https://www.transfermarkt.com/paul-pogba/profil/spieler/122153_). Deși au plătit o sumă foarte mare la vremea respectivă, performanțele obținute de Ronaldo la Real Madrid au întors înzecit banii plătiți de spanioli pentu achiziția lui. Cu Ronaldo în echipă, formația de pe Santiago Bernabeu a câștigat de două ori Liga Campionilor ( în 2014 și 2016) și urmează să dispute cea de-a treia finală, în ultimii patru ani ( pe 3 iunie, la Cardiff, împotriva lui Juventus). Trofeele din 2014 și 2016 au adus în contul clubului aproximativ 200 de milioane de euro, incluzând în această sumă și banii din market pool. În finala din 2016, unde Real Madrid a învins echipa Atletico Madrid, câștigătoarea a încasat 53,4 milioane de euro pentru performanță plus 40,6 milioane de euro banii din market pool, totalul fiind de 94 de milioane de euro. ( Sursa: Total Sportek http://www.totalsportek.com/money/uefa-champions-league-prize-money/, accesat în 25.05.2017).

Fotbalul joacă, de asemenea, un rol de solidaritate. Una dintre contribuțiile principale ale FIFA este dezvoltarea sportului în zonele în care acest lucru este îngreunat de lipsa materială și a tehnicii. FIFA colaborează cu UNICEF din 1999, furnizând materiale de fotbal pentru a fi distribuite de către această organizație a Națiunilor Unite. Există reuniuni periodice în întreaga lume în scopuri caritabile, promovate de vedete din fotbalul international.

(Sursa:Wikipedia, https://ro.wikipedia.org/wiki/Fotbal#Economie, accesat în 25.05.2017).

La nivel internațional, economia în fotbalul feminin s-a dezvoltat de la an la an. În țările din vest, precum Anglia, Franța, Germania, unde nivelul acestui sport practicat de femei este mult mai ridicat, lucrurile sunt mult mai organizate. Cluburile interne participă la competiții internaționale, precum Women’s Champions League, care le ajută să crească și să aducă fotbalul feminin la un rang cât mai înalt. Totuși, nu există grad de comparație între sumele acordate băieților pentru câștigarea titlului de campioni ai Europei și cele acordate fetelor. Așa cum am explicat mai sus, Real Madrid, câștigătoarea trofeului Ligii Campionilor în 2014 a încasat 53,4 milioane de euro, fără să punem la socoteală market-pool-ul. În cazul fetelor, echipa învingătoare primește 250.000 de euro plus încă 20.000 pentru fiecare rundă de calificări jucată. În total, se ajunge la aproximativ 300.000 de euro, fără market-pool, care oricum este destul de scăzut deoarece fotbalul feminin nu este foarte vizionat, astfel că banii din marketing și drepturi tv sunt foarte puțini. Între sumele prezentate există o diferență ce nici măcar nu poate fi comparată. Cu toate acestea, fotbalul feminin și-a făcut loc în din ce în ce mai multe competiții internaționale.

Uefa Woman’s Championship: este o competiție europeană dedicată cluburilor, care s-a organizat pentru prima dată, neoficial, în fotbalul feminin în Italia, în 1969. În 1982 a fost lansată sub egida UEFA, cu numele Uefa European Competition for representative Women’s team.

Cupa Mondială în fotbalul feminin: este un eveniment susținut de FIFA; prima competiție a avut loc în Republica Chineză, în 1991și a fost câștigată de Statele Unite ale Americii

Cupa Libertății a Americii în fotbalul feminin: este o competiție internațională între cluburile de fotbal feminin care evoluează în națiunile conmebol. Competiția a luat naștere în 2009 drept răspuns la creșterea interesului asupra acestui sport practicat de femei.

Jocurile Olimpice: Începând cu anul 1996, turneul de fotbal feminin a fost inclus în cadrul Jocurilor Olimpice.

Turnee dedicate echipelor de tineret: Fifa a inaugurat în 2002 campionatul de tineret în fotbal feminin, numit oficial FIFA U-19 Women’s World Championship. Vârsta maximă a fost ridicată la 20 de ani, începând cu evenimentul din Rusia, din 2006, urmând ca din 2008 să își shimbe denumirea în FIFA U-20 Women’s Cup. (Sursa: Wikipedia https://en.wikipedia.org/wiki/Women%27s_association_football, accesat în 11.06.2016)

Dezvoltarea tuturor acestor competiții la nivel internațional au ajutat la dezvoltarea fotbalului feminin și a economiei acestuia. Deși până în prezent doar anumite state se bucură de o recunoștere mai mare la nivel internațional, toate aceste competiții au rolul de le oferi oportunitatea unor cluburi/țări de a se afirma la nivel internațional și de a căpăta vizibilitate.

2.3.2 Economia în fotbalul feminin în România

La nivel de fotbal feminin, lucrurile stau complet diferit. Fiind considerat un sport în curs de dezvoltare, banii sunt mult mai puțini, iar meciurile disputate de cluburile de fotbal feminin rămân, până în momentul de față, într-un con de umbră, din care, precum ghioceii primăvara, mai răsare câte o echipă mai norocoasă. Într-o discuție cu directorul departamentului de marketing al Federației Române de Fotbal, am abordat subiectul „bani” în cadrul fotbalului feminin. Răspunsul a fost unul cât se poate de evident. Nu există bugete foarte mari alocate fotbalului feminin, iar cluburile reușesc să supraviețuieasă datorită susținerii economice oferite de federație, cât și a puținilor sponsori cu care unele echipe, precum Olimpia Cluj, au încheiate contracte. Referitor la bani din drepturile tv, aceștia nu există, deoarece meciurile de fotbal feminin nu sunt transmise pe niciun canal. Ba mai mult, potrivit FRF, pentru difuzarea meciurilor de baraj dintre Portugalia și România din toamna anului 2016, federația a plătit o sumă de bani către postul Dolce Sport, pentru ca cele două partide să fie transmise la televizor.” Nu există așa ceva la fotbalul feminin. Pornind de la faptul că în fotbalul feminin nu este niciun sponsor, este o competiție finanțată de cluburi și de noi (n.r de FRF). Toate competițiile sunt finanțate de noi în mare parte, noi plătim transportul și cazarea echipelor. Aici ne referim la Superligă, Liga 1, Liga a 2-a și campionatul de junioare. Transmisiile echipei naționale sunt plătite de noi. Deci culmea, nu luăm bani, plătim. Dar sperăm să se schimbe în viitor”. (Daniel Petcu, director marketig FRF)

În interviul realizat cu Ioana Bortan, jucătoare din cadrul echipei naționale a României, am discutat și despre situația economică a fotbalului feminin. Jucătoarea a preferat să evite un răspuns concret și a ținut doar să sublinieze ideea că fetele nu se apucă de fotbal pentru bani. ”Aș spune «pas» la întrebarea asta. Nu pot să spun dacă este bine plătit sau nu, nici nu pot să fac o comparație între fotbalul feminin și fotbalul masculin, însă cred că fetele nu se apucă de fotbal pentru bani”.

Aceeași întrebare am adresat-o și selecționerului echipei naționale de fotbal feminin a României, însă răspunsul acestuia a fost unul mult mai elaborat.”În primul rând, sumele alocate sunt mult mai mici decât la băieți. Eu cred că fotbalul feminin încă supraviețuiește pentru că sunt oameni cu suflet, sunt foarte mulți voluntari care le sprijină pe fete. De asemenea, federația sprijină activitatea, astfel încât cluburile de fotbal feminin au o parte din cheltuielile legate de competiție asigurate de către Federația Română de Fotbal, iar cei care știu să se gospodărească bine pot să supraviețuiască.

Probabil că, la un moment dat, va veni și la noi vremea să se vrea mare performanță și atunci cheltuielile vor crește. Este posibil ca, având în vedere situația economică a țării și a societății românești, să apară și în fotbalul feminin echipe care într-un an să obțină performanțe și în anul următor să dispară. Eu sper să nu se ajungă la acest lucru, sper ca oamenii să rămână echilibrați, să continue să pună accentul pe muncă și pe dorința de a face performanță și mai puțin pe a atrage bani spre ei înșiși. Prin existența acestui echilibru, eu cred că numărul de echipe în fotbalul feminin va continua să crescă, cum s-a întâmplat și în ultimii ani și nu vor dispărea echipe, așa cum se întâmplă la băieți”.

Prin urmare, din declarațiile acestora, cât și a celor de la Federația Română de Fotbal, reiese ideea că până în prezent nu se poate vorbi despre economie în fotbalul feminin. În acest stadiu, se investește, pentru a avea rezultate în viitor. De asemenea, pentru ca fotbalul feminin să iasă din conul de umbră în care se află și să explodeze în presa din România, este nevoie de performanțe, care să le aducă în lumina ”reflectoarelor”, să producă subiecte de interes și să atragă suporteri.

Capitolul 3

Fotbalul feminin în competitiile interne – Echipele de traditie din Romania nu au echipa de fotbal feminin

3.1 Cluburile de fotbal feminin din competițiile interne

După cum am amintit în prezentarea istoricul fotbalului feminin, în România nu există echipe feminine la cluburile de tradiție precum Dinamo, Steaua, CFR Cluj sau Universitatea Craiova. Singura echipă din liga 1 care are corespondent în fotbalul feminin în Superligă este echipa ASA Tg. Mureș. În vreme ce echipa de fotbal masculin se află pe loc de retrogradare în Liga 1, mai precis pe ultima poziție a clasamentului (în februarie 2017), echipa feminină a clubului se află pe locul 3 în Superligă. Echipa fondată în anul 2009 a obținut câteva performanțe importante până în prezent, adjudecându-și titlul de campioană națională în sezonul 2009/2010. De asemenea, are în palmaresul său Cupa României, câștigată în edițiile 2009/2010 și 2015/2016. Formația feminină a participat în UEFA Women Champions League, ediția 2010/2011 și a fost vicecampioană națională în edițiile 2010/2011, 2011/2012, 2012/2013, 2013/2014, 2014/2015, 2015/2016 și finalistă a Cupei României în edițiile 2010/2011, 2011/2012, 2012/2013, 2013/2014, 2014/2015. (Sursa: ASA Tg.Mureș, http://www.asatirgumures.ro/echipa/asa-feminin, accesat în data de 25.04.2017). În concluzie, echipa mureșeană este una dintre cele mai importante formații din Superligă, ajungând în ultimii 6 ani în semifinale sau mai mult în cel puțin una dintre competițiile fotbalului intern feminin.

Echipa de fotbal feminin ASA TG. Mureș / sursă foto: http://www.asatirgumures.ro/echipa/asa-feminin

O altă echipă importantă din Superliga feminină, care produce jucătoare pentru echipa națională a României este Olimpia Cluj. Clubul CFF Olimpia Cluj a fost fondat în 2010 și a început direct în prima ligă pentru că la acea vreme era doar prima ligă. Formația clujeană a câștigat atât campionatul cât și Cupa României în primul său sezon(2010/2011).Sursa: Olimpia Cluj, http://www.olimpiacluj.ro/club-palmares/, accesat în 14.05.2017). Până în prezent, Olimpia Cluj a reușit această performanță timp de șase ani consecutiv 2011, 2012, 2013, 2014, 2015 și 2016 și continuă tradiția, întrucât echipa este favorită să câștige titlul și în sezonul actual (ocupă primul loc în clasamentul publicat la sfârșitul lunii decembrie 2016).

Clasament Superliga feminină după 9 etape jucate în campionatul intern/ sursă foto:https://www.frfotbal.ro/index.php?competition_id=52

Competițiile interne de fotbal feminin nu sunt foarte mediatizate în presă și nici de Federația Română de fotbal. Cluburile de fotbal sunt împărțite în 3 diviziuni, Superliga, Liga 1 și Liga a 2-a. De asemenea, încă din anul 2013 s-au pus bazele unor proiecte care au drept scop promovarea fotbalului feminin, precum “ Taberele de inițiere în fotbalul feminin “ susținut de FRF șii UEFA. În anul 2016 anul 2016 s-au pus bazele unui proiect, numit ”Fotbal și feminitate” care implică dezvoltarea unor centre de juniorat pentru fetele care vor să urmeze o carieră în fotbal. Deși Federația a început să acorde un buget mai mare pentru acest sport, copiii nu se înghesuie să se înscrie la centrele de juniorat, principalul motiv fiind lipsa de promovare a acestui sport.

Cu toate că există jucătoare, precum căpitanul echipei naționale, Florentina Olar care performează în Womens Champions League cu echipa sa de club sau Andreea Părăluță, care activează la unul dintre cele mai mari cluburi din Europa, Atletico Madrid, aceste lucruri nu sunt știute deoarece presa din România livrează doar lucrurile care se vând. În aceste momente, fotbalul feminin nu vinde în România, iar munca și performanțele fetelor rămân, pentru moment, într-un con de umbră.

3.2 Cluburile de tradiție din România nu au echipe de fotbal feminin

Cluburile de tradiție din România, cum sunt FC Steaua București sau Dinamo București nu au investit în crearea unui lot de fotbal feminin, lucru afirmat și de selecționerul echipei naționale de fotbal feminin în interviul acordat pentru ProSport. „În primul rând, cred că în România nu există această cultură a fotbalului feminin. Sunt încă foarte mulți care nu cred că fetele pot să joace fotbal adevărat. Dacă s-ar informa și ar vedea ceea ce se întâmplă la nivel international, ar gândi altfel. Poate că acest lucru ar fi posibil dacă ar exista o decizie din partea federației, care să oblige oarecum cluburile precum Steaua, Dinamo, CFR să formeze echipe de fotbal feminin. Există acel caiet de licențiere și în momentul respectiv ar face-o, după care, fiind oameni ambițioși, oameni orgolioși, oameni care nu acceptă să fie pe locul 2 sau și mai jos, probabil că având acea echipă de fotbal feminin, își vor dori să o facă puternică și să se bată pentru titlu. Nu știu care este cea mai bună soluție, dar văd că în acest moment există un trend absolut în toate campionatele mari din lume.

În Franța, în acest moment, deși acum 3-4 ani exista doar Olimpique Lyonnais și Montpellier, acum mai există un club sau două, Juvisy Essonne și Albi, în rest toate sunt legate de marile cluburi. În Spania se întâmplă la fel, singurul club mare care nu are echipă, dar își va face în acest an este Real Madrid, în rest toate au echipe în prima ligă. În Italia este la fel, acum pe primul loc este Fiorentina, pe doi Brescia, Milan, Inter, Juventus și-au făcut echipă, acum sunt în liga a doua și cât de curând vor promova în prima ligă. Același lucru se întâmplă și în Anglia. Dacă acum câțiva ani se luptau pentru titlu echipe cu nume necunoscute, acum se luptă Chelsea, Arsenal, Liverpool si Manchester City. Cred că la un moment dat, acest trend va ajunge și în România, dar ca întotdeauna, la noi tot timpul se ajunge mai cu întârziere. Cred că în acele momente, prin atragerea galeriilor prin astfel de meciuri, fotbalul feminin va avea o nouă explozie, nu doar explozia de anul trecut legată de performanțele obținute de echipa națională”. ( Emma Bârsan, ProSport, http://www.prosport.ro/video/fotbal-intern/nationala/interviu-video-mirel-albon-selectionerul-nationalei-feminine-romaniei-isi-povesteste-drama-foarte-multi-barbati-carora-le-greu-descurce-acasa-singura-femeie-20-fetele-foarte-ambitioase-16177714 accesat în 11.03.2017)

Din această declarație a selecționerului României, reiese faptul că românilor le lipsește această cultură a fotbalului feminin și că totul pornește, oarecum, de la mentalitate. Bărbații au fost obișnuiți cu fotbalul practicat de alți bărbați și le este greu să accepte faptul că o femeie ar putea să dribleze o minge mai bine decât ei sau că au o cultură despre acest sport. Din aceste motive, din persectiva lui Mirel Albon, cluburile ar trebui obligate să își formeze acest lot de fotbal feminin, pentru că tocmai tradiția le-ar impinge de la spate să obțină performanțe și să se bată pentru trofee.

Un aspect foarte important îl reprezintă oamenii care se află în spatele echipelor, mai precis conducătorii și oamenii de comunicare, deoarece aceștia joacă rolul cel mai important într-o echipă de club. Totul pleacă de la conducere, care decide dacă dorește să facă o echipă de fotbal feminin a clubului, să zicem Steaua, dacă se merită investiția, dacă există suficiente resurse pentru susținerea acestei echipe și mai ales, dacă poate obține rezultate. După ce s-au stablit aceste lucruri, oamenii de comunicare din cadrul instituției se vor ocupa de promovarea, de introducerea acestui nou concept în rândul publicului stabilit, de familiarizarea fanilor cu echipa și mai ales, de implicarea mass-mediei. Trusturile de presă reprezintă cel mai important canal de comunicare al instituțiilor și organizațiilor. Prin urmare, cluburile de fotbal au nevoie de presă pentru a livra informațiile necesare, pentru ca acestea să ajungă la publicurile lor.

Agenda setting – analiză asupra publicațiilor online

Agenda setting reprezintă un model care arată influența mass-mediei asupra publicurilor sale. În societatea modernă, presa reprezintă mijlocul de comunicare social dominant, care oferă indivizilor și colectivităților un flux permanent de date, fapte și idei. De aici se poate deduce că valorile, ierarhiile și normele pe care presa le promovează, înțelesurile pe care ea le atribuie ar putea influența modul de gândire și ”harta cognitive” a indivizilor. Altfel spus, aceasta ar însemna că mass-media funcționează în calitate de ”creatoare de agendă”, de realizatoare ”a ordinii de zi”, a clasificărilor și priorităților pentru indivizii care compun audiența. ( Coman, 2007, pp. 167).

În cazul de față, vom analiza site-ul ProSport, pentru a demonstra, prin numărul de vizualizări, faptul că ceea ce oferă site-ul în prima parte accesibilă câmpului vizual al urmăritorului, obține mult mai multe vizualizări decât cele aflate în partea a doua a ecranului. În data de 11.03.2017, la ora 16.56, știrea de top de pe site-ul ProSport este despre o declarație a antreorului Stelei Laurențiu Reghecampf legată despre alegerea lotului echipei naționalei de fotbal masculine pentru meciul cu Danemarca. Titlul știrii este ” Reghecampf: "Daum a făcut cea mai bună selecție!" Singurul jucător pe care 'l-a ratat' germanul: "E polivalent, dar depinde ce își dorește selecționerul!"și a fost postată la ora 15:12. La momentul accesării, la ora 16:59, știrea avea 5234 de afșări.

O altă știre, aleasă la întâmplare din partea a doua a site-ului, reprezintă o urare de la mulți ani pentru un fost jucător al echipei Chelsea. Știrea, care are titlul ” La mulți ani, Didier Drogba! Legenda de pe Stamford Bridge împlinește astăzi 39 de ani”, a fost postată la ora 15:39 și a strâns 313 afișări până la ora 17:14.

Din această analiză reies două lucruri extrem de importante. În primul rând, site-ul ProSport pune accentul pe știrile cu caracter intern, întrucât prima face referire la echipa națională și la un comentariu al antrenorului unei echipe de club din România, iar cea de-a doua are caracter internațional. În al doilea rând, știrile postate în prima parte au un număr de vizualizări de 10 ori mai mare decât cele din a doua parte, lucru care ne indică faptul că agenda setting funcționează și în rândul site-urilor. Produsul livrat de către trustul respectiv este tratat drept subiect de importanță de către audiență, din moment ce se află în topul paginii, în vreme ce al doilea subiect este citit doar de către persoanele care sunt interesate.

Revenind la subiectul în cauză, dacă echipele de tradiție, care ocupă, după cum s-a văzut, topurile știrilor din ziarele online, ar avea echipe de fotbal feminin, renumele acestora ar ridica știrile în câmpul vizual al audienței, lucru care le-ar crește vizibilitatea.Prioritățile fixate de mass-media au influențat gândirea audienței, care au ajuns să catalogheze informațiile în funcție de ierarhiile făcute de presă. (Coman, 2007, pp. 168) Vizibilitatea fotbalului feminin în România este umbrită și de lipsa unor lideri de opinie, care să învețe publicul să consume acest subiect. Federația Română de Fotbal oferă informații constant despre rezultatele obținute de cluburile de fotbal feminin în campionatul intern, însă acestea nu sunt vizibile în alte părți. Există site-uri care oferă rezultate live ale meciurilor care se dispută în campionatele din întreaga lume, cât și în competițiile mondiale și europene, precum Flashscore, Soccerstand. În dreptul țării România sunt oferite informații despre meciurile din campionatul intern doar din fotbalul masculin. Dacă accesăm altă țară, precum Spania, se poate observa faptul că sunt oferite date despre toate meciurile disputate în campionatul spaniol atât la băieți cât și la femei.

Sursă print-screen: http://www.flashscore.ro/ ( accesat în data de 11.03.2017, ora 17:48)

Aceast lucru evidențiază, din nou, lipsa culturii populației române despre fotbalul feminin. Faptul că nu sunt prezentate date despre competițiile interne decât pe site-un oficial al federației demonstrează că gradul de vizibilitate al fotbalului feminin este încă unul destul de scăzut. De asemenea, acest lucru susține ipoteza potrivit căreia fotbalul feminin nu este un sport popularizat în România, care să stârnească interesul și atracția oamenilor către rezultatele și performanțele obținute de jucătoare.

Lipsa informațiilor reprezintă un principal obstacol în dezvoltarea acestui sport deoarece, dacă oamenii nu au de unde să recepționeze date despre ce se întâmplă în fotbalul feminin, nu putem avea așteptări ca acesta să iasă din perimetrul invizibilității.

3.3 Comparație la nivel de reprezentare în mediul online a cluburilor de fotbal feminin din Spania și România

Comparația se va realiza între primele două cluburi din clasamentul la zi al Superligii feminine atât din Spania cât și din România.

Clasament Superliga feminin, publicat de FRF în data de 11.03.2017 – România

Clasament Superliga feminin, publicat de site-ul Flashscore în data de 11.03.2017 – Spania

După cum se poate observa, primele două ocupante ale clasamentului sunt echipele feminine ale două cluburi de tradiție din Europa, Atletico Madrid ( locul 1) și Barcelona ( locul 2).

În cealaltă parte, în clasamentul României, primul loc este ocupat de Olimpia Cluj, iar locul doi este ocupat de CFR 1933 Timișoara.

Pagini de facebook

CFF Olimpia Cluj (https://www.facebook.com/OlimpiaCluj) 11. 409 aprecieri

CFR 1933 Timisoara-fotbal feminin (https://www.facebook.com/CFR-1933-Timisoara-fotbal-feminin-262843913759334/ ) 1.448 aprecieri

Atlético de Madrid Femenino (https://www.facebook.com/AtleticodeMadridFemenino/?fref=ts ) 731.795 aprecieri

FC Barcelona Femení (https://www.facebook.com/FCBfemeni/?ref=page_internal ) 229.458 aprecieri

Conturi pe Twitter

Platforma de Twitter este utilizată de o singură echipă dintre cele patru. Cele două echipe din România, Olimpia Cluj și CFR Timișoara nu folosesc această rețea de socializare, iar acest lucru este oarecum firesc, ținând cont de faptul că în România, cea mai utilizată platformă este Facebook-ul, iar Twitter-ul nu a revoluționat încă audiența românească. Surpriza vine din Spania, unde echipa Barcelonei nu are cont pe Twitter, însă se regăsesc știri despre echipa femină pe contul destinat echipei mari. Singura care are cont pe această rețea, independent de contul băieților, este echipa Atletico Madrid (https://twitter.com/AtletiFemenino), care este înregistrată din 2011 pe platformă și are 44,900 de urmăritori.

Conturi pe Instagram

https://www.instagram.com/fcbfemeni/ 166 de mii de abonați la contul de instagram al echipei de fotbal feminin FC Barcelona.

Olimpia Cluj (https://www.instagram.com/cff_olimpia_cluj/ ) – 31 de abonați

Celelalte două echipe nu sunt înregistrate pe platforma de socializare Instagram.

Site-urile oficiale

Site-urile oficiale ale celor patru echipe au o structură diferită. În cazul echipelor din Spania, site-ul oficial al cluburilor Barcelona și Atletico Madrid Feminin este cuprins în site-ul mare al cluburilor. Mai precis, informații despre echipele de fotbal feminin ale cluburilor din Spania se găsesc într-o secțiune a site-ului care cuprinde informații despre toate activitățile clubului, atât în fotbalul masculin cât și în fotbalul feminin. Fiind cluburi de tradiție, cu greutate istorică, susținerea pentru dezvoltarea fotbalului feminin este una evidentă.

Print screen site-ul oficial al clubului Barcelonei, în data de 26.04.2017

Print screen site-ul oficial al clubului Atletico Madrid, în data de 26.04.2017

În ceea ce privește situația celor două cluburi din România, Olimpia Cluj are propriul site deoarece acționează doar la nivel de fotbal feminin, adică nu există corespondent în fotbalul masculin pentru cele două formații. Clubul CFR 1933 Timișoara nu are un site propriu, comunicând cu fanii doar prin intermediul rețelei de socializare Facebook.

Print screen al site-ul oficial al clubului Olimpia Cluj, accesat în data de 26.04.2017

Această analiză a rețelelor de socializare utilizate de către cele patru echipe selectate, confirmă ipoteza potrivit căreia existența unui lot feminin în cadrul unei echipe de tradiție, cum este Barcelona sau Atletico, atrage interesul și aprecierile suporterilor. Într-adevăr, în Spania, mentalitatea este alta, în comparație cu România, unde oamenii încă nu sunt pregătiți să accepte ideea că fetele chiar pot juca fotbal. FRF susținea faptul că aceste bariere de care se lovesc fetele în țara noastră pornesc de la părinți, care nu acceptă momentan ideea că fetele lor ar putea practica un sport pe care îl consideră adresat băieților. Odată ce aceste bariere vor cădea, iar lumea va fi mult mai dispusă și expusă la contactul cu acest sport practicat de către femei, cifrele se vor schimba, probabil vor exista asocieri între cluburile de fotbal masculin cu cele de fotbal feminin, iar conducătorii cluburilor din Liga 1 vor lua în calcul posibilitatea construirii unui lot de fotbal feminin.

Capitolul 4

Strategiile de comunicare ale Federației Române de Fotbal cu privire la echipa națională a României

4.1 Analiza site-ului federației

Echipa națională de fotbal feminin a României a reușit să depășească pragul de invizibilitate atât în presa din România cât și pe rețelele de socializare datorită campaniei de calificări foarte bună pe care a făcut în anul 2016 pentru Campionatul European feminin din 2017. Din păcate, această campanie nu a fost încununată cu o calificare, româncele pierzând dramatic în fața unei echipe a Portugaliei mult mai solidă. Cu toate acestea, fetele au reușit să stârnească un val de aprecieri, motiv pentru care Federația Română de fotbal a început să acorde mai multă atenție promovării acestei echipe. Postările pe site-ul oficial al federației despre naționala feminină au început să se înmulțească de la o lună la alta. Au apărut interviuri exclusive cu jucătoare din cadrul echipei, au fost organizate jocuri amicale cu alte naționale, s-au organizat cantonamente de pregărire, toate acestea în urma unui 2016 destul de bogat în evenimente pentru fotbalul feminin. Chiar Alin Cioban, președinte al Comisiei Centrale de Fotbal Feminin și membru în Comitetul Executiv al Federației Române de Fotbal, a afirmat faptul că 2016 a fost ”cel mai încărcat din întreaga istorie a fotbalului feminin românesc” Și, într-adevăr, 2016 a fost cel mai bogat an în evenimente pentru fotbalul feminin românesc. Ca de obicei, Olimpia Cluj a luat titlul și a jucat în UEFA Women's Champions League. ASA Târgu Mureș a reușit, după șase ani, să-i „fure” un trofeu Olimpiei, Cupa României! Pentru prima oară există trei eșaloane valorice în competiția internă. Naționalele de junioare nu au mai facut act de prezență în calificările pentru Mondiale ori pentru Europene. Dar, cel mai important, 2016 a însemnat „explozia” naționalei de senioare a României, care a fost la un pas de calificarea la turneul final al Campionatului European, după o campanie de calificare impresionantă. (Sursa: FRF, http://frf.ro/feminin/stiri/interviu-alin-cioban-cel-mai-incarcat-an-din-istorie-id21098.html, accesat în 24.05.2017) Printre cele mai mari realizări pe plan intern în anul 2016 a fost realizarea a 3 eșaloane valorice. Pentru prima dată, în fotbalul feminin românesc, echipele de club pot evolua în Superliga, Liga I și Liga II. S-a dorit introducerea și echipelor de juniori, însă acest lucru rămâne principalul obiectiv de atins în anul 2017.

Prima știre publicată pe site-ul oficial al Federației Române de Fotbal despre naționala feminină de fotbal a fost pe data de 5 martie 2010. Știrea oferă detalii despre prima victorie a tricolorelor din cadrul preliminariilor pentru Campionatul European, ediția 2009-2010. Următoarea știre despre naționala feminină pe site-ul oficial a fost publicată pe 2 aprilie 2014, care prezintă informații despre un meci amical al tricolorelor cu Franța. Diferența dintre prima știre publicată și cea de-a doua este de 4 ani de zile, timp în care nu a mai fost publicat nimic oficial din partea federației despre fetele din cadrul naționalei. A treia știre apare în iunie 2014 și aduce informații despre meciul dintre România și Estonia, al șaptea partidă din grupa de calificare la Campionatul Mondial. Prin urmare, Frf nu a mai adus nicio informație în 2010 despre parcursul fetelor în cadrul preliminariilor pentru Campionatul European. Cea de-a treia știre aduce informații despre a șaptea partidă din grupa de calificare la Campionatul Mondial, însă nu există date despre ceea ce s-a întâmplat în celelalte șase partide care au avut loc anterior. De altfel, până în ianuarie 2016, pe site-ul oficial al Federației au fost postate doar 37 de știri despre naționala feminină de fotbal a României.

Din ianuarie 2016 până la sfârșitul anului 2016, au fost postate 130 de știri despre națională, lucru care demonstrează ascensiunea fotbalului feminin din perspectiva Federației. Faptul că tricolorele au fost aproape de calificare la Campionatul European din 2017 a adus naționala în atenția presei și a iubitorilor de fotbal feminin, lucru care reiese din numărul din ce în ce mai mare de informații oferit de către FRF despre echipa feminină de fotbal a României. Astfel, comunicarea Federației Române de Fotbal despre naționala feminină este una în ascensiune. Odată cu performanțele obținute de către echipă, a început să se mărească și numărul de articole publicate, interviuri exclusive și reportaje despre fetele din echipă, cluburile unde joacă, cantonamente și meciuri amicale.

În interviul realizat cu persoanele din cadrul departamentului de comunicare al federației s-a precizat faptul că diferența de timp foarte mare, existentă pe site, între știri se datorează lipsei de personal. De asemenea, odată cu creșterea performanțelor obținute de către echipa națională de senioare de fotbal feminin, au fost desemnate persoane care să se ocupe strict de această ramură, motiv pentru care au crescut numărul de știri, de interviuri exclusive și informații despre meciuri. ” Diferența mare de pe site între numărul de știri apărute între 2010 și 2016 și cele apărute doar în 2016 se datorează performanțelor obținute de fete. Dacă stăm să comparăm cu ce era înainte, trebuie precizat că nu erau nici rezultatele ale naționalei feminine mari pe site, acum e chiar live text meciul. E doar meritul lor pentru că au ajuns într-un punct în care chiar puteau să facă o performanță istorică. Și din partea lor au fost reacții pozitive, și ele se bucură de promovarea asta și chiar o simt ca pe o motivare. Pentru că înainte te duceai, pierdeai, știai tu, mama, tata și colegele. Acum, văd și ele că dacă fac ceva bun se află”. (George Ștucan, ofițer de presă, FRF).

În ceea ce privește rețelele de socializare, Federația comunică pe Facebook, Instagram și Twitter, însă doar prima rețea este folosită frecvent. Pe Twitter, ultima postare a Federației a fost în iulie 2016, majoritatea postărilor făcând referire la Euro 2016. Pe contul de Instagram, postările se referă în proporție de 90% la echipa masculină de fotbal. Prima postare despre fete pe contul de Instagram al echipei naționale de fotbal este din 16 aprilie și face referire la un meci dintre România și Franța. Următoarea postare reprezintă un mesaj video de susținere pentru meciul cu Franța din partea portarului echipei naționalei de fotbal masculin, Costel Pantelimon. .

Printscreen cont Instagram Echipa Națională a României/ Sursă: https://www.instagram.com/echipanationala/

Cea de-a treia este după meciul cu Franța, unde fetele sunt felicitate pentru determinare, deși au pierdut cu 1-0 în fața francezelor. A patra postare despre echipa națională feminină apare în septembie, în care li se urează baftă în meciurile pe care le mai au de disputat din campania de calificări la Campionatul European. Cea de-a cincea postare, din octombrie 2016, este o fotografie cu una dintre fetele din cadrul echipei, iar în descriere li se urează succes acestora în dubla cu Portugalia, care avea să decidă echipa care merge la Euro 2017 (s-a calificat Portugalia).

Prin urmare, în anul 2016, din peste 250 de postări pe contul de Instagram al Echipei Naționale a României, în doar cinci postări se regăsesc informații despre echipa de fotbal feminin. Această diferență atât de mare descrie exact situația fotbalului feminin în comparație cu cel masculin. Fetele ocupă un procent de 2% dintre postările care au loc pe pagina echipei naționale.

Federația Română de fotbal are de asemenea o pagină de Facebook dedicată naționalei feminine, numită ”Naționala României de fotbal feminin. Pagina are 8.568 de aprecieri (18.03.2017) și cuprinde în mare parte distribuiri de pe site-ul oficial al federației, urări de la mulți ani pentru fetele din cadrul echipei naționale și informații înaintea meciurile pe care le dispută naționala. În ceea ce privește activitatea pe pagină, like-urile și comentariile sunt destul de puține. Cu toate acestea, oamenii care urmăresc fetele de la națională au reacții diferite în comparație cu fotbalul masculin. Așa cum afirma și George Ștucan în interviul realizat, pe pagina de facebook a naționalei feminine s-a creat o comunitate, alcăuită din părinți, prieteni, antrenori ai fetelor, care le sprijină și le încurajează. În momentul în care echipa pierde, se transmit încurajări, sunt felicitate pentru efortul depus și primesc o doză de încredere, că data viitoare rezultatul va fi mai bine. Unul dintre motivele pentru care fetele primesc astfel de aprecieri în social media, chiar și atunci când nu au rezultate pozitive este reprezentat de faptul că până în momentul de față, naționala României nu a avut performanțe înalte la nivel european sau mondial, preliminariile din 2016 fiind cea mai apropiată ocazia a acestora de a se califica la un turneu final. De aceea, oamenii apreciază munca depusă de fete și au încredere că în viitor vor veni și rezultatele.

Situația este diferită în comparație cu naționala masculină deoarece rezultatele obținute în trecut, de Generația de Aur, în frunte cu Gheorghe Hagi, îi obligă pe băieți, li se cere oarecum să se ridice la standardele impuse anterior de ceilalți fotbaliști. Ori, în ultimii ani, performanțele echipei masculine de fotbal feminin nu s-au apropiat de cele cu care erau obișnuiți oarecum suporterii, motiv pentru care rețelele de socializare reprezintă un mijloc potrivit pentru a-i critica și a le aduce aminte de cum erau în trecut și cum ar trebui să fie.

Printscreen pagina oficială de Facebook a Naționalei de fotbal Feminin a României și Echipa națională de fotbal a României

În concluzie, așa cum se poate observa și în cele două imagini prezentate mai sus, fotbalul feminin a adunat în jurul său suporteri care reacționează pozitiv la postările legate de fotbal feminin. În cazul celorlalți, într-o postare care anunță zilele care au mai sămas până la disputarea meciului cu Polonia din cadrul preliminariilor pentru Campionatul Mondial, comentariile sunt negative, cu tente ironice, prin care li se recomandă băieților să stea acasă sau prin care se preconizează scorul, 6-0 pentru Polonia, potrivit celor mai ”optimiști”. Și în cadrul intervurilor realizate am atins acest punct, al reacțiilor publicului cu privire la fotbalul feminin în social media. Pe lângă faptul că s-a format o comunitate care sprijină acest sport, cei din departaentul de comunicare au precizat că spre deosebire de băieți, fetele au parte de un tratament mai altfel datorită faptului că sunt fete. ”Eu cred că ele oricum au parte de o clemență, față de băieți, pentru că la baraj am promovat toate postările de fotbal feminin și pe contul echipei naționale a băieților pentru că are mai multe like-uri, am pus și pe contul de Instagram, iar reacțiile erau tot de acest gen, pozitive. A fost diferit, încurajări, ”hai că putem”, deci e altceva la fete și din punctul de vedere al publicului. Poate nici așteptările nu sunt mari, pentru că nu au participat până acum la turnee finale, ca să vrei prea multe”. (George Ștucan, ofițer presă FRF)

4.2 Campania de promovare a echipei naționale de fotbal feminin realizată de Federația Română de Fotbal în octombrie 2016: Strategiile de promovare în mediul online

Campania de comunicare pe care Federația Română de Fotbal a lansat-o în toamna anului 2016, cu ocazia calificării naționalei de fotbal feminin la barajul pentru calificarea la Euro 2017. Principalul obiectiv al campaniei a fost de a promova fotbalul feminin în rândul publicului și de a atrage instituțiile mass-media pentru mediatizarea subiectului.

Din interviurile realizate, am constatat că principalul canal de comunicare a fost Facebook-ul, deoarece a reprezentat cea mai rapidă metodă de informare a publicului cu privire la meciurile disputate de fete în cadrul campaniei de calificări, rezultatele obținute. De asemenea, pe site-ul oficial al federației s-a ținut un live-score înaintea fiecărui meci, astfel încât cei interesați să poată știi în timp real scorul. Această metodă s-a dovedit a fi una eficientă, deoarece meciurile naționalei nu au fost transmise la televizor, cu excepția ultimei partide, cu Ungaria, care ne-a asigurat calificarea în baraj și, bineînțeles, cele două partide din baraj cu Portugalia. În momentul în care sa conștientizat că România se poate califica la EURO 2017, trusturile de presă și-au manifestat interesul pentru transmisia meciului decisiv. Cu toate acestea, în cadrul interviurilor realizate, am fost informată că federația a plătit trustului Dolce Sport pentru transmiterea meciului de baraj.

O altă metodă abordată cu succes în cadrul campaniei a fost distribuirea postărilor de pe pagina oficială a naționalei de fotbal feminin pe cea a echipei naționale de fotbal a băieților. Astfel, comunitatea adunată pe pagina dedicată băieților au luat contact cu fotbalul practic de fete, au apreciat pagina și, în timp, s-au pus la curent și cu rezultatele naționalei feminine. Prin urmare, utilizarea unui alt cont, care deja beneficia de popularitate, s-a dovedit eficient pentru promovare.

O strategie potrivită este aceea care răspunde cel mai bine obiectivelor propuse și atinge categoriile de public semnificative. Scopul unei strategii este de a dobândi înțelegerea și recunoașterea publică și de a oferi credibilitate și o reputație bună unei organizații. În cazul federației, strategiile alese pentru promovarea campaniei trebuie să atingă publicul țintă, să corespundă cu obiectivele propuse și să fie compatibile cu stilul de conducere/ valorile organizației. Principalele strategii utilizare au fost:

-strategia directă, pe care o regăsim în tipologia propusă de Bernard Dagenais; aceasta se referă la implicarea directă a publicului țintă

-strategia frecvenței, care a fost propusă tot de Bernard Dagenais; aceasta se adresează unui segment de public bine definit și se dorește a avea un efect asupra publicului, astfel că mesajul va fi transmis cu repetiție sub diferite forme.

Aceste strategii au fost aplicate cu succes în cadrul campaniei, întrucât federația a implicat direct publicul țintă prin activitățile desfășurate în cadrul calificărilor la turneul European din 2017. În cazul strategiei directe, federația a comunicat direct cu publicul prin intermediul rețelelor de socializare și al site-ului oficial, oferind informații în timp real despre rezultatele echipei naționale în campanie, transmisiuni live de la antrenamente și interviuri exclusive cu jucătoarele, care să ajute publicul să le cunoască mult mai bine, să afle cine sunt, de unde vin și care este scopul acestei echipe. Astfel această strategie a fost implementată încă din startul campaniei, alături de cea a frecvenței. Motivul pentru care s-a dorit utilizarea strategiei frecvenței a fost acela că oamenii aveau nevoie de transmiterea mesajului sub formă de repetiție, deoarece nu erau familiarizați cu fenomenul, cu excepția segmentului bine definit, care urmărește activitatea echipei naționale.

Pentru publicul larg, a fost o noutate să audă despre existența unei echipe naționale de fotbal feminin, însă au fost atrași de faptul că ar putea face performanțe, care să ducă numele României pe culmile înalte ale ”sportului rege”.

Concluzii

Fotbalul feminin reprezintă un sport în plină ascensiune în aceste momente atât la nivel internațional cât și în România. În lucrarea prezentată au fost abordate mai multe puncte, prin care s-a dorit să se demonstreze situația din țară, impactul campaniilor susținute de forurile europene, cât și modalitatea prin care reușesc aceste formații să supraviețuiească într-un moment critic al sportului românesc, în care echipe importante din fotbalul masculin dispar din cauza problemelor financiare sau se confruntă cu falimentul.

Din rezultatele analizei mele asupra site-ul FRF și al modului de comunicare al acestora cu privire la fotbalul feminin, a rezultat faptul că organizația nu a comunicat eficient despre acest sport practicat de fete până la începutul anului 2016, lucru care reiese din știrile postate pe site până în 2016 și cele postate până la finalul anului. Făcând referire strict la echipa națională, în momentul în care federația a conștientizat că există posibilitatea, în urma victoriilor obținute, ca aceasta să se califice la turneul final din 2017, a crescut și interesul. Am urmărit și în presa de specialitate să văd dacă au apărut articole cu privire la campania de calificări la Euro 2016, iar date au apărut întocmai când echipa s-a calificat la baraj. Astfel, federația a neglijat până în 2016 subiectul acesta, lucru care se reflectă în știrile postate pe site până în 2016 (37 de știri) și cele postate de-a lungul anului trecut (130). Cifrele indică stadiul în care se afla fotbalul feminin în perspectiva federației și de asemenea, evoluția parcusă de aceasta prin prisma rezultatelor obținute.

Toate aceste demonstrează încă o dată că la baza succesului stau performanțele obținute. Echipa națională de fotbal feminin a României a renăscut într-un moment dificil pentru sportul national, întrucât formația masculin și-a pierdut identitatea și se află într-o situație de criză, care atrage multe critici și nemulțumiri din partea suporterilor. Din această cauză, este destul de greu pentru fete să se afirme, din moment de oamenii și-au pierdut încrederea în identitatea națională, motiv pentru care doar o performanță foarte mare le-ar ridica în văzul întregii tări.

Principalul mod prin care aceste echipe de fotbal feminin ar putea crea un mediu competitiv în cadrul ligilor din care fac parte ar fi asocierea lor cu echipele de tradiție din România, cum ar fi Steaua, Dinamo, CFR Cluj, deoarece background-ul acestora în sportul românesc ar atrage suporterii și în direcția fotbalului feminin.

O altă recomandare susținută de mine ar fi aceea ca fetele din cadrul echipelor să susțină promovarea lor prin distribuiri și postări pe pagina personală de facebook. Această variantă ar putea fi aplicată cu succes, deoarece ar crește gradul de vizibilitate în rândul publicului. Spre exemplu, pe site-ul transkermarkt, care oferă ultimele informații despre jucătorii de fotbal, de la meciurile jucate și golurile înscrise până la evaluarea lor pe piața de transferuri, au trecute la descriere și conturile de social media, care pot fi accesate direct de pe site-ul transkermarkt.

Profiului lui Lionel Messi pe site-ul transfermarkt.com: https://www.transfermarkt.com/lionel-messi/profil/spieler/28003

În imaginea de mai sus este prezentat profilul lui Lionel Messi, jucător al clubului Barcelona. Pe lângă informațiile personale și profesionale, sunt oferite și conturile de Facebook, Instagram, precum și site-ul oficial al jucătorului. Aceasta reprezintă o modalitate de promovare care, în timp, ar putea să ajungă și în rândul jucătoarelor de fotbal feminin, motiv pentru care este important ca pe conturile oficiale ale acestora să se regăsească postări despre viața profesională.

Fotbalul feminin are nevoie de peformanțe istorice pentru a exploda în România sau de o modalitate de promovare mai altfel. Spre exemplu, în America, fotbalul feminin a devenit cunoscut în urma unui gest de marketing făcut de o jucătoare în timpul Campionatulul Mondial din 1999. Brandi Chastain a înscris golul victoriei din penalty, care avea să definească fotbalul feminin în Statele Unite.

Cel mai important moment din istoria fotbalului american feminin a avut loc în cadrul Campionatului Mondial din 1999. Echipa americană a disputat finala împotriva reprezentativei China, iar la finalul timpului regulat, tabela indica 0-0. La fel s-a întâmplat și după prelungiri, motiv pentru care s-a ajuns la penalty-uri. Brandi Chastain, eroina americană nici măcar nu se afla pe lista primelor cinci executante ale loviturilor de la 11m. În ultimele minute, antrenorul Tony DiCicco a decis ca ea să fie cea de-a cincea executantă, în condițiile în care China ratase un penalty. Brandi a înscris, iar modul în care a celebrat victoria a rămas cunoscut drept unul dintre cele mai faimoase accidente de reclamă sportivă din istorie. Jucătoarea și-a dat jos tricoul într-un moment de bucurie excesivă și a rămas doar în bustiera de la brandul sportiv Nike.”Toată lumea e fost foarte entuziasmată când a văzut clipul respectiv și m-a întrebat la ce mă gândeam în momentul în care am făcut acel gest. Am fost nervoasă în momentul în care am bătut lovitura de la 11m, m-am gândit că pote voi rata. Apoi totul a decurs fără să mă gândesc, a fost o fericire de nedescris”, a explicat jucătoarea în cadrul interviului. (Sursa: Nina Mandell, Usa Today,http://ftw.usatoday.com/2013/10/14-years-ago-brandi-chastain-changed-u-s-soccer-won-a-world-cup-and-took-her-shirt-off, accesat în 13.06.2017).

Sursă foto: Usa Today http://ftw.usatoday.com/2013/10/14-years-ago-brandi-chastain-changed-u-s-soccer-won-a-world-cup-and-took-her-shirt-off

De altfel, fotbalul feminin a trecut prin foarte multe controverse de acest gen de-a lungul timpului, care a adunat, la nivel mondial, diferite reacții cu privire la acest sport practicat de fete.

În 2004, președintele FiIFA, Sepp Blatter a sugerat ca femeile fotbaliste să poarte pantaloni scurți și tricouri mai strimte pentru a crea o estetică mai feminină și pentru a atrage mai mulți suporteri. Comentariul său a fost considerat sexist de mai multe persoane implicate în fotbalul feminin și de diferite publicații media din lume. În 2011, echipa de fotbal feminin a Iranului s-a prezentat în cadrul unui meci din calificări la Jocurile Olimpice, împotriva Iordaniei în hijab (valul de pe cap) și echipamente întregi.

Echipa națională de fotbal feminin a Iranului/ Sursă foto: The Telegraph http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/middleeast/iran/11903290/Eight-of-Irans-womens-football-team-are-men.html

FIFA i-a acordat meciul Ioardaniei, calificând gestul jucătoarelor din Iran drept o încălcare a regulilor jocului. Decizia a stârnit un nou val de critici, asfel că în 2012 FIFA a aprobat purtarea hijab-ului în următoarele meciuri.

Toate aceste exemple prezentate în cadrul concluziilor susțin faptul că fotbalul feminin a întâmpinat de-a lungul timpului diferite bariere, însă grație performanțelor obținute de echipe și de susținerea din partea forurilor europene, acestea au fost îndepărtate. La nivel mondial, s-a creat o cultură a fotbalului feminin, lucru care se dorește a se îndeplini și în România.

Principalul obiectiv al Federației rămâne, în următorii anii, promovarea la scară largă a acestui fenoment, formarea unei comunități, care să sprijine și să încurajeze echipele, care mai apoi să poată fi exploatată de presa de specialitate. Atâta timp cât nu există un public format, căruia presa să îi livreze informații și date, fotbalul feminin nu va dobândi vizibilitatea necesară pe scena sportive din România.

Bibliografie

Andrews, Phill, „Intervievarea”, 2006, Jurnalismul sportiv: O introducere, Iași, Polirom, pp. 124-138

Bădău, Horea, „Ce este social media”, 2011, Tehnici de comunicare în social media, Iași, Polirom, p.16

Chelcea, Septimiu, „Interviul ca tehnică de cercetare științifică”, 2001, Tehnici de cercetare sociologică, București, SNSPA, pp.125-145

Coman, Cristina, „Campanii de relații publice”, 2006, Relații publice: Principii și strategii, Iași, Polirom, pp. 73-112

Coman, Mihai, „Efecte ale comunicării de masă”, 2007, Introducerea în sistemul mass-media, ediția a III-a, Iași, Polirom, pp. 167-172

Neagu, Anamaria „The Gender dimension in the Romanian print sport journalism”, în Rovența- Frumușani, Daniela (coord.), Gen și discurs în organizații, București, Tritonic, pp. 133-157

Webografie

ASA Tg.Mureș, ASA Feminin, www.asatirgumures.ro, accesat în 25 aprilie 2017

Bârsan, Emma, 2 martie 2017, „INTERVIU VIDEO | Mirel Albon, selecționerul naționalei feminine a României, își povestește "drama": "Sunt foarte mulți bărbați cărora le este greu să se descurce acasă cu o singură femeie, eu am 20. Fetele sunt foarte ambițioase!", ProSport, www.prosport.ro, accesat în 11 martie 2017

Dobre, Adi, 8 decembrie 2016 „INTERVIU | Alin Cioban: "Cel mai încărcat an din istorie”, FRF, www.frf.ro, accesat în 24 mai 2017

FA staff, 9 iunie 2015, „We Can Play: Inspiring women and girls to play football”, The FA.com, www.thefa.com, accesat în 24 aprilie 2017

Federația Română de Fotbal, 3 martie 2017, „Eveniment FIFA „Live Your Goals” pentru dezvoltarea fotbalului feminin în Capitală”, www.frf.ro, accesat în 25 mai 2017

Federația Română de Fotbal, 25 mai 2015, „FOTBAL FEMININ: PROGRAMUL ”LIVE YOUR GOALS” DEBUTEAZĂ ÎN ROMÂNIA!”, www.frf.ro, accesat în 25 mai 2017

Federația Română de Fotbal, 17 mai 2017, „Cercetare UEFA | Fetele care joacă fotbal au mai mare încredere în sine”, www.frf.ro, accesat în 28 mai 2017

Fifa, 16 decembrie 2015, „Women’s football development on the rise in 2015”, www.fifa.com, accesat în 25 februarie 2017

Fifa, „About live your goals”, www.fifa.com, accesat în 14 mai 2017

Fifa, „FIFA’s LIVE YOUR GOALS campaign: Introduction and guidelines for Member Associations”, www.fifa.com, accesat în 16 mai 2017

Gazeta Sporturilor, 5 septembrie 2016, „Cifre fabuloase la Real Madrid! Bugetul și veniturile celui mai bogat club din lume bat orice record”, www.gsp.ro, accesat în 25 mai 2017

Gros, Valentin, 17 noiembrie 2016, „Drepturile TV, 94% din veniturile LPF. Campionatul României, audiențe peste Bundesliga sau Il Calcio”, Capital, www.capital.ro, accesat în 24 martie 2017

Gruia, Cătălin, 16 decembrie 2015, „O poveste despre fata nevazuta si lipsita de stralucire a sportului-rege. 13 fete joaca din suflet, in conditii mizere, si pierd”, My Geographic, www.mygeographic.ro, accesat în 25 februarie 2017

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, 10 iunie 2014, „Românii și sportul”, www.ires.com, accesat în 23 martie 2017

Moodie, Clemmie, 3 iunie 2015, „Manchester City Women's amazing facilities and lifestyle prove just how far female football has come”, Mirror Uk, www.mirror.co.uk, accesat în 5 mai 2017

Mandell, Nina, 10 octombrie 2013, „14 years ago Brandi Chastain changed U.S. soccer, won a World Cup, and took her shirt off”, Usa Today, www.usatoday.com, accesat în 13 iunie 2017

Olimpia Cluj, „Club/Palmares”, www.olimpiacluj.ro, accesat în 24 martie 2017

TotalSportek2, actualizat 3 iunie 2017, „UEFA Champions League Prize Money 2016-17 (Winners to earn upwards of €100 million”, www.totalsportek.com, accesat în 25 mai 2017

Transfermarkt, „Cristiano Ronaldo”, www.transfermarkt.com, accesat în 25 mai 2017

Wikipedia, 7 iulie 2015, „Campionatul Mondial de Fotbal Feminin 2015”, www.rowikipedia.org, accesat în 9 mai 2017

Wikipedia, 25 octombrie 2016, „Echipa națională de fotbal feminin a României”, www.rowikipedia.org, accesat în 25 februarie 2017

Wikipedia, „Women's association football”, www.wikipedia.org, accesat în 24 martie 2017

Wikipedia, actualizat 5 mai 2017 „Fotbal-Economie”, http://ro.wikipedia.org, accesat în 25 mai 2017

Wikipedia, actualizat 19 mai 2017, „Active Competition – Women’s Association Football”, http://en.wikipedia.org, accesat în 11 iunie 2017

ANEXE 1 – Interviuri

Ioana, ce înseamnă pentru tine echipa națională de fotbal feminin? Cum ai descrie tot ceea ce trăiești aici?
Respondent: Pentru asta m-am apucat de fotbal! Am mai practicat două sporturi în copilărie – gimnastică și atletism -, iar când m-am îndreptat spre fotbal, când am luat această decizie, îi spusesem mamei mele că vreau la echipa națională, nicidecum nu îmi doream ceva cu echipa de club, voiam direct la echipa națională. Acesta a fost scopul meu și este un sentiment unic, pe care nu pot să îl descriu în cuvinte.

La începutul anului cantonament în Spania, acum turneu de pregătire în Turcia. La ce să ne așteptăm de la echipa națională anul acesta?
Respondent: Cu siguranță ne dorim o calificare la un turneu final. În aprilie urmează tragerea la sorți pentru preliminariile Campionatului Mondial. Sigur, nu o să fie ușor pentru că se califică primele echipe și o singură echipă de pe locul 2. Dar pentru asta ne-am apucat de fotbal și ne dorim performanțe.

Cum vă încurajați înainte de un meci? Cine are un discurs mai motivațional?
Respondent: Acum am ajuns la un nivel în care fiecare știe să se motiveze personal și uneori e mai multă nevoie de a te automotiva, decât de motivația celorlalți din jurul tău. Suntem câteva  care, să spun așa, suntem liderii echipei și încercăm să ne mobilizăm înaintea unor meciuri.

Arhivă foto: ProSport
În momentul în care am adus în discuție meciul cu Portugalia, Ioana și-a reamintit de probabil cea mai dureroasă înfrângere a carierei sale până în acest moment.

Respondent: Da, acesta este sportul, din păcate unele câștigă, altele pierd. Nu a fost norocul nostru, nu a fost momentul. Nu a fost ușor, dar am reușit să trecem peste asta, practic e obligatoriu, asta e viața de sportiv.

Este fotbalul feminin un sport bine plătit în România, ținând cont de faptul că în fotbalul masculin sunt foarte multe cluburi în insolvență sau au dispărut?

Respondent: Aș spune «pas» la întrebarea asta. Nu pot să spun dacă este bine plătit sau nu, nici nu pot să fac o comparație între fotbalul feminin și fotbalul masculin, însă cred că fetele nu se apucă de fotbal pentru bani.

Cum te simți când ești declarată cea mai bună fotbalistă a anului 2016? Încununează această distincție toată munca depusă?
Respondent: Cu siguranța da, încununează munca mea de atâția ani. A fost ceva special și pentru mine, a fost o surpriză, nu sunt o jucătoare foarte tehnică sau o jucătoare care să iasă în evidență, însă da, mi-a răsplătit sacrificiile făcute de-a lungul acestor ani și munca mea din teren, practic.

Te-ai îndrăgostit de fotbal, dar știu că în trecut ai făcut performanțe și la gimnastică și atletism. De ce ai ales fotbalul și nu ai continuat cu una dintre celelalte două discipline?
Respondent: Din păcate, la gimnastică, din cauza condițiilor financiare, s-a desființat clubul unde activam, pe urmă a trebuit să aleg altceva deoarece eram la un liceu sportiv și am ales atletism, deși nu a fost o dorință a mea și nu mi-a plăcut atletismul deloc. La 18 ani, când am decis să plec la Cluj din Sighișoara, mi-am dorit o pauză și am luat aceea pauză. Fotbalul a fost ca un hobby, nu a fost ceva sigur, să fie un obiectiv pentru mine, ca după ce termin cu atletismul să mă apuc de fotbal. Nu, a fost ca un hobby pentru mine și de acolo s-a dezvoltat, pentru că sunt foarte puternică și foarte deteminată în ceea ce fac și nu las niciodată lucrurile făcute  pe jumătate.

Care ar fi echipele pe care ar vrea ca naționala României să le evite la tragerea la sorți pentru Campionatul Mondial din 2019?

Respondent: Fotbalul feminin a crescut foarte mult în ultimul timp și cred că toate echipele au reușit să ajungă la un nivel înalt. Nu mai văd echipe slabe și bune, deci nu aș putea să spun ce aș vrea să evit și ce nu aș vrea să evit. Cu siguranță aș vrea să evit Germania, Anglia, dar toate echipele sunt bune.

În interviul acordat, Mirel Albon a povestit despre pasiunea sa pentru acest sport, despre cum supraviețuiește fotbalul feminin în România și de ce cluburile de tradiție, precum Steaua, Dinamo, nu au echipe feminine. Vom trece în revistă și care este mentalitatea românilor când aud despre fotbalul practicat de fete.

Mirel Albon are planuri mărețe cu naționala feminină. Arhivă FOTO: ProSport

Echipa a suferit câteva schimbări față de anii trecuți. Au apărut fete tinere, dar au și revenit altele după câțiva ani de absență. Aveți în plan întinerirea echipei și construirea unei generații „de aur” a fotbalului feminin?
Respondent: Nu este un plan. Noi încercăm tot timpul să avem cele mai bune jucătoare, dar permanent, pe lângă acest lucru, urmărim și jucătoare tinere, urmărim și jucătoare noi. Din păcate, avem și probleme medicale. Pe lângă unele mai vechi, precum Cosmina Dușa și Isabelle Mihail, acum a apărut și problema cu Laura Rus, care în Spania nu a fost convocată pentru că în momentul în care noi am făcut lotul, ea nu avea echipă, iar acum s-a accidentat. În schimb, am observat că evoluează constant în campionatul Franței, care este un campionat puternic, Anne-Marie Bănuță. Am convocat-o, să vedem în acest moment care e nivelul ei și dacă se poate integra la ceea ce jucăm la echipa națională. De asemenea, încercăm câteva jucătoare noi, care au confirmat în campionatul intern, este vorba despre Claudia Bistrian, de la CFR Timișoara, Elena Răduc, de la Iași, și Linda Kajtar, de la Odorheiu Secuiesc, care să sperăm că se vor integra și vor deveni certitudini pentru echipa națională.

Rămâne un stadion plin, care să susțină fetele în meciurile de la echipa națională, un vis? Sau poate deveni o realitate? Ce îi lipsește fotbalului feminin pentru a putea ieși în evidență?
Respondent: Ceea ce s-a întâmplat în toamnă (n.r. – naționala României a ratat la baraj calificare la Euro 2017, deși a terminat neînvinsă „dubla“ cu Portugalia, 1-1 acasă și 0-0 în deplasare) ne demonstrează că poate deveni o realitate. În condițiile care au fost, am reușit să adunăm aproape 8.000 de spectatori la un joc și tot așa am reușit să văd o statistică realizată de colegii de la Comunicare, în speță de Gabi Berceanu, în care s-a arătat că deși am jucat meciul cu Albania aici, la Mogoșoaia, și au fost puțini spectatori, celelalte meciuri jucându-se la Pitești și la Cluj, cu mii de spectatori, am reușit să avem o medie în calificările pentru Campionatul European mai mare decât 8 echipe din Liga 1 la băieți, ceea ce este o performanță. Eu cred că, jucând la același nivel sau mai bine, având parte de aceeași promovare ca și în preliminariile Campionatului European, în următoarea campanie de calificări vom avea o asistență mai mare. Mai mult decât atât, sper să jucăm un meci pe Național Arena și să o umplem. Cred că este posibil într-un viitor cât mai apropiat.

Din ce trăiește fotbalul feminin din România?

Respondent: În primul rând, sumele alocate sunt mult mai mici decât la băieți. Eu cred că fotbalul feminin încă supraviețuiește pentru că sunt oameni cu suflet, sunt foarte mulți voluntari care le sprijină pe fete. De asemenea, federația sprijină activitatea, astfel încât cluburile de fotbal feminin au o parte din cheltuielile legate de competiție asigurate de către Federația Română de Fotbal, iar cei care știu să se gospodărească bine pot să supraviețuiască.

Probabil că, la un moment dat, va veni și la noi vremea să se vrea mare performanță și atunci cheltuielile vor crește. Este posibil ca, având în vedere situația economică a țării și a societății românești, să apară și în fotbalul feminin echipe care într-un an să obțină performanțe și în anul următor să dispară. Eu sper să nu se ajungă la acest lucru, sper ca oamenii să rămână echilibrați, să continue să pună accentul pe muncă și pe dorința de a face performanță și mai puțin pe a atrage bani spre ei înșiși. Prin existența acestui echilibru, eu cred că numărul de echipe în fotbalul feminin va continua să crescă, cum s-a întâmplat și în ultimii ani și nu vor dispărea echipe, așa cum se întâmplă la băieți.

Cu ce probleme se confruntă fetele și care este mentalitatea românilor în ce privește fotbalul feminine?

Respondent: Este foarte greu, în primul rând cred că în România nu există această cultură a fotbalului feminin. Sunt încă foarte mulți care nu cred că fetele pot să joace fotbal adevărat. Dacă s-ar informa și ar vedea ceea ce se întâmplă la nivel international, ar gândi altfel. Poate că acest lucru ar fi posibil dacă ar exista o decizie din partea federației, care să oblige cluburile să aibă echipe de fete. Există acel caiet de licențiere și, dacă s-ar introduce criteriul, în momentul respectiv ar face-o. După care, fiind oameni ambițioși, oameni orgolioși, oameni care nu acceptă să fie pe locul 2 sau și mai jos, probabil că având acea echipă de fotbal feminin, își vor dori să o facă puternică și să se bată pentru titlu. Nu știu care este cea mai bună soluție, dar văd că în acest moment există un trend absolut în toate campionatele mari din lume.

În Franța, acum 3-4 ani existau doar Olimpique Lyonnais și Montpellier la fotbal feminin, dintre cluburile puternice, cunoscute în fotbalul masculin, Azi, mai există un club sau două exclusiv feminine, Juvisy Essonne și Albi, în rest toate sunt legate de marile cluburi. În Spania se întâmplă la fel, singurul club mare care nu are echipă, dar își va face în acest an, este Real Madrid, în rest toate au echipe în prima ligă. În Italia este la fel, acum pe primul loc este Fiorentina, pe doi Brescia. Milan, Inter, Juventus și-au făcut echipă, acum sunt în liga a doua și cât de curând vor promova în prima ligă. Același lucru se întâmplă și în Anglia. Dacă acum câțiva ani se luptau pentru titlu echipe cu nume necunoscute, acum se luptă Chelsea, Arsenal, Liverpool și Manchester City. Cred că, la un moment dat, acest trend va ajunge și în România, dar, ca întotdeauna, la noi tot timpul vin schimbările cu întârziere. Cred că, în acele momente, prin atragerea galeriilor la astfel de meciuri, fotbalul feminin va avea o nouă explozie, nu doar explozia de anul trecut, legată de performanțele obținute de echipa națională.

De ce ați ales să lucrați cu fete și nu băieți?

Respondent: Mie mi-a plăcut fotbalul feminin de copil. Eu am văzut un meci în 1979, când a fost un derby U Cluj – FC Baia Mare și au venit 40.000 de spectatori. Au fost organizate atunci tot felul de activități, printre care și un meci demonstrativ de fotbal feminin. Mi-a plăcut. În momentul în care am venit să văd un meci al echipei naționale, doamna Rodica Șiclovan mi-a solicitat să fac o echipă la Cluj și mi s-a părut o idee extraordinară. De atunci, din 2001, am intrat în acest sport, în această activitate, iar din momentul în care am intrat, nu am mai putut să dau înapoi.Este o plăcere să lucrez cu fetele, sigur că sunt și lucruri dificile, sunt foarte mulți bărbați cărora le e greu să se descurce acasă cu o singură femeie, eu am 20, 23, uneori chiar mai multe. Fetele sunt foarte ambițioase, mai ales cele din România, pentru că întâmpină această prejudecată, foarte mulți consideră că fotbalul este un sport pur masculin. Ele își doresc să demonstreze că pot să o facă și atunci, cu persoane de genul ăsta, e mai plăcut și mai ușor de lucrat. Ca performanță, doresc oricărui antrenor să realizeze ce am realizat eu cu fetele și atunci se vor considera antrenori împliniți.

Au fost demarate proiecte de promovare, tabere de inițiere și centre de juniorat. Sunt interesate fetițele să participe la aceste inițiative?

Respondent: Avem anual mii de fetițe care participă la aceste proiecte, care joacă măcar o dată fotbal. Următorul pas în acest proiect trebuie să fie acela de a le crea condiții să își desfăsoare activitatea și după ce se încheie aceste proiecte. Încă nu am reușit să avem echipe în toate județele, eu mi-aș dori să avem în toate orașele. Acum, cele care își doresc să joace fotbal trebuie să se mute dintr-un județ în altul, să se despartă de familie și încă nu toți părinții sunt de acord ca fetițele lor să joace fotbal. Sperăm să schimbăm și această mentalitate, însă exact cum spuneam, nu sunt multe, ci sunt chiar foarte multe fetițe care în acest moment doresc să joace fotbal în România și sunt foarte multe fetițe care au abilități pentru acest sport.

Ce adversari ar fi de evitat în tragerea la sorți pentru preliminariile Campionatului Mondial din 2019?

Respondent: Echipa națională a făcut un salt foarte mare în clasamentul UEFA, urcând șase poziții (n.r. – România se află pe locul 36 în clasamentul UEFA), dar tot în urna a treia valorică vom intra. Ne dorim adversari accesibili în primele două urne, astfel încât să ne luptăm pentru un loc la Campionatul Mondial. Este foarte greu, doar opt echipe din Europa se califică la turneul final. Mi-aș dori cu orice preț să evităm Germania sau Anglia, marile forțe ale fotbalului mondial feminin. Sper ca, din prima urnă, să picăm cu Italia sau cu Spania, echipe cu care ne-am mai întâlnit și cu care am pierdut foarte greu sau am avut rezultate de egalitate. Iar din urna a doua, tot așa, aș prefera o țară slavă, în locul unor țări din vestul Europei, însă o să vedem la tragerea la sorți ce o să se întâmple. Eu m-am bucurat și la baraj, când am picat cu Portugalia în dauna Finlandei, deși poate că ar fi fost mai bine să întâlnim o echipă mai în forță, cum a fost Finlanda, care la momentul respectiv era mai potrivită pentru noi. Nu vreau să îmi aleg adversarii dinainte, dar v-am spus, sunt țări pe care aș vrea cu orice preț să le evităm pentru că tot palmaresul anterior nu ne este deloc favorabil.

Interviuri George Ștucan și Daniel Petcu –Departamentul de comunicare și marketing al Federației Române de Fotbal.

Interviu George Ștucan – ofițer de presă – comunicarea în social media și pe site

Cum a fost concepută campania de promovare a fetelor de la națională în timpul campaniei de calificări? A existat o campanie propriu-zisă de promovare lansată de FRF?

Respondent: Să o luăm cu începutul. Acum avem planul acela de devoltare al fotbalului pe perioada 2015-2020. În el este clar trecută și dezvoltarea fotbalului feminin. Cum e normal, nu poți devolta o activitate fără promovare și mediatizare. Cu prilejul Euro 2016, am avut ocazia să ne mărim numărul în departamentul de Comunicare, să putem acoperi mai bine evenimentele și automat, am avut și resursele necesare să ne ocupăm și mai intens de fotbalul feminin. După aceea, au început să apară interviuri, filmări, reportaje.

Avem și un colaborator care ne ajută foarte mult pe fotbal feminin și urmărește campionatul național, urmărește stranierele și ne ajută foarte mult, pentru că este foarte greu să le urmărești tu, nefiind la curent, neavând un backup dinainte, e greu să o iei de la zero. Nu știi despre o jucătoare cine e, unde a fost, pentru că și pe internet, datele sunt foarte puține. La băieți e mult mai simplu, vrei să îl cauți pe Rotariu, spre exemplu, intri, tastezi și îți dă 15 site-uri în care îți spune unde a jucat, cât a jucat, unde s-a transferat. La fete nu ai posibilitatea asta, nu ai cum să vezi, exceptând două, trei, care joacă la un nivel mult mai mare față de celelalte, Părăluță la Atletico (n.r Atletico Madrid) sau Flori în Danemarca (n.r la Fortuna).

A reușit să stârnească această șansă pe care au avut-o fetele de a se califica la Euro 2017 interesul public?

Respondent: Da, din fericire, ne-au ajutat rezultatele fetelor în campania trecută și astfel am reușit pe final chiar să avem un boom al campaniei de promovare. În meciul cu Portugalia de pe teren propriu am avut record de spectatori, peste 7000 de persoane. Iar per total, am avut o medie de 2145 de spectatori în preliminarii, care a fost printre cele mai mari din Europa. Am fost oricum în top 10 printre țări, ca număr de spectatori.

În ce măsură s-a implicat mass-media în această campanie? A crescut numărul articolelor sau a avut un impact, în sensul că au fost solicitate fetele pentru interviuri, reportaje?

Respondent: Nu avem contabilizată situația exactă, pot să îți spun doar așa din feeling și din ce am trăit. A fost ceva mai mult interes, dar nu putem vorbi despre ceva spectaculos. Tot noi am fost cei care am relatat cel mai mult. S-a intensificat un pic pe final de campanie, când, într-adevăr, am avut șanse. Dar oricum, s-a scris mai mult decât până atunci, mai primeam și telefoane. Îmi amintesc că am primit de la GSP (n.r Gazeta Sporturilor) un telefon când am jucat meciul decisiv cu Ucraina la Cluj, când ne luptam pentru locul 2, au scris și în ziar și pe site. Cumva au început să fie preluate, ținând cont că noi am furnizat într-un timp foarte scurt informații, chiar în timp real scoruri, reacții de după meci, imagini.

Cum ai spus și tu, nu este mediatizat și nefiind mediatizat, nu prezintă un interes atât de mare. Și atunci, dacă tu acoperi un meci al fetelor, la modul că faci live-text pe site, promovare pe facebook, fotografi în timp real, adică punem poze de la încălzire, punem poze la pauză, după prima repriză, punem poze la finalul meciului. Pentru cei din presă este mult mai ușor să le ia direct și gata, au făcut o știre pe baza informațiilor oferite de noi. Dacă le furnizezi tu marfa, atunci ai parte de o promovare. Dacă aștepti ca ei să vină să te caute, nu se va întâmpla niciodată.

Spre exemplu la Cluj, unde am jucat, am avut destul de mulți jurnaliști acrediatați, vreo 20 de fotografi, au fost prezenți la conferința de presă. Însă lucrurile nu au fost la modul să ceară interviuri exclusive, speciale, de 1la 1 cu jucătoarea. Lumea a fost interesată de performanță, de meci, de tot ce a însemnat evenimentul respectiv.

Sunt oamenii preocupați de echipa naționala de fotbal feminin? Comentează, interacționează pe rețelele de socializare?

Respondent: E un aspect interesant aici, pentru că pe Facebook-ul naționalei feminine s-a adunat o comunitate foarte mișto din punctul meu de vedere. Este o comunitate care le încurajează pe fete atunci când pierd. Mă uit la rezultatele junioarelor, când pierd câte un meci, nu o să vezi niciodată ”aoleu, ce slabe au fost” sau alte cuvinte mai grele. Vei vedea întotdeauna ”bravo fetelor, succes pe mai departe”. Este o comunitate formată din toți cei care sunt implicați în fotbalul feminin, părinți ai fetelor care joacă, rude, antrenori, prieteni. Eu cred că ele oricum au parte de o clemență, față de băieți, pentru că la baraj am promovat toate postările de fotbal feminin și pe contul echipei naționale a băieților pentru că are mai multe like-uri, am pus și pe contul de Instagram, iar reacțiile erau tot de acest gen, pozitive. A fost diferit, încurajări, ”hai că putem”, deci e altceva la fete și din punctul de vedere al publicului. Poate nici așteptările nu sunt mari, pentru că nu au participat până acum la turnee finale, ca să vrei prea multe.

Care au fost canalele pe care s-a comunicat cel mai mult despre performanțele fetelor? S-a mers mai mult pe rețelele de socializare sau au fost folosite și celelalte canale (tv, radio)?

Respondent: Primele promovări au fost pe site, niște interviuri cu jucătoare, făcute prin 2015. După aceea, am început să folosim mult mai intens facebook-ul, atât cel al naționalei de fete cât și cel al naționalei băieților, pentru a informa lumea despre existența unei naționale de fete, că pentru prima dată, am fost foarte aproape de calificare și practic așa ne-am mărit comunitatea în zona asta de fotbal feminin.

Facebook-ul a fost principalul canal prin care am propagat informațiile. Iar acum, în ultimul timp, am mers și pe Youtube. Am început să facem interviuri speciale, materiale cu fetele și vom continua.

În urma analizei mele pe site-ul FRF, am observat faptul că până la începutul anului 2016, acest subiect nu era foarte aprofundat (aproximativ 40 de știri din 2010 până la începutul lui 2016 despre naționala feminină), în vreme ce în 2016 au apărut reportaje, interviuri, detalii despre cantonamente. Cărui fapt se datorează această schimbare la nivel de comunicare și informare?

Respondent: Diferența mare de pe site între numărul de știri apărute între 2010 și 2016 și cele apărute doar în 2016 se datorează performanțelor obținute de fete. Dacă stăm să comparăm cu ce era înainte, trebuie precizat că nu erau nici rezultatele ale naționalei feminine mari pe site, acum e chiar live text meciul. E doar meritul lor pentru că au ajuns într-un punct în care chiar puteau să facă o performanță istorică. Și din partea lor au fost reacții pozitive, și ele se bucură de promovarea asta și chiar o simt ca pe o motivare. Pentru că înainte te duceai, pierdeai, știai tu, mama, tata și colegele. Acum, văd și ele că dacă fac ceva bun se află.

Pe final de campanie, s-a observat o schimbare? Credeți că a avut un impact asupra publicului?

Respondent: Cred eu că impactul real îl vom vedea în startul campaniei viitoare, când vom avea primul meci cu Italia pe teren propriu, atât pe stadion cât și din reacțiile care vor fi pe social media.

Până la urmă, cred că rolul nostru este de a forma un public pe care, ulterior să îl poată exploata presa, pentru că altfel nu avem cum să creștem. Asta pe lângă promovare, dezvoltare și atragerea mai multor fete să practice fotbal.

Interviu Daniel Petcu – departamentul de marketing

Cum sprijină FRF naționala și, în general, fotbalul feminin în România? Cum reușește să supraviețuiească fotbalul feminin, ținând cont că în Liga 1 la băieți cluburi mari, de tradiție, intră în insolvență?

Respondent: Noi plătim tot și asigurăm cluburilor transporul și mesele. Există și cluburi care au sponsori, însă astea sunt lucrurile lor private. Departamentul de marketing se ocupă să atragă anul acesta un sponsor pentru naționala mare de fotbal feminin. Totodată în mai, la 1 iunie, va începe o campanie UEFA de promovare a fotbalului feminin, la nivel mondial. Noi vom fi țară pilot, pentru că aceste campanii de promovare a fotbalului feminin la nivel național au fost foarte apreciate de către UEFA. Avem premiul KissAward UEFA pe fotbal feminin. De la începutul anului trecut, departamenul de comunicare s-a implicat mai mult la toate reprezentativele: lotul de junioare și celelalte, nu numai la prima reprezentativă, cu știri, reportaje, live-uri la meciuri. După aceea, a apărut FRF TV pe canalul de youtube și de fiecare dată când am avut ocazia să fie fetele la Mogoșoaia, am făcut interviuri, reportaje.

De la începutul anului 2016, s-a extins departamentul de comunicare din cadrul Federației și de atunci am încercat să acoperim mai mult, să acoperim toate loturile naționale, nu doar echipa națională mare și Under 21. Celorlalte loturi nu li se acorda un interes foarte mare, se dădeau câteva rezultate și aia era tot.

Selecționerul Mirel Albon a spus că dacă echipele de echipele de tradiție din România și-ar forma un lot feminin, precum se întâmplă în străinătate, lucrurile ar sta altfel. Ar ajuta acest lucru la promovarea fotbalului feminin în România? Poate interveni FRF în vreun fel în această situație?

Respondent: Noi avem discuții, dar este foarte greu de implementat, să obligăm echipele din liga 1 să aibă și secție de fotbal feminin. Dar niciodată nu se va întâmpla asta, din cauza banilor. Îți dai seama ce înseamnă să îi pui să își facă secție de fotbal feminin, care îi costă aproximativ cât cealaltă, de băieți.

Frf nu le poate impune asta, deoarece totul se votează în Adunarea Generală. Noi putem să propunem, dar membrii votează dacă sunt de acord cu ce propunem noi sau nu. Practic îi întrebi dacă vor să mai aibă o cheltuială în plus, pentru că la fotbalul feminin, și de aici pornește tot, nu sunt sponsori, nu sunt spectatori. Atunci de ce ar avea un club interesul de a investi în fotbalul feminin, când la un meci nu vin decât părinții. Plus că meciul cu ambulanță, pază, toate cele mă costă 40-50 de milioane un meci și nu am nimic de câștigat.

Dar în timp, dacă obțin performanțe, pot aduce bani. Spre exemplu Olimpia Cluj s-a calificat an de an în Womens Champions League și presupun că aduce destul de mulți bani.

Respondent: Nu neapărat, cei din Liga Campionilor la feminin dau foarte puțini bani comparativ cu băieții. Probabil în viitor se va schimba, dar oricum la Olimpia Cluj este altă problemă, pozitiv vorbind. Clubul are sponsor o firmă mare din Cluj, acolo a fost și antrenorul echipei naționale (n.r Mirel Albon), au fost mai mulți factori, de aceea este cea mai bună, cea mai minunată. Însă, când o sa apară un alt club, care primește finanțări, dacă se dă legea sportului, toate cluburile astea care se târăsc acum prin campionatul feminin o să explodeze. Să-ți dau un exemplu: Olimpia Cluj dă salariu 500 de lei, cel de la Tg. Mureș dă 300, pentru că nu-și permite mai mult și atunci fetele preferă să plece acolo. Însă, atunci când Tg. Mureș va primi finanțare și va da tot 500, fata respectivă nu va mai pleca de la club. Abia atunci se va echilibra campionatul în fotbalul feminin. Olimpia Cluj a și ajuns unde e pentru că este primul club în care s-a investit. Au venit cu bani, au avut sponsori, au putut să dea niște salarii mai bune și tot ce apare mai bun în țară merge acolo. E ca la băieții, care au idealul în viață de a ajunge la Steaua, așa e Olimpia Cluj la fete. Cei la Olimpia Cluj au și parteneriate cu școlile locale, și-au făcut școală de fotbal în Cluj, unde le asigură internat la fete și e greu să te bați cu ele. Au fost primii în România care au făcut așa ceva și când ai un sponsor care îți dă 3 lei pe lună, te miști altfel. Dacă se dă legea sportului, a finanțării publice a cluburile din liga 1, liga a 2-a și chiar cele din Superligă, se va schimba polul de putere.

Nu putem vorbi despre câștiguri din drepturi tv, deoarece competițiile de fotbal feminin nu sunt televizate. Se află printre obiectivele FRF-ului atragerea presei pentru a se televiza meciurile echipei naționale de fotbal feminin?

Respondent: Nu există așa ceva la fotbalul feminin. Pornind de la faptul că în fotbalul feminin nu este niciun sponsor, este o competiție finanțată de cluburi și de noi (n.r de FRF). Toate competițiile sunt finanțate de noi în mare parte, noi plătim transportul și cazarea echipelor. Aici ne referim la Superligă, Liga 1, Liga a 2-a și campionatul de junioare.

Transmisiile echipei naționale sunt plătite de noi. Deci culmea, nu luăm bani, plătim. Dar sperăm să se schimbe. Momentan, meciurile acestea sunt obscure, doar ce mai promovează ei pe canalele de comunicare. În rest, nimeni nu are habar când se joacă un meci de fotbal feminin, presa din România este dezinteresată total.

Fifa a ajuns și în România cu campanie ”Live your goals”. Ce impact a avut asupra fetelor care au participat la această acțiune? Va ajuta în vreun fel schimbarea mentalității românilor despre fotbalul feminin?

Respondent: La nivel de București, fetele au fost foarte încântate, au fost puse să facă jocuri, să dea în minge, lucruri pe care nu le-au făcut nici măcar la școală. Totul a fost bine, îți dai seama, mai ales dacă la dai un tricou, ele sunt cele mai încântate. La Cluj, activitatea s-a desfășurat în aer liber, dar acolo a fost altfel, mai ales pentru că orașul Cluj e numărul 1 pe fotbal feminin. Cu toate astea, nu am ajuns încă în stadiul de a veni de bunăvoie, pentru că trebuie cultură pentru asta. Momentan vin aduși, scoși din școli și aduși. Încă nu am ajuns la stadiul acela. Deaia am și început campania de publicitate și de promovare a fotbalului feminin, încât atunci când vrei să faci un festival, să nu mai fi nevoit să vorbești cu profesorul să aducă fetițe. Să vină singure.

Cât de importante sunt investițiile în loturile de junioare? Pentru că în școli este baza.

Respondent: Noi, ca federație, majoritatea investițiilor pe care le facem pe dezvoltare, le facem pe competițiile școlare. Prefer să bag mai mulți bani în bază, de la clasa 0 până la a 5-a, decât să cresc suma de finanțare la cluburile de fotbalul feminin. Acolo deja este un număr de jucătoare, 1500-2000 de jucătoare, care se zbat, iar dacă nu vin cu ceva din spate, dispar și astea. Astfel tot ceea ce facem acum, inclusiv ceea ce se va face pe comunicare, pe mediatizare, pornește de la bază. Promovez echipa națională, celelalte loturi, campionatele le promovez, dar nu prea ai ce. Până nu se schimbă legea este foarte greu, de aceea noi susținem în fiecare an cu sume foarte mari aceste campionate, inclusiv pe cele școlare, pentru că majoritatea fetelor vin din școli să joace fotbal. De exemplu, anul acesta, la Cupa Timbark, am avut 50.000 de fete care s-au înscris la competiție. Din 50.000 nu au jucat toate fotbal, dar 30.000 tot au dat cu piciorul în minge măcar o dată.

Care este următorul obiectiv al Federației în ceea ce privește dezvoltarea fotbalului feminin?

Respondent: Trebuie să așteptăm luna septembrie, când începe campanie de calificări la campionatul Mondial a echipei naționale și atunci vom avea un plan mult mai agresiv de promovare. Am dorit să așteptăm tragerea la sorți, pentru a vedea cu cine picăm. Acum că știm asta, ne putem face altfel planul de promovare și de comunicare. Și campania asta care va începe din iunie, de marketing, PR, se va axa tot pe junioare. Va fi promovarea fotbalului feminin în rândul populației. Este o campanie care se va derula la nivel național, se va adresa și mediei, cu ambasadori din lumea publică, din lumea sportului, din lumea politică. Este un plan de comunicare care se întinde pe 3 ani. Campania se va numi ”We play strong”și este desfășurată de UEFA.

ANEXE 2 – Rezultatele obținute de naționala feminină la toate categoriile de vârstă în anul 2016

Echipa națională de senioare

România s-a calificat în ultima fază din preliminariile Campionatului European – Olanda 2017. După ce au terminat pe locul 2 într-o grupă dominată de Franța, tricolorele au jucat în play-off cu Portugalia: 0-0 la Lisabona și 1-1 (după prelungiri) la Cluj-Napoca sunt rezultatele care au făcut ca EURO 2017 să rămână doar un vis pentru Mirel Albon și elevele sale. Tot în 2016, România a remizat, într-un test de pregătire, cu Spania (formație care a evoluat în Cupa Mondială – Canada 2015) și s-a clasat pe poziția secundă într-un turneu amical desfășurat în Ungaria.

Rezultate

20.01.2016 / Meci amical: Fundacion Albacete Nexus Energia – România 1-2 (Mara Bâtea, Laura Rus)

22.01.2016 / Meci amical (în Spania): Norvegia – România 6-0

26.01.2016 / Meci amical: Lorca Deportiva Feminas – România 0-8 (Mihaela Ciolacu – două, Laura Rus – două, Florentina Olar-Spânu, Ștefania Vătafu, Andreea Voicu – două)

04.03.2016 / Meci amical: România – Spania 0-0

08.04.2016 / Preliminariile EURO 2017: România – Franța 0-1

02.06.2016 / Preliminariile EURO 2017: Albania – România 0-3 (Ștefania Vătafu – trei)

28.07.2016 / Turneu amical (în Ungaria): Serbia – România 3-4 (Alexandra Lunca – două, Andreea Voicu, Isabelle Mihail)

30.07.2016 / Turneu amical (în Ungaria): Belarus – România 5-2 (Nicole Popa, Cristina Carp)

15.09.2016 / Preliminariile EURO 2017: România – Ucraina 2-1 (Lidia Havriștiuc, Cosmina Dușa)

20.09.2016 / Preliminariile EURO 2017: România – Grecia 4-0 (Alexandra Lunca, Maria Ficzay, Ștefania Vătafu, Mara Bâtea)

21.10.2016 / Preliminariile EURO 2017: Portugalia – România 0-0

25.10.2016 / Preliminariile EURO 2017: România – Portugalia 1-1, după prelungiri (Laura Rus)

10.11.2016 / Meci amical: SUA – România 8-1 (Laura Rus)

13.11.2016 / Meci amical: SUA – România 5-0

Bilanț

14 meciuri … 6 victorii … 3 remize … 5 înfrângeri … golaveraj: 27-31

Antrenor: Mirel Albon

Golgheteri: Laura Rus, Ștefania Vătafu – câte cinci goluri

Echipa națională de junioare Under 19

(Jucătoare născute începând cu 1 ianuarie 1997)

Tricolorele au evoluat în două turnee amicale, în Rusia și în Italia, și de fiecare dată au terminat pe locul 3. În ambele competiții, selecționerul Florin Bugar a trimis în teren multe jucătoare născute începând cu 1 ianuarie 1998, fotbaliste eligibile pentru preliminariile Campionatului European pentru junioare Under 19 – Irlanda de Nord 2017.

Rezultate

12.03.2016 / Turneu amical (în Rusia): România – Iran 4-3 (Loredana Popa – trei, Mihaela Ciolacu)

13.03.2016 / Turneu amical (în Rusia): România – Rusia 0-1

15.03.2016 / Turneu amical (în Rusia): Japonia (Under 23) – România 0-0

17.03.2016 / Turneu amical (în Rusia): Coreea de Nord (Under 17) – România 2-0

19.03.2016 / Turneu amical (în Rusia): Siberia – România 0-3 (Mihaela Ciolacu – trei)

26.03.2016 / Turneu amical (în Italia): Graphistudio Pordenone – România 0-2 (Dariana Indrei, Cristina Carp)

26.03.2016 / Turneu amical (în Italia): UPC Tavagnacco – România 2-0

27.03.2016 / Turneu amical (în Italia): România – Super Sport Sofia 1-1 (Crina Tămaș)

27.03.2016 / Turneu amical (în Italia): România – AGSM Verona 2-0 (Alice Cociuba, Kinga Barabasi)

Bilanț

9 meciuri … 4 victorii … 2 remize … 3 înfrângeri … golaveraj: 12-9

Antrenor: Florin Bugar

Golgheter: Mihaela Ciolacu – patru goluri

Echipa națională de junioare Under 18/Under 19

(Jucătoare născute începând cu 1 ianuarie 1998)

Cu trei puncte, strânse grație unei victorii cu 7-0 cu Armenia, tricolorele s-au clasat pe poziția a treia în seria din care au făcut parte, au ratat calificarea în ultima fază din preliminariile Campionatului European pentru junioare Under 19 – Irlanda de Nord 2017 și au ieșit și din cursa către Cupa Mondială pentru tineret Under 20 – Franța 2018. Într-un turneu de dezvoltare UEFA pe care l-a găzduit, România s-a clasat pe locul 2.

Rezultate

09.06.2016 / Turneu amical (în România): România – Azerbaidjan 4-1 (Valentina Petre, Dariana Indrei – două, Crina Tămaș)

10.06.2016 / Turneu amical (în România): Turcia – România 8-1 (Loredana Popa)

12.06.2016 / Turneu amical (în România): România – Slovenia 4-5 (Loredana Popa, Teodora Meluță, Mihaela Ciolacu – două)

05.09.2016 / Meci amical: Slovacia – România 3-2 (Loredana Popa – două)

07.09.2016 / Meci amical: Slovacia – România 6-3 (Mihaela Ciolacu – două, Loredana Popa)

15.09.2016 / Preliminariile EURO 2017 (în Polonia): Polonia – România 2-0

17.09.2016 / Preliminariile EURO 2017 (în Polonia): România – Armenia 7-0 (Barbara Bartalis, Valentina Petre, Beata Ambrus, Mihaela Ciolacu – două, Alina Boroș – două)

20.09.2016 / Preliminariile EURO 2017 (în Polonia): România – Norvegia 0-7

Bilanț

8 meciuri … 2 victorii … 0 remize … 6 înfrângeri … golaveraj: 21-32

Antrenor: Florin Bugar

Golgheter: Mihaela Ciolacu – șase goluri

Echipa națională de junioare Under 17/Under 18

(Jucătoare născute începând cu 1 ianuarie 1999)

Tricolorele au repurtat trei succese în cele trei meciuri pe care le-au disputat într-un turneu de dezvoltare UEFA desfășurat în Bulgaria și au terminat competiția pe primul loc.

Rezultate

17.05.2016 / Turneu amical (în Bulgaria): România – Slovacia 1-0 (Alexandra Stoica)

18.05.2016 / Turneu amical (în Bulgaria): Moldova (Under 16) – România 0-2 (Loredana Popa, Isabelle Mihail)

20.05.2016 / Turneu amical (în Bulgaria): Bulgaria – România 2-4 (Loredana Popa – trei, Alexandra Stoica)

Bilanț

3 meciuri … 3 victorii … 0 remize … 0 înfrângeri … golaveraj: 7-2

Antrenor: Florin Bugar

Golgheter: Loredana Popa – patru goluri

Echipa națională de junioare Under 16/Under 17

(Jucătoare născute începând cu 1 ianuarie 2000)

Deși s-a impus cu 1-0 în duelul cu Belgia, echipa care a câștigat grupa, România a terminat pe poziția a patra și nu a reușit să treacă de primul tur din preliminariile Campionatului European pentru junioare Under 17 – Cehia 2017. Tot în 2016, tricolorele au participat în trei competiții amicale: s-au clasat pe locul 2 în Italia, pe locul 3 în Bulgaria, într-un turneu de dezvoltare UEFA, și pe locul 4 în Austria.

Rezultate

26.02.2016 / Meci amical: Moldova – România 0-2 (Melinda Nagy, Diana Petrescu)

28.02.2016 / Meci amical: Moldova – România 0-3 (Mădălina Boroș – două, Camelia Moraru)

26.03.2016 / Turneu amical (în Italia): România – Graphistudio Pordenone 1-1 (Mădălina Boroș)

27.03.2016 / Turneu amical (în Italia): România – Dusseldorf 4-1 (Camelia Moraru – trei, Daniela Mateș)

27.03.2016 / Turneu amical (în Italia): Super Sport Sofia – România 0-1 (Vanessa Vizitiu)

28.03.2016 / Turneu amical (în Italia): România – UPC Tavagnacco 0-0

17.04.2016 / Turneu amical (în Bulgaria): Croația – România 1-0

19.04.2016 / Turneu amical (în Bulgaria): România – Bulgaria 2-2, 4-5 după loviturile pentru departajare (Oana Negrea, Alexandra Stoica)

21.04.2016 / Turneu amical (în Bulgaria): Georgia – România 0-3 (Camelia Moraru, Alexandra Sfiea, Ana Maria Vlădulescu)

28.08.2016 / Turneu amical (în Austria): România – Germania 0-6

30.08.2016 / Turneu amical (în Austria): Austria – România 7-0

01.09.2016 / Turneu amical (în Austria): Elveția – România 3-2 (Mădălina Boroș – două)

06.09.2016 / Meci amical: Malta – România 1-1 (Mădălina Boroș)

08.09.2016 / Meci amical: Malta – România 3-2 (Melinda Nagy, Alexandra Sfiea)

26.09.2016 / Preliminariile EURO 2017 (în Serbia): România – Serbia 0-1

28.09.2016 / Preliminariile EURO 2017 (în Serbia): Belgia – România 0-1 (Alexandra Sfiea)

01.10.2016 / Preliminariile EURO 2017 (în Serbia): Ucraina – România 2-1 (Mădălina Boroș)

Bilanț

17 meciuri … 6 victorii … 4 remize … 7 înfrângeri … golaveraj: 23-28

Antrenori: Adrian Ambrosie, Irina Codrea (la meciurile din turneul desfășurat în Italia)

Golgheter: Mădălina Boroș – șapte goluri

Echipa națională de junioare Under 14/Under 15

(Jucătoare născute începând cu 1 ianuarie 2002)

Tricolorele au disputat primele meciuri internaționale. Două ”duble” amicale, cu Moldova și cu Slovacia, au deschis programul de pregătire pentru preliminariile Campionatului European pentru junioare Under 17 – Bulgaria 2019.

Rezultate

16.06.2016 / Meci amical: Moldova – România 1-2 (Anita Kis, Roberta Dimulescu)

18.06.2016 / Meci amical: Moldova – România 1-1 (Roberta Dimulescu)

01.11.2016 / Meci amical: România – Slovacia 1-1 (Roxana Mirea)

03.11.2016 / Meci amical: România – Slovacia 2-5 (Roxana Mirea, Roberta Dimulescu)

Bilanț

4 meciuri … 1 victorie … 2 remize … 1 înfrângere … golaveraj: 6-8

Antrenoare: Irina Codrea

Golgheter: Roberta Dimulescu – trei goluri

În perioada ianuarie-iunie 2016, s-au disputat meciuri din sezonul 2015-2016. În perioada iulie-decembrie 2016, s-au disputat meciuri din sezonul 2016-2017.

ANEXE 3 – Fotografii controversate cu echipele naționale de fotbal feminin la nivel mondial

Echipa națională de fotbal feminin a Iranului

Echipa Edinburgh Dynamos în 1953/ Foto: Stuart Gibbs, http://www.heraldscotland.com/sport/13077594.No_longer_the_game_of_two_halves/

Echipa Lingerie Football luptă împotriva inegalităților între sexe