Lucrare de diplomă [304924]

Rezumat

Prima parte a lucrării se numește Studiul Privind politica de produs a unei firme. Partea aceasta este structurată în două capitole:

Capitolul 1- Politica de produs a firmei

Capitolul 2- [anonimizat], și pentru anumite categorii de produse a unui restaurant Pizza Hut. [anonimizat].

Cuprins

Introducere

1. Politica de produs a firmei …………………………………………………………………………………3

Elementele de bază ale marketingului ca știință ………………………………………3

1.2. Politica de produs a firmei ……………………………………………………………………6

1.3. Crearea produselor noi …………………………………………………………………………8

1.4. Ciclul de viață al produsului………………………………………………………………..12

2. [anonimizat]…………………………………………16

2.1. Istoricul firmei…………………………………………………………………………………..16

2.2. Date financiare importante ale firmei……………………………………………………20

2.3. Portofoliul de produse Pizza Hut…………………………………………………………20

2.4. [anonimizat]……………………………..28

2.5. Analiza portofoliului de produse în funcție de vânzări……………………………29

Concluzii…………………………………………………………………………………………………………..38

Bibliografie……………………………………………………………………………………………………….40

Capitolul 1

Politica de produs a firmei

1.1. Elementele de bază ale marketingului ca știință

În viziunea lui Kotler „[anonimizat]”.

Noțiunile de bază ale marketingului după Kotler sunt: nevoi, dorințe, cereri, produse, schimb, [anonimizat], marketeri.

Nevoile (trebuințele) [anonimizat] o stare de conștientizare a lipsei unei satisfaceri elementare.

Dorințele reprezintă aspirația către anumite lucruri care pot satisface nevoile.

[anonimizat] a-1 cumpăra.

Un produs reprezintă orice lucru ([anonimizat], persoană, activitate, idee, organizație,) care poate fi oferit pentru a satisface o nevoie sau o dorință. O [anonimizat] (de ex. carte, piesă de teatru). [anonimizat].

Prin schimb putem înțelege o modalitate de a [anonimizat].

[anonimizat], noțiune ce exprimă faptul că o parte îi dă celeilalte un produs fără a primi nimic în schimb. Deoarece în activitatea economică, oamenii sunt mânați de interese, cel ce dă se așteaptă totuși să primească ceva, de exemplu recunoștință sau schimbarea opiniei, lucruri pe baza cărora se construiesc relații.

Piața este reprezentată de grupul de consumatori care posedă o anumită trăsătură, care le afectează nevoile sau dorințele, transformându-i în potențiali consumatori.

Marketingul se bazează pe patru piloni științifici esențiali. Aceștia sunt:

Produsul se definește ca fiind orice lucru care poate fi oferit pentru a satisface o nevoie sau o dorință. Pentru un produs specificat prin descrieri, nume, marcă vor fi identificate în continuare caracteristicile prin intermediul cărora vor fi realizate funcțiile, modalitățile posibile de asamblare, variante de acordare a garanțiilor, variantele de exploatare și întreținere, informații care îl însoțesc, servicii postvânzare.

Prețul va fi fixat de asemenea prin luarea în considerare a mai multor variabile și factori de influență: costul produsului, marja distribuitorului, particularitățile zonale, variația în timp, facilități de plată acordate clienților etc.

Distribuția (plasament) presupune alegerea variantelor, a mijloacelor, stabilirea forțelor de vânzare, a relațiilor cu intermediarii.

Promovarea cuprinde ansamblul acțiunilor și mijloacelor utilizate pentru informarea cumpărătorilor, pentru trezirea interesului față de produs și marcă. Pentru stimularea deciziei de cumpărare.

Fig.1.1. Cei patru piloni științifici esențiali ai marketingului

1.2. Politica de produs a firmei

Politica de produs a unei firme este cea mai importantă componentă a mix-ului de marketing, la baza căruia stau strategii și tactici de care depinde poziția întreprinderii pe piață.

Definirea produsului

Produsul este definit ca tot ceea ce este oferit de natură sau de piață, astfel încât să poată fi remarcat, achiziționat sau consumat în vederea satisfacerii unei nevoi.

Produsele pot fi regăsite pe piață sub diferite forme:

Forma bunurilor materiale

Forma serviciilor

Persoanelor

Organizațiilor

Destinațiilor

Produsul trebuie privit din perspectiva potențialului client pentru a satisface nevoile și dorințele acestuia, de aceea firmele de succes își adaugă în ofertă produse care nu doar îi satisfac clientului nevoile, ci îl și surprind totodată.

Astfel:

Producătorul este orientat spre aspectele fizice, materiale, inmateriale, în cazul unui serviciu

Produsul este privit din punctul de vedere al specialistului de marketing prin prisma utilității lui pentru consumator.

Acesta reprezintă o nevoie generică în alcătuirea căreia intră anumite componente:

componente corporale: care se raporteaza la proprietățile fizice ale produsului (volum, durata de viață, formă, culoare etc.)

componente acorporabile: care cuprind elemente care nu au o structură materială precisă (instrucțiuni de utilizare, marcă, termen de garanție etc.)

comunicațiile referitoare la produs: include totalitatea informațiilor care sunt prezentate posibilului client cu rolul de a facilita vânzarea (publicitate, promovare la locul vânzării)

imaginea produsului: reprezintă acea însușire ideală care arată modul prin care produsul îl reprezintă pe consumator.

După Philip Kotler, planificarea unui produs reprezintă un demers complex ce presupune parcurgerea urmatoarelor cinci etape:

crearea avantajului de bază, adică a elementului pe care de fapt îl achiziționează consumatorul;

transformarea avantajului de bază într-un produs generic, adică într-un model de bază al produsului așteptat;

generarea produsului așteptat, a setului de caracteristici și condiții pe care consumatorii le așteaptă în momentul achiziționării produsului;

îmbunătățirea produsului, creearea produsului care diferențiază propria ofertă de cea a concurenților, cel mai adesea prin adăugarea unor lucruri apreciate de consumatori;

realizarea produsului potențial, care înglobează toate îmbunătățirile și transformările viitoare ale acestuia;

Dupa destinația produselor putem deosebi:

Produse de consum: care sunt achiziționate de către persoanele fizice pentru consum personal;

Produse industriale: care sunt achiziționate de către persoane juridice spre a deservi nevoilor lor de consum.

1.3. Crearea produselor noi

În zilele noastre în situația în care concurența este foarte mare, firmele care nu reușesc să creeze produse noi pentru a se dezvolta pe piață, se expun unui risc mare. Produsele lor existente sunt neconvingătoare la modificarea cerințelor și gusturilor consumatorilor, la apariția noii tehnologii cât și la creșterea concurenței pe plan intern dar și internațional.

Principalul responsabil de succesul noilor produse este conducerea firmei, aceasta trebuie să caracterizeze domeniile de activitate și varietatea de produse pe care dorește să le dezvolte. O decizie importantă luată de conducerea firmei în dezvoltarea unui produs nou pe piață se referă la stabilirea bugetului necesar.

Etapele principale de marketing care apar în procesul de dezvoltare a unui nou produs sunt:

1. Apariția ideilor de produs

Conducerea firmei trebuie să fixeze scopurile pe care trebuie să le realizeze inovarea, obținerea priorității pe piață, generarea de numerar etc. Ideile de noi produse pot proveni din mai multe părți, cum ar fi: clienți, angajați, concurenți.

Firmele pot recunoaște cerințele și nevoile consumatorilor cu ajutorul discuțiilor, anchetelor, reclamațiilor primite. De multe ori prin prezentarea problemelor de către consumator asupra produselor existente, prin oferirea oportunității de a-și spune părerea, ce le place sau ce nu le place la produsele actuale, se pot naște idei noi care să ajute firma spre dezvoltare.

Firmele pot găsi soluții și idei foarte bune prin analizarea concurenței, examinarea produselor acestora, pot afla de ce sunt multumiți sau nu consumatorii la produsele concurenței, pot afla mai multe informații despre acestea de la agenții de vânzări, distribuitorii. Cei care folosesc aceste strategii sunt acele firme care doresc să își îmbunătățească produsul și nu a produce unul nou.Cei care reprezintă o sursă de ideii valoroase sunt agenții de vânzări, distribuitorii, de aceea unele companii își instruiesc angajații și ii recompensează pentru găsirea unor soluții și idei noi. Deși având mai multe surse de ideii, șansele de a duce un proiect la sfârșit iar în urma acestuia să se vadă rezultate depind de cele mai multe ori de existența unei persoane care să fie în stare să ia decizii, acesta numindu-se “campion de produs”.

2. Selectarea ideilor

Atunci când se face selectarea ideilor, specialiștii trebuie să se ferească de două erori: o eroare se produce atunci când se renunță la o idee bună sau cand se aprobă ca o idee proastă să fie pusă în practică. Procesul de selectare a ideilor este prezentat în figura 1.2.

Figura 1.2. Obstacole în calea ideilor noi

3. Crearea și testarea conceptului

O idee bună trebuie transformată în noțiune disponibilă pentru a fi supusă testării. Orice idee se poate transforma în concept, dar înainte de aceasta trebuie să te gândești cine urmează să folosească acel produs, care este atributul principal al acestuia și când se consumă produsul.

Înainte de a lansa un produs firma testează acel produs pentru a vedea dacă consumatorii sunt interesați de acesta. Consumatorilor li se cere să raspundă la anumite întrebări legate de conceptul de produs (Considerați că prețul este convenabil? Considerați că produsul vă ajută în rezolvarea unei probleme? Ați achiziționa acest produs?).

4. Analiza economică

Aceasta reprezintă o etapă cheie în dezvoltarea unui proiect, pe baza acestei analize se ia decizia de a continua sau nu la dezvoltarea acestuia .

Ea presupune:

Evaluarea volumului valoric al vânzării

Evaluarea costurilor

Estimarea profitabilității

5. Testarea de piață preliminară

Aceasta este o etapă obligatorie pentru un produs nou, deoarece prin testearea lui pe piață se cunosc reacțiile consumatorilor, mulțumirea lor față de acest produs și achiziționarea lui pe viitor.

În urma testării se va lua decizia de a continua sau nu lansarea produsului pe piață.

6. Crearea produsului

În urma trecerii anumitor teste, acesta devine produs fizic, existând până acuma doar în cuvinte, desene ș.a. În acest stadiu se presupune realizarea unor cheltuieli mari, unde se va stabili dacă ideea de produs va putea fi realizată sau nu.

În cazul unui eșec cheltuielile făcute până în acel moment de către firmă vor fi considerate pierderi, dar totuși având câteva informații folositoare pe parcurs.

Crearea unui tipar care să fie de succes poate dura zile, săptămani, luni sau ani, în funcție de complexitatea acestuia. Când acestea sunt create se realizează testarea din punct de vedere al funcționarii și mulțumirii consumatorului.

7. Lansarea pe piață

Momentul lansării pe piață al unui produs nou poate fi hotărâtor pentru firmă. O companie aproape a terminat de realizat un produs nou, aflând că un concurent realizează un produs similar și este pe cale de a-l lansa.

Firma are trei posibilități:

– să lanseze prima produsul, deoarece acesta ajungând primul pe piața are șanse de a atrage potențiali clienți și poate beneficia de un bun renume.

– să lanseze produsul în același timp cu firma concurentă

– sau poate amâna lansarea produsului până după intrarea pe piață a concurenței

Firma trebuie să stabilească cu atenție locul lansării noului produs, dacă aceasta se va realiza într-o singură localitate sau mai multe, pe plan național sau internațional.

De obicei firmele mici aleg ca loc de lansare orașul cel mai cunoscut, în care vor realiza o campanie de promovare, iar pe urmă vor pătrunde în alte orașe.

Factorul “concurență” este foarte important. Să presupunem că Mc Donald’s dorește să deschidă un nou lanț de unități de alimentative rapidă având ca specific produsele tip pizza. Să spunem ca Pizza Hut, un concurent foarte important, ocupă o poziție extrem de puternică pe Coasta de Est.

Mai există un lanț de unități asemănătoare pe Coasta de Est, dar acesta este un concurent destul de slab. Sudul este liber, dar firma Shakey planuiește să deschidă magazine și aici. Observăm așadar că firma Mc Donald’s se confruntă cu o grea problemă atunci când este nevoită să aleagă strategia de extindere a pieței

8. Strategia de piață

Firma producătoare trebuie să creeze un mod de acțiune pentru lansarea noului produs pe piață. Trebuie să ia o hotărâre, unde dorește să realizeze lansarea, pe piața internă sau pe cea internațională. Cele mai multe firme realizează lansarea pe piața internă iar dacă produsul are success încearcă să se lanseze și pe cea internațională.

Ciclul de viață al produsului

Ciclul de viață a produsului (CVP) este un concept de marketing important, ce reflectă evoluția unui produs în raport cu celelalte produse concurente. În același timp, acest concept poate induce în eroare dacă nu este utilizat cu atenție.

Etapele ciclului de viață a produsului

Când spunem că un produs are un ciclu de viață facem referire la:

produsul are o viață limitată;

vânzarea lui trece prin anumite etape, fiecare ridicând probleme vânzătorului;

câștigurile diferă, fiind mai mari sau mai mici, în anumite etape ale ciclului de viață;

în funcție de fiecare etapă din ciclul său de viață, produsul necesită utilizarea unor strategii de marketing, de producție,de personal;

În figura 1.3. este descries grafic ciclul de viață al produsului cu etapele pe care le conține și cu evoluția vânzărilor și a profitului de-a lungul lui.

Figura 1.3. Ciclul de viață ale produsului – curbele vânzărilor și profiturilor

Introducere, creștere, maturitate și declin sunt etapele unui ciclu obișnuit de viață a produselor, de obicei această curbă a ciclului de viață este împarțită în aceste patru etape.

Introducerea: este acea perioadă din ciclul de viață al unui produs în care profitul este mic, cauza fiind cheltuielile mari de lansare, iar vânzările au o creștere lentă.

Creșterea: corespunde acelei perioade în care produsul nou este acceptat rapid de către piață, profitul dobândind o creștere substanțială.

Maturitatea: această etapă aduce cu ea scăderea creșterii vînzărilor, datorită faptului că produsul este deja cunoscut de către consumatori. Dar, totodată aduce și stabilizarea sau scăderea profitului, iar cheltuielile de marketing fiind nevoite să crească pentru apararea produsului contra concurenței.

Declinul: este perioada în care scad vânzările și profitul.

Etapa lansării

Această etapă începe din momentul lansării noului produs pe piață. Creșterea vânzărilor este lentă în această perioadă deoarece comercializarea lui pe mai multe piețe necesită timp. În această perioadă există profituri foarte mici sau chiar negative, aceasta datorându-se faptului că vânzările sunt mici, iar cheltuielile de promovare și distribuție sunt mari. O firmă are nevoie de un capital foarte bine dezvoltat pentru a putea să se dezvolte pe piață și pentru a-i atrage pe distribuitori și a valorifica capacitatea acestora.

La lansarea unui produs, conducerea de marketing poate să stabilească o valoare mai mică sau mai mare pentru fiecare variabilă de marketing, cum ar fi preț, promovare, caliate și distribuție.Firmele care își propun să lanseze un nou produs trebuie să ia în calcul și modul de intrare pe piață. Să ajungi să fii primul pe o piață este un lucru favorabil, dar în același timp este riscant și costisitor .

Cei intrați primii pe o piață au și unele avantaje , deoarece au șansa ca majoritatea din utilizatorii timpurii sa fie mulțumiți de aceasta și să rămână fideli mărcii. Reușind să atragă câți mai mulți utilizatori, marca primului intrat se află de obicei pe centrul pieței.

Etapa de creștere

Aceasta etapă este caracterizată de creșterea vânzărilor, în care produsul este din ce în ce mai cunoscut, utilizatorii timpurii sunt multumiți de acesta, iar marea majoritate încep sa îl achiziționeze, ceea ce determină creșterea profitului și reducerea costurilor.

Pentru a informa în continuare consumatorii și pentru a contraria concurența, firmele îți păstrează cheltuielile de promovare la un nivel constant sau puțin mai ridicat, prețurile rămânând constante sau ușor scăzute.

Pentru a susține această creștere pe piață , firma folosește mai multe strategii, cum ar fi:

îmbunătățirea calității produsului pentru a-i face pe consumatori cât mai mulțumiți

adoptă noi modele și pătrund pe cât mai multe segmente noi de piață

folosesc noi canale de distribuție, pentru o acoperire mai bună pe piață

scade prețurile produselor

Etapa de maturitate

Când produsul va intra în etapa de maturitate, rata vânzărilor va începe să scadă, această etapă durând mai mult decât celelate etape, iar celor din conducerea de marketing ridicându-le unele probleme.

Această etapă putem spune că are trei faze:

– în prima fază, cea a maturității în creștere, când rata de vânzare începe să scadă fără a mai exista alte canale de distribuție, iar consumatorii târzii încă mai intră pe piață.

– în cea de-a doua fază, a maturității stabile, când cei mai mulți dintre consumatori au încercat produsul, iar viitoarele vânzari sunt stabilite de înlocuirea produselor cumparate anterior și de creșterea populației.

– în faza maturității în declin, consumatorii încep să își îndrepte atenția spre alte produse nou apărute, iar nivelul vânzărilor începe să scadă.

Etapa de declin

Vânzările încep să scadă, declinul poate să fie lent sau rapid. Modificarea gusturilor consumatorilor, creșterea concurenței pe plan intern și internațional, progresul tehnologic, pot fi cauze ale scăderii vânzărilor. Toate aceste cauze duc la reducerea prețurilor, la diminuarea profitului și la creșterea producției peste nivelul de vânzare a pieței.

Din cauza profitului și a vânzărilor foarte slabe, multe din firme ies de pe piață, iar cele rămase având posibilitatea de a reduce numărul ofertelor.

În etapa de declin, firmele trebuie să ia anumite măsuri cum ar fi:

să identifice produsele slabe, ca acestea să fie analizate iar în final să se decidă dacă să fie retras de pe piață sau să fie modificat.

când o firmă ia decizia de a renunța la un produs, aceasta trebuie să ia unele decizii, dacă acel produs are un renume bun și o distribuție destul de puternică, firma va avea șansa de a-l vinde unei firme mai mici.

Capitolul 2

Studiul de caz – Politica de produs la firma Pizza Hut

2.1. Istoricul firmei

Pizza Hut este o firmă veche de câțiva zeci de ani care a luat naștere în America. La început nimeni nu ar fi crezut în această idee de a deschide un restaurant unde să se producă pizza, mai ales că pe vremea aceea nu era un produs foarte cunoscut și nu oricine își permitea așa ceva.

Pizza Hut a luat naștere în anul 1958 în Wichita (Kansas), la inițiativa celor doi frați Dan și Frank Carney, care sunt prezentați în figura alăturată. Aceștia au strâns fonduri în valoare de 600 de dolari, fiind ajutați de către familii și au deschis primul restaurant Pizza Hut situat în centrul localității unde locuiau.

În următorii ani în America s-a ajuns la 145 de unități Pizza Hut, ceea ce a dovedit succesul acestui concept de restaurant-pizzerie. Cucerind și alte teritorii s-a deschis prima franciză Pizza Hut și în Canada, iar în anii 70’ se deschid alte restaurante în Germania (Munchen) și Australia (Sidney), și nu dupa mult timp se inaugurează restaurantul cu numarul 500 în Nashville (Tennesee).

Deoarece oamenii erau foarte încântați de acest restaurant, dupa un an Pizza Hut se extinde în toată regiunea Kansas. În jurul anilor 60’ Pizza Hut a început să devină destul de cunoscut iar în așa fel s-au deschis și alte restaurante, în franciză.

În anii 80’ a fost liderul restaurantelor cu pizza , având vânzări de peste 15 miliarde de dolari, aceasta fiind doar în Statele Unite. În 1992, Pizza Hut a ajuns să aibă peste 9000 de restaurante în 84 de țări.

Pizza Hut în lume

Pizza Hut continuă să se dezvolte, adaugând noi locații celor peste 12000 existente, aflându-se în 100 de țări din întreaga lume, urmărind să cucereasca și alte teritorii.

Pizza Hut în România

Ajungând și în Romania în anul 1994, Pizza Hut operează sub contract de franciză, licența fiind acordată companiei S.C. American Restaurant System S.A. Prima locație Pizza Hut din Romania s-a aflat în București mai exact în Dorobanți.

Primului restaurant aflat în Calea Dorobanților li s-a alăturat alte trei restaurant în București, în Constanța, Iași, ajungând să se răspândească în toată țara.

La acest moment în România, Pizza Hut are un număr de 18 de restaurante, după cum urmează:

10 locații în București:

Câte o locație în următoarele orașe din țară: Bacău, Brașov, Cluj, Constanța, Iași, Ploiești, Timișoara, Oradea, în figurile de mai jos sunt prezentate restaurantele din țară:

Pizza Hut în Oradea

În data de 23 iulie 2015, lanțul de restaurante Pizza Hut, s-a extins într-un nou oraș, oferindu-le și locuitorilor din Oradea posibilitatea de a avea la ei in oraș un astfel de restaurant, care este situat în cadrul Lotus Center, în figura alăturată fiind prezentată locația Pizza Hut Oradea

“Urmărim continuu posibilitățile de a ne extinde rețeaua de restaurante, atât în București, cât și la nivelul țării. Astăzi ne bucuram să anunțăm deschiderea primei locații din Oradea, unde fanii brandului se vor putea bucura de varietatea de rețete de pizza, paste si alte produse autentice Pizza Hut, atunci când ies cu prietenii sau familia în oraș”.

Deschiderea acestui restaurant a avut la bază o investiție de aproximativ 420.000 euro, ocupând o suprafață de 300 mp, având capacitatea de 96 de locuri și oferind 30 de locuri de muncă. Pizza Hut Oradea este ce-a de-a 17 locație deschisă în Romania.

2.2. Date financiare importante ale firmei

Chiar de la început indicatorii financiari ai restaurantelor Pizza Hut erau promițători: cota de piață a crescut de la 25,6% la 27%, vânzarile din 1995 au crescut cu 16%, până la 5,2 miliarde de dolari, iar profitul a ajuns la 414 milioane de dolari, cu 40% peste valoarea înregistrată anul anterior.

În primele 6 luni ale anului 2008, Pizza Hut a înregistrat o cifră de afaceri de 5 milioane de euro, având o creștere de 27% față de aceeași perioadă a anului 2007. Această creștere s-a datorat în cea mai mare parte deschiderii a două noi locații, ajungând până la sfarșitul anului, cifra de afaceri să ajungă la 10 milioane de euro.

Pentru anul 2010, Pizza Hut estima o cifră de afaceri în valoare de 11 milioane de euro.

American Restaurant System care deține franciza Pizza Hut pentru România, din punct de vedere al cifrei de afaceri, în momentul de față se află pe locul trei în topul celor mai mari restaurante din România.

În anul 2015, Pizza Hut a avut o cifră de afacei în valoare de 35,5 milioane de euro, iar profitul a depățit cu 1,3 milioane de euro, cu peste 400.000 euro mai mult decât în anul 2014.

Iar la nivelul anului 2016 aceasta a avut o cifră de afaceri în valoare de 26,5 milioane de euro.

2.3. Portofoliul de produse Pizza Hut

Protofoliul de produse este foarte bine descris de meniul care se găsește în fiecare restaurant. Produsele din restaurantele Pizza Hut sunt aproximativ la fel în toate locațiile din țară, având aceleași prețuri, existând mici diferențe la anumite rețete de pizza sau produse.

Restaurantele Pizza Hut au rețete proprii, produse proprii, standarde proprii, de aici rezultând că au și furnizori proprii care produc produse special fabricate pentru ei.

Portofoliul de produse al restaurantului Pizza Hut este unul foarte extins datorită faptului că se dorește oferirea produselor de calitate, care să fie pe gustul tuturor clienților. De aici și sintagma „ Cientul nostru, stăpânul nostru!”

Calitatea și siguranța produselor Pizza Hut se bazează pe sisteme de management al calității și siguranței alimentelor.

Trei sisteme principale folosite sunt:

Bune practici de producție

Analiza riscului și punctelor critice de control

Standarde de asigurare a calității

Portofoliul de produse al Pizza Hut este format din mai multe linii de produse.

Acestea sunt:

1. Băuturi

2. Antreuri

3. Salate

4. Paste

5. Pizza

6. Meniuri Junior

7. Băuturi calde

8. Deserturi

Băuturi

În meniul Pizza Hut , se găsesc băuturi de mai multe feluri, cum ar fi:

Băuturi alcoolice (aperitive)

Cocktailuri (acestea conțin gheață) care pot fi alcoolice sau non-alcoolice ( non), fiind produse după rețete proprii.

Vinuri: alb, roșu sau rosé

Răcoritoare

Bere

Limonade care pot avea diferite arome: ( clasică, fructul pasiunii, cireșe amare, căpșuni, mojito, lamâie japoneză), acestea au o rețetă proprie iar siropurile care intră în compoziția acestora sunt realizate special pentru restaurantele Pizza Hut.

Restaurantele Pizza Hut au furizor propriu care le livrează produsele, unele dintre ele fiind produse special fabricate pentru ei.

2. Antreuri

Există o gamă variată de Antreuri, acestea fiind servite înaintea felului principal:

Supă cremă de legume sau roșii

Garlic Bread (classic sau cu mozzarela)

Bruschette (cu feta, parmezan sau anșoa)

Quesadilla(cu pui ; șuncă și ciuperci)

Nachos

Frigarui de legume sau pui

Aripioare

Platou combinat

Sosuri, rețetă proprie (ketchup dulce sau picant, sos de usturoi, sos de iaurt cu verdeață, sos de iaurt cu muștar sau sos de smântână)

3. Salate

Se găsesc mai multe feluri de salate:

Caesar

Chesse & Nuts

Grilled Veggie

Veggie

Tuna

Greek

Fresh Mix

Salmon

Toate salatele conțin focacia și un sos la alegere din meniu!!!

4. Paste

În figurile alăturate sunt prezentate câteva din produse, care pot fi:

Al Forno ( la cuptor ) :

Lasagnea

Lasagnea Rolls Bolognese

Penne Bolognese

Penne Carbonara

Penne Siciliene

Sau Gratinate ( la tigaie ):

Penne Quattro Formaggi

Tagliatelle al salmone e pomodori

Spaghetti Carbonara

Spaghetti picante con funghi

Penne Bolognese

Penne Primavera

Penne Alfredo Carnivore

Fiecare porție de paste include două felii de Garlic Bread Clasic.

Se pot adauga la paste mai multe ingrediente: piept de pui la gratar / brânză Feta / prosciutto / somon / ton / roșii uscate / vinete.

5. Meniu Junior

În restaurantele Pizza Hut se găsesc și Meniu Junior (copiilor cu vârsta de până la 10 ani).

Acestea conțin:

Meniul 1 :

Pizza mică cu un ingredient la alegere, având posibilitatea de a se alege blatul (Pan,Classic sau Thin’n Crispy);

Băutură la alegere (apă plată/minerală; cappy portocale/ piersici/ portocale roșii; coca-cola; fanta; sprite);

Desert : înghțată sau delicii;

Meniul 2:

Paste Alfredo (cu sos alb și ciuperci) sau paste Bolognese ( cu sos roșu );

Bautură la alegere (apa plata/minerală; cappy portocale/ piersici/ portocale roșii; coca-cola; fanta; sprite);

Desert : înghțată sau delicii;

Meniul 3:

Supă cremă de legume/roșii;

Cartofi copți cu sos ketchup;

Bautură la alegere (apa plata/minerală; cappy portocale/ piersici/ portocale roșii; coca-cola; fanta; sprite)

Desert : înghțată sau delicii;

Aceste meniuri se pot comanda doar în restaurant, iar la fiecare meniu comandat se primește o jucărie.

6. Deserturi

La deserturi se găsesc:

Trio

Brownie

Profiterol

Dolce Vita

Sufleu

Cheescake

Felie de tort/ Tort

Înghețată La Strada (ciocolată, vanilie, alune );

sau Sorbet ( căpșuni și mango);

7. Băuturi calde

Aici se găsesc:

Cafea de diferite feluri:

Espresso(scurt/lung);

Espresso Machiatto;

Cappucino(spumă de lapte/ frișcă);

Caffe Latte;

Nescafe Frappe ( simplu/ cu frișcă/ cu mentă/ cu înghețată/ cu caramel);

Ceai Teatley ( diverse sortimente);

Ciocolată caldă (neagră /albă);

2.4. Produsul de bază al portofoliului de produse – pizza

Produsul de bază al gamei de produse este pizza. Aceasta se realizează în mai multe variante care diferă în funcție de grosime, tip de coacere , tipurile de blat care sunt de mai multe feluri:

Blatul Pan (pufos la interior și crocant la exterior), acest tip de blat este specific restaurantelor Pizza Hut

Blatul Classic (aluat fin tradițional)

Blatul Thin’n Crispy (fiind o rețetă specială, având o crustă subțire și crocantă)

Blatul Crown (pe margine cu bile de bânză tartinabilă, asezonată cu usturoi)

Blatul Chessy Bites (marginea umplută cu bânză Mozzarella,tăiată în 24 de bucățele asezonate cu usturoi)

Aluatul se realizează pe baza unor rețete și standarde proprii. În fabricarea acestuia sunt incluse materii prime special produse pentru ei.

Restaurantele Pizza Hut ținând foarte mult la gusturile și părerile clienților, au realizat un mod de a-ți crea singur pizza după gustul fiecăruia, având posibilitatea de a-ți alege tipul de blat și ce ingrediente să conțină, iar prin acest mod fiecare client să poată pleca mulțumit din restaurante.

La Pasul 1 se pot alege tipurile de blat și dimensiunile (mică, medie, mare) care în funcție de blatul ales pot să difere.

Pan ( pufos la interior și crocant la exterior);

Classic (aluat fin tradițional);

Thin’n Crispy (o rețetă specială, având o crustă subțire si crocantă);

Crown (pe margine cu bile de bânză tartinabilă, asezonată cu usturoi);

Cheesy Bites (marginea umplută cu bânză Mozzarella,tăiată în 24 de bucățele asezonate cu usturoi);

La Pasul 2 se alege una dintre combinațiile Pizza Hut după gusturile fiecăruia, acestea se gasesc la categoriile:

Favorite:

Florida

Europeană

Nevada

Vegetariană

California

Rodeo

Carbonara

Hawaiană

Pepperoni

Speciale:

Țărănească

Supremă

Chicken & Corn

Ham & Bacon

Spicy Pepperoni

Complete:

Chicago

Super Supremă

Quattro Formagie

Carnivoră

S-au există posibilitatea de a începe de la Pizza Margherita (sos de roșii, brânză mozzarella) și de a-ți crea singur pizza prin adaugare de toping-uri:

Cubulețe din carne de vită/ porc/ pui/ șuncă/ salam peperonii/ bacon afumat/ cârnaț;

Ciuperci, ceapă, ardei, măsline, porumb, anans, ton, ardei jalapenos;

2.5. Analiza portofoliului de produse în funcție de vânzări

Studiul de caz prezent se realizează la un restaurant Pizza Hut. Restaurantul analizat este cel din Oradea situat în complexul comercial Lotus. În prezentul studiu de caz am urmărit următoarele:

Analiza vânzărilor totale pe anul 2016

Analiza vânzărilor de pizza pe 2016

Analiza comparativă a vânzărilor totale pe primele cinci luni din 2016 și din 2017

Analiza comparativă a vânzărilor de pizza pe primele cinci luni din 2016 și din 2017

Analiza structurii vânzărilor pe primele cinci luni ale anului 2017 pe cele mai vândute produse

Analiza vânzărilor totale pe anul 2016

Pentru realizarea studiului s-a întocmit o centralizare a vânzărilor restaurantului urmărită pe anul 2016, pe fiecare lună, date rezultate în urma vânzărilor de produse din întregul portofoliu. Datele rezultate au fost centralizate în Tabelul 2.1.

Tabelul 2.1. Vânzările lunare ale Pizza Hut Oradea pe anul 2016

Grafic vânzările sunt reprezentate în figura 2.1. aflată mai jos:

Figura 2.1. Totalul vânzărilor pe anul 2016

După cum se observă din grafic vânzările au avut următoarea evoluție:

În luna Ianuarie am avut vânzări în valoare de 264.311,00 RON cele mai mari vânzări din tot anul 2016, acest fapt se datorează faptului că este iarnă, perioada sărbatorilor când toată lumea este liberă , iar vremea de afară nu este foarte favorabilă.

În următoarele luni vânzările au început să scadă, rămânând constante pe o perioada de patru luni (Aprilie, Mai, Iunie, Iulie) ajungând la vânzări în valoare de 183.413,40 RON , iar din luna August au început din nou să crească, datorită faptului că a fost perioada de concedii, urmând din nou o perioadă de scădere a vânzărilor, până în luna Decembrie când din cauza sărbătorilor au început sa se remedieze, ajungând la o valoare de 217.710,90 RON .

După cum reiese și din graficul de mai sus, vânzarile pe timp de iarnă, când temperaturile de afară sunt mai scăzute și timpul este nefavorabil, sunt mai mari. Iar în perioada de vară au început să scadă, deoarece clienții au ales să își petreacă timpul prin alte părți nu să stea în Mall.

Analiza vânzărilor de pizza pe 2016

Pentru realizarea studiului s-a întocmit o centralizare a vânzărilor de pizza pe anul 2016, pe fiecare lună în parte. Datele centralizate sunt prezentate în Tabelul 2.2.

Tabelul 2.2. Vânzările lunare de pizza ale Pizza Hut Oradea pe lunile anul 2016

Grafic vânzările sunt reprezentate în figura 2.2. aflată mai jos:

Figura 2.2. Totalul vânzărilor de pizza pe fiecare lună a anul 2016

După cum se observă din grafic, în luna Ianuarie au fost cele mai mari vânzari de pizza din anul 2016, acest lucru datorându-se faptului că în luna Ianuarie au fost și cele mai mari vânzări din tot anul. În urmatoarele luni din cauză că totalul de vânzări ă început să scadă, au intrat alte oferte și promoții, vânzările de pizza au început să scadă

Pentru a realiza studiul s-a întocmit o centralizare a vânzărilor de pizza din totalul de vânzări de produse în anul 2016. În Tabelul 2.3. sunt prezentate datele centralizate.

Tabelul 2.3. Vânzările totale de pizza raportate la vânzările totale în anul 2016

Grafic vânzările sunt reprezentate în figura 2.3. aflată mai jos:

Figura 2.3. Totalul vânzărilor de pizza raportate la totalul vânzărilor în anul 2016

În anul 2016, au fost un total de vânzări în valoare de 2.446.715,40 RON , din care pizza în valoare de 1.301.523,50 RON, aceasta reprezentând un procent de 53,19 % din totalul de vânzări, mai mult de jumatate din vânzări reprezentând vânzarea de pizza.

Analiza comparativă a vânzărilor totale pe primele cinci luni din 2016 și din 2017

În Tabelul 2.4. s-a prezentat o centralizare a vânzărilor totale pe primele cinci luni a anului 2016 comparativ cu anul 2017 din totalul de vânzări.

Tabelul 2.4. Vânzările totale a anul 2016 comparativ cu anul 2017

Grafic vânzările sunt reprezentate în figura 2.4. aflată mai jos:

Figura 2.4. Totalul vânzărilor a anului 2016 comparativ cu anul 2017

După cum se observă și în graficul de mai sus vânzările totale în primele cinci luni ale anului 2017 au fost în scadere față de anul 2016,deoarece în 2016 restaurantul era unul nou în oraș, iar toată lumea era curioasă să încerce produsele Pizza Hut. O cauză a vânzărilor scăzute în anul 2017 ar fi apariția concurenței (Mesopotamia) în incinta Mall-ului, astfel clienții împărțindu-se.

Analiza comparativă a vânzărilor de pizza pe primele cinci luni din 2016 și din 2017

În Tabelul 2.5. sunt prezentate vânzările toate de pizza pe o perioada de cinci luni a anului 2016 comparativ cu anul 2017.

Tabelul 2.5. Total vânzări pizza Ianuarie-Mai a anului 2016 și 2017

Grafic vânzările sunt reprezentate în figura 2.5. aflată mai jos:

Fig 2.5 Total vânzări pizza pe primele cinci luni a anului 2016 și 2017

După cum rezultă și din graficul de mai sus, vânzările de pizza pe perioada Ianuarie-Mai a anului 2016 a fost mai mare decât cea a anului 2017, deoarece clienții au început să descopere și alte produse în afară de pizza.

În Tabelul 2.6. sunt prezentate Vânzările totale pe o perioadă de 5 luni a anului 2016 și 2017 raportate la totalul de vânzări de pizza.

Tabelul 2.6 Total vânzări 2016-2017 raportat la vânzarile de pizza

Grafic vânzările sunt reprezentate în figura 2.6. aflată mai jos:

Fig.2.6. Vânzări totale raportate la vânzări pizza

După cum rezultă din graficul de mai sus, pizza reprezintă un procent de 53,52 % din totalul de vânzări în anul 2016 și un procent de 52,39% din totalul de vânzări în anul 2017.

Analiza structurii vânzărilor pe primele cinci luni ale anului 2017 pe cele mai vândute produse

Pentru întocmirea studiului s-a realizat o centralizare a vânzărilor pe primele cinci luni ale anului 2017 pe cele mai vândute produse raportate la totalul de vânzări. Datele centralizate sunt prezentate în Tabelul 2.6.

Tabelul 2.7. Vânzările pe primele cinci luni ale anului 2017 pe cele mai vândute produse

Grafic vânzările sunt reprezentate în figura 2.7. aflată mai jos:

Fig. 2.7.Vânzarea celor mai importante produse raportate la totalul de vânzări

După cum se observă și în graficul de mai sus din totalul de vânzări pe o perioadă de cinci luni (Ianuarie-Mai), Pizza reprezintă un procent de 52,1 % din totalul de vânzari, deserturile un procent de 1,87 %, racoritoarele 3,08 %, iar celelalte produse un procent de 42,95 %.

Concluzii

Politica de produs a unei firme este cea mai importantă componentă a mix-ului de marketing, la baza căruia stau strategii și tactici de care depinde poziția întreprinderii pe piață. Politica de produs este de multe ori comparată cu inima marketingului, prin această metaforă se încearcă exprimarea ideii ca dezvoltare de servicii, produse, idei, și lansarea acestora pe piață.

Fiecare întreprindere are un stil propriu, o manieră specifică de abordare și rezolvare a problemelor, strategii și tacticii proprii, toate acestea alcătuiesc politica de marketing a firmei.

Mai multe firme pot avea aceleași obiective, dorința de a realiza același produs, dar tacticile și strategiile de abordare pot fi total diferite.

Produsul poate fi definit ca fiind tot ceea ce este oferit de către piață sau natură, pentru a putea fi scos în evidență, consumat sau achiziționat pentru a satisface unele nevoi. Acestea pot fi regăsite pe piață sub diferite forme:a bunurilor materiale, serviciilor, persoanelor, organizațiilor, destinațiilor.

Strategia de marketing cuprinde într-un tot unitar căile strategice care se referă la piață, preț, distribuție, promovare, produs.

Un produs nou, înainte de a fi scos pe piață trebuie privit de către producători din perspectiva potențialului client. Acest lucru este necesar pentru a fi observate nevoile și dorințele clientului de la acel produs, de aceea firmele de succes își adaugă oferte care nu doar îi satifac clientului nevoile, ci îl și surprind totodată.

În lucrare s-a realizat un studiu de caz care conține analiza portofoliului de produse al firmei. Aceasta se referă la analiza produselor în funcție de vânzările pe o anumită perioadă de timp și anumite categorii de produse.

Actualul studiu de caz conține portofoliul de produse al restaurantului Pizza Hut, restaurant care face parte din marea franciză de restaurante care sunt cunoscute în întreaga lume. Studiul de caz se referă la analiza vânzărilor totale pe anul 2016, analiza vânzărilor de pizza pe 2016, analiza comparativă a vânzărilor totale pe primele cinci luni din 2016 și din 2017, analiza comparativă a vânzărilor de pizza pe primele cinci luni din 2016 și din 2017, analiza structurii vânzărilor pe primele cinci luni ale anului 2017 pe cele mai vândute produse.

Analizând vânzările totale pe anul 2016, putem observa că în luna Ianuarie am avut cele mai multe vânzări din anul 2016, în valoare de 264.311,00 Ron, acest lucru se datorează faptului că este iarnă, iar vremea de afară nu este una favorabilă. Urmând ca în următoarele luni vânzările să scadă deoarece a venit timpul frumos, iar clienții au ales să își petreacă timpul pe afară. Din August începând din nou să crească datorită faptului că a fost perioada concediilor, după care a urmat din nou o perioadă de scădere a vânzărilor, până în luna Decembrie.

După cum reiese și din grafic, vânzarile pe timp de iarnă, când temperaturile de afară sunt mai scăzute și timpul este nefavorabil, sunt mai mari. Iar în perioada de vară au început să scadă, deoarece clienții au ales să își petreacă timpul prin alte părți nu să vină în restaurante.

Făcându-se o analiză a vânzărilor de pizza pe anul 2016, se poate observa că în luna Ianuarie au fost cele mai mari vânzări, după care au început sa scadă datorită faptului că au intrat noi oferte iar clienții au început să cunoască și alte produse.

Analizând totalul de vânzări din anul 2016 și cel din 2017, putem observa ca în anul 2017, vânzările au fost mai mici decât în 2016, fapt care se datorează concurenței (Mesopotamia), clienții împărțindu-se între Pizza Hut și Mesopotamia.

Analizând vânzările pe primele cinci luni ale anului 2017 pe cele mai vândute produse putem observa că pizza reprezintă un procent de 52,1% din totalul de vânzări, desertuile 1,87%, răcoritoare 3,08%, iar celelate produse în procent de 42,95%, de unde se poate observa că pizza reprezintă mai mult de jumătate din totalul de vânzări.

Bibliografie

Anghel L.,Florescu C, Zaharia R. – Aplicații în marketing, Editura Expert, București, 1999

Balaure V. – Marketing, Editura Uranus, București, 2002

Botezat E. A. – Bazele Marketingului, Universitatea din Oradea,2005

Demetrescu, M.C. – Marketing, Editura a II-a , Editura Politică, București,1973

Florescu C. – Marketing, Editura Independența Economică, 1997

Funaru M. – Bazele marketingului, Editura C.H. Beek, 2013

Kotler P. – Principiile marketingului, Editura Teora, București, 1998

Kotler P. – Managementul marketingului, Editura Teora, București, 1997

Paina N. – Bazele marketingului, Presa Universitară Clujană, Cluj, 2002

Pop N. A. – Marketing, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994

Turkeș M. C. – Bazele Marketingului, Editura Pro Universitaria, 2013

http://www.pizzahut.ro/