LP 1 Etic ă și bioetică [625525]

LP 1 Etic ă și bioetică

Cazul 1
Mașina de produs trăiri ( the experience machine) (fragment din Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie , 1974 )
Alte probleme importante apar atunci când ne întrebăm ce mai prezintă importanță în afara felului în care oamenii
simt „din interior” trăirile lor. Să presupunem că ar exista o mașină de produs trăiri care ți -ar produce orice trăire
dorești. Neuropsihologii ar putea să ți stimuleze creierul în așa fel încât să gândești și să simți că scrii un roman
important, sau că îți faci un prieten, sau că citești o carte interesantă. Tot timp ul ai pluti într -un bazin, cu el ectrozi
atașați de creier. Te -ai conecta la această mașină a vieții, programându -ți dinainte experiențele vieții? Dacă ești
îngrijorat că pierzi experiențe pe care le dorești, putem presupune că întreprinderi comerciale au cercetat în mod
complet viețile multor altora. Poți alege din biblioteca lor astfel de experiențe sau le poți combina, selectând
experiențele de viață pentru, să zicem, următorii doi ani. După ce au trecut doi ani, ai zece minute sau zece ore în
afara bazinului pentru a alege trăirile următorilor doi ani. Desigur, în timp ce ești în bazin nu vei ști că ești acolo;
vei crede că totul se întâmplă aievea. Alții se pot conecta și ei pentru a avea experiențele pe care le vor, așa încât nu
este nevoie să rămâi neconectat pentru a fi la dispoziția lor. (Nu luați în seamă probleme cum ar fi cine pune în
funcțiune mașinile dacă fiecare este conectat.) Te-ai conecta? Ce altceva decât cum simțim viețile no astre din
interior poate să aibă importanță pentru noi? Nici nu trebuie să te abții datorită celor câteva momente nefericite
dintre momentul în care te -ai hotărât și momentul în care te -ai conectat. Ce înseamnă câteva momente de suferință
în comparație cu o viață întreagă de beatitudine (dacă asta este ceea ce ai ales) și de ce să suferi dacă decizia ta este
cea mai bună ?

Cazul 2

Loteria supraviețuirii (John Harris 1975)
Ne imaginăm o societate în care tehnicile de transplant au fost perfecționate în așa măsură încât organele pot fi
transplantate fără nici un risc de respingere. Această societate stabilește în mod consensual să sacrifice, prin
intermediul unei loterii, ori de câte ori este nevoie, pe unul dintre membrii săi sănătoși , astfel încât pr in transplantul
organelor sale vor fi salvați cel puțin alți doi membri. Membrii acestei societăți își dau fiecare în mod voluntar
acordul pentru participarea la loteria supraviețuirii. Nu se va trage la sorți în cazul în care cei care au nevoie de
organe și-au cauzat singuri boala (de ex. fumătorii sau alcoolicii). Este oare această societ ate prezentat ă de Harris
mai bună decât una în care această loterie nu ar fi permisă? Dacă am putea opta să alegem să trăim într -o astfel de
societate ar fi suficientă ju stificarea că șansele de a trăi o viață mai bună și mai lungă sunt mult mai mari decât într –
o societate în care dreptul la viață al persoanelor ar impune tuturor obligații negative mult mai puternice ?

Cazul 3

Problema tramvaiului (the trolley problem ) (Philippa Foot 1967)
Sunteți vatmanul unui tramvai ale cărui frâne au cedat și acesta nu mai poate fi oprit. În fața Dvs. este o bifurcație.
Dacă tramvaiul își păstrează direcția va ucide cinci persoane care se află pe șine. Dacă însă schimbați direcția
înspre linia secundară, atunci nu veți ucide decât o singură persoană.
Este permis să schimbați direcția tramvaiului?
Trebui e să faceți acest lucru?

Cazul 4
Problema tramvaiului (the trolley problem ) (Judith Jarvis Thomson 1985)

Sunteți în picioare alăt uri de o linie de cale ferată și vedeți un tramvai venind spre Dvs. Se pare că frânele au cedat.
Cinci persoane vor fi ucise dacă Dvs. nu faceți ceva. Stați chiar lângă un macaz. Dacă îl acționați, vagonul va fi deviat pe o linie secundară, pe care se află o persoană care va fi ucisă.

Este permis să acționați macazul?
Trebuie să acționați macazul?