Lucrare de diplom ă [628106]
1
UNIVERSITATEA DE MEDICIN Ă ȘI FARMACIE „CAROL DAVILA”
FACULTATEA DE MEDICIN Ă DENTAR Ă
Lucrare de diplom ă
Studiu clinico-statistic asupra motivelor prezent ării la
medicul stomatolog la copii și adolescen ți
Conduc ător știin țific,
Asist. Univ. Dr. Victor Feraru
Absolvent ă
Georgiana Elena Cîrstea (Radu)
Bucure ști 2013
2
CUPRINS
Capitolul 1 – Clasificarea afec țiunilor buco-dentare la copii și adolescen ți 3
1.1 Procese carioase simple: terminologie și descriere 3
1.2 Procese carioase complicate: terminologie și descriere 4
1.3 Traumatisme dento-parodontale: terminologie și descriere 4
1.4 Anomalii de dezvoltare: terminologie și descriere 5
1.5 Afec țiuni parodontale: terminologie și descriere 11
1.6 Patologia cavita ții orale: terminologie și descriere 12
Capitolul 2 – Diagnosticul și tratamentul afec țiunilor buco-dentare 19
2.1 Procese carioase simple: diagnostic și tratament 21
2.2 Procese carioase complicate: diagnostic și tratament 22
2.3 Traumatisme dento-parodontale: diagnostic și tratament 26
2.4 Anomalii de dezvoltare: diagnostic și tratament 28
2.5 Afec țiuni parodontale: diagnostic și tratament 31
2.6 Patologia cavita ții orale: diagnostic și tratament 31
Capitolul 3 – Studiu asupra frecven ței urgen țelor buco-dentare 36
Capitolul 4 – Studiu asupra necesarului de tratament versus trata ment finalizat ale afec țiunilor
buco-dentare diagnosticate la prima prezentare 67
Capitolul 5 – Concluzii generale ale lucr ării 77
Bibliografie 79
3
CAPITOLUL 1
Clasificarea afec țiunilor buco-dentare la copii și adolescen ți
Plaja afec țiunilor buco-dentare la copii și adolescen ți este variat ă, cuprinzând leziuni
dentare ce țin de aten ția acordat ă de pacient: [anonimizat], leziuni parodo ntale, leziuni
traumatice, leziuni ale mucoaselor și anomalii dentare.
1.1. Procesele carioase simple sunt o boal ă multifactorial ă iar urm ătorii patru factori
îi influen țeaz ă progresia:
– Placa dentar ă: con ține bacterii produc ătoare de acid și care pot supravie țui la un pH
sc ăzut. Odat ă ce pH-ul a sc ăzut sub un punct critic (aproximativ 5,5), acidul p rodus
începe s ă demineralizeze smal țul.
Streptococul mutans este considerat a fi cea mai im portant ă bacterie în cadrul procesului
de ini țiere și progresie a leziunii carioase. Ulterior, dup ă ce cavitatea carioas ă s-a format,
lactobacilii devin foarte importan ți.
– Alimenta ția (substratul nutritiv): bacteriile folosesc carbohid ra ți fermentabili pentru
energie, iar produsul final al metabolismului acest ora sunt acizii. Cel mai frecvent
carbohidrat folosit este zaharoza, dar bineîn țeles acesta nu este singurul.
– Factori ce țin de gazd ă: în general, procesele carioase încep în smal ț dar acestea mai pot
începe în dentin ă sau cement. Factorul principal ce influen țeaz ă apari ția proceselor
carioase se refer ă în principal la calitatea structurilor dure dentar e. Un rol în debutul și
progresia proceselor carioase îl are și saliva, aceasta îndep ărtând placa bacteriana și
încetinind progresia procesului carios, acest lucru fiind un pas în procesul de
remineralizare.
– Timpul de ac țiune se refer ă la frecvența și momentul consumului de carbohidra ți, cu cât
frecven ța este crescut ă cu atât bacteriile au un mediu propice pentru a pr oduce acid în
mod repetat, rezultatul fiind reprezentat de distru gerea cristalelor de smal ț cu producerea
cavit ății carioase, proces ce poate dura de la câteva luni la ani.
Astfel, pentru a stopa evolu ția proceselor carioase, echilibrul dintre procesele de
demineralizare și cele de remineralizare este imperios necesar. [7, 12, 15]
4
1.2. Procesele carioase complicate se clasific ă în:
a. Inflama ție pulpar ă (pulpite)
• Pulpite acute:
/head2right hiperemie pulpar ă;
/head2right pulpit ă seroas ă par țial ă;
/head2right pulpit ă seroas ă total ă;
/head2right pulpit ă purulent ă par țial ă;
/head2right pulpit ă purulent ă total ă.
• Pulpite cornice:
/head2right pulpite cronice deschise: polipoas ă si ulceroas ă
/head2right pulpite cronice închise: propriu-zis ă si granulom intern
b. Necroz ă pulpar ă
c. Gangren ă pulpar ă
• Gangren ă simplă:
/head2right Par țial ă;
/head2right Total ă.
• Gangren ă complicat ă cu:
/head2right Parodontit ă apical ă acut ă;
/head2right Parodontit ă apical ă cronic ă;
/head2right Parodontit ă apical ă cronic ă acutizat ă [21].
1.3. Leziunile traumatice
Managementul leziunilor traumatice la copii este st resant atât pentru ace știa cât și pentru
părin ți, precum este și dificil pentru medic. Cu toate acestea, ponderea acestor leziuni este
crescut ă iar medicul trebuie s ă evalueze cu grij ă tipul leziunii și necesarul de tratament înainte de
a înștiin ța părin ții, deoarece multe cazuri nu sunt la fel de grave p recum par. Anumite leziuni
traumatice nu doar compromit evolu ția denti ției permanente, dar afecteaz ă și calitatea vie ții și
încrederea în sine a copilului. [4]
Clasificarea leziunilor traumatice:
a. Traumatisme dentare:
5
• Coronare:
/head2right fisur ă în smal ț sau în smal ț și dentin ă;
/head2right fractur ă în smal ț nepenetrant ă;
/head2right fractur ă în smal ț și dentin ă nepenetrant ă;
/head2right fractur ă în smal ț și dentin ă penetrant ă.
• Corono-radiculare:
/head2right fără expunerea pulpei (nepenetrante);
/head2right cu expunerea pulpei (penetrante).
• Fractur ă radicular ă
• Fractura osului alveolar.
b. Traumatisme parodontale:
• Contuzie: traumatism localizat la nivelul structuri lor de suport dentare, f ără mobilitate.
• Subluxa ție: traumatism localizat la nivelul structurilor de suport dentare, cu mobilitate dar
fără deplasare.
• Luxa ții par țiale acestea se împart în:
/head2right Extruzii: traumatism localizat la nivelul structuri lor de suport dentare cu deplasare în
direc ție axial ă în afara alveolei.
/head2right Luxa ții laterale: traumatism localizat la nivelul struct urilor de suport dentare cu deplasare
în alt ă direc ție decât cea axial ă.
/head2right Intruzii: traumatism localizat la nivelul structuri lor de suport dentare cu deplasare în
direc ție axial ă spre alveol ă.
• Avulsie (luxa ție total ă): traumatism localizat la nivelul structurilor de suport dentare cu
ie șirea complet ă a dintelui din alveol ă. [2, 6, 12, 16, 21].
1.4. Anomalii de dezvoltare
În func ție de ac țiunea factorilor etiologici ce au existat în anumit e etape de dezvoltare
dentar ă au ap ărut urm ătoarele forme de anomalii dentare:
a. Anomalii de dimensiune;
b. Anomalii de form ă;
c. Anomalii de num ăr
d. Anomalii de structur ă;
6
e. Anomalii de culoare.
a. Anomalii de dimensiune
• Macrodon ția const ă în creșterea în propor ții a unui dinte sau a unui grup de din ți, ce îți
păstreaz ă morfologia, dar coroana și camera pulpar ă sunt supradimensionate. ( Fig. 1 ).
Macrodon ția adev ărat ă ce implic ă toat ă denti ția este extrem de rar ă, cel mai frecvent apare
la nivelul unui singur dinte datorit ă unei perturb ări a procesului de morfodiferen țiere. Cel
mai adesea din ții afecta ți sunt incisivii centrali maxilari, urma ți de premolarii secunzi
mandibulari. Aceast ă afec țiune poate fi simetric ă.
• Microdon ția este o anomalie de dimensiune ce const ă în prezen ța unor din ți de dimensiuni
mai mici ( Fig.2 ).
Fig.1 . Macrodon ția [29] Fig. 2 . Microdon ția [34]
b. Anomalii de form ă
• Fuziunea este o anomalie de form ă ce rezult ă din alipirea a doi din ții învecina ți. Este mai
evident ă la nivelul coroanei care apare de dimensiuni mari, alungit ă mezio-distal.
Examenul radiologic eviden țiaz ă o schi ță a limitei între cele dou ă coroane fuzionate și
eventual fuziunea sau independen ța rădăcinilor ( Fig.3 ).
• Gemina ția este o anomalie de form ă care are la origine un singur mugure dentar din ca re se
dezvolt ă o singur ă r ădăcin ă cu un canal radicular dar dou ă coroane, cu sau f ără camer ă
pulpar ă suplimentar ă ( Fig. 4 ).
7
• Taurodon ția este o anomalie de form ă în care camera pulpar ă are dimensiuni neobi șnuite,
rădăcinile și canalele radiculare sunt scurte, coletul nu prezi nt ă îngustare caracteristic ă
(Fig. 5 ).
• Talon cusp este o variant ă de dinte evaginat dar cu localizare la nivelul din ților frontali,
mai frecvent întâlnit ă pe suprafa ța oral ă a acestora. ( Fig. 6 )
• Concrescen ța este o anomalie de form ă ce rezult ă din doi muguri dentari, cei doi din ți fiind
uni ți prin cementul radicular.
• Dilacerarea este o anomalie de form ă reprezentat ă prin angularea la diferite niveluri
(radicular, coronar sau corono-radicular).
Fig. 3 – Incisivi centrali superiori fuziona ți cu
din ți supranumerari [4] Fig. 4 – Gemina ție la nivelul 1.1 [4]
Fig. 5 – Taurodon ție la nivelul lui 3.7. [19] Fig. 6 – Talon cusp la nivelul lui 2.1 [4].
8
• Dinte invaginat (dens in dente) este o anomalie de form ă ce const ă în invaginarea
țesuturilor dentare dure în camera pulpar ă a dintelui și chiar în canalul radicular. Apare mai
ales în zona frontalilor superiori ( Fig. 7 )
• Dinte evaginat (dens evaginatus) este o anomalie de form ă reprezentat ă prin apari ția pe
suprafa ța coronar ă a unei forma țiuni de gen tubercul care deformeaz ă forma normal ă a
dintelui respectiv.
• Kinodontia este o anomalie de form ă care se refer ă la o morfologie radicular ă a molarilor
temporari asem ănătoare cu cea a din ților de câine [4, 16].
c. Anomalii de num ăr
Exist ă anomalii dentare prin exces sau prin deficit de nu m ăr.
• Anomalii de num ăr prin deficit
/head2right Anodon ție par țial ă sau hipodon ție
/head2right Anodon ția total ă se refer ă la absen ța congenital ă a tuturor din ților și apare dup ă iradieri
masive ale mamei în timpul sarcinii, în mari sindro ame de malnutri ție ale mamei și în
hipovitaminoze. [13, 16]
• Anomalii de num ăr prin din ți supranumerari:
Fig. 7 – Dens in dente ce prezint ă necroz ă pulpar ă înso țit ă de o leziune periapical ă [19]
9
Acestea sunt mult mai rare decât hipodon ția, dar intereseaz ă într-un procent mult mai
mare denti ția permanentă fa ță de cea temporar ă. În aceste cazuri, din ții erup frecvent în pozi ții
ectopice, cu prec ădere la nivelul maxilarului superior.
Exemple:
/head2right Meziodens care este o anomalie de num ăr reprezentat ă de un dinte supranumerar situat pe
linia median ă la nivelul maxilarului.
/head2right Distomolar este anomalia în care un molar supranumerar este l ocalizat distal de ultimul
molar din seria normal ă;
/head2right Paramolar este anomalia prin care un molar suplimentar este l ocalizat vestibular sau oral
fa ță de zona molarilor [16].
d. Anomalii de structur ă ( sau displazii dentare) pot fi localizate la nivel ul
smal țului/dentinei/cementului si pot fi de cauz ă general ă, local ă si genetic ă.
• Anomaliile de structur ă ale smal țului:
/head2right Hipoplazia de smalt: reprezint ă defecte în formarea smal țului. Este o anomalie de
structur ă datorit ă ac țiunii factorilor de mediu. Apar sub forma unor pete albe (opacit ăți)
și/sau sub forma unor modific ări morfologice ( șan țuri sau leziuni extinse). Poate ap ărea
la un singur dinte (din cauza unor factori locali), sau la mai mul ți din ți (din cauza unor
factori generali).
/head2right Hipomineraliz ările de smal ț: reprezint ă mineralizarea incomplet ă a smal țului, produs ă de
ac țiunea pe cale general ă a factorilor de mediu. Hipomineraliz ările se produc în primul an
de via ță și afecteaz ă cu predilec ție primii molari permanen ți, incisivii și uneori caninii,
datorit ă ac țiunii pe cale general ă a factorilor de mediu. Smal țul este foarte friabil.
/head2right Amelogeneza imperfect ă: intr ă în categoria anomaliilor de structur ă ale smal țului de
cauza genetic ă, defecte ale smal țului ce afecteaz ă atât din ții temporari cât și pe cei
permanen ți. Coroana prezint ă aspect neregulat cu diferite grade de hipominerali zare și
sunt prezente spa țieri între din ții adiacen ți. Smal țul prezint ă o alt ă culoare, iar aceasta
indic ă gradul de hipomineralizare; cu cât este mai închis ă culoarea cu atât gradul de
hipomineralizare este mai mare ( Fig. 8 și Fig. 9 ).
10
• Anomaliile de structur ă ale dentinei
/head2right Dentinogenezele imperfecte: defecte ale dentinei ce afecteaz ă atât din ții temporari cât și
pe cei permanen ți. Este o afec țiune mo ștenit ă, cu transmitere autozomal dominant ă, ce
prezinta urm ătoarele caracteristici: din ții sunt opalescen ți, de culoare gri sau maro;
smal țul are tendin ța s ă se desprind ă la 2-4 ani de la erup ția dintelui r ămânând dentina
dezgolit ă; dentina este de culoare galben ă spre cenu șiu închis, iar camerele pulpare și
canalele radiculare dispar datorit ă expansiunii dentinei, r ădăcinile sunt scurte și înguste.
/head2right Displaziile dentinare sunt anomalii genetice întâln ite foarte rar. Sunt clasificate în dou ă
tipuri dup ă Shields: displazie dentinar ă tipul radicular sau Shields 1 (r ădăcinile sunt
scurte, conice și ascu țite iar la nivel coronar nu apar modific ări) și displazie dentinar ă
tipul coronar sau Shields 2 (apar modific ări la nivelul coroanei dentare doar în denti ția
temporar ă, aceasta prezint ă modific ări de culoare, opalescen ță).
/head2right Defectele de structura din rahitismul hipofosfatemi c rezistent la vitamina D. Rahitismul
hipofosfatemic rezistent la vitamina D este o afec țiune genetic ă foarte rar întâlnit ă. Este
caracterizat ă printr-un nivel plasmatic sc ăzut al fosfatului anorganic, de aici rezultând
semne generale asem ănătoare rahitismului, iar din punct de vedere dentar apar modific ări
la nivel dentinar atât cantitative cât și calitative.
• Anomaliile de structur ă ale cementului sunt rare și sunt asociate cu anumite afec țiuni
genetice. Aceste anomalii sunt descrise în: hipofos fatazie, displazia cleidocranian ă și
epidermoliza buloas ă distrofic ă [4, 16].
• Anomalii de structur ă ce intereseaz ă toate structurile dure dentare:
Fig. 8 – Amelogenez ă imperfect ă [4]. Fi g. 9 – Amelogenez ă imperfect ă [4].
11
/head2right Odontodisplazia regional ă afecteaz ă un singur cadran, se caracterizeaz ă prin erup ție
întârziat ă, smal țul este hipoplastic și hipomineralizat, dentina prezint ă canalicule
anormale, pulpa este fibroas ă iar r ădăcina este oprit ă din evolu ție.
Apare foarte rar, mai frecvent la maxilarul superio r. [18].
• Anomaliile de culoare se clasific ă în:
/head2right Anomalii de culoare ap ărute datorit ă perturb ării procesului de formare a structurilor dure
dentare. În aceast ă categorie intr ă fluoroza dentar ă care const ă în modificarea de culoare
a din ților ca urmare a unor deficite în formarea smal țului. Acestea apar în cazul expunerii
organismului la concentra ții crescute de fluor în perioada de formare a din ților [34].
/head2right Anomalii de culoare ap ărute datorit ă ac țiunii unor factori coloran ți asupra structurilor
dure dentare în perioada de formare. Printre aceste a enumer ăm: modific ări de culoare
produse de administrarea tetraciclinei, in acest ca z dintele având ini țial o tent ă g ălbuie ca,
ulterior s ă devin ă brun ă, apoi gri, iar în timp negricioas ă și modific ări de culoare în
eritroblastoza fetal ă (anemie hemolitic ă sever ă datorit ă incompatibilit ății Rh), în acest caz
din ții prezint ă o culoare g ălbui-verzuie sau albastru-verde.
/head2right Colora ții exogene: acestea apar dup ă ce procesul de formare a din ților este încheiat.
Cauzele acestor modific ări pot fi: anumite alimente, medicamente sau datori t ă unor
microorganisme ce se g ăsesc în saliv ă. Nuan țele coloristice ce pot ap ărea sunt: colora ție
brun ă, neagr ă, verde, portocalie [16].
1.5. Afec țiuni ale parodon țiului
Cea mai frecventa form ă de îmboln ăvire gingival ă, întâlnit ă la copil și adolescent, este
gingivita. Aceasta se clasific ă în:
• Gingivit ă simpl ă: este o reac ție inflamatorie a mucoasei gingivale la copii, cara cterizat ă
prin: tumefac ție, edem, cre șterea temperaturii locale, durere și sângerarea mucoasei
gingivale inflamate la cele mai mici atingeri, din cauza ulcera țiilor de la nivelul fundului de
sac. Aceasta poate fi:
/head2right Gingivita de eruptie,
/head2right Gingivita asociat ă cu igiena orala slab ă,
/head2right Gingivita din alergii.
• Gingivita acut ă.
12
• Gingivita cronic ă nespecifică este o forma nedureroas ă care cedeaz ă foarte greu la
tratament.
• Măriri de volum gingivale ap ărute: datorit ă respira ției orale, cavit ăți carioase aproximale,
obturatii in exces în cazul copiilor purt ători de aparate ortodontice și/sau în urma unor
factori sistemici (gingivita întâlnit ă la pubertate, fibromatoza gingival ă, în urma
administr ării unor medicamente și prin deficien ța de acid ascorbic) [9, 16].
1.6. Patologia cavit ății orale
O clasificare a leziunilor cavit ății orale este urm ătoarea:
• Leziuni „albe” sunt clasificate in:
/head2right „Perlele Epstein” (chisturile gingivale, nodulii Bo hn) au urm ătoarele caracteristici: apar
în 85% din cazuri la nou n ăscuti, nedeterminând manifestari clinice; sunt chis turi
epiteliale superficiale, bine circumscrise localiza te la nivelul crestei alveolare sau de o
parte și de alta a rafeului median al palatului dur. Prezi nt ă o evolutie clinic ă inofensiv ă
deoarece se rup spontan si se vindec ă in câteva s ăpt ămâni [27].
/head2right Candidoza oral ă ( Fig. 10 și Fig. 11 ) este o infec ție produs ă de Candida Albicans, care
exist ă în mod normal în cavitatea oral ă și care de obicei nu cauzeaz ă infec ții decât în
cazurile în care gazda este imunocompromis ă. La nou n ăscu ți infec ția este frecvent ă
(contaminarea se poate face în cursul travaliului), având un caracter acut. Candidoza
oral ă apare mai frecvent la copii cu boli sistemice dato rit ă predispozi ției atât locale cât și
sistemice dat ă de: imunodeficien țe, diabet, tulbur ări la nivelul glandelor endocrine,
distrugerea florei microbiene prin tratamente prelu ngite cu antibiotice pe cale oral ă,
tratamente cu corticosteroizi, tumori maligne, paci en ți ce au suferit transplante,
xerostomie, igien ă oral ă deficitar ă, deficien țe nutri ționale etc. Mucoasa bucal ă este
acoperit ă pe zone mai mici sau mai mari de un depozit albici os, ușor aderent. Leziunile
mai avansate se pot prezenta sub forma unor fisuri sau ulcera ții superficiale ce sunt
acoperite cu depozite albicioase, poate fi prezent ă și ro șea ța limbii, asociate cu durere de
intensitate medie.
13
/head2right Limba geografic ă este întâlnit ă sub o varietate foarte mare de forme, f ără a avea îns ă o
corela ție cu starea general ă de s ănătate a copilului. Cauza este necunoscut ă, dar cu o
frecven ță mai mare la pacien ții cu astm sau rinit ă. Se caracterizeaz ă prin prezen ța unor
pete netede de culoare ro șu deschis, cu margini membranoase, g ălbui, cenu șii sau
albicioase (aceste pete sunt, de fapt, zone de muco as ă lingual ă în care papilele filiforme
sunt complet descuamate și las ă o suprafa ță neted ă, lucioas ă), acestea fiind situate pe fa ța
dorsal ă și lateral ă a limbii. Sunt multiple, izolate sau confluente cu aspect de „hart ă
geografic ă”. Ele „c ălătoresc” la nivelul unei suprafe țe se extind iar pe alt ă suprafa ță
papilele se regenereaz ă. Uneori sunt înso țite de senza ție dureroas ă și arsur ă.
• Leziuni veziculare – Gingivostomatita herpetic ă primar ă – este cea mai comun ă cauz ă a
ulcera țiilor severe a copiilor pân ă în 5-6 ani și cea mai comun ă prezentare a infec ției
primare a copilului cu virus herpes simplex. Transm iterea infec ției se face prin intermediul
salivei, iar perioada de incuba ție este cuprins ă între 2 – 12 zile cu o medie de 4 zile. Copilul
prezint ă: febr ă înalt ă, cu debut brusc, iritabilitate, odinofagie, gingiv it ă, leziuni de tipul
veziculelor, care se rup rapid, l ăsând o leziune rezidual ă, asem ănătoare unei ulcera ții, care
se acoper ă cu o membran ă de culoare galben-cenu șie, limfadenit ă submaxilar ă și cervical ă
[20, 26, 27].
• Leziuni ulceroase
/head2right Herpangina:
– Reprezint ă o infec ție viral ă cauzat ă de membrii familiei virusului Coxsackie;
– Întâlnit ă mai frecvent în lunile de var ă;
– Perioada prodromal ă este de câteva zile înainte de apari ția veziculelor;
Fig. 1 0 – Candidoz ă oral ă localizat ă la
nivelul limbii[14] Fig. 1 1 – Candidoz ă oral ă localizat ă la
nivelul buzei inferioare [27]
14
– Se caracterizeaz ă prin leziuni papulo-veziculare, de obicei pu ține la num ăr
localizate mai ales pe pilierii anteriori ai amigda lelor, mai rar și pe palatul moale.
– Faringele este difuz hiperemiat;
– Veziculele, în num ăr de 4-5, sunt înconjurate de un eritem intens iar dup ă rupere
rămân ulcera ții cenu șii-gălbui sau albicioase;
– Pacientul prezint ă: febr ă, disfagie sau o simpl ă durere în gât și cefalee. [20, 27]
/head2right Stomatita aftoas ă recurent ă ( Fig. 12 ):
– Mai poart ă numele de afte dureroase (canker sore);
– Este cea mai comun ă afec țiune de la nivelul mucoasei orale;
– În cele mai multe cazuri este idiopatic ă, existând totu și o asociere cu anumi ți
factori: traumatisme locale, factori microbieni, te ren genetic, deficien ță de vitamine,
alergie la alimente, stres etc.;
– Se caracterizeaz ă prin recuren ța uneia sau a mai multor ulcera ții dureroase la
intervale de zile sau luni;
– Ulcera țiile sunt localizate pe: mucoasa bucal ă, mucoasa labial ă, suprafa ța ventral ă a
limbii (în general pe mucoasa nekeratinizat ă);
– Leziunile pot fi: minore, majore și herpetiforme [20].
Fig. 12 – Stomatit ă aftoas ă recurent ă
15
/head2right Boala Riga – Fede ( Fig. 13 și Fig. 14 ):
– Este o disfunc ție caracterizat ă prin absen ța/pierderea senza ției de durere sau prin
insensibilitate la durere;
– Este o afec țiune ulcerativ ă cauzat ă de traume repetate ale mucoasei orale;
– Apare la copiii sub vârsta de doi ani;
– Este o afec țiune rar ă ce se poate asocia cu o întârziere a dezvolt ării și alte boli
neurologice;
– Leziunile ulcerative sunt localizate la nivelul muc oasei buzei inferioare, frenul
lingual sau suprafa ța ventral ă a limbii.
Fig. 13 – Leziune ulcerativ ă la nivelul fe ței
ventrale a limbii [33]. Fig. 14 – Leziune ulcerativ ă la nivelul buzei
inferioare [25].
/head2right Glosita romboidal ă median ă:
– Este o afec țiune caracterizat ă prin atrofie papilar ă lingual ă central ă sau atrofie
papilar ă lingual ă posterioar ă;
– Este rar întâlnit ă la copii, iar când apare, apare în copil ăria mic ă;
– Este localizat ă la nivelul fe ței dorsale a limbii, pe linia median ă;
– Are aspect eritematos din cauza lipsei papilelor și ca o reac ție eritematoas ă la
candida.
• Leziuni pigmentare – Ephelis (Efelide)
– Aspect pistruiat sau sub forma unei macule, pigment ate și bine definite;
– Apar pe limb ă, buze sau pe orice suprafa ță mucoas ă;
16
– Nu este necesar nici un tratament.
• Leziuni cu ac țiune compresiv ă
/head2right Tiroida lingual ă:
– Se prezint ă sub forma unei mase de țesut tiroid ectopic localizat la baza limbii, de
culoare roz;
– Este adesea confundat ă cu chistul canalului tireoglos;
– Este foarte rar ă, având o inciden ță de 1/100000 și apare mai frecvent la sexul
feminin;
– În general este asimptomatic ă, dar când apar, simptomele sunt asem ănătoare cu cele
de la pubertate, sarcin ă, menopauz ă, atunci când secre ția de hormon tiroido-
stimulant este crescut ă.
/head2right Mucocele și ranula:
– Mucocelele sunt la origine glande salivare minore i ar ranula este un chist de reten ție
al glandei sublinguale;
– Sunt pseudochisturi ce apar ca rezultat al extrava z ării de mucus în țesuturile moi
din vecin ătate;
– Apar ca rezultat al traumei canalului excretor al g lande salivare și uneori a
obstruc ției fluxului salivar;
– Sunt prezente ca tumefac ții nedureroase, asimptomatice, de culoare alb ăstruie, cu
debut acut, ce se pot rupe spontan ( Fig.15 ) [4].
Fig. 15 – Mucocelul [2].
17
/head2right Hemangioame:
– Sunt tumori vasculare de natur ă benign ă ce apar înc ă din primele zile de via ță și
involueaz ă pân ă la vârsta de 10 ani;
– Sunt leziuni proeminente, circumscrise, de culoare ro șie, adesea lobulate;
– Cel mai frecvent apar la nivelul capului, gâtului, urmate de trunchi și extremit ăți, iar
la nivelul cavit ății orale apar pe buze, limb ă și mucoasa bucal ă. La acest nivel, pe
lâng ă afectarea estetic ă apare și afectarea vorbirii și degluti ției prin efectul de mas ă,
dac ă este localizat ă la nivelul limbii, determin ă disartrie sau disfagie;
– Hemangioamele pot fi superficiale și profunde. Hemangioamele superficiale sunt
leziuni cutanate proeminente, ro șii, iar cele profunde au o colora ție alb ăstruie sub
tegumentele normale [20, 31, 34].
/head2right Limfangioame:
– Sunt o malforma ție congenital ă benign ă, cu sediul cel mai frecvent la nivelul
capului și gâtului, urmat ă de trunchi și extremit ăți;
– Simptomatologia este în func ție de sediul leziunii. La nivelul cavit ății orale poate
produce dispnee, disartrie, dificult ăți în alimenta ție și uneori apare și afectarea
căilor respiratorii. Dac ă are loc o expansiune rapid ă aceasta este înso țit ă de
hemoragie în forma țiunea chistic ă și de infec ție [31].
• Leziuni proliferative ale țesuturilor moi.
/head2right Epulisul congenital:
– Este o tumor ă rar ă a nou-născutului, cunoscut ă și sub denumirea de „granular cell
tumor”;
– Este localizat la nivelul procesului alveolar maxil ar, mai ales în regiunea anterioar ă,
și se manifest ă prin prezen ța unor noduli fermi și netezi ce proemin ă din gura nou-
născutului. Ace ști noduli produc dificult ăți a func ției respiratorii și în hr ănirea nou-
născutului. Este mai frecvent ă la nou-născu ții de sex feminin cu un index ratio de
8/1.
/head2right Chisturile de erup ție:
– Apar la sugar și la copil mai ales în timpul denti ției mixte, cu o frecven ță crescut ă în
regiunea incisivilor și mai rar la nivelul premolarilor;
18
– Au aspectul unei cupole pline cu lichid, localizate pe marginea alveolei dentare în
locul în care dintele încearc ă să erup ă;
– Au o colora ție alb ăstruie și o consisten ță elastic ă.
/head2right Teratoame și chisturi dermoide
– Sunt anomalii de dezvoltare asociate cu celule embr ionare pluripotente;
– Sunt rare, mai pu țin de 10% afecteaz ă zona cranian ă și cervical ă, iar când sunt
localizate la acest nivel sediile implicate sunt or bita, nasul, nazo-faringele, cavitatea
bucal ă și gâtul;
– Sunt clasificate în patru grupe: chist dermoid, chi st teratoid, teratom și epignathy.
/head2right Granuloame periferice cu celule gigante:
– Sunt leziuni inflamatorii de origine necunoscut ă;
– Apar la nivelul gingiilor sau al mucoasei alveolare , fiind asociate traumatismelor;
– Au o consisten ță ferm ă, nodular ă cu tendin ță ocazional ă de sângerare.
19
CAPITOLUL 2
Diagnosticul și tratamentul afec țiunilor buco-dentare
Dup ă cum s-a eviden țiat în cadrul capitolului anterior, afec țiunile de la nivelul cavit ății
orale sunt multiple și îmbrac ă multe forme iar diagnosticul și tratamentele ce trebuie aplicate
sunt la fel de complexe. Parcurgându-le în aceea și ordine ca și în Capitolul 1, vom prezenta
diversele metode de diagnostic și tratament specifice fiec ărei afec țiuni în parte.
Ca la orice afec țiune din orice ramur ă a medicinei, o importan ță foarte mare se acord ă
anamnezei, aceasta oferindu-ne informa ții despre:
• Datele de identificare ale pacientului;
• Antecedente heredo-colaterale generale și buco-dentare;
• Antecedente personale fiziologice și patologice generale și buco-dentare;
• Motivul prezent ării.
Aceste date colectate în timpul anamnezei sunt impo rtante atât pentru examenul clinic
ulterior, cât și pentru diagnostic și planul de tratament. În acela și timp, este și o bun ă oportunitate
pentru medic de a stabili o rela ție cu pacientul și p ărin ții acestuia. Dac ă, de cele mai multe ori, în
cazul adul ților anamneza se completeaz ă pe o foaie de hârtie de c ătre pacient care r ăspunde la un
set de întreb ări predefinite, în cazul pacien ților copii varianta preferat ă este discu ția relaxat ă cu
copilul și p ărin ții.
A doua etap ă în stabilirea unui diagnostic corect este examenul subiectiv, în cadrul c ăruia
pacientul ne relateaz ă și ne r ăspunde la întreb ările legate de:
• prezen ța sau absen ța durerii; în cazul cariilor simple, durerea poate fi redus ă ca intensitate
sau chiar s ă fie absent ă;
• intensitatea durerii: mic ă, mare, redus ă sau sub form ă de jen ă;
• durata durerii: durere care înceteaz ă odat ă cu dispari ția excitantului a șa cum este în cazul
cariei simple; durere ce se prelunge ște în timp; durere continu ă;
• caracteristicile dureri; aici urm ărim:
/head2right dac ă durerea este provocat ă de anumi ți agen ți fizici, chimici sau termici sau dac ă este
spontan ă;
/head2right tipul durerii:
20
– lancinant ă sau pulsatil ă;
– localizat ă la nivelul unui dinte, cum este în cazul cariei si mple, sau iradiaz ă;
/head2right factori de exacerbare sau de calmare a durerii: exa cerbat ă la rece, la cald sau la mastica ție
si par țial calmat ă la cald, rece sau la antialgice;
/head2right fenomene dureroase suplimentare în genul hiperestez iei dentinare și hipersensibilit ății
dentinare.
Examenul subiectiv va fi completat cu examenul obie ctiv. Acestea ne vor conduce spre
un diagnostic prezumtiv pe care îl vom definitiva c u ajutorul examenelor complementare, dac ă
este nevoie.
Examenul obiectiv se face prin:
• inspec ție: aici urm ărim modific ările de culoare, caria cavitar ă simpl ă sau complicat ă,
obtura ții noi sau vechi, modific ări de culoare ale întregului dinte, modific ări de culoare și
volum a papilelor și marginii gingivale, polip pulpar, ulcera ții, abcese, fistule, r ădăcini
exteriorizate etc.;
• palparea cu sonda pentru: evaluarea consisten ței dentinei, eventuale deschideri ale camerei
pulpare, evaluarea mobilit ății dentare patologice sau fiziologice, pentru reali zarea
diagnosticului diferen țial dintre polipul pulpar și cel gingival, prin urm ărirea bazei de
implantare a polipului cu sonda;
• percu ția în ax poate fi:
/head2right negativ ă
/head2right sub forma de jen ă
/head2right intens pozitiv ă.
Examenul obiectiv este urmat de teste complementare . Acestea ne ajut ă la definitivarea
diagnosticului de certitudine. Printre acestea se n um ără: examinarea radiologic ă, testele de
vitalitate, probele terapeutice (pansament calmant, foraj explorator, examinarea intrapulpar ă
direct ă). [15, 21]
Datorit ă radia țiilor emise în timpul unei radiografii, aceasta est e folosit ă cu precau ție mai
ales la copii, cu toate c ă aceste sunt indicate pentru a ajuta medicul în:
– diagnosticarea cariilor;
– planificarea tratamentului ortodontic;
– identificarea unor anomalii în dezvoltarea denti ției;
21
– identificarea unor patologii osoase sau dentare.
2.1 Procesele carioase simple
În cazul diagnostic ării cariilor, cea mai indicat ă radiografie este bitewing mai ales pentru
detectarea precoce a cariilor proximale sau a carii lor ocluzale oculte. În cazul pacien ților cu o
cario-activitate crescut ă sunt indicate radiografii la 12 luni, iar pentru c ei cu o cario-activitate
sc ăzut ă se vor indica radiografii la 24-36 luni pentru a u rm ări evolutia proceselor carioase.
Testele de vitalitate se realizeaz ă doar în situa ția în care pân ă la acest moment nu s-a
putut pune un diagnostic de certitudine. Cu cât gra vitatea leziunii cre ște, cu atât devine mai
necesar ă utilizarea mai multor teste complementare. Testele de vitalitate sunt cele termice,
indicate în cazul copiilor și electrice, folosite mai mult la adolescen ți și adul ți, pentru că acestea
sperie copilul. Acestea sunt realizate întotdeauna întâi pe un dinte s ănătos pentru a stabili
răspunsul normal, apoi pe dintele afectat. În cazul c ariei simple, r ăspunsul la testele de vitalitate
este normal, pozitiv [7,21].
Pansamentul calmant este utilizat în cazurile în ca re diagnosticul prezumtiv este
reprezentat de inflama ția pulpar ă.
Forajul explorator este utilizat atunci când diagno sticul prezumtiv este de necroz ă sau
gangren ă pulpar ă.
TRATAMENTUL
În cazul cariei simple, tratamentul urmeaz ă dou ă direc ții:
1. Tratament preventiv;
2. Tratament curativ.
Aceste dou ă tipuri de tratamente sunt strâns legate între ele deoarece un tratament curativ
dac ă nu este completat cu unul profilactic este inefici ent, deoarece acesta se adreseaz ă doar
efectelor bolii nu și cauzelor ei.
Tratamentul preventiv este alc ătuit din:
• preven ția primar ă care se refer ă la prevenirea apari ției bolii prin metode de profilaxie, de
corectare a igienei și a dietei prin fluoriz ări locale și sistemice și prin sigilarea șanțurilor și
fosetelor;
• preven ția secundar ă ce are ca scop stoparea evolu ției leziunii și prevenirea apari ției de noi
cazuri;
22
• preven ția ter țiar ă, ce are ca scop oprirea progresiei bolii odat ă ce a produs neajunsuri
func ționale și prevenirea apari ției complica țiilor pulpare. [21]
Tratamentul curativ ține cont de localizarea leziunii și de cantitatea de țesuturi dure afectate și
anume:
• Pentru cariile localizate la nivelul suprafe ței ocluzale:
/head2right situat ă doar la nivelul smal țului, tratamentul const ă în sigilare l ărgit ă;
/head2right cu extindere limitat ă în dentin ă tratamentul const ă în obtura ție preventiv ă cu rășin ă
(OPR);
/head2right în dentina, extins ă, tratamentul const ă în cavitate clasa I extins ă, sau restaur ări indirecte.
• Pentru cariile cu localizare aproximal ă:
/head2right în smal ț = obtura ții coronare cu ciment ionomer de sticl ă (CIS) sau compozit;
/head2right în dentin ă, cu creasta marginal ă integr ă = obtura ții compozit, CIS;
/head2right în dentin ă cu creasta marginal ă subminat ă = obtura ții compozit.
• Pentru cariile localizate la nivelul suprafe țelor netede vestibulare și orale:
/head2right în dentin ă limitat ă = obtura ții compozit, CIS;
/head2right în dentin ă cavitar ă extins ă = obtura ții compozit, compomer. [21]
Materialele de restaurare folosite pentru tratament ul restaurator se aleg în func ție de:
• vârst ă – aceasta influen țeaz ă abilitatea copilului de a coopera și de a accepta anumite
proceduri precum anestezia sau diga; de asemenea vâ rsta este un bun indicator și pentru cât
timp trebuie men ținut ă restaurarea;
• riscul carios
/head2right risc sc ăzut = denti ție intact ă, igien ă oral ă bun ă, controlul dietei și folosirea produselor ce
con țin fluor;
/head2right risc moderat= 1-2 leziuni noi pe an, igiena oral ă deficitar ă și nefolosirea produselor pe
baz ă de fluor;
/head2right risc crescut= 3 sau mai multe leziuni noi pe an, ig ien ă oral ă deficitar ă, diet ă necontrolat ă,
nu sunt folosite produse pe baz ă de fluor. [5, 7, 8]
2.2 Procese carioase complicate
În denti ția temporar ă, cariile progreseaz ă foarte rapid cu afectarea pulpei dentare. Unele
studii arat ă c ă odat ă ce procesul carios a subminat creasta marginal ă a unui dinte temporar, pulpa
dentar ă este afectat ă. [11]
23
Diagnosticul proceselor carioase complicate urm ăre ște aceia și pa și precum cel al
proceselor carioase simple.
În cadrul examenului subiectiv urm ărim:
• Prezen ța sau absen ța durerii:
/head2right durere prezent ă = pulpite acute, parodontite apicale acute și parodontite apicale cronice
acutizate;
/head2right durere absent ă sau redus ă = pulpite cronice, necroz ă, gangren ă simpl ă, parodontit ă
apical ă cronic ă.
• Intensitatea durerii:
/head2right durere de intensitate mic ă = pulpite reversibile;
/head2right durere de intensitate mare = pulpite ireversibile a cute și parodontite apicale acute;
/head2right durere redus ă, sub form ă de jen ă = parodontite apicale cornice.
• Durata durerii:
/head2right durere prelungit ă în timp = câteva minute în hiperemia pulpar ă, pân ă la 10 minute în
pulpit ă seroas ă par țial ă, intermitent ă în pulpitele reversibile;
/head2right durere continu ă = pulpite seroase sau purulente totale, parodontit e apicale acute seroase și
purulente.
• Caracteristicile durerii:
/head2right durere provocat ă de agen ți fizici sau chimici = pulpite reversibile;
/head2right durere spontan ă și provocat ă = pulpite acute totale, parodontite apicale acute, parodontite
apicale cronice acutizate;
/head2right durere lancinant ă = pulpite seroase și parodontit ă apical ă acut ă seroas ă;
/head2right durere pulsatil ă = pulpite și parodontite apicale acute purulente;
/head2right durere localizat ă la dintele respectiv = pulpitele reversibile;
/head2right durere iradiat ă = pulpite seroase și purulente totale și parodontite apicale acute;
/head2right durere exacerbat ă la rece și par țial calmat ă la cald și la antialgice = pulpita seroas ă
par țial ă și necalmat ă în cea total ă;
/head2right durere exacerbat ă la cald și par țial calmat ă la rece și la antialgice = pulpit ă purulent ă
par țial ă și necalmat ă în cea total ă;
/head2right durere exacerbat ă la mastica ție = parodontite apicale acute endo-osoase și parodontit ă
apical ă cronic ă acutizat ă.
24
În cadrul examenului obiectiv avem :
• inspec ția la care urm ărim modific ări de culoare ale dintelui; carii complicate; obtur a ții cu
sau f ără carii secundare; polip pulpar sau ulcera ții pulpare; abcese, fistule, modific ări de
culoare și volum ale marginii gingivale libere și ale papilelor.
• palparea cu sonda, o metod ă de examinare folosit ă pentru:
/head2right obiectivarea lipsei de substan ță ;
/head2right evaluarea consisten ței dentinei alterate;
/head2right reperarea eventualelor deschideri ale camerei pulpa re;
/head2right evaluarea mobilit ății dentare normale sau patologice;
• cel de-al treilea element al examenului obiectiv es te reprezentat de percu ția în ax, ce poate
fi:
/head2right negativ ă în gangrena simpl ă și pulpite cornice;
/head2right sub form ă de jen ă în pulpite ireversibile acute și în parodontita apical ă hiperemic ă;
/head2right intens pozitiv ă în parodontita apical ă acut ă neexteriorizat ă și parodontita apical ă cronic ă
acutizat ă. [15, 21, 24]
TRATAMENT
Principalul scop este de a preveni avansarea bolilo r pulpei dentare și de a restaura dintele
afectat pentru a- și recăpăta func ționalitatea. În acest scop, o serie de proceduri en dodontice ofer ă
alternative la extrac ția din ților compromi și. Procedurile terapeutice se aleg în func ție de gradul
de afectare pulpar ă.
Procesul carios trebuie îndep ărtat în totalitate înainte de a începe restaurarea dintelui, de
aici pornind dilema clinic ă în situa țiile în care la nivelul unui dinte vital, f ără semne clinice,
îndep ărtarea în totalitate a dentinei alterate duce la po sibilitatea expunerii pulpare, caz în care
indica ția de tratament este coafajul, acesta p ăstrând pulpa vie tratat ă și vindecat ă [24].
• Coafajul poate fi:
/head2right indirect = aplicat atunci când camera pulpar ă este închis ă;
/head2right natural= aplicat atunci când peretele dentinar prof und este dur, normal colorat sau u șor
pigmentat și întrerupt în dreptul unui corn pulpar de o mic ă cantitate de dentin ă alterat ă,
care dac ă ar fi îndep ărtat ă s-ar deschide camera pulpar ă;
/head2right direct = aplicat atunci când la nivelul podelei cam erei pulpare exist ă o deschidere
punctiform ă în dreptul unui corn pulpar [21].
25
O alt ă metod ă de tratament este pulpotomia , care reprezint ă extirparea pulpei vitale
inflamate de la nivelul camerei pulpare coronare și înlocuirea acesteia cu un medicament ce are
rolul de a mumifia sau a stimula procesele reparato rii la nivelul pulpei restante [3].
• Pulpotomia poate fi:
/head2right par țial ă = atunci când se îndep ărteaz ă doar o parte din pulpa coronar ă.
Aceast ă metod ă este indicat ă în cazul din ților temporari sau permanen ți imaturi care
prezint ă o deschidere a camerei pulpare de origine traumati c ă (fractur ă coronar ă penetrant ă),
asociat ă cu o inflama ție cronic ă par țial ă a pulpei coronare care proemin ă pe linia de fractur ă, sub
forma unui mic polip. În acela și timp, este indicat ă și la din ții temporari și din ții permanen ți
imaturi vitali cu deschiderea camerei pulpare de or igine carioas ă de 1-2 mm în care sângerarea
pulpar ă poate fi controlat ă în 1-2 minute (pulpita reversibil ă).
/head2right total ă = atunci când se îndep ărteaz ă toat ă pulpa coronar ă și r ămâne pulpa radicular ă.
Aceast ă metod ă de tratament este indicat ă în cazul din ților temporari și a din ților
permanen ți imaturi cu pulpit ă reversibil ă; la cei cu e șec în urma coafajelor; cu deschiderea
camerei pulpare prin carie și cu hemoragie controlat ă rapid – 1-2 minute; cu deschidere
accidental ă sau traumatic ă mai mare de 2 mm; pe din ții restaurabili cu distruc ție coronar ă mai
mic ă de dou ă treimi din volumul ini țial; din ți temporari f ără resorb ție radicular ă sau cu resorb ție
radicular ă incipient ă; pacien ți s ănăto și și cooperan ți.
• Alt ă metod ă de tratament este pulpectomia . Aceasta const ă în îndep ărtarea pulpei corono-
radiculare și poate fi:
/head2right par țial ă = atunci când se îndep ărteaz ă doar o parte din pulpa radicular ă, indicat ă în cazul
din ților permanen ți imaturi, cu e șec dup ă pulpectomie, din ți permanen ți imaturi,
restaurabili cu pulpite ireversibile și pacien ți s ănăto și, cooperan ți care accept ă anestezia;
/head2right total ă = îndep ărtare atât a pulpei coronare cât și a celei radiculare în totalitate. Aceast ă
metod ă este indicat ă în cazul din ților permanen ți maturi, în cazul c ărora celelalte metode
de tratament au e șuat, și în cazul din ților temporari cu e șecuri în urma pulpotomiei, cu
pulpite ireversibile, din ți care mai au cel pu țin doi ani pân ă la exfoliere, cu resorb ție
radicular ă incipient ă sau neînceput ă și cu o morfologie a canalelor radiculare abordabil ă.
O alt ă metod ă de tratament folosit ă în cazul din ților permanen ți imaturi, diagnostica ți cu
gangren ă este apexificarea. Aceasta este o metod ă prin care este indus ă o barier ă apical ă
dur ă la nivelul din ților imaturi cu pulp ă mortificat ă [21].
26
2.3 Leziuni traumatice
Examinarea în cazul traumatismelor trebuie luat ă în serios și f ăcut ă într-o anumit ă logic ă.
Este important s ă se fac ă un examen al întregului corp, deoarece este posibi l ca pacientul s ă vin ă
direct la medicul stomatolog iar între timp s ă apar ă alte leziuni la nivelul corpului.
Înainte de începerea examin ării trebuie puse câteva întreb ări ce ne vor ajuta ulterior,
întreb ări legate de motivul prezent ării, istoricul medical, istoricul suferin ței actuale :
• Când a avut loc traumatismul?
• Cum s-a întâmplat?
• S-au sesizat și alte r ăni vizibile?
• Dac ă s-a administrat un tratament?
• Dac ă au fost și alte traume în trecut?
• Dac ă copilul are la zi toate vaccinurile?
• Dac ă copilul sufer ă de o boal ă anume, dac ă prezint ă alergii la medicamente?
Ne intereseaz ă istoricul dentar : Dac ă este prezent ă durerea sau nu, iar dac ă da, ne
intereseaz ă caracteristicile acesteia și ocluzia [3, 27].
Dup ă ob ținerea acestor informa ții putem trece la examinarea extra-oral ă în cadrul c ăreia
evalu ăm:
• func ția ATM, asimetrii faciale;
• palparea contururilor dure osoase;
• eventuale r ăni extraorale;
• mi șcările mandibulei.
Examinarea intra-oral ă:
• examinarea p ărților moi;
• examinarea din ților prin: inspec ție, palpare cu sonda și percu ția în ax;
• teste de vitalitate [3].
Examenul radiologic ne ofer ă informa ții despre nivelul si traseul liniei de fractur ă, vârsta
dentar ă, leziuni osoase asociate. În cazul traumatismelor se recomand ă radiografiile periapicale
și cu inciden ță excentric ă.
27
Fisur ă în smal ț
Din punct de vedere radiologic nu se constat ă modific ări. În cazul în care fisurile sunt
vizibile se recomand ă sigilarea cu r ăș in ă pentru a evita decolorarea liniilor de fisur ă și nu este
necesar niciun alt tip de tratament. Se recomand ă o igien ă buco-dentar ă riguroas ă și evitarea
varia țiilor de temperatur ă.
Fractur ă în smal ț nepenetrant ă
Pierderea smal țului este vizibil ă, dar f ără expunerea dentinei. Restaurarea cu r ăș in ă
compozit ă se face în func ție de dimensiunea și localizarea fracturii.
Dispensarizarea se face la 6 – 8 s ăpt ămâni printr-un consult clinic și radiologic și la 1 an.
Fractur ă în smal ț și dentin ă nepenetrant ă
În aceste situa ții, în alegerea tratamentului, se ține cont de vârsta dentar ă, distan ța liniei
de fractur ă fa ța de camera pulpar ă și de vechimea leziunii. Se opteaz ă pentru aplicarea
hidroxidului de calciu sub form ă de liner și restaurarea cu ajutorul CIS-ului, compozitului sa u a
coroanelor provizorii. Dispensarizarea se face la 6 – 8 s ăpt ămâni printr-un consult clinic și
radiologic, iar apoi la 1 an.
Fractur ă în smal ț și dentin ă penetrant ă
La nivelul din ților imaturi se p ăstreaz ă vitalitatea pulpei prin coafaj sau printr-o
pulpotomie par țial ă, pentru a favoriza închiderea apexului, acest trat ament este ales și pentru
pacien ți tineri cu denti ție format ă complet.
În cazul pacien ților cu apexul închis se recomand ă tratamentul de canale de și coafajul sau
pulpotomia par țial ă pot fi folosite. Dispensarizarea se face la 6 – 8 s ăpt ămâni printr-un consult
clinic și radiologic, iar apoi la 1 an.
Fractur ă corono-radicular ă
În alegerea tratamentului, se tine cont dac ă fractura este penetrant ă sau nepenetrant ă și
dac ă linia de fractur ă se afl ă deasupra sau sub creasta alveolar ă.
În cazul fracturilor nepenetrante se reata șeaz ă fragmentul cu ajutorul materialelor
compozite;
În cazul fracturilor penetrante se încearc ă tratament pulpar și reata șarea fragmentului
când linia de fractur ă se afl ă deasupra crestei alveolare, dac ă este pozi ționat ă sub creast ă se
recomand ă îndep ărtarea fragmentului fracturat. Dispensarizarea se f ace la 6 – 8 s ăpt ămâni printr-
un consult clinic și radiologic, iar apoi la 1 an.
28
Fractur ă radicular ă
În alegerea tratamentului se tine cont de:
• Dezvoltarea apical ă – fracturile pe din ții permanen ți imaturi au un prognostic mai bun
decât fracturile din ților maturi, nefiind necesar tratamentul endodontic ;
• Prezen ța sau absen ța deplas ării – în cazul în care deplasarea este prezent ă, se face
repozi ționarea și imobilizarea fragmentului coronar;
• Prezen ța sau absen ța mobilit ății – în cazul fracturilor cu mobilitate și fără deplasare se
recomand ă doar imobilizarea. Dispensarizarea se face la 6-8 s ăpt ămâni, dup ă 4-6 luni, un
an și apoi anual timp de 5 ani.
Traumatisme parodontale
În cazul contuziei și subluxa ției tratamentul consta într-o igien ă oral ă bun ă, toaleta și
evitarea zonei respective, în cazul luxa țiilor laterale se face repozi ționarea și imobilizarea
dintelui, iar în cazul avulsiei dac ă dintele nu s-a pierdut se replanteaz ă și se imobilizeaz ă timp de
7-14 zile [1, 2, 6, 12, 16, 30].
2.4 Anomalii de dezvoltare
Diagnosticul și managementul anomaliilor dentare reprezint ă una din cele mai importante
arii în cadrul stomatologiei pediatrice. Multe anom alii dentare sunt prezente în copil ărie și multe
dintre acestea sunt diagnosticate gre șit sau l ăsate netratate datorit ă dificult ății lor. Trebuie f ăcut ă
și o consultație de c ătre un genetician, nu atât pentru a diagnostica afe c țiunea cât pentru a da
sfaturi privind prognosticul și riscul de recuren ță la nivelul genera țiilor urm ătoare, deoarece
multe afec țiuni au și o component ă genetic ă. [4]
Un alt specialist cu care trebuie colaborat în cadr ul anomaliilor dento-maxilare este
medicul ortodont, deoarece multe dintre anomaliile dento-maxilare necesit ă tratament ortodontic.
Majoritatea tratamentelor ortodontice au loc spre s fâr șitul denti ției mixte și la începutul denti ției
permanente, dar sunt și afec țiuni care au nevoie de tratament mai devreme. [18]
Examenul complementar cel mai simplu și care ne ofer ă cele mai multe informa ții este
radiografia.
Datorit ă imaginii de ansamblu dat ă de orto-pantomogram ă aceasta este una dintre
radiografiile de elec ție. Ea ne ofer ă informarea general ă asupra patologiei de la nivelul aparatului
dento-maxilar și a articula ției temporo-mandibulare, permite evaluarea st ării de s ănătate în
29
denti ția temporar ă și mixt ă, raportul dintre denti ția mixtă și cea permanent ă, gradul de rizaliz ă a
din ților temporari, gradul și direc ția de erup ție a din ților permanen ți (intraosos sau submucos);
ajut ă la depistarea anomaliilor de num ăr, de form ă și dimensiune, vârsta dentar ă, lungimea
rădăcinii și starea apexului din ților permanen ți, fiind util ă în luarea unor atitudini de terapie
profilactic ă și interceptiv ă a elementelor structurale dentare.
a. Anomaliile de dimensiune nu au de obicei nici o alt ă consecin ță decât estetica.
Tratamentul instituit este cel protetic, tratamentu l ortodontic este indicat în cazul în care sunt și
probleme de dezvoltare ale arcadei sau probleme de ocluzie. [10]
b. Anomaliile de form ă.
Diagnosticul se pune pe baza examenului clinic și radiologic și în func ție de tipul
anomaliei const ă în:
• Fuziunea și gemina ția – se recomand ă remodelare coronar ă și uneori extrac ția din ților.
• Taurodon ția – dac ă dintele nu prezint ă nici un fel de patologie nu se recurge la nici un
tratament, iar dac ă acesta prezint ă patologie pulpar ă se indic ă tratament endodontic.
• Talon Cusp – se ține cont de localizarea și m ărimea proeminen ței.
/head2right Dac ă nu determin ă tulbur ări ocluzale se aplic ă m ăsuri de preven ție a cariei;
/head2right Dac ă produce tulbur ări ocluzale se aplic ă șlefuiri selective.
• Concrescen ța – se recomand ă extrac ția dintelui doar în cazul în care acesta prezint ă
patologie pulpar ă.
• Dilacerarea – se urm ăre ște corectarea tulbur ărilor fizionomice prin remodelare coronar ă.
• Dinte invaginat – tratamentul poate fi preventiv pr in sigilarea fosetei sau curativ prin
aplicarea unei obtura ții coronare. Dac ă exist ă patologie pulpar ă se face tratament
endodontic.
• Dinte evaginat – în func ție de dimensiunea proeminen ței tratamentul variaz ă de la șlefuire
selectiv ă la tratament endodontic.
c. Anomaliile de num ăr
• Din ții supranumerari sunt anomalii de num ăr foarte frecvente ce pot interfera cu erup ția
din ților definitivi sau pot determina înghesuiri dentar e. În general, tratamentul acestor din ți
este reprezentat de extrac ția dentar ă, aceasta trebuie f ăcut ă cu grij ă pentru a nu leza
mugurele dintelui permanent subiacent.
30
• Anomalii de num ăr prin deficit – în acest caz tratamentul este comp lex și complicat
datorit ă afect ării func țiilor aparatului dento-maxilar. În func ție de cazul clinic se
recomand ă tratament protetic si ortodontic.
d. Anomalii de structur ă
• Anomalii de structur ă ale smaltului
/head2right Tratamentul defectelor de structur ă datorit ă ac țiunilor factorilor de mediu urm ăre ște
refacerea func ției estetice si masticatorii cu ajutorul materialel or compozite sau prin
coroane fizionomice. [16,18].
/head2right Amelogeneza imperfect ă diagnosticarea acestei afec țiuni se face clinic și radiologic.
Tratamentul copiilor cu defecte ale smal țului necesit ă mai mult ă aten ție decât un simplu
tratament mecanic al din ților. Din ții pot fi sensibili la excitan ți termici, igiena oral ă poate fi
slab ă, ocluzia poate fi compromis ă prin mic șorarea dimensiunii verticale rezultat ă datorit ă
smal țului mai sub țire decât în mod normal, sau pot exist ă pierderi de smal ț din cauza unei matrici
slab mineralizate.
Anumi ți profesioni ști sus țin folosirea preventiv ă din timp a acoperirii restauratoare a
denti ției primare pentru aceste cazuri, de și ob ținerea unei închideri marginale corecte este greu
de realizat datorit ă friabilit ății smal țului [18].
• Anomalii de structur ă ale dentinei
/head2right Dentinogeneza imperfect ă – diagnosticul se pune pe seama examenului clinic și
radiologic.
Radiologic, coroanele au un aspect bulbos, r ădăcinile sunt scurtate și mai sub țiri, camera
pulpar ă este mărit ă, mai ales în denti ția primar ă, pulpa este obliterat ă datorit ă depunerii de
dentin ă secundară [18].
Tratamentul este complex ca și în cazul amelogenezei imperfecte și urm ăre ște mai multe
direc ții:
– men ținerea dimensiunii verticale de ocluzie;
– protec ția din ților împotriva abraziunii;
– ob ținerea aspectului estetic dorit prin refacerea din ților anteriori.
/head2right Displaziile dentinare – diagnosticul se pune clinic și radiologic iar tratamentul este în
general greu, se ține cont de situa ția clinic ă din momentul prezent ării. Tratamentul const ă
în extrac ția din ților mobili și protezarea din ților restan ți [16].
31
/head2right Rahitismul hipofosfatemic rezistent la vitamina D – diagnosticul se pune pe baza
analizelor, clinic și radiologic iar tratamentul ține cont de vârsta copilului și momentul
când acesta este adus. Tratamentul urm ăre ște tratarea leziunilor periapicale prezente și
acoperirea din ților restan ți.
• Anomalii de structur ă ce afecteaz ă toate structurile dure dentare.
Odontodisplazia – tratamentul const ă în extrac ția din ților afecta ți urmat ă de restaur ări
protetice.
• Anomalii de culoare
Variantele de tratament în cazul discromiilor denta re de orice natur ă sunt reprezentate de:
/head2right Albire sau alte proceduri de îndep ărtare a petelor cum este microabraziunea;
/head2right Obtura ții coronare;
/head2right Tratament protetic: fa țete, coroane [4, 16].
2.5 Afec țiuni ale parodon țiului
Diagnosticul în cazul afec țiunii parodon țiului se pune în urma examenului clinic.
• Gingivita simpl ă- tratamentul const ă în îmbun ătățirea igienei orale, cl ătiri cu solu ții
antiseptice și administrarea de antibiotice în formele grave de îmboln ăvire.
• Gingivita cronic ă nespecific ă – tratamentul urm ăre ște îmbun ătățirea igienei orale,
îndep ărtarea factorilor favorizan ți și aport alimentar corect.
2.6 Patologia cavit ății orale
• Leziunile albe
/head2right Perlele Epstein = sunt asimptomatice și nu produc disconfort, nu necesit ă tratament,
aceste leziuni dispar de obicei prin ruperea în muc oas ă sau prin erup ția dentar ă;
/head2right Candidoza oral ă este mai frecvent ă la nou-născu ți și sugari din cauza sistemului imun
incomplet dezvoltat. Pentru c ă aceste pete albe pot fi u șor îndep ărtate prin raclaj, se pot
observa dedesubt arii eritematoase care au un contu r neregulat. Din cauza acestor pete,
copilul resimte o senza ție de disconfort local, de arsur ă și chiar o durere. Acesta este
motivul pentru care, de cele mai multe ori, el refu z ă alimenta ția. Copilul este agitat și,
dac ă este mai mare ca vârst ă, spune singur despre aceast ă durere. Diagnosticul se va pune
pe semnele clinice și pe examenul micologic.
32
Exceptând cazurile u șoare, candidoza bucal ă necesit ă tratament pentru a împiedica
răspândirea ei la alte organe. Medicamentele antifung ice reprezint ă tratamentul standard în
infec țiile micotice. Tratamentul antifungic poate fi admi nistrat oral (sistemic) sau local (topic).
Modul de administrare a medica ției depinde de starea general ă de s ănătate a pacientului și de
severitatea, persisten ța sau recuren ța infec ției. În general, la sugari tratamentul se aplic ă local. La
adul ți, administrarea local ă nu este cea mai indicat ă datorit ă suprafe ței mari de mucoas ă ce
trebuie acoperit ă.
În cazul sugarilor, se folosesc medicamente cu admi nistrare local ă (badijonaj bucal),
tratamentul fiind continuat cel pu țin 48 de ore dup ă dispari ția simptomelor [30, 33].
/head2right Limba geografic ă – diagnosticul leziunii se pune pe baza anamnezei și a aspectului clinic.
Din punct de vedere a simptomatologiei aceasta, de cele mai multe ori este absent ă, ea
apare în cazul consumului alimentelor condimentate, s ărate și acide acestea dând o senza ție de
disconfort și arsur ă atunci când sunt consumate. Aspectul leziunii, cul oarea și localizarea ne
îndreapt ă spre glosita migratorie iar faptul c ă leziunile migreaz ă ne ajut ă s ă punem diagnosticul
de certitudine.
Evolu ția limbii geografice este cronic ă, imprevizibil ă, fazele de activare alterneaz ă cu
fazele de remisiune.
• Leziuni veziculare.
În cazul gingivostomatitei herpetice primare, diagn osticul se pune pe istoricul leziunii și
pe examenul clinic. Tratamentul const ă în îngrijiri ce vizeaz ă starea general ă afectat ă
(analgezice, antipiretice) și terapie antiviral ă sistemic ă în cazurile severe (acyclovir). Pronosticul
infec ției primare dup ă perioada fetal-neonatal ă este, de obicei, foarte bun, cu toate c ă infec ția se
remite virusul r ămâne în stare latent ă la nivelul ganglionului trigeminal.
• Leziuni ulceroase
/head2right Herpangina – diagnosticul se bazeaz ă pe anamnez ă și pe examenul clinic al cavit ății orale.
Fiind înso țit ă de o stare general ă modificat ă reprezentat ă de febr ă, disfagie, senza ție de
durere în gât și cefalee, tratamentul este simptomatic și este reprezentat de analgezice orale și în
aplicare local ă. Simptomele se remit în aproximativ o s ăpt ămân ă.
/head2right Stomatita aftoas ă recurent ă: diagnosticul se pune pe seama aspectului clinic și istoricului
leziunii, deoarece nu exist ă nici un test specific pentru diagnostic.
33
Stomatita aftoas ă recurent ă se caracterizeaz ă prin recuren ța leziunilor la anumite interval
de timp, semn ce reiese din istoricul pacientului și ne îndrum ă spre un diagnostic de certitudine.
Scopul tratamentului este de diminuare a durerii, p romovarea vindec ării și prevenirea sau
reducerea num ărului de recidive. Terapia local ă poate diminua imediat durerea iar tratamentul
antimicrobian este instituit pentru a reduce contam inarea microbian ă secundar ă, cel mai frecvent
utilizate sunt sp ălăturile cu clorhexidin ă. Formele minore de stomatit ă aftoas ă recurent ă la copii
beneficiaz ă numai de tratament simptomatic [20].
/head2right Boala Riga-Fede: majoritatea pacien ților prezint ă leziuni carioase multiple, aspectul
din ților fiind de „din ți strica ți” astfel fiind o surs ă permanent ă de lezare a mucoaselor.
Tratamentul include folosirea unor dispozitive de p rotec ție a din ților, șlefuire, lustruirea
suprafe țelor dentare anfractuoase, în rare cazuri fiind ind icat ă extrac ția dentar ă [33].
/head2right Glosita romboid ă median ă – diagnosticul se pune pe baza aspectului clinic a l leziunii și pe
evaluarea microscopic ă pentru a elimina o malignitate. Intr ă în categoria variantelor
normale ale mucoasei linguale, fiind frecvent asoci at ă cu candidoza oral ă. Nu este
necesar nici un tratament, recuren ța dup ă îndep ărtare fiind neobi șnuit ă.
• Leziuni pigmentare
În cazul afec țiunii Efelide, diagnosticul se face pe seama examen ului clinic. Aceste
leziuni nu necesit ă tratament, ele afectând doar estetic.
• Leziuni compresive
/head2right Tiroida lingual ă – diagnosticul include și o examinare am ănun țit ă a capului și gâtului
deoarece tiroida lingual ă poate fi singurul țesut tiroidian prezent. Este necesar ă testarea
radiologic ă cu examenul ecografic sau cu CT-scan al tiroidei p entru confirmarea
prezen ței țesutului tiroidian în pozi ție normal ă. Copii cu tiroid ă lingual ă de obicei nu
prezint ă alt țesut tiroidian func țional devenind în timp hipotiroidieni. Prima linie de
tratament conservator pentru a controla dimensiunea glandei și simptomele locale este
folosirea tiroxinei pentru suprimarea TSH-ului. Chi rurgia este indicat ă atunci când
simptomele obstructive persist ă, în ciuda supresiei tiroidei [20].
/head2right Mucocelul și ranula – în aceste situa ții nu este necesar niciun test de laborator sau
radiologic. Pentru a delimita localizarea leziunii se face un CT sau un MRI. O alt ă
metod ă de diagnostic dar și de tratament este aspira ția cu un ac fin. Tratamentul const ă în
monitorizarea pacientului dac ă acesta este asimptomatic, iar în cazul pacien ților
34
simptomatici se face excizia chirurgical ă. Rata de recuren ță este în general mai mic ă când
se practic ă excizia complet ă, iar când se recurge la incizie și drenaj rata de recuren ță este
mare. Pronosticul este excelent.
/head2right Hemangioame – evolu ția acestei afec țiuni dup ă proliferare se face spre rezolu ție gradual ă.
Aproximativ 50% dintre cazuri se rezolv ă la vârsta de 5-7 ani, iar ameliorarea poate
continua pân ă la vârsta de 10-12 ani, din acest motiv este indic at ă ținerea pacien ților sub
observa ție. O terapie mai agresiv ă este indicat ă în urm ătoarele situa ții: obstruc ție vizual ă,
leziuni simptomatice laringotraheale, ulcera ții și sânger ări, auz deficitar ă. Tratamentul în
cazul acestor hemangioame complicate const ă în administrarea de corticoizi sau
interven ții chirurgicale (terapie cu laser sau excizie chiru rgical ă).
/head2right Limfangioame – pentru diagnosticarea acestor afec țiuni sunt folosite studii imagistice ca
ultrasonografie ce ne ajut ă s ă determin ăm natura chistic ă a leziunii. CT-ul și MRI-ul sunt
folosite pentru confirmarea diagnosticului și în acela și timp constituie un sprijin în
planificarea terapiei. Diagnosticul poate fi efectu at uneori prenatal prin ecografie
transfontanelar ă. O serie de strategii terapeutice au fost propuse. Regresia spontan ă apare
doar rar. Ca metod ă de temporizare a fost utilizat ă aspira ția con ținutului chistic pentru a
diminua obstruc ția c ăilor aeriene, dar apare riscul crescut de infec ție secundar ă.
O alt ă variant ă de tratament este laserul, care prezint ă ca avantaje sângerare și edem
redus, comparativ cu metodele standard de rezec ție chirurgicale. Un dezavantaj al acestei metode
este reprezentat de faptul c ă necesit ă multe ședin țe, iar rata de recuren ță este mai mare fa ță de
rezec țiile standard.
Tratamentul uzual este rezec ția chirurgical ă de preferat o rezec ție total ă, complet ă, dar
care poate fi dificil de realizat datorit ă strânsei asocieri cu structuri vitale cum sunt ner vii
cranieni și vasele mari.
• Proliferarea țesuturilor moi
/head2right Epulisul congenital
Diagnosticul se face prin examinarea clinic ă, iar tratamentul este reprezentat de excizia
local ă a nodulilor gingivali.
/head2right Erup ția de chisturi
Diagnosticul se face prin examinarea clinic ă.
35
În general chisturile se rup spontan sau se poate f ace o simpl ă incizie sau excizie a
peretelui chistic.
/head2right Teratoame și chisturi dermoide
În cazul acestor tipuri de afec țiuni tratamentul const ă în excizie chirurgical ă, o aten ție
deosebit ă acordându-se teratoamelor care datorit ă dimensiunilor crescute pot determina
dificult ăți respiratorii și de alimenta ție. O evaluare ecografic ă prenatal ă detecteaz ă aceste leziuni,
permi țând astfel echipei medicale s ă asigure securitatea c ăilor aeriene dup ă na ștere.
Odat ă ce aceste manevre au fost efectuate, teratomul poa te fi rezecat.
/head2right Granuloame periferice cu celule gigante
Diagnosticul se pune pe examenul clinic iar tratame ntul const ă în excizia chirurgical ă
pentru confirmarea diagnosticului histologic. Prono sticul este excelent.
36
CAPITOLUL 3
Studiu asupra frecven ței urgen țelor buco-dentare la copil și adolescent
3.1 Obiective
Literatura de specialitate de dat ă recent ă din țara noastr ă cuprinde relativ pu ține date
referitoare la motivele primei prezent ări a pacien ților copii și adolescen ți la medicul pedodont.
Studiul de fa ță și-a propus urm ătoarele obiective:
• determinarea motivelor prezent ării pacien ților copii și adolescen ți la prima consulta ție
stomatologic ă;
• determinarea propor ției finaliz ării tratamentelor începute la prima prezentare;
3.2. Material și metod ă
Studiul de fa ță a fost realizat în cadrul Clinicii de Pedodon ție din cadrul Facult ății de
Medicin ă Dentar ă a U.M.F. „Carol Davila” din Bucure ști, pe un lot pacien ți care s-au prezentat
pentru consulta ție și tratament în perioada 2012-2013.
Datele necesare acestui studiu au fost extrase din fi șele de observa ție ale pacien ților,
luând în considerare urm ătoarele variabile:
• datele personale ale fiec ărui pacient: nume, prenume, data na șterii, sex;
• data prezent ării în cadrul Clinicii de Pedodon ție;
• motivul prezent ării;
• diagnosticul stabilit în urma efectu ării primei consulta ții în cadrul Clinii de Pedodon ție.
În baza acestor informa ții au fost alc ătuite urm ătoarele loturi de studiu:
/head2right lotul de studiu de pacien ți (LSP) format din 503 pacien ți cu vârste cuprinse între 1 an și 7
luni și 17 ani și 9 luni.
/head2right lotul de studiu de din ți (LSD) format din 1052 de dinti dintre care 698 au fost din ți
temporari si 354 au fost dinti permanen ți.
În vederea analizei descriptive a pacien ților din lotul de studiu ace știa au fost împ ărțiți în
3 grupe de vârst ă, corespunz ătoare denti ției temporare, mixte și permanente:
– pacien ți cu vârsta cuprins ă între 0-6 ani;
– pacien ți cu vârsta cuprins ă între 6-12 ani;
37
– pacien ți cu vârsta cuprins ă între 12-18 ani.
La prelucrarea statistic ă a datelor s-a utilizat programul de analiz ă statistic ă PSPP
Statistics versiunea 0.8.0, pentru ilustrarea grafi c ă a rezultatelor ob ținute fiind utilizat
programul Microsoft Excel 2010.
3.3. Rezultate
În urma prelucr ării statistice a datelor, s-au ob ținut urm ătoarele rezultate:
1. Reparti ția pe sexe a lotului de studiu de pacien ți: (Fig. 3.1)
• Lotul de studiu a fost format din 503 pacien ți din care:
/head2right Băie ți – 54.3% (n=273),
/head2right Fete – 45.7% (n=230).
Fig. 3.1 Reparti ția LSP pe sexe.
2. Reparti ția lotului de studiu de pacien ți pe grupe de vârst ă: (Fig.3.2).
• Lotul de studiu a fost împ ărțit în trei grupe:
/head2right pacien ți cu vârsta cuprins ă între 0-6 ani: 34.2% (n=172);
/head2right pacien ți cu vârsta cuprins ă între 6-12 ani: 49,5% (n=249);
/head2right pacien ți cu vârsta cuprins ă între 12-18 ani: 16,3% (n=82).
54.3% 45.7% Masculin Feminin
38
Fig 3.2 Reparti ția LSP pe vârst ă.
3. Reparti ția lotului de studiu de din ți în func ție de tipul denti ției (Fig.3.3):
• din ți temporari: 66,3% (n=698);
• din ți permanen ți: 33.7% (n=354).
Fig. 3.3 Reparti ția LSD pe tipul de dinte.
4. Reparti ția lotului de studiu de din ți pe sexe (Fig. 3.4 )
Din totalul din ților trata ți: 34.2%
49.5% 16.3%
0-6 ani
6-12 ani
12-18 ani
66.3% 33.7%
Din ți temporari
Din ți permanen ți
39
/head2right 50.4% (n=530) au apar ținut b ăie ților;
/head2right 49.6% (n=522) au apar ținut fetelor.
Fig 3.4 Reparti ția LSD pe sexe.
5. Reparti ția lotului de studiu de din ți pe arcade (Fig. 3.5 ):
Din totalul din ților trata ți:
/head2right 51.3% (n=540) au fost situa ți la nivelul arcadei maxilare;
/head2right 48.7% (n=512) au fost situa țiila nivelul arcadei mandibulare.
Fig 3.5 Reparti ția LSD pe arcade. 50,4% 49,6% Baie ți
Fete
51.3% 48.7% Tratament la nivelul
arcadei maxilare
Tratament la nivelul
arcadei mandibulare
40
• Localizarea pe arcade a din ților temporari (Fig 3.6) :
/head2right 54.6% (n=381) din din ți au fost localiza ți la nivelul arcadei maxilare;
/head2right 45.4% (n=317) din din ți au fost localiza ți la nivelul arcadei mandibulare.
Fig 3.6 Reparti ția din ților temporari pe arcade.
• Localizarea pe arcade a din ților permanen ți (Fig 3.7) :
/head2right 44.9% (n=159) au fost localiza ți la nivelul arcadei maxilare;
/head2right 55.1% (n=195) au fost localiza ți la nivelul arcadei mandibulare.
Fig 3.7. Reparti ția din ților permanen ți pe arcade. 54,6% 45,4% Arcada maxilar ă
Arcada mandibular ă
45%
55% Arcada maxilar ă
Arcada mandibular ă
41
6. Reparti ția LSD în func ție de dinte :
• Reparti ția în func ție de dinte la nivelul arcadei superioare în denti ția temporar ă (Fig 3.8) :
/head2right 5.1 – 11,5% (n=44);
/head2right 5.2 – 5,5% (n=21);
/head2right 5.3 – 5,8% (n=22);
/head2right 5.4 – 14,2% (n=54);
/head2right 5.5 – 12,6% (n=48);
/head2right 6.1 – 11,3% (n=43);
/head2right 6.2 – 7,9% (n=30);
/head2right 6.3 – 3,9% (n=15);
/head2right 6.4 – 13,9% (n=53);
/head2right 6.5 – 13,4% (n=51).
Fig. 3.8. Reparti ția din ților temporari la nivelul arcadei superioare.
11.5% 5.5% 5.8% 14.2% 12.6% 11.3% 7.9% 3.9% 13.9% 13.4%
0.0% 2.0% 4.0% 6.0% 8.0% 10.0% 12.0% 14.0% 16.0% 5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5
42
• Reparti ția în func ție de dinte la nivelul arcadei inferioare în denti ția temporar ă (Fig 3.9) :
/head2right 7.1 – 1,6% (n=5);
/head2right 7.2 – 0,6% (n=2);
/head2right 7.3 – 2,5% (n=8);
/head2right 7.4 – 21,8% (n=69);
/head2right 7.5 – 25,0% (n=73);
/head2right 8.1 – 0,6% (n=2);
/head2right 8.2 – 0,3% (n=1);
/head2right 8.3 – 1,6% (n=5);
/head2right 8.4 – 21,1% (n=67);
/head2right 8.5 – 26,.8% (n=85).
Fig 3.9 Reparti ția din ților temporari la nivelul arcadei inferioare.
1.6% 0.6% 2.5% 21.8% 23.0% 0.6% 0.3% 1.6% 21.1% 26.8%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 7.1 7.2 7.3 7.4 7.5 8.1 8.2 8.3 8.4 8.5
43
• Reparti ția in func ție de dinte la nivelul arcadei superioare in denti ția permanent ă (Fig
3.10) :
/head2right 1.1 – 10,1% (n=16);
/head2right 1.2 – 5,0% (n=8);
/head2right 1.4 – 3,1% (n=5);
/head2right 1.5 – 1,3% (n=2);
/head2right 1.6 – 31,4% (n=50);
/head2right 1.7 – 1,3% (n=2);
/head2right 2.1 – 7,5% (n=12);
/head2right 2.2 – 3,1% (n=5);
/head2right 2.3 – 0,6% (n=1);
/head2right 2.4 – 1,9% (n=3);
/head2right 2.5 – 1,3% (n=2);
/head2right 2.6 – 30,8% (n=49);
/head2right 2.7 – 2,5% (n=4).
Fig 3.10 Reparti ția din ților permanen ți la nivelul arcadei maxilare. 10.1% 5.0% 3.1% 1.3% 31.4% 1.3% 7.5% 3.1% 0.6% 1.9% 1.3% 30.8% 2.5%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 35.0% 1.1 1.2 1.4 1.5 1.6 1.7 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 2.7
44
• Reparti ția in func ție de dinte la nivelul arcadei inferioare in denti ția permanent ă (Fig 3.11) :
/head2right 3.1 – 1,5% (n=3);
/head2right 3.2 – 0,5% (n=1);
/head2right 3.4 – 0,5% (n=1);
/head2right 3.5 – 2,6% (n=5);
/head2right 3.6 – 37,4% (n=73);
/head2right 3.7 – 4,1% (n=8);
/head2right 3.8 – 0,5% (n=1);
/head2right 4.1 – 0,5% (n=1);
/head2right 4.5 – 2,1% (n=4);
/head2right 4.6 – 44,6% (n=87);
/head2right 4.7 – 5,6% (n=11).
Fig 3.11 Reparti ția din ților permanen ți la nivelul arcadei mandibulare
1.5% 0.5% 0.5% 2.6% 37.4% 4.1% 0.5% 0.5% 2.1% 44.6% 5.6%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 35.0% 40.0% 45.0% 50. 0% 3.1 3.2 3.4 3.5 3.6 3.7 3.8 4.1 4.5 4.6 4.7
45
7. Repartiția lotului de studiu de pacien ți în func ție de motivul prezent ării .
• În cadrul LSP motivele prezent ării au fost urm ătoarele (Fig 3.12) :
/head2right Durere: 52.7% (n=265);
/head2right Carii: 27.4% (n=138);
/head2right Mobilitate: 7.4% (n=37);
/head2right Consulta ție: 6% (n=30);
/head2right Tumefac ție: 2.4% (n=12);
/head2right Traumatism: 2% (n=10);
/head2right Sigil ări: 2% (n=10);
/head2right Erup ție: 0.2% (n=1).
Fig 3.12. Reparti ția LSP în func ție de motivul prezent ării.
52.7% 27.4% 7.4% 6% 2.4% 2% 2% 0.2%
0 10 20 30 40 50 60 Durere Carii Mobilitate Consultatie Tumefactie Sigilare Traumatism Eruptie
46
• În cadrul lotului de studiu de pacien ți, la nivelul denti ției temporare motivele prezent ării au
fost urm ătoarele (Fig 3.13) :
/head2right Durere – 61,3% (n=196);
/head2right Carii – 22,5% (n=72);
/head2right Mobilitate – 11,6% (n=37);
/head2right Tumefac ție – 3,4% (n=11);
/head2right Consulta ție – 0,6% (n=2);
/head2right Sigilare – 0,3% (n=1);
/head2right Traumatism – 0,3% (n=1).
Fig 3.13 Reparti ția LSP în func ție de motivul prezent ăriila denti ția temporar ă.
61.3% 22.5% 11.6% 3.4% 0.6% 0.3% 0.3%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0% 70.0% Durere Carii Mobilitate Tumefac ție Consulta ție Sigilare Traumatism
47
• În cadrul lotului de studiu de pacien ți, la nivelul denti ției permanente motivele prezent ării
au fost urm ătoarele (Fig 3.14) :
/head2right Durere – 43,7% (n=69);
/head2right Carii – 41,8% (n=66);
/head2right Sigilare – 5,7% (n=9);
/head2right Traumatism – 5,7% (n=9).
/head2right Consulta ție – 1,9% ( n=3);
/head2right Erup ție – 0,6% (n=1);
/head2right Tumefac ție – 0,6% (n=1);
Fig 3.14 Motivul prezent ării in denti ția permanent ă
43.7% 41.8% 5.7% 5.7% 1.9% 0.6% 0.6%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 35.0% 40.0% 45.0% 50. 0% Durere Carii Sigilare Traumatism Consultație Erupție Tumefacție
48
• Motivul prezent ării la prima consulta ție în denti ția temporar ă în func ție de dinte:
/head2right Durere (Fig 3.15) :
– la nivelul lui 5.1: 11.73% (n=23);
– la nivelul lui 5.2: 3.1% (n=6);
– la nivelul lui 5.3: 0.5% (n=1);
– la nivelul lui 5.4: 11.2% (n=22);
– la nivelul lui 5.5: 5.1% (n=10);
– la nivelul lui 6.1: 5.6% (n=11);
– la nivelul lui 6.2: 2.6% (n=5);
– la nivelul lui 6.3: 0.5% (n=1);
– la nivelul lui 6.4: 7.7% (n=15);
– la nivelul lui 6.5: 4.6% (n=9);
– la nivelul lui 7.4: 9.7% (n=19);
– la nivelul lui 7.5: 13.8% (n=27);
– la nivelul lui 8.4: 10.2% (n=20);
– la nivelul lui 8.5: 13.8% (n=27).
Fig 3.15. Reparti ția durerii ca motiv al prezent ării la din ții temporari. 11.7% 3.1% 0.5% 11.2% 5.1% 5.6% 2.6% 0.5% 7.7% 4.6% 9.7% 13.8% 10.2% 13.8%
0.0% 2.0% 4.0% 6.0% 8.0% 10.0% 12.0% 14.0% 16.0% 5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5 7.4 7.5 8.4 8.5
49
/head2right Carii (Fig 3.16)
– la nivelul lui 5.1: 4.2% (n=3);
– la nivelul lui 5.2: 1.4% (n=1);
– la nivelul lui 5.3: 1.4% (n=1);
– la nivelul lui 5.4: 9.7% (n=7);
– la nivelul lui 5.5: 4.2% (n=3);
– la nivelul lui 6.1: 2.8% (n=2);
– la nivelul lui 6.3: 4.2% (n=3);
– la nivelul lui 6.4: 8.3% (n=6);
– la nivelul lui 6.5: 2.8% (n=2);
– la nivelul lui 7.4: 15.3% (n=11);
– la nivelul lui 7.5: 18.1% (n=13);
– la nivelul lui 8.3: 1.4% (n=1);
– la nivelul lui 8.4: 11.1% (n=8);
– la nivelul lui 8.5: 15.3% (n=11).
Fig 3.16. Reparti ția cariei ca motiv al prezent ării la din ții temporari.
4.2% 1.4% 1.4% 9.7% 4.2% 2.8% 4.2% 8.3% 2.8% 15.3% 18.1% 1.4% 11.1% 15.3%
0.0% 2.0% 4.0% 6.0% 8.0% 10.0% 12.0% 14.0% 16.0% 18.0% 20.0% 5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 6.1 6.3 6.4 6.5 7.4 7.5 8.3 8.4 8.5
50
/head2right Mobilitate (Fig 3.17)
– la nivelul lui 5.1: 10.8% (n=4);
– la nivelul lui 5.2: 2.7% (n=1);
– la nivelul lui 5.3: 8.1% (n=3);
– la nivelul lui 5.4: 8.1% (n=3);
– la nivelul lui 5.5: 13.5% (n=5);
– la nivelul lui 6.1: 5.4% (n=2);
– la nivelul lui 6.2: 2.7% (n=1);
– la nivelul lui 6.4: 8.1% (n=3);
– la nivelul lui 6.5: 5.4% (n=2);
– la nivelul lui 7.1: 8.1% (n=3);
– la nivelul lui 7.3: 2.7% (n=1);
– la nivelul lui 7.4: 2.7% (n=1);
– la nivelul lui 7.5: 5.4% (n=2);
– la nivelul lui 8.1: 2.7% (n=1);
– la nivelul lui 8.2: 2.7% (n=1);
– la nivelul lui 8.4: 2.7% (n=1);
– la nivelul lui 8.5: 8.1% (n=3).
Fig 3.17. Reparti ția mobilit ății ca motiv al prezent ării la din ții temporari. 10.8% 2.7% 8.1% 8.1% 13.5% 5.4% 2.7% 8.1% 5.4% 8.1% 2.7% 2.7% 5.4% 2.7% 2.7% 2.7% 8.1%
0.0% 2.0% 4.0% 6.0% 8.0% 10.0% 12.0% 14.0% 16.0% 5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 6.1 6.2 6.4 6.5 7.1 7.3 7.4 7.5 8.1 8.2 8.4 8.5
51
/head2right Tumefac ție (Fig 3.18)
– la nivelul lui 5.1: 9.1% (n=1);
– la nivelul lui 5.4: 9.1% (n=1);
– la nivelul lui 5.5: 18.2% (n=2);
– la nivelul lui 6.2: 9.1% (n=1);
– la nivelul lui 6.4: 9.1% (n=1);
– la nivelul lui 6.5: 9.1% (n=1);
– la nivelul lui 7.5: 9.1% (n=1);
– la nivelul lui 8.4: 27.3% (n=3).
Fig 3.18. Reparti ția tumefac ției ca motiv al prezent ării la din ții temporari.
/head2right Traumatism:
– la nivelul lui 6.1: 100% (n=1);
/head2right Sigilare:
– la nivelul lui 8.5: 100% (n=1);
/head2right Consulta ție:
– la nivelul lui 5.2: 50% (n=1);
– la nivelul lui 8.4: 50% (n=1); 9.1% 9.1% 18.2% 9.1% 9.1% 9.1% 9.1% 27.3%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 5.1 5.4 5.5 6.2 6.4 6.5 7.5 8.4
52
• Motivul prezent ării la prima consulta ție în denti ția permanent ă în func ție de dinte:
/head2right Durere (Fig 3.19)
– la nivelul lui 1.1: 5.8% (n=4);
– la nivelul lui 1.2: 2.9% (n=2);
– la nivelul lui 1.4: 2.9% (n=2);
– la nivelul lui 1.5: 1.4% (n=1);
– la nivelul lui 1.6: 10.1% (n=7);
– la nivelul lui 2.2: 1.4% (n=1);
– la nivelul lui 2.4: 1.4% (n=1);
– la nivelul lui 2.6: 14.5% (n=10);
– la nivelul lui 3.1: 1.4% (n=1);
– la nivelul lui 3.5: 1.4% (n=1);
– la nivelul lui 3.6: 21.7% (n=15);
– la nivelul lui 3.7: 4.3% (n=3);
– la nivelul lui 4.6: 27.5% (n=3);
– la nivelul lui 4.7: 2.9% (n=2).
Fig 3.19. Reparti ția durerii ca motiv al prezent ării la din ții permanen ți. 5.8% 2.9% 2.9% 1.4% 10.1% 1.4% 1.4% 14.5% 1.4% 1.4% 21.7% 4.3% 27.5% 2.9%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 1.1 1.2 1.4 1.5 1.6 2.2 2.4 2.6 3.1 3.5 3.6 3.7 4.6 4.7
53
/head2right Carii (Fig 3.20)
– la nivelul lui 1.1: 0.8% (n=1);
– la nivelul lui 1.2: 1.5% (n=2);
– la nivelul lui 1.4: 0.8% (n=1);
– la nivelul lui 1.6: 6.1% (n=8);
– la nivelul lui 1.7: 0.8% (n=1);
– la nivelul lui 2.1: 1.5% (n=2);
– la nivelul lui 2.6: 6.1% (n=8);
– la nivelul lui 2.7: 0.8% (n=1);
– la nivelul lui 3.1: 0.8% (n=1);
– la nivelul lui 3.5: 0.8% (n=1);
– la nivelul lui 3.6: 9.1% (n=12);
– la nivelul lui 3.7: 3.0% (n=4);
– la nivelul lui 4.5: 1.5% (n=2);
– la nivelul lui 4.6: 15.9% (n=21);
– la nivelul lui 4.7: 0.8% (n=1);
Fig 3.20. Reparti ția cariei ca motiv al prezent ării la din ții permanen ți. 0.8% 1.5% 0.8% 6.1% 0.8% 1.5% 6.1% 0.8% 0.8% 0.8% 9.1% 3.0% 1.5% 15.9% 0.8%
0.0% 2.0% 4.0% 6.0% 8.0% 10.0% 12.0% 14.0% 16.0% 18.0% 1.1 1.2 1.4 1.6 1.7 2.1 2.6 2.7 3.1 3.5 3.6 3.7 4.5 4.6 4.7
54
/head2right Sigilare (Fig 3.21)
– la nivelul lui 1.6: 22.2% (n=2);
– la nivelul lui 2.6: 11.1% (n=1);
– la nivelul lui 3.6: 33.3% (n=3);
– la nivelul lui 4.6: 33.3% (n=3).
Fig 3.21. Reparti ția sigil ării ca motiv al prezent ării la din ții permanen ți.
/head2right Traumatism (Fig 3.22)
– la nivelul lui 1.1: 66.7% (n=6);
– la nivelul lui 1.2: 11.1% (n=1);
– la nivelul lui 2.1: 11.1% (n=1);
– la nivelul lui 3.1: 11.1% (n=1);
Fig 3.22. Reparti ția traumatismului ca motiv al prezent ării la din ții permanen ți. 22.2% 11.1% 33.3% 33.3%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 35.0% 1.6 2.6 3.6 4.6
66.7% 11.1% 11.1% 11.1%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0% 70.0% 1.1 1.2 2.1 3.1
55
/head2right Tumefac ție
– la nivelul lui 3.6: 100% (n=1);
/head2right Erup ție
– la nivelul lui 2.4: 100% (n=1);
/head2right Consulta ție
– la nivelul lui 1.1: 33.3% (n=1);
– la nivelul lui 1.6: 33.3% (n=1);
– la nivelul lui 2.1: 33.3% (n=1);
• Reparti ția motivelor prezent ării în func ție de grupa de vârst ă:
/head2right În cadrul grupei de vârst ă cuprins ă între 0-6 ani (Fig 3.23) :
– Durere – 65.1% (n=112);
– Carii – 23.8% (n=41);
– Consulta ție – 5.2% (n=9);
– Mobilitate – 3.5% (n=6);
– Sigilare – 1.2% (n=2);
– Tumefac ție – 0.6% (n=1);
– Traumatism – 0.6% (n=1).
Fig 3.23 Motivul prezent ării la grupa de vârst ă cuprins ă intre 0-6 ani. 65.1% 23.8% 5.2% 3.5% 1.2% 0.6% 0.6%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0% 70.0% Durere Carii Consulta ție Mobilitate Sigilare Tumefac ție Traumatism
56
/head2right În cadrul grupei de vârst ă cuprins ă între 6-12 ani (Fig 3.24) :
– Durere – 42.2% (n=105);
– Carii – 29.7% (n=74);
– Mobilitate – 12.0% (n=30);
– Consulta ție – 5.6% (n=14);
– Tumefac ție – 4.4% (n=11);
– Sigilare – 3.2% (n=8);
– Traumatism – 2.4% (n=6);
– Erup ție – 0.4% (n=1);
Fig 3.24 Motivul prezent ării la grupa de vârst ă cuprins ă intre 6-12 ani.
/head2right In cadrul grupei de vârst ă cuprins ă între 12-18 ani (Fig 3.25) :
– Durere – 58.5% (n=48);
– Carii – 28.0% (n=23);
– Consulta ții – 8.5% (n=7);
– Traumatism – 3.7% (n=3);
– Mobilitate – 1.2% (n=1). 42.2% 29.7% 12.0% 5.6% 4.4% 3.2% 2.4% 0.4%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 35.0% 40.0% 45.0% Durere Carii Mobilitate Consulta ție Tumefac ție Sigilare Traumatism Erup ție
57
Fig 3.25 Motivul prezent ării la grupa de vârst ă cuprins ă între 12-18 ani.
8. Reparti ția lotului de studiu de pacien ți în func ție de diagnosticul stabilit la prima prezentare
(Fig 3.26) :
– carie simpl ă: 37.9% (n=409);
– gangren ă complicat ă: 31.5% (n=340);
– mobilitate ca urmare a rizalizei: 8.8% (n=95);
– carie incipient ă: 6.6% (n=71);
– pulpit ă cronic ă: 4.4% (n=47);
– pulpit ă acut ă seroas ă: 2.2% (n=24);
– sănătos: 2.2% (n=24);
– gangren ă: 1.9 % (n=20);
– traumatism dento-parodontal: 1.5% (n=16);
– pulpit ă acut ă purulent ă: 1.1% (n=12);
– pulpit ă cronic ă acutizat ă: 0.6% (n=6);
– pericoronarit ă: 0.3% (n=3);
– anodon ție: 0.2% (n=2);
– gingivit ă cronic ă: 0.2% (n=2);
– marmora ție ocluzal ă: 0.2% (n=2). 58.5% 28.0% 8.5% 3.7% 3.7% 1.2%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0% 70.0% Durere Carii Consulta ție Traumatism Traumatism Mobilitate
58
– erup ție fiziologic ă, gingivit ă de erup ție, incongruen ță dento-alveolar ă, obtura ție
coronar ă pierdut ă, obtura ție de canal incorect ă și polip gingival: 0.1% (n=1)
fiecare.
Fig 3.26 Reparti ția LSP în func ție de diagnosticul stabilit la prima consulta ție.
37.9% 31.5% 8.8% 6.6% 4.4% 2.2% 2.2% 1.9% 1.5% 1.1% 0.6% 0.3% 0.2% 0.2% 0.2% 0.1% 0.1% 0.1% 0.1% 0.1% 0.1%
0 5 10 15 20 25 30 35 40 Carie simpl ăGangren ă complicat ăMobilitate Carie incipient ăPulpit ă cronic ăPulpit ă seroas ăSănătos Gangren ă simpl ăTraumatisme dento-parodontale Pulpit ă purulent ăPulpit ă cronic ă acutizat ăPericoronarit ăAnodon ție Gingivit ă cronic ăMarmora ție ocluzal ăErup ție Gingivit ă de erup ție Incongruen ța dento-alveolar ăObtura ție coronar ă pierdut ăObtura ție de canal incorect ăPolip gingival
59
9. Reparti ția diagnosticului stabilit la LSP la prima prezenta re în func ție de grupa de vârst ă:
• In cadrul lotului de vârst ă cuprins intre 0-6 ani (Fig 3.27) diagnosticele au fost:
/head2right Gangren ă complicat ă: 53.5% (n=92);
/head2right Carie simpl ă: 26.2% (n=45);
/head2right Pulpit ă cronic ă: 4.7% (n=8);
/head2right Sănătos: 4.1% (n=7);
/head2right Mobilitate datorat ă rizalizei avansate: 3.5% (n=6);
/head2right Pulpit ă seroas ă: 2.3% (n=4);
/head2right Carie incipient ă: 1.2% (n=2);
/head2right Gangren ă simpl ă: 1.2% (n=2);
/head2right Pulpit ă cronic ă acutizat ă: 1.2% (n=2);
/head2right Anodon ție: 0.6% (n=1);
/head2right Gingivit ă cronic ă: 0.6% (n=1);
/head2right Pulpit ă purulent ă: 0.6% (n=1);
/head2right Traumatisme dento-parodontale: 0.6% (n=1).
Fig 3.27. Reparti ția diagnosticelor la grupa de vârsta cuprins ă între 0-6 ani. 53.5% 26.2% 4.7% 4.1% 3.5% 2.3% 1.2% 1.2% 1.2% 0.6% 0.6% 0.6% 0.6%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0% Gangren ă complicat ăCarie simpl ăPulpit ă cronic ăSănătos Mobilitate Pulpit ă seroas ăCarie incipient ăGangren ă simpl ăPulpit ă cronic ă acutizat ăAnodon ție Gingivit ă cronic ăPulpit ă purulent ăTraumatisme dento-parodontale
0 – 6 ani
60
• In cadrul lotului de vârst ă cuprins intre 6-12 ani (Fig 3.28) diagnosticele au fost:
/head2right Gangren ă complicat ă: 38.2% (n=95);
/head2right Carie simpl ă: 24.9% (n=62);
/head2right Mobilitate datorita rizalizei avansate: 12.9% (n=32 );
/head2right Pulpit ă cronic ă: 5.6% (n=14);
/head2right Carie incipient ă: 3.6% (n=9);
/head2right Sănătos: 3.2% (n=8);
/head2right Pulpit ă seroas ă: 2.4% (n=6);
/head2right Traumatisme dento-parodontale: 2.4% (n=6);
/head2right Pulpit ă purulent ă: 1.6% (n=4);
/head2right Pericoronarit ă: 1.2% (n=3);
/head2right Gangren ă simpl ă: 0.8% (n=2);
/head2right Pulpit ă cronic ă acutizat ă: 0.8% (n=2);
/head2right Anodon ție: 0.4% (n=1);
/head2right Erup ție: 0.4% (n=1);
/head2right Gingivit ă cronic ă: 0.4% (n=1);
/head2right Gingivit ă de erup ție: 0.4% (n=1);
/head2right Incongruen ță dento-alveolar ă: 0.4% (n=1);
/head2right Obtura ție coronar ă pierdut ă: 0.4% (n=1).
61
Fig 3.28. Reparti ția diagnosticelor la grupa de vârst ă cuprins ă între 6-12 ani.
• In cadrul lotului de vârst ă cuprins între 12-18 ani (Fig 3.29) diagnosticele au fost:
/head2right Gangren ă complicat ă: 35.4% (n=29);
/head2right Carie simpl ă: 22.0% (n=18);
/head2right Pulpit ă seroas ă: 11.0% (n=9);
/head2right Pulpit ă cronic ă: 8.5% (n=7);
/head2right Sănătos: 8.5% (n=7);
/head2right Gangren ă simpl ă: 4.9% (n=4);
/head2right Pulpit ă purulent ă: 3.7% (n=3);
/head2right Traumatisme dento parodontale: 3.7% (n=3); 38.2% 24.9% 12.9% 5.6% 3.6% 3.2% 2.4% 2.4% 1.6% 1.2% 0.8% 0.8% 0.4% 0.4% 0.4% 0.4% 0.4% 0.4%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 35.0% 40.0% 45.0% Gangren ă complicat ăCarie simpl ăMobilitate Pulpit ă cronic ăCarie incipient ăSănătos Pulpit ă seroas ăTraumatisme dento-parodontale Pulpit ă purulent ăPericoronarit ăGangren ă simpl ăPulpit ă cronic ă acutizat ăAnodon ție Erup ție Gingivit ă cronic ăGingivit ă de erup ție Incongruen ță dento-alveolar ăObtura ție coronar ă pierdut ă
62
/head2right Mobilitate datorita rizalizei avansate: 1.2% (n=1);
/head2right Obtura ție de canal incorect ă: 1.2% (n=1).
Fig 3.29 Repartitia diagnosticelor la grupa de vârst ă cuprins ă între 12-18 ani.
10. Corela ția motivului prezent ării cu diagnosticul stabilit în urma consulta ției.
• În cazul în care motivul prezent ării a fost reprezentat de durere (Fig 3.30) , diagnosticele
stabilite au fost:
/head2right Gangren ă complicat ă: 74.0% (n=196);
/head2right Carie simpl ă: 7.5% (n=20);
/head2right Pulpit ă seroas ă: 6.8% (n=18);
/head2right Pulpit ă cronic ă: 3.0% (n=8);
/head2right Pulpit ă purulent ă: 3.0% (n=8);
/head2right Gangren ă simpl ă: 2.3% (n=6);
/head2right Pulpit ă cronic ă acutizat ă: 1.5% (n=4);
/head2right Pericoronarit ă: 1.1% (n=3); 35.4% 22.0% 11.0% 8.5% 8.5% 4.9% 3.7% 3.7% 1.2% 1.2%
0.0% 5.0% 10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 35.0% 40.0% Gangren ă complicat ăCarie simpl ăPulpit ă seroas ăPulpit ă cronic ăSănătos Gangren ă simpl ăPulpit ă purulent ăTraumatisme dento-parodontale Mobilitate Obtura ție de canal incorect ă
63
/head2right Mobilitate datorita rizalizei avansate: 0.4% (n=1);
/head2right Obtura ție de canal incorect ă: 0.4% (n=1).
Fig 3.30. Corela ția durerii ca motiv al prezent ării cu diagnosticul.
• In cazul în care motivul prezent ării a fost reprezentat de carie (Fig 3.31) , diagnosticele
stabilite au fost:
/head2right Carie simpl ă: 75.4% (n=104);
/head2right Pulpit ă cronic ă: 15.2% (n=21);
/head2right Gangren ă complicat ă: 5.8% (n=8);
/head2right Carie incipient ă: 1.4% (n=2);
/head2right Gangren ă simpl ă: 1.4% (n=2);
/head2right Pulpit ă seroas ă: 0.7% (n=1). 74.0% 7.5% 6.8% 3.0% 3.0% 2.3% 1.5% 1.1% 0.4% 0.4%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0% 70.0% 80.0% Gangren ă complicat ăCarie simpl ăPulpit ă seroas ăPulpita cronic ăPulpit ă purulent ăGangren ă simpl ăPulpit ă cronic ă acutizat ăPericoronarit ăMobilitate Obtura ție de canal incorect ă
64
Fig 3.31 Corela ția cariei ca motiv al prezent ării cu diagnosticul.
• In cazul în care motivul prezent ării a fost reprezentat de o simpl ă consulta ție (Fig 3.32) , au
fost stabilite urm ătoarele diagnostice:
/head2right Sănătos: 73.3% (n=22);
/head2right Anodon ție:6.7% (n=2);
/head2right Gingivit ă cronic ă: 6.7% (n=2);
/head2right Erup ție: 3.3% (n=1);
/head2right Incongruen ță dento-alveolar ă: 3.3% (n=1);
/head2right Mobilitate: 3.3% (n=1);
/head2right Obtura ție coronar ă pierdut ă: 3.3% (n=1).
Fig 3.32 Corela ția consulta ției ca motiv al prezent ării cu diagnosticul.
75.4% 15.2% 5.8% 1.4% 1.4% 0.7%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0% 70.0% 80.0% Carie simpl ăPulpit ă cronic ăGangren ă complicat ăCarie incipient ăGangren ă simpl ăPulpit ă seroas ă
73.3% 6.7% 6.7% 3.3% 3.3% 3.3% 3.3%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0% 70.0% 80.0% Sănătos Anodon ție Gingivit ă cronic ăErup ție Incongruen ță dento-alveolar ăMobilitate Obtura ție coronar ă pierdut ă
65
• Restul motivelor prezent ării al ături de diagnosticele stabilite la prima consulta ție sunt
prezentate în tabelul 3.1 .
Tabelul 3.1. Corelatia traumatismului, tumefac ției, sigil ării, mobilit ății și erup ției ca motive ale
prezent ării cu diagnosticul.
Motivul prezent ării Diagnostic Num ăr cazuri
Traumatism Traumatism dento-parodontal n=10
Tumefac ție Gangren ă complicat ă n=12
Sigilare Carie incipient ă n=9
Carie simpl ă n=1
Mobilitate Mobilitate datorat ă rizalizei n=37
Erup ție Gingivit ă de erup ție n=1
3.4. Concluzii
1. Din lotul de studiu de pacien ți procentajul crescut din punct de vedere statistic a fost la
băie ți (54.3%) fa ță de fete (45.7).
2. Vârsta copiilor și adolescen ților din LSP a fost cuprins ă între 1 an si 7 luni și 17 ani si 9
luni.
3. Cei mai mul ți din ți afecta ți din LSD au fost la copiii cu vârste cuprinse într e 6-12 ani
(49.5%).
4. LSD arcada maxilar ă a fost mai afectat ă (51.3%) fa ța de cea mandibular ă (48.7%).
5. Din LSD, în cadrul denti ției temporare, din ții cel mai frecvent afecta ți au fost 8.5 (26,8%)
și 7.5 (25%) iar în cadrul denti ției permanente au fost 4.6 (44,6%) și 3.6 (37,4%).
6. În cadrul LSP motivul prezent ării cel mai des întâlnit a fost durerea (52.7%), ur mat de
procese carioase simple (27.4%), aceaste motive men ținându-se într-un procent crescut și
în cazul denti ției temporare și permanente.
7. Din LSD diagnosticul cel mai frecvent a fost reprez entat de carie simpl ă (37.9%), urmat
de gangren ă complicat ă (31.5%).
8. În cazul în care pacientul s-a prezentat datorit ă durerii, în majoritatea cazurilor
diagnosticul a fost de gangren ă complicat ă (74,0%).
66
9. În cazul în care pacientul s-a prezentat datorit ă cariei, în majoritatea cazurilor
diagnosticul a fost de carie simpl ă (75,4%).
10. În cazul în care pacientul s-a prezentat pentru o s impl ă consulta ție, în majoritatea
cazurilor diagnosticul nu a stabilit existen ța unor elemente patologice (73,3%).
67
CAPITOLUL 4
Studiu asupra necesarului de tratament în raport cu tratamentul finalizat al
afec țiunilor buco-dentare diagnosticate la prima prezent are
Necesarul de tratament este în strâns ă leg ătur ă cu anumi ți factori: vârsta primei vizite la
medicul dentist, interesul pe care îl manifest ă p ărin ții pentru s ănătatea oral ă, mediul din care
provine copilul, ne intereseaz ă gradul de cultur ă și posibilit ățile financiare ale p ărin ților și
mo ștenirea genetic ă a copilului. Accesul la informa ții este crescut, mai ales în ora șele mari, unde
sunt programe instituite din perioada gr ădini ței iar majoritatea școlilor elementare sunt dotate cu
un cabinet stomatologic, în aceste situa ții nevoia de tratament este mai sc ăzut ă comparativ cu
ora șele mici și sate, unde nevoia de tratament este mare iar acce sul la informa ții este sc ăzut.
4.1. Obiective
Studiul de fa ță a urm ărit s ă stabileasc ă:
• Necesarul de tratament la nivelul lotului de studiu ;
• Propor ția finaliz ării tratamentelor începute la prima prezentare a pa cientului la Clinica de
Pedodon ție.
4.2. Material și metod ă
În vederea realiz ării statisticii descriptive au fost utilizate lotur ile de studiu descrise în
cadrul Capitolului 3.
La variabilele descrise anterior a fost ad ăugat ă urm ătoarea: situa ția tratamentelor începute
în urma diagnosticului stabilit cu ocazia primei pr ezent ări a pacien ților la Clinica de Pedodon ție
4.3. Rezultate
1. Distribu ția tratamentelor începute la prima prezentare în fu nc ție de finalizarea lor (Fig. 4.1) :
/head2right S-a finalizat în propor ție de 56,1% (n=277);
/head2right Nu s-a finalizat în propor ție de 43,9% (n=217);
68
Fig. 4.1. Finalizarea tratamentului început la prima prezent are.
2. Distribu ția tratamentelor începute la prima prezentare în fu nc ție de finalizarea lor și sexul
pacientului (Fig. 4.2) :
• La pacien ții de sex feminin:
/head2right Tratamentul s-a finalizat în procent de 58.0% (n=13 1);
/head2right Tratamentul nu s-a finalizat în procent de 42.0% (n =95).
• La pacien ții de sex masculin:
/head2right Tratamentul s-a finalizat în procent de 54.5% (n=14 6);
/head2right Tratamentul nu s-a finalizat în procent de 45.5% (n = 122).
Fig.4.2 Situa ția tratamentelor începute la prima prezentare în fu nc ție de sexul pacientului. 56.1% 43.9% Tratament finalizat
Tratament nefinalizat
54.5% 45.5%
58.0% 42.0%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0% 70.0% Tratament finalizat Tratament nefinalizat
Feminin Masculin
69
3. Distribu ția tratamentelor începute la prima prezentare în fu nc ție de finalizarea lor Corela ția
dintre tratamentul și grupa de vârst ă (Fig. 4.3) :
• În cadrul grupei de vârst ă 0-6 ani:
/head2right Tratamentul a fost finalizat în procent de 52.1% (n =88);
/head2right Tratamentul nu a fost finalizat în procent de 47.9% (n=81);
• În cadrul grupei de vârst ă 6-12 ani:
/head2right Tratamentul a fost finalizat în procent de 60.1% (n =146);
/head2right Tratamentul nu a fost finalizat în procent de 39.9% (n=97);
• În cadrul grupei de vârst ă 12-18 ani:
/head2right Tratamentul a fost finalizat în procent de 52.4% (n =43);
/head2right Tratamentul nu a fost finalizat în procent de 47.6% (n=39).
Fig. 4.3 Situa ția tratamentelor începute la prima prezentare în fu nc ție de grupa de vârst ă.
4. Distribu ția finaliz ării tratamentelor începute la prima prezentare în f unc ție de diagnosticul
stabilit.
• În cazul diagnosticului de gangren ă complicat ă (Fig. 4.4) :
/head2right 35% din tratamente au fost finalizate;
/head2right 65% din tratamente nu au fost finalizate.
52.1% 60.1% 52.4%
47.9% 39.9% 47.6%
0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0% 70.0% 0-6 ani 6-12 ani 12-18 ani
Tratament nefinalizat Tratament finalizat
70
Fig.4.4. Propor ția finaliz ării tratamentelor începute la prima prezentare în c azul gangrenei
complicate.
• În cazul diagnosticului de carie simpl ă (Fig.4.5) :
/head2right 80% din tratamente au fost finalizate;
/head2right 20% din tratamente nu au fost finalizate.
Fig.4.5 Propor ția finaliz ării tratamentelor începute la prima prezentare în c azul cariei simple.
• În cazul diagnosticului de mobilitate datorat ă rizalizei (Fig.4.6) :
/head2right 97% din tratamente au fost finalizate;
/head2right 3% din tratamente nu au fost finalizate.
Fig.4.6 Propor ția finaliz ării tratamentelor începute la prima prezentare în c azul mobilit ății.
35% 65%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% Tratament finalizat Tratament nefinalizat
80% 20%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% Tratament finalizat Tratament nefinalizat
97% 3%
0% 20% 40% 60% 80% 100% 120% Tratament finalizat Tratament nefinalizat
71
• În cazul diagnosticului de pulpit ă cronic ă (Fig.4.7) :
/head2right 28% din tratamente au fost finalizate;
/head2right 72% din tratamente nu au fost finalizate.
Fig.4.7 Propor ția finaliz ării tratamentelor începute la prima prezentare în c azul pulpitei cronice.
• În cazul diagnosticului de s ănătos (Fig. 4.8) :
/head2right 100% din tratamente au fost finalizate;
Fig.4.8 Propor ția finaliz ării tratamentelor începute la prima prezentare în c azul diagnosticului de
sănătos.
• În cazul diagnosticului de pulpit ă seroas ă (Fig.4.9) :
/head2right 26% din tratamente au fost finalizate;
/head2right 74% din tratamente nu au fost finalizate. 28% 72%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% Tratament finalizat Tratament nefinalizat
100% 0%
0% 20% 40% 60% 80% 100% 120% Tratament finalizat Tratament nefinalizat
72
Fig.4.9. Propor ția finaliz ării tratamentelor începute la prima prezentare în c azul pulpitei acut ă
seroas ă.
• În cazul diagnosticului de carie incipient ă (Fig.4.10) :
/head2right 100% din tratamente au fost finalizate.
Fig.4.10. Propor ția finaliz ării tratamentelor începute la prima prezentare în c azul cariei
incipiente.
• În cazul diagnosticului de traumatism dento-parodon tal (fig.4.11) :
/head2right 90% din tratamente au fost finalizate;
/head2right 10% din tratamente nu au fost finalizate.
Fig.4.11. Propor ția finaliz ării tratamentelor începute la prima prezentare în c azul traumatismelor
dento-parodontale. 26% 74%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% Tratament finalizat Tratament nefinalizat
100% 0%
0% 20% 40% 60% 80% 100% 120% Tratament finalizat Tratament nefinalizat
90% 10%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% Tratament finalizat Tratament nefinalizat
73
• În cazul diagnosticului de pulpit ă purulent ă (Fig.4.12) :
/head2right 13% din tratamente au fost finalizate;
/head2right 88% din tratamente nu au fost finalizate.
Fig.4.12. Propor ția finaliz ării tratamentelor începute la prima prezentare în c azul pulpitei acute
purulent ă.
• În cazul diagnosticului de gangren ă simpl ă (Fig.4.13) :
/head2right 50% din tratamente au fost finalizate;
/head2right 50% din tratamente nu au fost finalizate.
Fig.4.13. Corela ție între diagnostic și finalizarea tratamentului în cazul diagnosticului de
gangren ă simpl ă
• În cazul diagnosticului de pulpit ă cronic ă acutizat ă (Fig.4.14) :
/head2right 25% din tratamente au fost finalizate;
/head2right 75% din tratamente nu au fost finalizate. 13% 88%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% Tratament finalizat Tratament nefinalizat
50% 50%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% Tratament finalizat Tratament nefinalizat
74
Fig.4.14. Propor ția finaliz ării tratamentelor începute la prima prezentare în c azul pulpitei cronice
acutizat ă.
• În cazul diagnosticului de pericoronarit ă:
/head2right 100% din tratamente au fost finalizate;
• În cazul diagnosticului de gingivit ă cronic ă:
/head2right 100% din tratamente au fost finalizate;
• În cazul diagnosticului de gingivit ă de erup ție:
/head2right 100% din tratamente au fost finalizate;
• În cazul diagnosticului de obtura ție coronar ă pierdut ă:
/head2right 100% din tratamente au fost finalizate;
• În cazul diagnosticului de obtura ție de canal incorect ă:
/head2right 100% din tratamente nu au fost finalizate.
5. Distribu ția tratamentelor finalizate în func ție de diagnosticul stabilit la prima
prezentare. În func ție de tratamentul stabilit la prima consulta ție, situa ția tratamentelor finalizate
a fost urm ătoarea ( Fig. 4.15 ):
– Anodon ție: 50% (n=1);
– Carie incipient ă: 100% (n=11);
– Carie simpl ă: 80% (n=100);
– Gangren ă complicat ă: 35.18% (n=76);
– Gangren ă simpl ă: 50.0% (n=4);
– Gingivit ă cronic ă: 100% (n=2);
– Gingivit ă de erup ție: 100% (n=1);
– Mobilitate: 97.43% (n=38); 25% 75%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% Tratament finalizat Tratament nefinalizat
Pulpit ă cronic ă acutizat ă
75
– Obtura ție coronar ă pierdut ă: 100% (n=1);
– Pericoronarit ă: 100% (n=3);
– Pulpit ă cronic ă: 27.58% (n=8);
– Pulpit ă cronic ă acutizat ă: 25% (n=1);
– Pulpit ă purulent ă: 12.5% (n=1);
– Pulpit ă seroas ă: 26.31% (n=5);
– Traumatisme dento-parodontale: 90% (n=9).
Fig. 4.15. Distribu ția tratamentelor finalizate în func ție de diagnosticul stabilit la prima
consulta ție (procente) 50 100 80 35.18 50 100 100 97.43 100 100 27.58 25 12.5 26.31 90
1traumatisme dento-
parodontale
pulpit ă acut ă seroas ă
pulpit ă acut ă purulent ă
pulpit ă cronic ă acutizat ă
pulpit ă cronic ă
pericoronarit ă
obtura ție coronar ă pierdut ă
mobilitate
gingivit ă de erup ție
gingivit ă cronic ă
gangren ă simpl ă
gangren ă complicat ă
carie simpl ă
carie incipient ă
anodon ție
76
4.4. Concluzii
1. Tratamentele incepute la prima prezentare au fost f inalizate in procent de 56.1% și
nefinalizate in procent de 43.9%.
2. În cadrul grupelor de vârsta: în lotul cu vârsta cu prins ă înre 0-6 ani au fost finalizate
52,1% din tratamente și nefinalizate 47.9%; între 6-12 ani au fost finali zate 60,1% din
tratamente și nefinalizate 39,9% ș iar în grupa 12-18 au fost finalizate 52,4% din
tratamente si nefinalizate 47.6%, de aici rezultând c ă grupa a doua de vârst ă a avut cele
mai multe tratamente finalizate iar grupa a treia si prima au avut cele mai multe
tratamente nefinalizate.
3. Din lotul de studiu format din baie ți tratamentele au fost finalizate în procent de 54, 5%
și nefinalizate în procent de 45,5% iar din lotul de studiu format din fete tratamentele au
fost finalizate în procent de 58,0% și nefinalizate în procent de 42,0%.
4. Propor ția finaliz ării tratamentelor începute la prima prezentare au a vut valori crescute în
cazul: cariei incipiente (100%), mobilit ății (97%), traumatismelor dento-parodontale
(90,0%) si cariei simple (80%)
5. Propor ția tratamentelor nefinalizate începute la prima pre zentare a avut valori scazute în
cazul: pulpitei acute purulente (88%), pulpitei cro nice acutizate (75%), pulpitei acute
seroase (74%), pulpitei cronice (72%) și gangrenei complicate (65%), de aici rezultând c ă
cele mai multe cazuri de tratamente nefinalizate su nt încadrate în patologia pulpar ă.
77
Concluziile generale ale lucr ării
Un num ăr foarte mare de pacien ți copii se prezint ă pentru prima dat ă la medicul dentist
datorit ă unei urgen țe. Sunt relativ pu ține studii f ăcute atât la nivelul ță rii noastre cât și la nivel
global privind motivul primei prezent ări a pacien ților copii si adolescen ți la medicul pedodont.
Aceast ă statistic ă urmarește atât motivul prezent ării, diagnosticul cât și finalizarea sau nu
a tratamentelor începute la prima prezentare.
Acest studiu a fost realizat pe dou ă loturi:
– Un lot de 503 pacien ți cu vârsta cuprins ă intre 1 an si 7 luni si 17 si 9 luni dintre care
54,3% au fost baie ți si 45,7% au fost fete.
– Un lot de 1052 de din ți dintre care 66,3% au fost din ți temporari si 33,7% au fost din ți
permanen ți.
Urm ărind motivul prezent ării la prima consulta ție se observa c ă în 52,7% din cazuri
acesta fost reprezentat de durere fiind urmat într- un procent mai sc ăzut de 27,4% de procese
carioase simple. Acest lucru este valabil și în Brazilia în Universitatea din Pelotas unde, s- a facut
un studiu, ce a urmarit acelea și obiective. Lotul de studiu a fost format din 253 de pacien ți cu
vârsta medie de 7 ani si 8 luni. În urma acestui st udiu s-a ajuns la concluzia ca 82% din pacien ți
s-au prezentat datorit ă durerii dintre care 79% din din ți au prezentat procese carioase si 31,2% au
avut nevoie de tratamente endodontice. Pacien ții relatau c ă durerea a ap ărut cu mult înaintea
prezent ării la medicul pedodont [22]. Aceast ă situa ție s-ar putea datora educa ției medicale
precare care îi împiedic ă pe parinți s ă realizeze gravitatea unei situa ții si consecin țele acesteia,
frica de medicul dentist ca urmare a unei situa ții traumatice tr ăit ă de unul din parin ți , condi țiilor
materiale precare.
Un alt studiu efectuat tot în Brazilia în cadrul Un iversit ății din Sao Paulo pe un lot de
1166 dintre care 50,2% au fost baie ți și 49,8% au fost fete cu vârsta cuprins ă între 0-15 ani. În
cadrul acestui studiu grupa de vârsta în cadrul c ăreia s-au prezentat cei mai mul ți pacien ți a fost
cuprins ă între 7 si 12 ani Din lotul de studiu 39,3% au fo st diagnostica ți cu leziuni carioase
simple, 40,9% au fost diagnostica ți cu leziuni carioase complicate și 17% cu leziuni traumatice.
Cele mai multe cazuri de leziuni traumatice au avut loc intre 0-3 ani spre deosebire de studiul
nostru unde cele mai multe cazuri de traumatisme de nto parodontale au avut loc în grupa de
vârst ă cuprins ă între 6-12 ani, cei mai afecta ți din ți fiind incisivii centrali superiori [21]. Acest
78
lucru se poate datora activita ții fizice crescute a acestei vârste, activita ților extra școlare de genul
sporturilor în echip ă.
Comparând aceste studii rezult ă c ă pacien ții sunt adu și în cabinetele/clinicile de
stomatologie de o urgen ță , care, cel mai frecvent este manifestat ă prin durere. Acest lucru se
intâmpla datorita faptului c ă pacien ții nu se prezint ă de la primul episod dureros, astfel apar
consecin țe și asupra planului de tratament care, este cu atât m ai invaziv cu cât pacientul a
așteptat mai mult. Din acest motiv un num ăr foarte mare de pacien ți se prezin ă cu complica ții
pulpare care, dup ă cum arat ă studiul nostru au avut o rat ă sc ăzuta de finalizare a tratamentelor.
Aceast ă situa ție s-ar putea datora num ărului mare de ședin țe necesare, educa ției medicale precare
care îi determin ă s ă abandoneze tratamentul dup ă amendarea fenomenelor dureroase,
adresabilit ății sc ăzute la stomatolog din cauza num ărului mare de pacien ți și / sau a condi țiilor
material precare care îi împiedic ă s ă fac ă multe deplas ări, cooper ării dificile cu pacientul tân ăr în
astfel de afec țiuni care sunt solicitante prin durat ă, necesitatea izol ării, posibilitatea apari ției
durerii.
79
Bibliografie
1. Andreasen J.O., Andreasen F.M. – Essentials of Trau matic Injuries to the Teeth, Blacwell
Munksgaard, 1990, 41-45, 48.
2. Andersson L., Andreasen JO, Day P, Heithersay G., T rope M, DiAngelis A.J., Kenny D.J.,
Sigurdsson A., Bourguignon C, Flores M.T., Hicks M. L., Lenzi A.R., Malmgren B., Moule
A.J., Tsukiboshi M. – International Association of Dental Traumatology guidelines for the
management of traumatic dental injuries: 2. Avulsio n of permanent teeth, Dental
Traumatology, 2012, 28(2):88-96.
3. Cameron A., Widmer R., Gregory P., Abbot P., Wong P ., Heard F., Cardaci S.,Sandler T.,
Trauma management, în Cameron A., Widmer R. – Handb ook of Pediatric Dentistry, Mosby,
1997, 95, 98, 133, 141.
4. Cameron A., Widmer R., King N., Aldred M., Hall R., Seow K., Dental anomalies, în
Cameron A., Widmer R. – Handbook of Pediatric Denti stry, Mosby, 1997, 190-196, 198-209.
5. Deery C., Toumba K. – Diagnosis and prevention of d ental caries, în Welbury R., Duggal M.,
Hosey M.T. – Paediatric Dentistry, edi ția a 3-a, Oxford University Press, 2005, 101-105.
6. DiAngelis A.J., Andreasen J.O., Ebeleseder K.A., Ke nny D.J., Trope M., Sigurdsson A.,
Andersson L., Bourguignon C., Flores M.T.,Hicks M.L ., Lenzi A.R., Malmgren B., Moule
A.J., Pohl Y., Tsukiboshi M., International Associa tion of Dental Traumatology guidelines
for the management of traumatic dental injuries: 1. Fractures and luxations of permanent
teeth, Dental traumatology, 2012, 28(1):2-12.
7. Drummond B., Kilpatrick N., Bryant R., Lucas J., Ha llet k., Silva M., Johnston T., Verco J.,
Messer L., Dental caries and restorative paediatric dentistry, în Cameron A., Widmer R. –
Handbook of Pediatric Dentistry, Mosby, 1997, 55-57 , 59, 61.
8. Duggal M.S., Day P., Operative treatment of dental caries in the primary dentition, în
Welbury R., Duggal M., Hosey M.T. – Paediatric Dent istry, edi ția a 3-a, Oxford University
Press, 2005, 149-151.
9. Dumitriu H.T. – Parodontologie, edi ția a-IV-a, Editura Via ța Medical ă Româneasc ă, 2006,
225.
80
10. Eversole L.R. – Clinical Outline of Oral Pathology: Diagnosis and Treatment, edi ția a 3-a,
BC Decker Inc., 2002, 57-60.
11. Hunter M.L., Rodd H.D. – History, examination, risk assessment and treatment planning, în
Welbury R., Duggal M., Hosey M.T. – Paediatric Dent istry, edi ția a 3-a, Oxford University
Press, 2005, 48, 51.
12. Harris N.O., Segura A., The Developing Carious Lesi on, în Harris N.O., Garcia-Godoy F. –
Primary Preventive Dentistry, edi ția a6-a, Pearson Education, 2004, 70-73.
13. Ionescu E. – Anomalii Dentare, Editura Cartea Unive rsitar ă, 2005, 15-17.
14. Kohli K. – Pediatric Oral Pathology, Columbia Unive rsity, http:// www.columbia.edu/ itc/ hs/
dental/ d7710/client_edit/Oral_Pathology.pdf, data acces ării 29.07 2013.
15. Luca R. – Pedodon ție, vol. 2, Editura Cerma, 2003, 5-13, 80-82.
16. Luca R. – Pedodon ție, vol. 3, Editura Cerma, 2013, 7–50, 69-122, 172 , 176.
17. Majorana A., Bardellini E., Flocchini P., Amadori F ., Conti G., Campus G. – Oral mucosal
lesions in children from 0 to 12 years old: ten yea rs’ experience, Oral Surgery, Oral
Medicine, Oral Pathology, Oral Radiology and Endodo ntics, 2010, 110(1):e13-8.
18. Meechan J., Oral pathology and oral surgery, în Wel bury R., Duggal M., Hosey M.T. –
Paediatric Dentistry, edi ția a 3-a, Oxford University Press, 2005, 318-320.
19. Pasler F.A. – Color atlas of dental medicine – Radi ology, Thieme, 1993, 133.
20. Popescu V. – Leziunile cavit ății bucale la copil, Revista Român ă de Pediatrie, 2007,
LVI(1):75-83.
21. Răducanu A.M. – Pedodontie – Îndrumar Practic, Editur a Bren, 2012, 11-13, 17, 25-30, 109,
110, 122, 209, 216-237.
22. Sakai V.T., Magalhães A.C., Pessan J.P., Silva S.M. , Machado M.A. – Urgency treatment
profile of 0 to 15 year-old children assisted at ur gency dental service from Bauru Dental
School, University of São Paulo, Journal of Applied Oral Science, 2005, 13(4):340-344.
23. Shqair A.Q., Brum Gomes G., Oliveira A., Goettems M .L., Romano A.R., Schardozim L.R.,
Menezes Bonow M.L., Torrian D.D. – Dental emergenci es in a university pediatric dentistry
clinic: a retrospective study, Brazilian Oral Resea rch, 2012, 26(1):50-56.
24. Smallridge J., Williams B., Operative treatment of dental caries in the young permanent
dentition, în Welbury R., Duggal M., Hosey M.T. – P aediatric Dentistry, edi ția a 3-a, Oxford
University Press, 2005, 175-176.
81
25. Toy B.R. – Congenital autonomic dysfunction with un iversal pain loss (Riga-Fede disease),
Dermatology Online Journal, 2001, 7(2):17, http:// dermatology-s10.cdlib.org/
DOJvol7num2/nyu2/7/7.html, accesat în 20.03.2013.
26. Țovaru Ș., Țovaru M.,Costache M., Demarosi F., Mihai L., – Medi cin ă și Patologie Oral ă,
vol.1, Editura Med Publishing, 2012, 75, 76.
27. Welbury R., Whitworth M., Traumatic injuries to the theeth, în Welbury R., Duggal M.,
Hosey M.T. – Paediatric Dentistry, edi ția a 3-a, Oxford University Press, 2005, 236.
28. ***International Association of Dental Traumatolog y; Guidelines for the management of
traumatic dental injuries- Martie 2007, 3,4,6,7,9
29. ***Oral Dent – Anomalii dentare – Microdontia, http :// www.oral-dent.ro/ 2011/ 10/
21/anomalii-dentare-microdontia, data acces ării 23.07.2013.
30. ***Romgermed, Candidoza la copii, 2011, http:// www.clinicaromgermed.ro/ sfat/ candidoza-
la-copii-20, data acces ării 25.06.2013.
31. ***SfatulMedicului.ro – Hemangioamele, http:// www. sfatulmedicului.ro/ Nou-nascutul/
hemangioamele_4686, data acces ării 17.05 2013.
32. ***Skindight – Thrush (Oral Candidiasis). A parent' s guide to condition and treatment
information, http:// www.skinsight.com/ child/ oral Candidiasis Thrush.htm, data acces ării
10.08.2013.
33. ***StudyBlue – Phusical and Chemical injuries, http :// www.studyblue.com/ notes/ note/ n/
physical-and-chemical-injuries-/ deck/5481874/, dat a acces ării 05.07 2013.
34. ***University of Washington, School of Dentistry – Lympangioma, http:// mydental.uw.edu/
oralpath/ caseofthemonth/jun_07/lymphan.html, data acces ării 17.05 2013.
35. ***32 Teeth Online – Dental Information on Teething & Children's Dentistry, http://
32teethonline.com/ pediatric-dentistry-teeth-dental %202.htm, data acces ării 27.16.2013.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Lucrare de diplom ă [628106] (ID: 628106)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.