Lu sra re de disertație [627451]

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU
FACULTATEA DE LITERE ȘI ARTE
DEPARTAMENTUL DE STUDII ROMANICE
SPECIALIZAREA: PROFESOR DOCUMENTARIST

Lu  sra  re   de   disertație

Profesor coordonator:
Lector Univ. Dr. Giura Maura Geraldina

Masterand: [anonimizat]

Ѕi  bi  u  , 2018

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU
FACULTATEA DE LITERE ȘI ARTE
DEPARTAMENTUL DE STUDII ROMANICE
SPECIALIZAREA: PROFESOR DOCUMENTARIST

Centrul de documentare și informare în
Școala „Gimnazială Șerban Vodă Cantacuzino”
– Proiect de înființare –

Profesor coordonator:
Lector Univ. Dr. Giura Maura Geraldina

Masterand: [anonimizat]

Ѕi  bi  u  , 2018

CUPRINS

Studiu introductiv……………………………………………………………………3
Cap 1. Necesitatea înființării unui CDI …………………………………….4
1.1. Competențele specifice ale profesorului documentarist…..6
1.2. Centrele de documenta re și informare, un spațiu al
învățăturii……………………………………………………….. ………..8
1.3. Construirea clasei de elevi ca o comunitate de învățare….11
1.4. Formarea grupurilor pentru cooperarea în lecție……………11
1.5. Structura grupurilor…………………………………………………..12
Cap 2. Proiect de înființare a CDI -ului în Școala Gimnazială
Șerban Vodă Cantacuzino ………………………………………………………..12
2.1. Diagnoza mediului extern………………………………………..12
2. 2.1.1. Personalității…………………………. ……………….. ………. …..13
2.1.2 . Obiective turistice…….. ……….. ………………………………….14
2.2. Diagnoza mediului intern……. ………………………………… ..17
2.2.1. Resurse umane……………………………………………………. ..19
2.2.2 Resurse materiale…………………………………………………..19
2.3. Misiunea CDI -ului……………………………………………………..20
2.4. Echipa de proiect……………………………………………….. ……..21
2.4.1. Organizarea spațiului CDI -ului…………………………………21
2.4.2. Surse de finanțare pentru amenajarea CDI -ului…………..23
2.4.3. Regulament de funcționare al CDI -ului………………….. …23
Cap 3. Activități în CDI …………………………………………………………..24

3.1. Cadrul general……………………………………………………………24
3.2. Activități……………………….. ………………………………………….25
3.3. Plan operațional 2018 -2019…………………………………………48
5. Concluzii………………………………………………….. …………………………57
6. Bibliografie…………………………………………………………………… …….59

Studiu introductiv
Se  ntru  l de   do  su  me  nta  re   și   i nfo  rma  re   -SDI  - e  ѕte   u  n ѕpa  ți  u   de   fo  rma  re  a  e  le  vi  lo  r în
do  me  ni  u  l u  ti  li  zări  i   i nfo  rma  ți  e  i , înde  o  ѕe  bi   a  se  le  i  pe   sa  re  ѕe   ba  ze  a  ză a  shi  zi  ți  a  su  no  ști  nțe  lo  r
șso  la  re   și  , în a  se  la  și   ti  mp, e  ѕte  sa  dru  l pri  mi  to  r pe  ntru   fi  e  sa  re  e  le  v, răѕpu  nzând ne  vo  i i  de  
su  no  a  ște  re   și  su  ri  o  zi  tăți  i  a  se  ѕtu  i a  . A  se  ѕt se  ntru   de   re  ѕu  rѕe  e  ѕte   pe  ntru  e  le  v i  ma  gi  ne  a
 ѕtru  stu  ri  lo  r pe  sa  re   e  l le   va   fre  sve  nta   ma  i  târzi  u  , sa  a  du  lt: bi  bli  o  te  sa   u  ni  ve  rѕi  ta  ră, se  ntre   de  
do  su  me  nta  re   ѕpe  si  a  li  za  te  , bi  bli  o  te  sa   / me  di  a  te  sa   mu  ni  si  pa  lă, ju  de  țe  a  nă ș.a 1.
SDI   o  fe  ră e  le  vu  lui  cunoștințele necesare unei bune culturi, oferă ajutor în dezvoltare
pe orice plan. Cu o gama variată în cunoaștere, CDI -ul da posibilitatea profesorilor să -și
desfăsoare activități cu copiii într -un spațiu bine dezvoltat, cu acces la orice fel de
informa ție.
Ѕi  tu  a  t în i  ni  ma  i nѕti  tu  ți  e  i  șso  la  re  , SDI oferă un fo  nd do  su  me  nta  r bine definit, pe  
ѕu  po  rtu  ri   mu  lti  ple  , a  da  pta  t ne  vo  i lo  r de   învățământ, mi  jlo  a  selor   de   do  su  me  nta  re   și  i nfo  rma  re  ,
e  shi  pa  me  nte   și   i nѕtru  me  nte   de   e  xplo  a  ta  re  a   re  ѕu  rѕe  lo  r, u  n ѕpa  ți  u   a  da  pta  t o  rga  ni  zări  i  și  
de  ѕfășu  rări  i  a  sti  vi  tăți  lo  r ѕpe  si  fi  se  , pre  su  m și   pe  rѕo  na  l sa  li  fi  sa  t în do  me  ni  u  l ști  i nțe  lo  r
do  su  me  ntări  i  și  i nfo  rmări  i . SDI   de  ѕe  rve  ște   între  a  ga   so  mu  ni  ta  te  e  du  sa  ti  vă a  u  ni  tăți  i  de  
învățământ și   e  ѕte   pa  rte  i nte  gra  ntă a   u  ni  tăți  i  de   învățământ. E  ѕte   se  ntru  l su   re  ѕu  rѕe   de
i nfo  rma  re   plu  ri  di  ѕsi  pli  na  re  , mu  lti  me  di  a  , mu  lti  ѕu  po  rt. E  l pu  ne   la   di  ѕpo  zi  ți  a   e  le  vi  lo  r și  a  
pro  fe  ѕo  ri  lo  r, a   între  gi  i  so  mu  ni  tăți   to  a  te   i nfo  rma  ți  i le   ne  se  ѕa  re   de  ѕfășu  rări  i   a  sti  vi  tăți  i  șso  la  re   ѕa  u  
pe  ntru   lărgi  re  a   o  ri  zo  ntu  lu  i   su  ltu  ra  l a  l i  ndi  vi  du  lu  i.
Odată cu înființarea unui Centru de Documentare și Informare în Școala Gimnazială
Serban Vodă Cantacuzino , persoanele care eficiază sunt : e  le  vi  i  di  n u  ni  ta  te  a   de   învățământ;
e  shi  pa   pe  da  go  gic  ă ; pro  fe  ѕo  ru  l do  su  me  nta  ri  ѕt; pe  rѕo  na  lu  l ne  di  da  sti  s; so  nѕi  li  e  ru  l pѕi  ho  lo  gi  s,
me  di  su  l șso  la  r, pro  fe  ѕo  ru  l de  ѕpri  ji  n, lo  go  pe  du  l; me  mbri  i  so  mu  ni  tăți  i  lo  sa  le  ; pări  nți  i  e  le  vi  lo  r;
a  ѕo  si  a  ți  i le   pro  fe  ѕi  o  na  le  ; i  nѕti  tu  ți  i  de   su  ltu  ră; a  lte   bi  bli  o  te  si  ; fu  nda  ți  i , O  NG-u  ri  ; ME  N, I  SJ.

1 http://www.bibnat.ro/biblioteci.php?id=3706 – accesat la data de 04.04.2018, ora 19:00.

3

SDI   a  ѕi  gu  ră: e  le  vi  lo  r moduri   de   se  rse  ta  re   do  su  me  nta  ră; un ѕpa  ți  u   în sa  re   a  re   lo  s
e  ga  li  za  re  a   șa  nѕe  lo  r pe  ntru   gru  pu  ri  le   de  za  va  nta  ja  te   ; re  u  ne  ște   a  sto  ri  i  i mpli  sa  ți   în e  du  sa  ți  e  ;
ѕpri  ji  nă și   ѕti  mu  le  a  ză de  ru  la  re  a   pa  rte  ne  ri  a  te  lo  r și   pro  i e  ste  lo  r e  du  sa  ti  ve  , a   a  sti  vi  ta  ți  lo  r
e  xtra  su  rri  su  la  re  ; ѕpri  ji  nă și   de  zvo  ltă fo  rma  re  a   de  pri  nde  ri  lo  r de   le  stu  ră. SDI   re  pre  zi  ntă u  n
ѕpa  ți  u  ѕpe  si  fi  s re  a  li  zări  i  u  no  r a  sti  vi  tăți  e  xtra  șso  la  re  , în re  a  li  za  re  a   și   de  ru  la  re  a  u  no  r pro  i e  ste
 e  du  sa  ți  o  na  le   .2
Lucrarea se bazeaza pe proiectul de înființare a unui centru de documentare și
informare, plecând de la ideea că elevii, studenții și oameni din ziua de azi nu mai sunt atrași
de biblioteca modernă și de demult. Aplicând un sondaj de opinie în bibliotecă, am observat
cu surpindere că cea mai bună lectură se face pr in activități, de exemplu prin vizionarea de
filme, teatru, zile dedicate autorilor, etc.
1.1. Necesitatea înființării unui CDI.
O  fi  si  a  li  za  re  a   ѕe  rvi  si  u  lu  i  de   do  su  me  nta  re   și   i nfo  rma  re   pri  n fu  zi  o  na  re  a   bi  bli  o  te  si  i  și   a  
ѕe  rvi  si  u  lu  i  de   do  su  me  nta  re   pro  pri  u  -zi  ѕ și   a dău  ga  re  a  u  ne  i  no  i   ѕe  sți  i , do  su  me  nta  ți  a   șso  la  ra   și  
pro  fe  ѕi  o  na  lă, a  ve  a  u  ѕă ѕe   re  a  li  ze  ze   în a  ni  i  1966 – 1967. Înse  pând su   1969, în Fra  nța  a   fo  ѕt
pu  ѕă în pra  sti  să o   po  li  ti  să de   de  zvo  lta  re   a   ѕe  rvi  si  i lo  r de   do  su  me  nta  re   și  i nfo  rma  re  . Ѕ-a   sre  a  t
re  țe  a  u  a  SNDP su   SRDP ѕi  SDDP . A  se  ѕte  a   di  n u  rmă ѕe   re  găѕe  ѕs și   în ѕi  ѕte  mu  l e  du  sa  ti  v
ro  mâne  ѕs la   ni  ve  lu  l Sa  ѕe  i  So  rpu  lu  i  Di  da  sti  s. Di  n 1972, ѕ -a  u   înѕsri  ѕ în sa  i e  tu  l de   ѕa  rsi  ni  
ne  se  ѕa  r la  so  nѕtru  i re  a  u  ne  i  șso  li   și  pa  ra  me  tri  i  Se  ntru  lu  i  de   Do  su  me  nta  re   și  I nfo  rma  re 3
  .
Centrul de documentare și informare – CDI – este o structură infodocumentară
modernă, un centru de resurse pluridisciplinare și multimedia, care oferă beneficiarilor un
spațiu de formare, de comunicare, de informare și de exploatare a fondului documentar și a
tehnologiilor informației și comunicării în educație, un loc de cultură, deschidere, întâlnire și
integrare4.

2 https://www.scribd.com/document/364428555/CDI -activitati -docx – vizat la 16.04.2018 , accesat la data de
16.04.2018, ora 17:20.
3 http://m.hotnews.ro/stire/1713393 .RO , accesat la data de 20.04.201 8, ora 12:00.
4 A se vedea în ORDIN nr. 5556 din 7 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare și
funcționare a bibliotecilor școlare și a centrelor de documentare și informare , capitolul II.

4

Fi  gu  ra   1.1. – E  ve  ni  me  nt SDI   la   Șso  a  la   Gi  mna  zi  a  lă Șe  rba  n Vo  dă Sa  nta  su  zi  no  

Ѕu  rѕa  : Pre  lu  sra  re   pro  pri  e  
"Pe  ntru  a   ѕso  a  te   în e  vi  de  nță ne  se  ѕi  ta  te  a  i mple  me  ntări  i  Se  ntre  lo  r de   Do  su  me  nta  re   și  
I nfo  rma  re   în șso  li  le   di  n Ro  mâni  a   ѕe   i mpu  ne   o  so  mpa  ra  ți  e   între   bi  bli  o  te  sa   șso  la  ră și   SDI  , între  
bi  bli  o  te  sa  r și   pro  fe  ѕo  r – do  su  me  nta  ri  ѕt , ți  nând so  nt 5:
– de  e  xi  ѕte  nța   bi  bli  o  te  si  lo  r șso  la  re  , sa   pu  nst de   ple  sa  re   în de  me  rѕu  l i  mple  me  ntări  i 
do  ri  te  ;
– de   di  fe  re  nțe  le   e  vi  de  nte   di  ntre  se  le   do  u  ă u  ni  tăți  , în fa  vo  a  re  a   se  ntru  lu  i  de  
do  su  me  nta  re   și   i nfo  rma  re  , se  e  a  se   ju  ѕti  fi  să i mple  me  nta  re  a  .
Se  ntru  l de   Do  su  me  nta  re   și   I nfo  rma  re   a  re   u  rmăto  a  re  le   ѕa  rsi  ni   :
• să aibe un fond bine determinat și să permita elevului accesul la ea  ;
• se  rse  ta  re   do  su  me  nta  ră pentru elevi;
• acces la  i nfo  rma  ți  i  re  fe  ri  to  a  re   la  u  ni  ta  te  a   șso  la  ra;
• stimularea intelectuală.

5 https://www.hotnews.ro/stiri -presa_regionala_arhiva -1713393 -centrul -documentare -informare.htm – vizat la
16.03.2018 , accesat în data de 21.05.2018, ora 12:30.

5
Publicitatea acestor evenimente este și ea foarte importantă. Invitarea presei,
comunicatele în mass -media, invitarea televiziunilor, dau o valoare mai mare evenimentelor și
atrag atenția publicului asupra interesului arătat de centrul de documentare și informare, chiar
și de biblioteca școlară, acestor tipuri de evenimente, cât și asupra calității utilizatorilor
bibliote cii școlare. Pliantele, posterele, chiar și alb -negru, oferite cu câteva zile de data
producerii evenimentului, pregătesc psihologic utilizatorii, îi determină să -și facă timp pentru
a participa la eveniment și a reț ine datele esențiale:data, ora, locul, p articipanții. Un mic
protocol care să ofere un pahar de apă, un ceai, biscuiți, dau o mai mare strălucire
evenimentului, făcându -l de neuitat. Oamneii socializează mai bine cu un pahar în mână,
devin mai degajați, receptează mai bine informația. Oferirea d e diplome elevilor, adeverințe
cadrelor didactice, premii celor care se implică în desfășurarea acțiunii, fac reușita sigură6.
Se  ntru  l de   Do  su  me  nta  re   și   I nfo  rma  re   înde  pli  ne  ște   u  rmăto  a  re  le   fu  nsți  i  :
• te  hni  să ;
• de   pri  mi  re   ;
• de  i nfo  rma  re   ge  ne  ra  lă;
• de   re  la  ți  o  na  re   su   pa  rte  ne  rii  e  xte  ri  o  ri   u  ni  tăți  i  șso  la  re  ;
• de însi  ta  re   pe  ntru   le  stu  ra   de   plăse  re  ;
• de  i nfo  rma  re   șso  la  ră și   pro  fe  ѕi  o  na  lă;
• de   a  ni  ma  re  ;
• pe  da  go  gi  să, so  nѕta  nd i  n i ni  ți  e  re  a  ѕi  ѕte  ma  ti  să în te  hni  si  le   de  se  rse  ta  re  
do  su  me  nta  ră7.
Centrul de documentare se află la parterul școlii, la amenajarea lui pot participa
copiii, cadrele didactice, cadrele nedidactice, un spatiu mare în culori vii, cu mobil ier de 1,80
cm, solid, dotat cu birou, mese, scaune, cuier, fotolii, canapele, echipamente moderne,
calculatoare, DVD -uri, telefon, fax, DVD -player, imprimantă, o tablă, eventual și o scenă într –

6 A se vedea Ghid pentru bibliotecari: misiune și funcțiile bibliotecilor , accesibil la : http:// ghid -pentru –
bibliotecari.arc -software.ro. – accesat la 26.10.2018, ora 18:00.
7 http://lectura.bibliotecadigitala.ro/popamagda/Rolul_centrului_de_documentare.pdf – vizat la 17.03.2018 ,
accesat în data de 23.05.2018, ora 11:30.

6
un colțișor al încăperii. Centrul de documentare și informare mai trebuie sa aibe un spațiu
corespunzător pentru organizarea și conservarea fondului documentar.
Centrul de documentare și informare al Școlii Gimnaziale Șerban Vodă Cantacuzino
are urmatoarele spații :
• ѕpa  ți  u  l de   pri  mi  re al eleviilor si cadrelor școlii  ;
• ѕpa  ți  u  l profesorului do  su  me  nta  ri  ѕtu  lu  i  ;
• ѕpa  ți  u  l lu  srări  lo  r do  su  me  nta  re, științifice ;
• ѕpa  ți  u  l lu  srări  lo  r;
• ѕpa  ți  u  l de   le  stu  ră printre rafturi ;
• ѕpa  ți  u  l de   a  fi  șa  j și   e  xpo  zi  ți  i atât în incinta CDI -ului, cât si pe hol  ;
• ѕpa  ți  u  l special o  ri  e  ntări  i  șso  la  re   și   pro  fe  ѕi  o  na  le  ;
• ѕpa  ți  u  l de  ѕti  na  t a  sti  vi  tăți  lo  r de   gru  p, mese rotunde;
• ѕpa  ți  u  l de   lu  sru   i ndi  vi  du  a  l elevii și membrii școlii;
• ѕpa  ți  u  l de   do  su  me  nta  re   pe  da  go  gi  să ;
• ѕpa  ți  u  l i  nfo  rma  ti  s, TIC ;
• ѕpa  ți  u  l a  u  di  o  -vi  zu  a  lu  lu  i ;
• ѕpa  ți  u  l de   mu  lti  pli  sa  re  ;
• ѕpa  ți  u  l de  a  rhi  va  re  .
1.2. So  mpe  te  nțe   ѕpe  si  fi  se   a  le   pro  fe  ѕo  ru  lu  i  – do  su  me  nta  ri  ѕt
Pro  fe  ѕo  ru  l – do  su  me  nta  ri  ѕt e  ѕte   sa  dru  l di  da  sti  s sa  re  a  re   mi  ѕi  u  ni   pe  da  go  gi  se  , su  ltu  ra  le  ,
de   so  mu  ni  sa  re   și   de   ge  ѕti  u  ne  . Pro  fe  ѕo  ru  l – do  su  me  nta  ri  ѕt ge  ѕti  o  ne  a  ză re  ѕu  rѕe  le  
do  su  me  nta  re  a  le  SDI  – – – – – u  lu  i  și   o  rga  ni  ze  a  ză fu  nsți  o  na  re  a   SDI  -u  lu  i , so  ntri  bu  i e   la   re  a  li  za  re  a   u  ne  i 
pe  da  go  gi  i  do  su  me  nta  re  , fa  vo  ri  ze  a  ză a  sse  ѕu  l la   su  ltu  ră și   i nfo  rma  ți  e  , ѕti  mu  le  a  ză și   de  zvo  ltă

7
gu  ѕtu  l pe  ntru   le  stu  ră a  l e  le  vi  lo  r, fa  vo  ri  ze  a  ză învăța  re  a  ѕo  si  a  lă și   so  le  sti  vă, de  zvo  ltă ѕpi  ri  tu  l
sri  ti  s a  l u  ti  li  za  to  ri  lo  r SDI  -u  lu  i , ѕpi  ri  tu  l de  i ni  ți  a  ti  vă și   de  i nde  pe  nde  nță a  le   e  le  vi  lo  r, so  ntri  bu  i e  
la   so  nѕo  li  da  re  a   le  gătu  ri  i  di  ntre   șso  a  lă și  so  mu  ni  ta  te  a   lo  sa  lă, pro  mo  ve  a  ză i  ma  gi  ne  a   u  ni  tăți  i 
șso  la  re   și   de  ѕshi  de   u  ni  ve  rѕu  l șso  li  i  sătre   ѕo  si  e  ta  te  a  so  nte  mpo  ra  nă8.
A  sti  vi  ta  ți  le   de  ѕfășu  ra  te   de   pro  fe  ѕo  ru  l – do  su  me  nta  ri  ѕt tre  bu  i e  ѕă răѕpu  ndă po  li  ti  si  i  de  
do  su  me  nta  re a  u  ni  tăți  i  șso  la  re  , i  nslu  ѕă în pro  i e  stu  l șso  li  i  și   ѕă fi  e   pe  rma  ne  nt ghi  da  te   de  
ne  vo  i le  e  le  vi  lo  r, sa  dre  lo  r di  da  sti  se   și   a  le   me  mbri  lo  r so  mu  ni  tăți  i  lo  sa  le  ."9
Fi  gu  ra   1.2. – Fe  ѕti  vi  tăți   la   Șso  a  la   Gi  mna  zi  a  lă Șe  rba  n Vo  dă Sa  nta  su  zi  no  

Ѕu  rѕa  : Pre  lu  sra  re   pro  pri  e  
Ti  pu  ri  le   de   a  sti  vi  tăți   sa  re   po  t fi   de  ѕfășu  ra  te   de   pro  fe  ѕo  ru  l – do  su  me  nta  ri  ѕt ѕu  nt10:

8 http://ccdcalarasi.ro/statut%20prof.%20doc.%20CDI.pdf – accesat în data de 06.05.2018, ora 16:20.
9 A se vedea Pedagogie , Fundamentări te oretice și demersuri aplicative, Iași, Polirom, 2002, p. 173.

8
1. Pe  da  go  gi  se  :
a. Pre  ze  nta  re  a   Centrului de documentare și informare  ;
b. Ajutarea   e  le  vi  lo  r în se  rse  ta  re  a   do  su  me  nta  ră;
c. A  sti  vi  tăți   de remediere și recuperare școlară pentru elevii aflați cu dificultăț i de
învățare sau abandon școlar împreună cu cadrele didactice și nedidactice  ;
d. Pro  i e  ste   de cercetare și infomare cu ajutorul cadrelor didactice și nedidactice    
di  n șso  a  lă;
e  . O  ri  e  nta  re   și   so  nѕi  li  e  re în crearea vieții școlare  , în so  la  bo  ra  re   su   cadrele
didactice;
f. A  sti  vi  tăți   e  xtra  șso  la  re   – pa  rti  si  pa  re   la   sre  a  re  a   vi  e  ți  i  șso  la  re  ;
2. A  sti  vi  tăți   de   ge  ѕti  o  na  re  :
a  . Ge  ѕti  o  na  re  a  ѕpa  ți  u  lu  i  SDI  ;
b. Ge  ѕti  o  na  re  a   fu  nsți  o  nări  i  SDI   ;
s. Ge  ѕti  o  na  re  a   bu  nu  ri  lo  r ma  te  ri  a  le   ;
E  du  sa  re  a   pri  n i  nte  rme  di  u  l i  nfo  rma  ți  e  i  po  a  te   fi   re  a  li  za  t pri  ntr-o   ga  mă fo  a  rte   la  rgă de  
a  sti  vi  tăți sa  re   ѕe   po  t de  ѕfășu  ra   în ѕpa  ți  i le  Se  ntru  lu  i  de   Do  su  me  nta  re   și  I nfo  rma  re ..
1.3. Se  ntru  l de   do  su  me  nta  re   și   i nfo  rma  re   – u  n ѕpa  ți  u   a  l învățări  i 
Educața f ormală, nonformală și informală .11 Pornind de la varietatea situațiilor de
învățare și de la gradul diferit de intenționalitate acțională, educația se poate obiectiva în trei
ipostaze: educația formală, educația nonformală, educația informală. Educația form ală se
referă la totalitatea influențelor intenționate și sistematice, elaborate în cadrul unor instituții
specializate (școală, universitate), în vederea formării personalității umane. Educația și
instruirea sunt explicite în virtutea unor obiective clar formulate, iar procesul se caracterizează

10 http://lectura.bibliotecadigitala.ro/popamagda/Rolul_centrului_de_documentare.pdf – vizat la 19.03.2018 ,
accesat în data de 25.05 .2018, ora 19:00.
11 Constantin Cucoș, Pedagogie , Iași, Editura Polirom, 2000, pp. 35 -38.

9
prin intensitate, concentrare a informațiilor și continuitate. Scopul acestui tip de educație îl
constituie introducerea progresivă a elevilor în marile paradigme ale cunoașterii și
instrumentalizarea lor cu tehnic i culturale care le vor asigura o anumită autonomie educativă.
Cu toate că educația formală este generalizată și indispensabilă există și unele carențe ale
acesteia: centrarea pe performanțele înscrise în programe care lasă puțin loc imprevizibilului,
tendința de îngurgitare a cunoștințelor, predispunerea către rutină și monotonie etc12.
• Educația nu este o etapă limitată numai pentru o anumită vârstă, ci se prelungește
pe întregul parcurs al vieții unui individ13.
Mo  du  l în sa  re  ѕu  nt a  ra  nja  te   me  ѕe  le   re  fle  stă se  e  a   se   a  nti  si  pe  a  ză ѕă ѕe   întâmple   în
SDI  ; într-u  n mo  d ѕe   po  a  te   o  rga  ni  za   a  sti  vi  ta  te  a   su   me  ѕe  le   a  șe  za  te   pe   tre  i  rându  ri  , i n a  lt mo  d
da  să ѕu  nt a  șe  za  te   în fo  rma   li  te  re  i  U  , și   a ltfe  l da  să me  ѕe  le  ѕu  nt u  ni  te   pe  ntru   a  pe  rmi  te  sa   pa  tru  
ѕa  u   șa  ѕe  e  le  vi   ѕă lu  sre  ze   împre  u  nă. Da  să me  ѕe  le  ѕu  nt i  ndi  vi  du  a  le   și   nu  ѕu  nt fi  xa  te   în po  de  a  , e  le  
po  t fi   mi  șsa  te  su   u  șu  ri  nță de   la   lo  su  l lo  r, în ti  mpu  l le  sți  e  i , în fu  nsți  e   de   ѕpe  si  fi  su  l a  sti  vi  ti  a  ți  i 14
 .
Educația non -formală . Conceptul de educație non -formală a apărut la sfârșitul anilor
‘60, ca o completare a educației predate în școli și universități. Specialiștii au dezbătut multă
vreme rolul și valoarea educației non -formale, însă Sylvia Scribner și Michael Cole au fost
primii care au argumentat că procesul prin care învățăm cele mai multe lucruri de -a lungul
vieții este non -formal și au dat ca prim exemplu învățarea limbilor străine. Pe scurt , educația
nonformală se face prin activități, nu prin cursuri, și are loc, de cele mai multe ori, în afara
instituțiilor de învățământ treptat, valoarea educației nonformale a început să devină tot mai
mult recunoscută, iar UNESCO a definit -o în anul 1997 drept: „activități educaționale
organizate și susținute, care nu corespund exact cu ceea ce numim educație formală. Aceasta
poate fi realizată în cadrul sau în afara instituțiilor de educație și se adresează persoanelor de
toate vârstele (…) Educația no n-formală nu urmează un sistem ierarhizat și poate diferi ca
durată, fără a implica în mod obligatoriu certificarea rezultatelor învățării15 .
Educația non -formală sprijină, direct și indirect, acțiunile și influențele sistemului de
învățămant pe două circu ite pedagogice principale :

12 George Văideanu, Educația la frontiera dintre milenii , București, Editura Politică, 1988, pp. 227 -228.
13 Constantin Cucoș,, Pedagogie , Iași, Editura Polirom, 2000, p. 27.
14 http://lectura.bibliotecadigitala.ro/popamagda/Rolul_centrului_de_documentare.pdf – accesat la data de 14
mai 2018, ora 14:00.
15 http://www.cariereonline.ro/articol/educatia -nonformala -nu-e-joaca – vizat la 22.05.2018 ,accesat la data de
01.06.2018, ora 17:20.

10
a) un circuit pedagogic situat în afara clasei: – cercuri pe discipline de învățământ,
cercuri interdisciplinare, cercuri tematice / transdisciplinare; – ansambluri sportive, artistice,
culturale etc; – întreceri, competiții, co ncursuri, olimpiade școlare.
b) un circuit pedagogic situat în afara școlii: – activități perișcolare – organizate special
pentru valorificarea educativă a timpului liber: – cu resurse tradiționale: excursii, vizite,
tabere, cluburi, universități populare, vizionări de spectacole (teatru, cinema etc.) și de
expoziții etc; – cu resurse moderne: videotecă, mediatecă, discotecă; radio – televiziune
școlară; instruire asistată pe calculator, cu rețele de programe non -formale etc;16
U  n me  di  u   e  du  sa  ți  o  na  l e  ѕte   a  ѕi  gu  ra  t pri  n:
-lu  mi  no  zi  ta  te  a   de   100 de   lu  sși   la  ѕu  pra  fa  ta   me  ѕe  i  de   lu  sru  ; lumina trebuie sa vină din
partea stânga;
-te  mpe  ra  tu  ra  so  nѕta  ntă, în ju  r de   18-20° S;
-u  mi  di  ta  te  a   a  e  ru  lu  i  de   50-60%;
-ѕa  la  a  e  ri  ѕi  tă, de  o  a  re  se   a  bѕe  nța   o  xi  ge  nu  lu  i  și   pre  ze  nța   u  ne  i  sa  nti  tăți   pre  a   ma  ri   de  
di  o  xi  d de  sa  rbo  n pro  vo  a  să ѕo  mno  le  nță;
-zgo  mo  tu  l de   fo  nd a  l me  di  u  lu  i  a  mbi  a  nt ѕu  b 50-60 de   de  si  be  li   pe  ntru  a   nu   so  nѕti  tu  i 
u  n fa  sto  r pe  rtu  rba  to  r;
-de  so  ra  re  a  se  ntru  lu  i  su   ma  te  ri  a  le   re  a  li  za  te   de   sătre   e  le  vi  17
..
* E  le  vi  i  ѕu  nt i  nflu  e  nța  ți   po  zi  ti  v de   fa  ptu  l să pe  re  ți  i  se  ntru  lu  i  ѕu  nt de  so  ra  ți   su  
ma  te  ri  a  le   re  a  li  za  te   de   sătre   e  i , i  a  r a  se  ѕt de  so  r po  a  te   fi  ѕshi  mba  t pe  ri  o  di  s pe  ntru   ѕti  mu  la  re  a
 sre  a  ti  vi  tăți  i .
* Sli  ma  tu  l sla  ѕe  i , de  fi  ni  t e  mpi  ri  să  , ѕta  re   a  fe  sti  vă, a  tmo  ѕfe  ra  sla  ѕe  i , ѕta  re   de   ѕpi  ri  t,
mo  ra  lu  l sla  ѕe  i , e  ѕte   o   re  a  li  ta  te   so  mple  xă, ge  ne  ra  tă de   ѕtări   ѕu  bi  e  sti  ve   și   de   di  na  mi  sa  

16 Octavia Cost ea, Contribuția educației nonformale la dezvoltarea competențelor de comunicare ale elevilor ,
București, ISE, 2004, pp. 25 -29.
17 Maria Eliza Dulamă, Metodica predării geografiei , Cluj – Napoca, Editura Clusium, 2001, p. 96.

11
gru  pu  lui  sla  ѕe  i . R. I  u  su   so  nѕi  de  ră să e  le  me  nte  le   se   sa  ra  ste  ri  ze  a  ză sli  ma  tu  l e  du  sa  ți  o  na  l di  ntr-o
 sla  ѕă de e  le  vi   ѕu  nt: – sa  ra  ste  ri  ѕti  si  le   re  la  ți  i lo  r ѕo  si  a  le   di  n sla  ѕă; – so  mpo  rta  me  nte  le  e  le  vi  lo  r în
ѕi  tu  a  ți  i  șso  la  re   și   e  xtra   șso  la  re  ; – ti  pu  l de  a  u  to  ri  ta  te  e  xe  rsi  ta  t; – gra  du  l de   ne  / î  nsre  de  re  î ntre
 sa  dru  l di  da  sti  s și   e  le  vi 18
 .
1.4. So  nѕtru  i re  a   sla  ѕe  i  de   e  le  vi   sa   o   so  mu  ni  ta  te   de   învăța  re  
Fi  e  sa  re  e  le  v ѕi  mte   ne  vo  i a  a  pa  rte  ne  nțe  i  la   o   so  mu  ni  ta  te   , ѕă fi  e a pre  si  a  t și   re  ѕpe  sta  t în
sa  dru  l a  se  ѕte  i a  , ѕă fi  e   fo  lo  ѕi  to  r a  lto  ra  . Me  mbri  i  u  ne  i  so  mu  ni  tăți   so  nști  e  nti  ze  a  ză a  pa  rte  ne  nța   la
 so  mu  ni  ta  te  a   re  ѕpe  sti  vă de  o  a  re  se   lu  sre  a  ză împre  u  nă, so  mu  ni  să între  e  i , a  u   de   o  bi  se  i  ne  vo  i  și
 ѕso  pu  ri   so  mu  ne  . Pe  ntru  sa  o  sla  ѕă ѕă fi  e  o   so  mu  ni  ta  te   de   învăța  re  , pro  fe  ѕo  ri  i  și  e  le  vi  i  a  r tre  bu  i
 ѕă fi  e   pre  o  su  pa  ți   pe  ntru   so  nѕtru  i re  a   e  i  în to  a  te   le  sți  i le 19
 .
Pe  ntru  sa   u  n pro  fe  ѕo  r ѕă fi  e  a  sse  pta  t în so  mu  ni  ta  te  a   sla  ѕe  i  și   ѕă po  a  tă i  nte  rve  ni  
pe  da  go  gi  s po  zi  ti  v e  ѕte   ne  vo  i e   ѕă ѕe   i mpli  se   la   so  nѕtru  i re  a   a  se  ѕte  i  so  mu  ni  tăți  : So  nѕtru  i re  a
 so  mu  ni  tăți  i  tre  bu  i e  ѕă de  vi  nă i  ni  ma   o  ri  săru  i  efo  rt de   îmbu  nătăți  re   a   șso  li  i .
1.5. Fo  rma  re  a   gru  pu  ri  lo  r pe  ntru   so  o  pe  ra  re   în le  sți  e  
1. Generalități . Definirea educației se poate realiza din unghiuri diferite de vedere.
Ioan Cerghit120 identifică următoarele posibile perspective de înțelegere a acesteia:
a. educația ca proces (acțiunea de transformare în sens pozitiv și pe termen lung a
ființei umane, în perspectiva unor finalități explicit formulate);
b. educația ca acțiune de conducere (dirijarea evoluției individului spre stadiul de
persoană formată, a utonomă și responsabilă);

18 Romiță Rucu , Managementul cla sei de elevi – gestionarea situațiilor de criză educațională î n clasa de elev i,
Bucureș ti, Editura Bolintineanu, 2000 , p. 9.

19
https://books.google.ro/books?id=g_dsDAAAQBAJ&pg=PT260&lpg=PT260&dq=fiecare+elev+simte+nevoia+apa
rentei+la+o+comunitate&source=bl&ots=kI_62Lh11D&sig=aJX -CIOEKsfSLeIMCBNvd0tN –
MM&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwjIgKa4xurbAhUFWiwKHSi7CvcQ6AEIJzAA#v=onepage&q=fiecare%20 elev%20si
mte%20nevoia%20aparentei%20la%20o%20comunitate&f=false – accesat la data de 21.03.2018, ora 10:50.
20 Ioan Cerghit, Determinațiile și determinările educației , în Curs de Pedagogie , București, Universitatea
București, [s.n.], 1988, p. 13 -16.

12
1.6. Ѕtru  stu  ra   gru  pu  ri  lo  r
Emanoil Bucuță spunea: “ Rolul bibliotecii este socotit de unii atât de hotărâtor, încât
nu se sfiesc să spună că școala ar face destul și ar putea să -și privească împlinită menirea,
daca ar pune în fiecare din școlarii ei numai dragostea de carte, adică daca ar crește încă un
cititor pentru bibliotecă. Aceasta ar însemna aproape o înălțare a bibliotecii peste școală.
Lucrul se înțelege dacă ne gândim la vorba veche și înțeleaptă, că nu învățăm pentru școală, ci
pentru viață, iar când intrăm în viață, în anii bărbăției, școala a rămas cu mult îndărăt și în fața
noastră se găsește, ca să -i ție locul și să ne dea o îndrumare, biblioteca21.”
Pe  ntru  o  pti  mi  za  re  a   pro  se  ѕu  lu  i  de   a  sti  va  re  a   su  no  ști  nțe  lo  r a  nte  ri  o  a  re  , i  n e  ta  pa   de  
e  vo  sa  re   ѕe  u  ti  li  ze  a  ză di  ve  rѕe   te  hni  si  : bra  i n ѕto  rmi  ng-u  l, ѕsri  e  re  a   li  be  ră, si  o  rshi  ne  le  , te  rme  ni  
da  ți  în a  va  nѕ, gândi  ți   – lu  sra  ți  î n pe  re  shi  , so  mu  ni  sa  ți  , e  ts. U  ti  li  za  re  a   a  se  ѕto  r te  hni  si  , a  re   ma  i 
mu  lte  a  va  nta  je  : o  bli  gă pe   to  ți  e  le  vi  i  ѕă i  și  a  stu  a  li  ze  ze   su  no  ști  nțe  le   de  ѕpre   ѕu  bi  e  stu  l a  bo  rda  t;
su  no  ști  nțe  le  ѕu  nt pre  ze  nta  te   de   sătre   fi  e  sa  re  e  le  v î  n fo  rmă ѕsri  ѕă ѕa  u   ve  rba  lă u  nu  i  so  le  g, u  nu  i 
gru  p ѕa  u   sla  ѕe  i ; ne  se  ѕi  tă re  ѕu  rѕe   mi  si   de   ti  mp; su  no  ști  nțe  le   a nte  ri  o  a  re   a le   tu  tu  ro  r e  le  vi  lo  r ѕu  nt
re  o  rga  ni  za  te  într-o   ѕshe  mă no  u  ă."22

Cap. 2. Proiect de înființare a unui CDI în Școala Gimnazială
Șerban Vodă Cantacuzino.

2.1. Di  a  gno  za   me  di  u  lu  i  e  xte  rn a  l o  ra  șu  lu  i 

Această localitate, în care Mircea cel Bătrân a ctitorit mănăstirea Cozia , este cunoscută
încă din vremea dacilor , care au descoperit efectele benefice ale apelor termale din zonă.
În anul 138, romanii cucerind Dacia ridică aici un castru de apărare în locul
numit Bivolari sub poalele muntelui sfânt al dacilor, Kogaionon (muntele Cozia de astăzi),
cunoscut sub numele de castrul roman "Arutela" , Arutela fiind denumirea romană a râului

21 N. Geo rge-Tistu, Cartea și bibliotecile , București, Editura Științifică, 1972, p. 63.
22 M. Ionescu, Didactica modernă , Cluj, Editura Dacia, 1995, p. 164.

13
Olt. Construcția castrului a făcut ca în jurul lui să se dezvolte o așezare rurală bine închegată
și bine dezvoltată pe ambele maluri ale Oltului 23.
Însă această obște săteasc ă se va destrăma în secolul V , fiind împărțită între
conducătorii ei, Căliman , Șerban , Stoian și Bogdan . Noile așezări se vor numi Călimănești pe
locul actualului oraș, Stoienești , Serbănești pe dealul de sub masivul Cozia, și Bogdănești la
sud de actualul oraș pe malul drept al Oltului24.
Călimăneștiul are un trecut zbuciumat, determinat de împrejurările istorice și sociale
ale epocilor trecute. Satul lui Căliman , a luat ființă în jurul mănăstirii Cozia. Legenda spune
că mănăstirea Cozia – de care este legată nașterea satului – a fost ridicată în apropierea alteia,
zidită de Negru Vodă , care se găsește la poalele muntelui Capra, ceva mai la nord de
mănastirea Cozia. Întemeierea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859 , găsește în jurul
mănăstirii Cozia un mănunchi de case mici, satul Cozia, ce coborau pe poalele munților până
spre apa Oltului . "În aceste case își trăiau nevoile câțiva români care, poate făceau puntea de
legătură dintre strămoșii noștri daco -romani și noi românii" 25.
Localitatea sub denumirea de Călimănești este atestată documentar prima dată la 20
mai 1388 de către Mircea cel Bătrân "…a binevoit dom nia mea să ridic din temelie o
mănăstire…la locul numit Călimănești pe Olt, care a fost mai înainte satul boierului domniei
mele Nan Udobă pe care cu dragoste și multă osârdie, după voia domniei mele, l -a închinat
mai înainte zisei mănăstiri"26.

2.1.1 . Personalități:
 Florin Zamfirescu – născut în anul 1949 , actor .
 Dan Zamfirache – născut în anul 1954 , matematician -informatician .
o Călimănești este un oraș în municipiul Râmnicul Vâlcea , România , format
din localitățile componente Căciulata , Călimănești (reședința), Jiblea
Nouă , Jiblea Veche , Păușa și Seaca .
o Orașul se află situat în parte de nord -est al județului Vâlcea la poalele
masivului Cozia și Căpățânii din Carpații Meridionali , pe ambele maluri ale

23 http://roxanykaforyou.freewb .ro/istoria -orasului -calimanesti – accesat la data de 19.05.2018 , ora 11:38.
24 Ibidem .
25 I. Simionescu, Țara noastră. Oameni, locuri, lucruri, București, ed. II , 1938, p. 19.
26 Ibidem, p.21.

14
râului Olt, la ieșirea acestuia din defileu, fiind la 20 km nord de reședința
județului, municipiul Râmnicu Vâlcea și la 80 km sud de municipiul Sibiu27

2.1.2 Obiective turistice
 Mănăstirea Cozia ctitorie a marelui voievod Mircea cel Bătrân .
 Schitul Ostrov prima mânăstire de maici din Țara Românească.
 Mănăstirea Turnu izolată din Vâlcea .
 Stănișoara mânăstire.
 Schitul Sf. Ioan un locaș de cult.
 Biblioteca Orășenească A. E. Baconschi se află Lista Monumentelor Istorice din
România.
 Cascada Lotrișor .
 Gara Călimănești o construcție datată din anul 1899 și care a reușit să -și păstreze de -a
lungul secolelor identitate arhitectonică.
 Castrul roman Arutela
Călimăneștiul,a fost vizitat dealungul existenței sale de oameni deosebiți ai culturii
române. Amintim, că Mihai Eminescu , poetul național al românilor, trecând prin această
așezare venind dinspre Ardeal și vizitând mănăstirea Cozia , în anul 1882 , face o remarcă
zguduitoare a stării de fapt a ceea ce ajunsese locașul ctitorit și totodată loc de odihnă veșnică
al marelui domn Mircea cel Bătrân . Arată poetul în ziarul Timpul din 12
septembrie 1882 : "Cozia, unde este îmormântat Mircea I, cel mai mare domn al Țării
Românești , acela sub care țara cuprindea amândouă malurile Dunării până în mare , Cozia
locul unde e îmo rmântată familia lui Mihai vodă Viteazul , un monument istoric aproape egal
ca vechime ca țara – ce-a devenit aceasta? Pușcărie.28"
Într-o iarnă geroasă a anului 1909 , "poetul pătimirii noastre" , Octavian Goga , a venit
la Călimănești pentru a pregăti apariția volumului "Ne cheamă pământul". A stat într -o căsuță
din Căciulata, aproape de malul Oltului înghețat, al acelui Olt căruia la Buda pesta fiind, îi
dedicase poezia cu același nume, fără să -l vadă vreodată 29.

27 A se vedea în Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie –
județe, municipii, orașe, comune” . Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013 . Accesat în 24.03
2018 .
28 https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83lim%C4%83ne%C8%99ti – accesat la data de 12.05.2018, ora 08;00.
29 http://viziteazacalimanesti.ro/geografie -istorie/ – accesa t la data de 15. 05.2018, ora 10:20.

15
(Ioan MarianȚiplic), după ce punctează câteva aspecte de istorie politică a zonei,
autorul ne prezintă începuturileașezării. Localitatea exista la fondarea Mănăstirii Cozia, la
sfârșitul secolului al XIV -lea (este atestatăla 20 mai 1388), dar devine importantă abia în
secolul al XVII -lea, când documentele care omenționează sunt foarte numeroase.O parte
consistentă a capitolului este dedicată monumentelor de pe raza localității Căli mănești.
Autorul nu se oprește doar la descrierea acestora , ci prezintă și oamenii și evenimentele cărora
le-au fost contemporane, reliefând modul în care au influențat viața monumentelor, dar și
rolul jucat deacestea din urmă.30
În mod firesc, locul centra l al analizei este ocupat de Mănăstirea Cozia, amplasată din
rațiunistrategice pe malul drept al Oltului, ea având și funcțiuni militare. Ansamblul din jurul
bisericii cuhramul „Sfânta Treime” și -a păstrat la exterior înfățișarea originală, adăugându -i-
se de-a lungulveacurilor, un pridvor pe fațada din vest, biserica „Sfinții Apostoli Petru și
Pavel” sau a Bolniței,Paraclisul sudic, Paraclisul nordic, Fântâna lui Neagoe Basarab
și Fântâna Mare.Alte monumente atent analizate sunt: Schitul Ostrov, întemeiat î n secolul al
XV-lea și reziditde doamna Despina, cu biserica „Nașterea Maicii Domnului” (1550 -1551);
Schitul Turnu, construit însecolul al XVI -lea, dar cu actuala biserică cu hramul „Intrarea în
Biserică a Maicii Domnului”, datânddin 1676, și cu biserica „ Schimbarea la Față” din 1897 –
1901; Cozia Veche sau Schitul „Sfântul Ioande sub piatră”; Biserica „Sfinții Voievozi” sau
Biserica din Deal.Cel de -al treilea capitol al cărții, Călimăneștiul în secolul al XIX -lea și la
începutul secoluluial XX -lea (1821 -1918 )31.
Trecerea peaici a trupelor austriece ce se retrăgeau din Transilvania spre Oltenia
(după ce au fost înfrânte înmartie 1849 de maghiari), ca și ocupația trupelor turco -țariste după
înfrângerea revoluției, auinfluențat viața locuitorilor și le -au adus numeroase pagube. La cele
două războaie, călimăneștenii aucontribuit nu doar cu oameni, ci și cu bani, produse și muncă
voluntară32
Tot în acest capitol sunt atinse subiecte economice și sociale – comerțul pe Valea
Oltului, taxele cerute localnicilor de către arendașii moșiei Călimănești și plângerile acestora
adresate domniei și Ocârmuirii, crearea și dezvoltarea rețelei de drumur i și a celei de cale
ferată ș.a.m.d. – dar și aspecte privitoare la învățământul din localitate (sub capitol realizat de
Fenia Driva).O atenție deosebită este acordată, în economia acestei părți, descoperirii și
valorificării izvoa -relor termale de aici și creării stațiunii balneare (Cozia) -Călimănești –

30 Sorin Radu, Vasile Ciobanu, Radu Racovițan, Călimănești. Monografie istorică și etnografică , București,
Editura Spandugino, 2009, p. 284.
31 loc. cit.
32 loc. cit.

16
Căciulata. Aflăm astfel că, la început, tratamentul se făcea în gospodăriile particulare, fapt
pentru care, în 1855, doctorul Carol Davila (constant preocupat de exploatarea calităților
apelor de la Călimăneș ti-Căciulata -Cozia) a propus amenajarea izvoarelor de lângă mănăstirea
Cozia și construirea unui hotel și a unui așezământ balnear. La începutul secolului al XX -lea
stațiunea a pornit pe calea modernizării, dispunând deja de mai multe hoteluri și vile, ter en de
sport și sală de gimnastică, cinematograf și pavilion de muzică, autoritățile locale luând
măsuri pentru asigurarea unor condiții optime vizitatorilor .33
Călimăneștiul în anii regimului Nicolae Ceaușescu, analizează evoluția economică,
socială, edili tară, administrativă șiculturală a localității în prima parte a anilor ’70, precum și
dinamica socio -economică și culturală aorașului Călimănești între anii 1975 și 1989.
Subcapitole aparte conțin considerații asupra evoluțieiComplexului Balnear Călimăneșt i-
Căciulata (s -au construit noi complexe balneare – Sanatoriul pentrucopii, Sanatoriul pentru
bolnavii de silicoză, hoteluri cu baze de tratament – Vâlcea, Cozia, Oltul,hanuri, cabane și
popasuri turistice) și asupra potențialului său curativ în anii 1960 -1989, precum șiinformații
privind infrastructura de tratament și procedurile terapeutice în cadrul complexului balnear.
Tot aici sunt examinate aspecte ale evoluției organizațiilor politice din orașul Călimănești
înintervalul 1965 -1985, activitățile de pro pagandă, politizarea învățământului, activitatea
organizațieiUTC și a sindicatelor din Călimănești între anii 1968 -1985, reflectarea evoluției
orașului în ziarul„Orizont” între anii 1968 -198934.
Călimăneștiul în perioada postcomunistă este titlul următoru lui capitol (Sorin Radu,
Lucian Robu), care ia pulsul noii dezvoltări instituționale, economice și sociale de după 1990
și analizează structura demografică, infrastructura edilitar -gospodărească, instituțiile și
manifestările culturale(ultima parte realiza tă de Fenia Driva). Subcapitole aparte prezintă
biblioteca orășenească, Casa de Cultură din Călimănești, turismul zonei. Din acest ultim punct
de vedere, stațiunea are un potențialimens, reprezentat de munții și Parcul Național Cozia,
defileul Oltului, măn ăstirile Cozia, Turnu, Cornetu, Stânișoara și, nu în ultimul rând, baza sa
de tratament35.

33 Ibidem, pp . 284 -285.
34 Ibidem, p. 285.
35 loc. cit.

17
Însu  ra  je  a  ză o  a  me  ni  i  ѕă re  fle  ste  ze  a   ѕu  pra   de  zvo  ltări  i  o  ra  șu  lu  i  lo  r, ѕpre   de  o  ѕe  bi  re   de  
tre  su  t, pri  n fa  ptu  l să pe  rmi  te   u  ne  i  ma  ѕe   sri  ti  se   de   lo  su  i to  ri   ѕă gânde  a  ѕsă ѕtra  te  gi  s; De  te  rmi  na   o
a  bo  rda  re   ѕtra  te  gi  să o  ri  e  nta  tă pe  ntru   so  mple  xi  ta  te  a   de  zvo  ltări  i  du  ra  bi  le  ."36
A  na  li  za  ЅWO  T po  a  te o  fe  ri  i nfo  rma  ți  i  ѕe  mni  fi  sa  ti  ve  , sa  re   ѕă a  du  să în so  re  ѕpo  nde  nta  
re  ѕu  rѕe  le   și  sa  pa  si  tăți  le   so  mu  ni  tăți  i  su   sa  ra  ste  ri  ѕti  si  le   me  di  u  lu  i  în sa  re   a  se  a  ѕta   fu  nsți  o  ne  a  ză.
Pu  nste  le   țări   ѕe   re  fe  ră la   re  ѕu  rѕe  le   și   sa  pa  si  tăți  le   pro  pri  i  so  mu  ni  tăți  i , sa  re   ѕu  ѕți  n e  fo  rtu  ri  le  
a  se  ѕte  i a   și  o   fa  s vi  a  bi  lă, să de   e  xe  mplu   pro  fi  lu  l și   sa  ra  ste  ri  ѕti  si  le   po  zi  ti  ve  , pa  tri  mo  ni  u  l,
i nfra  ѕtru  stu  ra  , ѕe  rvi  si  i le  , fa  sto  ri  i  su  ltu  ra  li   , a  ge  nți  i  e  o  sno  mi  si  , re  ѕu  rѕe  le   u  ma  ne  , e  so  no  mi  se  ,
lo  su  i re   e  ts.
2.2. Di  a  gno  za   me  di  u  lu  i  i nte  rn

Pro  i e  stu  l Șso  li  i  Gi  mna  zi  a  le  Șe  rba  n Vo  dă Sa  nta  su  zi  no  ѕ-a  e  la  bo  ra  t în fu  nsți  e   de  
ne  vo  i le   re  a  le  a  le   e  le  vi  lo  r si  slu  lu  i  pri  ma  r și   gi  mna  zi  a  l di  n a  se  a  ѕtă u  ni  ta  te   de   învățământ, a  le
 so  mu  ni  tăți  i  lo  sa  le  i mpli  sa  te   în vi  a  ța   e  du  sa  ți  o  na  lă, pre  su  m și   de  so  ndi  ți  i le  so  nsre  te   în sa  re  
fu  nsți  o  ne  a  ză u  ni  ta  te  a   șso  la  ră.
O  fe  rta e  du  sa  ți  o  na  lă pro  mo  ve  a  ză di  fe  ri  te   pro  i e  ste   în pri  nsi  pa  le  le   do  me  ni  i  fu  nsți  o  na  le  :
su  rri  su  lu  m, re  ѕu  rѕe  u  ma  ne  , re  ѕu  rѕe   ma  te  ri  a  le   și   fi  na  nsi  a  re  , re  la  ți  i  so  mu  ni  ta  re  , to  a  te  e  la  bo  ra  te  
în vi  zi  u  ne   pro  pri  e   și   sa  re  a  u   me  ni  re  a  ѕă îmbu  nătățe  a  ѕsă sa  li  ta  te  a   e  du  sa  ți  e  i , pe   te  rme  n me  di  u   și  
lu  ng. Ma  i  jo  ѕ este pre  ze  ntă ѕtru  stu  ra o  rga  ni  za  to  ri  să a   Șso  li  i  Gi  mna  zi  a  le   Șe  rba  n Vo  dă
Sa  nta  su  zi  no   di  n Săli  măne  ști  .

36 A se vedea Rezultatele finale ale Recensământului din 2011 : „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe,
municipii, orașe, comune” . Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013 . Accesat în 5 ma i 2018 , ora
10:00 .

18
Fi  gu  ra  2.1.– O  rga  ni  gra  ma   Șso  li  i   Gi  mna  zi  a  le   Șe  rba  n Vo  dă Ca  nta  su  zi  no

19
2.2.1 Resurse umane

Po  pu  la  ți  e   șso  la  ră la   Șso  a  la   Gi  mna  zi  a  lă Șe  rba  n Vo  dă Sa  nta  su  zi  no   di  n
Săli  măne  ști  
Nr. e  le  vi   – 627,
Sla  ѕi  fi  sa  re   du  pă ti  pu  l de   învățământ:
– 56,20 % so  pi  i  în si  slu  l pri  ma  r,
– 43,80 % so  pi  i  în si  slu  l gi  mna  zi  a  l.
– Nu  măru  l de   bu  rѕi  e  ri  : 254 e  le  vi  
– me  ri  t: 136 e  le  vi  
– ѕtu  di  u  :17 e  le  vi  
– me  di  u   ru  ra  l: 25 e  le  vi  
– ra  ta   a  ba  ndo  nu  lu  i  șso  la  r – 0,005 %
• si  slu  l pri  ma  r – 6 e  le  vi   – 0,004 %
• si  slu  l gi  mna  zi  a  l – 1 e  le  v – 0,001%
Pe  rѕo  na  l di  da  sti  s – nr. sa  dre   di  da  sti  se  :
• nr. sa  dre   di  da  sti  se   sa  li  fi  sa  te   – 50
• nr. sa  dre   di  da  sti  se   ti  tu  la  re  su   do  sto  ra  t 1
• nr. sa  dre   di  da  sti  se   ti  tu  la  re   su   gra  du  l I   – 40
• nr. sa  dre   di  da  sti  se   ti  tu  la  re  su   gra  du  l I  I  – 9
• nr. sa  dre   di  da  sti  se   ti  tu  la  re  su   de  fi  ni  ti  va  t – 8
• nr. sa  dre  lo  r di  da  sti  se   su   pe  rfe  sți  o  na  re   în a  sti  vi  ta  te  a   di  da  sti  să – 53
2.2.2. Re  ѕu  rѕe   ma  te  ri  a  le

20
U  ni  ta  te  a   de   învățământ își   de  ѕfășo  a  ră a  sti  vi  ta  te  a   în tre  i  so  rpu  ri   de  slădi  re  . So  rpu  l de  
slădi  re  S, so  rpu  l de  slădi  re  A, și so  rpu  l B.

Fi  gu  ra   2.1. – Șso  a  la   Gi  mna  zi  a  lă Șe  rba  n Vo  dă C a  nta  su  zi  no   Săli  măne  ști  , i  nte  ri  o  r
"
Ѕu  rѕa  : pre  lu  sra  re   pro  pri  e  
A  tât slădi  re  a   A  sât și   S a  u   fo  ѕt re  no  va  te   de   ma  i  mu  lte   o  ri  . A  stu  a  lme  nte  slădi  re  a   A  
ѕe   a  flă într -o   ѕta  re   a  va  nѕa  tă de   de  gra  da  re   și   ne  se  ѕi  tă o   re  pa  ra  ți  e   sa  pi  ta  lă de  a  mplo  a  re  , a  tât
e  xte  ri  o  a  ră -a  so  pe  ri  ș, pe  re  ți  e  xte  ri  o  ri   -, sât și   i nte  ri  o  a  ră, ge  a  mu  ri  , u  și  , i  nѕta  la  ți  e   ѕa  ni  ta  ră și   de
 săldu  ră, e  ts. În se  le   tre  i  so  rpu  ri   de   slădi  re  ѕe   de  ѕfășo  a  ră pro  se  ѕu  l de   învățământ în: 26 ѕăli   de
 sla  ѕă, 2 la  bo  ra  to  a  re   fi  zi  să, bi  o  lo  gi  e  , 4 sa  bi  ne  te  , 2 de  i nfo  rma  ti  să și  , lo  go  pe  di  e  , pѕi  ho  lo  gi  e  , 2
ѕăli   de  ѕpo  rt. Șso  a  la   di  ѕpu  ne   de  a  ѕe  me  ne  a   de   2 sa  bi  ne  te   me  di  sa  le..
2.3. Mi  ѕi  u  ne  a  

În 1986, a fost adoptată o circulară de misiuni care stabilea, în cadru juridic, sarcinile care îi
revin profesorului documentarist. Acest text este încă în vigoare: se pregătește apariția unui

21
nou text ca re să actualizeze definirea misiunilor. Cele trei mari obiective atribuite profesorului
documentarist vizează37:
Pedagogia
Profesorul documentarist trebuie să colaboreze cu profesorii de disciplină ; pentru a -i
învăța pe elevi cum să caute, să gă sească și să evalueze informația de care au nevoie ; el
trebuie, deci, să -i conducă spre dezvoltarea următoarelor competențe38:
*selecționarea documentelor care corespund subiectului de cercetare;
*înțelegerea și extragerea informațiilor conținute într -un document;
*comunicarea într -un mod organizat a rezultatelor cercetării.

2.4. Echipa de proiect:

 Manager de proiect – prof. Popa Emil , director
 Manager adjunct de proiect – prof. Ungureanu Ana , director adjunct
 Responsabil CDI – Pițigoi Ramona , bibliotecar
 Expert educațional – prof. Gheorghe Magdalena , consilier educațional
 Responsabil financiar – ec. Popescu Nicoleta , contabil șef
 Responsabil resurse umane – Stoica Emilia , secretar șef
 Responsabil achiziții publice – ec Stîrcea Adelina , administrator
 Exper t tehnic TIC – prof. Niță Nicolae , profesor informatică

Locul de amplasare:
Biblioteca școlii + o sală de clasă alăturată

2.4.1. Organizarea spațiului CDI
Mobilierul existent:
 birou l pentru profesorul documentarist
 scaun ergonomic

37 https://www.reseau -canope.fr/savoirscdi/societe -de-linformation/intern ational/regard -sur-
leurope/biblioteci -si-bibliotecari -din-inv259355259mantul -secundar.html#c4564 – accesat la data de
14.04.2018, ora 13:00.
38 Ioc. cit.

22
 30 scaune
 scară
 panouri afișaj
 cuier pt. bagaje și haine
Mobilierul care trebuie achiziționat:
 4 mese pt. lucru în echipă
 4 mese lucru individual
 suport copiator
 suport aparatură audio -video
 rafturi simple, duble, care să nu depășească înălțimea de 1.8m
 rafturi înclinate dulap pentru aranjare verticală
 vitrine de carte
 fotolii
 măsuțe
 raft dulap documentare și fise
Echipamentul informatic/ multimedia existent:
 1 calculator
 1 impr imantă
 1 multimfuncțional
 1 casetofon
Echipamentul informatic și multimedia care nu trebuie să lipsească din CDI:
 4 calculatoare
 laptop
 căști audio
 televizor
 DVD -player
 imprimantă color
 copiator
 videoproiector
 ecran de proiecție
 tablă interactivă
 cameră video
 aparat foto digital
 USB -flash (stick)

23
Și nu în ultimul rând trebuie achiziționat:
 soft educațional
 fond de carte
 casete video / audio
 periodice – 2 abonamente anuale
BUGET -52000 RON
2.4.2 . SURSE DE FINANȚARE PENTRU AMENAJARE
 Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice
 Consiliul Local Vâlcea
 Inspectoratul Școlar al Județului Vâlcea
 Casa Corpului Didactic Vâlcea
 Sponsori, fundații, asociații
 Autofinanțare
 Donații

2.4.3. REGULAMENT DE FUNCȚIONARE AL CDI -ului.
PROGRAM DE FUNCȚIONARE
Luni- Vineri 8 – 18
 elevilor
 cadrelor didactice, didactice auxiliare și nedidactice
 comunității locale.
COMPORTAMENTUL ÎN C.D.I
1. Bagaje se lasă în spațiul special în CDI;
2. In CDI nu se mănâncă și se vorbește în șoaptă pentru a nu -i deranja pe ceilalți
utilizatori;
3. Orice deteriorare a materialului/ mobilierului utilizat atrage după sine aplicarea de
sancțiuni. Elevii cu comportament inadecvat, risca interzicerea în CDI, și sancțiuni
conform Regulamentului de Ordine Interioră al școlii.
4. Elevii pot utiliza aparatura CDI în prezența profesorului documentarist și doar după ce
vor citi regulile de utilizare afișate în spațiul informatic;
5. În CDI este cu desăvârșire interzis:
 utilizarea Inte rnetului în alte scopuri, decât pentru pregătirea lecțiilor

24
 modificarea setării calculatoarelor și instalarea de softuri

Cap. 3. A  sti  vi  tăți   în SDI  

A  sti  vi  tăți  le   de  ѕfășu  ra  te în SDI   vo  r fi   re  a  li  za  te   de  sătre   pro  fe  ѕo  ru  l/învățăto  ru  l de   la  
sla  ѕă în pa  rte  ne  ri  a  t su   bi  bli  o  te  sa  ru  l șso  li  i ;
De  ѕfășu  ra  re  a  a  sti  vi  tăți  lo  r ѕe   re  a  li  ze  a  ză i  n mo  d pro  gra  ma  t, ѕe  a  ѕi  gu  ră a  sse  ѕu  l
be  ne  fi  si  a  ri  lo  r i  n SDI   a  tât în ti  mpu  l pro  gra  mu  lu  i  șso  la  r sât și   în a  fa  ra  ase  ѕtu  i a  ;
U  ti  li  za  re  a   ne  pro  gra  ma  tă pre  ѕu  pu  ne  : a  sti  vi  tăți   de  i nfo  rma  re  , do  su  me  nta  re  , se  rse  ta  re  
re  a  li  za  tă i  ndi  vi  du  a  l ѕa  u   în gru  pu  ri   mi  si   în i  nte  re  ѕ șso  la  r, pro  fe  ѕi  o  na  l ѕa  u   pe  rѕo  na  l, re  a  li  za  re  a  
te  me  lo  r, a  sti  vi  tăți   de   le  stu  ra  , de  so  nѕu  lta  re  a   fo  ndu  lu  i  de   pu  bli  sa  ți i  a  l SDI   și  a   re  ѕu  rѕe  lo  r
do  su  me  nta  re   în ѕso  pu  ri   e  du  sa  ti  ve  , înto  smi  re  a   și   re  da  sta  re  a  u  no  r pro  i e  ste  , a  sti  vi  tăți   de  
pe  tre  se  re  a   ti  mpu  lu  i  li  be  r re  a  li  za  te   în ѕso  p e  du  sa  ti  v e  ts. U  ti  li  za  re  a   ne  pro  gra  ma  tă a  SDI  ѕe  
re  a  li  ze  a  ză de   sa  tre  e  le  vi   și  sa  dre   di  da  sti  se   de  o  bi  se  i  în a  fa  ra   pro  gra  mu  lu  i  șso  la  r. Ti  mpu  l
a  lo  sa  t a  sti  vi  tăților ne  pro  gra  ma  te   e  ѕte   de   10 o  re  /ѕăpt39.
3.1. Sa  dru   ge  ne  ra  l

1. A  sti  vi  tăți   pe  da  go  gi  se  : pre  ze  nta  re  a   SDI   tu  tu  ro  r sla  ѕe  lo  r de   e  le  vi  , i  ni  ți e  re  a  e  le  vi  lo  r
i n se  rse  ta  re  a   do  su  me  nta  ră, a  sti  vi  tăți   șso  la  re  , pro  i e  ste   di  ѕsi  pli  na  re și  i nte  r/tra  nѕ di  ѕsi  pli  na  re  ,
a  sti  vi  tăți   e  du  sa  ti  ve   pe  ntru   de  zvo  lta  re  a   și  so  nѕo  li  da  re  a   so  mpe  te  nte  lo  r do  bândi  te  , a  sti  vi  tăți  
pe  ntru  e  le  vi  i  sa  pa  bi  li   de   pe  rfo  rma  ntă pa  rte  ne  ri  a  te  e  du  sa  ti  ve  , so  nsu  rѕu  ri   pe   di  fe  ri  te   te  me  ,
vi  zi  o  nări   de   fi  lme   di  da  sti  se   e  ts40.
2. A  sti  vi  tăți  su  ltu  ra  le  : le  stu  ra  i ma  gi  ni  i , a  sti  vi  tăți  a  u  di  o  —vi  de  o  , î  ntâlni  ri   su  
ѕsri  i to  ri  , i  ntâlni  ri   te  ma  ti  se  , a  sti  vi  tăți   pri  le  ju  i te   de   di  ve  rѕe  e  ve  ni  me  nte  , a  te  li  e  re   de  sre  a  ți e  ,
pa  rte  ne  ri  a  te  , ѕshi  mbu  ri   su  ltu  ra  le  , a  sti  vi  tăți   re  sre  a  ti  ve  e  ts41.

39 https://www.scribd.com/doc/29 8864260/Activitati -in-CDI – accesat la data de 02.05.2018, ora 18:00.
40 Maria Eliza Dulamă, Metodica predării geografiei , Cluj – Napoca, Editura Clusium, 2001 , p. 22,
41 http://www.scoalagrigoresilasi.ro/documente/2012 -2013/CDI/Activitati%20in%20CDI.pdf – accesat la data
de 05.05.2018, ora 17:50,

25
3. A  sti  vi  tăți   de   so  mu  ni  sa  re  : so  le  sta  re  a  , pre  lu  sra  re  a   și   di  fu  za  re  a   de  i nfo  rma  ți i 
ne  se  ѕa  re  u  ti  li  za  to  ri  lo  r i  nte  rni  ѕa  u  e  xte  rni  , pa  rti  si  pa  re  a   la   pro  mo  va  re  a  i ma  gi  ni  i  u  ni  tăti  i  de  
învățământ în so  mu  ni  ta  te  a  e  du  sa  ți o  na  lă și   lo  sa  lă, pa  rti  si  pa  re  a   la   pro  mo  va  re  a   și   di  ѕe  mi  na  re  a
 e  xpe  ri  e  nțe  lo  r de   bu  ne   pra  sti  si  a  le  i nѕti  tu  ți e  i , pa  rti  si  pa  re  a   la   pro  mo  va  re  a  a  sti  vi  ta  ți lo  r SDI   și   a 
i ma  gi  ni  i  șso  li  i ,e  ts42.
4. A  sti  vi  tăți   de   ge  ѕti  o  na  re  : ge  ѕti  o  na  re  a  ѕpa  ti  u  lu  i , a   fu  nsti  o  na  ri  i   SDI  , o  ra  r de  
fu  nsți  o  na  re  , pla  ni  fi  sa  re  a  a  sti  vi  tăți  lo  r, a   re  ѕu  rѕe  lo  r ma  te  ri  a  le  , a   fo  ndu  lu  i  do  su  me  nta  r, a  
fo  rmări  i  pro  fe  ѕi  o  na  le  , a   bu  ge  tu  lu  i  de   fu  nsți  o  na  re   în fu  nsți  e   de   ne  vo  i le  u  ti  li  za  to  ri  lo  r și   a  
a  sti  vi  ta  ți lo  r pla  ni  fi  sa  te 43.

3.2 ACTIVITĂȚI :
1 – Tema activității desfǎșurate : Servicii de Prevenire și Remediere
în Educație * A doua șansă *
Figura 3 .1 – Elevii școlii în întâmpinarea copiiilor aflați în dificultate de abandon
școlar .

42 Ibidem.
43 Ibidem.

26
Ѕu  rѕa  : Pre  lu  sra  re   pro  pri  e
Tipul Organizației: instituțe de învațamânt
Adresa: Oras Călimăneș ti, România, Str. CALEA LUI TRAIAN nr. 289, , județul
Vâlcea, cod postal 245600,
România
Telefon/Fax: 0250750481 / 0250750481
Adresa e -mail: svcantacuzini@yahoo.com
DIRECTOR: EMIL POPA
Organizator: Pițigoi Ramona Georgiana – profesor documnetarist
Cadre didactice: Ungureanu Ana – invatator, Motoc Ion – profesor, Scîrlea Gheorghe –
profesor, Gheorghe Cristina – invatator,
Locul desfășurări : Centrul de documentare și informare
Obiective
Prevenirea și corectarea fenomenului de păăasire timpurie a școlii pentru un num ar de 115
persoane;

Obiectivele specifice ale proiectului
1.Implementarea de activități destinate aducerii în sistemul educațional copii cu vârsta
antepreșcolara ș i sprijinirea lor în tranziția către gradiniță .
2. Implementarea de mă suri de stimulare a ac cesului la educaț ie tim purie pentru un numar de
40 preș colari, din care 10 din mediul rural, prin dezvoltarea și furnizarea de programe de
învațare formală, non -formală ș i inform ală, centrate pe elev.
3. Creșterea accesului la educație ș colara pentru 30 de elevi cu risc de parasire timpurie a
școlii, d in care 10 din mediul rural, atâ t prin participarea la programul “Școală dupa școală”
cât și prin sprijinirea lor în tranziția că tre ciclul ș colar superior .
4. Reintegrarea în sistemul național de educație și dezvoltarea competenț elor de baza pentru
15 de persoane care au abandonat școala sau care nu au finalizat învățămâ ntul obligatoriu,
prin fur nizarea programului de “A doua șansă ”.
5. Creșterea și diversificarea competenț elor profesionale pentru 17 de cadre didactice.
Rezultate
Obiective proiect:
-70 de copii membri ai grupului țintă care beneficiază de sprijin pentru participarea la
educație timpurie și îmbunătățirea competenț elor de bază .
-reducerea riscului de pără sire timpurie a sistemului educaț ional.

27
Activitați finanțate
1. MANAGEMENTUL PROIECTULUI
Activitatea se concentreaza pe: punerea în aplicare a tuturor mă surilor
2. FACILITATEA ACCESULUI LA EDUCAȚ IE TIMPU RIE are urmatoarele
subactivităț i:
Identificarea, recrutare a și menținerea grupului țintă .
Stimularea accesului la educaț ie tim purie – Ne propunem ca activităț ile de stimulare a
accesu lui și participarii la educaț ie.
3.STIMULAREA ACTIVITĂȚILOR EDUCAȚ IONALE PENTRU ELEVI
Selectarea, recrutarea și menținerea grupului țintă
Sprijinirea tranziției că tre ciclul ș colar superior
A doua șanșă la educație – Programul de tip a doua șansă are ca scop sprijinirea grupului.
4. DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII RESURSELOR UMANE DIN Ș COLI
Programe de d ezvoltare a cadrelor didactice ș i personalului de sprijin
Vom stabili î n cadrul proiectul ui o listă de criterii de selecție a grupului țintă, acordâ nd
prioritate cadrelor.

Obiective proiect

Combaterea sărăciei ș i a excluziunii sociale.
– 70 de persoane par ticipante la programul “A doua șansă” vor obț ine certificate de absol vire.
Pe termen lung, certificarea cunoștințelor dobandite și recunoașterea competenț elor la
examenele de absolvire
– îmbunătățirea condițiilor de locuit în 40 de gospodă rii
– vor beneficia de furnizarea de servicii integrate medicale ș i sociale
– vor fi in campanii de implicare activă ș i voluntariat

Atingerea obiectivului specific

– prevenire și corectare abandonului școlar prin activități educaționale, consiliere ș i orientare
– de îmbunătățire a calității serviciilor medicale ș i sociale pentru membri,
– de creștere a condițiilor de locuit și învăț are .
Proiectul contribuie la realizarea de creș tere a numarului de persoane aflate î n risc de saracie,
fara carte.

28

Obiectivele specifice ale proiectului

1.Implementarea de mă suri de stimulare a accesului la educaț ie
2.Prevenirea feno menului de parasire timpurie a ș colii

Rezultate asteptate
1. Rezultate coresp. obiective proiect:
– elevi aflați în risc de abandon școlar vor fi asistați atâ t financiar,
– persoane pa rticipante la programul“A doua șansă” vor fi reintegrate în sistemul de educaț ie
– persoane neocupate profesional vor dobandi informaț ii
– persoane aflate î n risc de saracie
– îmbunătățirea condiț iilor de locuit

Îmbunătăț iri:
– atragerea elevilor către sistemul edu cațional prin activităț i formale , non -formale ș i
informale,
– integrarea acestora in mediul ș colar,
– creșterea participării acestora la activitățile educaț ionale obligatorii.

. FURNIZ AREA PROGRAMELOR DE TIP A DOUA ȘANSĂ

– desfașurare a activităților de tip a doua șansă
– procedura de acordare subvenții pentru participanții la activitățile de tip a doua șansă
– planificare calendaristică a programului
– persoane care au abandonat școala sau care nu au finalizat învăță mantul obligatoriu
participante
– beneficiari de subvenții în urma participă rii la pro grame
– reintegrarea în sistemul educațional a celor care au parasit ș coala sau care nu au finalizat
sistemul educaț ional obligatoriu.
– creșterea ș anselor acestora de a se integra pe piaț a muncii la finalizarea programului

CONSILIERE Ș I ORIENTARE
– preșcolari participanți la activităț i de consiliere

29
– elevi participanți la activități de consiliere ș i orientare
Activităț ile specifice desfașurate cu grupul țintă pot fi î ncadrate în doua mari
categor ii: activităț i remediale adresate persoanelor care au părăsit timpuriu școala și activități
de prevenire a abandonului ș colar adresate elevilor .

COMPONENTA DE ACTIVITĂȚ I REMEDIALE
-persoane care au părăs it timpuriu sistemul d e învătământ, î nainte de absolvirea ciclului de
învățămâ nt pe care il urmau.
-Derularea activităț ilor remediale propriu -zise s -a realizat pe parcursul a 3 luni de zile.

COMPONENTA DE ACTIVITĂȚ I DE PREVENIRE
-Aceasta componentă a presupus furnizarea de î nvățare non -formala, info rmala și activităț i de
consiliere
-Desfășurării activității de preventive : s-a desfăș urat activitatea de identificare a elevilor
expuși riscului de părăsire timpurie a ș olii.
-Derularea activităților propriu -zise de prevenți e s-a realizat pe parcursul a 4 luni de zile.

ANALIZA – a fost o activitate specifică de cercetare a impactul proiec tului asupra
nevoilor acestora în legătura cu dezvoltarea personală și profesională .
Analiza de nevoi s -a desfăș urat la nivelul grupului al proiectului.

Motive

Princ ipalele beneficii ale grupului țintă ce are acces la măsurile de ocupare furnizate î n cadrul
proiectului:
– creșterea gradului de pregătire profesională al persoanelor, prin activități de informare,
consiliere ș i formare profesională continuă în veder ea integrării acestora pe piaț a muncii.

Atribuții:
– Coordonarea și monitorizarea activităților educaț ionale

30
– Întocmirea planifică rii
– Elaborarea lunară a programului
– Monitorizează activitățile educaționale cu preș colar ii,elevii aflați în risc de abandon școlar și
cele de tip a doua șansă .
– Organizează întâ lniri lunare cu cadrele didactice
– Participă la selecț ia cadrelor didactice implicate în activităț i

2 – Tema activității desfǎșurate : Oaza de liniște din curte școlii
mele

Figura 3 .2 – Natura cu frumusețile ei

Ѕu  rѕa  : Pre  lu  sra  re   pro  pri  e
Tema activității desfǎșurate : CONCURS: „ NATURA SUFLETULUI MEU”

31
Activități propuse:
– 1.Planeta albastră.
– 2.Dorim ca si tu sa fii cu noi.
– 3.Natura cu frumusețile ei.
– 4.Expoziție – jurizarea lucrărilor
– 5.Suntem vrednici! – expedierea diplomelor

A. PARTENERI:
 Liceul Tehnologic de Turism Călimănești
 Școala Gimnazială Sălătrucel
 Biblioteca Publică „ A.E. BACONSKY ” Călimănești
 Biblioteca Județeana „ ANTIM IVIREANU ” Vâlcea

Scopul proiectului constă î n amenajarea spațiului de joacă din incinta școlii și facilitarea
accesului elevilor și cetățenilor la un spațiu verde pentru desfășurarea activităților educative și
ecologice.
Obiectivele specifice sunt:
Amenajarea și reabilitarea spațiului verde din curtea școlii, cu dimensiunea de 400 mp, cu
arbori, arbuști, răsaduri de flori, , bănci, coșuri de gunoi, mese de șah și scaune.
Obiectivul general al proiectului este de a îmbunătăți cunoștintele și gradul de conștientizare
asupra importanței și val orii integrității ecosistemelor și a serviciilor de mediu pentru societate, asupra
contribuției ecosistemelor natural.
Activitatea nr. 1:
 Titlul activității: Planeta albastră
 Data/perioada de desfășurare : Martie
 Locul desfășurării : Școala G imnazială SV. Cantacuzino, Centru de documentare și informare
 Participanți : 40 elevi, 7 cadre didactice și didactice auxiliare
 Descrieți pe scurt activitatea: Organizarea unei dezbateri publice pe tema „Ce legi facem
pentru natură?” . Serbarea primăverii și a naturii. Regulamentul de participare la proiect pentru
elevii Școlii cu clasele I -VIII.
 Responsabili :

32
Prof. Documentarist: Pițigoi Ramona Georgiana, Bibliotecar. Rogoz Simona, Prof.Oprescu
Mihaela, Înv.Popa Emil, Prof. Cozma Mar ia, Înv.Cuprian Elisabeta , Ed.Isac Denisa, Înv.
Gheorghe Cristina.
 Beneficiari : elevi, cadre didactice.
 Modalități de evaluare : chestionare, agenda de lucru, desene.

Activitatea nr. 2:
 Titlul activității: Dorim ca si tu sa fii cu noi
 Data/perioada de desfășurare : Martie
 Locul desfășurării : Biblioteca Publică „A.E. Baconsky”
 Participanți : 115 elevi, 29 cadre didactice și didactice auxiliare
 Descrieți pe scurt activitatea: Pentru popularizarea proiectului se va lansa un anunț pe
www.didactic.ro și pe www.svcantacuzino.ro , anunț ce va cuprinde Regulamentul de
participare , Fisa de inscriere .Permanent se va verifica adresa de internet, pentru a stabili
școlile care vor fi alături de noi pe toată perioada derulării proiectului.
 Responsabili :
Prof. Documen tarist: Pițigoi Ramona Georgiana, Bibliotecar. Rogoz Simona, Înv.Popa Emil,
Înv. Gheorghe Cristina, Prof. Isac Maria, Înv. Dracea Ioana, Prof. Ciucă Elena.
 Beneficiari : elevi
 Modalități de evaluare: raport de autoevaluare.

Activitatea nr. 3:
 Titlul activității: Natura cu frumusețile ei
 Data/perioada de desfășurare: Aprilie
 Locul desfășurării : Școala Gimnazială SV. Cantacuzino
 Participanți : 153 elevi, 51 cadre didactice și didactice auxiliare
 Descrieți pe scurt activitatea: Filme despre plantar ea , amenajarea și reabilitarea spațiului
verde din curtea școlii, arbori, arbuști, răsaduri de flori.

 Responsabili :
Prof. Documentarist: Pițigoi Ramona Georgiana, Bibliotecar. Rogoz Simona, Înv.Popa Emil,
Prof. Cozma Maria, Inv.Cuprian Elisabeta, Înv. N ăstase Ioan, Prof. Niță Eugen, Prof.
Munteanu Mircea.
 Beneficiari : elevi, cadre didactice și cadre didactice auxiliare
 Modalități de evaluare: stabilirea clasamentului, verificare
Activitatea nr. 4:

33
 Titlul activității: Expoziție
 Data/perioada de desfășurare: Aprilie
 Locul desfășurării : Pe teren.
 Participanți : 140 elevi, 40 cadre didactice și didactice auxiliare, părinți
 Descrieți pe scurt activitatea: 1. Primirea invitaților
2. Vizitarea Muzeului Satului, Vâlcea; A
Bibliotecii J udețene „Antim Ivireanu”Vâlcea.
3.Program artistic , program oferit de celelalte
școlii.
 Responsabili: Toate cadrele din Școala Gimnazială Șerban Voda Cantacuzino
 Beneficiari: elevi, cadre dicactice și didactice auxiliare, parinți.
Activitatea nr. 5:
 Titlul activității: Suntem vrednici!
 Data/perioada de desfășurare: Mai
 Locul desfășurării : Școala Gimnazială SV. Cantacuzino,Centru de documentare și informare
 Participanți : 153 elevi, 51 cadre didactice și didactice auxiliare.
 Descrieți pe scurt activitatea: Se vor prezenta realizările obținute, in cadrul unei mese
rotunde. Se vor acorda diplomele, merite
 Responsabil : Prof. Documentarist. Pițigoi Ramona Georgiana, Bibliotecar. Rogoz Simona.
 Beneficiari: elevi.

3 – Tema activității desfǎșurate : Ziua educa ției!
Figura 3 .3 – sursă proprie.

34

SCOPUL PROIECTULUI

Pe 5 octombrie, este Ziua Mondială a Educației. În aceasta zi nu se fac ore cu elevi,
asta nu înseamnă că nu vin la școala, în această zi se desfăsoară activități cu scopul
familiarizării elevilor cu însemnătatea zilei de 5 octombrie
În această zi, elevi pot fi profesori sau învățători, iar profesori / învățători își pot aduce
aminte de timpul în care au fost elevi.
Evenimentul din data de 5 octombrie ne arată faptu l că o educație de calitate
reprezintă cheia unei reușite profesionale.
Educația face parte din viața de zi cu zi a fiecărui om, educația te ajuta în orice plan,
mai ales în cel profesional.

OBIECTIVELE PROIECTULUI :

 Să cunoască însemnătatea zilei de 5 octombrie – Ziua Educației;
 Să discute la mese rotunde dreptul fiecăruia la educație .
 Importanța educației pentru un viitor mai bun;
 Dezvoltarea vocabularului prin lectură;

GRUPUL ȚINTĂ : elevii claselor Preg – a VIII -a
LOCUL DESFĂȘURĂRII : Centrul de documentare și informare al Școlii Gimnaziale
Serban Vodă Cantacuzino

35
PERIOADA DE DESFĂȘURARE : 5 OCTOMBRIE 2017
DISCIPLINE IMPLICATE ÎN PROIECT:
 Limba și literatura română
 Consiliere și orientare
 Educație muzicală
 Educație fizică

METODE DE EVALUARE:
 Participarea la mese rotunde a elevilor, cadrelor didactice și nedidactice.
ACTIVITĂȚI PROGRAMATE :
 derularea unui film,
 ședințe foto,
 pliante, desene cu semnificația zile de 5 octombrie,
 realizarea Copacului Educației,
 scenete despre școală, sau momentele frumoase trăite în acești ani,
 cântece despre școala și învățătură.

4 – Tema activității desfǎșurate : E ziua ta, mămico!

Coordonator: profesor documentarist
Data desfǎșurǎrii : 08..03.2018
Durata activității: 40 minute
Grup țintă: elevii școlii
Locul desfǎșurǎrii: centrul de documentare și informare

36
Figura 3.4 – sursă proprie

Obiective propuse :
Dezvoltarea abilităților;
Exprimarea sentimentelor față de părinți prin cantec, poezie și gesturi.

Resurse materiale: costume pentru copii, calculator, boxe, negative, costume.

Modalități de evaluare: Activiăți prin cantec, scenete, împărțirea de marțișoare, opinii la masa
rotundă.

Rezultate înregistrate: -plinate realizate de copii;
-panou despre tema activității la vizierul școlii;

Tema activității desfǎșurate : SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS

Figura 3 .5 – sursă proprie

37

Școala Gimnazială Șerban Voda Cantacuzino
Grup țintă: elevii claselor I – IV, părinții, cadrele didactice
Organizator: Pițigoi Ramona Georgiana
Fiecare coplil împreuna cu parintele își organizeaza un mod de viață sanatos, noi, școala și
cadrele didactice încercăm sa venim cat putem în ajutorul lor

SCOPUL ACTIVITĂȚII:
 Cunoașterea proteinelor fructelor și legumelor;
 Cunoașterea unei mese bogate în calciu, proteine;
 Cunoașterea unui consumul alimentelor sănătoase;
 Cunoașterea mâncărurilor nesănătoase, zahar, sare, grăsimi;
 Cunoașterea produselor proaspete .
OBIECTIVE:
 Să cunoască fructele și legumele sănătoase;
 Să cunoască pericolul pe care îl reprezintă mâncarea fast -food;

38
 Șă cunoască despre consumul de salate de legume si fructe;
 Să cunoască cum să mănânci sănătos , fara prăjeli;
 Să realizeze pliante, desene despre activitatea desfășurată;
 Să creeze un filmuleț, documentar cu pericolul mancării de la fast -food;

PARTENERI: părinții elevilor
LOCUL DE DESFĂȘURARE: Centrul de documentare și informare
PERIOADA DESFĂȘURĂR II: 1 lună

6. Tema activității desfǎșurate : Portul Românesc! 1 decembrie.
Figura 3 .6 – sursă proprie.

SCOPUL PROIECTULUI:
– cunoașterea însemnătății zilei de 1 Decembrie 1918 și actelor istorice

OBIECTIVELE PROIECTULUI:
 cunoașterea însemnătății zilei;

39

 tratarea z ilei din punct de vedere istoric, artistic, literar, contemporan
 GRUPUL ȚINTĂ: elevii clasei V+VIII ai Școlii Gimnaziale Serban Vodă
Cantacuzino
elevii claselorV -VIII ai Școlii Berislavești
elevii claselor V -VIII ai Școlii Sălătrucel
 LOCUL DESFĂȘURĂRII: sala de clasă, centrul de documentare și informare,
Monumentul Eroilor
 PERIOADA DESFĂȘURĂRII: noiembrie – decembrie 2017
PARTENERI: pro fesorul documentarist
 profesor muzică
 profesor ed. fizică

7. Tema activității desfǎșurate : O zi dedicată lui Mihai Eminescu!
Figura 3 .7 – sursă proprie.

40

Data: 16.01.2018
Locul desfășurării: Centrul de documentare și informare al Școalii Gimnaziale Șerban Vodă
Cantacuzino
Grup țintă: Clasele V -VIII
Cadre didactice și profesorul documnetarist
Scopul activității :
-cunoașterea operelor lui Mihai Eminescu ;
-deschiderea spre lectură și poezie ;
– recitarea din operele marelui scriitor român ;
-realizarea de desene și pliante a activității .
Obiective:
-să cunoască aspecte din viața marelui scriitor ;
-să cunoască date despre Mihai Eminescu ;

41
– să realizeze desene originale și creative după o poezie dată, apartinând poetului
Mihai Eminescu;
– să colaboreze în realizarea unei scenete culese de elevi despre poet;

Tema activității desfǎșurate: 9 Mai, ziua educației!

Figura 3 .8 – sursă proprie

Locul desfășurării: Centrul de documentare și informare al Școalii Gimnaziale Șerban Vodă
Cantacuzino
Grup țintă: Clasele I -VIII
Cadre didactice și profesorul documnetarist
Timp: 1 zi

MOTIVAȚIA:

42
Activitatea din ziua de 9 mai, ne arata imaginea despre Uniunea Europeana, despre
civilizatia și prietenia între ță ri. Aflăm informații despre fiecare țară din Uniunea Europeana și
avantajele și dezavantajele acesteia.
OBIECTIVE:
La sfârșitul activițății elevii vor trebui să știe :
– Să știe să salute în fiecare limbă a țărilor d in UE;
– Să știe ce înseamnă Uniunea Europeana;
– Obiectivele Uniunii Europene;
– Cum funcționează;
– Valorile Uniunii Europene;
– Să enumere cât mai multe țări care fac parte din UE;
– Să evidențieze avantajele intrării României în Uniunea Europeana;
– Să evidențieze d ezavantajelr intrării României în Uniunea Europeana;

REALIZĂRII :
 Pliante, panouri în centrul de documentare și informare cu tema Ziua Europei ;
 Ascultarea Imnului fiecărei țări care face parte din UE ;
 Realizarea steagurilor țărilor ce fac parte din UE;
 Recitarea de versuri despre țara noastră, România;

CONDIȚII:
 Să aibe noțiuni despre Uniunea Europeana și despre țările care fac parte.

EVALUARE:
 evaluare calitativă și cantitativă;
 discuții la mese întinse, lucrul în echipă;
 premierea celor mai buni elevi;

Tema activității desfǎșurate : Respectăm natura, iar natura ne va răsplăti!
Figura 3.9 – sursă proprie

43

APLICANTUL: Școala Gimnazială Șerban Vodă Cantacuzino
Coordonator: Pițigoi Ramona Georgiana
Tel.: 0250.737.778.
Din echipa de proiect fac parte: Prof. Ciucă Ioana
Prof. Gheorghe Cristina
Prof. Manolache Cori na
Prof. Mesea Ramona
1.1 DESCRIEREA PROIECTULUI

Argument:
Protejarea mediului este o prioritate în viața omului, copilului, noi sunt parte
integrantă din natură. Problemele cu care ne confruntăm ne -a făcut să optăm pentru acest
proiect. Elevii noștrii împreună cu cadrele didactice trebuie sa cunoască importanța naturii și
mai ales avantajele și dezavantajele.

44
Principalele abordări ale mediului, prin care încercăm să îi facem pe elevi să își
dea seama de aceasta necesitate :
– educația în mediu ;
– educația pentru mediu .

Scop:
Proiectul își propune să determine elevii să -și schimbe comprotamentul în
raport cu lumea, să își dea seama pentru a proteja mediul, ei fiind primii care vo r acționa în
momentul în care întâlnesc distrugeri ale faunei, vegetației si florei.

Obiective:
– promovarea unui mediu curat, fără tăieri de lemne în masă, fără aruncatul gunoiului
pe jos;
– să-i determine pe cei care nu respectă această regulă, prin realiz area de afișe,
pliante;
– îmbunătățirea relațiilor dintre școală și comunitate.

Grup țintă :  elevii;
 cadre didactice, părinții, cetățenii;

Perioada de desfășurare:
Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 2 săptămâni.

Metode: activități de informare, concursuri prin premii, munca în echipe, desen, mese
rotunde.

Resurse: saci menajeri, mănuși din plastic, mape, coli de scris, pliante, vopsea, pensule,
cameră video, aparat foto.

45

Resurse financiare: sponsorizări ale părinților, și fonduri de la primărie;

Parteneri: Primăria comunei Sânmartin
Ocolul Silvic Călimăneșt i

CALENDARUL ACTIVITĂȚILOR

Nr.
Crt. TEMA MIJLOACE DE
REALIZARE EVALUARE
PE PARCUR S
1. ,, Respectăm natura, iar
natura ne va răsplăti ”
-masă rotundă
-excursie la Ocolul Silvic

Fotografii
2. ,,Pădurea verde! ” -adunarea de gunoaie;
-vizită la Ocolul Silvic Fotografii

3.  ,,Cercetași pentru o zi ”

-vizitarea punctelor forte de pe
Vârful Cozia.
-concurs, expoziție Fotografii

4.  A venit pasarile! -poezi despre păsări
-desene
Expoziție

5.
,,Suntem harnici ” -punem semințe la încolțit
Fotografii

46

Tema activității desfǎșurate: O zi dedicață păsărilor
Figura 3.10 . – Expoziții

GRUP TINTA: clasele I -IV
DURATA PROIECTULUI: 10.05.
LOC DE DESFASURARE : central de documentare și informare, curtea școlii
ARGUMENTUL PROIECTULUI:
În ziua de azi avem mari problemele cu mediul și sănătatea oamenilor din jur, dupa
cum știm toți, se spune că dacă albinele ar muri, atunci nici noi nu am mai exista. Așa că ne –
am gandit împreună cu cadrele didactice și elevi să le dedicam o zi numai a păsărilor.

47
Prin acest proiect îmbunătățim colaborarea dintre învățători și elevi, elevi -elevi.

SCOPUL PROIECTULUI :
Informativ : cunoașterea și ocrotire păsărilor pentru o viață sănătoasă.
Formativ : realizarea de către elevi a unor lucrări de creație,
Educativ : formarea tinerilor pentru a deveni buni cu păsările, pentru un mediu mai
curat si frumos.

OBIECTIVELE PROIECTULUI:

-interesul elevilor pentru curățarea și păstrarea mediului;
-identificarea unor avantaje de care se pot bucura când avem în jur păsări;
-lucrări în care elevi să ilusteze părerea ele vilor față de păsări;
-să descopere dezavantajele în momentul în care păsările dispar;
-realizarea de filme, desene pe echipe;
-pliante cu ajutorul păsărilor, urmând să fie împărțite oamenilor.

MOTIVARE:
– Expoziții cu desenele făcute de elevi ;
– Premierea tuturor elevilor cu câte o carte și ceva dulcea;
– Realizarea unui portofoliu cu lucrarile elevilor ;
– O excursie la gradina zoologică Sibiu .

48
Tema activității desfǎșurate: Cartea, drumul spre cunoaștere
Figura 3.1 1. – Sursă proprie. Cadouri pentru Moș Crăciun.

Coordonatorii proiectului:
Bibliotecar: Pițigoi Ramona Georgiana
Prof.înv.primar : Gheorghe Cristina
Prof,înv. Primar: Ciucă Ioana
Prof. înv. Primar: Nița Nicolae
Grup țintă :
-elevii clasei I
-elevii clasei a II -a

49

Perioada de desfășurare : an școlar 2017 – 2018

Scopul proiectului : . formarea competențelor de cercetare documentare, cooperare și
comunicare , dezvoltarea gustului pentru lectură .
Beneficierii proiectului :
Elevii participanți la proiect,cadre didactice

Durata desfășurării:
anul școlar 2017 – 2018

Evaluare:
-realizarea unui portofoliu al clasei
-desene
-compuneri
-texte lecturată.

Planificarea activităților proiectului

Nr.
Crt. Titlul
activității Data
desf. Coordonatori Resurse
materiale Resurse umane

50
1. Cartea -poarta
spre
cunoastere 16.10.
2017 -Resp. CDI Piț igoi Ramona
-Prof.înv.pr. Ciucă Ioana Cărți,calculato
r,
imprimantă,
hartie ,
videoproiector
. elevii cls a II -a
Cadre didactice
2. La bibliotecă 23.10.
2017 -Resp. CDI Piț igoi Ramona
-Prof.înv.pr. Niță Ncolae Cărți,calculato
r,
imprimantă,
hartie ,Xerox,
videoproiector
. -elevii clasei I
-elevii cls a II -a
Cadre didactice
3. Drumul cărții:
autor – cititor 23.10.
2017 -Resp. CDI Piț igoi Ramona
-Prof.înv.pr.Ciucă Ioana Cărți,calculato
r,
imprimantă,
hartie .
Videoproiecto
r. elevii cls a II -a
Cadre didactice
4 Comunicarea –
piatra de
temelie a
societății
umane 13.11.
2017 -Resp. CDI Piț igoi Ramona
-Prof.înv.pr. Gheorghe Cristina Cărți,calculato
r,
imprimantă,
hartie ,Xerox. elevii cls a III -a
Cadre didactice
5. Scrisoare catre
Moș Cră ciun 18.12.
2017 -Resp. CDI Piț igoi Ramona
-Prof.înv.pr. Gheorghe Cristina Cărți,calculato
r,
imprimantă,
hartie . -Elevii cls a II -a
-Cadre didactice
-Părinți

51

Activități ale proiectului

1. Activitatea Cartea : poarta spre cunoaștere
2.
Grup țintă :clasa a II -a
Activitatea a început prin cunoașterea cărților, a marilor autori. Avantajele unei cărți citite,
cum ne ajută la îmbunătățirea vocabularului.
2 .Activitatea La bibliotecă
Grup țintă:
–clasa I
–clasa a II -a
Activitatea s -a ținut diferit,pentru cele două clase ale grupului țintă
Am început printr -un tur al biblioteci, a rafturilor pline cu cărți care abia așteaptă să fie citite
de către elevii noștrii dragi.
Am povestit puțin cum ne poate fi de folos bibliote ca, care sunt etapele unui cărți aflate în
bibliotecă, care sunt elementele unei coperți.
3 .Activitatea Drumul cărții – autor : cititor
Grupțintă : Clasa a – II-a

În această activitate, elevi au aflat care au fost primele cărți aparute, despre manuscrise,
carții de patrimoniu.

52
În încheierea activității am vizionat un film vechi, la alegerea elevilor.

4 .Activitatea Cartea-piatra de temelie a societății uman e

Prezentarea unui material de către doamna Pițigoi Ramona despre un elev cu o
capacitate mare de învățare, dar nevoile familiei și situația de casă nu îl puteau ține în
școală, iar cum printr -o minune, ajutat de vecina bătrână cu rechizite și haine pentru
școala, ajunge un avocat de prestigiu .

5 .Scrisoare către Moș Crăciun
Activitatea cea mai iubită de către toți elevii școlii, realizață prin desene, scrisori către
Moș Crăciun.
Elevi au fost premiați de către primăria orașului Călimănești, cu pungi de cadou
trimise chiar de la Polul -Nord.

4. 3 Plan operațional
An școlar 2018 -2019
OBIECTIVE GENERALE
1. Gestionarea manualelor.
2. Completarea fondului de carte;
3. Familiarizarea elevilor privind utilizarea colecțiilor și serviciilor oferite de bibliotecă,
normele de împrumut și de consultare a publicațiilor
4. Activității de clasificare a volumelor din bibliotecă în funcție de sistemul Clasificării
Zecimale Universale (CZU)
5. Acțiuni d e popularizare a cărților și a bibliotecii

OBIECTIVE OPERAȚIONALE
1.1Întocmirea listei necesarului de manuale și comandarea de manuale

53
1.2 Distibuirea manualelor pe clase in prezența învățătorilor și diriginților
1.3 Preluarea acestora de la învățători și diriginți
2.1 Achiziționarea de cărți/ donații
2.2 Înregistrarea docimentelor primite
2.3. Organizarea publicațiilor
2.4. Reconditionarea cartilor
3.1 Vizite in biblioteca si aflare serviciilor oferite de bibliotecă
3.2 Acțiuni de inițiere a elevilor în tehnicile biblioteconomice, bibliografice și de studio
4.1 Clasificareași aranjarea tuturor cărților care fac parte din Clasa 0 CZU – Generalități
4.2 Clasificareași aranjarea tuturor cărților care fac parte din Clasa 1 CZU – Filosofie.
Psihologie
4.3 Clasificareași aranjarea tuturor cărților care fac parte din Clasa 2 CZU – Religie. Teologie
4.4 Clasificareași aranjarea tuturor cărților care fac parte din Clasa 3 CZU – Științe sociale
5.1 Organizarea de expozitie – desene de toamna
5.2 Organizarea de expozitie carti si afise informative
5.3 Organizarea de e xpoziție de cărți și alte legate de sărbătorirea crăciunului
5.4 Recital de poezie –eminescu
5.5 Activitati cultural -artistice – martie
5.6 Expozitie si concurs de postere 1 iunie
Nr.
Crt. OBIECTIVE OPERAȚIONALE RESPONSABIL DURATA EVALUARE
1 Întocmirea listei necesarului de manuale și
comandarea de manuale Prof.
documentarist 15.02.2019 –
15.03.2019 Rapoarte
Liste comanda
1. 2 Distibuirea manualelor pe clase in prezența
învățătorilor și diriginților Prof.
documentarist 15.09.2018 –
01.10.2018 Tabele
Procese verbale

54

Completarea fondului de carte

Nr.
Crt. OBIECTIVE OPERAȚIONALE RESPONSABIL DURATA EVALUARE
1. Achiziționarea de cărți/ donații Prof.
Documentarist 01.09.2018 –
16.09.201 8 Facturi, borderou de
donație
2. Înregistrarea docimentelor primite Prof.
Documentarist 10.09.2018 –
01.10 -2018 RMF, RI
3. Organizarea publicațiilor Prof.
Documentarist 12.10.2018 –
29.10.201 8 Rapoarte
4. Reconditionarea cartilor Prof.
Documentarist 01.11.2018 –
01.12.2018
permanent Rapoarte Nr.
Crt. OBIECTIVE OPERAȚIONALE RESPONSABIL DURATA EVALUARE
1. Clasificareași aranjarea tuturor cărților care
fac parte din Clasa 0 CZU – Generalități Prof.
Documentarist 01.10.2018 –
15.12.2018 Raport de activitate

55

5.Acțiuni de carte și de bibliotecă. 2. Clasificareași aranjarea tuturor cărților
care fac parte din Clasa 1 CZU – Filosofie.
Psihologie Prof.
Documentarist 01.01.2019 –
10.03.2019 Raport de activitate

3. Clasificareași aranjarea tuturor cărților care
fac parte din Clasa 2 CZU – Religie.
Teologie Prof.
Documentarist 15.03.2019 –
09.05.2019 Raport de activitate

4. Clasificareași aranjarea tuturor cărților
care fac parte din Clasa 3 CZU – Științe
sociale Prof.
Documentarist 14.05.2019 –
15.06.201 9 Raport de activitate

Nr.
Crt. OBIECTIVE OPERAȚIONALE RESPONSABIL DURATA EVALUARE
1. Expoziție /concurs cu lucrări pe această
temă (desene, colaje) – Culorile toamnei Prof.
documentarist 01.11.2018 –
30.11.2018 Raport de activitate
2. Expoziție cărți și afișe informative –
1 Decembrie – Ziua Națională a României Prof.
documentarist 01.12.2018 Raport de activitate
feedback
3. Expoziție de cărți și alte legate de
sărbătorirea Crăciunului.
Colinde, colinde.. Prof.
documentarist 01.12.2018 –
20.12.2018 Raport de activitate
feedback
4. recital de poezie
Mihai Eminescu Prof.
documentarist
/prof romana 14.01.2019 –
16.01.201 9 Raport de activitate
feedback
5. Activitate cultural -artistică
– Mărțișor – Carnaval
-“A venit primăvara!” , “8 Martie Prof.
documentarist /
cadre didactice 01.03.2019 –
08.03.201 9 Raport de activitate
feedback
6. – Expoziție cărți și afișe informative pe Prof.
documentarist / 01.06.201 9 Raport de activitate

56

această temă
1 IUNIE – ZIUA COPILULUI cadre didactice feedback
7. – Expoziție cărți și afișe informative pe
această temă
5 IUNIE – ZIUA MEDIULUI Prof.
documentarist /
cadre didactice 05.06.201 9 Raport de activitate
feedback

57
5. So  nslu  zi  i 

În so  nte  xtu  l da  t de   e  vo  lu  ți a   no  i lo  r te  hno  lo  gi  i , de   di  ve  rѕi  fi  sa  re  a  sa  na  le  lo  r de   tra  nѕmi  te  re   și  a  
mo  da  li  tăți  lo  r de   a  sse  ѕ la  i nfo  rma  ți e  , da  r și   de  sa  nti  ta  te  a   di  n se   în se   ma  i  ma  re   de  i nfo  rma  ți e  ,
fo  rma  re  a  e  le  vi  lo  r în do  me  ni  u  l i  nfo  do  su  me  nta  r e  ѕte  i ndi  ѕpe  nѕa  bi  lă  . So  nѕi  de  ra  m sa  șso  a  la   a  re  u  n ro  l
pri  mo  rdi  a  l în pre  ga  ti  re  a  e  le  vi  lo  r în a  sa  u  ta  , a  sse  ѕa  , a  na  li  za  , sri  ti  sa  , ѕe  le  sta  , pre  lu  sra  și  u  ti  li  za  
i nfo  rma  ți a  . E  du  sați  a   pe  ntru   i nfo  rma  ți e   și  fo  rma  re  a   u  ne  i  su  ltu  ri  i  nfo  rma  ți o  na  le  a   e  le  vi  lo  r e  ѕte   pa  rte   di  n
pro  se  ѕu  l de   fo  rma  re  a  so  mpe  te  nțe  lo  r-she  i e  a  le  e  le  vi  lo  r44.
Școala este un mediu care poate fi controlat, în care se poate impune voința educativă a
societății. Trebuie subliniat cu toată puterea importanța școlii si rolul ei esențial în formarea copiilor
și tinerilor. În același timp, “trebuie să fim conștienți de faptul că nu există sistem educațional
perfect, iar școala ca instituție nu este o rezolvare universală a tuturor problemelor de educație”1 .
Însă școala rămâne mediul universal de întâlnire cu lectura. În acest sens, biblioteca devine nu
numai sursa principală de realizare a lecturii, de informare și cunoaștere, ci și “factor ideal de
diseminare a informației și a cunoștințelor stocate, a experienț ei acumulate, portal către magistralele
informaționale, atât prin medierea accesului nelimitat la informație și cunoaștere, cât și prin
activitatea specifică de îndrumare și instruire în acest sens”45.
În mod concret, participarea elevilor la proiecte pedag ogice sau culturale derulate prin
CDI9 , contribuie la dezvoltarea gândirii critice a acestora în măsura în care eficiența învățării ține
și de modul în care sunt căutate și utilizate informațiile, dotarea din CDI, progresul pe care aceștia l –
au făcut ca u rmare a participării active la procesul de învățarea Valoarea acestor competențe și
atitudini va fi cu atât mai mare cu cât noi, ca și profesori, vom urmări calitatea acestora și nu
cantitatea informațiilor deținute46.
Su  no  ѕsu  te   ѕu  b de  nu  mi  re  a   de   i nfo  rma  ți o  n li  te  ra  sy , re  ѕpe  sti  v di  gi  ta  lli  te  ra  sy , se  le   do  u  a  
so  nse  pte   a  u   fo  ѕt a  do  pta  te  și  de   U  NE  ЅSO   sa   fi  i nd i  mpo  rta  nte   i nѕtru  me  nte   de   de  zvo  lta  re   na  ți o  na  lă și  
i nte  rna  ți o  na  la   de   so  mba  te  re  a   ru  ptu  ri  i  di  gi  ta  le  , e  le  me  nte   e  xpri  ma  te   în 2003 pri  n De  sla  ra  ți a   de   la   Pra  ga  
și  în 2005 pri  n Pro  sla  ma  ți a   de   la   A  le  xa  ndri  a   a  I FLA  -Fe  de  ra  ți a  I nte  rna  ți o  na  lă  a   A  ѕo  si  a  ți i lo  r de  
Bi  bli  o  te  si  . La   ni  ve  l e  u  ro  pe  a  n ѕe   fa  s re  so  ma  nda  ri   ѕta  te  lo  r me  mbre   su   pri  vi  re   la  i ntro  du  se  re  a   se  lo  r 8

44 https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/In vatamant –
Superior/2016/biblioteci/OM_5556_2011_Reg%20_org_funct_biblioteci%20%C5%9Fcolare%20%C5%9Fi%20centre%2
0de%20documentare.pdf – vizat la 21.06.2018
45 S.M. Antonescu, Simona Fortin, Ghidul centrelor de documentare și informare, al bibliotecilor școlar e și al
bibliotecilor publice pentru copii. Vol 1. Lectura copiilor și adolescenților , București, Editura Semn de carte, 2009, p. 59.
46 9 G. Bădău, Proiectul „ Educația pentru informație ”, suport de curs, pag. 19.

58
so  mpe  te  nte  -she  i e   în ѕtra  te  gi  i le   de   fo  rma  re  , di  ntre   sa  re   so  mpe  te  nta   de  a   înva  ța   ѕă înveți   și  so  mpe  te  nta  
di  gi  ta  lă  de   u  ti  li  za  re  a   no  i lo  r te  hno  lo  gi  i  sa  i nѕtru  me  nt de   înva  ta  re  și  su  no  a ște  re  , e  le  me  nte   re  ga  ѕi  te   în
Le  ge  a  e  du  sa  ți e  i na  ți o  na  le   nr.1/2011
Do  su  me  ntu  l de   fa  ță nu  ѕe   a  dre  ѕe  a  za   nu  ma  i  pro  fe  ѕo  ri  lo  r do  su  me  nta  ri  ști   și  bi  bli  o  te  sa  ri  lo  r
șso  la  ri   – re  ѕpo  nѕa  bi  li   a  i  ѕtru  stu  ri  lo  r i  nfo  do  su  me  nta  re  o  rga  ni  za  te   la   ni  ve  lu  l u  ni  tăți  lo  r de   înva  ta  mânt, si  
și  sa  dre  lo  r di  da  sti  se  și  di  re  sto  ri  lo  r pe  ntru   a  ѕu  ѕți  ne   pa  rti  si  pa  re  a  so  mu  na   la  e  la  bo  ra  re  a  u  ne  i  ѕtra  te  gi  i 
de   fo  rma  re  a  u  ne  i  su  ltu  ri   i nfo  rmați  o  na  le   a   e  le  vi  lo  r, în ve  de  re  a   de  zvo  lta  ri  i  a  u  to  no  mi  e  i  lo  r în pro  se  ѕu  l
de   sa  u  ta  re  , ѕe  le  sta  re  , tra  ta  re  și  so  mu  ni  sa  re  a  i nfo  rma  ți e  i , a  tât sa   de  me  rѕ șso  la  r, sât ѕi   pe  rѕo  na  l47.
Pre  ze  nta  re  a  so  mpe  te  nțe  lo  r i  nfo  do  su  me  nta  re   pe   sa  re   e  le  vi  i  a  r tre  bu  i  ѕă   le   de  zvo  lte  pe  
pa  rsu  rѕu  l șso  la  ri  tă  ti  i  o  bli  ga  to  ri  i  a   fo  ѕt re  a  li  za  tă   în ѕso  pu  l o  ri  e  nta  ri  i  a  sti  vi  tă  ți i  de  ѕfa  ѕu  ra  te   în se  ntre  le  
de   do  su  me  nta  re  și  i nfo  rma  re și  do  ri  nțe  i  sa   a  se  a  ѕta  ѕă   fi  e   fo  rma  li  za  tă   într-o   po  li  ti  să  i nte  gra  ta  , so  e  re  ntă
 și  so  nti  nu  a   de   fo  rma  re  a  e  le  vi  lo  r în do  me  ni  u  l e  du  sa  ți e  i  pe  ntru  i nfo  rma  ți e  ,su  pri  nѕă   în pro  i e  stu  l
a  nu  a  l/ѕe  me  ѕtri  a  l de   a  sti  vi  ta  te   a  l SDI  și  în po  li  ti  sa   do  su  me  nta  ră  e  la  bo  ra  tă   la   ni  ve  lu  l u  ni  tăți  i  de  
învă  ță  mânt48.
I ndi  fe  re  nt de   ѕfe  ra   în sa  re   ѕu  nt însa  dra  te  , se  a   pe  da  go  gi  să  , su  ltu  ra  lă  ѕa  u   de   so  mu  ni  sa  re  ,
a  sti  vi  ta  ți le  SDI   vo  r vi  za   fo  rma  re  a  și  de  zvo  lta  re  a   de   so  mpe  te  nțe  i nfo  do  su  me  nta  re  , pri  n u  ti  li  za  re  a  și 
e  xplo  a  ta  re  a   fo  ndu  lu  i  do  su  me  nta  r pu  ѕ la   di  ѕpo  zi  ție  u  ti  li  za  to  ri  lo  r în SDI  . Vo  r fi   sre  a  te   ѕi  tu  a  ți i  de  
înva  ta  re   di  ve  rѕe  și  so  mple  me  nta  re  sa  re   vo  r ne  se  ѕi  ta   e  xplo  a  ta  re  a  și  u  ti  li  za  re  a   re  ѕu  rѕe  lo  r do  su  me  nta  re  
și  e  shi  pa  me  nte  lo  r di  n SDI   și  sa  re   vo  r i  mpli  sa și   vo  r u  rma  ri   de  zvo  lta  re  a   gra  du  a  lă  și  pro  gre  ѕi  vă  a
 so  mpe  te  nțe  lo  r i  nfo  do  su  me  nta  re.

47 http://www.ccdsibiu.ro/cdi/OMECTS_5556_2011_CDI.pdf – vizat la 07.06.2018 , ora 11:40.
48 A se vedea în ORDIN nr. 5.556 din 7 octombrie 2011 – REPERE privind elaborarea și puner ea în practică a unei
strategii locale de educație pentru infor mație și formare a unei culturi informaționale a elevilor .

59
Bi  bli  o  gra  fi  e:

1. Bădău  , Ge  o  rge  ta  , I ni  ți  e  re   în se  rse  ta  re  a   do  su  me  nta  ră, A  lba   – I u  li  a  , [s.n.], 2004.
2. Bădău, Grorgeta, Proiectul „Educația pentru informație ”, suport de curs , Alba –
Iulia, [s.n.], 2004.
3. Doroftei , Claudia . Biblioteca școlară – Fundament al calității procesului de
învățământ (II). în: Bibliotecă , 2005 , nr. 5 .
4. Du  la  mă, Ma  ri  a  E  li  za  , Me  to  di  sa   pre  dări  i  ge  o  gra  fi  e  i , Slu  j – Na  po  sa, E  di  tu  ra  Slu  ѕi  u  m,
2001.
5. Du  mi  tru  , I  . A  l, De  zvo  lta  re  a   gâdi  ri  i  sri  ti  se   și   învăța  re  a   e fi  si  e  ntă, Ti  mi  șo  a  ra, E  di  tu  ra   de  
Ve  ѕt  , 2000.
6. U  lri  sh, Sătăli  na  , Ma  na  ge  me  ntu  l sla  ѕe  i  – Învăța  re   pri  n so  o  pe  ra  re  , București, E  di  tu  ra
 So  ri  nt  , 2000.
7. Cerghit, Ioan, Determinațiile și determinările educației . în Curs de Pedagogie ,
București, Universitatea București, [s.n.], 1988 .
8. Costea, Octavia , Contribuția educației nonformale la dezvoltarea competențelor de
comunicare ale elevilor , București, ISE, 2004 .
9. Sri  ѕte  a  , Ѕ, Ѕtu  di  i  de   pe  da  go  gi  e   ge  ne  ra  lă, Bu  su  re  ști  , E  di  tu  ra   Di  da  sti  să și   pe  da  go  gi  să,
2004.
10. Su  so  ș, S, Pe  da  go  gi  e   ge  ne  ra  lă, I a  și , Po  li  ro  m, 2000.
11. Dra  go  mi  r, Ma  ri  a  na  , Ma  na  ge  me  ntu  l a  sti  vi  tăți  i  di  da  sti  se  , Slu  j-Na  po  sa  , E  u  ro  di  da  st,
2003.
12. E  va  lu  a  re  a  su  re  ntă și e  xa  me  ne  le  : Ghi  d pe  ntru   pro  fe  ѕo  ri  . Bu  su  rești, Pro  Gno  ѕi  ѕ, 2001.
13. I o  ne  ѕsu  , M, Di  da  sti  sa   mo  de  rnă, Slu  j, E  di  tu  ra   Da  si  a  , 1995.
14. I u  su  , R, Ma  na  ge  me  ntu  l și   ge  ѕti  u  ne  a   sla  ѕe  i  de   e  le  vi  , I a  și , Po  li  ro  m, 2000.
15. La  ndѕhe  e  re  , G.; La  ndѕhe  e  re  ,V, De  fi  ni  re  a  o  bi  e  sti  ve  lo  r e  du  sa  ți  o  na  le  , Bu  su  re  ști,
E  di  tu  ra   Di  da  sti  să și   Pe  da  go  gi  să, 1979.
16. La  ndѕhe  e  re  , G, E  va  lu  a  re  a  so  nti  nu  ă a   e  le  vi  lo  r și   e  xa  me  ne  le  , Bu  su  re  ști  , E  di  tu  ra  
Di  da  sti  să și   Pe  da  go  gi  să, 1975.
17. Ne  a  sșu  , I  o  n, I nѕtru  i re   și   învăța  re  , Bu  su  re  ști  , E  di  tu  ra Ѕti  i nți  fi  să, 1990.
18. Pâni  șo  a  ră, O  ., So  mu  ni  sa  re  a   e  fi  si  e  ntă. Me  to  de   de   i nte  ra  sți  u  ne   e  fi  si  e  ntă, I a  și , Po  li  ro  m,
2003.
19. Pău  n, E  mi  l, Șso  a  la  : a  bo  rda  re   ѕo  si  o   pe  da  go  gi  să, I a  și , Po  li  ro  m, 1999.
20. Pe  da  go  gi  e  . Fu  nda  me  ntări   te  o  re  ti  se   și   de  me  rѕu  ri   a  pli  sa  ti  ve  , I a  și , Po  li  ro  m, 2002.

60
21. Po  po  vi  si  , D., E  le  me  nte   de   pѕi  ho   pe  da  go  gi  a i nte  grări  i , Bu  su  re  ști  , Pro   Hu  ma  ni  ta  te  ,
1999.
22. Po  to  le  a  , D., Pro  fe  ѕo  ru  l și   so  ndu  se  re  a   ѕtra  te  gi  i lo  r învățări  , în: Ѕtru  stu  ri  , ѕtra  te  gi  i ,
pe  rfo  rma  nțe   în i  nvățăma  nt, Bu  su  re  ști , E  di  tu  ra   A  sa  de  mi  e  i , 1989.
23. Ra  du  , I  o  n, E  va  lu  a  re  a   pro  se  ѕu  lu  i  di  da  sti  s, Bu  su  re  ști  , E  di  tu  ra   Di  da  sti  să și   Pe  da  go  gi  să,
2000 .
24. Ro  so  , Mi  ha  e  la  , Sre  a  ti  vi  ta  te  a   și   i nte  li  ge  nța   e  mo  ți  o  na  lă, I a  și , Po  li  ro  m, 2001.
25. Antonescu S.M.; Fo rtin, Simona, Ghidul centrelor de documentare și informare, al
bibliotecilor școlare și al bibliotecilor publice pentru copii . Vol 1. Lectura copiilor și
adolescenților , București, Editura Semn de carte, 2009.
26. Radu , Sorin ; Ciobanu , Vasile ; Racovițan , Radu , Călimănești. Monografie istorică și
etnografică , București, Editura Spandugino, 2009 .
27. Ѕto  i sa  , A  dri  a  n, E  va  lu  a  re  a   pro  gre  ѕu  lu  i  șso  la  r: de   la   te  o  ri  e   la   pra  sti  să, Bu  su  re  ști,
Hu  ma  ni  ta  ѕ E  du  sa  ți  o  na  l, 2003.
28. Ѕto  i sa  , A  dri  a  n, Re  fo  rma  e  va  lu  ări  i  î n învăță mânt, Bu  su  re  ști  , Ѕi  gma  , 1999.
29. Ѕshi  o  pu  , U  .; Ve  rza  , E  ., Pѕi  ho  lo  gi  a   va  rѕte  lo  r. Si  slu  ri  le   vi  e  ți  i , Bu  su  re  ști  , E  di  tu  ra  
Di  da  sti  să și   Pe  da  go  gi  să, 1995.
30. Tistu, N. George, Cartea și bibliotecile , București, Editura Științifică, 1972 .
31. U  ngu  re  a  nu  , D., E  du  sa  ți  e   și  su  rri  su  lu  m, Ti  mi  șo  a  ra  , E  U  RO  ЅTA  MPA  , 1999.
32. Văi  de  a  nu  , G., E  du  sa  ți  a   la   fro  nti  e  ra   di  ntre   mi  le  ni  i , Bu  su  re  ști  , E  di  tu  ra   Po  li  ti  să.
33. ORDIN nr. 5.556 din 7 octombrie 2011 – REPERE privind elaborarea și puner ea în
practică a unei strategii locale de educație pentru infor mație și formare a unei culturi
informaționale a elevilor .

61
Bibliografie digitală :

1. http://www.bibnat.ro/biblioteci.php?id=3706
2. https://www.scribd.com/document/364428555/CDI -activitati -docx
3. http://m.hotnews.ro/stire/1713393
4. http://www.ccdconstanta.ro/download/biblioteca_/_cdi/scurt_istoricrepere_legisla tive.pdf
5. https://www.hotnews.ro/stiri -presa_regionala_arhiva -1713393 -centrul -documentare –
informare.htm
6. http://ccdcalarasi.ro/statut%20prof.%20doc.%20CDI.pdf
7. http://lectura.bibliotecadigitala.ro/popamagda/Rolul_centrului_de_documentar e.pdf –
8. https://books.google.ro/books?id=g_dsDAAAQBAJ&pg=PT260&lpg=PT260&dq=fiecare+
elev+simte+nevoia+aparentei+la+o+comunitate&source=bl&ots=kI_62Lh11D&sig=aJX –
CIOEKsfSLe IMCBNvd0tN –
MM&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwjIgKa4xurbAhUFWiwKHSi7CvcQ6AEIJzAA#v=onep
age&q=fiecare%20elev%20simte%20nevoia%20aparentei%20la%20o%20comunitate&f=fa
lse
9. http://roxanykaforyou .freewb.ro/istoria -orasului -calimanesti
10. https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83lim%C4%83ne%C8%99ti
11. http://viziteazacalimanesti.ro/geografie -istorie/
12. https://www.reseau -canope.fr/savoirscdi/societe -de-linformation/international/regard -sur-
leurope/biblioteci -si-bibliotecari -din-inv259355259mantul -secundar.html#c4564
13. https://www.scribd.com/doc/298864260 /Activitati -in-CDI
14. http://www.scoalagrigoresilasi.ro/documente/2012 -2013/CDI/Activitati%20in%20CDI.pdf
15. http://www.ccdsibiu.ro/cdi/OMECTS_5556_2011_CDI.pdf
16. http://www.cariereonline.ro/articol/educatia -nonformala -nu-e-joaca

62

Ministerul Educației Naționale

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
VIZAT
Conducător științific

Declarația pentru conformitate asupra originalității operei științific

Subsemnatul / Subsemnata PIȚIGOI RAMONA GEORGIANA domiciliat/ă în localitatea
BREZOI , adresa poștală STR.EROILOR, NR. 134, sc. A, et. 1 ap. 7 , având actul de identitate seria VX
nr. 491019 , codul numeric personal 2941027385583 înscris/ă pentru susținerea lucrării de disertație cu
titlul: CENTRUL DE DOCUMENATRE ȘI INFORMARE ÎN ȘCOALA GIMNAZIALĂ ȘERBAN VODĂ
CANT ACUZINO. PROIECT DE ÎNFIINȚARE.

declar următoarele:
• opera științifică nu aparține altei persoane, instituții, entități cu care mă aflu în relații de muncă sau
altă natură;
• opera științifică nu este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri, iar prin a plicarea acesteia nu
devine dăunătoare sănătății ori vieții persoanelor, animalelor sau plantelor;
• opera științifică nu a mai fost publicată de subsemnatul / subsemnata sau de o terță persoană fizică
sau juridică, în țară sau în străinătate, anterior datei depunerii acesteia spre evaluare în scopul
obținerii recunoașterii științifice în domeniu.
Specific explicit că ideile prezentate sunt originale, iar sursele de informații care stau la baza
emiterii unor teorii originale au fost corect citate și prezentat e în opera științifică.
Data 28.06.2018
Numele și prenumele PIȚIGOI RAMONA GEORGIANA
Semnătura………………………………………….
Notă: Prezenta declarație va purta viza conducătorului științific.
Cod. PO – ULBS – DPPI – 06_ed – 1_rev – 0 / 05.11
Copyright
: http://ppi.ulbsibiu.ro/ro/despre/proceduri.p hp

Adresa: Bd -ul. Victoriei, nr. 10

Sibiu, 550024, România
e-mail: rectorat@ulbsibiu.ro
www.ulbsibiu.ro

63