Lorelay Alina@yahoo.com 581 Targumures Pmud Bun Text

Licență

Lorelay Alina@yahoo.com 581 Targumures Pmud Bun Text

Byadmin noiembrie 12, 2025

1 tůĂŶ ĚĞ aŽďŝůŝƚĂ aƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ 2 3 Cuprin ඹ P.M.U. ʹ /hathb9bÇ! 59 bLë9[ {Çw!Ç9DL/ ;/hw9{tÜbù(Çh . . 9 I. INTRODUCERE . . . . . 10 1.1. Scopul Ɣŝ ƌŽůƵů ĚŽĐƵŵĞŶƚĂԕŝĞŝ . . . . 10 ϭ͘Ϯ͘ OŶĐĂĚƌĂƌĞĂ ŠŶ ƉƌĞǀĞĚĞƌŝůĞ ĚŽĐƵŵĞŶƚĞůŽƌ ĚĞ Ɖů . . 18 1.3. Încadrarea în prevederile documentelor strategice sectoriale . . 3 ϭ͘ϰ͘ tƌĞůƵĂƌĞĂ ƉƌĞǀĞĚĞƌŝůŽƌ ƉƌŝǀŝŶĚ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ Ğ ocumentele ĚĞ ƉůĂŶŝĨŝĐĂƌĞ ĂůĞ Ü!ÇͲƵƌŝůŽƌ . . . . 51 LL͘ !b![Lù! {LÇÜ!ԐL9L 9óL{Ç9bÇ9 . . . . 54 Ϯ͘ϭ͘ /ŽŶƚĞǆƚƵů ƐŽĐŝŽͲĞĐŽŶŽŵŝĐ ĐƵ ŝĚĞŶƚŝĨŝĐĂƌĞĂ ĚĞ . 54 Ϯ͘Ϯ wĞԕĞĂƵĂ ƐƚƌĂĚĂůĉ . . . . . 8 2.3. Transpot public . . . . 12 3 2.4. T ƌĂŶƐƉŽƌƚ ĚĞ ŵĂƌĨĉ . . . . 152 2.5. Mijloace alternative de mobilitate . . . . 15 2.6. Managementul traficului . . . . 159 2.7. Identificarea zonelor cu nivel ridicat de complexitate . . . 162 I. MODELUL DE TRANSPORT . . . . 173 ϯ͘ϭ͘ tƌĞǌĞŶƚĂƌĞĂ ŐĞŶĞƌĂůĉ ƕŝ ĚĞĨŝŶŝƌĞĂ ĚŽŵĞŶŝƵůƵŝ . . . 173 3.2. Colectarea de date . . . . 185 ϯ͘ϯ͘ 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ƌĞƜĞůĞŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ . . . . 189 3.4. Cererea de transport . . . . 193 ϯ͘ϱ͘ /ĂůŝďƌĂƌĞĂ ƕŝ ǀĂůŝĚĂƌĞĂ ĚĂƚĞůŽƌ . . . . 206 3.6. Prognoze . . . . . 21 3.7. Testarea modelului de transport în cadrul unui studiu de caz . . 231 Lë͘ 9ë![Ü!w9! Lat!/ÇÜ[ÜL !/ÇÜ![ ![ ah.L[LÇ(ԐLL . . . 236 ϰ͘ϭ͘ 9ĨŝĐŝĞŶԕĉ ĞĐŽŶŽŵŝĐĉ . . . . 236 4.2. Imp actul asupra mediului . . . . 239 4.3. Acesibilitate . . . . . 24 ϰ͘ϰ͘ {ŝŐƵƌĂŶƜĉ . . . . . 249 4.5. Calitat ĞĂ ǀŝĞƜŝŝ . . . . . 258 ϰ͘ϲ͘ tƌŝŽƌŝƚŝǌĂƌĞĂ ĚŝƐĨƵŶĐƜŝŽŶĂůŝƚĉƜŝůŽƌ . . . . 265 ë͘ ëLùLÜb9! 59 59ùëh[Ç!w9 ! ah.L[LÇ(ÑLL Üw.!b9 . . . 26 5.1. Viziunea ƉƌĞǌĞŶƚĂƚĉ ƉĞŶƚƌƵ ĐĞůĞ ƚƌĞŝ ŶŝǀĞůĞ ƚĞƌŝƚŽƌŝĂ . . . 26 4 ϱ͘Ϯ͘ /ĂĚƌƵůͬŵĞƚŽĚŽůŽŐŝĂ ĚĞ ƐĞůĞĐƜŝĞ Ă ƉƌŽŝĞĐƚĞůŽƌ . . . 273 ëL͘ 5Lw9/ÑLL 59 !/ÑLÜb9 ÅL twhL9/Ç9 59 59ùëh[Ç!w9 . . 284 ϲ͘ϭ͘ 5ŝƌĞĐƜŝŝ ĚĞ ĂĐƜŝƵŶĞ ƉƌŽŝĞĐƚĞ ƉĞŶƚƌƵ ŝŶĨƌĂƐƚƌ . . 284 6.2. 5ŝƌĞĐƜŝŝ ĚĞ ĂĐƜŝƵŶĞ ƕŝ ƉƌŽŝĞĐƚĞ ŽƉĞƌĂƜŝŽŶĂůĞ . . . 46 ϲ͘ϯ͘ 5ŝƌĞĐƜŝŝ ĚĞ ĂĐƜŝƵŶĞ ƕŝ ƉƌŽŝĞĐƚĞ ŽƌŐĂŶŝǌĂƜŝŽŶ . . . 46 ϲ͘ϰ͘ 5ŝƌĞĐƜŝŝ ĚĞ ĂĐƜŝƵŶĞ ƕŝ ƉƌŽŝĞĐƚĞ ƉĂƌƚĂũĂƚĞ ƉĞ . . 467 VI. 9ë![Ü!w9! Lat!/ÇÜ[ÜL ah.L[LÇ(ԐLL Ob /!ùÜ[ /9[hw ϯ . . 476 ϳ͘ϭ͘ 9ĨŝĐŝĞŶƜĉ ĞĐŽŶŽŵŝĐĉ . . . . 476 7.2. Impactul asupra mediului . . . . 47 7.3. Acesibilitate . . . . . 479 ϳ͘ϰ͘ {ŝŐƵƌĂŶƜĉ . . . . . 480 ϳ͘ϱ͘ /ĂůŝƚĂƚĞĂ ǀŝĞƜŝŝ . . . . . 480 ය P.M.U. ʹ /hathb9bÇ! 59 bLë9[ ht9w!ÑLhb![ . . . 482 I. /!5wÜ[ t9bÇwÜ twLhwLÇLù!w9! twhL9/Ç9[hw t9 Ç9wa9b . 483 1.1. Cadrul de prioritizare . . . . 483 1.2. tƌŝŽƌŝƚĉԕŝůĞ ƐƚĂďŝůŝƚĞ . . . . 496 LL͘ t[!bÜ[ 59 !/ÑLÜb9 . . . . 497 2 ͘ϭ͘ LŶƚĞƌǀĞŶԕŝŝ ŵĂũŽƌĞ ĂƐƵƉƌĂ ƌĞԕĞůĞŝ ƐƚƌĂĚĂůĞ . . . 497 2 .2. Transportul public . . . . 498 2 ͘ϯ͘ ÇƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ĚĞ ŵĂƌĨĉ . . . . 49 2 ͘ϰ͘ aŝũůŽĂĐĞ ĂůƚĞƌŶĂƚŝǀĞ ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ;ĚĞƉůĂƐĉƌŝ ƌĞĚƵƐĉͿ . . . . . 49 Ϯ͘ϱ͘ aĂŶĂŐĞŵĞŶƚƵů ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ;ƐƚĂԕŝŽŶĂƌĞĂ͕ ƐŝŐƵƌĂ ƐŝŐŶĂůŝƐƚŝĐĉ͕ ƉƌŽƚĞĐԕŝĂ ŠŵƉŽƚƌŝǀĂ ǌŐŽŵŽƚƵůƵŝͬƐŽŶŽ . . . 501 2.6. Zonele cu nivel ridicat de complexitate (zone centrale protejate, zone logistice, poli ocazionali de ĂƚƌĂĐԕŝĞͬŐĞŶĞƌĂƌĞ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ͕ ǌŽŶĞ ŝŶƚĞƌŵŽĚĂůĞ – Őĉƌŝ͕ ĂĞƌŽŐĉƌŝ͕ ĞƚĐͿ͖ . . 502 Ϯ͘ϳ͘ {ƚƌƵĐƚƵƌĂ ŝŶƚĞƌŵŽĚĂůĉ Ɣŝ ŽƉĞƌĂԕŝƵŶŝ ƵƌďĂŶŝƐƚ . . 502 Ϯ͘ϴ͘ !ƐƉĞĐƚĞ ŝŶƐƚŝƚƵƜŝŽŶĂůĞ . . . . 502 ර ahbLÇhwLù!w9! Lat[9a9bÇ(wLL t[!bÜ[ÜL 59 ah.L[LÇ tÜbù(Çh!w9 9Ç!t9 I) . . . . . 507 ϭ͘ {ƚĂďŝůŝƌĞĂ ƉƌŽĐĞĚƵƌŝŝ ĚĞ ĞǀĂůƵĂƌĞ Ă ŝŵƉůĞŵĞŶƚĉ . . . 508 2. Stabilire actori responsabili cu monitorizarea . . . 512 ANEXE . . . . . 514 Anexa 1 ʹ /ŚĞƐƚŝŽŶĂƌ ƉƌŝǀŝŶĚ aŽďŝůŝƚĂƚĞĂ ÜƌďĂŶĉ ƕŝ ƌĞǌ . . 514 5 Anexa 2 – Metodologia de realizare a ACB . . . 524 Anexa 3 ʹ LŶƚĞƌǀŝƵƌŝ ĐƵ ƉŝĞƚŽŶŝ ƕŝ ďŝĐŝĐůŝƕƚŝ ;ĞǆƚƌĂƐ . . 535 Anexa 4 ʹ 5ĂƚĞ ƌĞĨĞƌŝƚŽĂƌĞ ůĂ ƐŽĐŝĞƚĉƜŝůĞ ĐŽŵĞƌĐŝĂůĞ Ě ʹ Date Registrul ĐŽŵĞƌƜƵůƵŝ . . . . . 540 CŝŐƵƌĞ ϭ 9ƚĂƉĞůĞ ĚĞ ƌĞĂůŝǌĂƌĞĂ Ă ƵŶƵŝ tůĂŶ ĚĞ aŽďŝ . . 16 CŝŐƵƌĞ Ϯ tƌŽƉƵŶĞƌŝ ƉƌŝǀŝŶĚ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ƐƉĂƜŝĂůĉ Ă . . 30 Figure 3 Drumul expres Câmpia Turzi – ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ʹ LĂƔŝ . . . 4 Figure 4 Harta proiectelor propuse in Master Plan . . . 45 Figure 5 Harta proiectelor propuse in Master Plan . . . 46 Figure 6 Proiect MPGT . . . . . 47 Figure 7 Variante – ŽĐŽůŝƌĞ͗ ëh ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ . . . . 48 Figure 8 MPGT ʹ ĨĞƌŽǀŝĂƌ /C ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞ͕ ƚƵƌŝƐƚŝĐĞ͕ ǀŝƚĞǌĉ . 49 CŝŐƵƌĞ ϵ !ƕĞǌĂƌĞĂ ŐĞŽŐƌĂĨŝĐĉ Ă ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ . . . 5 Figure 10 Locuitori/kmp în anul 202 . . . . 58 CŝŐƵƌĞ ϭϭ 9ǀŽůƵƜŝĂ ĚĞŵŽŐƌĂĨŝĐĉ Ă aƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ . . . 59 Figure 12 Structura confesionala . . . . 61 Figure 13 Priamida vârstelor 201 cf. RPL . . . . 64 Figure 14 Structura populatiei pe categori de varsta . . . 64 Figure 15 Cladiri de locuinte . . . . 69 CŝŐƵƌĞ ϭϲ /ŽŵĞƌƜ͕ ĂĐƚŝǀŝƚĉƜŝ ĨŝŶĂŶĐŝĂƌ – bancare si econimoice . . . 87 CŝŐƵƌĞ ϭϳ ÇŝƉƵƌŝ ĚĞ ŝŶƚĞŐƌĉƌŝ ŠŶƚƌĞ ƌĞƜĂƵĂ ĚĞ ĚƌƵŵ . . 90 Figure 18 Infr ĂƐƚƌƵĐƚƵƌĂ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ . . . . 106 CŝŐƵƌĞ ϭϵ bŽŵĞŶĐůĂƚƵƌĂ ƐƚƌĂĚĂůĉ . . . . 107 CŝŐƵƌĞ ϮϬ tĂƌĐĉƌŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ . . . . 12 Figure 21 Sistemul de transport în comun local . . . 125 CŝŐƵƌĞ ϮϮ CƌĞĐǀĞŶƜĂ ĐĉůĉƚŽƌŝůŽƌ . . . . 138 CŝŐƵƌĞ Ϯϯ /ĞůĞ ŵĂŝ ĂŐůŽŵĞƌĂƚĞ ƐƚĂƜŝŝ ĚĞ ƵƌĐĂƌĞ . . . 140 Figure 24 Lini transport public in comun/cartiere . . . 14 Figure 25 Reprezentarea arilor circulare de – a lungul traselor de transport public: raza cercurilor este de ϰϬϬ ŵ ĐŽƌĞƐƉƵŶǌĉƚŽƌ ĚĞƉůĂƐĉƌŝŝ ƉĞ ũŽƐ ĚĞ ϲ ŵŝŶƵƚĞ ƐƵƉƌĂĨĞԑĞŝ ĚĞƐĞƌǀŝƚĞ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ƉƵďůŝĐ . . . . 145 CŝŐƵƌĞ Ϯϲ !ƌŝĂ ĂĐŽƉĞƌŝƚĉ ĚĞ ŝǌŽĐƌŽŶĂ ĚĞ ϭϱ ŵŝŶƵƚĞ . 146 CŝŐƵƌĞ Ϯϳ !ƌŝĂ ĂĐŽƉĞƌŝƚĉ ĚĞ ŝǌŽĐƌŽŶĂ ĚĞ ϯϬ ŵŝŶƵƚĞ . 147 CŝŐƵƌĞ Ϯϴ wĞĂƜĞĂ ĐĂůĞ ĨĞƌĂƚĉ͕ /Cw wŽŵĂŶŝĂ . . . 151 Figure 29 Piste velo existente si propuneri . . . . 158 CŝŐƵƌĞ ϯϬ [ŽĐĂƜŝŝ ĂĞƌŽƉŽƌƚƵƌŝ wŽŵąŶŝĂ . . . . 163 Figure 31 Aeroportul Transilvania , Tirgu Mures . . . 164 Figure 32 Etapele modelului de transport . . . . 178 Figure 3 Zonificarea Cestrin a teritoriului in anul 2010 . . . 181 CŝŐƵƌĞ ϯϰ wĞƜĞĂƵĂ ĚĞ ĚƌƵŵƵƌŝ ŵŽĚĞůĂƚĂ ŝŶ ĂŶƵů ĚĞ ď . . . 182 6 Figure 35 Etape colectare date . . . . 187 Figure 36 Solicitarea ar terelor principale in municipiu . . . 192 Figure 37 Distributia modului de deplasare . . . 19 4 Figure 38 Distributia codurilor zonelor de destinatie a celor care folosesc autovehiculul . 195 Figure 39 Distributia codurilor zonelor de destinatie a pietonilor . . 196 CŝŐƵƌĞ ϰϬ 5ŝƐƚƌŝďƵԑŝĂ ĨƌĞĐǀĞŶԑĞŝ ǌŽŶĞůŽƌ ĚĞ ĚĞƐƚŝŶ mijloc de transport taxiul . . . . 197 CŝŐƵƌĞ ϰϭ ùŽŶĞůĞ ĚĞ ĚĞƐƚŝŶĂԑŝĞ Ă ĐĞůŽƌ ĐĂƌĞ Ƶƚŝůŝǌ . 198 Figure 42 Solicitare artere orele de varf . . . . 205 CŝŐƵƌĞ ϰϯ !ŵƉůĂƐĂƌĞĂ ƐĞĐƚŽĂƌĞůŽƌ ĚĞ ƌĞĐĞŶƐĉŵąŶƚ ĨŽ . 206 CŝŐƵƌĞ ϰϰ tƌŽĐĞƐƵů ĚĞ ĐĂůŝďƌĂƌĞ Ɣŝ ǀĂůŝĚĂƌĞ Ă ŵŽĚĞ . . . 208 CŝŐƵƌĞ ϰϱ tĂƌĂŵĞƚƌŝŝ ůĂ ŶŝǀĞů ĚĞ ƌĞƜĞĂ͕ {ĐĞŶĂƌŝƵů A nu face nimic ͕͟ ϮϬϭϲ . . 21 Figure 46 tƌŽŐŶŽǌĂ ƉŽƉƵůĂƜŝĞŝ ƉںŶĉ ھŶ ϮϬϯϬ . . . 214 Figure 47 Prognoza indicelui de motorizare (autoturisme/10 locuitori) . . 214 CŝŐƵƌĞ ϰϴ 9ǀŽůƵƜŝĂ tƌŽĚƵƐƵůƵŝ LŶƚĞƌŶ .ƌƵƚ ;ĐƌĞƕƚĞƌ . . . 218 Figure 49 Distributia transporturilor . . . . 20 CŝŐƵƌĞ ϱϬ 9ǀŽůƵƜŝĂ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ŵĞĚŝƵ ƉĞ ƌĞƜĞĂ ua de drumuri publice în perioada 190 – 2035, conform ĞƐƚŝŵĉƌŝŝ /9{ÇwLb . . . . . 24 CŝŐƵƌĞ ϱϭ 9ǀŽůƵƜŝĂ ŐƌĂĚƵůƵŝ ĚĞ ŵŽƚŽƌŝǌĂƌĞ ŠŶ wŽŵąŶ ĨĂƜĉ ĚĞ ŵĞĚŝĂ ĞƵƌŽƉĞĂŶĉ ;9ÜϮ – turisme / 1.0 locuitori . . . . . 27 CŝŐƵƌĞ ϱϮ 9ǀŽůƵƜŝĂ ŐƌĂĚƵůƵŝ ĚĞ ŵŽƚŽƌŝǌĂƌĞ ŠŶ wŽŵąŶ ĞƵƌŽƉĞĂŶĉ ;9ÜϮϳͿ ƕŝ ƐƚĂ (vehicule / 1.0 locuitori) . . . . 29 CŝŐƵƌĞ ϱϯ bŝǀĞůƵů ĚĞ ƐĞƌǀŝĐŝƵ Ăů ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝŝůŽƌ͕ Ɛ ! ŶƵ ĨĂĐĞ ŶŝŵŝĐ͕͟ ŽƌĂ ĚĞ ǀąƌ . 23 CŝŐƵƌĞ ϱϰ bŝǀĞůƵů ĚĞ ƐĞƌǀŝĐŝƵ Ăů ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝŝůŽƌ͕ Ɛ ârf AM, 2023 . 234 CŝŐƵƌĞ ϱϱ bŝǀĞůƵů ĚĞ ƐĞƌǀŝĐŝƵ Ăů ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝŝůŽƌ͕ Ɛ . 235 CŝŐƵƌĞ ϱϲ 9ǀŽůƵƜŝĂ ƉƌŽĐĞŶƚƵůƵŝ ĚĞ ĚĞƉůĂƐĉƌŝ ĐƵ ƚƌĂ . . 238 Figure 57 Avantajele si dezavantajele investitilor privind impactul asupra mediului . 241 CŝŐƵƌĞ ϱϴ bŝǀĞů ĚĞ ĐŽŶŐĞƐƚŝĞ ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝŝ . . . . 248 CŝŐƵƌĞ ϱϵ ëĂƌŝĂƜŝĂ ƉƌŽĐĞŶƚ ĂũƵůƵŝ ĚĞ ĂĐĐŝĚĞŶƚĞ ŠŶ ĐĂƌĞ ƐƵŶƚ ŝŵƉůŝĐĂ . . 252 Figure 60 Harta zonelor „negre” . . . . 254 CŝŐƵƌĞ ϲϭ wĞƉĂƌƚŝƜŝĂ ŵŽĚĂůĉ Ă ĚĞƉůĂƐĉƌŝůŽƌ ĞǆŝƐƚĞŶ ʹ orizont 2020 ʹ orizont 2030 . . 270 CŝŐƵƌĞ ϲϮ tƌŽĐĞƐƵů ŐĞŶĞƌĂů ĚĞ ĞůĂďŽƌĂƌĞ Ă {ƚƌĂƚĞŐŝ . . 273 Figure 63 Propuneri transport în comun . . . . 294 Figure 64 Propuneri Transport Nemotorizat . . . 320 CŝŐƵƌĞ ϲϱ aŽĚĂůŝƚĉԑŝ ĚĞ ĂŵĞŶĂũĂƌĞ Ă ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌŝ . . 390 CŝŐƵƌĞ ϲϲ tƌŽƉƵŶĞƌŝ ƉƌŽŝĞĐƚĞ ĚŝŶ ĐĂƚĞŐŽƌŝĂ ΗĂůƚŽƌ . . . 391 CŝŐƵƌĞ ϲϳ {ŝŶƚĞƚŝǌĞĂǌĉ ĞƚĂƉĞůĞ ĚĞ ƌĞĂůŝǌĂƌĞ Ă ĂŶĂů . . 526 Table 1 Proiecte de transport rutier – ĂƵƚŽƐƚƌĉǌŝ ŝŶĐůƵƐĞ ŠŶ ƐĐĞŶĂƌŝƵů 9{ . . 41 Table 2 Proiectele rutiere din scenariul ES – ĂƵƚŽƐƚƌĉǌŝ ƉŽƚƌŝǀŝƚ ƉƵŶĐƚĂũĞůŽƌ . 42 ÇĂďůĞ ϯ tƌŽŝĞĐƚĞůĞ ĚĞ ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌĉ ƌƵƚŝĞƌĉ ŽƌĚŽŶ ʹ ĚƌƵŵƵƌŝ ƚƌĂŶƐƌĞŐŝŽ ƕŝ AMC+ . . . . . 42 ÇĂďůĞ ϰ tƌŽŝĞĐƚĞůĞ ĚĞ ĚƌƵŵƵƌŝ ÇƌĂŶƐƌĞŐŝŽ ŽƌĚŽŶĂƚĞ ĂůŐŽƌŝƚŵƵů ŵĞŶƜŝŽŶĂƚ ŵĂŝ ƐƵƐ͘ . . . . 43 7 ÇĂďůĞ ϱ tƌŝŽƌŝƚĉƜŝ ƌĞůĞǀĂŶƚĞ ƉĞŶƚƌƵ taÜ5 ÇŠƌŐƵ aƵƌ . . . 51 ÇĂďůĞ ϲ /ŽŶĐĞƉƚƵů {ƚƌĂƚĞŐŝĐ ĚĞ 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞ ÇĞƌŝƚŽƌŝ . . . 56 ÇĂďůĞ ϳ aŝƕĐĂƌĞĂ ŶĂƚƵƌĂůĉ ƕŝ ŵŝŐƌĂƚŽƌŝĞ Ă ƉŽƉƵůĂƜŝ . . . 60 ÇĂďůĞ ϴ tŽƉƵůĂƜŝĂ ŽĐƵƉĂƚĉ ƉĞ ŐƌƵƉĞ ĚĞ ŽĐƵƉĂƜŝŝ . . . 6 ÇĂďůĞ ϵ 5ŝƐƚƌŝďƵƜŝĂ ƉŽƉƵůĂƜŝĞŝ ĚĞǌĂǀĂŶƚĂũĂƚĞ ŠŶ wĞ . . 67 Table 10 Productivitatea munci în regiunile de dezvoltare din România . . 8 Table 1 Clasificare Ă ƐƚƌĉǌŝůŽƌ ĚŝŶ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ . . . 92 ÇĂďůĞ ϭϮ wĞƜĞĂ ƐƚƌĂĚĂůĉ ŠŶ aƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ . . . 109 ÇĂďůĞ ϭϯ /ůĂƐŝĨŝĐĂƌĞĂ Ɛƚĉƌŝŝ ƚĞŚŶŝĐĞ Ă ĚƌƵŵƵƌŝůŽƌ . . . 109 ÇĂďůĞ ϭϰ !ĐĐŝĚĞŶƚĞ ƌƵƚŝĞƌĞ ŠŶ ĐĂƌĞ ĂƵ ĨŽƐƚ ŝŵƉůŝĐĂ . . . 1 ÇĂďůĞ ϭϱ bƵŵĉƌƵů ĂĐĐŝĚĞŶƚĞůŽƌ ƌƵƚŝĞƌĞ ŐƌĂǀĞ . . . 1 Table 16 Acidente rutiere produse pe fondul i ndisciplinei pietonale . . 1 ÇĂďůĞ ϭϳ /ĂŵĞƌĞ ĚĞ ƐƵƉƌĂǀĞŐŚĞƌĞ ŠŶ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐ . . . 12 ÇĂďůĞ ϭϴ LŶǀĞŶƚĂƌŝĞƌĞ Ă ůŽĐƵƌŝůŽƌ ĚĞ ƉĂƌĐĂƌĞ ƕŝ Ăŵ . . 14 Table 19 Masuratori privind gradul mediu de ocupare al parcarilor in perioada: 09.01.2017 – 20.01.2017 . . . . . . 18 ÇĂďůĞ ϮϬ {ŝƚƵĂԑŝĂ ůŽĐƵƌŝůŽƌ ĚĞ ƉĂƌĐĂƌĞ ƉĞŶƚƌƵ ŵĂƕŝ . . 120 ÇĂďůĞ Ϯϭ 5ƵƌĂƚĂ ƕŝ ĚŝƐƚĂŶƜĂ ŶĂǀĞƚĞŝ ŠŶ ŽƌĂƕ . . . . 123 ÇĂďůĞ ϮϮ bƵŵĉƌ Ŭŵ ƉĂƌĐƵƌƕŝͬ ĐŽŶƐƵŵ ŵŝũůůŽĂĐĞ ĚĞ ƚƌ comun . . 124 Table 23 bŝǀĞůƵů ƚĂƌŝĨĞůŽƌ ;ůĞŝͬŬŵͿ ƐƚĂďŝůŝƚĞ ĚĞ ĐĉƚƌĞ . 124 ÇĂďůĞ Ϯϰ {ƚƌĂǌŝůĞ aƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ƉĞ ĐĂƌĞ Ɛ . 128 ÇĂďůĞ Ϯϱ tĂƌĐ ĚĞ ǀĞŚŝĐƵůĞ Ăů !ƐŽĐŝĞƌŝŝ ƵŶƵŝ ŽƉĞƌĂ . . . . . . 129 ÇĂďůĞ Ϯϲ 9ǀŽůƵƜŝĂ ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ĂŶƵĂů ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝŝ ŠŶ . . 132 ÇĂďůĞ Ϯϳ !ŵƉůĂƐĂŵĞŶƚ ƐƚĂƜŝŝ ĂƵƚŽďƵǌĞ . . . . 13 ÇĂďůĞ Ϯϴ 5ƵƌĂƚĂ ƕŝ ĚŝƐƚĂŶƜĂ . . . . 150 Table 29 Caracteristicile de exploatare linilor de transport în comun . . 193 ÇĂďůĞ ϯϬ tƌŽŐŶŽǌĂ ĞǀŽůƵƜŝĞŝ tL. ƌĞĂů ʹ rate anuale . . . 213 ÇĂďůĞ ϯϭ tƌŽŐŶŽǌĂ ĞǀŽůƵƜŝĞŝ tL . ƌĞĂů ƉںŶĉ ھŶ ϮϬϰϱ . . . 213 ÇĂďůĞ ϯϮ 5ĂƚĞ ƐƚĂƚŝƐƚŝĐĞ ƉƌŝǀŝŶĚ ĞǀŽůƵƜŝĂ ƚƌĂŶƐƉŽƌ . . . 21 ÇĂďůĞ ϯϯ 9ǀŽůƵƜŝĂ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ŵĞĚŝƵ ǌŝůŶŝĐ ĂŶƵĂů ƉĞ – 2010 . . . . . 2 ÇĂďůĞ ϯϰ 9ǀŽůƵƜŝĂ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ŵĞĚŝƵ ǌŝůŶŝĐ ĂŶƵĂů ƉĞ 1985 – 2010 . . . . . 23 ÇĂďůĞ ϯϱ 9ǀŽůƵƜŝĂ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ŵĞĚŝƵ ǌŝůŶŝĐ ĂŶƵĂů ĚĞ pentru perioada 1985 – 2010 . . . . 23 ÇĂďůĞ ϯϲ {ƚĂƚŝƐƚŝĐĂ ĂĐĐŝĚĞŶƚĞůŽƌ ƌƵƚŝĞƌĞ ůĂ ŶŝǀĞů . . . 25 ÇĂďůĞ ϯϳ 9ǀŽůƵƜŝĂ ƉĂƌĐƵůƵŝ ŶĂƜŝŽŶĂů ĚĞ ǀĞŚŝĐƵůĞ ŠŶ – 2015 . . 26 Table 38 Gradul de motorizare la ŶŝǀĞůƵů ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ . . 29 ÇĂďůĞ ϯϵ 5ŝƐƚƌŝďƵƜŝĂ ĂƵƚŽƚƵƌŝƐŵĞůŽƌ ƉĞ ĐĂƚĞŐŽƌŝŝ . . . 230 ÇĂďůĞ ϰϬ ëĂůŽƌŝůĞ ƉĂƌĂŵĞƚƌŝůŽƌ ĚĞ ĐĂƌĂĐƚĞƌŝǌĂƌĞ Ă . 231 ÇĂďůĞ ϰϭ 5ĞĨŝŶŝƌĞĂ ĐŽŶĚŝƜŝŝůŽƌ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ ŠŶ ĨƵ . . 232 ÇĂďůĞ ϰϮ wĂƉŽƌƚƵů ŠŶƚƌĞ ŶŝǀĞůƵů ĚĞ ƐĞƌǀŝĐŝƵ ƕŝ ŠŶƚ . . 232 Table 43 Nivelul de serviciu al ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝŝůŽƌ͕ ƐĐĞŶĂƌŝƵů ͣ! ĨĂĐĞ ŵŝŶŝ . 237 8 Table 4 Date de calitate a aerului obtinute in Reteaua loca la de monitorizare a calitati aerului ŝŶĐŽŶũƵƌĂƚŽƌ ŝŶ ĂŶƵů ϮϬϭϯ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ . . . . 239 ÇĂďůĞ ϰϱ 9ǀŽůƵƜŝĂ ĚŝƐƚƌŝďƵƜŝĞŝ ĐĉůĉƚŽƌŝŝůŽƌ ƉĞ moduri de transport . . 240 Table 46 Valori maxime permise . . . . 242 ÇĂďůĞ ϰϳ ëĂůŽƌŝ ƉĞƌŵŝƐĞ ŠŶ ǌŽŶĞůĞ ůŝŶŝƔƚŝƚĞ . . . 243 Table 48 5ŝƐĨƵŶĐƜŝŽŶĂůŝƚĉƜŝ ƕŝ ƌĞĐŽŵĂŶĚĉƌŝ͕ ĂĐĐĞƐŝďŝůŝƚ . . . 245 Table 49 Categorile de vehicule folosite in prognoza traficului interurban . . 246 Table 50 Avantajele si dezavantajele investitilor privind impactul asupra sigurantei . 249 ÇĂďůĞ ϱϭ ͘ !ĐĐŝĚĞŶƚĞ ƌƵƚŝĞƌĞ ŠŶ ĐĂƌĞ ĂƵ ĨŽƐƚ ŝŵƉůŝ . . . 250 ÇĂďůĞ ϱϮ bƵŵĉƌƵů ĂĐĐŝĚĞŶƚĞůŽƌ ƌƵƚŝĞƌĞ ŐƌĂǀĞ . . . 251 Table 53 Acidente rutiere produse pe fondul indisciplinei pietonale . . 251 Table 54 Valorile costurilor cu acidente rutiere . . . 252 Table 5 Statistica acidentelor rutiere . . . . 25 Tabl Ğ ϱϲ bƵŵĉƌƵů ĚĞ ǀŝĐƚŝŵĞ ůĂ ϭ ŵŝů͘ ĚĞ ůŽĐƵŝƚŽƌŝ . . . 256 ÇĂďůĞ ϱϳ bƵŵĉƌƵů ĚĞ ĂĐĐŝĚĞŶƚĂƜŝ ŐƌĂǀ . . . . 257 ÇĂďůĞ ϱϴ 5ŝƐĨƵŶĐƜŝŽŶĂůŝƚĉƜŝ ƕŝ ƌĞĐŽŵĂŶĚĉƌŝ͕ ĐĂůŝƚ . . . 258 ÇĂďůĞ ϱϵ LŵƉĂĐƚƵů ŝŶǀĞƐƚŝƚŝŝůŽƌ ĂƐƵƉƌĂ ĐĂůŝƚĉƜŝŝ ǀ . . . 25 9 Table 60 Marimea zonei urbane . . . . 274 Table 61 Cadrul de prioritizare a proiectelor . . . 278 Table 62 {ƵŵĂ ƉŽŶĚĞƌĂƚĉ Ă ƉƵŶĐƚĞůŽƌ ĂĐŽƌĚĂƚĞ ƉĞŶƚƌƵ ĨŝĞĐ . 279 ÇĂďůĞ ϲϰ ëŝƚĞǌĂ ŵĞĚŝĞ ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝĞ͕ ƉĞ ƐĐĞŶĂƌŝŝ ƕŝ . . 476 ÇĂďůĞ ϲϱ OŶƚąƌǌŝĞƌĞĂ ƚŽƚĂůĉͬǀĞŚͬ͘ĚĞƉůĂƐĂƌĞ͕ ƉĞ ƐĐĞ . . 476 ÇĂďůĞ ϲϳ tƵŶĐƚĞ ĂĐŽƌĚĂƚĞ ƉĞŶƚƌƵ ŝŶĚŝĐĂƚŽƌƵů ĞĨŝĐŝĞ . 47 ÇĂďůĞ ϲϴ tƵŶĐƚĞ ĂĐŽƌĚĂƚĞ ƉĞŶƚƌƵ ŝŶĚŝĐĂƚŽƌƵů ĞĨŝĐŝ . 47 Table 69 Tabel de echivalare a combustibililor in energie (MWH) si apoi din energie de fiecare tip (exprimata in MWh) in emisi de CO2 . . . . 478 Table 70 Puncte ĂĐŽƌĚĂƚĞ ƉĞŶƚƌƵ ŝŶĚŝĐĂƚŽƌƵů ĐĂůŝƚĂƚĞĂ ǀŝĞƜŝ . . . 480 Table 71 Calculul scorului final ponderat . . . . 483 ÇĂďůĞ ϳϮ 5ŝĂŐƌĂŵĂ ƉƌŽĐĞƐƵůƵŝ ĚĞ ĚĞƐĨĉƕƵƌĂƌĞ Ă !/. . . 487 Table 6 Indicatori economici ai scenarilor . . . 489 Table 74 Calculul punctajului final al s cenarilor . . . 492 Table 76 Proiecte care vizeaza investiti majore asupra retelei stradale . . 497 Table 7 Proiecte care vizeaza investiti majore asupra transportului public . . 498 Table 78 Proiecte care vizeaza investiti majore asupra mobilitati nemotorizate . . 49 ÇĂďůĞ ϳϵ 9ǀĂůƵĂƌĞĂ ŵĉƐƵƌŝŝ ŠŶ ĐĂƌĞ taÜ5 ƌĞƐƉĞĐƚĉ Ž . . 510 Table 80 Indicatori de monitorizare a rezultatel Žƌ ŝŵƉůĞŵĞŶƚĉƌŝŝ taÜ5 . . 51 ÇĂďůĞ ϴϭ CĂĐƚŽƌŝ ĚĞ ĐŽŶǀĞƌƐŝĞ ĚĞ ůĂ ƉƌĞƚƵƌŝ ĚĞ ƉŝĂ . . 527 Table 82 Costuri unitare VOC de referinta (Euro/veh – km) . . . 530 Table 83 Parametri de calcul ai costurilor unitare VOC . . . 532 Table 84 Determinarea costurilor cu valoarea timpului . . . 534 30 Evaluarea emisilor GES . . . . 54 9 ෿ P.M.U. ʹ COMPONENTA DE NIVEL STRATEGIC ;/hw9{tÜbù(Çh!w9 9Ç! PEI I) 10 I. INTRODUCERE 1.1. Scopul Ɣŝ ƌŽůƵů ĚŽĐƵŵĞŶƚĂԕŝĞŝ O component ĉ cheie î Ŷ ƉŽůŝƚŝĐŝůĞ ǌŽŶĞůŽƌ ƵƌďĂŶĞ Ž ĐŽ ƵƌďĂŶĞ͕ ƉƌŝŶ ŝŶƚĞƌŵĞĚŝƵů ĚĞǌǀŽůƚĉƌŝŝ ƚƌĂŶƐƉŽ Ƶů ĚĞ aŽďŝůŝƚĂƚĞ 5ƵƌĂďŝůĉ ;taÜ5Ϳ ǀĂ ĐŽŶƚƵƌĂ ƐƚƌĂƚĞŐŝŝ͕ ŝŶŝԑŝĂƚŝǀĞ Žƌŝƚĉԑŝ ŠŶ ǀĞĚĞƌĞĂ ƵŶƵŝ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ĚƵƌĂďŝů͕ ĐĂƌĞ ƐĂ ƐƵƐԑ ǀĞĚĞƌĞ ƐŽĐŝĂů Ɛŝ Ăů ƉƌŽƚĞĐԑŝĞŝ ŵĞĚŝƵůƵŝ͘ /ŽŶĨŽƌŵ ĚŽĐƵŵĞŶƚĞůŽƌ ĞƵƌŽƉĞŶĞ͕ ƵŶ tůĂŶ ĚĞ ƵŶ ĚŽĐƵŵĞŶƚ ƐƚƌĂƚĞŐŝĐ Ɣŝ ƵŶ ŝŶƐƚ rument pentru dezvoltarea unor politici specifice, care are la ďĂǌĉ ƵŶ ŵŽĚĞů ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ĚĞǌǀŽůƚĂƚ ĐƵ ĂũƵ ĂǀąŶĚ ĐĂ ƐĐŽƉ ƌĞǌŽůǀĂƌĞĂ ŶĞǀŽŝůŽƌ ĚĞ ŵŽďŝůŝƚ din zone ůĞ ŠŶǀĞĐŝŶĂƚĞ͕ ĐŽŶƚƌŝďƵŝŶĚ ŠŶ ĂĐĞůĂƔŝ ƚ ƚĞƌŵĞŶŝ ĚĞ ĞĨŝĐŝĞŶԑĉ ĞŶĞƌŐĞƚŝĐĉ Ɣŝ ƉƌŽƚĞĐԑŝĞ OŶ ǀĞĚĞƌĞĂ ĨŝŶĂŶԑĉƌŝŝ ƉƌŽŝĞĐƚĞůŽƌ ĚĞ ƚƌĂŶ ƉĞŶƚƌƵ 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞ wĞŐŝŽŶĂůĉ 2014 ʹ 2020, prin FEDR (Fondul European pentru Dezvoltare wĞŐŝŽŶĂůĉͿ͕ ĞƐƚĞ ŶĞĐĞƐĂƌĉ ĞůĂďŽƌĂƌĞĂ tůĂŶƵƌ ƵƌŵĂƌĞ Ă ĂďŽƌĚĉƌŝŝ ŝŶƚĞŐƌĂƚĞ͕ ƐƵƐԑŝŶƵƚĉ ĚĞ Đ /ŽŶĨŽƌŵ ůĞŐŝƐůĂԑŝĞŝ ŶĂԑŝŽŶĂůĞ ;[ĞŐĞĂ ϯϱϬ ϬϬϭ ƉƌŝǀŝŶĚ ĂŵĞŶĂũĂƌĞĂ ƵƌďĂŶŝƐŵƵů͕ ƌĞƉƵďůŝĐĂƚĉ ĐƵ ĐŽŵƉůĞƚĉƌŝůĞ Ɣŝ ŵ ĚĞ aŽďŝůŝƚĂƚĞ ÜƌďĂŶĉ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ Ž ĚŽĐƵŵĞŶƚĂ ƚĞƌŝƚŽƌŝĂůĉ ƵƌďĂŶĉ Ɣŝ Ă ƉůĂŶƵůƵŝ ƵƌďĂ ŶŝƐƚŝĐ ŐĞŶĞƌĂů ;t͘Ü͘D͘Ϳ͕ ĚĂƌ ƐƚƌĂƚĞŐŝĐĉ ƚĞƌŝƚŽƌŝĂůĉ ƉƌŝŶ ĐĂƌĞ ĞƐƚĞ ĐŽƌĞůĂ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ Ɣŝ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ĂůĞ ƉĞƌƐŽĂŶĞůŽƌ Ɣŝ ŵ OŶ ĞƐĞŶԑĉ͕ taÜ5 ƵƌŵĉƌĞƕƚĞ ĐƌĞĂƌĞĂ ƵŶƵŝ Ɛŝ ƚĞŵ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ĚƵƌĂďŝ ŶĞǀŽŝůĞ ĐŽŵƵŶŝƚĉԑŝůŽƌ ĚŝŶ ƚĞƌŝƚŽƌŝƵů ƐĉƵ͕ ǀŝ (1) Acesibilitatea ʹ tƵŶĞƌĞĂ ůĂ ĚŝƐƉŽǌŝԑŝĂ ƚƵƚƵƌŽƌ ĐĞƚĉ ĐĂƌĞ Ɛĉ ůĞ ƉĞƌŵŝƚĉ Ɛĉ ĂůĞĂŐĉ ĐĞůĞ ŵ Ăŝ ĂĚĞĐǀĂƚĞ ŵŝũůŽĂĐĞ ĚĞ Ă Đ servici – ĐŚĞŝĞ͘ !ĐĞƐƚ ŽďŝĞĐƚŝǀ ŝŶĐůƵĚĞ Ăƚąƚ ĐŽŶ ĚĞ ĚĞƉůĂƐĂƌĞ ŠŶƚƌĞ ĂŶƵŵŝƚĞ ƉƵŶĐƚĞ͕ Đąƚ ƕŝ care este posibil, oameni n Ƶ ƐƵŶƚ ƉƌŝǀĂԑŝ ĚĞ ŽƉŽƌƚƵŶŝƚĉԑŝ ĚĞĨŝĐŝĞŶԑĞ ;ĚĞ ĞǆĞŵƉůƵ͕ Ž ĂŶƵŵŝƚĉ ƐƚĂƌĞ ĐĂƚĞŐŽƌŝĂ ĚĞ ǀĞŶŝƚ͕ ǀąƌƐƚĂ͕ ƐĞǆƵů ƕŝ ŽƌŝŐ 1 (2) {ŝŐƵƌĂŶԑĂ ƕŝ ƐĞĐƵƌŝƚĂƚĞĂ ʹ /ƌĞƕƚĞƌĞĂ ƐŝŐƵƌĂŶԑĞŝ ƕŝ Ă ƐĞĐƵ ƌŝƚĉԑŝŝ ƉĞŶƚƌƵ Đĉůĉ comunitate în general; (3) Mediul ʹ wĞĚƵĐĞƌĞĂ ƉŽůƵĉƌŝŝ ĂƚŵŽƐĨĞƌŝĐĞ ƕŝ ĨŽŶ ƕŝ Ă ĐŽŶƐƵŵƵůƵŝ ĞŶĞƌŐĞƚŝĐ͘ ÇƌĞďƵŝĞ ĂǀƵƚĞ Š ĂůĞ /ŽŵƵŶŝƚĉԑŝŝ 9ƵƌŽƉĞŶ Ğ ŠŶ ĐĞĞĂ ĐĞ ƉƌŝǀĞƕƚĞ ĂƚĞŶƵĂƌĞĂ (4) 9ĨŝĐŝĞŶԑĂ ĞĐŽŶŽŵŝĐĉ ʹ /ƌĞƕƚĞƌĞĂ ĞĨŝĐŝĞŶԑĞŝ ƕŝ Ă ĞĨŝĐĂ ĐŽƐƚƵůƵŝ ƉƌŝǀŝŶĚ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝ (5) Calitatea mediului urban ʹ /ŽŶƚƌŝďƵԑŝĂ ůĂ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ ĂƚƌĂĐ ŝƚĉԑŝŝ ƕŝ Ă ĐĂůŝƚ ƵƌďĂŶ ƕŝ Ă ƉƌŽŝĞĐƚĉƌŝŝ ƵƌďĂŶĞ ŠŶ ďĞŶĞĨŝĐŝ ansamblu. În luna octombrie 2016, UAT Municipiul T ŠƌŐƵ aƵƌĞƔ a comandat firmei S.C. PROIECT CONSTRUCT REGIUNEA TRANSILVANIA SRL realiz ĂƌĞĂ ƵŶƵŝ tůĂŶ ĚĞ aŽďŝ 5ƵƌĂďŝůĉ Ăů aƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ͕ ĐĂƌĞ Ɛĉ ŝĚĞŶƚŝĨŝĐĞ transportului în comun ƕŝ cel pietonal ƉĞ ƌĞԑĞĂƵĂ ƐƚƌĂĚĂůĉ ƵƌďĂŶĉ ŽďŝĞĐƚŝǀĞůĞ tƌŽŐƌĂŵƵůƵŝ hƉĞƌĂԑŝŽŶĂů wĞŐŝ onal 2014 – 2020, ale POIM 2014 – ϮϬϮϬ ĚĂƌ ƕŝ ĐŽŶĨŽƌŵŝƚĂƚĞ ĐƵ ŽďŝĞĐƚŝǀĞůĞ ƐƚƌĂƚĞŐŝĐĞ ůĂ Ŷŝ ƉĂƐĂŐĞƌŝůŽƌ ƕŝ ŵĉƌĨƵƌŝůŽƌ͘ tƌĞǌĞŶƚƵů ůŝǀƌĂďŝů ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ wĂƉŽƌƚƵů ƌĞĂůŝǌĂƌĞ Ă tůĂŶƵůƵŝ ĚĞ aŽďŝůŝƚĂƚĞ ÜƌďĂŶĉ Ăů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ͕ ũƵĚĞԑƵů . {ĐŽƉƵů taÜ5 ĞƐƚĞ ĚĞ Ă ƉĞƌŵŝƚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ac ĞƐƚĂ ƵƌŵąŶĚ Ă ĨƵŶĐԑŝŽŶĂ ĐĂ ƵŶ ƐƵƉŽƌƚ ƉĞŶƚƌƵ ŵĉƐƵƌŝůŽƌ ĨŝŶĂŶԑĂƚĞ ƉƌŝŶ tƌŽŐƌĂŵƵů hƉĞƌĂԑŝŽ ʹ ϮϬϮϬ ;ƕŝ ƉƌŽŐƌĂ ŽƉĞƌĂԑŝŽŶĂůĞ ĚŝŶ ǀŝŝƚŽĂƌĞůĞ ƉĞƌŝŽĂĚĞ ĚĞ ƉƌŽŐ ocale, ĚĂƌ ƕŝ ƉĞŶƚƌƵ ƐƵƐԑŝŶĞƌĞĂ ŝŵƉůĞŵĞŶƚĉƌŝŝ ƵŶŽƌ mobilitatea în aria de studiu. tƌĞǌĞŶƚƵů taÜ5 ŝŶĐůƵĚĞ ŝŶƚĞƌǀĞŶԑŝŝ ;ŵĉƐƵ ĐĂƉŝƚŽůƵů ϲ͕ ƉƌŝŶ ĐĂƌĞ ƐƵŶƚ ƉƌŽƉƵƐĞ ƌĞǌŽůǀĉƌ ŝ ƉĞŶƚƌƵ ƉƌŽďůĞŵĞ ŝĚĞŶƚŝĨŝĐ Ă ƐŝƚƵĂԑŝĞŝ ĂĐƚƵĂůĞ ƐĂƵ ĐĂƌĞ ƐƵŶƚ ĐŽŶƐŝĚĞƌĂƚ urbane optime în aria de studiu, acoperind perioada 2016 – 2030. OŶ ǀĞĚĞƌĞĂ ĚĞĨŝŶŝƌŝŝ ŵĉƐƵƌŝůŽƌ Ɣŝ ƉƌŽŝĞ ctelor propuse în PMUD, s – a procedat la analiza anvelopei bugetare disponibile pentru perioada 2016 ʹ ϮϬϯϬ ;ĚĞƚĂůŝŝ ŠŶ ĐĂƉŝƚ ĐƵ ĂƵƚŽƌŝƚĂƚĞĂ ůŽĐĂůĉ ďĞŶĞĨŝĐŝĂƌĉ͕ ĂƵ ĨŽƐƚ Ă trei scenari scenari ʹ A nu face nimic, A fa ce ŵŝŶŝŵƵŵͬƐĐĞŶĂƌŝƵů ĚĞ ƌĞĨĞƌŝŶƜĉ ƕi A face ceva ͕ ĚĞĐŝǌŝĂ ĨŝŝŶĚ ĚĞ Ă Ɖ proiecte specifice pornind de la scenariul ĚĞ ƌĞĨĞƌŝŶƜĉ . Astfel, în cadrul PMUD au fost analizate Ɣŝ ƉƌŽƉƵƐĞ ƉƌŽŝĞĐƚĞ͕ ůƵąŶĚ ŠŶ ĐŽŶƐŝĚĞƌĂƌĞ Ŷ ŶǀĞůŽƉĂ ďƵŐĞƚĂ 12 disponibile pentru perioada 2016 – 2030. Modul de clasificare a acestor proiecte este ƵƌŵĉƚŽƌƵů : ç Proiecte pentru trei scenari alternative, propuse în baza analizei problemelor de mobilitate la municipiului, analizate folosind modelul de tr ansport, apoi prioritizate ĨŽůŽƐŝŶĚ !ŶĂůŝǌĂ /ŽƐƚ .ĞŶĞĨŝĐŝƵ Ɣŝ !ŶĂůŝǌ ʹ aceste proiecte au generat ƐĐĞŶĂƌŝƵů ŽƉƚŝŵ ;ĂŶĂůŝǌĂ ĐĞůŽƌ ϯ ƐĐĞŶĂƌŝŝ în capitolul 6) /ƌĞƕƚĞƌĞĂ ƉŽƉƵůĂԑŝĞŝ ƵƌďĂŶĞ ĚŝŶ Ƶůƚŝ ŵĞůĞ ĚŽƵĉ ƐĞĐŽůĞ͕ ĚĞƚĞƌŵŝ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂůĉ ƕŝ ƐƚŝŵƵůĂƚĉ ĚĞ ĚŝŶĂŵŝĐĂ ĂĐĐĞŶƚƵ ƚĞŚŶŽůŽŐŝĐĞ͕ Ă ŵŽĚŝĨŝĐĂƚ ĚĞŽƉŽƚƌŝǀĉ ŶĞǀŽŝůĞ ƐŽůƵԑŝŝůĞ ĂůƚĞƌŶĂƚŝǀĞ ĚĞ ƐĂƚŝ sfacere a acestora. OŶ ƉƌĞǌĞŶƚ͕ ƐƵď ĂƐƉĞĐƚƵů ŵŽďŝůŝƚĉԑŝŝ͕ Đǀ ĂĐĞůĞĂƕŝ ƚĞŶĚŝŶԑĞ͗ ç ĚŝůĂƚĂƌĞĂ ŽƌĂƕĞůŽƌ͕ ĐƵ ƉĞƌŝĨĞƌŝŝ ĐƵ ĚĞŶƐ consumuri mai mari de energie pentru satisface rea nevoilor de mobilitate; ç ĐƌĞƔƚĞƌĞĂ ŝŶĚŝĐĞůƵŝ ĚĞ ŵŽƚŽƌŝǌĂƌĞ Ăů ĨĂŵ ĞĐŽŶŽŵŝĐĉ ĂĐĐĞŶƚƵĂƚĉͿ͖ ç ĐŽŶŐĞƐƚŝĂ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ͕ ĐĂ Ž ĐŽŶƐĞĐŝŶԑĉ Ěŝ ĚĞƉůĂƐĉƌŝůŽƌ͖ ç ĞǀŽůƵԑŝĂ ƕŝ ĚŝǀĞƌƐŝĨŝĐĂ ƌĞĂ ƐƚŝůƵůƵŝ ĚĞ ǀŝĂԑĉ ƉƌŝŶ ĂĚĉƵ ǌŝůŶŝĐĞ ;ƌĞƕĞĚŝŶԑĉ – ůŽĐ ĚĞ ŝŶƚĞƌĞƐͿ͕ Ă ĚĞƉůĂƐĉƌŝůŽƌ ƚŝŵƉƵů ŶŽƉԑŝŝ ĐĂƌĞ ƉŽƚ ĐĂƵǌĂ ĐŽŶŐĞƐƚŝŝ Ăů /Ă ƌĉƐƉƵŶƐ ůĂ ĂĐĞƐƚĞ ƚĞŶĚŝŶԑĞ͕ ĐĂƌĞ ƉƌŝŶ ƌĞƐƵƌƐ ĞǆƚĞƌŶĞ ŶĞŐĂƚŝǀĞ ůŽĐĂůĞ ƕŝ ŐůŽďĂůĞ ĐŽŶƚƌĂǀŝ ĐĞƌĐĞƚĉƌŝůĞ ƉƌŝǀŝŶĚ ŝĚĞŶƚŝĨŝĐĂƌĞĂ Ɣŝ ƉƵŶĞƌĞĂ evoilor ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ŠŶ ĐŽŶĐŽƌĚĂŶԑĉ ĐƵ ĐĞƌŝŶԑĞůĞ ĚĞ acentuat. 5ŽƵĉ ĂǆĞ ĚĞ ĐĞƌĐĞƚĂƌĞ͕ ŠŶƚƌƵĐąƚǀĂ ĐŽƌĞůĂƚĞ͕ ç ĂŵĞůŝŽƌĂƌĞĂ ĞĨŝĐĂĐŝƚĉԑŝŝ ƕŝ ĂƚƌĂĐƚŝǀŝƚĉԑŝ urban cu scop ul de a reducere emisilor de CO 2 ƕŝ ƉĞŶƚƌƵ Ă le spori atractivitatea ç ŽƌŝĞŶƚĂƌĞĂ ƵƚŝůŝǌĂƚŽƌŝůŽƌ ĐĉƚƌĞ ƉƌĂĐƚŝĐŝ tƌŝŵĂ Ăǆĉ ĚĞ ĐĞƌĐĞƚĂƌĞ ƉƌĞƐƵƉƵŶĞ ŝŶǀĞƐƚŝ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƉĞ ĐĂƌĞ ǀŝĂԑĂ ŽƌĂƔƵůƵŝ ůĞ ƌĞůĞǀĉ ƐĂƚŝƐĨĉĐƵƚĞ ĐƵ ĐŽŶƐƵŵ ƌĞĚƵƐ ĚĞ ƌĞƐƵƌƐĞ Ɣŝ ĞĨ 13 ƌĞŵĂƌĐĉ ƌŽůƵů ĞƐĞŶԑŝĂů Ăů ŝŶƚĞƌĂĐԑŝƵŶŝŝ ĚŝŶƚ atât sub aspectul nevoi ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ͕ Đąƚ Ɣŝ ƐƵď ĐĞů Ăů ŵŽĚƵůƵŝ ĚĞ bĞǀŽŝĂ ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƐĂƚŝƐĨĉĐƵƚĉ͕ ͞Ğǆ – ƉŽƐƚ͕͟ ĚƵƉĉ ĐŽŶĨƌƵŶƚĂƌĞĂ Đ ŽŐůŝŶĚŝƚĉ ĚĞ ƐƚĂƚŝƐƚŝĐŝ ;ůƵŶŐŝŵĞĂ Ɣŝ ĨƌĞĐǀĞŶ erente unui ŵŽĚ ĚĞ ĚĞƉůĂƐĂƌĞͿ ĞƐƚĞ ƌĞǌƵůƚĂƚƵů ĐŽŶũƵŐĂƚ ĂƐŝŐƵƌĂƚĞ ĚĞ ĂĐĞƐƚĞĂ Ɣŝ Ăů ĐŽŵƉŽƌƚĂŵĞŶƚƵůƵŝ ƐŝƐƚĞŵƵů ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉŽĂƌƚĉ ĂŵƉƌĞŶƚĂ ƐƉĂԑŝƵ ĐŽŶĚŝԑŝŝůŽƌ ŐĞŽŐƌĂĨŝ ƚŽƉŽůŽŐŝĐ Ɣŝ ĞĐŽŶŽŵŝĐ͕ Ă ĂĐԑŝƵŶŝůŽƌ ŽŵƵůƵŝ caracteristicilor ʹ ƐƉĂԑŝƵů ƉŽůŝƚŝĐ ;ĂŶƚƌŽƉŝĐͿ͕ ĚĂƌ Ɣŝ ŵĂ ƉŽƉƵůĂԑŝĞŝ͘ !ĐĞƐƚĞĂ ĚŝŶ Ƶƌŵĉ͕ ͣƌĞďĞůĞ ͟ ůĂ ƚŽĂƚĞ ŠŶĐĞƌĐĉƌŝůĞ ĚĞ ŵŽ ƚƌĂĚŝԑŝŝůŽƌ͕ ĂůĞ ĞĚƵĐĂԑŝĞŝ͕ ĂůĞ ŵŽĚƵůƵŝ ĚĞ ƉĂƌƚŝĐƵůĂƌĞ͘ !ĐĞƐƚ ĐŽŵƉŽƌƚĂŵĞŶƚ͕ ͣƌĞďĞů͟ ůĂ Ğ ĚŝĨĞƌĞŶԑŝĂ ƌĞƉĂƌƚŝԑŝĂ ŵŽĚĂůĉ a ĚĞƉůĂƐĉƌŝůŽƌ ƉĞŶƚƌƵ ƌĞƐƚƵů ĐŽŶĚŝԑŝŽŶ ŝĚĞŶƚŝĨŝĐĞ ƐŽůƵԑŝŝ ƉĞŶƚƌƵ ŽƌŝĞŶƚĂƌĞĂ ĐŽŵƉŽƌƚ ƐĂƚŝƐĨĂĐĞƌĞ Ă ŶĞǀŽŝůŽƌ ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƐƉĂԑŝĂ Ɛĉ ĐŽŶƚƌŝďƵŝĞ ůĂ ĐĂůŝƚĂƚĞĂ ǀŝĞԑŝŝ ŠŶ ŽƌĂƔĞ͘ tĞŶ ĐĂ ƉƌŝŶ ĐƌĞƔƚĞƌĞĂ ĂƚƌĂĐƚŝǀŝƚĉԑŝŝ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵ ŵŽƚŽƌŝǌĂƚĞ ŝŶĚŝǀŝĚƵĂůĞ͕ ĐŽŶƐƵŵĂƚŽĂƌĞ ĚĞ ƐƉĂ oare de congestie si ƌĞƐƉŽŶƐĂďŝůĞ ƉĞŶƚƌƵ ĚĞŐƌĂĚĂƌĞĂ ĐĂůŝƚĉԑŝŝ ǀŝĞ ! ĚŽƵĂ Ăǆĉ ĚĞ ĐĞƌĐĞƚĂƌĞ ƉƌĞƐƵƉƵŶĞ ŝŶǀĞƐƚŝ ĐŽŶĞǆŝƵŶĞ ĚŝŶƚƌĞ ŶĞǀŽŝĂ Ɣŝ ŽĨĞƌƚĂ ĚĞ ŵŽďŝů amprent Ă͘ OŶ ĂĐĞƐƚ ƐĞŶƐ͕ ĞƐƚĞ ƵŶĂŶŝŵ ƌĞĐƵŶŽƐĐƵƚ ĚŽŵŝŶĂŶƚĉ ĐŽŶƐƚĂ ŠŶ ĂĚĂƉƚĂƌĞĂ ŽƌĂƕƵůƵŝ Ă ĂƵƚ Đĉ ƐŽůƵԑŝŝůĞ ƉĞŶƚƌƵ ĂƐŝŐƵƌĂƌĞĂ ĐĂůŝƚĉԑŝŝ ǀŝĞ Ƶů ŝŶƚĞƌĂĐԑŝ ĚŝŶƚƌĞ ƵƌďĂŶŝƐŵ ƕŝ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ Ă ĚĞǀĞŶŝƚ ĞƐĞŶ 9ƐƚĞ ĂĐƵŵ ƚŽƚ ŵĂŝ ƌĞůĞǀĂŶƚĉ ĂĨŝƌŵĂԑŝĂ Ɖ ŶĞŵŽƚŽƌŝǌĂƚĞ ĞƐƚĞ ĨƵŶĚĂŵĞŶƚĂů ĐŽŶĚŝԑŝŽŶĂƚĉ {ƚƵĚŝƵůƵŝ ĂĐĞƐƚŽƌĂ Ɣŝ Ăů ĐŽƌĞůĂԑŝŝůŽƌ ĐƵ ŶĞǀŽŝůĞ ĚĞ ŵŽďŝůŝƚ ĂĐĞƐƚŽƌĂ͕ ŠŶĚĞŽƐĞďŝ ƉƌŝŶ ŽƌŝĞŶƚĂƌĞĂ ĐĉƚƌĞ ĚĞ ŠŶ ƐƉĞĐŝĂůͿ ƚƌĞďƵŝĞ Ɛĉ Šŝ ĨŝĞ ĚĞĚŝĐĂƚĞ ƉƌĞ or, ĞĐŽŶŽŵŝƕƚŝůŽƌ ƕŝ ŝŶŐŝŶĞƌŝůŽƌ͘ {ŝŵƉůŝĨŝĐąŶĚ͕ Ă ŐĉƐŝ ƐŽůƵԑŝŝ ƉĞ ŽƌŝǌŽŶƚƵ ƐĂƚŝƐĨĂĐĞƌĞĂ ŶĞǀŽŝŝ ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ Ă ƉŽƉƵůĂԑŝ ĞĐŚŝǀĂůĞĂǌĉ ĐƵ ƌĂĐŽƌĚĂƌĞĂ ůĂ ĐĞƌŝŶԑĞůĞ ĚĞ ǀŽůƚĉƌŝŝ ĚƵƌĂďŝůĞ͕ ĂĚŝĐ ƌĞƐƉŽŶƐĂďŝůŝƚĉԑŝůŽƌ ĐŽŶƚĞŵƉŽƌĂŶŝůŽƌ Ɣŝ ĂůĞ Ő 14 /ŽŵŝƐŝĂ 9ƵƌŽƉĞĂŶĉ 1 ĚĞĨŝŶĞƕƚĞ tůĂŶƵů ĚĞ aŽďŝůŝƚĂƚĞ Üƌ termen lung pentru dezvoltarea vitoare a zonei urbane respecti ǀĞ ƕŝ͕ ŠŶ ĂĐĞƐƚ ĐŽ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ǀŝŝƚŽĂƌĞ Ă ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌŝŝ ƕŝ ƐĞ ÜŶ ƉůĂŶ ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƵƌďĂŶĉ ĚƵƌĂďŝůĉ Ăƌ tuturor modurilor de transport relevante, încurajând ƚŽƚŽĚĂƚĉ ƚƌĞĐĞƌĞĂ Đĉƚ durabile. tůĂŶƵů ƚƌĞďƵŝĞ Ɛĉ ŝŶĐůƵĚĉ ƵŶ ƐĞƚ ŝŶƚĞŐƌĂ ƉŽůŝƚŝĐĉ ƕŝ ŶĞůĞŐŝƐůĂƚŝǀĞ ŵĞŶŝƚĞ Ă ŠŵďƵŶĉƚĉԑ al costurilor în cea ce priv ĞƕƚĞ ƐĐŽƉƵů ƕŝ ŽďŝĞĐƚŝǀĞůĞ ƐƉĞĐŝĨ aĞƚŽĚŽůŽŐŝĂ ĚĞ ƌĞĂůŝǌĂƌĞĂ Ă ƉůĂŶƵƌŝůŽƌ ĚĞ ĚĞ ĐĉƚƌĞ /ŽŵŝƐŝĂ 9ƵƌŽƉĞĂŶĉ ŠŶ ĚŽĐƵŵĞŶƚƵů ͞hƌ ʹ 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ƕŝ ŝŵƉůĞŵ ƉůĂŶ ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƵƌďĂŶĉ ĚƵƌĂ ďŝůĉ 2 ͘͟ /ŽŶĨŽƌŵ ĂĐĞƐƚƵŝ ĚŽĐƵŵĞŶƚ ƵƌďĂŶĉ ĚƵƌĂďŝůĉ ĞƐƚĞ ƵŶ ƉůĂŶ ƐƚƌĂƚĞŐŝĐ ĐŽŶĐ ŽĂŵĞŶŝůŽƌ ƕŝ ĐŽŵƉĂŶŝŝůŽƌ ŠŶ ŽƌĂƕĞ ƕŝ ŠŶ ŠŵƉ ĐĂůŝƚĂƚĞ Ă ǀŝĞԑŝŝ͘ OŶ tůĂŶƵů ĚĞ !ĐԑŝƵŶĞ ƉĞŶƚƌƵ aŽďŝůŝƚĂƚĞĂ Ü Ă ƉƌŽƉƵƐ ĂĐĐĞůĞƌĂƌĞĂ ĂĚŽƉƚĉƌŝŝ tůĂŶƵƌŝůŽƌ ĚĞ ŵĂƚĞƌŝĂů ŠŶĚƌƵŵĉƚŽƌ͕ ƉƌŽŵŽǀąŶĚ ƐĐŚŝŵďƵů ĚĞ ď ƌĞĨĞƌŝŶԑĉ ƕŝ ƐƵƐԑŝŶąŶĚ ĂĐƚŝǀŝƚĉԑŝůĞ ĞĚƵĐĂԑŝŽŶĂůĞ ƉĞŶƚƌ aŝŶŝƕƚƌŝŝ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵƌŝůŽƌ ĚŝŶ Ü9 ƐƵƐԑŝŶ ĚĞǌǀ /ŽŶĐůƵǌŝŝůĞ tůĂŶƵůƵŝ ĚĞ !ĐԑŝƵŶĞ ƉĞŶƚƌƵ aŽďŝů ĚŝŶ ĚĂƚĂ ĚĞ Ϯϰ ŝƵŶŝĞ Đĉ͕ /ŽŶƐŝůŝƵů ÜŶŝƵŶŝŝ 9ƵƌŽƉĞŶĞ ͟ƐƵƐԑŝŶĞ ĚĞǌǀ ƉĞŶƚƌƵ ŽƌĂƕĞ ƕŝ ǌŽŶĞ ŵĞƚƌŽƉŽůŝƚĂŶĞ ΀͘͘͘΁ ƕŝ ĞǆƉĞƌƚŝǌĞůŽƌ ƕŝ ƐĐŚŝŵďƵůƵŝ ĚĞ ŝŶĨŽƌŵĂԑŝ ŝ͕ ƉĞŶƚƌƵ ĐƌĞĂƌĞĂ ƵŶŽƌ ĂƐƚĨĞů OŶ ŵĂƌƚŝĞ ϮϬϭϭ͕ /ŽŵŝƐŝĂ 9ƵƌŽƉĞĂŶĉ Ă ĞŵŝƐ tĂƌĐƵƌƐ ƉĞŶƚƌƵ ƵŶ {ƉĂԑŝƵ 9ƵƌŽƉĞĂŶ ÜŶŝĐ Ăů Ç ʹ /ĉƚƌĞ ƵŶ ƐŝƐƚĞŵ ĚĞ ĐŽŵƉĞƚŝƚŝǀ ƕŝ ĞĨŝĐŝĞŶƚ ĚŝŶ ƉƵŶĐƚ ĚĞ ǀĞĚĞƌ Ğ Ăů ƌĞƐƵƌƐĞůŽƌ͟ ;/ha;ϮϬϭϭͿ Ă ÇƌĂŶƐƉŽƌƚƵƌŝůŽƌ ƉƌŽƉƵŶĞ ƐƉƌĞ ĞǆĂŵŝŶĂƌĞ ƉŽƐ 5ƵƌĂďŝůĉ ŠŶƚƌ – ƵŶ ƉƌŽĐĞƐ ĚĞ ĞůĂďŽƌĂƌĞ ŽďůŝŐĂƚŽƌŝƵ ƉĞŶ conformitate cu sta ŶĚĂƌĚĞůĞ ŶĂԑŝŽŶĂůĞ ďĂǌĂƚĞ ƉĞ ůŝŶŝŝů ƐƵŐĞƌĞĂǌĉ ĞǆƉůŽƌĂƌĞĂ ƵŶĞŝ ůĞŐĉƚƵƌŝ ŠŶƚƌĞ ĚĞ 1 !ŶĞǆĉ ʹ ÜŶ ĐŽŶĐĞƉƚ ƉƌŝǀŝŶĚ ƉůĂŶƵƌŝůĞ ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƵƌďĂŶĉ ĚƵƌĂ /ŽŶƐŝůŝƵ͕ /ŽŵŝƚĞƚƵů 9ĐŽŶŽŵŝĐ ƕŝ {ŽĐŝĂů 9ƵƌŽƉĞĂŶ ƕŝ /ŽŵŝƚĞƚ ĐĂƌĞ ƵƚŝůŝǌĞĂǌĉ ĞĨŝĐŝĞŶƚ ƌĞƐƵƌƐĞůĞ͕͟ .ƌƵǆĞůůĞƐ ϭϳ͘ϭϮ͘ϮϬϬϯ 2 c/o Ruprecht Consult ʹ Forschung und Beratung GmbH, Clever Strase 13 ʹ 15, 5068 Cologne, Germany, w.mobilityplans.eu 15 ŽƌĂƔĞ Ɣŝ ƌĞŐŝƵŶŝ ĐĂƌĞ ĂƵ ƉƌĞǌĞŶƚĂƚ ƵŶ ĐĞƌƚŝ Mobil ŝƚĉԑŝŝ ÜƌďĂŶĞ͘ 5ŽĐƵŵĞŶƚƵů ƉƌĞǌŝŶƚĉ Ž ĨŽĂŝĞ ĚĞ ƉĂƌĐƵƌƐ ŝŵƉůĞŵĞŶƚĂƚĞ ƉąŶĉ ŠŶ ϮϬϮϬ͕ ĐĂƌĞ ǀŽƌ ĐŽŶƚƌŝďƵ majore în domeni – ĐŚĞŝĞ͕ ƌĞĚƵĐĞƌĞĂ ĐŽŶƐƵŵƵůƵŝ ĚĞ ĐŽŵďƵ Ă ŶƵŵĉƌƵůƵŝ Ě ůŽĐƵƌŝ ĚĞ ŵƵŶĐĉ͘ OŶ ĂĐĞůĂƕŝ ƚŝŵƉ͕ ƉƌŽƉƵŶĞƌŝ 9ƵƌŽƉĞŝ ĚĞ ŝŵƉŽƌƚƵƌŝůĞ ĚĞ ƉĞƚƌŽů ƕŝ ƉĞŶƚƌƵ Ă ƉąŶĉ ŠŶ ϮϬϱϬ͘ !ƐƚĨĞů͕ ԑŝŶƚĞůĞ ƉƌŝŶĐŝƉĂůĞ ĚĞ includ, printre altele: ç ĚŝƐƉĂƌŝԑŝĂ ƉƌŽŐƌĞƐŝǀĉ Ă Ƶƚŝůŝǌĉƌŝŝ ĂƵƚŽǀĞ ŠŶ ŽƌĂƕĞ͖ ç utilizarea în pondere de 40% a combustibililor de tip durabil, cu emisi reduse de ĐĂƌďŽŶ ŠŶ ĚŽŵĞŶŝƵů ĂǀŝĂԑŝĞŝ͖ ƌĞĚƵĐĞƌĞĂ Đ ԑŝŶ ϰϬй Ă ĞŵŝƐŝŝůŽƌ transporturi; ç ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ĨĞƌŽǀŝĂƌ ƕŝ ŶĂǀĂů Ɛĉ ƉƌĞŝĂ ϱϬ Đĉŝ ƌƵƚŝĞƌĞ ÇŽĂƚĞ ĂĐĞƐƚĞĂ ǀŽƌ ƚƌĞďƵŝĞ Ɛĉ ĐŽŶƚƌŝďƵŝĞ ů transporturi. În co ŶƚĞǆƚ ƵƌďĂŶ͕ /ĂƌƚĂ !ůďĉ ƐƚĂďŝůĞƕƚĞ Ž ƚĞƌŝƚŽƌŝƵůƵŝ͕ ƐŝƐƚĞŵĞ ĚĞ ƚĂƌŝĨĂƌĞ͕ ƐĞƌǀŝĐŝŝ ŵŽĚƵƌŝůĞ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ŶĞŵŽƚŽƌŝǌĂƚ͘ 5ŽĐƵŵĞŶƚ ĂŶƵŵŝƚĉ ĚŝŵĞŶƐŝƵŶĞ Ɛĉ ĚĞǌǀŽůƚĞ ƉůĂŶƵƌŝ ĚĞ ŵŽ LŶƚĞŐƌĂƚĞ ĚĞ 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞ ÜƌďĂŶĉ͘ {Ƶď ƚŝƚůƵů ĚĞ ΗŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƵƌďĂŶĉ ŝŶƚĞŐƌĂƚ {ƚĂďŝůŝƌĞĂ ƵŶŽƌ ƉƌŽĐĞĚƵƌŝ ƕŝ ŵĞĐĂŶŝƐŵĞ ĚĞ ijin financiar la nivel european, pentru ƉƌĞŐĉƚŝƌĞĂ !ƵĚŝƚƵƌŝůŽƌ ƉĞŶƚƌƵ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ Ƶƌď ŠŶĨŝŝŶԑĂƌĞĂ ƵŶƵŝ DƌĂĨŝĐ 9ƵƌŽƉĞĂŶ ĚĞ tĞƌĨŽƌŵ ĐŽŵƵŶĞ͘ 9ǆĂŵŝŶĂƌĞĂ ƉŽƐŝďŝůŝƚĉԑŝŝ ƵŶĞŝ ĂďŽƌĚĉƌŝ ŽďůŝŐĂƚŽƌŝŝ ƉĞŶ ŵĉƌŝŵĞ͕ ŠŶ ĐŽŶĨŽƌŵŝƚĂƚĞ ĐƵ ƐƚĂŶĚĂƌĚĞůĞ ŶĂԑŝŽ hďŝĞĐƚŝǀƵů ƌĞĐƵŶŽĂƕƚĞ ŝŶĨůƵĞŶԑĂ ÇƌĂŶƐƉŽƌ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵůƵŝ ůĂ ŶŝǀĞů ŶĂԑŝŽŶĂů͕ ŝĂƌ ĂĐĞƐƚ ůƵĐƌƵ ĂƐŝŐƵƌĉ Ž ůĞŐĉƚƵƌĉ ƉƵƚ ÇƌĂŶƐƉŽƌƚƵƌŝůŽƌ ƕŝ ƉƌĞŐĉƚŝƌĞĂ ƉůĂŶƵƌŝůŽƌ ĚĞ DŚŝĚƵƌŝůĞ ƉĞŶƚƌƵ 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ƕŝ LŵƉůĞŵĞŶ 5ƵƌĂďŝůĉ 3 ĂƵ ĨŽƐƚ ƉƵďůŝĐĂƚĞ ŠŶ ŝĂŶƵĂƌŝĞ ϮϬϭϰ ĚĞ Đĉ Ă 9ƵƌŽƉĞĂŶĉ͘ !ĐĞƐƚĞĂ Ă ŽĨĞƌŝ ƐƉƌŝũŝŶ ƕŝ ŠŶĚƌƵŵĂƌĞ ƉĞŶƚƌƵ ƚƌĂŶƐƉŽƌ ŠŶ ĂƉůŝĐĂƌĞ Ă ƵŶƵŝ ƉůĂŶ ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƵƌďĂŶ 3 Developing and Implementing a Sustainable Urban Mobility Plan: European Comision: Jan 2014 htp:/w.eltis.org/ro/content/orientari htp:/ec.europa.eu/transport/themes/urban/doc/ump/com(2013)913 – anex_en.pdf htp:/w.sump – chalenges.eu/ 16 îndrumare pentru transportul urb ĂŶ Ɖĉƌԑŝ ŝŶƚĞƌĞƐĂƚĞ ŠŶ ĚĞǌǀŽůƚ ƵŶƵŝ ƉůĂŶ ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƵƌďĂŶĉ ĚƵƌĂďŝůĉ͘ hƌŝĞŶƚĉƌŝůĞ ĚĞĨŝŶĞƐĐ ƵŶ ƉůĂŶ ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂ ĐŽŶĐĞƉƵƚ ƉĞŶƚƌƵ Ă ƐĂƚŝƐĨĂĐĞ ŶĞǀŽŝůĞ ĚĞ ŵŽďŝ întreprinderilor din ŽƌĂƕĞůĞ ƕŝ ŠŵƉƌĞũƵƌŝŵŝůĞ ůŽƌ͕ ƉĞŶƚƌƵ Ž ŵĂŝ ď ƐĞ ďĂǌĞĂǌĉ ƉĞ ƉƌĂĐƚŝĐŝ ĚĞ ƉůĂŶŝĨŝĐĂƌĞ ĞǆŝƐ ŝŶƚĞŐƌĂƌĞ͕ ƉĂƌƚŝĐŝƉĂƌĞ ƕŝ ĞǀĂůƵĂƌĞ͘ hƌŝĞŶƚĉƌ ĞƌĞĂǌĉ Đĉ taÜ5 Ăƌ ƚƌĞďƵŝ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ ŽďŝĞĐƚŝǀĞ ƉƌŝŶĐŝƉĂůĞ͗ ç ĂƐŝŐƵƌĂƌĞĂ ĚŝĨĞƌŝƚĞůŽƌ ŽƉԑŝƵŶŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽ ĂĐĐĞƐƵů ůĂ ĚĞƐƚŝŶĂԑŝŝ ƕŝ ƐĞƌǀŝĐŝŝ ĞƐĞŶԑŝĂ ç ƌĞĚƵĐĞƌĞĂ ƉŽůƵĉƌŝŝ ĂƚŵŽƐĨĞƌŝĐĞ ƕŝ ĨŽŶŝĐĞ consumului de energie; ç ŠŵďƵŶĉƚĉԑŝƌĞĂ ĞĨŝĐŝĞŶԑĞŝ ƕŝ ƌĞŶƚĂďŝůŝƚĉԑ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ ĂƚƌĂĐƚŝǀŝƚĉԑŝŝ ƕŝ ĐĂůŝƚĉԑŝŝ ŵĞĚ lui urban, pentru beneficiul ĐĞƚĉԑĞŶŝůŽƌ͕ ĞĐŽŶŽŵŝĞŝ ƕŝ ƐŽĐŝĞƚĉԑŝŝ ŠŶ Ă Figure 1 9ƚĂƉĞůĞ ĚĞ ƌĞĂůŝǌĂƌĞĂ Ă ƵŶƵŝ tůĂŶ ĚĞ aŽďŝůŝƚĂƚĞ ÜƌďĂŶĉ 5ƵƌĂďŝů Sursa: w.mobilityplans.eu 17 tŽƌŶŝŶĚ ĚĞ ůĂ ƉƌĂĐƚŝĐŝůĞ ƕŝ ĐĂĚƌĞůĞ ĚĞ ƌĞŐ ƵŶƵŝ tůĂŶ ĚĞ aŽďŝůŝƚĂƚĞ ÜƌďĂŶĉ 5ƵƌĂďŝůĉ ƐƵŶƚ ç h ǀŝǌŝƵŶĞ ƉĞ ƚĞƌŵĞŶ ůƵŶŐ ƕŝ ƵŶ ƉůĂŶ ĚĞ ŝŵ ç h ĂďŽƌĚĂƌĞ ƉĂƌƚŝĐŝƉĂƚŝǀĉ͖ ç 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ĞĐŚŝůŝďƌĂƚĉ ƕŝ ŝŶƚĞŐƌĂƚĉ Ă ƚƵ ç LŶƚĞŐƌĂƌĞĂ ƉĞ ŽƌŝǌŽŶƚĂůĉ ƕŝ ǀĞƌƚŝĐĂůĉ͖ ç 9ǀĂůƵĂƌĞĂ ƉĞƌĨŽƌŵĂŶԑĞůŽƌ ĂĐƚƵĂůĞ ƕŝ ǀŝŝƚŽ ç aŽŶŝƚŽƌŝǌĂƌĞ͕ ƌĞǀŝǌƵŝƌĞ ƕŝ ƌĂƉŽƌƚĂƌĞ ƉĞƌŝ ç Luarea în considerare a costurilor externe pentr u toate modurile de transport. tůĂŶƵů ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƵƌďĂŶĉ ƉĞŶƚƌƵ aƵŶŝĐŝ componente: ç 5ŝĂŐŶŽƐƚŝĐĂƌĞĂ ƐŝƐƚĞŵƵůƵŝ ĞǆŝƐƚĞŶƚ ĚĞ ŵŽ ĚŽƚĉƌŝůŽƌ ƕŝ ĨůƵǆƵƌŝůŽƌ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ͖ ç Evaluarea ŶŝǀĞůƵůƵŝ ĚĞ ĚŝƐĨƵŶĐԑŝŽŶĂůŝƚĂƚĞ Ă Đŝƌ ç 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ĨƵŶĐԑŝŽŶĂůĉ͕ ƐŽĐŝŽ – ĞĐŽŶŽŵŝĐĉ ƕŝ ƵƌďĂŶŝƐƚŝĐĉ Ă ǌŽ ç LŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌŝ͕ ǌŽŶĂƌĞ ƵƌďĂŶĉ͕ ƌĞԑĞůĞ ĚĞ ç aŽďŝůŝƚĂƚĞĂ͕ ĂĐĐĞƐŝďŝůŝƚĂƚĞĂ ƕŝ ŶĞǀŽŝůĞ Ě te; ç aŽĚĞůĂƌĞĂ ƉƌŽŐŶŽǌĞůŽƌ ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ͕ ƚƌĂŶ ç 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ƌĞԑĞůĞůŽƌ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƵƌďĂŶ ç tůĂŶŝĨŝĐĂƌĞĂ ƕŝ ƉƌŽŝĞĐƚĂƌĞĂ ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ Ɣŝ Ăů ŵŽďŝůŝƚĉԑŝŝ͘ tŽůŝƚŝĐŝůĞ Ɣŝ ŵĉƐƵƌŝ ůĞ ĚĞĨŝŶŝƚĞ ŝŶ tůĂŶƵů ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂ ŵŽĚƵƌŝůĞ Ɛŝ ĨŽƌŵĞůĞ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ŠŶ ŠŶƚƌĞĂŐ ƉƌŝǀĂƚ͕ Ăƚąƚ ƉƌŝǀŝŶĚ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ĚĞ ƉĂƐĂŐĞƌ nemotori ǌĂƚ͕ ĚĞƉůĂƐĂƌĞĂ Ɣŝ ƉĂƌĐĂƌĞĂ͘ tůĂŶƵů ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƵƌďĂŶĂ ĚƵƌĂďŝůĉ ǀĂ ƚƌĂƚ Transportul în comun ͗ ƉůĂŶƵů ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƵƌďĂŶĉ ĚƵ ĐƌĞƕƚĞƌĞ Ă ĐĂůŝƚĉԑŝŝ͕ ƐĞĐƵƌŝƚĉԑŝŝ͕ ŝŶƚĞŐƌĉƌŝ ilor de transport în comun, care Ɛĉ ĂĐŽƉĞƌĞ ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌĂ͕ ŵĂƚĞƌŝĂůƵů ƌƵůĂŶƚ Transportul nemotorizat ͗ ƉůĂŶƵů ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƵƌďĂŶĉ ĚƵ ĐƌĞƕƚĞƌĞ Ă ĂƚƌĂĐƚŝǀŝƚĉԑŝŝ͕ ƐŝŐƵƌĂŶԑĞŝ ƕŝ ƐĞĐ bicicleta. Infrastructura ĞǆŝƐƚĞŶƚĉ ƚƌĞďƵŝĞ ĞǀĂůƵĂƚĉ ƕŝ͕ ĚƵƉĉ ĐĂǌ͕ Šŵď ŐąŶĚŝƚĉ ŶƵ ŶƵŵĂŝ ĚŝŶ ƉĞƌƐƉĞĐƚŝǀĂ ŝƚŝŶĞƌĂƌŝŝ ǀĞĚĞƌĞ Ž ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌĉ ĐĂƌĞ Ɛĉ ĨŝĞ ĚĞĚŝĐĂƚ ĉ ƉŝĞƚŽŶŝůŽƌ ƕŝ ďŝĐŝĐůŝƕƚŝů ŵŽƚŽƌŝǌĂƚ ƕŝ ŵĞŶŝƚĉ Ă ƌĞĚƵĐĞ ĚŝƐƚĂŶԑĞůĞ ĚĞ 18 ǀŝǌĞĂǌĉ ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌĂ Ăƌ ƚƌĞďƵŝ ĐŽŵƉůĞƚĂƚĞ nelegislativ. Interm odalitate ͗ ƉůĂŶƵů ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƵƌďĂŶĉ ĚƵƌĂď ďƵŶĉ ŝŶƚĞŐƌĂƌĞ Ă ĚŝĨĞƌŝƚĞůŽƌ ŵŽĚƵƌŝ ƕŝ Ɛĉ ŝĚ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞĂ ƕŝ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ŵƵůƚŝŵŽĚĂů ĐŽĞƌĞŶ {ŝŐƵƌĂŶԑĂ ƌƵƚŝĞƌĉ ƵƌďĂŶĉ : Plan ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƵƌďĂŶĉ ĚƵƌĂďŝůĉ ĚĞ ŠŵďƵŶĉƚĉԑŝƌĞ Ă ƐŝŐƵƌĂŶԑĞŝ ƌƵƚŝĞƌĞ ďĂǌĂƚĞ ĨĂĐƚŽƌŝŝ ĚĞ ƌŝƐĐ ĚŝŶ ǌŽŶĞ ƵƌďĂŶĉ ƌĞƐƉĞĐƚŝǀĉ͘ Transportul rutier ;ŠŶ ŵŝƕĐĂƌĞ ƕŝ ƐƚĂԑŝŽŶĂƌͿ͗ OŶ ĐĂǌ Ğŝ ƌƵƚŝĞƌĞ ƕŝ Ăů ƚ ŵŽƚŽƌŝǌĂƚ͕ ƉůĂŶƵů ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƵƌďĂŶĉ ĚƵƌĂ ŵŝƕĐĂƌĞ ƕŝ Ăů ĐĞůƵŝ ƐƚĂԑŝŽŶĂƌ͘ aĉƐƵƌŝůĞ Ăƌ ĞǆŝƐƚĞŶƚĞ ƕŝ ŠŵďƵŶĉƚĉԑŝƌĞĂ ƐŝƚƵĂԑŝĞŝ͕ Ăƚąƚ ŠŶ ƉƵŶĐƚĞůĞ ƐĞŶƐŝďŝůĞ͕ Đ ĞǆƉůŽƌĂ ƉŽƚĞŶԑŝĂůƵů ĚĞ ƌĞĂůŽĐĂƌĞ Ă ƐƉĂԑŝƵůƵŝ Ƶƚŝůŝǌĉƌŝ ƉƵďůŝĐĞ ĐĂƌĞ ŶƵ ĂƵ ůĞŐĉƚƵƌĉ ĐƵ ƚƌĂ [ŽŐŝƐƚŝĐĂ ƵƌďĂŶĉ : planul de mobilitate urban ĉ ĚƵƌĂďŝůĉ ǀĂ ƉƌĞǌĞŶƚ ŠŵďƵŶĉƚĉԑŝƌĞ Ă ĞĨŝĐŝĞŶԑĞŝ ůŽŐŝƐƚŝĐŝŝ ƵƌďĂŶĞ͕ ǀŝǌąŶĚ ƚŽƚŽĚĂƚĉ ƌĞĚƵĐĞƌĞĂ ĞǆƚĞƌŶĂůŝƚĉԑŝůŽƌ ĂƚŵŽƐĨĞƌŝĐĉ ƕŝ ƉŽůƵĂƌĞĂ ĨŽŶŝĐĉ͘ Gestionar ĞĂ ŵŽďŝůŝƚĉԑŝŝ ͗ ƉůĂŶƵů ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƵƌďĂŶĉ Ě ĨĂĐŝůŝƚĂƌĞ Ă ƵŶĞŝ ƚƌĂŶǌŝԑŝŝ ĐĉƚƌĞ ƐŝƐƚĞŵĞ ĚĞ ĂŶŐĂũĂƚŽƌŝŝ͕ ƕĐŽůŝůĞ ƕŝ Ăůԑŝ ĂĐƚŽƌŝ ƌĞůĞǀĂŶԑ Sisteme de transport inteligente : Deoarece STI sunt aplicabile tuturor modurilor de ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƕŝ ƐĞƌǀŝĐŝŝůŽƌ ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ͕ Ăƚąƚ ĨŽƌŵƵůĂƌĞĂ ƵŶĞŝ ƐƚƌĂƚĞŐŝŝ͕ ŝŵƉůĞŵĞŶƚĂƌĞĂ ƉŽů în cadrul p lanului ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƵƌďĂŶĉ ĚƵƌĂďŝůĉ͘ ϭ͘Ϯ͘ OŶĐĂĚƌĂƌĞĂ ŠŶ ƉƌĞǀĞĚĞƌŝůĞ ĚŽĐƵŵĞŶ [Ă ĞůĂďŽƌĂƌĞĂ taÜ5 Ă aƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ – a avut in vedere corelarea cu ƉƌĞǀĞĚĞƌŝůĞ ĚŽĐƵŵĞŶƚĞůŽƌ ĚĞ ƉůĂŶŝĨŝĐĂƌĞ ƐƉĂԑ ũƵĚĞԑĞĂŶ Ɣŝ ůŽĐĂů {ƚƌĂƚĞŐŝĂ ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ƚĞƌŝƚŽƌŝĂůĉ Ă wŽŵąŶŝ ( htp:/w.sdtr.ro/4/Strategie ) 19 Conform Legi 350/201 privind Amenajarea teritoriului si urbanismul, republicata ĉ ĐƵ ŵŽĚŝĨŝĐĉƌŝůĞ ƕŝ ĐŽŵƉůĞƚĉƌŝůĞ ƵůƚĞƌŝŽĂƌĞ Š n decembrie ϮϬϭϯ͕ ƐƚƌĂƚĞŐŝŝůĞ͕ ƉŽůŝ i p rogramele ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ĚƵƌĂďŝůĉ Š n profil teritorial ar trebui fundamentate pe Strategia de dezvolta re ƚĞƌŝƚŽƌŝĂůĉ Ă wŽŵą niei. La acest moment, MDR !t Ă ƉƵďůŝĐĂƚ ƉĞ ƐŝƚĞƵů ŝ ie i versiunea a 2 – a a Strategiei. Documentul, neaprobat în acest moment, cuprinde viziunea de dezvoltare a ƚĞƌŝƚŽƌŝƵůƵŝ ŶĂԑŝŽŶĂů ƉĞŶƚƌƵ ŽƌŝǌŽŶƚƵů ĚĞ ƚŝ {ƚƌĂƚĞŐŝĂ ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ƚĞƌŝƚŽƌŝĂůĉ Ă wŽŵ ul programatic prin care su nt s ƚĂďŝůŝƚĞ ůŝŶŝŝůĞ ĚŝƌĞĐƚŽĂƌĞ ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚ Ăƌĉ ƌĞŐŝŽŶĂů ŝŶƚĞƌƌĞŐŝŽŶĂůĉ ƕ ŝ ŶĂԑŝŽŶĂůĉ ƉƌĞĐƵŵ ƕŝ ĚŝƌĞĐԑŝŝůĞ ĚĞ ŝ ϮϬ ĚĞ ĂŶŝ ŝŶƚĞŐƌĂŶĚƵͲ ƐĞ ĂŝĐŝ ƕŝ ĂƐƉĞĐƚĞůĞ ƌ Ğƌ ƕŝ ƚƌĂŶƐŶĂԑŝ SDTR propune: {ƵƐԑŝŶĞƌĞĂ ĚĞǌǀŽůƚĉƌŝŝ ƉŽůŝĐĞŶƚƌŝĐĞ Ă ƚĞƌ {ƉƌŝũŝŶŝƌĞĂ ĚĞǌǀŽůƚĉƌŝŝ ǌŽŶĞůŽƌ ĞĐŽŶŽŵŝĐĞ !ƐŝŐƵƌĂƌĞĂ ƵŶĞŝ ĐŽŶĞĐƚŝǀŝƚĉԑŝ ĐƌĞƐĐƵƚĞ Ă {ƵƐԑ ŝŶĞƌĞĂ ĚĞǌǀŽůƚĉƌŝŝ ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌŝŝ ĚĞ area acesului tuturor ůŽĐĂůŝƚĉƜ ilor la servici de interes general; OŶƚĉƌŝƌĞĂ ĐŽŽƉĞƌĂƌŝŝ ŠŶƚƌĞ ĂƵƚŽƌŝƚĉԑŝůĞ Ɖ ferite niveluri administrative în ƐĐŽƉƵů ĂƐŝŐƵƌĉƌŝŝ ƵŶĞŝ ĚĞǌǀŽůƚĉ ri armonioas Ğ Ă ƚĞƌŝƚŽƌŝƵůƵŝ ŶĂԑŝŽŶĂ 5ŽĐƵŵĞŶƚĂԑŝŝ ĚĞ ĂŵĞŶĂũĂƌĞ Ă ƚĞƌŝƚŽƌŝƵůƵŝ tůĂŶƵů ĚĞ !ŵĞŶĂũĂƌĞ Ă ÇĞƌŝƚŽƌŝƵůƵŝ bĂԑŝŽŶĂů ;ŚƚƚƉ͗ͬͬǁǁǁ͘ŵĚƌĂƉ͘ƌŽͬĚĞǌǀŽůƚĂƌĞͲƚĞƌŝƚŽƌŝĂůĂͬ teritor ŝƵůƵŝŝŶͲ ĐŽŶƚĞǆƚͲŶĂƚŝŽŶĂůͬͲϰϲϵϳ ) Conform Legi 350/201 privind Amenajarea teritor ŝƵůƵŝ Ɛŝ ƵƌďĂŶŝƐŵƵů͕ ŵŽĚŝĨŝĐĉƌŝůĞ ƕŝ ĐŽŵƉůĞƚĉƌŝůĞ ƵůƚĞƌŝŽĂƌĞ Š n decembrie 2013, Planul de amenajare a teritoriului ŶĂƜŝŽŶĂů ʹ t!Çb͕ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ documentul cu caracter director, care include sinteza programe ůŽƌ ƐƚƌĂƚĞŐŝĐĞ ƐĞĐƚŽƌŝĂůĞ ƉĞ ƚĞƌŵĞŶ ŵĞĚŝ {ĞĐƜ ŝƵŶŝůĞ tůĂŶƵůƵŝ ĚĞ !ŵĞŶĂũĂƌĞ Ă ÇĞƌŝƚŽƌŝ /ĉŝ ĚĞ ĐŽŵƵŶŝĐĂԑŝĞ͕ ĂƉƌŽďĂƚĉ ƉƌŝŶ [ĞŐĞĂ planului de amenajare a teritoriu ůƵŝ ŶĂԑŝŽŶĂů͕ {ĞĐԑŝƵŶĞĂ L Ͳ !ƉĞ͕ ĂƉƌŽďĂƚĉ ƉƌŝŶ [ĞŐĞĂ Ŷƌ͘ ϭϳϭͬϬϰ͘ϭϭ͘ϭϵ Ă ƚĞƌŝƚŽƌŝƵůƵŝ ŶĂƚŝŽŶĂů͕ {ĞĐԑŝƵŶĞĂ Ă LLͲĂ ùŽŶĞƉƌŽƚĞũĂƚĞ͕ ĂƉƌŽďĂƚĉ ƉƌŝŶ [ĞŐĞĂ Ŷƌ͘ ϱͬ ui de ĂŵĞŶĂũĂƌĞ Ă ƚĞƌŝƚŽƌŝƵůƵŝ ŶĂƚŝŽŶĂů͕ {ĞĐԑŝƵ wĞԑĞĂƵĂ ĚĞ ůŽĐĂůŝƚĂƚŝ ĂƉƌŽďĂƚĂ ƉƌŝŶ [ĞŐĞ tůĂŶƵůƵŝ ĚĞ ĂŵĞŶĂũĂƌĞ Ă ƚĞƌŝƚŽƌŝƵůƵŝ ŶĂƚŝ 20 Zone de risc ŶĂƚƵƌĂů͕ ĂƉƌŽďĂƚĉ ƉƌŝŶ [ĞŐĞĂ Ŷƌ͘ ϱ tůĂŶƵůƵŝ ĚĞ ĂŵĞŶĂũĂƌĞ Ă ƚĞƌŝƚŽƌŝƵůƵŝ ŶĂƚŝ ÇƵƌŝƐŵƵů͕ ĂƉƌŽďĂƚĉ ƉƌŝŶ [ĞŐĞĂ Ŷƌ͘ ϭϵϬͬϮϲ amenajare a teritoriului ŶĂƚŝŽŶĂů͕ {ĞĐԑŝƵŶĞĂ Ă ëͲ Ă Ͳ ùŽŶĞ ĐƵ ƌĞƐƵƌƐĞ ƚƵ 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ƌƵƌĂůĉ Ͳ tůĂŶƵů ĚĞ ĂŵĞŶĂũĂƌĞ – a Zone ƌƵƌĂůĞ͕ ŶĞĂƉƌŽďĂƚĉ͘ LŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌĂ ƉĞŶƚƌƵ ĞĚƵĐĂԑŝĞ Ͳ tůĂŶƵů Ě a VI LĂ Ͳ LŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌĂ ƉĞŶƚƌƵ ĞĚƵĐĂԑŝĞ͕ ŶĞĂ [Ă ĂĐĞƐƚ ŵŽŵĞŶƚ͕ ĂĐĞƐƚ ĚŽĐƵŵĞŶƚ ƵŶŝĐ ĚĞ ŶĂԑŝŽŶĂů͕ ĞƐƚĞ ĞůĂďŽƌĂƚ ŠŶ ƐĞĐԑŝƵŶŝ ƐĞĐƚŽƌŝ {ƚƌĂƚĞŐŝĞŝ ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ƚĞƌŝƚŽƌŝĂůĉ Ă wŽŵąŶ fi actualizat. OŶ ĐĞĞĂ ĐĞ ƉƌŝǀĞƔƚĞ ƐĞĐԑŝƵŶĞĂ ĚĞ Đĉŝ ĚĞ Đ tůĂŶƵů DĞŶĞƌĂů ĚĞ ÇƌĂŶƐƉŽƌƚ Ăů wŽŵąŶŝĞŝ͕ ĚĂƌ aflate la acest moment în curs de aprobare. Planul d e Amenajare a Teritoriului Jude ԕea n ʹ PATJ htp:/w.cjmures.ro:180/urbanism/patj/parte_scrisa/Partea%20IV%20vol%20XI%20Gh idul.pdf [Ă ŶŝǀĞůƵů ũƵĚĞԑĞĂŶ͕ ĞǆŝƐƚĉ ƵŶ ƉůĂŶ ĚĞ ĂŵĞŶĂũĂƌĞ Ă ƚ vigoare . Î n cadrul acestui document strategic au fost identificate ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ ŽďŝĞĐƚ ƐƵŶƚ ŝŵƉŽƌƚĂŶƚĞ ŠŶ ĐŽŶƚĞǆƚƵů ƉƌĞǌĞŶƚƵůƵŝ tůĂ Obiectivul specific 3 !ƐŝŐƵƌĂƌĞĂ ƵŶĞŝ ĚĞǌǀŽůƚĉƌŝ ĞĐŚŝůŝďƌĂƚĞ Ă l ŽĐĂůŝƚĉԑŝůŽƌ ĐƵ ƌŽů ƉŽůĂƌŝǌĂƚŽƌ Justificare !ŶĂůŝǌĂ ƌĞԑĞůĞŝ ĚĞ ůŽĐĂůŝƚĉԑŝ ĚĞ ůĂ ŶŝǀĞů ŶŽĚƵƌŝ ĚĞ ĐƌĞƔƚĞƌĞ Ɣŝ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ͕ ŵĂŝ ĞǆĂĐƚ ĐĂƚĞŐŽƌŝĞ ŝŶƚƌĉ ƚŽĂƚĞ ůŽĐĂůŝƚĉԑŝůĞ ƵƌďĂŶĞ Ɣŝ Ž ƐĞƌŝĞ ĚĞ ĂƔ – ĂƵ ĚĞǌǀŽůƚĂƚ Ĩ ĚŝǀĞƌƐĞ ĚĞ ĚĞƐĞƌǀŝƌĞ Ă ƉŽƉƵůĂԑŝĞŝ ĚŝŶ ǌŽŶĞůĞ ĨƵŶĐԑŝŝůŽƌ ĞǆŝƐƚĞŶƚĞ Ɣŝ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ĂůƚŽƌĂ Ŷ evoilor de deservire ĂůĞ ƉŽƉƵůĂԑŝĞŝ ũƵĚĞԑƵůƵŝ Ɣŝ ĚĞ ĂƐŝŐƵƌĂƌĞ Ă ƵŶĞŝ ĚĞǌǀŽůƚĉƌŝ policentrice. A ncheta în rândul pop u la ԑiei jud e ԑu lui M u ƌĞƔ a indi c at f a p tul c ĉ ju m ĉƚĂƚĞ d int r e r esponden ԑi se îndrea p ƚĉ c ĉtre m unicip i ul T ârgu M ƵƌĞƔ atu n ci când apel ea ǌĉ la s e rvi ci i ce nu sunt disponib i le în loca l it a tea d e do m iciliu. A ůԑŝ p o li j u ĚĞԑĞŶŝ ca r e atrag cons um atori din a lte loc a li t ĉԑi ƐƵŶƚ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ (8,3%), R e g hin (7,2 % ), T ąƌŶĉǀĞŶŝ ( 4,5%), L ud u Ɣ (2,7 % ), I e rnut, 21 B ĉl ĉƵ Ɣeri, {ĉ r m ĂƔƵ sau U ngh e ni. A ceste ce n t r e au, ĂƔĂ d ar, un rol p o la r izat o r pe n tru zonele adi a cente, p rin s ervi c i i le o fe ri t e, rol ce v a treb u i sus ԑi n ut prin d ive r si f ica r ea f ƵŶĐԑ i ilor ace st or loc a l i ƚĉ ԑi. aĉƐƵƌĂ ϯ͘ϭ͘ 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ Ɣŝ ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂ ŝŶĨ publice de ůĂ ŶŝǀĞůƵů ůŽĐĂůŝƚĉԑŝůŽƌ ĐƵ ƌŽů ƉŽůĂƌŝǌĂ Scop !ĐĞĂƐƚĉ ŵĉƐƵƌĉ ĞƐƚĞ ŵĞŶŝƚĉ Ɛĉ ĂƐŝŐƵƌĞ ĚĞǌ ŝŶǀĞƐƚŝԑŝŝ ƉƵďůŝĐĞ ŠŶ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ Ɣŝ ŵŽĚĞƌŶŝ – ĞĚŝůŝƚĂƌĞ Ă ůŽĐ cu rol polarizator . Descriere LŵƉůĞŵĞŶƚĂƌĞĂ ĂĐĞƐƚĞŝ ŵĉƐƵƌŝ ƉƌĞƐƵƉƵŶĞ͕ Ɖ ĚĞůŝŵŝƚĂƌĞ Ă ĐĞŶƚƌĞůŽƌ ĐƵ ƌŽů ƉŽůĂƌŝǌĂƚŽƌ͕ ĞǆŝƐƚĞŶƚĞ Ɣŝ Ă ĐĞůŽƌ ŶĞĐĞƐĂƌĞ Ă Ĩŝ ĚĞǌǀŽůƚĂ impune inventarierea ĚŽƚĉƌŝůŽƌ ƚĞŚŶŝĐŽ – ĞĚŝůŝƚĂƌĞ ĞǆŝƐƚĞŶƚĞ ŠŶ ĂĐĞƐƚĞ ůŽĐĂůŝ ĨĞǌĂďŝůŝƚĂƚĞ ƉĞŶƚƌƵ ĞǆƚŝŶĚĞƌĞĂ Ɣŝ ŵŽĚĞƌŶŝǌĂ ĞǆĞĐƵƚĂƌĞĂ ůƵĐƌĉƌŝůŽƌ ĞĨĞĐƚŝǀĞ ĚĞ ĐŽŶƐƚƌƵŝƌĞ – modernizare a infrastructuri publice de deservire Ă ƉŽƉƵůĂԑŝĞŝ ;ƵŶŝƚĉԑŝ ƐƉŝƚĂůŝĐĞƔƚŝ͕ ĐĞŶƚƌĞ Ě ũƵĚĞĐĉƚŽƌŝŝ͕ ďŝƌŽƵƌŝ ŶŽƚĂƌŝĂůĞ͕ ƌĞԑĞůĞ ĚĞ Ƶƚ Termen scurt 2012 – 201 ϯ͗ LĚĞŶƚŝĨŝĐĂƌĞĂ ůŽĐĂůŝƚĉԑŝůŽƌ ũƵĚĞԑƵůƵŝ Ɣŝ Ă ĨƵŶĐԑŝŝůŽƌ ĐĞ ƉŽƚ Ĩŝ ĚĞǌǀŽůƚĂ T er m en m e d iu 2014 – 20 1 ϳ͗ LŶǀĞŶƚĂƌŝĞƌĞĂ ĚŽƚĉƌŝůŽƌ ƚĞ – ĞĚŝůŝƚĂƌĞ ĞǆŝƐƚ ĞůĂďŽƌĂƌĞĂ ĚŽĐƵŵĞŶƚĂԑŝŝůŽƌ ƚĞŚŶŝĐĞ ƉĞŶƚƌƵ Ğǆ inderea acestora: /ŽŶƐƚƌƵŝƌĞĂ ĚĞ ŶŽŝ ĐůĉĚŝƌŝ Ɣŝ ĚŽƚĉƌŝ ĚĞ ŝ ç ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂ ƵŶŝƚĉԑŝůŽƌ ƐƉŝƚĂůŝĐĞƔƚŝ͕ Ğǆ ƌĞĂďŝůŝƚĂƌĞĂ ƐƉĂԑŝŝůŽƌ ƉƵďůŝĐĞ͕ ƌĞĂďŝůŝƚĂ ç spital municipal nou, ƌĞĂďŝůŝƚĂƌĞĂ Ɣŝ ĞǆƚŝŶĚĞƌĞĂ ƌĞԑĞůĞ – canalizare, modernizarea ƐƚĂԑŝĞŝ ĚĞ ĞƉƵƌĂƌĞ͕ ĂŵĞŶĂũĂƌĞĂ ůŽĐƵŝŶԑĞůŽ ĚŽƚĂƌĞĂ ƵŶƵŝ ĐĞŶƚƌƵ ĚĞ ŠŶŐƌŝũŝƌĞ ƉĞŶƚƌƵ ƐƉĂԑŝŝ ǀĞƌǌŝ͕ ĚĞĐŽů ŵĂƚĂƌĞĂ ĂůďŝĞŝ ƌąƵůƵŝ aƵƌĞƔ ŠŶ ŵƵŶ aĉƐƵƌĂ ϰ͘ϯ wĞŽƌŐĂŶŝǌĂƌĞĂ ǌŽŶĞůŽƌ ŝŶƚƌĂǀŝů ĂůĞ ƉŽƉƵůĂԑŝĞŝ͕ ĂĐƚŝǀĞůŽƌ ĞĐŽŶŽŵŝĐĞ Ɣŝ ƌĞԑĞů Scop {ĐŽƉƵů ĂĐĞƐƚĞŝ ŵĉƐƵƌŝ ĞƐƚĞ ƌĞŽƌŐĂŶŝǌĂƌĞĂ ĂǀŝůĂŶ Ăů ůŽĐĂůŝƚĉԑ ŽďԑŝŶĞƌŝŝ ƵŶĞŝ ĚĞŶƐŝƚĉԑŝ ŽƉƚŝŵĞ Ă ǌŽŶĞůŽƌ ƌĞ tehnice. 2 Descriere tĞ ƚĞƌŵĞŶ ƐĐƵƌƚ͕ ƐĞ ŝŵƉƵŶĞ ĐŽŵĂƐĂƌĞĂ ƐƵ ůŽĐĂůŝƚĉԑŝůŽƌ ĚĞƐƚŝŶĂƚĞ ǌ ŽŶĞůŽƌ ƌĞǌŝĚĞŶԑŝĂůĞ͘ tĞ ƚĞƌŵĞŶ ŵĞĚŝ ƚĞƌĞŶƵƌŝůŽƌ ŝŶƚƌĂǀŝůĂŶĞ͕ ƉƌŝŶ ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂ ĚĞǌǀŽůƚĉƌŝŝ ůŽŶŐŝƚƵĚŝŶĂůĞ Ă ůŽĐĂůŝƚĉԑŝůŽƌ͕ zone ůŽƌ ƌĞǌŝĚĞŶԑŝĂůĞ ĚŝŶ ƉĞƌŝƵƌďĂŶ Ɣŝ ƵƌďĂŶ͘ / ǌŽŶĞůŽƌ ĞĐŽŶŽŵŝĐĞ ĚŝŶ ƌĞƐƉĞĐƚŝǀĞůĞ ǌŽŶĞ͕ ŠŶ respectiv a structurilor de sprijinire a afacerilor propuse. În mediul rura ů͕ ŵĂŝ ĂůĞƐ ŠŶ ů ĐƵ ƌŽů ƉŽůĂƌŝǌĂƚŽƌ͕ ƐĞ ŝŵƉƵŶĞ͕ ƉĞ ƚĞƌŵĞŶ ůƵ ĐƌĞĂƌĞĂ ĚĞ ŶŽŝ ǌŽŶĞ ĚĞ ĂĐƚŝǀŝƚĉԑŝ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂů !Đƚŝǀŝƚĉԑŝ Termen scurt 2012 – 2013: /ŽŵĂƐĂƌĞĂ ƐƵƉƌĂĨĞԑĞůŽƌ ĚĞ ƚĞƌĞ afectate locuiri în cadrul ŝŶƚƌĂǀŝůĂŶƵůƵŝ ůŽĐĂůŝƚĉԑŝůŽƌ Termen mediu 2014 – 2017: – aŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂ ĚƌƵŵƵƌŝůŽƌ ƐĞĐƵŶĚĂƌĞ ĚĞ ĂĐ ůŽŶŐŝƚƵĚŝŶĂůĞ Ă ǌŽŶĞůŽƌ ƌĞǌŝĚĞŶԑŝĂůĞ – 9ĐŚŝƉĂƌĞĂ Ɣŝ ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂ ǌŽŶĞůŽƌ ĞĐŽŶŽŵ Ɣŝ ŽƌĂƔĞůŽƌ ŠŶ ĐƌĞĉƌŝŝ ƵŶŽƌ ǌŽŶĞ ĞĐŽŶŽŵŝĐĞ ĐŽŵƉĂĐƚĞ E ta p a I – a, p rior i ƚĂƌĉ͕ ƉąŶĉ în an u l 2015. S e d i stinge o su b ĞƚĂƉĉ de in t erven ԑi u l tr aurgen t e ( sem a for u l ƌŽƔ u ) pent r u perioada i m ediat u r m ĉƚŽĂ r e (20 1 2 – 2013) în c are dezvo l t a rea jud e ԑƵů u i se va f ocaliza a supra ur m ĉƚŽĂƌĞů o r co r donate: – stabilirea unei viziuni de dezvoltare pe termen lung ;ƉĞƌŝŽĂĚĂ ĞƐƚŝŵĂƚ Ă ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌŝŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ Ɣŝ ĐŽŵƵŶŝĐ ŽƌŝĐĉƌĞŝ ƌĞǀŝǌƵŝƌŝ ĚĞ t!ÇW ƐĂƵ Ă diverselor planuri de amenajarea teritoriului, ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ Ɣŝ ĚĞǌǀŽůƚ ƌĞŐŝŽŶĂůĉ – ĚĞŵĂƌĂƌĞĂ ƐƚƵĚŝŝůŽƌ ĚĞ ƉƌĞĨĞǌĂďŝůŝƚĂƚĞ͕ majore de infrastructuri de pe t ĞƌŝƚŽƌŝƵů ũƵĚĞԑĞĂŶ ŠŶ ǀĞĚĞƌĞ terenurilor necesare; – ĨŝŶĂůŝǌĂƌĞĂ ƐƚƵĚŝŝůŽƌ ƚĞŚŶŝĐĞ ƉĞŶƚƌƵ ĐĞŶƚ – ǀĂƌŝĂŶƚĂ ƐƵĚŝĐ wĞŐŚŝŶ͕ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ ŠŶ ǀĞĚĞƌĞĂ ĚĞŵĂƌĉƌŝŝ ůƵĐƌĉƌŝůŽƌ ĚĞƐĐĉƌĐĂƌĞ ĚĞ ƐĂƌĐŝŶĉ ŝƐƚŽƌŝĐĉ͕ Ɣŝ ĞǆĞĐƵԑŝĞ – ƐƚŽƉĂƌĞĂ ĞǆƚŝŶĚĞƌŝŝ ŝŶƚƌĂǀŝůĂŶƵůƵŝ ůŽĐĂůŝ ĂƐŝŐƵƌĂ ĞĐŚŝƉĂƌĞĂ ĞĚŝůŝƚĂƌĉ ĂĚĞĐǀĂƚĉ Ă intravilanului deja existent ;ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞ Ɛƚƌĉǌŝ͕ ƌĞԑĞĂ ĚĞ ĂƉĉ – ĐĂŶĂů͕ ƌĞԑĞĂ ĚĞ ŐĂǌĞ͕ ƌĞԑĞĂ 23 – ƚƌĞĐĞƌĞĂ ŠŶ ĚŽŵĞŶŝƵů ƉƵďůŝĐ Ɣŝ ĐůĂƐŝĨŝĐĂƌ ŠŶ ǀĞĚĞƌĞĂ ƌĂĐŽƌĚĉƌŝŝ ƚƵƚƵƌŽƌ ůŽĐĂůŝƚĉԑŝů i la drumuri publice de ĂĐĐĞƐ ĐĂƌĞ ůĂ ŵŽŵĞŶƚƵů ĂĐƚƵĂů ŶƵ ĚŝƐƉƵŶ Ě – ĐůĂƐŝĨŝĐĂƌĞ ĚƌƵŵƵƌŝ ǀŝĐŝŶĂůĞ ŠŶ ĚƌƵŵƵƌŝ Đ ĂĐĐĞƐ ƐƉƌĞ ĐĞŶƚƌƵů ĚĞ ĐŽŵƵŶĉ͘ !ĐĞĂƐƚĉ ƉƌŽ ficarea unor drumuri ǀŝĐŝŶĂůĞ͕ ĚĞ ĐąŵƉ ŠŶ ĚƌƵŵƵƌŝ ĐŽŵƵŶĂůĞ ŠŶ Ž ƐĞƌŝĞ ĚĞ ůŽĐĂůŝƚĉԑŝ ƐƉƌĞ ĐĞŶƚƌƵů ĚĞ ĐŽ ĐŽŵƵŶĉ ĚŝŶ ƉĂƌƚĞĂ ƵŶŽƌ ůŽĐĂůŝƚĉԑŝ ĐŽŵƉŽŶ ĐŽůŝƚŽĂƌĞ Ɣ ĚŝƐƚĂŶԑĞ ĚĞ ϯϬ – ϰϬ Ŭŵ͕ ƐŝƚƵĂԑŝĞ ĐĞ ĞƐƚĞ ŠŶ ƚŽƚĂůĉ ĚŝƐƚĂŶԑĞůĞ ƐƵŶƚ ĚĞ ϯ – ϰ Ŭŵ͘ !ĐĞĂƐƚĉ ƐŝƚƵĂԑŝĞ ůŝŵŝƚĞĂǌĉ ƐĞƌŝĞ ĚĞ ƐĞƌǀŝĐŝŝ ƉƵďůŝĐĞ ĚĞ ďĂǌĉ ĚĞ ŶĂƚƵ ƐĂŶŝƚĂƌĉ ĞƚĐ OŶ ĂĐĞƐƚ ƐĞŶƐ ƐĞ ƉƌŽƉƵŶĞ ĐůĂƐŝĨŝĐĂƌĞĂ Ƶƌ ĐŽŵƵŶĂůĞ ĚĞ ĂĐĐĞƐ͗ ĐŽŶƚŝŶƵĂƌĞ 5/ ϱϭ ƐƉƌĞ ĐŽŶƚŝŶƵĂƌĞ 5/ ϳϳ ƐƉƌĞ {ƵďƉĉĚƵƌĞ Ɣŝ /ƵƔƚĞ c ŽŵƵŶĉ ĐƵ ÄŽŵŽƔƚĞůŶŝĐ Ɣŝ ĐŽŶƚŝŶƵĂƌĞ ƐƉƌĞ 5 – ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂ ĚƌƵŵƵƌŝůŽƌ ĐŽŵƵŶĂůĞ ĞǆŝƐƚĞŶƚ ƚŽĂƚĞ ůŽĐĂůŝƚĉԑŝůĞ ĚŝŶ ĐĂĚƌƵů ũƵĚĞԑƵůƵŝ a – ƉƌŽƉƵŶĞƌĞ ƌĞĐůĂƐŝĨŝĐĂƌĞ 5W ϭϱϯ / ƐĞĐƚŽƌƵ ʹ ůŝŵ͘ WƵĚ͘ IĂƌŐŚŝƚĂ p ƌŽƉƵŶĞƌĞ ǀŝǌĞĂǌĉ ƌĞĐůĂƐŝĨŝĐĂƌĞĂ ƐĞĐƚŽƌƵů ůŝŵŝƚĂƌĞĂ ĂĐĐĞƐƵůƵŝ ƉƵďůŝĐ ŠŶ ǌŽŶĂ ŵŽŶƚĂŶ Ɣŝ Ă ďŝŽĚŝǀĞƌƐŝƚĉԑŝŝ͖ – ĨŝŶĂůŝǌĂƌĞĂ ĂĐԑŝƵŶŝŝ ĚĞ ĞůĞĐƚƌŝĨŝĐĂƌĞ ƚŽƚ ĞůĞĐƚƌŝĨŝĐĂƚĞ͘ ĂĐԑŝƵŶĞ ǀŝǌĞĂǌĉ ĞǆƚŝŶĚĞƌĞĂ ƌĞԑĞůĞŝ ůŽ ƚŽĂƚĞ ŐŽƐƉŽĚĉƌŝŝůĞ͕ ůŽĐƵŝŶԑĞůĞ Ɣŝ ĂŐĞŶԑŝ ĞůĞĐƚƌŝĨŝĐĂƚĞ ŠŶ ĐĂĚƌƵů ũƵĚĞԑƵůƵŝ – ĨŝŶĂůŝǌĂƌĞĂ ůƵĐƌĉ ƌŝůŽƌ ůĂ ƌĞԑĞůĞ Ɣŝ ŝŶƐƚĂůĂԑŝŝ ĞůĞ ŠŶůŽĐƵŝƌĞ ƉĂƌԑŝĂůĉ͘ !ĐĞĂƐƚĉ ĂĐԑŝƵŶĞ ǀŝǌĞĂ ĐƵ ƵŶ ŐƌĂĚ ĚĞ ƵǌƵƌĉ ŵĂƌĞ ŠŶ ǀĞĚĞƌĞĂ ƌĞĚƵĐ eficient ŝǌĉƌŝŝ ĚŝƐƚƌŝďƵԑŝĞŝ ĞŶĞƌŐŝĞŝ ĞůĞĐƚƌŝĐĞ 9ƚĂƉĂ Lď͘ LŶƚĞƌǀĞŶԑŝŝ ƵƌŐĞŶƚĞ ;ϮϬϭϯ – 2014 ʹ semaforul galben) vor fi focalizate pe ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ ĐŽŽƌĚŽŶĂƚĞ͗ – ŝŵƉůŝĐĂƌĞĂ ĂĚŵŝŶŝƐƚƌĂԑŝĞŝ ũƵĚĞԑĞŶĞ ŠŶ ǀĞ Transilvania A 3, sectorul: Turda ʹ ÇąƌŐƵ aƵƌĞƔ ʹ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ – CĉŐĉƌĂƔ ʹ .ƌĂƔŽǀ Ɣŝ ĚĞŵĂƌĉƌŝŝ ůƵĐƌĉƌŝůŽƌ ůĂ !ƵƚŽƐƚƌĂĚĂ ! ϰ ;Ç – 5ŝƚƌĉƵ – Poiana Largului – Târgu bĞĂŵԑ – {ĉďĉŽĂŶŝ – Târgu Frumos – LĂƔŝͿ͘ !ƵƚŽƐƚƌĂĚĂ ÇƌĂŶƐŝ momentul actual principala infrastr ƵĐƚƵƌĉ ƌƵƚŝĞƌĉ ŵĂũŽƌĉ ĚŝŶ w ĞǆĞĐƵԑŝĞ ƉƌĞĐŽŶŝǌĂƚĉ Ă ƐĞ ĨŝŶĂůŝǌĂ ŠŶ ϮϬϭ între nord – ǀĞƐƚƵů ĐĞŶƚƌƵů Ɣŝ ƐƵĚƵů ԑĉƌŝŝ͕ ĚĞ ĐĂ 24 ĚĂƚŽƌŝƚĉ ĨĂƉƚƵůƵŝ Đĉ ƚƌĂƐ ĞƵů ĂĐĞƐƚĞŝĂ ƐĞ ĚĞǌǀŽůƚĉ ĂǆŝĂ ĐŽŶĞĐƚĞĂǌĉ ƉĂƚƌƵ ŽƌĂƔĞ Ɣŝ ŵƵŶŝĐŝƉŝŝ ƉƌŝŶƚ ÇƌĂŶƐŝůǀĂŶŝĂ ǀĂ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚĂ ƉĞŶƚƌƵ ũƵĚĞԑƵ dezvoltare a celorlaltor categor ŝŝ ŝŶĨĞƌŝŽĂƌĞ ĚĞ ƌĞԑĞůĞ ƌƵƚŝ ƉĞŶƚƌƵ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ƵƌďĂŶĉ Ɣŝ ĞĐŽŶŽŵŝĐĉ Ă !ƵƚŽƐƚƌĉǌŝŝ 9Ɛƚ – ëĞƐƚ͕ ĐƵ Ž ůƵŶŐŝŵĞ ƚŽƚĂůĉ ĚĞ ϯϮϬ Ě Strategia de dezvoltare a re ԑĞůĞŝ ĚĞ ĂƵƚŽƐƚƌĉǌŝ ĚŝŶ wŽŵąŶ ĐŽŶƐƚƌƵŝƚĉ ŠŶ ĚŽƵĉ ĞƚĂƉĞ͗ ƉƌŝŵĂ ĞƚĂƉĉ͕ Ɖƌ – 2013, ŝŶĐůƵĚĞ ĐŽŶƐƚƌƵĐԑŝĂ ƵŶƵŝ ƐŝŶŐƵƌ Ĩŝƌ͕ ĐĂƌĞ aƵƌĞƔ Ɣŝ LĂƔŝ͕ ĐƵ ĐŽŶĞǆ iune la Autostrada Transilvania, urmând ca în cea de – a doua ĞƚĂƉĉ͕ ƉƌŽŐƌĂŵĂƚĉ ŠŶƚƌĞ ĂŶŝŝ ϮϬϭϰ Ɣŝ ϮϬϮϬ – al doilea fir. – ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞ ĚƌƵŵƵƌŝ ŶĂԑŝŽŶĂůĞ ƉƌĞǀĉǌƵƚĞ Š – T: DN 16 Apahida ʹReghin; DN 14 ÇĞŝƵƔ ʹ Blaj ʹaĞĚŝĂƔ ʹ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ͘ aŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂ ĐĞůŽƌ ĚŽƵĉ ĚƌƵŵ prin POS – Ç ƐƵŶƚ ƉƌŝŽƌŝƚĂƌĞ ƉĞŶƚƌƵ ũƵĚĞԑƵů aƵƌĞ ĞǆƚƌĂũƵĚĞԑĞĂŶ ƉąŶĉ ůĂ ĚĂƌĞĂ ŠŶ ĞǆƉůŽĂƚĂƌĞ cu patru benzi. Acestea conecte Ăǌĉ ĞǆƚƌĞŵŝƚĂƚĞĂ ŶŽƌĚŝĐĉ Ɣŝ ƚƌĂĨŝĐƵů ĞǆƚƌĂũƵĚĞԑĞĂŶ͖ – ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞ ĚƌƵŵƵƌŝ ŶĂԑŝŽŶĂůĞ͗ 5b ϭϰ ! LĞ ʹ ÇąƌŶĉǀĞŶŝ ʹ aĞĚŝĂƔ͖ 5b ϭϱ 9 Nou ʹ Sânpetru de Câmpie ʹ Râciu ʹ ÇŐ͘ aƵƌĞƔ͘ aŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂ Đ ŶĂԑŝŽŶĂůĞ ƐĞĐƵŶĚ ĂƌĞ ƐƵŶƚ Ž ƉƌŝŽƌŝƚĂƚĞ ƉĞŶƚƌƵ ĚĞ ĐŽŶĞǆŝƵŶŝůŽƌ ƚƌĂŶƐǀĞƌƐĂůĞ ƉĞ ĐĂƌĞ ůĞ ƌĞĂů – ƐƵĚ͘ ÇŽƚŽĚĂƚĉ Ă ĚƌƵŵƵƌŝ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ ƐƵƉŽƌƚƵů ƉĞŶƚƌƵ ĚĞǌǀŽů ĚĞ ƌĂŶŐ ŝŶĨĞƌŝŽƌ ;ũƵĚĞԑ ene, comunale). Modernizarea acestor drumuri se propu ne a se realiza la categoria 3+ ĐƵ Ž ďĂŶĚĉ Ɣŝ ũƵŵĉƚĂƚĞ ƉĞ ƐĞŶƐƵů – construirea de centuri ocolitoare pentru transferul traficului de tranzit în cazul ŵƵŶŝĐŝƉŝŝůŽƌ͗ ÇŐ͘ aƵƌĞƔ ʹ ǀĂƌŝĂŶƚĂ ƐƵĚŝĐĉ͕ wĞŐŚ ŝŶ͕ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ͕ ÇąƌŶĉǀ ĐĞŶƚƵƌŝůŽƌ ŽĐŽůŝƚŽĂƌĞ ƐƵƌǀŝŶĞ ĐĂ Ɣŝ Ž ŶĞ ĚĞƐĐŽŶŐĞƐƚŝŽŶĉƌŝŝ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ŝŶƚĞƌŶ ƌĞƐƉĞ ŝŶĐŝŶƚĂ ƵƌďĂŶĉ͘ /ĞůĞ ƚƌĞŝ ŵƵŶŝĐŝƉŝŝ ŠŶ Ɖƌ ƚ Ɣŝ – au dezvoltat doar centuri ocolitoare ŝŶƚƌĂƵƌďĂŶĞ ĐĂƌĞ ƚƌĞƉƚĂƚ ĂƵ ĚĞǀĞŶŝƚ Ɛƚƌĉ ƌĉŵąŶąŶĚ ƉƌĂĐƚŝĐ ŶĞƌĞǌŽůǀĂƚĉ͘ OŶ ĐŽŶƐĞĐŝ ŽĐŽůŝƚŽĂƌĞ ŠŶ ĂĨĂƌĂ ƵƌďĂŶƵůƵŝ Ɣŝ ƐĐŽĂƚĞƌĞ ate a traficului de tranzi (în special a celui greu) din incinta urbanului. Aceste centuri ocolitoare se propun de categoria 3+ iar în zona de conexiune cu drumurile publice racordul se va realiza prin sensuri giratori. În sectoarele unde relieful permite ƐĂƵ ĞǆŝƐƚĉ ƐĞĐƚŽĂƌĞ ŠŶ ĂĐĞƐƚĞĂ ƐĞ ƉƌŽƉƵŶ Ă ƐĞ ĚĞǌǀŽůƚĂ ĐƵ ĚŽƵĉ ĨůƵŝĚŝǌĉƌŝŝ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ͖ – ĂŵĞŶĂũĂƌĞ ĚƌƵŵƵƌŝ ƚƵƌŝƐƚŝĐĞ ĐƵ ĨƵŶĐԑŝĞ ŵ unor drumuri turistice în zone ĐƵ ƵŶ ďŽŐĂƚ ƉŽƚĞŶԑŝĂů ƚƵƌŝƐƚ 25 ĐůĂƐŝĨŝĐĂƚĞ ƐĂƵ ĚƌƵŵƵƌŝ ǀŝĐŝŶĂůĞ͘ !ĐĞƐƚĞ ƵƚŝůŝǌĂƌĞ Ɣŝ ŠŶ ĂůƚĞ ƐĐŽƉƵƌŝ ĚĞĐąƚ ĐĞůĞ ƚ ĂĐĞƐƚ ƐĞŶƐ ƐƵŶƚ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞ le: Apold ʹ Daia ʹ Saschiz; Mihai Viteazu ʹ Archita; Ozd ʹ Bobohalma; Cucerdea – DŝƵůƵƔ ʹ [ĉƐĐƵĚ ʹ {ŽŵŽƔƚĞůŶŝĐ͕ /ƵŶĚ ʹ Idiciu, Gogan ʹ Daia; – ƌĞĂďŝůŝƚĂƌĞ Ɣŝ ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞ ĐĂůĞ ĨĞƌĂƚĉ ŠŶ ʹ Band; linia Ungheni ʹ Miercure a Nirajului ʹ Sovata. – construirea unui nou terminal intermodal la Ungheni prin relocarea celui existent la ÇąƌŐƵ aƵƌĞƔ͕ ĐƵ ƐĐŽƉ ĚĞ ĞĨŝĐŝĞŶƚŝǌĂƌĞ Ă Ă ƌĞƔĞĚŝŶԑĉ ĚĞ ũƵĚĞԑ͖ – ĂŶƚŝĨŽŶĂƌĞĂ Ɣŝ ƉƌŽƚĞĐԑŝĞ ǌŐŽŵŽƚ ƉƌŽĚƵƐ Ě ĐŝƌĐƵůĂԑŝĂ ĨĞƌŽǀŝĂƌĉ ŠŶ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ͘ !ĐĞĂƐƚĉ ĂĐԑŝƵŶĞ ǀŝǌĞĂǌĉ Municipiului {ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ ŠŵƉŽƚƌŝǀĂ ƉŽůƵĉƌŝŝ ĨŽŶŝĐĞ ʹ ĨĂĐƚŽƌ ƉĞƌƚƵƌďĂƚŽƌ Ɣ ĚĞƌƵůĂƌĞĂ ĂĐƚŝǀŝƚĉԑŝůŽƌ ƚƵƌŝƐƚŝĐĞ͖ – continuar Ğ ůƵĐƌĉƌŝůŽƌ ĚĞ ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞ ůĂ !ĞƌŽƉŽ ƐĞ ĂĨůĉ ŠŶ ƉƌĞǌĞŶƚ ŠŶƚƌ – ƵŶ ĂŵƉůƵ ƉƌŽĐĞƐ ĚĞ ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞ ; ĐƌĞƔƚĞƌŝŝ ĨůƵǆƵůƵŝ ĚĞ ƉĂƐĂŐĞƌŝ Ɣŝ ĂĞƌŽŶĂ intermodal pentru transportul combinat de la Ungheni se propune ca în cadrul ĂĞƌŽƉŽƌƚƵůƵŝ Ɛĉ ƐĞ ĚĞǌǀŽůƚĞ ƵŶ ŵŽĚƵů ĐĂƌŐ – ĂŵĞŶĂũĂƌĞĂ ĚĞ ŚĞůŝŽƉŽƌƚƵƌŝ ƵƚŝůŝƚĂƌĞ ƉĞŶƚ {ĉƌŵĂƔƵ͕ wĞŐŚŝŶ – cuplat cu a ĞƌŽĚƌŽŵƵů ƵƚŝůŝƚĂƌ͕ ÇąƌŶĉǀĞŶ ǀŝǌĞĂǌĉ ĂŵĞŶĂũĂƌĞĂ ĚĞ ŚĞůŝŽƉŽƌƚƵƌŝ Ƶƚŝůŝƚ ůŽĐĂůŝƚĉԑŝůĞ ƵƌďĂŶĞ ĚŝŶ ĐĂĚƌƵů ũƵĚĞԑƵůƵŝ͖ 9ƚĂƉĂ LL͕ ŝŶƚĞƌŵĞĚŝĂƌĉ͕ intervalul 2015 – 2018 ʹ semaforul verde de prioritizare a ŵĉƐƵƌŝůŽƌ͘ – ŝŵƉůŝĐĂƌĞĂ ĂĚŵŝŶŝƐƚƌĂԑŝĞŝ ũƵĚĞԑĞŶĞ ŠŶ ǀĞĚ benzi Moisei ʹ bĉƐĉƵĚ ʹ .ŝƐƚƌŝԑĂ ʹ Reghin ʹ ÇąƌŐƵ aƵƌĞƔ͘ !ĐĞƐƚĂ ǀĂ nord – ƐƵĚ ĚĞ ĐŽŶĞǆŝƵŶĞ Ă ũƵĚĞԑƵůƵŝ aƵƌĞƔ ĐƵ ũ .ŝƐƚƌŝԑĂ͕ aĂƌĂŵ OŶ ǀĞĚĞƌĞĂ ĨůƵŝĚŝǌĉƌŝŝ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ŠŶƚƌĞ ƌĞůĂԑŝŝůŽƌ ĞĐŽŶŽŵŝĐĞ Ɣŝ ĚĞ Ăůƚĉ ŶĂƚƵƌĉ͕ Ɛ Ăů aƵƌĞƔƵůƵŝ ƐĞ ƉƌŽƉƵŶĞ ƌĞĐůĂƐŝĨŝĐĂƌĞĂ Ɛ rum cu 4 benzi dintre Târgu aƵƌĞƔ Ɣŝ wĞŐŚŝŶ ŠŶ ĚƌƵŵ ĞǆƉƌĞƐ͖ – ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂ ƵŶŽƌ ĚƌƵŵƵƌŝ ũƵĚĞԑĞŶĞ ĚĞ ŝŵ ƉŽƐŝďŝůŝƚĂƚĞ ĚĞ ƌĞĐůĂƐŝĨŝĐĂƌĞ ůĂ ƌĂŶŐ ĚĞ ʹ Sovata; DJ 151 [ƵĚƵƔ ʹ {ĉƌŵĂƔƵ ʹ [ĞĐŚŝŶԑĂ͖ 5W ϭϬϲ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ ʹ Apold ʹ {ŝďŝƵ͖ 5W ϭϰϮ Çąƌ ʹ /ĉƉąůŶĂ Ɣ ŝ 5W ϭϱϭ. /ĉƉąůŶĂ ʹ Cerghid ʹ ÇąƌŐƵ aƵƌĞƔ͘ aŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂ ũƵĚĞԑĞŶĞ ůĂ ĐĂƚĞŐŽƌŝĂ ϯн ĚĞ ŝŵƉŽƌƚĂŶԑĉ ŝŶ ƌĞĐůĂƐŝĨŝĐĂƌĞ ůĂ ĐĂƚĞŐŽƌŝĂ ĚĞ ĚƌƵŵ ŶĂԑŝŽŶ polarizare a ƚĞƌŝƚŽƌŝƵůƵŝ ũƵĚĞԑĞĂŶ ĐƵ ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚ 26 ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ŝŶƚĞƌũƵĚĞԑĞĂŶ͘ aŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂ 5 ʹ Sovata va avea rolul de ĐŽŶĞĐƚĂƌĞ ĚŝƌĞĐƚĉ Ă ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ wĞŐŚŝŶ traficului ce pro ǀŝŶĞ ĚŝŶƐƉƌĞ ũƵĚĞԑƵů .ŝƐƚƌŝԑĂ – bĉƐĉƵĚ Ɣŝ aĂƌĂŵƵƌĞƔ ĚĞ benzi Moisei ʹ bĉƐĉƵĚ ʹ .ŝƐƚƌŝԑĂ ʹ Reghin; – ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ĚĞ ŶŽŝ ĚƌƵŵƵƌŝ ĐůĂƐŝĨŝĐĂƚĞ ŠŶ ĚĞǌǀŽůƚĉƌŝŝ ƉŽůŝŶƵĐůĞĂƌĞ͘ !ĐĞĂƐƚĂ ƉƌŽƉƵŶĞ unor noi traseie de ĚƌƵŵƵƌŝ ĐůĂƐŝĨŝĐĂƚĞ ŠŶ ĐĂĚƌƵů ǌŽŶĞŝ ŵĞƚ ĂŵƉůĂƐĂŵĞŶƚĞ ĞĐŽŶŽŵŝĐĞ͕ ĚĞ ĞǆƉůŽĂƚĂƌĞ Ă ƌ ƵŶĞŝ ĚĞǌǀŽůƚĉƌŝ ƉŽůŝŶƵĐůĞĂƌĞ͘ {ƵƐԑŝŶĞƌĞĂ cadrul zonei ŵĞƚƌŽƉŽůŝƚĂŶĞ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ ĂůƚĞƌŶĂƚŝǀĂ ǀŝĂď – o ƐƚƌƵĐƚƵƌĉ ĨƵŶĐԑŝŽŶĂůĉ͖ – ĂŵĞŶĂũĂƌĞ ĚƌƵŵƵƌŝ ĐůĂƐŝĨŝĐĂƌĞ ƉĞŶƚƌƵ ƐƵƐԑ microregiunilor de dezvoltare delimitate la nive ůƵů WƵĚĞԑƵůƵŝ aƵƌĞƔ microregiunile asociative) se impune amenajarea unor drumuri publice (modernizare, ƌĞĐůĂƐŝĨŝĐĂƌĞͿ ŠŶ ǀĞĚĞƌĞĂ ƐƵƐԑŝŶĞƌŝŝ ĚĞǌǀ – ĂŵĞŶĂũĂƌĞ ĚƌƵŵƵƌŝ ǀŝĐŝŶĂůĞ ƉĞŶƚƌƵ ĂĐĐĞƐ Š ǀŝǌĞĂǌĉ ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂ ƵŶŽƌ ĚƌƵŵƵƌŝ ǀŝĐŝŶĂůĞ ƉƌŝŶ ĐůĂƐŝĨŝĐĂƌĞ ŠŶ ĚƌƵŵ ĐŽŵƵŶĂů͕ ŠŶ ǀĞĚĞƌĞĂ Ɛ introducerea în circuitul economic prin amenajarea de ferme agricole. Aceas ƚĉ ŵĉƐƵƌĉ ƐĞ ŝŵƉƵŶĞ ŵĂŝ ĐƵ ƐĞĂŵĉ ŠŶ ǌŽŶĂ ĚĞ ĐąŵƉŝĞ ŵĂƐŝǀĞůĞ ĂŐƌŝĐŽůĞ ƐĞ ƌĞĂůŝǌĞĂǌĉ ƉƌŝŶ ĚƌƵŵ – ĂŵĞŶĂũĂƌĞͬĞǆƚŝŶĚĞƌĞ ĚƌƵŵƵƌŝ ƉƵďůŝĐĞ ƉĞŶ ŝŶƚĞƌũƵĚĞԑĞŶĞ ŠŶ ǀĞĚĞƌĞĂ ĐŽ ůĂďŽƌĉƌŝŝ ŵŝĐƌŽƌĞŐŝŽŶĂůĞ͘ !Đ extinderea sau amenajarea unor sectoare de drumuri publice de rang comunal în ǀĞĚĞƌĞĂ ƌĞĂůŝǌĉƌŝŝ ĐŽůĂďŽƌĉƌŝŝ ŵŝĐƌŽƌĞŐŝŽ ŠŶ ǀĞĚĞƌĞĂ ƐƵƐԑŝŶĞƌŝŝ ĐŽůĂďŽƌĉƌŝŝ ŵŝ ĐƌŽƌĞŐŝŽŶĂůĞ ƉŽĂƚĞ ĚƵĐĞ ůĂ ĚŝŶƚƌĞ ĂĐĞƐƚĞĂ ƉĞ ƉůĂŶ ůŽĐĂů Ɣŝ ƚŽƚŽĚĂƚĉ ƐĞŶƐ ƐĞ ƉƌŽƉƵŶ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ ƐĞĐƚŽĂƌĞ ĚĞ Ěƌ ʹ limita WƵĚ͘ /ůƵũ͖ .ĉŝԑĂ ;/ŽŵƵŶĂ [ƵŶĐĂͿ ʹ ůŝŵŝƚĂ WƵĚ͘ .ŝƐƚƌŝԑĂ͖ 5ĞůĞŶ – limita Jud. Sibiu; Idiciu (Comuna Bahnea) ʹ ůŝŵŝƚĂ WƵĚ͘ {ŝďŝƵ͕ ͖ Dąŵď ʹ limita Jud. Alba; Solocma (Comuna Ghindari) ʹ limita Jud. Harghita; – ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞ /C ϰϬϱ ƉƌŝŶ ĞůĞĐƚƌŝĨŝĐĂƌĞ Ɣŝ ƐĞŶƐƵƌŝůŽƌ ĚĞ ĐŝƌĐƵů Ungheni ʹ wĞŐŚŝŶ͘ bĞĐĞƐŝƚĂƚĞĂ ŵŽĚĞƌŶŝǌĉƌŝŝ /C ĂĐĞƐƚĞŝĂ ;ĐĂůĞ ĨĞƌĂƚĉ ƐŝŵƉůĉ ŶĞĞůĞĐƚƌŝĨŝ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵůƵŝ ĨĞƌŽǀŝĂƌ ƉĞ ĨŽŶĚƵů ĂĐƵƚŝǌĉƌ ce. De asemenea, ritmul de ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ Ă ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇąƌŐƵ aƵƌĞƔ Ɣŝ ƐƵƐԑŝŶĞƌĞ ƉƵƚĞƌŶŝĐĉ Ă ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵůƵŝ Ɣŝ ĚĞ ƉƌŽĚƵƐĞ ĨŝŶŝƚĞ ĐƵ ŵĂƐĉ Ƶƚŝůĉ ŵĂƌĞͿ͘ aŽĚĞ ƌĞĞĂ Ɣŝ Ž ůĞŐ ƉƵƚĞƌŶŝĐĉ Ɣŝ ĨůĞǆŝďŝůĉ ŠŶƚƌĞ ŵĂŐŝƐƚƌŝůĂ ϯ 27 ŶĂԑŝŽŶĂůĞ Ɣŝ ŝŶƚĞƌŶĂԑŝŽŶĂůĞ͘ aŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂ ƉĞŶƚƌƵ ŝŶƚĞŶƐŝĨŝĐĂƌĞĂ ůĞŐĉƌƵƚŝůŽƌ ĞĐŽŶŽŵ nicipi în vederea ĐŽŶƐƚŝƚƵŝƌŝŝ ƵŶĞŝ Ăƌŝŝ ŵĞƚƌŽƉŽůŝƚĂŶĞ ĐŽŶƚ – ĐŽŶƐƚƌƵĐԑŝĞ ůŝŶŝĞ ĚĞ ĐĂůĞ ĨĞƌĂƚĉ ĚĞ ŝŶƚ ʹ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ͘ wĞĂůŝǌĂƌĞĂ ĂĐĞƐƚĞŝ ŶŽŝ Đĉŝ ĨĞ 20 Ŭŵ ůĞŐĉƚƵƌĂ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇąƌŐƵ aƵƌĞƔ ĐƵ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ͘ !ĐĞĂƐƚĂ ǀĂ ĚƵĐĞ ůĂ ƐĐƵƌƚĂƌĞĂ ĚŝƌĞĐƚĉ ůĂ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ĨĞƌŽǀŝĂƌ Ɣŝ Ă ŽƌĂƔ – ŝŵƉůŝĐĂƌĞĂ ĂĚŵŝŶŝƐƚƌĂԑŝĞŝ ũƵĚĞԑĞ ŶĞ ŠŶ ǀĞĚĞƌĞĂ ƐƵƐԑŝŶĞƌŝŝ ŵŽ ĨĞƌĂƚĉ ĐŽŶǀĞŶԑŝŽŶĂůĞ ĐƵ ǀŝƚĞǌĂ ƉąŶĉ ůĂ ϭ Magistrala 30 ʹ Curtici ʹ Arad ʹ Simeria ʹ ëŝŶԑƵ ĚĞ WŽƐ ʹ Alba Iulia ʹ /ŽƔůĂƌŝƵ ʹ /ŽƉƔĂ aŝĐĉ ʹ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ ʹ .ƌĂƔŽǀ ʹ tůŽŝĞƔ ti ʹ .ƵĐƵƌĞƔƚŝ ʹ CĞƚĞƔƚŝ ʹ Medgidia ʹ /ŽŶƐƚĂŶԑĂ͘ aŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂ ĂĐĞƐƚĞŝ ŵĂŐŝƐƚƌĂůĞ ƉƌŝŶ ƐƉŽƌ Ɣŝ ƌĞĚƵĐĞƌĞĂ ƚŝŵƉŝůŽƌ ĚĞ ƐƚĂԑŝŽŶĂƌĞ ŠŶ Ő eficientizarea transportului feroviar ŠŶ wŽŵąŶŝĂ Ɣŝ ůĂ ŶŝǀĞůƵů ĂĐԑŝƵŶĞ ǀĂ ĚƵĐĞ ůĂ ƌĞůĂŶƐĂƌĞĂ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ŵĂƌŝůĞ ŽƌĂƔĞ͖ Etapa I, de persp ĞĐƚŝǀĉ͕ ŝŶƚĞƌǀĂůƵů ϮϬϭϴ – 202. – ŝŵƉůŝĐĂƌĞĂ ĂĚŵŝŶŝƐƚƌĂԑŝĞŝ ũƵĚĞԑĞŶĞ ŠŶ ǀĞĚ ŝŝ ĐŽŶƐƚƌƵĐԑŝĞŝ !Ƶƚ ƐĞĐƚŽƌƵů ÇąƌŐƵ aƵƌĞƔ ʹ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ ʹ Roman ʹ Târgu Frumos ʹ LĂƔŝ ʹ Sculeni. !ƵƚŽƐƚƌĂĚĂ aŽůĚŽǀĞŝ ǀĂ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚĂ Ă ĚŽƵĂ ǀĂ ƐƵƐԑŝŶĞ ĨůƵǆƵů ƌƵƚŝĞƌ ƐƉƌĞ ƉĂƌƚĞ ĚĞ Ğ talier. Implementarea ĂĐĞƐƚĞŝĂ ƐĞ ƉƌĞĐŽŶŝǌĞĂǌĉ Ă ƐĞ ƌĞĂůŝǌĂ ĚƵ – o ƉůĂĐĉ ƚƵƌŶĂŶƚĉ ƉĞŶƚƌƵ ƚƌĂĨŝĐƵů ĚĞ ƚƌĂŶǌŝƚ – est iar municipiul Târgu aƵƌĞƔ ŠŶƚƌ – ƵŶ ŝŵƉŽƌƚĂŶƚ ŶŽĚ ƌƵƚŝĞƌ Ɣŝ ƉŽů ĚĞ ĚĞǌ – eco ŶŽŵŝĐĉ͖ – ĚƵďůĂƌĞ Đĉŝ ƌƵƚŝĞƌĞ ŵĂũŽƌĞ ƉĞ ŵĂůƵů ŽƉƵƐ͘ ƐĞĐƚŽĂƌĞ ŶŽŝ ĚĞ ĚƌƵŵƵƌŝ ƉƵďůŝĐĞ Ɣŝ ĐŽŶĞĐƚ ƌƵƚĞ ĐŽŶƚŝŶƵĞ ĚĞ ĂĐĐĞƐ ƐƉƌĞ ůŽĐĂůŝƚĉԑŝ ƉĞ ǌĂŶԑĉ ĐƵ ĐĞů ĞǆŝƐƚĞŶƚĞ͘ !ĐĞĂƐƚĂ Ăƌ ĚƵĐĞ ůĂ ĐƌĞĂƌĞĂ ƵŶŽ ƚŽƚŽĚĂƚĉ Ăƌ ƐĐŽĂƚĞ ĚŝŶ ŝǌŽůĂƌĞ Ž ƐĞƌŝĞ Ě !ĐĞĂƐƚĉ ŵĉƐƵƌĉ ĐŽƌĞůĂƚĉ Ɣŝ ĚĞ ĐŽŶƐƚƌƵŝƌĞĂ ĐŽŶǀĞƌŐĞŶԑĉ ŵĂŝ ŵƵůƚŽƌ ĚƌƵŵƵƌŝ Ăƌ ƌĞǌŽůǀĂ ĚĞĨŝŶŝƚŝǀ ů ƐĞ ƉƌŽƉƵŶĞ ŠŶ ĐĂǌƵů aƵƌĞƔƵůƵŝ͕ ÇąƌŶĂǀĞŝ a – ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞ /C ϰϬϱ ƉƌŝŶ ĞůĞĐƚƌŝĨŝĐĂƌĞ Ɣŝ ul wĉǌďŽŝĞŶŝ ʹ Ungheni; sectorul Reghin ʹ 5ĞĚĂ͘ bĞĐĞƐŝƚĂƚĞĂ ŵŽĚĞƌŶŝ ĚŝŶ ƐƚĂƌĞĂ ĂĐƚƵĂůĉ Ă ĂĐĞƐƚĞŝĂ ;ĐĂůĞ ĨĞƌĂƚ ŝŵƉŽƌƚĂŶԑĞŝ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵůƵŝ ĨĞƌŽǀŝĂƌ ƉĞ ĨŽŶ asemenea, ƌŝƚŵƵů ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ Ă ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇąƌŐ 28 ƌĞĐůĂŵĉ Ž ƐƵƐԑŝŶĞƌĞ ƉƵƚĞƌŶŝĐĉ Ă ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƌŝŵĞ Ɣŝ ƉƌŽĚƵƐĞ ĨŝŶŝƚĞ ĐƵ ŵĂƐĉ Ƶƚŝůĉ ŵĂƌ ŝ Ž ůĞŐĉƚƵƌ ƉƵƚĞƌŶŝĐĉ Ɣŝ ĨůĞǆŝďŝůĉ ŠŶƚƌĞ ŵĂŐŝƐƚƌŝůĂ ϯ ŶĂԑŝŽŶĂůĞ Ɣŝ ŝŶƚĞƌŶĂԑŝŽŶĂůĞ͘ aŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂ ƉĞŶƚƌƵ ŝŶƚĞŶƐŝĨŝĐĂƌĞĂ ůĞŐĉƌƵƚŝůŽƌ ĞĐŽŶŽŵ i în vederea ĐŽŶƐƚŝƚƵŝƌŝŝ ƵŶĞŝ Ăƌŝŝ ŵĞƚƌŽƉŽůŝƚĂŶĞ ĐŽŶƚ Planul Urbanstic General al Municipiului Tîrgu – aƵƌĞƔ ʹ PUG tůĂŶƵů ĚĞ ƵƌďĂŶŝƐŵ ŐĞŶĞƌĂů ;tÜDͿ ĂĐƚƵĂů Ă între ani 198 ʹ 202. !ǀąŶĚ ŠŶ ǀĞĚĞƌĞ ŶĞĐĞƐŝƚĂƚĞĂ ƐĐŚŝŵď ŶŽŝůŽƌ ĐĞƌŝŶƜĞ ĂůĞ ŽƌĂƕƵůƵŝ͕ ƉąŶĉ ھŶ ƉƌĞǌĞŶƚ tƌŝŶ IŽƚĂƌąƌĞĂ Ŷƌ͘ ϳϲ ĚŝŶ Ϯϲ ĂƉƌŝůŝĞ ϮϬϭϮ͕ ͣwĞĂĐƚƵĂůŝ ǌĂƌĞ tůĂŶ ÜƌďĂŶŝƐƚŝĐ DĞŶĞƌĂůഺ ʹ ĞƚĂƉĂ ƉƌĞůŝŵŝŶĂƌĉ – beneficiar Municipiul Tîrgu aƵƌĞƕ͘ /ŽŶĨŽƌŵ [ĞŐŝŝ Ŷƌ͘ ϯϱϬͬϮϬϬϭ ĐƵ ŵŽĚŝĨŝĐĉƌŝů – O.G. nr. 69/204, Legea nr. 289/206, O.G. nr. 18/207, Legea nr. 168/207, O.G. nr. 27/208, O.G. nr.10/209, L egea Ŷƌ͘ ϭϴϯͬϮϬϬϵ Ɣŝ [ĞŐĞĂ Ŷƌ͘ ϮϰϮͬϮϬϬϵ͕ tůĂŶƵů ĐĂƌĂĐƚĞƌ ĚŝƌĞĐƚŽƌ Ɣŝ ĚĞ ƌĞŐůĞŵĞŶƚĂƌĞ ŽƉĞƌĂԑŝ administrativ – ƚĞƌŝƚŽƌŝĂůĉ ĚĞ ďĂǌĉ Ɣŝ ƐĞ ĂĐƚƵĂůŝǌĞĂǌĉ – 10 ani, constituind baza ůĞŐĂůĉ ƉĞŶƚƌƵ ƌĞĂůŝǌĂƌĞĂ ƉƌŽŐƌĂŵĞůŽƌ Ɣŝ ĂĐԑŝ De la elaborarea PUG – ƵůƵŝ ǀĞĐŚŝ ƉąŶĉ ŠŶ ƉƌĞǌĞŶƚ ĂƵ ĂƉ ŝŶƚĞƌŝŽƌƵů ŝŶƚƌĂǀŝůĂŶƵůƵŝ͕ Đąƚ Ɣŝ ŠŶ ĂĨĂƌĂ Ă edere, zona Platoul /ŽƌŶĞƔƚŝ͕ ǌŽŶĂ [ŝǀĞǌĞŶŝ͕ ƉĞ ƐƚƌĂĚĂ ëŽŝŶŝĐĞŶŝ s – ĂƵ ƌĞĂůŝǌĂƚ ŠŶ ĐŽŵƵŶĞůĞ ůŝŵŝƚƌŽĨĞ͗ {ąŶŐĞŽƌ /ƌŝƐƚĞƔƚŝ͕ [ŝǀĞǌĞŶŝ͕ /ŽƌƵŶĐĂ͘ !ĐĞƐƚ ĂƐƉĞĐƚ Ɖ ŶĞ Ž ŶŽƵĉ ŐąŶĚŝƌĞ Ă ƌĞů – ǌŽŶĉ ƉĞƌŝƵƌďĂŶĉ Ɣŝ ĐŽůĂďŽƌĂƌĞ ŠŶƚƌĞ ĂĐĞƐƚĞĂ ŠŶ ǀĞ ŝŵƉŽƌƚĂŶƚĞ ƉĞŶƚƌƵ ĂƐŝŐƵƌĂƌĞĂ ƵŶƵŝ ŐƌĂĚ ĚĞ Đ ƐƚĂďŝůŝԑŝ ŠŶ ĂĨĂƌĂ ĂĐĞƐƚƵŝĂ͘ ÇŽƚŽĚĂƚĉ͕ ĞƐƚĞ ŶĞĐĞƐĂƌĉ ƉƌĞůƵĂƌĞĂ Ɣŝ ĐŽƌĞ ĚŽĐƵŵĞŶƚĂԑŝŝůĞ tÜùͬtÜ5 ĂƉƌŽďĂƚĞ ƵůƚĞƌŝŽƌ ĂƉƌ ŵĂũŽƌĂƌĞĂ ƐƵƉƌĂĨĞԑĞŝ ŝŶƚƌĂǀŝůĂŶƵůƵŝ ĐƵ ϯϱ͕ϴϱ ĚĞŶԑŝĂůĉ ĐĂƌƚŝĞƌ ÜŶŝƌŝŝഺ͕ ƐĐŚŝŵďĉƌŝ ĚĞ ƌĞŐŝŵ ƚĞŚŶŝĐ ŠŶĐĂĚƌĉƌŝ ĨƵŶĐԑŝŽŶĂůĞ ĚŝĨĞƌŝƚĞ ĨĂԑĉ ĚĞ ĐĞůĞ – ul aprobat în anul 202; ĞǆƚŝŶĚĞƌĞĂ Ɣŝ ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂ ;ĚƵƉĉ ĐĂǌͿ Ă ƚƌĂŵ iferite faze de proiectare ĂůĞ ĚƌƵŵƵƌŝůŽƌ ĐĞ ĂůĐĉƚƵŝĞƐĐ ŝŶĞůƵů ŝŶƚĞƌŝŽƌ – ului ƉĞŶƚƌƵ ƌĞŽƌŐĂŶŝǌĂƌĞĂ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞŝ ƉĞ ĐĂůĞ ĨĞƌ ƵŶŝƚĉԑŝůĞ ĂĚŵŝŶŝƐƚƌĂƚŝǀ ƚĞƌŝƚŽƌŝĂůĞ ůŝŵŝƚƌŽĨĞ ŠŶ ǀĞĚĞƌĞĂ ĚĞǌǀŽůƚ 29 ƐŽůŝĐŝƚĉƌŝ ŵƵůƚŝƉůĞ ĚĞ ƵƚŝůŝǌĂƌĞ Ă ƚĞƌĞŶƵƌŝů .ƵĚŝƵůƵŝͿ͖ ĞůĂďŽƌĂƌĞĂ ƉƌŽŝĞĐƚƵůƵŝ ƉĞŶƚƌƵ ĂƵ aferent zone ŝ ƉƌŽƚĞũĂƚĞ͖ ŶŽŝ ĚŽĐƵŵĞŶƚĞ ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌ LŶƚĞŐƌĂƚ ĚĞ 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔͿ ƕŝ Ăů ũƵ {ĐŽƉƵů tůĂŶƵůƵŝ ÜƌďĂŶŝƐƚŝĐ DĞŶĞƌĂů ĞƐƚĞ Ě urban. Calitatea sp ĂƜŝŝůŽƌ ƉƵďůŝĐĞ͕ Ă ƉĞŝƐĂũƵůƵŝ ƕŝ ĂƌŚ ĐĂůŝƚĉƜŝŝ ǀŝĞƜŝŝ ƕŝ ƐŽůŝĐŝƚĉ ĂĚŽƉƚĂƌĞĂ ƵŶĞŝ ĞĐŽŶŽŵŝĐĞ͕ ƐŽĐŝĂůĞ͕ ĞĐŽůŽŐŝĐĞ ƕŝ ĐƵůƚƵƌĂůĞ melor ĂĚŵŝŶŝƐƚƌĂƚŝǀĞ ƕŝ ƉŽůŝƚŝĐĞ͕ ƉƌĞĐƵŵ ƕŝ Ă ƌĞƉƌ /ŽŶĐĞƉƚƵů ĚĞǌŽůƚĉƌŝŝ ƵƌďĂŶĞ Šƕŝ ǀĞƌŝĨŝĐĉ ǌĞĐŝ ĚĞ ĂŶŝ͕ ŝŶĨůƵĞŶƜąŶĚ ĞǀŽůƵƜŝĂ Žƌ ĂƕƵůƵŝ ƕŝ ƚƌĂŝƵů ůŽĐƵŝƚŽƌŝůŽƌ͘ [ŝŶŝŝůĞ ĚŝƌĞĐƚŽĂƌĞ ƌĞǌƵůƚĂƚĞ ĚŝŶ ƐƚƌĂƚĞŐŝ ƉĞƌƐƉĞĐƚŝǀĂ ůĂƌŐĉ ĐĂƌĞ ĚĞƚĞƌŵŝŶĉ ŝŵĂŐŝŶĞĂ ƕ Treptele de integrare în acest program sunt reprezentate de strategia pe termen mediu ;ϮϬϮϬͿ ƕŝ ĐĞĂ ƉĞ ƚĞƌŵĞŶ ƐĐƵƌƚ ;ϮϬϭϱͿ͘ /ŽŶĐĞƉƚƵů ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ƵƌďĂŶĉ ŐąŶĚŝƚ ŠŶ ƵŶ ŝŶƐƚƌƵŵĞŶƚ ĐŽŵƉůĞǆ ƕŝ ŝŶƚĞƌĂĐƚŝǀ ĚĂƌ ƕŝ Ɛ ĐŽŶƚŝŶƵĉ ůĂ ƌĞĂůŝƚĂƚĞĂ ŠŶ ƐĐŚŝŵďĂƌ Ğ͕ ƵƚŝůŝǌĂƚŽƌŝŝ Ɛĉŝ ;/ŽŶƐŝůŝƵů ƌĞƉƌĞǌĞŶƚĂŶƜŝŝ DƵǀĞƌŶƵůƵŝ ŠŶ ƚĞƌŝƚŽƌŝƵ ƕŝ Ɛ – l adapteze treptat ŶĞĐĞƐŝƚĉƜŝůŽƌ͘ 30 Figure 2 Propuneri privind dezvoltarea ƐƉĂƜŝĂůĉ Ă aƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ {ƵƌƐĂ͗ wĞĂĐƚƵĂůŝǌĂƌĞ tÜD tƌĞǀĞĚĞƌŝůĞ ƉĞ ƚĞƌŵĞŶ ůƵŶŐ ƐĞƌǀĞƐĐ ĚƌĞƉƚ ŝŵƉůŝĐĂƚĞ ŠŶ ƉŽůŝƚŝĐŝůĞ ƵƌďĂŶĞ͕ ŽĨĞƌŝŶĚ ŝŶĨŽ ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ŝŶĚ ƉƌĞĐƵŵ ƕŝ ƉĞŶƚƌƵ ĚŽŵĞŶŝŝ ƐƉĞĐŝĂůĞ͕ ƉƌŽŐƌĂŵĞ ƚŝŵƉ͕ ƐƚƌĂƚĞŐŝĂ ƉŽĂƚĞ Ĩŝ ƵŶ ĨĂĐƚŽƌ ĚĞ ĂƚƌĂĐ ƉĞŶƚƌƵ ŠŶƚƌĞƉƌŝŶǌĉƚŽƌŝŝ ƉƌŝǀĂƜŝ͕ Đąƚ ƕŝ ƉĞ ŶƚƌƵ ƌĞǌŝĚĞŶƜŝ͕ ŐĞŶĞƌąŶĚ ĂƐ ĂŵƉůĉ ŠŶ ĨŽƌŵƵůĂ ƉĂƌƚĞŶĞƌŝĂƚ ƉƵďůŝĐ – privat. Se pot dezvolta proiecte legate de obiective de ƵƚŝůŝƚĂƚĞ ƉƵďůŝĐĉ͕ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ͕ ƉƌŽƚĞĐƜŝĂ ŵĞĚ conceptul de sustenab ilitate. OŶ ĐĂǌƵů ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ͕ ƵŶĚĞ ƐƚƌĂƚĞŐŝĞ ĐŽŵƵŶĉ ĐƵ ƐƉĂƜŝƵů ƉĞƌŝƵƌďĂŶ͕ ĂĐĞĂƐ ĐŽŵƵŶĞůĞ ĐĞ ĨĂĐ ƉĂƌƚĞ ĚŝŶ ǌŽŶĉ͕ ŽĨĞƌŝŶĚ ƉŽƐ or derulate pe teritoriul comun în parteneriat sau individual. tƌŝŶ ĂƐŝŐƵƌĂƌĞĂ ĐŽŶĚŝƜŝŝůŽƌ ŶĞĐĞƐĂƌĞ ƉĞŶƚ ƵƌďĂŶ ĐŽŶƐŝĚĞƌĂƚ ŠŵƉƌĞƵŶĉ ĐƵ ǌŽŶĂ ƉĞƌŝƵƌďĂŶĉ 31 20.0 locuit Žƌŝ͕ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ ĚŽƌĞƕƚĞ Ɛĉ ƌĉŵĂŶĉ ƵŶ ƵŶ ŶŝǀĞů ĞĚƵĐĂƜŝŽŶĂů ƌŝĚŝĐĂƚ͘ tĞŶƚƌƵ ƉĉƐƚƌĂƌĞĂ ƉŽƉƵůĂƜŝĞŝ ŠŶ ĐąŵƉƵů Ƶƌď ŶĞǀŽŝĞ ĚĞ ĐƌĞĂƌĞĂ ƵŶĞŝ ĚŝǀĞƌƐŝƚĉƚŝ ĚĞ ƚŝƉƵƌŝ ĚĞ ƐƉĂƜŝŝ ĂƚƌĂĐƚŝǀĞ ĂĨ ůŽĐƵŝƚ ĐƵ ƐƵĨŝĐŝĞŶƚĞ ĨĂĐŝůŝƚĉƜŝ ĐĂƌĞ Ɛĉ ƌĉƐƉ ĂůĞ ƉŽƉƵůĂƜŝĞŝ͘ aĞŶƜŝŶĞƌĞĂ ƉŽƉƵůĂƜŝĞŝ ŠŶ ƉĞƌ ŽƉƚŝŵĞ ƉĞŶƚƌƵ ĐƌĞƕƚĞƌĞ Ă ƕŝ ŝŵƉůŝĐŝƚ ŵĉƌŝƌĞĂ ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ƕŝ ƉƌĞĐƵŵ ƕŝ ĂůƚĞ ĨĂĐŝůŝƚĉƜŝ ŠŶ ƌĂƉŽƌƚ ĐƵ ŶĞǀŽŝ /ƌĞƕƚĞƌĞĂ ŶƵ ƐĞ ƌĞĨĞƌĉ ŶƵŵĂŝ ůĂ ƉŽƉƵůĂƜŝ ter ŝƚŽƌŝƵů ƵƌďĂŶ ƕŝ ƉĞƌŝƵƌďĂŶ Ă ƵŶŽƌ ĐŽŵƉĂŶŝŝ – ƕŝ ĚĞƐĨĉƕŽĂƌĞ ĂĐ ĞĐŽŶŽŵŝĐĉ ŠŶ ĂĐĞƐƚĞ ůŽĐĂƜŝŝ͘ OŶ ĂĐĞĂƐƚĉ ƐŝƚƵĂƜŝĞ ƐĞ ƉƵŶ ŠŶ ĚŝƐĐƵƜŝĞ ƌĞ termen scurt, mediu sau lung. Planul Ur banistic General ĐƵƉƌŝŶĚĞ ƌĞŐůĞŵĞŶƚĉƌŝ ƉĞ ƚĞƌŵĞ ƵŶŝƚĉԑŝ ĂĚŵŝŶŝƐƚƌĂƚŝǀ Ͷ ƚĞƌŝƚŽƌŝĂůĞ ĚĞ ďĂǌĉ ĐƵ ƉƌŝǀŝƌĞ ůĂ͗ ñ ƐƚĂďŝůŝƌĞĂ Ɣŝ ĚĞůŝŵŝƚĂƌĞĂ ƚĞƌŝƚŽƌŝƵůƵŝ ŝŶ ůŽĐĂůŝƚĉԑŝŝ͖ ñ stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; ñ ǌŽŶŝĨŝĐĂƌĞĂ ĨƵŶĐԑŝŽŶĂůĉ ŠŶ ĐŽƌĞůĂԑŝĞ ĐƵ dezvoltarea infrastructuri tehnico – ĞĚŝůŝƚĂƌĉ͖ ñ delimitarea zonelor afectate de servituti publice; ñ modernizar ĞĂ Ɣŝ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌŝŝ ƚĞ – edilitare; ñ ƐƚĂďŝůŝƌĞĂ ǌŽŶĞůŽƌ ƉƌŽƚĞũĂƚĞ Ɣŝ ĚĞ ƉƌŽƚĞ arheologice reperate; ñ ǌŽŶĞůĞ ĐĂƌĞ ĂƵ ŝŶƐƚŝƚƵŝƚĞ ƵŶ ƌĞŐŝŵ ƐƉĞĐŝĂ ñ for ŵĞůĞ ĚĞ ƉƌŽƉƌŝĞƚĂƚĞ Ɛŝ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĂ ũƵƌŝĚŝ ñ ƉƌĞĐŝǌĂƌĞĂ ĐŽŶĚŝԑŝŝůŽƌ ĚĞ ĂŵƉůĂƐĂƌĞ Ɣŝ ĐŽ Ɣŝ ƉůĂŶƚĂƚĞ͖ ñ ǌŽŶĞůĞ ĚĞ ƌŝƐĐ ŶĂƚƵƌĂů ĚĞůŝŵŝƚĂƚĞ Ɣŝ ĚĞĐů specifi ĐĞ ƉƌŝǀŝŶĚ ƉƌĞǀĞŶŝƌĞĂ Ɣŝ ĂƚĞŶƵĂƌĞĂ ƌŝƐ ĐŽŶƐƚƌƵĐԑŝŝůŽƌ ŠŶ ĂĐĞƐƚĞ ǌŽŶĞ͘ ñ ǌŽŶĞ ĚĞ ƌŝƐĐ ĚĂƚŽƌĂƚĞ ƵŶŽƌ ĚĞƉŽǌŝƚĉƌŝ ŝƐƚ tůĂŶƵů ƵƌďĂŶŝƐƚŝĐ ŐĞŶĞƌĂů ĐƵƉƌŝŶĚĞ ƉƌĞǀĞĚ ñ ĞǀŽůƵԑŝĂ ŠŶ ƉĞƌƐƉĞĐƚŝǀĂ Ă ůŽĐĂůŝƚĉԑŝŝ͖ ñ ĚŝƌĞĐԑŝŝůĞ ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ĨƵŶĐԑŝŽŶĂůĉ ŠŶ ƚ ñ ƚƌĂƐĞĞůĞ ĐŽƌŝĚŽĂƌĞůŽƌ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ Ɣŝ ĚĞ enajare Ă ƚĞƌŝƚŽƌŝƵůƵŝ ŶĂԑŝŽŶĂů͕ ǌŽŶĂů Ɛŝ ũƵĚĞԑĞĂ 32 ñ ǌŽŶĞůĞ ĚĞ ƌŝƐĐ ŶĂƚƵƌĂů ĚĞůŝŵŝƚĂƚĞ Ɣŝ ĚĞĐů ƐƉĞĐŝĨŝĐĞ ƉƌŝǀŝŶĚ ƉƌĞǀĞŶŝƌĞĂ Ɣŝ ĂƚĞŶƵĂƌĞĂ ĐŽŶƐƚƌƵĐԑŝŝůŽƌ ŠŶ ĂĐ este zone. ñ ůŝƐƚĂ ƉƌŝŶĐŝƉĂůĞůŽƌ ƉƌŽŝĞĐƚĞ ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌ ñ ƐƚĂďŝůŝƌĞĂ Ɣŝ ĚĞůŝŵŝƚĂƌĞĂ ǌŽŶĞůŽƌ ĐƵ ŝŶƚĞ ñ ĚĞůŝŵŝƚĂƌĞĂ ǌŽŶĞůŽƌ ŠŶ ĐĂƌĞ ƐĞ ƉƌĞĐŽŶŝǌĞ ƵƌďĂŶĉ͘ Pla ŶƵů ƵƌďĂŶŝƐƚŝĐ ŐĞŶĞƌĂů ƐĞ ĞůĂďŽƌĞĂǌĉ ŠŶ ƐĞ ĐŽƌĞůĞĂǌĉ ĐƵ ďƵŐĞƚƵů Ɣŝ ƉƌŽŐƌĂŵĞůĞ ĚĞ ŝ ŝŵƉůĞŵĞŶƚĉƌŝŝ ƉƌĞǀĞĚĞƌŝůŽƌ ŽďŝĞĐƚŝǀĞůŽƌ ĚĞ Ƶ Prin Planul urban ŝƐƚŝĐ ŐĞŶĞƌĂů ƐĞ ŝĚĞŶƚŝĨŝĐĉ ǌŽŶĞ ƌĞŐůĞŵĞŶƚĉƌŝ ĐĞ ŶƵ ƉŽƚ Ĩŝ ŵŽĚŝĨŝĐĂƚĞ ƉƌŝŶ Ɖů ĚĞƚĂůŝƵ Ɣŝ ĚĞ ůĂ ĐĂƌĞ ŶƵ ƐĞ ƉŽƚ ĂĐŽƌĚĂ ĚĞƌŽŐ în Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general. /Ğů ŵĂŝ ŝŵƉŽƌƚĂŶƚ ĚŽĐƵŵĞŶƚ ĚĞ ƌĞĨĞƌŝŶԑĉ Đ ĂŶĂůŝǌĉ Ă ĨŽƐƚ tůĂŶƵů ÜƌďĂŶŝƐƚŝĐ DĞŶĞƌĂů ;tÜ de Consiliul Local în anul 202 ͕ ĐĞ ƉƌŽƉƵŶĞ ĐąƚĞǀĂ ĚĞǌǀŽůƚĉƌŝ ŶŽŝ Ăů . bĞĐŝƐƚĂƚĞĂ ƌĞĂĐƚƵĂůŝǌĉƌŝŝ tÜD ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ : hďůŝŐĂԑŝĂ ĂĐƚƵĂůŝǌĉƌŝŝ tÜD ŠŶ ĐŽŶĨŽƌŵŝƚĂƚ teritoriului : – tƌĞůƵĂƌĞĂ Ɣŝ ĐŽƌĞůĂƌĞĂ ƌĞŐůĞŵĞŶƚĉƌŝůŽƌ Ƶƌď ĂƉƌŽďĂƚĞ ƵůƚĞƌŝŽƌ ĂƉƌŽďĉƌŝŝ tÜD ĐĂƌĞ ŐĞŶĞƌĞĂ ç ŵĂũŽƌĂƌĞĂ ƐƵƉƌĂĨĞԑĞŝ ŝŶƚƌĂǀŝůĂŶƵůƵŝ ĐƵ ƌĞǌŝĚĞŶԑŝĂůĉ ĐĂƌƚŝĞ r Uniri” ç ƐĐŚŝŵďĉƌŝ ĚĞ ƌĞŐŝŵ ƚĞŚŶŝĐ Ɣŝ ĞĐŽŶŽŵŝĐ ƉĞŶ ç ƐƚĂďŝůŝƌĞ ĚĞ ŠŶĐĂĚƌĉƌŝ ĨƵŶĐԑŝŽŶĂůĞ ĚŝĨĞƌŝ – ul aprobat în anul 202; ç ĞǆƚŝŶĚĞƌĞĂ Ɣŝ ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂ ;ĚƵƉĉ ĐĂǌͿ Ă ƚ ç diferite faze ĚĞ ƉƌŽŝĞĐƚĂƌĞ ĂůĞ ĚƌƵŵƵƌŝůŽƌ ĐĞ ĂůĐĉ municipiului; ç ƐĞ ĂĨůĉ ŠŶ ĨĂǌĂ ĚĞ ĞůĂďŽƌĂƌĞ tÜù – Ƶů ƉĞŶƚƌƵ ƌĞŽƌŐĂŶŝǌĂƌĞĂ ĐŝƌĐ ƚĞƌŝƚŽƌŝƵů ŽƌĂƔƵůƵŝ – !ƐŽĐŝĞƌĞĂ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ĐƵ ƵŶŝƚĉԑŝůĞ teritoriale limitrofe în vederea ĚĞǌǀŽůƚĉƌŝŝ ǌŽŶĞŝ ŵĞƚƌŽƉŽůŝƚĂŶĞ – {ŽůŝĐŝƚĉƌŝ ŵƵůƚŝƉůĞ ĚĞ ĨƌƵĐƚŝĨŝĐĂƌĞ Ă ƚĞ Zona Dealul Budiului) – 9ůĂďŽƌĂƌĞĂ ƉƌŽŝĞĐƚƵůƵŝ ƉĞŶƚƌƵ ĂƵƚŽƐƚƌĂĚĂ – A fost red efinit arealul aferent zonei protejate 3 Noi ĚŽĐƵŵĞŶƚĞ ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ƐƚƌĂƚĞŐŝĐĉ ůĂ 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔͿ͕ Ăů ũƵĚĞԑĞƵůƵŝ ;t!ÇW . 5ƵƉĉ ĐƵŵ ƐĞ ƉŽĂƚĞ ĐŽŶƐƚĂƚĂ͕ Ž ƉĂƌƚĞ ĚŝŶ n studiul efectuat în 198, pentru P.U.G. aprobat, s – Ă ƉĞƌƉĞƚƵĂƚ ƉąŶĉ ŠŶ ƐƚƵĚ ŠŵďƵŶĉƚĉԑŝƌŝůĞ ƌĞĂůŝǌĂƚĞ ŵĞŶԑŝŽŶĉŵ͗ ƐƉŽƌŝƌĞĂ ĂƌƚĞƌĞ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ͕ ĞǆƚŝŶĚĞƌĞĂ ĂĐƚƵĂůĞŝ ƚƌ ĚĞǌǀŽůƚĉƌŝ͕ ĂƐĨĂůƚ ĚĞ ƉĉŵąŶƚ͕ ĂŵĞŶĂũĂƌĞĂ ƵŶŽƌ ůŽĐƵƌŝ ĚĞ ƉĂƌĐĂƌ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞͿ͕ ƉƌĞĐƵŵ Ɣŝ ŠŵďƵŶĉƚĉԑŝƌĞĂ ƐĞŵŶĂů ƌĞĂůŝǌĂƚ Ɣŝ ĐĂƌĞ ƐĞ ĂĨůĉ ŠŶ ĐŽŶƚŝŶƵĂƌĞ ŠŶ ĐƵƌƐ ĚĞ ŝŵƉůĞŵĞŶƚĂƌĞ ĞƐƚĞ Ă ŶƵŵĉƌ ĚĞ Ɛƚƌĉǌŝ ĚŝŶ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵ͘ OŶĐĉ ŶƵ Ɛ – ĂƵ ĨŝŶĂůŝǌĂƚ ŝŶŝԑŝĂƚŝǀĞůĞ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ͘ [Ă ŶŝǀĞůƵů ĂĚŵŝŶŝƐƚƌĂԑŝĞŝ ũƵĚĞԑĞ e Ă ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ĐĂƌĞ ŶƵ ƐĞ ĂĨůĉ ƉĞ ƚĞƌŝƚŽƌŝƵ ƉĞŶƚƌƵ ƌĞĂůŝǌĂƌĞĂ ŽĐŽůŝƚŽĂƌĞŝ ĚĞ ĞƐƚ͘ OŶ Ɖƌŝ – a început crearea unor piste de biciclete, urmând ca, în conformitate cu ƉƌŽƉƵŶĞƌŝůĞ ŶŽƵůƵŝ ĐŽŶƚŝŶƵĞ ĂĐĞĂƐƚĉ ŝŶŝԑŝĂƚŝǀĉ͘ OŶ ĂĨĂƌĉ ĚĞ ĂĐ ŵƵůƚĞ ƉƌŽŝĞĐƚĞ ĐĂƌĞ ǀŝǌĞĂǌĉ ŠŵďƵŶĉƚĉԑŝƌĞĂ Ɛ bugetul local sau înaintate la foruri Eur ŽƉĞŶĞ ĚĞ ĨŝŶĂŶԑĂƌĞ͘ !ĐĞƐƚĞ ĂĚŵŝŶŝƐƚƌĂƚŝǀ ƉƌŽƉƌŝƵ Ɣŝ ƐƵŶƚ ƉĂƌԑŝĂů ĞǆĞĐƵƚ ĞĐŽŶŽŵŝĐĞ ĚŝĨŝĐŝůĞ͕ ƐĞ ĐĂƵƚĉ ƐŽůƵԑŝŝ ĚĞ ĨŝŶ colaborare cu administra ԑŝĂ ŶĂԑŝŽŶĂůĉ͕ ĐĂƌĞ ƉŽƚ ĐŽŶĚƵĐĞ ů ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ƌƵƚŝĞƌ Ɣŝ͕ ƉƌŝŶ ƵƌŵĂƌĞ͕ ůĂ ĞůŝŵŝŶ – Ž ƉƌŽƉŽƌԑŝĞ ŵĂŝ ŵĂƌĞ Ă Ě constatate. taÜ5 Ă ůƵĂƚ ŠŶ ĐĂůĐƵů ŵĂũŽƌŝƚĂƚĞĂ ƉƌŽƉƵŶĞ cestea ƌĉƐƉƵŶĚ ƵŶŽƌ ƉƌŽďůĞŵĞ ƉƌŝǀŝŶĚ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞĂ Ă important rol strategic. 1.3. Încadrarea în prevederile documentelor strategice sectoriale wĞůĂԕŝĂ ĐƵ thw ϮϬϭϰ – 2020 aŝŶŝƐƚĞƌƵů 5ĞǌǀŽůƚĉƌŝŝ wĞŐŝŽŶĂůĞ ƕŝ !ĚŵŝŶŝƐƚƌĂԑŝĞŝ tƵďůŝĐĞ ;a5w tƌŽŐƌĂŵƵůƵŝ hƉĞƌĂԑŝŽŶĂů wĞŐŝŽŶĂů ϮϬϭϰ – 2020 4 ŽƉŽƌƚƵŶŝƚĂƚĞĂ ƌĞĂůŝǌĉƌŝ aŽďŝůŝƚĂƚĞ ÜƌďĂŶĉ {ƵƐƚĞŶĂďŝůĞ ĂǀąŶĚ ŠŶ ǀĞĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ Ă ƉĞƌƐŽĂŶĞůŽƌ ƕŝ ďƵŶƵƌ ŝůŽƌ͕ ƐƉŽƌŝƌĞĂ ĂĚĂƉƚĂďŝůŝƚĉԑŝŝ ĚĞ ŵƵŶĐĉ ĚĞ ůĂ ŶŝǀĞů ƌĞŐŝŽŶĂůͬůŽĐĂů ƉƌĞĐƵŵ ƕ 4 htp:/w.inforegio.ro/ro/por – 2014 – 2020/ghid – 2014 – 2020.html 34 ĚŝŶ ƉƵŶĐƚ ĚĞ ǀĞĚĞƌĞ ƐŽĐŝĂů ƕŝ Ăů ŵĞĚŝƵůƵŝ ŠŶ periurban sustenabil. POR 2014 – ϮϬϮϬ ŝĚĞŶƚŝĨŝĐĉ ĐĂ ƕŝ ƉƌŝŽƌŝƚĂƚĞ ĚĞ reducere a emisilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƵƌďĂŶĉ ƕ ƌĞůĞǀĂŶƚĞ ƉĞŶƚƌƵ ĂƚĞŶƵĂƌĞĂ ĂĚĂƉƚĉƌŝůŽƌ Đůŝŵ ĚĞǌǀŽůƚĉƌŝŝ ƵƌďĂŶĞ ĚƵƌĂďŝůĞ͕͟ hďŝĞĐƚƵů ƚĞŵĂƚ ͣ{ƉƌŝũŝŶŝƌĞĂ ƚƌĂŶǌŝԕŝĞŝ ĐƵ ĞŵŝƐŝŝ ƐĐĉǌƵƚĞ ĚĞ ĚŝŽǆŝĚ ĚĞ ĐĂƌď ŽŶ ŠŶ ƚŽĂƚĞ ƐĞĐƚŽĂƌĞůĞ͘͟ !ǆĂ ƉƌŝŽƌŝƚĂƌĉ ϰ {ƉƌŝũŝŶŝƌĞĂ ĚĞǌǀŽůƚĉƌŝŝ ƌĞƕĞĚŝŶƜĉ ĚĞ ũƵĚĞƜ ;ŝŶĐůƵƐŝǀ ůŽĐĂůŝƚĉƜŝůŽƌ Ě ŵĂŝ ƉƵƜŝŶ ĚĞǌǀŽůƚĂƚĞ͟ ĂůĞ wŽŵąŶŝĞŝ͕ ĐƵ ĞǆĐĞ unicipiului Tulcea, care va beneficia de ĨŝŶĂŶƜĂƌĞ ĚŝŶ ĐĂĚƌƵů ĂǆĞůŽƌ ƉƌŝŽƌŝƚĂƌĞ ƚĞŵĂƚ – 2020 din bugetul alocat ITI Delta 5ƵŶĉƌŝŝ͘ hďŝĞĐƚŝǀĞ ƐƉĞĐŝĨŝĐĞ ĐŽƌĞƐƉƵŶǌĉƚŽĂƌĞ ƉƌŝŽƌ ñ Reducerea emisilor de carbon în municipi ŝ ŠŶ ƐƉĞĐŝĂů ƉƌŝŶ ŝŶǀĞƐƚŝ ƵƌďĂŶ͖ ƕŝ ñ wĞĚƵĐĞƌĞĂ ĞŵŝƐŝŝůŽƌ ĚĞ ĐĂƌďŽŶ ŠŶ ŽƌĂƕĞůĞ ŝŶǀĞƐƚŝƜŝŝ ŠŶ ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌĂ ĚĞƐƚŝŶĂƚĉ ĚĞ Indicatori de rez ƵůƚĂƚ ĐŽŵƵŶŝ ƕŝ ƐƉĞĐŝĨŝĐŝ ƉƌŽŐƌĂŵƵ obiectiv sunt, in cazul PI 4: ñ Lun ŐŝŵĞ ƚŽƚĂůĂ Ă ůŝŶŝŝůŽƌ ŶŽŝ ƐĂƵ ŠŵďƵŶĉƚĉƜ ŝƚĞ ĚĞ ƚƌĂŵǀĂŝ͕ ƚƌŽůĞŝďƵ ñ hƉĞƌĂƜŝƵŶŝ ŝŵƉůĞŵĞŶƚĂƚĞ ĚĞƐƚŝŶĂƚĞ ƚƌĂŶƐƉŽ ñ hƉĞƌĂƜ iuni implementate destinate reduceri emisilor de CO 2 (altele decat cele pentru transport public si nemotorizat). tƌŝŶ thw ƐĞ ǀĂ ƐƉƌŝũŝŶŝ ƌĞĂůŝǌĂƌĞĂ ĚĞ Ɖů ƉƌŽŝĞĐƚĞ ŝŵƉůĞŵĞŶƚĂƚĞ ƉƌŝŶ ĂĐĞƐƚ ƉƌŽŐƌĂŵ ĚĞ aĉƐƵƌĂ ĚĞ ƌĞĚƵĐĞƌĞ Ă ĞŵŝƐŝŝůŽƌ ĚĞ ĐĂƌďŽŶ ƉůĂŶƵƌŝůĞ ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƵƌďĂŶĉ ĚƵƌĂďŝůĉ ǀĂ Ă proiecte: ñ LŶǀĞƐƚŝƜŝŝ ĚĞƐƚŝŶĂƚĞ ŠŵďƵŶĉƚĉƜŝƌŝŝ ƚƌĂŶƐ izitionarea de material rulant electric/vehicule ecologice (EV); modernizarea/ reabilitarea/ extinderea traselor de transport electric public; modernizarea materialului rulant electric existent (tramvaie); modernizarea/ reabilitarea depourilor aferente t ƌĂŶƐƉŽƌƚƵůƵŝ ƉƵďůŝĐ ƕŝ ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌĂ ƚĞŚ 35 pentru transportul electric; realizarea de trase separate exclusive pentru vehiculele ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƵďůŝĐ͖ ŝŵďƵŶĉƚĉƜŝƌĞĂ ƐƚĂƜŝ siv ƌĞĂůŝǌĂƌĞĂ ĚĞ ŶŽŝ ƐƚĂƜŝŝ ƕŝ ƚĞƌŵŝŶĂůĞ ŝŶ co mun; realizarea de sisteme de e – ƚŝĐŬĞƚŝŶŐ ƉĞŶƚƌƵ Đĉůĉƚ modernizarea (inclusiv prin introducerea pistelor pentru biciclisti)/ reabilitarea infrastruct Ƶƌŝŝ ƌƵƚŝĞƌĞ ;ƉĞ ĐŽƌŝĚŽĂƌĞůĞ ĚĞƐĞƌǀŝƚ ŶŝǀĞůƵůƵŝ ĚĞ ƐŝŐƵƌĂŶƜĉ ƕŝ ĞĨŝĐŝĞŶƜĉ ŠŶ Đŝ nsport, etc. ñ LŶǀĞƐƚŝƜŝŝ ĚĞƐƚŝŶĂƚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵůƵŝ ĞůĞĐƚƌ ƚƵƌĉ ŶĞĐĞƐĂƌĉ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵůƵŝ ĞůĞĐƚƌŝĐ ;ŝŶĐůƵƐŝǀ ĐŽŶƐƚƌƵŝƌĞĂͬ ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂͬ ƌĞĂďŝůŝƚĂƌĞĂ infrastructuri tehnice aferente (puncte de închiriere, sisteme de parcaj pen tru ďŝĐŝĐůĞƚĞ ĞƚĐͿ͖ ĐƌĞĂƌĞĂ ĚĞ ǌŽŶĞ ƕŝ ƚƌĂƐĞ traficului auto în anumite zone, etc.) ñ !ůƚĞ ŝŶǀĞƐƚŝƜŝŝ ĚĞƐƚŝŶĂƚĞ ƌĞĚƵĐĞƌŝŝ ĞŵŝƐŝ 2 ŠŶ ǌŽŶĂ ƵƌďĂŶĉ ;Ğǆ͘ sisteme de monitorizare video bazat pe inst ƌƵŵĞŶƚĞ ŝŶŽǀĂƚŝǀĞ Ɣŝ management al traficului; realizarea sistemelor de tip park and ride; realizarea de perdele forestiere – ĂůŝŶĞĂŵĞŶƚĞ ĚĞ ĂƌďŽƌŝ ;ĐƵ ĐĂƉĂĐŝƚ 2 ). Nivel european OŶƐƉƌĞ Ž ŶŽƵĉ ĐƵůƚƵƌĉ ƉƌŝǀŝŶĚ ŵŽďŝůŝƚĂƚ ĞĂ ƵƌďĂŶĉ ;/ŽŵŝƐŝĂ 9ƵƌŽƉĞĂŶ 051) 5 !ĐĞĂƐƚĂ ĞƐƚĞ ƉƌŝŵĂ ĂďŽƌĚĂƌĞ ƐŝƐƚĞŵĂƚŝĐĉ ĚƵƌĂďŝůŝƚĂƚĞĂ ŵŽďŝůŝƚĉԑŝŝ ƵƌďĂŶĞ͘ {ĐŽƉƵů ƐĉƵ ƉƌŝǀŝŶĚ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞĂ ƵƌďĂŶĉ͕ ŠŶ ĂĐĞůĂƕŝ ƚŝŵƉ ƵƌŵąŶĚ Ă Ĩŝ ƌ ĂƵƚŽƌŝƚĉԑŝůŽƌ ůŽĐĂůĞ͕ ƌĞŐŝŽŶĂůĞ ƕŝ ŶĂԑŝŽŶĂů ƉƌŽǀŽĐĉƌŝ ůĞŐĂƚĞ ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƵƌďĂŶĉ ŠŶ Ƶƌŵ ñ hƌĂƕĞ Ĩĉƌĉ ĐŽŶŐĞƐƚŝĞ ůĞŐĂƚĉ ĚĞ transporturi ñ hƌĂƕĞ ŵĂŝ ǀĞƌǌŝ ñ Transport urban mai inteligent ñ Transport urban mai acesibil ñ Transport urban sigur. Suplimentar, Cartea verde a privit asupra metodelor pentru a asista la crearea unei ŶŽŝ ĐƵůƚƵƌŝ ƉƌŝǀŝŶĚ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞĂ ƵƌďĂŶĉ͕ ŝŶĐů ƌĞĂ ďĂǌĞŝ ĚĞ ĐƵŶŽƕƚŝŶ 5 htp:/eur – lex.europa.eu/legal – cont ent/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:5207DC051&from=EN 36 ĚĂƚĞůŽƌ͕ ƕŝ Ă ƚƌĂƚĂƚ ƉƌŽďůĞŵĂ ĨŝŶĂŶԑĉƌŝŝ ĚĞǌ de transport urban. tůĂŶƵů ĚĞ ĂĐԑŝƵŶĞ ƉƌŝǀŝŶĚ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞĂ ƵƌďĂŶĉ 6 În baza c ŽŶƐƵůƚĉƌŝůŽƌ ĐƵ ĚŝǀĞƌƕŝ ĂĐƚŽƌŝ ŠŶ Ɖƌ 9ƵƌŽƉĞĂŶĉ Ă ĂĚŽƉƚĂƚ ĂĐĞƐƚ ƉůĂŶ ĚĞ ĂĐԑŝƵŶĞ͕ Đ ƕĂƐĞ ƚĞŵĞ ĐĂƌĞ ƌĉƐƉƵŶĚĞĂƵ ƉƌŝŶĐŝƉĂůĞůŽƌ ŵĞƐ publ ŝĐĞͿ ƉĞŶƚƌƵ Ă ŠŶĐƵƌĂũĂ ƕŝ ĂƐŝƐƚĂ ĂƵƚŽƌŝƚĉ ƐĐŽƉƵƌŝůŽƌ ƉƌŝǀŝŶĚ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞĂ ƵƌďĂŶĉ ĚƵƌĂďŝ Tema 1 ʹ Promovarea unei politici integrate ñ !ĐԑŝƵŶĞĂ ϭ Ͷ !ĐĐĞůĞƌĂƌĞĂ ŝŵƉůĞŵĞŶƚĉƌŝŝ ƉůĂŶƵƌŝůŽ ƚĞŶĂďŝůĉ ñ !ĐԑŝƵŶĞĂ Ϯ ʹ aŽďŝůŝƚĂƚĞĂ ƵƌďĂŶĉ ƐƵƐƚĞŶĂďŝůĉ ƕŝ ƉŽ ñ !ĐԑŝƵŶĞĂ ϯ Ͷ ÇƌĂŶƐƉŽƌƚƵƌŝ ƉĞŶƚƌƵ ƵŶ ŵĞĚŝƵ ƵƌďĂŶ Tema 2 Ͷ /ĞŶƚƌĂƌĞĂ ƉĞ ĐĞƚĉԑĞŶŝ ñ !ĐԑŝƵŶĞĂ ϰ ʹ h ƉůĂƚĨŽƌŵĉ ƉƌŝǀŝŶĚ ĚƌĞƉƚƵƌŝůĞ Đĉůĉƚ urban ñ !ĐԑŝƵŶĞĂ ϱ Ͷ OŵďƵŶĉƚĉԑŝƌĞĂ ĂĐĐĞƐŝďŝůŝƚĉԑŝŝ ƉĞŶƚƌ ñ !ĐԑŝƵŶĞĂ ϲ Ͷ OŵďƵŶĉƚĉԑŝƌĞĂ ŝŶĨŽ ƌŵĂԑŝŝůŽƌ ƉƌŝǀŝŶĚ ĐĉůĉƚŽƌŝŝů ñ !ĐԑŝƵŶĞĂ ϳ Ͷ Acesul în zonele verzi ñ !ĐԑŝƵŶĞĂ ϴ Ͷ O campanie pe tema comportamentelor care favor ŝǌĞĂǌĉ ŵŽďŝůŝƚ a ƐƵƐƚĞŶĂďŝůĉ ñ !ĐԑŝƵŶĞĂ ϵ Ͷ /ŽŶĚƵƐƵů ĞĨŝĐŝĞŶƚ ĚŝŶ ƉƵŶĐƚ ĚĞ ǀĞĚĞ ĐŽŶĚƵĐĉƚŽƌŝůŽƌ auto Tema 3 Ͷ Transporturi urbane mai ecologice ñ !ĐԑŝƵŶĞĂ ϭϬ Ͷ tƌŽŝĞĐƚĞ ĚĞ ĐĞƌĐĞƚĂƌĞ ƕŝ ĚĞ ĚĞŵŽŶƐ reduse sau cu em isi zero ñ !ĐԑŝƵŶĞĂ ϭϭ ʹ ÜŶ ŐŚŝĚ ŝŶƚĞƌŶĞƚ ƉƌŝǀŝŶĚ ǀĞŚŝĐƵůĞůĞ vedere energetic ñ !ĐԑŝƵŶĞĂ ϭϮ Ͷ ÜŶ ƐƚƵĚŝƵ ƉĞ ƚĞŵĂ ĂƐƉĞĐƚĞůŽƌ ƵƌďĂ externe ñ !ĐԑŝƵŶĞĂ ϭϯ Ͷ {ĐŚŝŵďƵƌŝ ĚĞ ŝŶĨŽƌŵĂԑŝŝ ƉƌŝǀŝŶĚ ƐĐŚ Tema 4 Ͷ /ŽŶƐŽůŝĚĂƌĞĂ ĨŝŶĂŶԑĉƌŝŝ ñ !ĐԑŝƵŶĞĂ ϭϰ Ͷ hƉƚŝŵŝǌĂƌĞĂ ƐƵƌƐĞůŽƌ ĚĞ ĨŝŶĂŶԑĂƌĞ Ğ 6 7 htp:/eur – lex.europa.eu/legal – content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:5209DC0490&from=EN 37 ñ !ĐԑŝƵŶĞĂ ϭϱ Ͷ !ŶĂůŝǌĂ ŶĞǀŽŝůŽƌ ĚĞ ĨŝŶĂŶԑĂƌĞ ǀŝŝƚŽ Tema 5 Ͷ {ĐŚŝŵďƵů ĚĞ ĞǆƉĞƌŝĞŶԑĉ ƕŝ ĚĞ ĐƵŶŽƕƚŝŶԑĞ ñ !ĐԑŝƵŶĞĂ ϭϲ Ͷ tƵŶĞƌĞĂ ůĂ ǌŝ Ă ĚĂƚĞůŽƌ ƕŝ Ă ƐƚĂƚŝƐ ñ !ĐԑŝƵŶĞĂ ϭϳ Ͷ /ƌĞĂƌĞĂ ƵŶƵŝ ŽďƐĞƌǀĂƚŽƌ Ăů ŵŽďŝůŝƚĉ ñ !ĐԑŝƵŶĞĂ ϭϴ Ͷ tĂƌƚŝĐŝƉĂƌĞĂ ůĂ ĚŝĂůŽŐƵů ŝŶƚĞƌŶĂԑŝŽ Tema 6 Ͷ hƉƚŝŵŝǌĂƌĞĂ ŵŽďŝůŝƚĉԑŝŝ ƵƌďĂŶĞ ñ !ĐԑŝƵ nea 19 ʹ ÇƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ƵƌďĂŶ ĚĞ ŵĂƌĨĉ ñ !ĐԑŝƵŶĞĂ ϮϬ Ͷ {ŝƐƚĞŵĞůĞ ŝŶƚĞůŝŐĞŶƚĞ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ CŽĂŝĞ ĚĞ ƉĂƌĐƵƌƐ ƉĞŶƚƌƵ ƵŶ ƐƉĂԑŝƵ ĞƵƌŽƉĞĂŶ ʹ /ĉƚƌĞ ƵŶ ƐŝƐƚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ĐŽŵƉĞƚŝƚŝǀ ƕŝ ĞĨŝĐŝĞŶƚ ĚŝŶ ƉƵŶĐƚ Ě ƌĞ Ăů ƌĞƐƵƌƐĞůŽƌ ;/ŽŵŝƐŝ COM/201/014) 7 !ĐĞĂƐƚĉ /ĂƌƚĞ !ůďĉ ƉƌŽƉƵŶĞ ϮϬ ĚĞ ŝŶŝԑŝ transporturilor spre a fi urmate în deceniul 201 ʹ ϮϬϯϬ͕ ĂƐƚĨĞů ŠŶĐąƚ ƉąŶĉ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ ŽďŝĞĐƚŝǀĞ Ɖ rincipale: ñ 9ůŝŵŝŶĂƌĞĂ ĂƵƚŽǀĞŚŝĐƵůĞůŽƌ ͣĂůŝŵĞŶƚĂƚĞ ŠŶ !ƚŝŶŐĞƌĞĂ ƵŶƵŝ ŶŝǀĞů ĚĞ ϮϬ й ŠŶ ƉƌŝǀŝŶԑĂ ĐƵ ĐŽŶԑŝŶƵƚ ƐĐĉǌƵƚ ĚĞ ĐĂƌďŽŶ͖ ĚĞ ĂƐĞŵĞŶĞĂ ilor de CO 2 ale UE generate de combustibili pentru transportul maritim. ñ ÜŶ ƉƌŽĐĞŶƚ ĚĞ ϱϬ й ĚŝŶ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ƌƵƚŝĞƌ ĨŝĞ ƚƌĂŶƐĨĞƌĂƚ ĐĉƚƌĞ ĂůƚĞ ŵŽĚƵƌŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐ ƉĞ ĐĉŝůĞ Ŷ ĂǀŝŐĂďŝůĞ͕ ĐƵ ĂũƵƚŽƌƵů ĐŽƌŝĚŽĂƌĞůŽƌ ecologice acestea contribuind la atingerea obiectivului de reducere cu 60% a emisilor ĚĞ D9{ ƉąŶĉ ůĂ ŵŝũůŽĐƵů ƐĞĐŽůƵůƵŝ OŵƉƌĞƵŶĉ ƉĞŶƚƌƵ Ž ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƵƌďĂŶĉ ĐŽŵƉĞƚŝƚ eficient resursele (Comisia 9ƵƌŽƉĞĂŶĉ͕ ϮϬϭϯ͕ /haͬϮϬϭϯͬϬϵϭϯͿ 8 ñ !ĐĞĂƐƚĉ ĐŽŵƵŶŝĐĂƌĞ ŝŶƚƌŽĚƵĐĞ ĐŽŶĐĞƉƚƵů ĚĞ ĐŽŶƐƚƌƵŝĞƕƚĞ ďĂǌĂ ƉĞŶƚƌƵ tůĂƚĨŽƌŵĂ 9ƵƌŽƉĞ 5ƵƌĂďŝůĉ͕ ƵƌŵĉƌŝŶĚ Ɛĉ ĐŽŽƌĚŽŶĞǌ e coperarea la nivelul UE privind dezvoltarea mai ĚĞƉĂƌƚĞ Ă ĐŽŶĐĞƉƚƵůƵŝ taÜ5 ƕŝ Ă ŝŶƐƚƌƵŵĞŶ 7 htp:/eur – lex.europa.eu/legal – content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:5201DC014&from=EN 8 htp:/ec.europa.eu/transport/themes/urban/doc/ump/swd(2013)528 – ia.pdf 38 9ǀĂůƵĂƌĞ Ă ŝŵƉĂĐƚƵůƵŝ ĂĐŽŵƉĂŶŝŝŶĚ ĚŽĐƵŵĞŶƚƵ ĐŽŵƉĞƚŝƚŝǀĉ ĐĂƌĞ ƵƚŝůŝǌĞĂǌĉ ĞĨŝĐŝĞŶƚ ƌĞƐƵƌƐĞ , 2013, SWD/2013/528) 9 !ĐĞƐƚ ĚŽĐƵŵĞŶƚ ĚĞ ůƵĐƌƵ ĞƐƚĞ ĐĞŶƚƌĂƚ ŠŶ ũ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ĚĞ ŵĉƌĨƵƌŝ Ĩĉƌĉ ĞŵŝƐŝŝ ĚĞ D9{ ŠŶ ǌ ĚĞŽƐĞďŝƚĉ ƚƌĞďƵŝĞ ĂĐŽƌĚĂƚĉ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůŽƌ ƉĂƚƌ ensiuni: ñ DĞƐƚŝŽŶĂƌĞĂ ĐĞƌĞƌŝŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ĚĞ ŵĂƌĨĉ ñ ÇƌĂŶǌŝԑŝĂ ŠŶƐƉƌĞ ĂůƚĞ ŵŽĚƵƌŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ñ OŵďƵŶĉƚĉԑŝƌĞĂ ĞĨŝĐŝĞŶԑĞŝ Ž OŵďƵŶĉƚĉԑŝƌĞĂ h ĐŚĞŵĂƌĞ ůĂ ĂĐԑŝƵŶĞ ƉƌŝǀŝŶĚ Ž ŵĂŝ ďƵŶĉ ƌĞŐů ǀĞŚŝĐƵůĞůŽƌ ŠŶ ƐƉ ;/ŽŵŝƐŝĂ 9ƵƌŽƉĞĂŶĉ͕ ϮϬϭϯ͕ {í5ͬϮϬϭϯͬϱϮϲͿ 10 ñ !ĐĞƐƚ ĚŽĐƵŵĞŶƚ ĚĞ ůƵĐƌƵ ƐƵďůŝŶŝĂǌĉ ĨĂƉƚƵ ĂĐĐĞƐƵůƵŝ ƚƌĞďƵŝĞ ůƵĂƚĞ ůĂ ŶŝǀĞů ůŽĐĂů͕ Ğ mai integrat ĉ ƕŝ ŵĂŝ ĐŽŽƌĚŽŶĂƚĉ ůĂ ŶŝǀĞůƵů ÜŶŝƵŶ ƉƌĞĐƵŵ ĚŝŵĞŶƐŝƵŶŝůĞ ǀĞŚŝĐƵůĞůŽƌ͕ ŵĞƚŽĚŽůŽ ƉƌĞĐƵŵ ƕŝ ĞǀĂůƵĂƌĞ͟ ƕŝ ĚĞ ĂƐĞŵĞŶĞĂ Đĉ ƌĞŐůĞŵĞŶƚĉƌŝůŽƌ ĚĞ ĂĐĐĞƐ͕ ĚĞǌǀŽůƚĂƚĞ ŠŵƉƌĞƵŶĉ ĐƵ ƕŝ ĂĐĐĞƉ Ă ƉůĂŶŝĨŝĐĉƌŝŝ ŵŽďŝůŝƚĉԑŝŝ ƵƌďĂŶĞ ĚƵƌĂďŝ ŽƉƚŝŵŝǌĂƌĞĂ ŵŽďŝůŝƚĉԑŝŝ ƕŝ ĂĐĐĞƐŝďŝůŝƚĉԑŝ aŽďŝůŝǌĂƌĞĂ {ŝƐƚĞŵĞůŽƌ LŶƚĞůŝŐĞŶƚĞ ĚĞ ÇƌĂŶƐƉ ůĞ Ü9 ;/ŽŵŝƐŝĂ 9ƵƌŽƉ SWD/2013/527) 1 ñ !ĐĞƐƚ ĚŽĐƵŵĞŶƚ ĚĞ ůƵĐƌƵ ƉƌĞǌŝŶƚĉ ƐƚĂƌĞĂ ƉƌŝǀŝŶĚ {ŝƐƚĞŵĞůĞ LŶƚĞůŝŐĞŶƚĞ ĚĞ ÇƌĂŶƐƉŽ ĐŽŶƚƌŝďƵԑŝĞ ŝŵƉŽƌƚĂŶƚĉ ƉĞŶƚƌƵ ƵŶ ƐŝƐƚĞŵ ransport urban mai propice mediului ŠŶĐŽŶũƵƌĉƚŽƌ͕ ŵĂŝ ƐŝŐƵƌ ƕŝ ŵĂŝ ĞĨŝĐŝĞŶƚ͘ h ĂĐԑŝƵŶĞ ĐŽŶĐĞƌƚĂƚĉ ŠŶ ƉƌŝǀŝŶԑĂ ƐŝŐƵƌĂŶԑĞ SWD/2013/525) 12 !ĐĞƐƚ ĚŽĐƵŵĞŶƚ ĚĞ ůƵĐƌƵ ƉƌĞǌŝŶƚĉ ŽďŝĞĐƚ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵůƵŝ ƌƵƚŝĞƌ͕ ƐĐŽԑąŶĚ ŠŶ ĞǀŝĚĞŶԑĉ ƕĂ ñ 9ĚƵĐĂƌĞĂ ƕŝ ŝŶƐƚƌƵŝƌĞĂ ƵƚŝůŝǌĂƚŽƌŝůŽƌ ƌĞԑ 9 htp:/ec.europa.eu/transport/themes/urban/doc/ump/swd(2013)528 – ia.pdf 10 htp:/ec.europa.eu/transport/themes/urban/doc/ump/swd(2013)524 – comunication.pdf 1 htp:/ec.europa.eu/transport/themes/urban/doc/ump/swd(2013)524 – comunication.pdf 12 htp:/ec.europa.eu/transport/themes/urban/doc/ump/swd(2013)525 – comunication.pdf 39 ñ !ƉůŝĐĂƌĞĂ ƌĞŐƵůŝůŽƌ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ Ž LŶĨƌĂ ñ Vehicule mai sigure ñ tƌŽŵŽǀĂƌĞĂ Ƶƚŝůŝǌĉƌŝŝ ƚĞŚŶŽůŽŐŝĞŝ ŵŽ ĚĞƌŶĞ ƉĞŶƚƌƵ Ă ĐƌĞƕƚĞ ƐŝŐƵ ñ OŵďƵŶĉƚĉԑŝƌĞĂ ƐĞƌǀŝĐŝŝůŽƌ ĚĞ ƵƌŐĞŶԑĉ ƕŝ Ɖ – acident ñ tƌŽƚĞũĂƌĞĂ ƵƚŝůŝǌĂƚŽƌŝůŽƌ ǀƵůŶĞƌĂďŝůŝ Ăŝ Ghid ʹ 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ tůĂŶƵƌŝůŽƌ ĚĞ aŽďŝůŝƚĂƚĞ Üƌď 2014) 13 Acesta este ůĂ ŽƌĂ ĂĐƚƵĂůĉ ĐĞů ŵĂŝ ŝŵƉŽƌƚĂŶƚ ĚŽ PMUD – ƵƌŝůŽƌ ƕŝ Ɛƚĉ ĞĨĞĐƚŝǀ ůĂ ďĂǌĂ ĂĐƚƵĂůƵůƵŝ bŝǀĞů ŶĂԑŝŽŶĂů OŶ ƉůƵƐ ĨĂԑĉ ĚĞ ĐĂĚƌƵů ůĞŐŝƐůĂƚŝǀ ƉĞŶƚƌƵ – urilor (care ƉƌĂĐƚŝĐ ƌĞĨůĞ DŚŝĚƵů Ü9 ĚŝŶ ϮϬϭϰͿ ƚƌĞďƵŝĞ ůƵĂƚĞ ŠŶ ĐĂůĐƵů ƌĞůĞǀĂŶԑĉ ƕŝ ŝŵƉŽƌƚĂŶԑĉ ƉĞŶƚƌƵ ƉƌŽŝĞĐƚ͘ Legea nr. 350 /201 bĞĐĞƐŝƚĂƚĞĂ ƌĞĂůŝǌĉƌŝŝ ƉůĂŶƵƌŝůŽƌ ĚĞ ŵŽďŝ din [ĞŐĞĂ bƌ͘ ϯϱϬ ĚŝŶ ϲ ŝƵůŝĞ ϮϬϬϭ ;ĐƵ ŵŽĚŝĨŝĐĉƌ ƚĞƌŝƚŽƌŝƵůƵŝ Ɣŝ ƵƌďĂŶŝƐŵƵů͕ ƵŶĚĞ ƐĞ ƉƌĞĐŝǌĞĂ ŝŶĐůƵĚĉ͗ ñ ĚŝĂŐŶŽǌĉ ƉƌŽƐƉĞĐƚŝǀĉ͕ ƉĞ ďĂǌĂ ĂŶĂůŝǌĞŝ Ğ ƌŝĐĞ ƕŝ ƉƌŽŐŶŽǌĞ ĞĐ ĚĞŵŽŐƌĂĨŝĐĞ͕ ƉƌĞĐŝǌąŶĚ ŶĞǀŽŝůĞ ŝĚĞŶƚŝĨŝĐĂ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ƐƉĂԑŝĂůĉ͕ ĚĞ ŵĞĚŝƵ͕ ůŽĐƵŝŶԑĞ͕ echipamente; ñ ƐƚƌĂƚĞŐŝĂ ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ƐƉĂԑŝĂůĉ Ă Ž ƌĂƕƵůƵŝ͖ ñ regulamentele de urbanism locale asociate cu acesta; ñ ƉůĂŶ ĚĞ ĂĐԑŝƵŶĞ ƉĞŶƚƌƵ ƉƵŶĞƌĞĂ ŠŶ ĂƉůŝĐĂƌ ƉůĂŶ ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƵƌďĂŶĉ 14 !ŶĞǆĂ Ϯ ůĂ [ĞŐĞĂ ϯϱϬ ĚĞĨŝŶĞƕƚĞ ƵŶ ƉůĂŶ Ě ƉůĂŶŝĨŝĐĂƌĞ ƐƚƌĂƚĞŐŝĐĉ ƚĞƌŝƚŽƌŝĂůĉ ĐĂƌĞ ĐŽƌ 13 htp:/mobilityplans.eu/docs/file/guidelines – developing – and – implementing – a – sump_final_w eb_jan2014b.pdf 14 OŶ wŽŵąŶŝĂ͕ [ĞŐĞĂ Ŷƌ͘ ϭϵϬ ĚŝŶ ĚĂƚĂ ĚĞ ϮϲͬϬϲͬϮϬϭϯ ƉƌŝǀŝŶĚ Ă ƉĞŶƚƌƵ ŵŽĚŝĨŝĐĂƌĞĂ Ɣŝ ĐŽŵƉůĞƚĂƌĞĂ [ĞŐŝŝ Ŷƌ͘ ϯϱϬͬϮϬϬϭ ƉƌŝǀŝŶ de ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƵƌďĂŶĉ͕ ĐƵ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞĂ ĚĞĨŝŶŝԑŝĞ͗ ͣtůĂŶƵů ĚĞ ŵŽ ƚĞƌŝƚŽƌŝĂůĉ ƉƌŝŶ ĐĂƌĞ ƐƵŶƚ ĐŽƌĞůĂƚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ƚĞƌŝƚŽƌŝĂůĉ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ Ɣŝ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ Ăů ƉĞƌƐŽĂŶĞůŽƌ͕ ďƵŶƵƌŝůŽƌ Ɣŝ ŵĉƌĨƵƌŝůŽƌ͘͟ 40 ƐƵďƵƌďŝŝͬǌŽŶĞ ŵĞƚƌŽƉŽůŝƚĂŶĞ͕ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞĂ ƕŝ furilor. !ĐĞĂƐƚĂ ƌĞĨůĞĐƚĉ ĚĞĨŝŶŝԑŝĂ ƉƌĞǌĞŶƚĂƚĉ ŠŶ ĚŽĐ Normele metodologice ale Legi 350, aflate in prezent in analiza la nivelul MDRAP si in proces de aprobare 15 definesc urmatoarele obiectivele ale PMUD (capitolul VI, art. 28, a l. 5): ñ /ƌĞƕƚĞƌĞĂ ĐĂůŝƚĂƚŝŝ ǀŝĞԑŝŝ ĐĞƚĉƜ enilor; ñ Asig ƵƌĂƌĞĂ ĂĐĐĞƐŝďŝůŝƚĉƜŝŝ ůĂ ƐŝƐƚĞŵƵů ĚĞ ƚ ñ OŵďƵŶĉƚĉԑŝƌĞĂ ƐŝŐƵƌĂŶԑĞŝ Ɣŝ ƐĞĐƵƌŝƚĉԑŝŝ Đ ñ Î ncurajarea formelor de transport non – motorizate; ñ wĞĚƵĐĞƌĞĂ ƉŽůƵĉ ri c auzate de mobilitate; ñ OŵďƵŶĉƚĉԑŝƌĞĂ ĞĨŝĐŝĞŶԑĞŝ Ɣŝ ĚŝŵŝŶƵĂƌĞĂ ĐŽ Ɣŝ ŵĉƌĨƵƌŝůŽƌ͘ {ƚƌĂƚĞŐŝĂ ĚĞ 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞ wĞŐŝŽŶĂůĉ Ă wŽŵąŶŝĞŝ – 2020 (MDRAP, 2014) 16 tƌĞǌŝŶƚĉ ĞůĞŵĞŶƚĞ ĚĞ ŐŚŝĚĂƌĞ ŐĞŶĞƌĂůĞ Ɖƌŝ ectorului transporturilor ŠŶ wŽŵąŶŝĂ ƕŝ ĐůĂƐĞůĞ ŽƌŝĞŶƚĂƚŝǀĞ ĚĞ ƉƌŽŝĞĐƚ tƌŽŐƌĂŵƵů hƉĞƌĂԑŝŽŶĂů wĞŐŝŽŶĂů ϮϬϭϰ – 2020 (MDRAP, 2014) 17 tƌĞǌŝŶƚĉ !ǆĞůĞ tƌŝŽƌŝƚĂƌĞ ƕŝ ƚŝƉƵƌŝůĞ ĚĞ perioada de programare 2014 ʹ ϮϬϮϬ ĚŝŶ CŽŶĚƵů 9ƵƌŽƉĞĂŶ ĚĞ 5ĞǌǀŽůƚ tƌŽŐƌĂŵƵů hƉĞƌĂԑŝŽŶĂů ƉĞŶƚƌƵ LŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌĂ – 2020 (MFE, 2014) 18 tƌĞǌŝŶƚĉ ĐůĂƐĞůĞ ĚĞ ƉƌŽŝĞĐƚĞ ĞůŝŐŝďŝůĞ ƉĞ ŝŵƉŽƌƚĂŶԑĉ ŶĂԑŝŽŶĂůĉ ĨŝŶĂŶԑĂďŝůĞ ŠŶ ƉĞƌŝŽĂĚĂ ĚĞ ƉƌŽ ʹ 2020 din Fondul European ĚĞ 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞ wĞŐŝŽŶĂůĉ ƕŝ ĚŝŶ CŽŶĚƵů ĚĞ /ŽĞ Master Planul General de Transport al României (AECOM, 2015) tƌĞǌŝŶƚĉ ƉƌŝŽƌŝƚĉԑŝůĞ ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ Ă ƐŝƐƚĞ modurile. În perioada 2012 – ϮϬϭϱ͕ aŝŶŝƐƚĞƌƵů ÇƌĂŶƐƉŽƌƚƵƌŝůŽƌ !9/ha Ă ƵŶƵŝ aĂƐƚĞƌ tůĂŶ bĂԑŝŽŶĂů ĚĞ ÇƌĂŶƐƉŽ ic care este în acest moment finalizat, aflându – ƐĞ ŠŶ ĞƚĂƉĂ ŽďԑŝŶĞƌŝŝ ĂƉƌŽďĉƌŝů 15 htp:/w.mdrap.ro/userfiles/Ordin_Legea350_201.pdf 16 htp:/w.inforegio.ro/images/programare2014 – 2020/Strategia%20Nationala%20Dezvoltare%20Regionala%20%20 – %20iulie%202013.pdf 17 htp:/w.inforegio.ro/ro/por – 2014 – 2020/ghid – 2014 – 2020.html 18 htp:/w.fonduri – ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd – 62/2014 – 2020/Dezbateri%20parteneriale/poim/PO_Infrastructura_Mare.2014 – 2020_V1_iunie2014.pdf 41 aĂƐƚĞƌ tůĂŶƵů ƐĞ ĐŽŶĐƌĞƚŝǌĞĂǌĉ ŠŶƚƌ – Ž ůŝƐƚĉ de proiecte prior itizate pe moduri de ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ Ɣ i orizonturi de t ŝŵƉ͘ 9ƐƚĞ ŝŶƚĞŶԑ i a aŝŶŝƐƚĞƌƵůƵŝ ÇƌĂŶƐƉŽƌƚƵƌ imp licit a Guvernului Româ ŶŝĞŝ͕ ĐĂ aĂƐƚĞƌ tůĂŶƵů Ɛĉ fie legiferat pentru a asigura implementarea proiectelor ĐŽŶĨŽƌŵ ƌĞǌƵůƚĂƚĞůŽƌ ƉƌŝŽƌŝƚŝǌĉ ri. ñ Prioritizarea p ƌŽŝĞĐƚĞůŽƌ Ă ĂǀƵƚ ŝŶ ǀĞĚĞƌĞ Ƶƌŵĉ toarea sucesiune de etape ñ Defi nirea obiectivelor strategice ñ Identificarea problemelor existente la nivelul sistemului de transport ñ 5ĞĨŝŶŝƌĞĂ ƵŶŽƌ ŽďŝĞĐƚŝǀĞ ŽƉĞƌĂƜ ionale care se adreseaza problemelor identificate ñ 5ĞĨŝŶŝƌĞĂ ŝŶƚĞƌǀĞŶԑŝŝůŽƌ ñ ÇĞƐƚĂƌĞĂ ŝŶƚĞƌǀĞŶԑŝŝůŽƌ ĐƵ ĂũƵƚŽƌƵů aŽĚĞů Cost Beneficiu ñ tƌŝŽƌŝƚŝǌĂƌĞĂ ƉƌŽŝĞĐƚĞůŽƌ͕ ƵƚŝůŝǌąŶĚ Ž ĂŶ – ĐƌŝƚĞƌŝĂůĉ ñ Recomandarea strategiei optime de dezvoltare a transporturilor în România. OŶ ĨŝŶĂů͕ aĂƐƚĞƌ tůĂŶƵů ƌĞĐŽŵĂŶĚĉ ŝŶǀĞƐƚŝԑŝŝ din wŽŵąŶŝĂ͕ ԑŝŶąŶĚ ĐŽŶƚ ĚĞ͗ ñ Prioritizarea proiectelor pe fiecare mod de transpor (rutier, feroviar, naval, ŵƵůƚŝŵŽĚĂů Ɣŝ ĂĞƌŝĂŶͿ ñ wĞƐƚƌŝĐԑŝŝůĞ ďƵŐĞƚĂƌĞ ĞǆŝƐƚĞŶƚĞ ñ !ƉĂƌƚĞŶĞŶԑĂ ůĂ ƌĞԑĞĂƵĂ Ç9b – T (Core si Comprehensive) ce dicteaza eligibilitatea la ŽďԑŝŶĞƌĞĂ ĚĞ Ĩ onduri UE. ÇĂďĞůƵů ƵƌŵĉƚŽƌ ƉƌĞǌŝŶƚĉ ƉƌŽŝĞĐƚĞůĞ ƌƵƚŝĞƌĞ e în ƵƌŵĂ !a/ ƉĞŶƚƌƵ ĂƵƚŽƐƚƌĉǌŝ Table 1 Proiecte de transport rutier – ĂƵƚŽƐƚƌĉǌŝ ŝŶĐůƵƐĞ ŠŶ ƐĐĞŶĂƌŝƵů 9{ Sursa: Punctaj AMC, MPGT AECOM, costuri provenite de la MT 42 Table 2 Proiectele rutiere din scenariul ES – ĂƵƚŽƐƚƌĉǌŝ ƉŽƚƌŝǀŝƚ ƉƵŶĐƚĂũĞůŽƌ ŽďƜŝŶƵƚĞ ŠŶ Ƶƌŵ Sursa: Punctaj AMC, MPGT AECOM, costuri provenite de la MT Table 3 tƌŽŝĞĐƚĞůĞ ĚĞ ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌĉ ƌƵƚŝĞƌĉ ŽƌĚŽŶĂƚĞ ĚƵƉĉ ƐĐĞŶĂƌŝƵů 9 ʹ ĚƌƵŵƵƌŝ ƚƌĂŶƐƌĞŐŝŽ ƕŝ ƉƵŶĐƚĂũĞ !a/ + {ƵƌƐĂ͗ /ŽƐƚƵƌŝ aÇ͕ ƉƵŶĐƚĂũ 43 Table 4 tƌŽŝĞĐƚĞůĞ ĚĞ ĚƌƵŵƵƌŝ ÇƌĂŶƐƌĞŐŝŽ ŽƌĚŽŶĂƚĞ ĚƵƉĉ ƐĐĞŶĂƌŝƵů 99{ ƕŝ ƉƵŶĐƚĂũĞůĞ !a/ ƌĞǌƵůƚĂƚĞ Sursa: Costuri MT, AECOM, punctaj AMC 4 aĂƐƚĞƌ tůĂŶƵů ƉƌĞǀĞĚĞ ƉƌŽŝĞĐƚĞ ĚĞ ƉĞƌƐƉĞĐ ŵŽďŝůŝƚĉԑŝŝ ƵƌďĂŶĞ ŠŶ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ Figure 3 Drumul expres Câmpia Turzi – ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ʹ LĂƔŝ Sursa: htp:/mt.gov.ro/ ΀OŶ ĐĞĞĂ ĐĞ ƉƌŝǀĞƕƚĞ ƉƌŽŝĞĐƚƵů /ąŵƉŝĂ ÇƵƌǌŝŝ – ÇąƌŐƵ aƵƌĞƕ – LĂƕŝ͕ Ɛ – a convenit asupra includeri ůĞŐĉƚƵƌŝŝ LĂƕŝ – ÜŶŐŚĞŶŝ ;ĐĂƌĞ ŝŶŝƜŝĂů Ă ĨŽƐƚ ŝŶĐůƵƐĉ Š – LĂƕŝͿ͘ 5Ğ asemenea, ca urm ĂƌĞ Ă ĚŝƐĐƵƜŝŝůŽƌ ĐƵ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚĂŶƜŝŝ / – a decis ĂƐƵƉƌĂ ĞůŝŵŝŶĉƌŝŝ ƐĞĐƜŝƵŶŝŝ /ąŵƉŝĂ ÇƵƌǌŝŝ – ÇąƌŐƵ aƵƌĞƕ͕ ĚĞŽĂƌĞĐĞ ĂĐĞƐƚ ƉƌŽŝĞĐƚ ĚĞ ĂƵƚŽƐƚƌĂĚĉ͕ ƐƚĂďŝůŝƚ ƉĞŶƚƌƵ ƉĞƌŝŽ 45 Figure 4 Harta proiectelor propuse in Master Plan Sursa: Proiecte de infrastructura rutiera incluse in Master Plan (sursa: MT) 46 Figure 5 Harta proiectelor propuse in Master Plan Sursa : htp:/mtransporturi.maps.arcgis.com/ 47 Rutier ʹ Autostrada – proiect: A8 Id 8 Indicativ A8 Denumire Autostrada Montana Lungime 183,80 Sector ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ – Tg.Neamt Valoare_proiect 2.942,57 Figure 6 Proiect MPGT Sursa: htp:/mtransporturi.maps.arcgis.com/ 48 Rutier ʹ Variante – ocolire: VO T î ƌŐƵ aƵƌĞƔ created_at Septembrie 10, 2015 updated_at Februarie 10, 2016 denumire VO Targu Mures Tip proiect nou Valoare 23,29 Perioada 2016 Finantare FC Lungime 1,64 Figure 7 Variante – ŽĐŽůŝƌĞ͗ ëh ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ Sursa: htp:/mtransporturi.maps.arcgis.com/ 49 Figure 8 MPGT ʹ ĨĞƌŽǀŝĂƌ /C ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞ͕ ƚƵƌŝƐƚŝĐĞ͕ ǀŝƚĞǌĉ ƐƉŽƌŝƚĉ ƔL ƐƚĂԑ Sursa: htp:/mtransporturi.maps.arcgis.com/ Strategia pentru transport durabil pentru 207 – ϮϬϭϯ͕ ϮϬϮϬ ƕŝ ϮϬϯϬ ;a 19 ñ Include anumite proiecte privind transporturile care ar putea fi relevante pentru zona ƐƚƵĚŝĂƚĉ ŠŶ ĐŽŶƚĞǆƚƵů ƉƌĞǌĞŶƚƵůƵŝ ƉƌŽŝĞĐƚ Ghidul JASPERS privind Pregatirea Planului de Mobilitate Urbana Durabila 20 ñ Ghid metodologic publicat de AM POR care define ste obiectivele i continutul – cadrul al Planului de Mobilitate Urbana pentru clase d iferite de aglomera ri urbane. ñ Studiul de fa Ɯĉ ƜŝŶĞ ĐŽŶƚ ĚĞ ƌĞĐŽŵĂŶĚĉ rile acestui Ghid. 19 htp:/w.mt.ro/web14/documente/strateg ie/strategi_sectoriale/strategie_dezvoltar e_durabila_noua_ult ima_forma.pd f 20 htp:/w.inforegio.ro/ro/por – 2014 – 2020/documente – suport.html 50 tůĂŶƵů ĚĞ 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞ wĞŐŝŽŶĂůĉ ;t5wͿ ƉĞŶƚƌƵ perioada 2014 – 2020 o ĞůĂďŽƌĂƚ ĚĞ ĐĉƚƌĞ !ŐĞŶԑŝĂ ĚĞ 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞ w Centru , este principalul document ĚĞ ƉůĂŶŝĨŝĐĂƌĞ ƌĞŐŝŽŶĂůĉ ƕŝ ƉƌĞǌŝŶƚĉ ƉŽůŝ contextul nevoilor specifice ale regiuni. o Obiectiv : Transpor ƚƵů ƌƵƚŝĞƌ ĚŝŶ wĞŐŝƵŶĞĂ /ĞŶƚƌƵ ǀĂ ϮϬϮϬ ĚĞ Ž ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌĉ ŵŽĚĞƌŶĉ͕ ĐĂƉĂďŝů ĂƐŝŐƵƌĞ ƉƌĞŵŝƐĞůĞ ƉĞŶƚƌƵ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ĞĐŽŶ ƕŝ Ɛĉ ĐŽŶƚƌŝďƵŝĞ la diminuarea efectelor negative ale transportului asupra mediului ŠŶĐŽŶũƵƌĉƚŽƌ͘ !ƚŝŶŐĞƌĞĂ ĂĐĞƐƚŽƌ ŽďŝĞĐƚŝǀĞ ŠŶ ƵƌŵĉƚŽƌƵů ĚĞĐĞŶŝƵ Ăƚąƚ ŠŶ ĞǆƚŝŶĚĞƌĞĂ modernizarea infra ƐƚƌƵĐƚƵƌŝŝ ƌƵƚŝĞƌĞ ĂĐƚƵĂůĞ͘ tĞŶƚ ƉƌĞĐŽŶŝǌĂƚĞ ŠŶ ĐĞ ƉƌŝǀĞƕƚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ƌ ĐŽŶĚŝƜŝŝůŽƌ ĂĐƚƵĂůĞ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ĐŽŶƐŝĚĞƌ ĐĞů ƉƵƜŝŶ ϲ ĂƵƚŽƐƚƌĉǌŝ ƕŝ Ěƌ ƵŵƵƌŝ ĞǆƉƌĞƐ ĐĂƌĞ Ɛĉ ƚƌĂǀĞƌ !ƵƚŽƐƚƌĂĚĂ bĉĚůĂĐ ʹ Arad ʹ ÇŝŵŝƕŽĂƌĂ ʹ Lugoj ʹ Deva ʹ Sibiu ʹ tŝƚĞƕƚŝ͕ !ƵƚŽƐƚƌĂ ʹ ÇąƌŐƵ aƵƌĞƕ – {ŝŐŚŝƕŽĂƌĂ ʹ CĉŐĉƌĂƕ – .ƌĂƕŽǀ͕ !ƵƚŽƐƚƌĂĚĂ .ƌĂƕŽǀ ʹ Comarnic – tůŽŝĞƕƚŝ ʹ .ƵĐƵƌĞƕƚŝ ͕ !ƵƚŽƐƚƌĂĚĂ .ƌĂƕŽǀ – .ĂĐĉƵ͕ !ƵƚŽƐƚƌĂĚĂ ;ĚƌƵŵƵů Ğǆ – Alba Iulia – {ĞďĞƕ ƕŝ !ƵƚŽƐƚƌĂĚĂ ;ĚƌƵŵƵů ĞǆƉƌĞƐͿ {ŝďŝƵ ʹ CĉŐĉƌĂƕ – .ƌĂƕŽǀ͘ {ƚƌĂƚĞŐŝĂ WƵĚĞԑƵůƵŝ aƵƌĞƔ ƉĞŶƚƌƵ ƉĞƌŝŽĂĚĂ ϮϬ – 2020 o tůĂŶƵů ĚĞ 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞ Ă WƵĚĞԑƵůƵŝ aƵƌĞƔ ϮϬ – ϮϬϮϬ ;t5WͿ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ ŝ ĐĂƌĞ ƐĞ ƐƚĂďŝůĞƐĐ ǀŝǌŝƵŶĞĂ ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ͕ ĂƚŝŶƐ ůĂ ĨŝŶĂůƵů ƉĞƌŝŽĂĚĞŝ ĚĞ ƉƌŽŐƌĂŵĂƌĞ necesare pentru atingerea obiectivelor. o OŶ ĞůĂďŽƌĂƌĞĂ t5W Ž ĂƚĞŶԑŝĞ ĚĞŽƐĞďŝƚĉ Ɛ – a acordat politici de coeziune a Uniuni 9ƵƌŽƉĞŶĞ Ɣŝ ĚŝƌĞĐԑŝŝůŽƌ ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ƌĞů Ăƚąƚ ƐĨĞƌĂ ƉƵďůŝĐĉ͕ Đąƚ Ɣŝ ĐĞĂ ƉƌŝǀĂƚĉ ŽďŝĞĐƚŝǀĞůŽƌ 9ƵƌŽƉĂ ϮϬϮϬ͕ ĂĚŝĐĉ ĐƌĞƔƚĞƌĞ ƚĞůŝŐĞŶƚĉ͕ ĐƌĞƔƚĞƌĞ ĚƵ ĨĂǀŽƌĂďŝůĉ ŝŶĐůƵǌŝƵŶŝŝ͕ ĂƐƵŵĂƚĞ ĚĞ wŽŵąŶŝ o tƌŽĐĞƐƵů ĚĞ ƉůĂŶŝĨŝĐĂƌĞ ƉĞŶƚƌƵ ĂĐƚƵĂůĂ ƉĞ ϮϬϭϭ͕ ƐƵď ĐŽŽƌĚŽŶĂƌĞĂ /ŽŶƐŝůŝƵůƵŝ WƵĚĞԑĞĂ d s – a constituit Grupul de lucru ũƵĚĞԑĞĂŶ͕ ĂůĐĉƚƵŝƚ ĚŝŶ ϰϳ ĚĞ ŝŶƐƚŝƚƵԑŝŝ ĂĚŵŝŶŝƐƚƌĂԑŝĞŝ ƉƵďůŝĐĞ ůŽĐĂůĞ͕ ŝŶƐƚŝƚƵԑŝŝ civile, parteneri economici o tůĂŶƵů ĚĞ 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞ Ă WƵĚĞԑƵůƵŝ aƵƌĞƔ – 2020 cuprinde 7 ĐĂƉŝƚŽůĞ Ɣŝ Ž ĂŶĞǆĉ͕ ĐŽŶƐƚąŶĚ ŠŶ ƉŽƌƚŽĨŽůŝƵů ĚĞ ƉƌŽŝĞĐƚĞ Ăů ũ . o Planul de Dezvoltare a fost aprobat prin IŽƚĉƌąƌĞĂ Ŷƌ͘ ϭϬϳ ĚŝŶ a /ŽŶƐŝůŝƵůƵŝ WƵĚĞԑĞĂŶ aƵ ƌĞƔ͘ 51 ϭ͘ϰ͘ tƌĞůƵĂƌĞĂ ƉƌĞǀĞĚĞƌŝůŽƌ ƉƌŝǀŝŶĚ Ě ŶĂƚƵƌĂů ĚŝŶ ĚŽĐƵŵĞŶƚĞůĞ ĚĞ ƉůĂŶŝĨŝĐĂƌĞ {ƚƌĂƚĞŐŝĂ ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ĚƵƌĂďŝůĉ Ă aƵŶŝĐŝƉŝƵ !Ƶ ĨŽƐƚ ŝĚĞŶƚŝĨŝĐĂƚĞ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ ƉƌŝŽƌŝƚĉ ĞůĞǀĂŶƚĞ ƉĞŶƚƌƵ taÜ5 ÇŠƌ Table 5 tƌŝŽƌŝƚĉƜŝ ƌĞůĞǀĂŶƚĞ ƉĞŶƚƌƵ taÜ5 ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ Obiectiv strategic Obiectiv specific M ĉsuri Proiecte propuse OBS. 1 ʹ Dezvoltarea si regenerarea urbana L͘ /ƌĞƔ ĐĂůŝƚĉԑ urbane I.1 OŵďƵŶĉƚ ĐŽŶĚŝԑŝ ǀŝĂԑĉ ƐŝŐƵƌĂŶ ĐĞƚĉԑĞŶ Municipiului Tîrgu – aƵƌĞ Crearea/reabilitarea/modernizarea ƐƉĂƜŝŝůŽƌ ƉƵďůŝ verzi neamenajate, terenuri ĂďĂŶĚŽŶĂƚĞ͕ ǌŽŶ ďĂǌĂƌĞ͕ ůŽĐƵƌŝ rcuri, etc.) /ƌĞĂƌĞĂ Ɣŝ ƌĞĂď infrastructuri de agrement la nivelul cartierelor: locuri de ŽĚŝŚŶĉ͕ ůŽĐƵƌŝ sport I. Dezvoltarea infrastructuri I.1 Asigurarea unui grad de ŵŽďŝůŝƚ acesibilitate ridicat Modernizarea flotei de autobuze, ĂĐŚŝǌŝԑŝĂ ĚĞ ĂƵ realizarea la capetele linilor de ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ Ă ƵŶŽ ŝŶƚĞƌŵŽĚĂůĞ Ɣŝ autobuze electrice aŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂ Ɛƚ prin amenajarea acestora cu refugi, mobilie r urban, ronduri cu flori, panouri de informare, sisteme digitale de înregistrare Modernizarea sistemului de ƐĞŵĂĨŽƌŝǌĂƌĞ Ă /ƌĞĂƌĞĂ ƵŶĞŝ ŝŶ ĚĞ ŠŶĐĉƌĐĂƌĞ Ă (pentru autoturisme private) 52 Realizar ĞĂ ƵŶĞŝ ƌĞԑĞ ƉŝƐƚĞůĞ ĚĞ ďŝĐŝ ůĞŐĉƚƵƌŝůĞ ĚŝŶƚ Dezvoltarea sistemelor trafic ŝŶƚĞŐƌĂƚ ŠŶ ǌŽŶ ƐŽĐŝĂůĉ ƐĂƵ ĞĐŽ [ŝŶŝŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉ acesul din cartiere spre toate ǌŽŶĞůĞ ŽƌĂƔƵůƵŝ Rea lizarea unui sistem de transport intermodal pentru persoane la nivelul zonei periurbane Construirea unui depou wĞŵŽĚĞůĂƌĞĂ ƐƉĂ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐ ǀĂůŽƌŝĨŝĐĂƌĞĂ Ɖ tŽĐůŽƔ 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ƵŶƵ ec ŽůŽŐŝĐ ĚĞ ƉĂƌĐ ƉĂƌĐĉƌŝ ƐƵƉƌĂĞƚ ĐĞŶƚƌĂůĉ͕ Đąƚ Ɣ ŝŶƚĞŶƐ ĂĐĐĞƐĂƚĞ tůĂƚŽƵů /ŽƌŶĞƔƚ 9ǆƚŝŶĚĞƌĞĂ Ɣŝ ŵ ƐƉĂԑŝŝůŽƌ ĚĞ ƉĂ tĂƌĐĉƌŝ ƚŝƉ ͕͕Ɖ co nform plan de mobilitate wĞĂďŝůŝƚĂƌĞ Ɛƚƌ ĂŵĞŶĂũĂƌĞ ǌŽŶĂ tƌĞůƵŶŐŝƌĞ /ĂůĞ ĚŝƌĞĐԑŝĂ 5b ϭϯ͕ 53 ÇƌŽŶƐŽŶ ĚĞ ůĞŐĉ .ƵĚŝƵůƵŝ Ɣŝ !Ƶƚ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ {ƚƌĂĚĉ ĐĂƌĞ ĨĂĐ între 5Wϭϯϱ ;ƐƉƌĞ [ŝǀ ŽĐŽůŝƚŽĂƌĞ ƉƌŽƉ ;5b ϭϯ ƐƉƌĞ {ŝŐ Reghin) /ĂůĞ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂ municipiul Ƶŝ ÇŠƌŐƵ aƵ 54 I . !b![Lù! {LÇÜ!ԐL9L 9óL Ϯ͘ϭ͘ /ŽŶƚĞǆƚƵů ƐŽĐŝŽͲĞĐŽŶŽŵŝĐ ĐƵ ŝĚĞŶƚŝĨŝĐĂƌĞĂ ĚĞŶƐŝƚĉ ĂĐƚŝǀŝƚĉƜŝůŽƌ ĞĐŽŶŽŵŝĐĞ Scopul acestui sub – ĐĂƉŝƚŽů ĞƐƚĞ ĚĞ Ă ĞǀŝĚĞŶƜŝĂ ƉƌŝŶĐ ʹ economice ƕŝ ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ƵƌďĂŶĉ ƕŝ ĚĞ Ă ƐƚĂďŝůŝ ǌŽŶŝ ĂůĞ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ŠŵƉƌĞƵŶĉ ĐƵ ĂƔĞ !ǀąŶĚ Ž ƉŽƉƵůĂԑŝĞ ĚĞ 134290 locuitori ( conform ultimului recens ĉmâ nt ) , municipiul ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ĞƐƚĞ ƌĞƔĞĚŝŶԑĂ ũƵĚĞԑƵůƵŝ aƵƌĞƔ͘ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ͣ/ĞŶƚƌƵ͕͟ Ăůĉ ƚƵƌŝ ĚĞ ũƵĚĞԑĞůĞ !ůďĂ͕ .ƌĂƔŽǀ͕ /Žǀ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ͣ/ĞŶƚƌƵ͟ ĞƐƚĞ ĂƔĞǌĂƚĉ͕ ĂƔĂ ĐƵŵ ƐƵ înregistrându – ƐĞ ĚŝƐƚĂŶԑĞ ĂƉƌŽǆŝŵĂƚŝǀ ĞŐĂůĞ ĚŝŶ ǌŽŶĂ a frontierelor. tŽǌŝԑŝŽŶĂƌĞĂ ŐĞŽƐƚƌĂƚĞŐŝĐĉ ĐĞŶƚƌĂůĉ͕ ĐƵ Ă Đĉŝ ĨĞƌĂƚĞ͕ ĞǆŝƐƚĞŶԑĂ ĂĞƌŽƉŽƌƚƵůƵŝ ĚĞ ŝŵƉŽƌƚ ƚƌĂŶƐŶĂԑŝŽŶĂůĉ ͞Çw!b{L[ë i situarea în ƉƵŶĐƚƵů ĚĞ ĐŽŶĞǆŝƵŶĞ Ăů ǀŝŝƚŽĂƌĞůŽƌ ĂƵƚŽƐƚƌĉ – perspectiva ĂƵƚŽƐƚƌĉǌŝŝ ÇƌĂŶƐŝů aƵƌĞƔ ʹ LĂƔŝ – ĐŽŶĨĞƌĉ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ŝŵƉŽ ǀŽĐĂԑŝĞŝ ŶĂԑŝŽŶĂůĞ Ɛŝ ŝŶƚĞƌŶĂԑŝŽŶĂůĞ͘ ùŽŶĂ ŠŶ ĐĂƌĞ ĞƐƚĞ ĂŵƉůĂƐĂƚ ŽƌĂƔƵů ĞƐƚĞ ƵŶ ƐĞŝƐŵŝĐĉ ƌĂƉ ŽƌƚĂƚĉ ůĂ ŶŝǀĞů ŶĂԑŝŽŶĂů͕ ĨŝŝŶĚ ĚĞ ƉƌĞ ŶĞĐĞƐŝƚĉ ƵŶ ŐƌĂĚ ƌŝĚŝĐĂƚ ĚĞ ƉƌŽƚĞĐԑŝĞ ĨĂԑĉ Ě 5 Figure 9 !ƕĞǌĂƌĞĂ ŐĞŽŐƌĂĨŝĐĉ Ă ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ Sursa: proprie prelucrare GIS aƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ͕ ŠŵƉƌĞƵŶĉ ĐƵ ǌŽŶĂ ĐĐĂ Ϯϭϱ͘ϬϬϬ ůŽĐƵŝƚŽƌŝ͘ ùŽŶĂ ƉĞƌŝƵƌďĂŶĉ ĐƵƉƌŝ – se pe o ƐƵƉƌĂĨĂԑĉ ĚĞ ĂƉƌŽǆŝŵĂƚŝǀ ϲϳϴ͕ϰϬ ĚĞ km², limi ƚƌŽĨĉ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐ LŶƚĞƌĚĞƉĞŶĚĞŶԑĂ ĚŝŶƚƌĞ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ a ƉƌŝŵƵů ƌąŶĚ ƉƌŝŶ ĨůƵǆƵů ĚĞ ĨŽƌԑĉ ĚĞ ŵƵŶĐĉ͕ Đ Ğ ǌŽŶĂ ƌƵƌĂůĉ ƐƉ ƵƌďĂŶĉ͘ OŶ Ƶůƚŝŵŝŝ ĂŶŝ ŠŶƐĉ͕ ĚĂƚŽƌŝƚĉ ĚĞǌǀŽůƚĉƌŝ ĉԑŝůŽƌ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂůĞ ŠŶ ĂƉĉƌƵƚ ƵŶ ŶŽƵ ƐĞŶƐ Ăů ĚĞƉůĂƐĉƌŝŝ ĨŽƌԑĞŝ ĚĞ ŵ din interes din periurban. ùŽŶĂ aĞƚƌŽƉŽůŝƚĂŶĉ ÇąƌŐƵ aƵƌĞƕ ĞƐƚĞ Ž ŵŝĐƌŽƌĞŐŝƵŶĞ ĐƵ Ž ĞǀŽ cu scopul principal de a asigura dezvoltarea social – ĞĐŽŶŽŵŝĐĉ Ă ǌŽŶĞŝ͘ ùŽŶĂ ĞƐƚĞ ĨŽƌŵĂƚĉ ĚŝŶ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇąƌŐƵ aƵƌĞƕ͕ ŽƌĂ /ąŵƉŝĞ͕ /ŽƌƵŶĐĂ͕ /ƌĉĐŝƵŶĞƔƚŝ͕ /ƌŝƐƚĞƔƚŝ͕ 9ƌŶ iu de 56 aƵƌĞƔ͕ {ąŶŐĞŽƌŐŝƵ ĚĞ aƵƌĞƔ Ɣŝ {ąŶƉĂƵů͘ tŽƉƵ 21408 locuitori. CSDTR (Conceptul Strateg ŝĐ ĚĞ 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞ ÇĞƌŝƚŽƌŝĂůĉ – România 2030 este ĚŽĐƵŵĞŶƚƵů ĐĂƌĞ ĨƵŶĚĂŵĞŶƚĞĂǌĉ Ɣŝ ŽƌŝĞƚŶĞĂǌĉ ĞƌŝƚŽƌŝĂůĉ Ă wŽ Ɣŝ ŽĨĞƌĉ ǀŝǌŝƵŶĞĂ Ă ĐĞĞĂ ĐĞ ǀĂ Ĩŝ wŽŵąŶŝĂ ƉĞƐ ƚĞƌŝƚŽƌŝĂůĉ Ă wŽŵąŶŝĞŝ ůĂ ƐĐĂƌĉ ƌĞŐŝŽŶĂůĉ͕ ŝ ĐŽĞǌŝƵŶĞ Ɣŝ ĐŽŵƉĞƚŝƚŝǀŝƚĂƚĞ ůĂ ŶŝǀĞůƵů ƚĞƌŝƚŽƌŝƵůƵŝ͘ {ĐŽƉƵů ĞůĂďŽƌĉƌ – 2030 este de a pune ŠŶ ĞǀŝĚĞŶԑĉ͕ ĚŝŶ ƉĞƌƐƉĞĐƚŝǀĉ ƚĞƌŝƚŽƌŝĂů ƉŽƚĞŶԑŝĂůƵůƵŝ ŶĂԑŝŽŶĂů ŠŶ ǀĞĚĞƌĞĂ ƌĞĐƵƉĞƌĉƌ ĚĞǌǀŽůƚĉƌŝŝ ĞĐŚŝůŝďƌĂƚ e în România. 21 Table 6 /ŽŶĐĞƉƚƵů {ƚƌĂƚĞŐŝĐ ĚĞ 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞ ÇĞƌŝƚŽƌŝĂůĉ Denumirea municipiului bƵŵĉƌ ůŽ În acord cu ĐĞƌĐĞƚ ESPON 2 În acord cu Legea 351/201, CSDTR 2030 În acord cu HG nr. 98/208 23 Tîrgu Mure Ɣ 134290 Pol de ŝŵƉŽƌƚĂ ƌĞŐŝŽŶ (între 50.0 – 20.0 locuitori) Pol supraregional OPUS (Orizont ƉŽƚĞŶԑŝ Strategic), cu ƉŽƚĞŶԑ Pol de dezvoltare ƵƌďĂŶĉ Municipiul Tîrgu – aƵƌĞƔ͕ ƌĞƔĞĚŝŶԑĂ ĂĚŵŝŶŝƐƚƌĂƚŝǀĉ Ă ũ desemnat pol de dezvo ůƚĂƌĞ ƵƌďĂŶĉ ƉƌŝŶ IŽƚĉƌąƌĞĂ DƵǀĞƌŶ ƌĞĂůŝǌĂ ĐƵ ƉƌŝŽƌŝƚĂƚĞ ŝŶǀĞƐƚŝԑŝŝ ĚŝŶ ĂǆĂ Ɖƌŝ – ƉŽůŝ ƵƌďĂŶŝ ĚĞ ĐƌĞƔƚĞƌĞΗ Ă tƌŽŐƌĂŵƵůƵŝ ŽƉĞƌĂ ʹ 2013. Municipiul Tîrgu – aƵƌĞƔ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ ƵŶ ƉŽů ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ƵƌďĂŶĉ ĞĐŽŶŽŵŝĐ͕ ƐŽĐŝĂů Ɣŝ ĐƵůƚƵƌĂů͕ ƉƌĞĐƵŵ Ɣŝ ƵŶ ũƵĚĞԑĞĂŶĉ Ɣŝ ƌĞŐŝŽŶĂůĉ͘ !ƐƚĨĞů͕ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵů Ç – aƵƌĞƔ͕ ĐĂ ƉŽů ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂ ƵƌďĂŶĉ͕ ĂƌĞ ƌ ĚĞ ůŝĂŶƚ ŠŶƚƌĞ ƉŽůŝŝ ĚĞ ĐƌĞƔƚĞƌĞ ;ŵƵŶŝĐŝƉŝŝ – bĂƉŽĐĂ͕ /ŽŶƐƚĂŶԑĂ͕ / 21 htp :/w.mdrl.ro/ documente/publicati/208Brosura%20Conc strat dezv terito riala.pdf 2 Programul ESPON – wĞԑĞĂƵĂ ĞƵƌŽƉĞĂŶĉ ĚĞ ŽďƐĞƌǀĂƌĞ Ă ĚĞǌǀŽůƚĉƌŝŝ Ɣŝ 5ĞǌǀŽůƚĉƌŝŝ wĞŐŝŽŶĂůĞ Ɣŝ ÇƵƌŝƐŵƵůƵŝ͕ ƉĂƌƚŝĐŝƉĉ ĂůĉƚƵƌŝ ĚĞ Programului E {thb ϮϬϭϯ͘ 9ƐƚĞ ƵŶ ƉƌŽŐƌĂŵ ĨŝŶĂŶԑĂƚ ƉƌŝŶ CŽŶĚƵů 9ƵƌŽƉ ĚĞ Ă ƐƉƌŝũŝŶŝ ĨŽƌŵƵůĂƌĞĂ ƉŽůŝƚŝĐŝŝ ĐĂƌĞ ǀŝǌĞĂǌĉ ĐŽĞǌŝƵŶĞĂ Ɣ e ŝŶĨŽƌŵĂԑŝŝ͕ ƐƚĂƚŝƐƚŝĐ ŝ͕ ĂŶĂůŝǌĞ Ɣŝ ƐĐĞŶĂƌŝŝ ĐŽŵƉĂƌĂďŝůĞ ƉƌŝǀŝŶĚ ĚŝŶĂŵŝĐ ƉŽƚĞŶԑŝĂůƵůƵŝ ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ Ă ƌĞŐŝƵŶŝůŽƌ Ɣŝ ƚĞƌŝƚŽƌŝŝů htp:/w.mdrt.ro/dezvoltare – regionala/prog rame – de – coperare – teritoriala – europeana/ – 3072) 23 HG Ŷƌ͘ ϵϵϴ ĚŝŶ Ϯϳ ĂƵŐƵƐƚ ϮϬϬϴ ƉĞŶƚƌƵ ĚĞƐĞŵŶĂƌĞĂ ƉŽůŝůŽƌ ĚĞ Đ ĐƵ ƉƌŝŽƌŝƚĂƚĞ ŝŶǀĞƐƚŝԑŝŝ ĚŝŶ ƉƌŽŐƌĂŵĞůĞ ĐƵ ĨŝŶĂŶԑĂƌĞ ĐŽŵƵŶŝ 57 tůŽŝĞƔƚŝ Ɣŝ ÇŝŵŝƔŽĂƌĂͿ Ɣŝ ĐĞůĞůĂůƚĞ ŽƌĂƔĞ ŵŝ ƉƌĞǀĞŶŝ ƚĞŶĚŝŶԑĞůĞ ĚĞ ĚĞǌĞĐŚŝůŝďƌĂƌĞ Ă ĚĞǌǀŽ t ĉƌŝŝ ŠŶ ĐĂĚƌƵů wĞŐŝƵŶŝŝ / Caracteristici demografice ÜŶ ĐƌŝƚĞƌŝƵ ĚĞ ĐůĂƐŝĨŝĐĂƌĞ Ă ĂƔĞǌĉƌŝůŽƌ 5ƵƉĉ ĂĐĞƐƚ ĐƌŝƚĞƌŝƵ͕ ĐĞĂ ŵĂŝ ĐƵŶŽƐĐƵƚĉ ŝĞƌĂƌ /ƵĐƵ͕ ϭϵϳϬͿ Ɣŝ ŠŶ ĐĂĚƌĞĂǌĉ ŽƌĂƔƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ŠŶ ĐĂƚĞŐŽ locuitori. tŽƉƵůĂԑŝĂ ŵƵŶĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ ĐŽŶĨŽƌŵ ďĂǌĞŝ ĚĂƚĞ ŝŶƐƐĞ͘ƌ anul 201 era de 134290, iar în 2015 era de 15129 (Date provizori INSE*) . tĞŶƚƌƵ Ă ĨĂĐĞ Ž ĞǀĂůƵĂƌĞ ĐŽƌĞĐƚĉ ĚĞŵŽŐƌ – au luat în considerare rezulatele ĚĞĨŝŶŝƚŝǀĞ ĂůĞ ƵůƚŝŵƵůƵŝ ƌĞĐĞŶƐĉŵąŶƚ Ăů ƉŽƉƵ aƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ͕ ŠŵƉƌĞƵŶĉ ĐƵ ǌŽŶĂ ca 215.0 locuitori. ùŽŶĂ ƉĞƌŝƵƌďĂŶĉ ĐƵƉƌŝŶĚĞ ŽƌĂƔƵů ÜŶŐ – se ƉĞ Ž ƐƵƉƌĂĨĂԑĉ ĚĞ ĂƉƌŽǆŝŵĂƚŝǀ ϲϳϴ͕ϰϬ ĚĞ Ŭŵϸ͕ LŶƚĞƌĚĞƉĞŶĚĞŶԑĂ ĚŝŶƚƌĞ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ primul rând prin fluxul d Ğ ĨŽƌԑĉ ĚĞ ŵƵŶĐĉ͕ ĐĂƌĞ ƐĞ ĚĞƉůĂƐĞĂ ƵƌďĂŶĉ͘ OŶ Ƶůƚŝŵŝŝ ĂŶŝ ŠŶƐĉ͕ ĚĂƚŽƌŝƚĉ ĚĞǌǀŽůƚĉƌŝ ĂƉĉƌƵƚ ƵŶ ŶŽƵ ƐĞŶƐ Ăů ĚĞƉůĂƐĉƌŝŝ ĨŽƌԑĞŝ ĚĞ ŵ ne din interes din periurban. /ŽŶĨŽƌŵ ƌĞǌƵůƚĂƚĞůŽƌ ĚĞĨŝŶŝƚŝǀĞ ĂůĞ wĞĐĞ ϮϬϭϭ ůĂ ŶŝǀĞůƵů ũƵĚĞԑƵůƵŝ aƵƌĞƔ 24 ͕ ĚĂƚĞůĞ ĐĞŶƚƌĂůŝǌĂƚĞ ƐĞ ƉƌĞǌŝŶ 1 iulie 2010 Date definitive ƌĞĐĞŶƐĉŵąŶƚ Municipiul Tîrg Ƶ aƵƌ 143939 134290 Sursa: Ins ƚŝƚƵƚƵů bĂƜŝŽŶĂů ĚĞ OŶ ĐĞĞĂ ĐĞ ƉƌŝǀĞƔƚĞ ĚŝŶĂŵŝĐĂ ƉŽƉƵůĂƜŝĞŝ ƐĂůĞ ĨƵŶĐƜŝŽŶĂůĞ ƉƵƚĞŵ ĐŽŶƐƚĂƚĂ ƵŶ ĚĞĐůŝŶ ŠŶ – 201 iar în intervalul 192 – 202 Ž ƵƔŽĂƌĉ ĐƌĞƔƚĞƌĞ ĚĞŵŽŐƌĂĨŝĐĉ͘ h ĚŝŶĂŵŝĐĉ Ŷ ŝůĉ ŠŶ ĐĂĚƌ aƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ĐĂƌĞ Ă ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂƚ 4,9 % ( 8078 persoane), find ĐĞĂ ŵĂŝ ƐĐĉǌƵƚĉ ǀĂůŽĂƌĞ Ă ƉŽƉƵůĂԑŝĞŝ ĚŝŶ ϭϵϵ 5ĞŶƐŝƚĂƚĞĂ ƉŽƉƵůĂԑŝĞŝ͕ ŐĞŶĞƌĂůĉ ƐĂƵ ƐƉĞĐ – economici, constituie Ž ƌĞĨůĞĐƚĂƌĞ ĞƐĞŶԑŝĂůĉ Ă ǌŽŶĞůŽƌ ĚĞ ĐŽŶ ƐƉĂԑŝƵůƵŝ ŐĞŽŐƌĂĨŝĐ͘ 24 /ŽŵƵŶŝĐĂƚ ĚĞ ƉƌĞƐĉ ĚŝŶ ĚĂƚĂ ĚĞ ϱ ŝƵůŝĞ ϮϬϭϯ Ăů Lb{ – DJSM. htp:/w.mures.inse.ro/phpfiles/Mures_RPL_201_Comunicat_date_definitive.pdf 58 Complexul factorilor antropici, contextul istorico – ƉŽůŝƚŝĐ ĚĞ ƉŽƉƵůĂƌĞ ;ĚĞƉůĂƐĉƌŝ ĚĞ ƉŽƉƵůĂԑŝĞ͕ ŵŝŐƌĂԑŝŝ ĨŽƌԑĂƚĞ͕ Ɛ ĞƚŶŝĐĞ Ɣŝ ĚĞŵŽŐƌ ŐƌĂĚƵů ĚĞ ǀĂůŽƌŝĨŝĐĂƌĞ Ă ƌĞƐƵƌƐĞůŽƌ ;ƉƌĞǌĞŶ ĂĐĐĞƐŝďŝůŝƚĂƚĞĂ ĨĂԑĉ ĚĞ ŝŵƉŽƌƚĂŶƚĞůĞ ĂƌƚĞƌĞ ĚĞ ǀĞĚĞƌĞ ĐƵůƚƵƌĂů ;ƉƌĞǌĞŶԑĂ ĂƌĞĂůĞůŽƌ ŵŝŶŽƌ Ϳ Ɣŝ ĚĞŵŽŐƌĂĨŝĐ ;ĨĞƌƚŝůŝƚ ĐŽŵƉůĞƚĞĂǌĉ ƚĂďůŽƵů ĐŽŶĚŝԑŝŽŶĉƌŝůŽƌ ƵŵĂŶŝǌĉƌ {ƵƉƌĂĨĂԕĂ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ĞƐƚĞ 2 , iar densitatea este de 205 loc/km 2 . Figure 10 Locuitori/kmp în anul 202 Sursa: htp:/w.cjmures.ro/ 59 {ƉƌĞ ƐĨąƌƕŝƚƵů ƐĞĐŽůƵůƵŝ Ăů óLó ŽƌĂƕƵů Đ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ƵƌďĂŶŝƐƚŝĐ ĐƌĞƕƚĞƌĞ Ă ƉŽƉƵůĂƜŝĞŝ͕ ĐĂ ƵƌŵĂƌĞ Ă ĚĞǌǀŽůƚĉƌ – se primele fabrici din ŽƌĂƕ͕ ĚĂƌ ƕŝ ĐĂ ƌĞǌƵůƚĂƚ Ăů ĐŽŶĞĐƚĉƌŝŝ ŵƵŶŝ ũƵŵĉƚĂƚĞ Ă ƐĞĐŽůƵůƵŝ óó ƐĞ ƌĞ ŵĂƌĐĉ Ž ĐƌĞƕƚĞƌĞ Ă ĂĐƚŝǀŝƚĉƜŝůŽƌ – culturale fapt care ƉƌŽĚƵĐĞ Ž ŶŽƵĉ ĐƌĞƕƚĞƌĞ Ă ƉŽƉƵůĂƜŝĞŝ ŽƌĂƕƵůƵ ĂũƵŶŐĞ Ɛĉ ŶƵŵĞƌĞ ŠŶ ĂŶƵů ϭϵϰϴ͕ ϰϳϬϰϯ ůŽĐƵŝƚ in ĚƵƐƚƌŝĂůŝǌĂƌĞ ƕŝ ƵƌďĂŶŝǌĂƌĞ͕ ĐŽŶĐƌĞƚŝǌĂƚĉ ƕ ŽƌĂƕƵů ĐƵŶŽĂƕƚĞ Ž ĐƌĞƕƚĞƌĞ ƐĞŵŶŝĨŝĐĂƚŝǀĉ Ă Ɖ wŽŵąŶŝĞŝ͕ ĂũƵŶŐąŶĚ ŠŶ ĂŶŝŝ ΖϳϬ Ɛĉ ĚĞƉĉƕĞĂƐĐĉ D Ğƕŝ ƉƌŽŐŶŽǌĞůĞ ĚŝŶ ƉĞƌŝŽĂĚĂ ƐŽĐŝĂůŝƐƚĉ – ΖϵϬ Ž ĐƌĞƕƚĞ ĞǆƉůŽǌŝǀĉ Ă ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ůŽĐƵŝƚŽƌŝůŽƌ ;ƉĞƐƚĞ ϭϰ ŵŝŝ͕ ϮϲϬ ŵŝŝ ŠŶ ĂŶƵů ϮϬϬϬͿ͕ ƌĞĂůŝƚĂƚĞĂ ŝƐƚŽƌ fre. /ŽŶĨŽƌŵ ƌĞĐĞŶƐĉŵąŶƚƵůƵŝ ĚŝŶ ϭϵϵϮ ŽƌĂƕƵů ƉŽƉƵůĂƜŝĂ ƐƚĂďŝůĉ Ă ŽƌĂƕƵůƵŝ ĞƌĂ ĚĞ ϭϰϵ͘ϱϳϳ LŶƐƚŝƚƵƚƵůƵŝ bĂƜŝŽŶĂů ĚĞ {ƚĂƚŝƐƚŝĐĉ͕ ŽƌĂƕƵů ĉƌ ĚĞ 134290 locuitori. 25 Figure 1 9ǀŽůƵƜŝĂ ĚĞŵŽŐƌĂĨŝĐĉ Ă aƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ 5ĞƔŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ĞƐƚĞ ƵŶƵů ĚŝŶƚƌĞ ŽƌĂƔĞ ůŽĐƵŝƚŽƌŝͿ͕ ĐĂ ƌĞƔĞĚŝŶԑĉ ũƵĚĞԑĞĂŶĉ ĂƌĞ Ž ƉŽǌ – se între cele aflate la limita ĐĞůŽƌ ϭϬϬ ĚĞ ŵŝŝ ĚĞ ůŽĐƵŝƚŽƌŝ Ɣŝ ĐĞůĞ ĐĂƌĞ Ɛ ŶĞ ƐĂƵ ĚĞƉĉƔĞ 25 Sursa datelor statistice : w.inse.ro 2517 38517 4893 47043 65194 82740 86464 106159 14326 13051 1645 14957 134290 0 20 40 60 80 10 120 140 160 180 1912 1930 1940 1948 1956 1960 196 1972 1975 197 192 202 201 9ǀŽůƵԑŝĂ ĚĞŵŽŐƌĂĨŝĐĉ – ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ Populatie 60 ĂĐĞĂƐƚĂ ǀĂůŽĂƌĞ͘ OŶ ĐŽŵƉĂƌĂԑŝĞ ĐƵ ĐĞůĞůĂůƚĞ Đĉ ŽƌĂƔƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ Ă ĐŽŶĐĞŶƚƌĂƚ ĚŝŶĂŵŝĐĂ ǀĞĚĞƌĞ Đĉ ŠŶ ĐĂǌƵů ĐĞůŽƌůĂůƚĞ ƚƌĞŝ ŽƌĂƔĞ ĐƵ ƉŝƵ͕ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ͕ wĞŐŚ ĐƌĞƔƚĞƌĞĂ ĂĐĐĞůĞƌĂƚĉ Ă ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ĚĞ ůŽĐƵŝƚŽƌ ƵƌŵĂƚĉ ĂƉŽŝ ĚĞ Ž ĚŝŶĂŵŝĐĉ ŵŽĚĞƌĂƚĉ͘ ÇŽĂƚĞ Đ – ĂƵ ĚƵďůĂƚ ƐĂƵ Ɣŝ – au triplat ƉŽƉƵůĂԑŝĂ ŠŶƚƌĞ ĂŶŝŝ ϭϵϯϬ Ɣŝ ϭϵϲϲ ;{ ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ – ϭϯϬϯϯ ůŽĐƵŝƚŽƌŝ ŠŶ ϭϵϯϬ 196, Reghin – ϵϮϵϬ ĚĞ ƉĞƌƐŽĂŶĞ ŠŶ ϭϵϯϬ Ɣŝ ϮϯϮϵϱ ŠŶ ϭ – 6567 locuitori în 1930 Ɣŝ ϮϮϯϬϮ ŠŶ ϭϵϲϲͿ͘ aƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ ƐĞ ĐŽŶĨƌƵŶƚ ĉ de asemena cu fenomenul de ŵŝŐƌĂԑŝĂ a ƉŽƉƵůĂԑŝĞŝ ƚ ŝŶĞƌĞ ƐƉƌĞ ĂůƚĞ ǌŽŶĞ ĂůĞ ԑĉƌŝŝ ƐĂƵ ŠŶ Ɛ ŶĂƚƵƌĂůĂ ĚĞƚĞƌŵŝŶĂƚĂ ƉƌŝŶ ƌĂƉŽƌƚĂƌĞĂ ŶƵŵĉƌƵ ĂƔƚĞƌŝůŽƌ ůĂ ŶƵŵĉƌƵů Ě Datele ƐƚĂƚŝƐƚŝĐĞ ƌĞůĞǀĂŶƚĞ ƉĞŶƚƌƵ ŵŝƔĐĂƌĞĂ ŶĂƚƵƌĂ t ƉƌĞǌĞŶƚĂƚĞ ŝŶ ƚĂďĞůƵů ƵƌŵĉƚŽƌ͗ Table 7 aŝƕĐĂƌĞĂ ŶĂƚƵƌĂůĉ ƕŝ ŵŝŐƌĂƚŽƌŝĞ Ă ƉŽƉƵůĂƜŝĞŝ aŝƔĐĂƌĞĂ ŶĂƚƵƌĂůĂ Ɛ ƉŽƉƵůĂԑŝĞŝ ŝŶ ƉĞƌŝŽĂ – 2014 208 209 2010 201 2012 2013 2014 Stabiliri de domiciliu în localitate 1496 1359 2028 1432 151 1629 1825 tůĞĐĉƌŝ ĐƵ ĚŽŵŝĐŝůŝƵ 16 150 1 1031 93 1027 941 {ƚĂďŝůŝƌŝ ĐƵ ƌĞƔĞĚŝŶ 2923 3472 3272 353 3245 296 28 9ŵŝŐƌĂŶԑŝ 109 12 17 135 123 97 71 LŵŝŐƌĂŶԑŝ 102 120 78 54 45 54 43 bĉƐĐƵԑŝ ǀŝŝ 1541 1583 1468 138 1328 1247 bĉƐĐƵԑŝ ŵŽƌԑŝ 8 9 1 2 2 5 17 5ĞĐĞĚĂԑŝ ƚŽƚĂů 1369 1390 147 1384 1401 1409 5ĞĐĞĚĂԑŝ ƐƵď ƵŶ ĂŶ 1 9 10 8 7 5 OŶ ĐĞĞĂ ĐĞ ƉƌŝǀĞƔƚĞ ƐƚƌƵĐƚƵƌĂ ĐŽŶĨĞƐŝŽŶĂů Đĉ ŵŽĚŝĨŝĐĉƌŝůĞ ƐƚƌƵĐƚƵƌŝŝ ĞƚŶŝĐĞ ĂƵ ĂĚƵƐ ůĂ Ɣŝ ŵŽĚŝĨŝĐĉƌŝ ƉĞ ƉůĂŶ ƌ – wĞĐĞŶƐĉŵąŶƚƵů ĚŝŶ ϭϵϵϮ͗ 5ƵƉĉ religie ĂƵ ĨŽƐƚ ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂƜŝ 69 70 ŽƌƚŽĚŽĐƕŝ , 54 43 ƌĞĨŽƌŵĂƜŝ , 24 923 romano – catolici , 4 931 greco – catolici , 4 546 unitarieni , 2 132 alte religi, 1 053 adve Ŷƚŝƕƚŝ , 92 atei , 90 penticostali , 480 ĞǀĂŶŐŚĞůŝƕƚŝ , 35 ďĂƉƚŝƕƚŝ . 61 Figure 12 Structura confesionala – wĞĐĞŶƐĉŵąŶƚƵů ĚŝŶ ϮϬϬϮ͗ OŶ ĨƵŶĐƜŝĞ ĚĞ ƌĞů 69 726 ;ϰϲ͕ϲϮйͿ ŽƌƚŽĚŽĐƕ 4 849 ;Ϯϵ͕ϵϴйͿ ƌĞĨŽƌŵĂƜŝ͕ 20 156 (13,48%) romano – catolici, 6 904 (4,6%) din alte religi, 4 051 (2,71%) greco – catolici, 3 891 (2,60%) unitarieni, 561 Ĩĉƌĉ ƌĞůŝŐŝĞ ƕŝ 150 atei 42% 3% 15% 3% 3% 1% 1% 1% 1% 0% 0% Structura confesionala 192 ortodocsi reformati romano-catolici greco-catolici unitarieni alte religi adventisti atei penticostali evanghelisti baptisti 47% 31% 14% 3% 0% 5% 0% 0% Structura confesionala 202 ortodocsi reformati romano-catolici greco-catolici unitarieni alte religi atei fara religie 62 43% 26% 12% 2% 2% 5% 1% 1% 1% 1% 0% 6% Structura confesional ĉ20 1 ortodocsi reformati romano-catolici greco-catolici unitarieni alte religi adventi;ti de ziua a 7-a martori lui Iehova fara religie alta religie atei informatie nedisponibila – wĞĐĞŶƐĉŵąŶƚƵů ĚŝŶ ϮϬϭϭ͗ OŶ ĨƵŶĐƜŝĞ ĚĞ ƌĞů 60637 (40,0 йͿ ŽƌƚŽĚŽĐƕŝ͕ 36491 (2 4,0 йͿ ƌĞĨŽƌŵĂƜŝ͕ 16438 (1 0,74 %) romano – catolici, 6 904 ( 4,51 %) din alte religi, 3179 (2,08 %) greco – catolici, 3296 (2,16 %) unitarieni, 1094 (0,72%) penticostali, 1340 0,8%) ĂĚǀĞŶƚŝƕƚŝ ĚĞ ǌŝƵĂ Ă ƕĂƉƚĞ͕ ϭϱϯϲ (1,01%) Martori lui Iehova, 1759 (1,15%) Ăůƚĉ religie, 560 ;Ϭ͕ϯϳйͿ Ĩĉƌĉ ƌĞůŝŐŝĞ͕ 290 (0,19%) atei ͕ ϳϲϰϯ ;ϱ͕ϬϬйͿ ŝŶ ŶĞĚŝƐƉŽŶŝďŝůĉ 63 Structura etnic ĉ /ŽŶĨŽƌŵ ƌĞĐĞŶƐĉŵąŶƚƵůƵŝ ĚŝŶ ϭϵϵϮ͕ ĚƵƉĉ 84 492 maghiari , 76742 români , 58 germani , 3 259 Ɯigani , 156 evrei , 128 alte etni. 5ƵƉĉ ƌĞ ĐĞŶƐĉŵąŶƚƵů ĚŝŶ 201 Ă ƌĞǌƵůƚĂƚ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞĂ ƐƚƌƵĐƚ 134290 locuitori ai municipiului sunt 603 români, 57532 maghiari, 310 romi , 202 germani etc. 9ǀŽůƵƜŝĂ ƐƚƌƵĐƚƵƌŝŝ ĞƚŶŝĐĞ începând din 1850 An Total Români Maghiari Germani Evrei ÑŝŐĂ Alte etni 1850 7 85 6,0% 82,6% 3,1% 2,6% 3,6% 2,1% 1869 12 678 5,2% 8,9% 3,5% 2,4% 190 20 29 1,6% 83,3% 3,6% 1,5% 1910 25 517 6,7% 89,3% 2,4% 1,6% 1930 40 058 26,7% 57,2% 1,7% 12,1% 1,1% 1,2% 196 86 464 28,3% 70,9% 0,6% 0,2% 197 127 783 34,8% 63,6% 0,6% 0,4% 0,5% 0,1% 192 164 45 46,1% 51,4% 0,3% 0,1% 2% 0,1% 202 149 57 50,34% 46,73% 0,2% 2,43% 0,3 201 153067 52,0% 4,9% 0,15 0,05 2,5% 0,5 Piramida vârstelor pentru municipiul Tîrgu Mure Ɣ ;ĐĨ͘ wt[ ϮϬϭϭͿ Ğǀŝ ƉƌŽĐĞƐ ĚĞ ŠŶƚŝŶĞƌŝƌĞ͘ tƌŽďĂďŝů ĐĞů ŵĂŝ ŝŵƉŽƌ ridicat de copi (0 – 14 ani) decât tineri (15 – Ϯϰ ĂŶŝͿ͘ !ĐĞƐƚ ůƵĐƌƵ ƐƵƐƜŝŶ ĂƐƉĞĐƚ ĐĂƌĞ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ ĚŝƐƉŽŶŝďŝůŝƚĂƚ ĞĂ ĚĞ ĨŽƌƜĉ ĚĞ ŵƵŶĐĉ ƉĞ ƚĞƌŵĞ ƐƵƐƜŝŶĞ ĂĐĞƐƚ ƉƌŽĐĞƐ ĚĞ ŠŶƚŝŶĞƌŝƌĞ ĚĞũĂ ƉŽƌŶ ĞĨŝĐŝĞŶƚĞ ƉĞŶƚƌƵ ĚĞƉůĂƐĂƌĞĂ ĐŽƉŝŝůŽƌ Ɣŝ ƚŝŶĞ infrastru ĐƚƵƌĉ ǀĞůŽ͕ ĞƚĐ͘Ϳ 64 Figure 13 Priamida vârstelor 201 cf. RPL Figure 14 S tructura populatiei pe categori de varsta -10,0% -5,0% 0,0% 5,0% 10,0% 0- 4 ani 5- 9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-4 ani 45-49 ani 50-54 ani 5-59 ani 60-64 ani 65-69 ani 70-74 ani 75-79 ani 80-84 ani 85 ani si peste AXIS TITLE GRUPE DE VARSTA masculin % feminim % 13% 1% 62% 14% {ƚƌƵĐƵƚƌĂ ƉŽƉƵůĂƜŝĞŝ ƉĞ RPL 201 Copi (0-14 ani) tineri (15-24 ani) persoane mature (25-65 ani) varstnici (peste 65 ani) 65 tŽƉƵůĂԑŝĂ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ƌĞƉƌĞ ũƵĚĞԑƵůƵŝ aƵƌĞƔ͘ /ŽŶ form datelor statistice din 201 ͕ ƉŽƉƵůĂԑŝĂ ƐƚĂďŝůĉ Ă aƵŶŝ de 134290 locuitori, din care : 6349 ƉŽƉƵůĂԑŝĞ ĚĞ ŐĞŶ ŵĂƐĐƵůŝŶ Ɣŝ 70941 ƉŽƉƵůĂԑŝĞ ĚĞ feminin (cu 1 й ŵĂŝ ŵĂƌĞ ĚĞĐąƚ ƉŽƉƵůĂԑŝĂ ĚĞ ŐĞŶ ŵĂƐĐ rm datelor de la ultimul ƌĞĐĞŶƐĉŵąŶƚ Ăů ƉŽƉƵůĂԑŝĞŝ ƐƚƌƵĐƚƵƌĂ ƉĞ ŐƌƵƉĞ 15.13% intre 0 – 14 ani, 13.03% intre 15 – 24 ani, 70.62% intre 25 – 65 ani, 15.65 % peste 65 de ani. !ŶĂůŝǌĂ ĞǀŽůƵԑŝĞŝ ƐƚƌƵĐƚƵƌŝŝ ƉĞ ŐƌƵƉĞ ŵĂ ƌĞĂůŝǌĂƚĂ ůĂ ƵůƚŝŵƵů ŝŶĚŝĐĉ ƵŶ Ɛŝ ƵŶ ƉƌŽĐĞƐ ĚĞ ŠŵďĉƚƌąŶŝƌĞ Ă ƉŽƉƵ ƉŽƉƵůĂԑŝĞŝ ƚŝŶĞƌĞ͕ Ɛ ĐĉĚĞƌĞĂ ƐƉŽƌƵůƵŝ ŶĂƚƵƌĂů ĚƵďůĂƚ ĉ ĚĞ ĨĞŶŽŵĞŶƵů ĚĞ Šŵďĉƚƌą ƐƵŶƚ ĞůĞŵĞŶƚĞ ŠŶŐƌŝũŽƌĉƚŽĂƌĞ ĐĂƌĞ ŝŵƉ ƵŶ ŵĂƐƵƌŝ ůĂ ŶŝǀĞů ŶĂԑŝŽŶĂ ŶĂƚĂůŝƚĉԑŝŝ͘ tĞ ƉůĂŶ ůŽĐĂů͕ ƐĞ ƉŽĂƚĞ ĂĐԑŝŽŶĂ ďŝŶĞ ƉůĉƚŝƚĞ͕ ĐŽŶƐƚƌƵĐԑŝĂ ĚĞ ůŽĐƵŝŶԑĞ ƉĞŶƚƌ asigurarea unor condi ԑŝŝ ĨůĞǆŝďŝůĞ ĚĞ ŵƵŶĐĂ ƉĞŶƚƌƵ ŵĂŵĞů ĚĞ Ă ůĉƐĂ ĐŽƉŝŝ ŝŶ ŐƌŝũĂ ĂůƚĐƵŝǀĂ͘ /ƌĞƔƚĞƌĞĂ ĚĞ ǀŝĂԑĉ ŠŶ ƐĞŶƐƵů ĐƌĞƔƚĞƌŝŝ ƚŝŵƉƵůƵŝ ƉĞƚƌĞĐ Ă ĐƌĞƔƚĞƌŝ Ɛŝ ĞĚƵĐĉƌŝŝ ĐŽƉŝŝůŽƌ͘ /ŽŶƐƚƌƵĐԑŝĂ ĚĞ ŶŽŝ Đ prelungite de tip after – ƐĐŚŽŽů ƉŽƚ ƐĂ ĐŽŶƚƌŝďƵŝĞ ĚĞ ĂƐĞŵĞŶĞ Ɣŝ ĐŽŶƐĞƌǀĉ ƉƌŽĚƵĐƚŝǀŝƚĂƚĞĂ ĨĞŵŝŶŝŶĉ͘ /ŽŶĚŝԑŝŝůĞ ŐĞŽŐƌĂĨŝĐĞ ĚŝŶ ǌŽŶĂ ƉĞƌŝƵƌďĂŶĉ ƐƵŶƚ ĨĂǀŽƌĂďŝů ŵƵůƚĞ ŽƉԑŝƵŶŝ ŠŶ ĐĞĞĂ ĐĞ ƉƌŝǀĞƔƚĞ ŵƵŶŝĐŝƉŝ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ĐĞŶƚƌĞůŽƌ ƵƌďĂŶĞ ŝŶĚŝĐĉ ƚƌĞĐĞƌĞ ŽƌĂƔĞůŽƌ ŵĂƌŝ Ɣŝ ŵŝũůŽĐŝ ŝ ŽĚĂƚĉ ĐƵ ƵŶ ŝŶƚĞŶƐ ƉƌŽĐĞƐ ĚĞ ŝŶĚƵ ĚĞ ĐĉƚƌĞ ŽƌĂƔĞůĞ ŵĂƌŝ Ɣŝ ŵŝũůŽĐŝŝ ŠŶ ƚĞƌŝƚŽƌ ƵŶŽƌ ĐƵůŽĂƌĞ ƵƌďĂŶŝǌĂƚĞ ďĂǌĂƚĞ ƉĞ ĐŽŽƉĞƌĂƌĞ eriurban Ăů ŵƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ĞǆŝƐƚĉ Ž ƐĞƌŝĞ ĚĞ urbane: – ĞǆŝƐƚĞŶԑĂ ƵŶŽƌ ůŽĐĂůŝƚĉԑŝ ĐĂƌĞ ƉƌŝŶ ƉƌŽĨŝ ƐƵŶƚ ŽĐƵƉĂԑŝ ŠŶ ƐĞĐƚŽƌƵů ƐĞĐƵŶĚĂƌ ƐĂƵ ƚĞ ĐĂƌĂĐƚĞƌŝƐƚŝĐŝůĞ Ƶ urbane; – ĐĞůĞ ŵĂŝ ŵƵůƚĞ ĚŝŶƚƌĞ ůŽĐĂůŝƚĉԑŝůĞ ƉĞƌŝƵƌ Ă ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ Ɣŝ ƐĞ ĂĨůĉ ůĂ ĚŝƐƚĂŶԑĞ ĨŽĂ – ŐƌƵƉĂƌĞĂ ƵŶŽƌ ůŽĐĂůŝƚĉԑŝ ĚŽƵĉ ĐąƚĞ ĚŽƵĂ ŝƵ ĚĞ aƵƌĞƔ͕ /ƌŝƐƚĞƔƚŝ ĐƵ ÜŶŐŚĞŶŝ͕ {ąŶŐĞŽƌŐŝƵ ĚĞ aƵƌĞƔ ĐŽŶĚƵĐĞ ůĂ ĨŽƌŵĂƌĞĂ ƵŶŽƌ ĐŽŶĐĞŶƚƌĉƌŝ ĚĞ Ɖ critic dincolo de care este profitabil transportul în comun multimodal; – ex ŝƐƚĞŶԑĂ ƵŶŽ ƌĞԑĞůĞ ĞĚŝůŝƚĂƌĞ ůĂ ƐĐĂƌĉ ǌŽŶĂůĉ͘ /ŽŵƵŶĞů ĚĂƚĉ ĚĞ ĐƵůŽĂƌƵů aƵƌĞƔƵůƵŝ ĚĞƚĞƌŵŝŶĉ ĐŽŶƐ ƵƌďĂŶ͘ ÇƌĞďƵŝĞ ůƵĂƚĉ ŠŶ ĐĂůĐƵů ŶĞĐĞƐŝƚĂƚĞ i ax urbanizat în 6 Membri ai corpului legislativ, ai executivului, inalti conducatori ai administratiei publice, conducatori si functionari superiori Specialisti in diverse domeni de activitate Tehnicieni si alti specialisti din domeniul tehnic Functionari administrativi Lucratori in domeniul servicilor Lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit Muncitori calificati si asimilati Operatori la instalati si masini; asamblori de masini si echipamente Muncitori necalificati A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 MUNICIPIUL TARGU MURES 5893 290 15948 8127 3906 1754 620 878 4751 2719 JUDET / MUNICIPIU / ORAS / COMUNA / LOCALITATE COMPONENTA POPULATIA STABILA OCUPATA TOTAL G R U P E D E O C U P A T I I ĂĚąŶĐŝŵĞ͕ ƚƌĞďƵŝŶĚ ĂƐŝŐƵƌĂƚĞ ůĞŐĉƚƵƌŝůĞ DŚĞŽƌŐŚĞ 5ŽũĂ Ɣŝ /ƌĉĐŝƵŶĞƔƚŝ Ͷ ůĂ ƐƵĚ ĚĞ ǀĂůĞĂ aƵƌĞƔƵůƵŝ Ͷ Ɣŝ /ĞƵĂƔƵ ĚĞ /ąŵ tĉŶĞƚ Ͷ la nord). tŽƉƵůĂԑŝĂ ŽĐƵƉĂƚĉ CŽƌƚĂ ĚĞ ŵƵŶĐĂ ǀĂ ĐƌĞƕƚĞ Š n ritmuri mai lente decat popul ĂƜŝĂ ƚŽƚĂůĉ ĚĂ ĂĐĐĞŶƚƵĉƌŝŝ ƉƌŽĐĞƐƵůƵŝ ĚĞ ŠŵďĉƚƌąŶŝƌĞ Ă ƉŽƉƵ i Ğŝ Ɛŝ ƌĞĚƵĐĞƌŝŝ ŶƵŵĞƌŝĐĞ munci. Tertiarizarea economiei locale va conduce la schimb ĂƌĞĂ ƌĂƉŽƌƚƵůƵŝ ĚŝŶ tipuri de activitati principa le, industriale si de servici. Dintr – un centru urban dominat de sectorul secundar (de fapt, de ind ustria de ƉƌĞůƵĐƌĂƌĞͿ ĐĂƌĞ͕ ůĂ ŠŶĐĞƉƵƚƵů ƚƌĂŶǌŝƜ iei concen ƚƌĉ ϱϮ͕ϭй ĚŝŶ ĨŽƌƜĂ ĚĞ ŵƵ ͕ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ va ĚĞǀĞŶŝ ƵŶ ƉŽů ƚĞƌƜŝĂƌ ĐƵ ƉŽůĂƌŝǌĂƌĞ ƌĞŐŝŽŶĂů Ğ ƉŽƉƵůĂƜŝĂ ŽĐƵƉĂƚĉ Š n servici va totaliza doua treimi din total (64%). Aceasta trecere va fi treptata. OŶ ĂůƚĞƌŶĂƚŝǀĂ ĚĞǌǀŽůƚĉƌŝŝ ĂŐůŽŵĞƌĂԑŝĞŝ ŐŶŽǌĞĂǌĉ ĐĂ ůĂ Ɖ ŽĐƵƉĂƚĉ Ă ŽƌĂƔƵůƵŝ ƐĞ ǀĂ ŵĂŝ ĂĚĂƵŐĂ Ϯϱй ĚŝŶ ƌĞƐƚ iei. Acest ea vor fi integrate în ƐĞĐƚŽƌƵů ƐĞĐƵŶĚĂƌ ƕŝ ŠŶ ĐĞů ƚĞƌƜŝĂƌ͘ ÇƌĂŶǌŝԑ va presupune: ç ĐŽŶǀĞƌƐŝĂ ƵŶŽƌ ůŽĐƵƌŝ ĚĞ ŵƵŶĐĉ ĚŝŶ ƐĞĐƚŽƌ n c Ğů ƚĞƌƜ iar; ç ĐƌĞĂƌĞĂ ƵŶŽƌ ŶŽŝ ĂĐƚŝǀŝƚĉƜŝ ƚĞƌƜŝĂƌĞ͕ ŝŶ s ƵƉĞƌŝŽƌ ƕŝ ƉŽƐƚůŝĐĞĂů ƉƌĞĐƵŵ ƕ i a cercetari pe baza structurilor existente , (în special în ŝŶĨŽƌŵĂƚŝĐĉ ); ç ƐĐŚŝŵďĉ ri intrasectoriale realizate prin crearea de intreprinderi micro, mici si mijloci. Sectorul prim Ăƌ ǀĂ ĞǀŽůƵĂ ĨŽĂƌƚĞ ůĞŶƚ͕ ƉŝĞƌǌąŶĚ ƉƌŝŵĂ ĞƚĂƉĉ ƕŝ Đĉ ĨĞů ĚĞ ƉƵƜŝŶ Š n cea de – a doua. Pierderile din sectorul secundar ǀŽƌ Ĩŝ ŝĞƌĂƌŚŝǌĂƚĞ ĞƚĂƉĞ͕ ŵĂŝ ůĞŶƚĞ ŠŶ ƉƌŝŵĂ ƕ i mai a centuate î n cea de – a doua. OŶ ĂůƚĞƌŶĂƚŝǀĂ ĚĞǌǀŽůƚĉƌŝŝ ĂŐůŽŵĞƌĂƜ iei, pierderile vor fi atenuate de plusul de ƉŽƉƵůĂƜŝĞ ŽĐƵƉĂƚĉ Š n sector Ƶů ƐĞĐƵŶĚĂƌ ĚŝŶ ƌĞƐƚƵů ĂŐůŽŵĞƌĂ o descentralizare a indu ƐƚƌŝĞŝ ƉƌŝŶ ƚƌĂŶƐĨĞƌƵů ĂĐƚŝǀŝƚĉƜ ilor d ŝŶƐƉƌĞ ƐƉĂƜ iul urban spre cel p ĞƌŝƵƌďĂŶ͘ DƌĂĚĂƚĞ ǀŽƌ Ĩŝ Ɛŝ ĐąƕƚŝŐƵƌŝůĞ ĐƵ ŽƌƵů ƚĞƌƜ iar. /ƌĞƐƚĞƌĞĂ ƉŽƉƵůĂƜ iei din serv ŝĐŝŝ ǀĂ Ĩŝ ŵĂũŽƌĂƚĂ ĚĞ ĐŽŶƚƌ ƐƉĂƜŝƵů ƉĞƌŝƵƌďĂŶ͕ ŐĞŶĞƌąŶĚ Ž ĞŐĂůŝǌĂƌĞ Ă Ě ri serv ŝĐŝŝůŽƌ ŠŶ ŝŶƚĞƌŝŽƌ iei urbane. Table 8 tŽƉƵůĂƜŝĂ ŽĐƵƉĂƚĉ ƉĞ ŐƌƵƉĞ ĚĞ ŽĐƵƉĂƜŝŝ 67 ùŽŶĞ ĚĞ ƐĉƌĉĐŝĞ ĞǆƚƌĞŵĉ /ŽŶĨŽƌŵ !ƚůĂƐƵůƵŝ ǌŽŶĞůŽƌ ŵĂƌŐŝŶĂůŝǌĂƚĞ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ĚĞƜŝŶĞ ƉĞƐƚĞ ϴϲй ĚŝŶ ƉŽƉƵůĂƜŝĞ ŠŶ ǌŽŶĞ ŶĞĚ . Table 9 5ŝƐƚƌŝďƵƜŝĂ ƉŽƉƵ ůĂƜŝĞŝ ĚĞǌĂǀĂŶƚĂũĂƚĞ ŠŶ wĞŐŝƵŶĞĂ /ĞŶƚƌƵ {ƵƌƐĂ͗ .ĂŶĐĂ aŽŶĚŝĂůĉ ϮϬϭϯ͘ !ƚůĂƐƵů ùŽŶĞů wĞƉĂƌƚŝƜŝĂ ƉŽƉƵůĂƜŝĞŝ Ɣŝ ƌĞůĂƜŝĂ ĐƵ ĨŽŶĚƵů Đ 9ǆŝƐƚĞŶԑĂ ƵƌďĂŶĉ ĞƐƚĞ ĚĞĨŝŶŝƚĉ ĚĞ Ž ƐĞƌŝĞ ƐƵƉŽƌƚĂƚ ŠŶ ƚŝŵƉ ŵŽĚŝĨŝĐĉƌŝ͘ 5ŝŶ ƐƵƉƌĂƉƵŶĞƌĞĂ ĂĐĞƐƚŽƌĂ ƉŽƚ ƌĞ tŝĂԑĂ ÇƌĂŶĚĂĨŝƌŝůŽƌ ĐĂƌĞ Ă ƉƌĞǌĞŶƚĂƚ ŠŶ ĐŽŶ ĞĐŽŶŽŵŝĐ͕ ĨƵŶĐԑŝŽŶĂů Ɣŝ ƐƉŝƌŝƚƵĂů͕ ĐŽŶǀĞƌŐĞ ԑĂ ŵŽĚŝĨŝĐĉƌŝůŽƌ Ă ĐŽŶĚƵƐ ĨŝŶĂůŝƚĂƚĞ Ă ĞǆŝƐƚĞŶԑĞŝ ƵƌďĂŶĞ͕ ĐŽŶƚŝŶƵąŶĚ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚĂƚŝǀ ĐĂƌĞ ŠŵďŝŶĉ ƐĞŶƚŝŵĞŶƚƵů ĚĞ ƐƉĞ ùŽŶĂ ĐĞŶƚƌĂůĉ ůƵĂƚĉ ŠŶ ƐƚƵĚŝƵ Ă ĐƵŶŽƐĐƵƚ ĚĞ ŵŽĚŝĨŝĐĉƌŝ ĐŽŶǀĞ ĂƵ ĐŽŶĚƵƐ ƐƉƌĞ Ž ĚĞƚĞƌŝŽƌĂƌĞ ƉĂƌԑŝĂůĉ Ă ĞǆŝƐ – Ž ĐĞĂ ĐŽŵĞƌĐŝĂůĉ͕ ŝĂƌ ĐĞĂ ƐĞĐƵŶĚĂƌĉ ůŽĐƵŝƌĞĂ – ĂƵ ĞǆĐůƵƐ ƌĞĐŝƉƌŽĐ ƵŶĞŝ ĐŝƌĐƵůĂԑŝŝ ƌĞĚƵƐĞ͕ ŠŶ ƉƌĞǌ ĞŶƚ ĂŵďĞůĞ ĨƵŶĐԑŝƵŶŝ ƐĞ ŝŶĐŽŵŽĚĞĂ ƵŶ ƉƌŽĐĞƐ ĚĞ ĚĞŐƌĂĚĂƌĞ ƉĞ ĂŶƵŵŝƚĞ ƉŽƌԑŝƵŶŝ͕ ĐƵ ǀŝǌŝďŝůŝƚĂƚĞ ƌĞĚƵƐĉͿ͘ wĞŵŽĚĞůĂƌĞĂ ƵƌďĂŶĉ unui ĐĂĚƌƵ ĚĞ ǀŝĂԑĉ ĐĂƌĞ ĨŝŝŶĚ ĐŽƌĞƐƉƵŶǌĉƚŽƌ ŶĞ – Ɣŝ ŶĞĂŐĉ ŽƌŝŐŝŶĞ 68 !ĐĞĂƐƚĉ ƐĐŚĞŵĉ Ğ ŝŵƉŽƌƚĂŶƚĉ ĚĞŽĂƌĞĐĞ ůĞ Đ ůŽĐƵŝƚŽƌŝ͖ ĞƐƚĞ ĞŶƵŶԑƵů ƐƉĞĐŝĨŝĐ Ăů ǌŽŶĞŝ Š de ŶŽƌŵĞ Ɣŝ ĐĂƚĞŐŽƌŝŝ ĞƐƚĞƚŝĐĞ ĂůĞ ƉƌŽĚƵĐԑŝĞŝ Ɛ h ĐĂůŝƚĂƚĞ Ă ůŽĐƵŝƌŝŝ ƌĞǌŝĚĉ ĚĞĐŝ Ɣŝ ŠŶ Ě ƐƉĂԑŝĂůĞ ƉƌŽƉƌŝƵ ǌŽŶĞŝ͕ ƐƉĂԑŝŝ ĐĂƌĞ ƵƔƵƌĞĂǌĉ Un ĂƐƉĞĐƚ ůĂ ĨĞů ĚĞ ŝŵƉŽƌƚĂŶƚ ĐĂ Ɣŝ ĨƵŶĐԑŝ ĂŶƵŵŝƚĞ ƐƚƌƵĐƚƵƌŝ ƵƌďĂŶĞ ĚĞ Ă ĚĞƉůĂƐĂ ĐĞŶƚƌĂ ƐƵƌƉŝŶƐĉ ŠŶ ĐĂĚƌƵů ƵŶŽƌ ƉĂƌĂŵĞƚƌŝŝ ĂůĞƔŝ ĐĂ ç densitatea structuri lor urbane – ĐĞĞĂ ĐĞ ƉŽĂƚĞ ĂƐŝŐƵƌĂ Ž ĨƌĞĐ Densificarea tramei stradale de exemplu permite o dentitate de ocupare ŝŶĚŝƐƉĞŶƐĂďŝůĉ ŝĚĞŝŝ ĚĞ ĂŶŝŵĂԑŝĞ͖ ĂĐĞĂƐƚ ƌĞĚƵĐĞƌĞĂ ĚŝƐƚĂŶԑĞůŽƌ ƉĞŶƚƌƵ ĂĐƚŝǀŝƚĉ ԑŝ ĐĂƌĞ Ɛ – ar putea întinde fa ƌĉ Ɛĉ ĐƌĞĞǌĞ ƵŶ de centrali tate; ç neutralitatea structurilor urbane – ƉĞŶƚƌƵ ĐĂ ĐĞŶƚƌĂůŝƐŵƵů Ɛĉ Ɛ ĚĞƉůĂƐĂ ƚƌĞďƵŝĞ ĐĂ ĨůƵǆƵƌŝůĞ Ɛĉ ĨŝĞ ŵŽĚŝĨ Đĉŝ ĚŝĨĞ ƌŝƚĞ Ɣŝ ĂƐƚĨĞů ǌŽŶĂ Ɛĉ ĨŝĞ ŠŶ ŵŽĚ ĞŐĂů ç ƌĞǌĞƌǀĂ ĚĞ ƐƉĂԑŝŝ ƉĞŶƚƌƵ ĂĐƚŝǀŝƚĉԑŝ – ƐĂƵ ĞǆŝƐƚĞŶԑĂ ĂƔĂ ŶƵŵŝƚŽƌ͕ ĞǀĞŶƚƵĂů ŠŶ ĂĨĂƌĂ ĐŽƐŶƚƌƵŝƚƵůƵŝ͕ Ĩĉƌĉ Ă ŐŽůƵƌŝ ƉĂƌĞ ƉƌĞĨĞƌĂďŝů Ɛĉ ƐĞ ĂĨĞ ĐƚĞǌĞ ƉƌŽǀŝǌŽƌŝƵ ƚŽƚ ƚĞƌĞŶƵů ĚĞŶƐĞ Ɣŝ ĚĂĐĉ Ğ ƉŽƐŝďŝů ĐƵ ĚĞƐƚŝŶĂԑŝŝ ΗůĂ ç ƉŽƚĞŶԑŝĂů ĚĞ ƌĞĂďŝůŝƚĂƌĞ Ɣŝ ŝŶƚĞƌǀĞŶԑŝĞ – presupune renovarea construitului cu ĐŽŶƐĞƌǀĂƌĞĂ ƐƵƉŽƌƚƵůƵŝ ƉĂƌĐĞůĂƌ Ɣŝ Ă ƐŝůƵĞƚĞŝ ƵƌďĂŶĞ Ɣŝ ŵŝũůŽĐ ŶĞĐĞƐĂƌĞ ƉĞŶƚƌƵ ĂĨŝƌŵĂƌĞĂ ĐĞŶƚƌĂůŝƚĉԑŝŝ͘ Cartier Populatie 1 Uniri 13403 2 Libertati 1769 3 Mureseni 1408 4 Dambul Pietros 24047 5 Budai Nagy Antal 693 6 Cornisa 2457 7 2 Decembrie 5271 8 Centru 215 9 Azomures 153 10 Gradina Zologica 0 1 Tudor 50783 12 Valea Rece 83 Total 134290 69 /ŽŶĨŽƌŵ ĚĂƚĞůŽƌ ƐƚĂƚŝƐƚŝĐĞ͕ ĐůĉĚŝƌŝůĞ Đ ŠŵƉĉƌƜŝƚĞ ƉĞ ĐĂƚĞŐŽƌŝŝ ĂƐƚĨĞů͗ ϵϭϳϵ ĐĂƐĞ ŝŶ ŠŶƕ ŝƌƵŝƚĞ ;ĂůŝƉŝƚĞͿ͕ Ϯϭϰϱ ďůŽĐƵƌŝ ĚĞ ůŽĐƵŝŶƜĞ͕ ĂĨůĂ ůŽĐƵŝŶƚĞͿ͕ ϮϬ ĐůĉĚŝƌŝ ŶĞƌĞǌŝĚĞŶƜŝĂůĞ͘ Figure 15 Cladiri de locuinte Patrimoniul construit {ƚƌƵĐƚƵƌĂ ƐƉĂƜŝƵůƵŝ ƵƌďĂŶ ƉŽĂƌƚĉ amprenta istoriei ŽƌĂƕ ulu i, a sucesiuni de faze de ĐƌĞƕ tere s ŝ ĚĞĐůŝŶ͕ Ă ĞǆƚĞƌŶĂůŝǌĂƌŝŝ ĨƵŶĐƜ i ŝůŽƌ ĐĂƌĞ ĂƵ ĐĂƌĂĐƚĞƌŝǌĂƚ Ğǀ ului de – a lu ngul ƚŝŵƉƵůƵŝ͘ ùŽŶĂůŝƚĂƚĞĂ ĨƵŶĐƜŝŽŶĂůĂ Ă ŽƌĂƕ ulu ŝ ĞƐƚĞ ĐŽŵƉůĞǆĂ͕ ĨŽĂƌƚĞ Ěŝ ĂƌŚŝƚĞĐƚŽŶŝĐ͕ ƚĞǆƚƵƌĉ , str ƵĐƚƵƌĉ . Nucleul centra ů Ăů ŽƌĂƕƵůƵŝ ƐĞ ŝŵƉƵŶĞ ƉƌŝŶ ĨƵ ĂĚŵŝŶŝƐƚƌĂƚŝǀĉ , cultural ĉ͕ ĐŽŵĞƌĐŝĂůĉ͕ ƌĞǌŝĚĞŶƜŝĂůĉ͘ 5ĞǌǀŽů ƐƚƌĉďĂƚĞ ŽƌĂƕƵů ƉĞ ĚŝƌĞĐƜŝĂ ŶŽƌĚ – est sud – ǀĞƐƚ͕ ĨĉĐąŶĚ ůĞŐĉ tura cu Reghin ƕŝ ƌĞƐƉĞĐƚŝǀ [Ƶ , nuc leul central este situ at la 1 – Ϯ Ŭŵ ĞƐƚ ĚĞ ĂůďŝĂ ŵŝŶŽƌĉ Ă aƵƌĞƕ ului, la contactul dintre albia ŵĂũŽƌĉ ƕŝ ƚĞƌĂƐĉ ĚĞ ϯϬ – ϯϱ ŵ ŠŶĉůƜ ime. Este orientat pe directia nord – sud pe o lungime de 1,5 km, de la Cetate pana la Palatul Telefoanelor, iar in directie est – ve st pe aproape 1 km. CŝǌŝŽŶŽŵŝĂ ƵƌďĂŶŝƐƚŝĐĉ ĞƐƚĞ ĐƵ ƚŽƚƵů ƐƉĞĐ d e combinarea unui sistem de ƉŝĞƜĞ͕ ĨŽƌŵĂƚ ĚŝŶ tŝĂƜĂ ĐĞŶƚƌĂůĉ Ă ÇƌĂŶĚĂĨŝƌ i lata de 50 – 10 m, amenajata sub forma de scuar, la care se adauga alte 4 ƉŝĞƜĞ ŵĂŝ ŵŝĐŝ͕ ƕŝ Ă Ɛƚƌĉǌŝ ĂĚŝĂĐĞŶƚĞ͕ ƵŶĞůĞ ĨŽĂƌƚĞ ŠŶŐƵƐƚĞ ƕ i cu traseu sinuo Ɛ ĐĂƌĞ ĂŵŝŶƚĞƐĐ ĚĞ ĞƉŽ . 9179 490 4 2145 2 Cl ĉdiri cu locuin Ɯe case individuale case cuplate (duplex) case insiruite blocuri de locuinte spatiu colectiv de locuit 70 Din punct de vedere al componentei arhi ƚĞĐƚŽŶŝĐĞ͕ ĞƐƚĞ ĐĞĂ ŵĂŝ ŽƌĂƕƵůƵŝ͕ ŠŵďŝŶą nd con ƐƚƌƵĐƜŝŝ ĐƵ ƐƚŝůƵƌŝ ĚŝĨĞƌ ŝƚĞ͕ ĂƉĂƌƜŝŶą nd u nor epoci variate care se ĚĞƐĨĂƕŽĂƌĉ de parcursul a ϱϬϬ ĚĞ ĂŶŝ͗ ĚĞ ůĂ ĐĞůĞ ŐŽƚŝĐĞ Ɖĉ ŝŶƚĞƌŝŽƌƵů ĐĞƚĉƜŝŝ ĐĂƌĞ ĚĂƚĞĂǌĉ din sec ŽůƵů óë͕ ďĂƌŽĐĞ ĐŽŶƐĞƌǀĂƚĞ ĚĞ i edifici publice construite in sec olul XVI, neobaroce, neobizan ƚŝŶĞ ĐƵŵ ĞƐƚĞ /ĂƚĞĚƌĂů . Zona reziden ƜŝĂůĉ ĞƐƚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƚĉ Š n jurul n ƵĐůĞƵůƵŝ ĐĞŶƚƌĂů͕ ĨŝŝŶĚ din punct de v ĞĚĞƌĞ ĂƌŚŝƚĞĐƚŽŶŝĐ͕ ƵƌďĂŶŝƐƚŝĐ ƕŝ ƐƚƌƵĐƚƵƌ ƉĞƌŝĨĞƌŝĐĉ ŵĂŝ ƌĞĐĞŶƚĉ . ùŽŶĂ ƌĞǌŝĚĞŶƜŝĂůĉ ŵĞĚŝĂŶĉ are o forma aproape circulara, fi ŝŶĚ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚĂƚĉ de case de locui t individuale, particulare, datând î n majoritate din prima jumatate a secolului X. /ŽŶƐƚƌƵĐƜŝŝůĞ Š n ŐĞŶĞƌĂů ĚŽĂƌ ĐƵ ƉĂƌƚĞƌ ĨŽƌŵĞĂǌĉ an sambluri omogene din punct de ved ĞƌĞ ĂƌŚŝƚĞĐƚŽŶŝĐ͕ ĐƵ Ž ƐƚƌƵĐƚƵƌĉ ĂĚƵŶĂƚĉ ŵ in c ŽŵƉĂĐƚĉ ĚĞĐąƚ ŠŶ ǌŽŶĂ ƚĞǆƚƵƌĂ ŐĞŽŵĞƚƌŝĐĉ ŵĂŝ ĂůĞƐ ƉĞ ƐƵƉƌĂĨĞƜĞůĞ Ŷ ului. OŶ ĐŽŵƉĂƌĂƜŝĞ ĐƵ ĂĐĞĂƐƚĂ ĚŽŵŝŶĂƚĉ ĚĞ ĨƵŶĐ ƚĞĂ ƌĞǌŝĚĞŶƜŝĂůĉ͕ ǌ ĐŽŶƐƚƌƵŝƚĉ ŠŶ ĂŶŝŝ ϭϵϲϬ – ϭϵϴϬ ŠŵďŝŶĉ ĨƵŶĐƜ ia reziden ƜŝĂůĉ ĐƵ ĐĞĂ ĐŽŵĞƌĐŝĂůĂ͕ . 9ƐƚĞ ĐŽŶƐƚŝƚƵŝƚĉ din ĐǀĂƌƚĂůĞ ĚĞ ďůŽĐƵƌŝ ĐŽŶƐƚƌƵŝƚĞ Š il e virane de la ĞǆƚƌĞŵŝƚĂƚĞĂ ŽƌĂƕ ului. Cel mai ra p ŝĚ ƌŝƚŵ ĚĞ ĞǆƚŝŶĚĞƌĞ ƚĞƌŝƚŽƌŝĂůĉ Ă Ž n decursul anilor 1960 – 1970 cand au fost constru ŝƚĞ ƉĞƐƚĞ ϵϬϬϬ ĚĞ ĂƉĂƌƚĂŵĞŶƚĞ ůŽĐƵŝďŝůĉ de aproximativ 280 mi m 2 . Noile cartiere de locuit sun t situate in extremitatea sud ŝĐĉ ;5ĂŵďƵů tŝĞƚ aƵƌĞƕĞŶŝͿ͕ ƐƵĚ – ĞƐƚŝĐĉ ( Tudor Vladimirescu), sud – ǀĞƐƚŝĐĉ (Ady), ŶŽƌĚŝĐĉ ;!ůĞĞĂ /ĂƌƉ – ĞƐƚŝĐĉ (Cornisa Ɛŝ aŝŚĂŝ ëŝƚĞĂǌƵůͿ͘ !ĐĞƐƚĞĂ ĐŽŶƜŝŶ ƉĞ ŠŶĉůƜŝŵŝ͕ ƕŝ ŵĂŐĂǌŝŶĞ͕ ĚŝƐƉĞŶƐĂƌĞ ŠŶĐĞƌĐąŶĚ ĉ ƌĞĚƵĐĉ ĚĞƉĞŶĚĞŶƜĂ ƌĞǌŝĚ ĐŽŶĐĞŶƚƌĂƚĞ ŠŶ ǌŽŶĂ ĐĞŶƚƌĂůĉ Ă ŽƌĂƕ ului. {ƵƉƌĂĨĞƜ ele ocupate de noile cartiere sunt consid erabile, de exemplu cartierul Dâ mbul Pietros a f ŽƐƚ ƉƌŽŝĞĐƚĂƚ ƉĞŶƚƌƵ Ž ƐƵƉƌĂĨĂƜĉ ĚĞ ϲϱ Ś ie de 32 – 35 de ŵŝŝ ĚĞ ůŽĐƵŝƚŽƌŝ͕ ĂƉƌŽĂƉĞ ĞŐĂůĉ ĐƵ ĐĞĂ Ă n 1930, ce Ă ĐĞ ƐƵŐĞƌĞĂ ĚŝŶĂŵŝƐŵƵů ĚĞŵŽŐƌĂĨŝĐ Ăů ŽƌĂƕƵůƵŝ ƕŝ ĞǆƚŝŶĚĞ . 9ǀŽůƵƜŝĂ ƐƉĂƜŝĂůĉ Ă ŽƌĂƕƵůƵŝ Ă ĨŽƐƚ ĂĐĐĞ i de dezvoltarea unei extinse zone i ndustr iale la limita sud – ǀĞƐƚŝĐĉ Ă ƐƉĂƜ iului urban. tƌĂĐƚŝĐ͕ ŽƌĂƕ ul este legat de localit ĂƚĞĂ aƵƌĞƕĞŶŝ ƉƌŝŶ ƉůĂƚĨŽƌŵ . Aceasta ƐĞ ĞǆƚŝŶĚĞ ĚŝŶ ǌŽŶĂ Dĉƌŝŝ ƉąŶĉ ĚŝŶĐŽůŽ ĚĞ Đ ŵĞĚŝĂŶĉ ĚĞ ƚƌĂƐĞƵů Đĉŝŝ ĨĞƌĂ ƚĞ ƕŝ Ă ƐŽƐĞůĞŝ ĐĂƌĞ ĨĂĐ ůĞŐĉƚƵƌ . Din punct de vedere sec ƚŽƌŝĂů͕ ǌŽŶĂ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂůĉ ĞƐƚĞ ĚŝǀĞƌ nd de fapt cele mai importante in ƚƌĞƉƌŝŶĚĞƌŝ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂůĞ ĂůĞ ŽƌĂƕ ului. OŶ ĐŽŵƉĂƌĂƜŝĞ ĐƵ ǌŽŶĂ ƐƵĚŝĐĉ Ă ŽƌĂƕƵůƵŝ͕ ŽĂƌƚĞ ĚŝŶĂŵŝĐĉ ƉƌŝŶ ĐĂƌ – a extins teritorial î n ultimi 40 de ani, zona nordi Đĉ s e caracterizeaza printr – Ž ĞǀŽůƵƜŝĞ ƐƉĂƜŝĂ . 71 !ĐĞĂƐƚĂ ǌŽŶĂ ŚĞƚĞƌŽŐĞŶĉ ĚŝŶ ƉƵŶĐƚ ĚĞ ǀĞĚĞƌĞ ial, Ž ǌŽŶĂ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂůĉ ŵĂŝ ƌĞĚƵƐĉ ĐĂ ƐƵƉƌĂĨĂԑĉ ĐĂƌĞ ŝŶĐůƵĚĞ ůĞŵŶƵůƵŝ Ɣŝ ǌŽŶĂ ƵŶŝ ǀĞƌƐŝƚĂƌĉ . La fel ca extremitatea sud – ǀĞƐƚŝĐĉ ƕŝ ĂĐĞĂƐƚĉ ǌŽŶĉ ĞƐƚ ůŽŶŐŝƚƵĚŝŶĂů ƕŝ ƉĂƌĂůĞů Ăů Đĉŝŝ ĨĞƌĂƚĞ ƕŝ ƕŽ ului cu Reghin. 9ǆƚŝŶĚĞƌĞĂ ŽƌĂƔƵůƵŝ ƉĞ ĚŝƌĞĐԑŝĂ ƐƵĚ ǀĞƐƚ ƐĞ ĞǆƉůŝĐĉ prin restrictivitatea sitului în ĐĞůĞůĂůƚĞ ĚŝƌĞĐԑŝŝ͕ ƐƉĂԑŝƵů ĐŽŶƐƚƌƵŝƚ ĨŝŝŶĚ deluroase pe de ĂůƚĂ ƉĂƌƚĞ͘ 9ǆƚŝŶĚĞƌĞĂ ƉĞ ĚŝƌĞĐƜŝĂ Ɛ ƵĚ ǀĞƐƚŝĐĉ Ă ĨŽƐƚ ĨĂǀŽƌ ƵŶĞŝ ƐƵƉƌĂĨĞƜĞ ŶĞƵƚŝůŝǌĂƚĞ ŠŶƚƌĞ ŽƌĂƕ ƕ i localit ĂƚĞĂ aƵƌĞƔĞŶŝ͕ ƵƕŽƌ ĚĞ ŵŽĚ ƵƌďĂŶŝƐƚŝĐ ĐĂ ƕŝ ĚĞ ĂƉƌŽƉŝĞƌĞĂ ƉƌŝŶĐŝƉĂůĞŝ – Ă ŵĉ rit gradul de acesibilitate. Econo ŵŝĂ ůŽĐĂůĉ Ͳ tƌŽĨŝůƵů ĞĐŽŶŽŵŝĐ Ăů ŵƵŶŝĐŝƉŝ hƌĂƕƵů Ă ĨŽƐƚ ĚĞ – Ă ůƵŶŐƵů ƚŝŵƉƵůƵŝ ƵŶ ŝŵƉŽƌƚĂŶƚ Đ al Transilvaniei , mai ales al Ñinutului Secuiesc . Situat într – una din cele mai bogate regiuni ĨŽƌĞƐƚŝĞƌĞ͕ ĂǀąŶĚ ŠŶ ĂƉƌŽƉŝĞƌĞ ƉĉƕƵŶŝ ƕŝ ƚĞ energetice importante , în special gaz metan, ĚĞ ĨŽƌƜĉ ĚĞ ŵƵŶĐĉ ƕŝ ƚƌĂ ŝ ŵĞƕƚĞƕƵŐĉƌĞ apreciabile, Tî ƌŐƵ aƵƌĞƕƵů Ă ĐƵŶŽƐĐƵƚ Ž ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ĞĐŽ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ĚĞŵŽŐƌĂĨŝĐĉ͕ ĐƵůƚƵƌĂůĉ Ă ŽƌĂƕƵů cen trul arcului Carpatic ƕŝ ƉĞ ŵĂůƵů ƌąƵůƵŝ aƵƌĞƕ ͕ Ă ĨĂǀŽƌŝǌĂƚ ŠŶĐĉ ĚŝŶ Đ apari ƜŝĂ ďąůĐŝƵƌŝůŽƌ͕ ŽƌĂƕƵů ĚĞǀĞŶŝŶĚ ƵŶ ŝŵƉŽƌƚ ĂƐƉĞĐƚ ĞƐƚĞ ƌĞĨůĞĐƚĂƚ ĐŚŝĂƌ ŠŶ ŶƵŵĞůĞ ŽƌĂƕƵ 1616 prin diploma din lui Gábor Bethlen ͕ ĐĂƌĞ Ă ƐĐŚŝŵďĂƚ ŠŶĐĂĚƌĂƌĞĂ ĂĚŵŝŶŝƐƚ , ŽƌĂƕ regesc liber ( ŵĂŐŚŝĂƌĉ szabad királyi város ). {ƉĞĐŝĂůŝǌĂƌĞĂ ƉƌĞƉŽŶĚĞƌĞŶƚ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂůĉ Ă regimului socialist, s – Ă ĚŝŵŝŶƵĂƚ ƚƌĞƉƚĂƚ ĚƵƉĉ ĞǀĞŶŝŵĞŶƚĞů 1989 . Ani ’90 în R omânia, ƉĞƌŝŽĂĚĂ ĚĞ ƚƌĂŶǌŝƜŝĞ ĚĞ ůĂ ƐŽĐŝĂůŝƐŵ ůĂ ĐĂƉ ĐĂ ĚĞ ĂůƚĨĞů ƉĞŶƚƌƵ ŵƵůƚĞ ĚŝŶ ůŽĐĂůŝƚĉƜŝůĞ concomitent cu trecerea economiei din sfera statului în sf ĞƌĂ ƉƌŝǀĂƚĉ͕ ĞĐŽŶŽŵŝĂ ĂǀąŶĚ ĐĂ ďĂǌĉ ĐŽŵĞƌƜƵů ƕŝ ƐĞƌǀŝĐŝŝůĞ͘ 5ƵƉĉ ĂŶƵů 20 ŠŶ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇąƌŐƵ aƵƌĞƕ ĞǆŝƐƚĂƵ ƉƌŝǀĂƜŝ ƕŝ ĐąƜŝǀĂ ĂŐĞŶƜŝ ĞĐŽŶŽŵŝĐŝ ĐƵ ĐĂ ƉŝƚĂů ŵĂũŽƌŝƚĂƌ ƐĂƵ ŝŶƚĞŐƌĂů ĞĐŽŶŽŵŝĐŝ ĐƵ ĐĂƉŝƚĂů ĂƵƚŽŚƚŽŶ͕ ĂƉĂƌ ĚŝǀĞƌƐĞ ĐƵŶŽƐĐąŶĚ Ž ĐƌĞƕƚĞƌĞ ƐĞŵŶŝĨŝĐĂƚŝǀĉ͘ /ŽŶĨŽƌŵ find cu ĂƉƌŽǆŝŵĂƚŝǀ ϳй ŵĂŝ ŵĂƌŝ ĚĞĐąƚ ŶŝǀĞůƵů ŵ tƌŝŶĐŝƉĂůŝŝ ŝŶǀĞƐƚŝƚŽƌŝ ƐƚƌĉŝŶŝ ŠŶ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵ Ungaria , Germania , Italia ƕŝ 9ůǀĞƜŝĂ !ǌŽŵƵƌĞƕ ĞƐƚĞ ĐĞů ŵĂŝ ŵĂƌĞ ƉƌŽĚƵĐĉƚŽƌ ĚĞ ŠŶŐƌ România cu 3 0 de ĂŶŐĂũĂƜŝ͕ ĐĂƌĞ Ă ĨŽƐƚ ŠŶĨŝŝŶƜĂƚ ŠŶ anul 190 . tůĂƚĨŽƌŵĂ ĐŚŝŵŝĐĉ ĐƵ ƐĞĚŝƵů 72 ĂŵƉůĂƐĂƚĞ ŠŶ ĞǆƚƌĞŵŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ǀĞƐƚ Ă ǌŽŶĞŝ ŝŶ 5 Ŭŵ ĚĞ ĐĞŶƚƌƵů ŽƌĂƕƵůƵŝ͘ ÇŝƚůƵƌŝůĞ ĐŽŵƉĂŶŝĞŝ ƐĞ ƚƌĂŶǌĂĐƜŝŽŶĞĂǌĉ ůĂ Bursei de ëĂůŽƌŝ .ƵĐƵƌĞƕƚŝ ͕ ƐƵď ƐŝŵďŽůƵů !ùh͘ tĂĐŚĞƚƵů ŵĂũŽƌ chimi c !ǌŽŵƵƌĞƕ a fost vândut în 201 ĐĉƚƌĞ ĐŽŶĐĞƌŶƵů ĞůǀĞƜŝĂŶ !ŵĞ ƚƌĂŶǌĂĐƜŝĞŝ ŶƵ Ă ĨŽƐƚ ĚĂƚĉ ƉƵďůŝĐŝƚĉƜŝŝ͕ ŠŶƐĉ ƉŽƚƌŝǀŝƚ ĂŶĂůŝ ĚŝŶƚƌĞ ĂĐƜŝƵŶŝůĞ Ăƌ ǀĂůŽƌĂ ŠŶƚƌĞ ϭϬϬ ƕŝ Ϯϳϱ ŵƵƌĞƕĞŶĞ ĐĞůĞ ŵĂŝ ŝŵƉŽƌƚĂŶƚĞ ĚŝŶ wŽŵąŶŝĂ ƐĞ Bi oel, Krönenberger, Geiger, Petry, Herlitz, Sandoz. Proiectul 5ŝŐŝƚĂů aƵƌĞƕ , prezentat în toamna anului 2010 ͕ ĂƌĞ ĚŽƵĉ ĐŽŵƉŽ ƉƌŝŵĂ ƐĞ ƌĞĨĞƌĉ ůĂ Ž ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌĉ ŵŽĚĞƌŶĉ – ƉƌŝǀĂƚĞ ŝĂƌ Ă ĚŽƵĂ ƕŝ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ƵŶƵŝ ƉĂƌĐ ƚĞŚŶŽůŽŐŝĐ ƐƉĞĐŝĂů infrastructura de servici public – ƉƌŝǀĂƚĞ ǀĂ ŐĞŶĞƌĂ ƉŽƚƌŝǀŝƚ Ɛƚƌ ĐŽŶĨŽƌƚƵů ĐĞƚĉƜĞĂŶƵůƵŝ ƕŝ Ăů ŵĞĚŝƵůƵŝ ƉƌŝǀĂƚ ͣhƌĂƕƵů ÅƚŝŝŶƜŝĨŝĐ ƉĞŶƚƌƵ ĐŽŶƚƌŝďƵŝ ůĂ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ŝŶĚƵƐƚƌŝĞŝ͕ Ă ĐĞƌĐĞ ÇąƌŐƵ aƵƌĞƕ͘ /Ƶ ƚŽĂƚĞ ƌĞƐƚƌƵĐƚƵƌĉƌŝůĞ ŵĂƐŝǀĞ ĚŝŶ Ƶ ůƚŝŵŝŝ ĂŶŝ͕ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ Ğǆƚ Ɣŝ ƉƌĞůƵĐƌĉƚŽ ƌĉŵąŶ e un domeniu important î Ŷ ƉƌŽĨŝůƵů ĞĐŽŶŽŵŝĐ Ăů ŵƵŶŝĐŝƉ ĚĂƚĞůŽƌ ĚŝŶ ƐŝƚƵĂԑŝŝů e financiare pentru anul 209, î Ŷ ŝŶĚƵƐƚƌŝĞ ŠƔŝ ĚĞƐĨĉƔŽĂ operatori economici (reprezentând aproximativ 1% din totalul firmelor activ ĞͿ ĐĂƌĞ ĚĞԑŝ ĐĐĂ͘ Ϯϱй ĚŝŶ ƚŽƚĂůƵů ĂĐƚŝǀĞůŽƌ͕ ĂƐŝŐƵƌĂ Ϯϵй ĚŝŶ ĐŝĨƌĂ ĚĞ ĂĨĂĐĞƌŝ Ɣŝ ϭϵй ĚŝŶ ŵĂƐĂ ƉƌŽĨŝƚ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ͘ OŶ ϭϵϵϲ͕ ŶƵŵĉƌƵů ĚĞ in industria extrac ƚŝǀĂ Ɣŝ ƉƌĞůƵĐƌ era de 30 876 (din care 75 Ϭ ŝŶ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĞǆƚƌĂĐƚŝǀĂ Ɣŝ ϯϬ ϭϮϲ ŝŶ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ƉƌĞůƵ ϮϬϬϵ͕ ŶƵŵĉƌƵů ĚĞ ƐĂůĂƌŝĂԑŝ ĚŝŶ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ Ğǆƚ Ɣŝ ƉƌĞůƵĐƌĉƚŽĂƌĞ Ă ƐĐĉǌ 28 (dintre care 19 in industri Ă ĞǆƚƌĂĐƚŝǀĂ Ɣŝ ϯϬ͘ϭϮϲ ŝŶ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ƐĞŵŶŝĨŝĐĂƚŝǀĂ͘ tƌĂĐƚŝĐ ŶƵŵĉƌƵů ĚĞ ƐĂůĂƌŝĂԑŝ ϭϵϵϲ͕ ĂĚŝĐĉ Ž ƐĐĉĚĞƌĞ ĐƵ ϱϳ ĚĞ ƉƌŽĐĞŶƚĞ͘ 5 din ŝŶĚƵƐƚƌŝĞ ĞƐƚĞ Ɣŝ ŵĂŝ ĞǀŝĚĞŶƚĂ ĚĂĐĂ ĂŶĂůŝǌĂŵ lucrau aproape 50.0 de persoane. Cifra actuala (13 28) este la aproximativ un sfert din cea înregistrata in anul 191. Restructurarea industriei s – a produs Ɣŝ ƉĞ ĨŽŶĚƵů ƵŶŽƌ ŵƵƚĂԑŝ ĚŝƐƚƌŝďƵԑŝĂ ƐĂ ƉĞ ƌĂŵƵƌŝ͘ !ŶĂůŝǌĂ ƐĞĐƚŽƌŝĂůĂ ĚŝŶ ƵůƚŝŵƵů tÜD ĐŽŶĐů ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ĞƌĂ ĚŽŵŝŶĂƚĉ ĚĞ ϰ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĐŚŝŵŝĐĉ ; Ϯϳ͕ϴйͿ͕ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĚĞ ĐŽŶĨĞĐԑŝŝ͕ ƚĞǆƚŝ Ă ůĞŵŶƵůƵŝ ;ϱ͕ϲйͿ ĐƵ Ž ƉŽŶĚĞƌĞ ĚĞ ĂƉƌŽǆŝŵĂƚŝ Analizând ponderile acestor ramuri in cifra de afaceri înregistrata in sectorul industr ial ŝŶ ĂŶƵů ϮϬϬϵ ĐŽŶƐƚĂƚĂŵ ĐĂ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĐŽŶƐƚƌƵĐ 73 ĐŚŝŵŝĐĉ ;ϯϲ͕ϱйͿ ŠŵƉƌĞƵŶĂ ĐƵ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĨĂƌŵĂĐ ĐŽŶĨĞĐԑŝŝ͕ ƉŝĞůĉƌŝĞ ϰ͕ϳ й ŝĂƌ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĚĞ Ɖ ϱ͕ϭй͘ {ĞĐƚŽĂƌĞůĞ ĂŶ o pondere totala de 72,3% din cifra de afaceri a sectorului industrial din municipiul Tîrgu aƵƌĞƔ͘ !ŶĂůŝǌąŶĚ ĂĐĞĂƐƚĂ ƵůƚŝŵĂ ĐŝĨƌĂ͕ Ăŵ ƉƵ industriale pe ramuri nu s – a schimba t foarte mult, dar nu ar fi o constatare corecta, pentru ca ĞǆŝƐƚĂ ŵŽĚŝĨŝĐĉƌŝ ƐƚƌƵĐƚƵƌĂůĞ ĚĞ ĞƐĞŶԑĂ ĐĂƌĞ În analiza aferenta anului 209, s – Ă ĨĉĐƵƚ Ž ƐĞƉĂƌĂƌĞ ŝŶƚĞŶԑŝŽ produselor farmaceutice d Ğ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĂůƚŽƌ ƉƌŽĚƵƐĞ ĐŚŝŵŝĐ ĐůĂƐŝĨŝĐĉƌŝŝ ĂĐƚŝǀŝƚĉԑŝůŽƌ ĚŝŶ ĞĐŽŶŽŵŝĂ ŶĂԑ ʹ CAEN, ambele s – ar încadra la industria chimica). Aceasta separare s – Ă ĨĉĐƵƚ ƉĞŶƚƌƵ Ă ƐƵďůŝŶŝĂ ĚĞǌǀŽ farmaceuti ĐĞ ĚŝŶ Ƶůƚŝŵŝŝ ĂŶŝ͘ wĞƉƌĞǌĞŶƚĂŶԑŝ Ăŝ ĂĐĞ ϯϮϯ ƐĂůĂƌŝĂԑŝ͕ ŝĂƌ ŠŶ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĐŚŝŵŝĐĂ͗ !ǌ ƐĂůĂƌŝĂԑŝͿ͘ /ŝĨƌĞůĞ ĂĨĞƌĞŶƚĞ ĂŶƵůƵŝ ϮϬϬϵ ĂƌĂƚĂ ŠŶƐĉ Ž ƌĂŵƵƌŝŝ ƉƌŽĚƵĐĉ ĚĞ ĨĂƌŵĂĐĞƵƚŝĐĞ͕ ĂĐĞĂƐƚĂ ĨŝŝŶĚ ƉƌĂĐƚŝĐ ƐŝŶŐƵ ŝŶ ǀĂůŽƌŝ ĂďƐŽůƵƚĞ ĨĂƚĂ ĚĞ ĐŝĨƌĞůĞ ĂŶŝůŽƌ ĂŶ pondere de 15,8% din cifra de afaceri a ope ƌĂƚŽƌŝůŽƌ ĚŝŶ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ŵƵ (mai mare decât oricare dintre celelalte sectoare industriale in afara de industria chimica). /ĞůĞ ĚŽƵĂ ƐĞĐƚŽĂƌĞ ;ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĐŚŝŵŝĐĂ Ɣŝ ĨĂ 52,3%) din cifra de afac Ğƌŝ ĚŝŶ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐ !ƌ ŵĂŝ Ĩŝ ĚĞ ŶŽƚĂƚ ĨĂƉƚƵů ĐĂ ĚĂƚŽƌŝƚĂ ŝŶǀ – ĂƵ ĨĉĐƵƚ ŝŶ ƵůƚŝŵĂ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĨĂƌŵĂĐĞƵƚŝĐĂ Ă ĂũƵŶƐ Ɛĉ ĚĞԑŝŶĉ ĐĞ industria municipiului Tîrgu M ƵƌĞƔ ;ƉĞƐƚĞ ϰϬй͕ ŝŶ ƚŝŵƉ ĐĞ ŝŶĚƵ iar împreuna se apropie de ponderea de 60% din totalul activelor din industrie). 5ƵƉĉ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĐŚŝŵŝĐĂ ;ϯϲ͕ϱйͿ Ɣŝ ĨĂƌŵĂ industriale, ca pondere in cifra de afaceri, sunt: industria alimentara (12,5%), care a urcat in ŝĞƌĂƌŚŝĂ ƌĂŵƵƌŝůŽƌ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂůĞ͕ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ Ě ;ϭϬ͕ϮйͿ͕ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĞǆƚƌĂĐƚŝǀĂ ;ϱ͕ϱйͿ͕ ŝŶĚƵƐƚ (5, ϭйͿ͕ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĚĞ ƚĞǆƚŝůĞ͕ ĐŽŶĨĞĐԑŝŝ Ɣŝ Ɖŝ ĞůĞĐƚƌŽŶŝĐĞ Ɣŝ ŽƉƚŝĐĞ ;ϰ͕ϱйͿ͕ ĨĂďƌŝĐĂƌĞĂ ƉƌŽ LĞƌĂƌŚŝĂ ƉĞ ƌĂŵƵƌŝ͕ ŝŶ ĨƵŶĐԑŝĞ ĚĞ ŶƵŵĉƌƵ le ĐƌĞĞĂǌĉ͕ ƐĞ ƉƌĞǌŝŶƚĉ ĚƵƉĉ ĐƵŵ ƵƌŵĞĂǌĉ͗ ŝŶĚƵ ĐŽŶĨĞĐԑŝŝ Ɣŝ ƉŝĞůĉƌŝĞ ;ϭϳ͕ϱйͿ͕ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĚĞ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĚĞ ƉƌĞůƵĐƌĂƌĞ Ă ŵĞƚĂůĞůŽƌ Ɣŝ ĐŽŶƐ industria alimentara ;ϭϭ͕ϱйͿ͕ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĨĂƌŵĂĐĞƵƚŝĐĂ ;ϲйͿ͕ ŝŶĚƵƐƚ (4%), fabricarea produselor din minerale nemetalice (2,1%), industria extractiva (1,5%). Analizând ponderile ramurilor industriale prin prisma ambilor indicatori (cifra de ĂĨĂĐĞƌŝ Ɣŝ ŶƵŵĉƌ ĚĞ ƐĂůĂƌŝĂԑŝͿ ƐĞ ƉŽĂƚĞ ĐŽŶƐ s – ĂƵ ƉƌŽĚƵƐ ŵƵƚĂԑŝŝ ƐĞŵŶŝĨŝĐĂƚŝǀĞ Ăƚąƚ ŝŶ ĐĞĞ 74 ĂŶƵůƵŝ ϮϬϬϵ ĂƌĂƚĂ Ž ĚŝƐƚƌŝďƵԑ ie relativ echilibrata pe ramuri, diversificarea sectorului industrial ƌĞƉƌĞǌĞŶƚąŶĚ ƵŶ ĂƚƵ ƉĞŶƚƌƵ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ĞĐŽŶŽ !ƌ Ĩŝ ƚŽƚƵƔŝ ĚĞ ŵĞŶԑŝŽŶĂƚ ĨĂƉƚƵů ĐĂ ƐĞĐƚ dominat de operatorul f ŽĂƌƚĞ ŵĂƌĞ {/ !ǌŽŵƵƌĞƔ {!͕ ĐĂƌĞ ĞƐ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ƉƌĞůƵĐƌĉƚŽĂƌĞ͘ /Ƶ Ž ĐŝĨƌĂ ĚĞ ĂĨĂĐĞ ĂŶƵů ϮϬϬϵ͕ !ǌŽŵƵƌĞƔ ĚĞԑŝŶĞ Ž ƉŽŶĚĞƌĞ ĚĞ ĂƉƌ num ĉƌƵů ĚĞ ƐĂůĂƌŝĂԑŝ ĚŝŶ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĐŚŝŵŝĐĂ Ɣŝ ƐĂůĂƌŝĂԑŝ ĚŝŶ ŠŶƚƌĞŐƵů ƐĞĐƚŽƌ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂů Ăů munca asigurate de un singur operator economic, poate constitui o ǀƵůŶĞƌĂďŝůŝƚĂƚĞ͕ ŝŶ ĐĂƌĞ ĂĐĞƐƚ ŽƉĞƌĂƚŽƌ Ăƌ ĂũƵŶŐĞ ŝŶ ĚŝĨŝĐƵůƚ /Ğŝ ŵĂŝ ŝŵƉŽƌƚĂŶԑŝ ŽƉĞƌĂƚŽƌŝ ĞĐŽŶŽŵŝĐŝ Ě ramuri de activitate sunt: Industria extractiva Anvergo SRL, D ĞƉŽŵƵƌĞƔ {!͕ !ŵŐĂǌ {!͕ Construct SRL LŶĚƵƐƚƌŝĂ Ăůŝŵ LŶĚƵƐƚƌŝĂůŝǌĂƌĞĂ [ĂƉƚĞůƵŝ aƵ SRL, LŶĚƵƐƚƌŝĂ ĚĞ ƚ ƉŝĞůĉƌŝĞ Ɣŝ ŠŶ ÇĞǆƚŝůĂ aƵƌĞƔ {ŽĐŽŵ͕ DŝƚŽŐŝ International SRL, ÇĞǆƚŽƌ 5ŝƐƚƌŝďƵԑŝĞ {!͕ ÇĞǆƚŝ SA Prelucrarea lemnului, industria mobilei Mobex SA, Ilefor SA, Studio Mex SRL, Robex SRL, Saifamim Prod SRL, Mark Prodholz SRL, Comodex SCM Industria chimica Azomur ĞƔ {!͕ ÇƌŝƉůĂƐƚ {w[͕ tƌŽĚ Trade SRL Industria produselor farmaceutice Gedeon Richter România SA, Sandoz SRL, Bio Eel SRL, Aesculap Prod SRL Fabricarea produselor din minerale nemetalice Kronberger Group SA, Aspharom SRL, Primer Electro SRL, Valpet {!͕ tƌĞĨĂďƌŝĐĂƚĞ aƵƌĞƔ {w[͕ tƌĞůƵĐƌĂƌĞĂ ŵĞ ĐŽŶƐƚƌƵĐԑŝŝ ĚĞ /L9 aĂƚƌŝĐŽŶ {!͕ !ůůƐƚĂƌ tƌŽ tƌŝŵĞǆ aƵƌĞƔ {w[͕ hƌƚŽƉƌŽĨŝů Fabricarea de echipamente ĞůĞĐƚƌŝĐĞ͕ ĞůĞ Romcab SA, Aages SRL, Bata Rom SRL, Nakita Prod Comimpex SRL, Omni Cable SRL, Italoptica SRL Sursa: htp:/w.tirgumures.ro/pdf/pug_econ.pdf Industria extractiva, este dominata de operatori economici cu activitate in domeniul ĞǆƚƌĂĐԑŝĞŝ ŐĂǌĞůŽƌ ŶĂƚƵƌĂůĞ͕ ƵŶ ĚŽŵĞŶŝƵ ĚĞ ƚ ĐĂƌĞ ĚŝƐƉƵŶĞ ũƵĚĞԑƵů aƵƌĞƔ͘ 9ǆŝƐƚĂ Ɣŝ ĐąƚĞǀ ƉŝĞƚƌĞŝ͕ ŶŝƐŝƉƵůƵŝ Ɣŝ ĂƌŐŝůĞŝ͘ 75 Cea m Ăŝ ŵĂƌĞ ŠŶƚƌĞƉƌŝŶĚĞƌĞ ĚŝŶ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ Đ ƉƌĞůƵĐƌĉƚŽĂƌĞ Ă ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ĞƐƚ ƉĞƐƚĞ ϳϰϯ ŵŝůŝŽĂŶĞ ůĞŝ Ɣŝ Ϯ͘ϰϴϵ ĚĞ ƐĂůĂƌŝĂԑŝ ƌ ƉĞ ƉŝĂԑĂ ŝŶĚƵƐƚƌŝĞŝ ĚĞ ŠŶŐƌĉƔĉŵŝŶƚĞ ĐŚŝŵŝĐĞ ĚŝŶ wŽŵąŶ ĐŽŵĞƌĐŝĂůŝǌĂƌĞĂ ŠŶŐƌĉƔĉŵŝŶƚĞůŽƌ ĐŚŝŵŝĐĞ ĐƵ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞ ĚĞ ĂƉƌŽǆŝŵĂƚŝǀ ϭ͕ϴ ŵŝůŝŽĂŶĞ ƚŽŶĞ ŶƚĞ ĐŚŝŵŝĐĞ͘ !ǌŽŵƵ ƵŶŝĐ ƉƌŽĚƵĐĉƚŽƌ ĚĞ ŵĞůĂŵŝŶĂ ŝŶ wŽŵąŶŝĂ͘ !ǌŽŵ ƐŽĐŝĞƚĉԑŝŝ ;ƐŝŵďŽů !ùhͿ ƐƵŶƚ ůŝƐƚĂƚĞ ůĂ ĐĂ – Ă Ă .ƵƌƐĞŝ ĚĞ ëĂůŽƌŝ ƚƌĂŶǌĂĐԑŝŽŶĞĂǌĉ ƉĞ ƉŝĂԑĂ ĚĞ ĐĂƉŝƚĂů͘ [Ă ĚĂƚĂ ϭ͘ϭϮ͘ϮϬϬϵ͕ {͘/͘ !ǌŽŵƵƌĞƔ ĚĞ ϰϰ͘ϭϬϮ ĂĐԑŝŽŶĂƌŝ͕ ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂԑŝ ŠŶ wĞŐŝƐƚƌ ĚĞԑŝŶƵƚ ĚĞ ŝŶǀĞƐƚŝƚŽƌŝŝ ƐƚƌĉŝŶŝ 9ƵƌŽĨĞƌƚ LŶǀ 7,7 % de Fondul Pr ŽƉƌŝĞƚĂƚĞĂ͕ ĚŝĨĞƌĞŶԑĂ ĨŝŝŶĚ ĚĞԑŝŶƵƚĂ !ǀąŶĚ ŠŶ ǀĞĚĞƌĞ ĐŽŶƚĞǆƚƵů ĞĐŽŶŽŵŝĐ Ăů ĂŶƵ ŠŶ ƐĐĉĚĞƌĞ ĐƵ ϯϱ͕Ϭϯй ĨĂԑĉ ĚĞ ĂŶƵů ƉƌĞĐĞĚĞŶƚ͕ îng ƌĉƔĉŵŝŶƚĞ͕ ĚĂƌ Ɣŝ Ă ƌĞĚƵĐĞƌŝŝ ƐĞŵŶŝĨŝĐĂƚŝǀĞ ƚŽƚƵƔŝ ĂŶƵů ϮϬϬϵ ĐƵ ƵŶ ƉƌŽĨŝƚ ŶĞƚ ĚĞ ĂƉƌŽǆŝŵ ĚĞƔŝ ŝŶ ĂŶƵů ϮϬϬϴ Ɣŝ ůĂ ŠŶĐĞƉƵƚƵů ĂŶƵůƵŝ Ϯ care activitatea de ƉƌŽĚƵĐԑŝĞ Ă ƐŽĐŝĞƚĉԑŝŝ Ă ĨŽƐƚ ŽƉƌŝƚĉ͕ ƉĞƌƐŽŶ – ƐĞ ŝŶ ƔŽŵĂũ ƚĞŚŶŝĐ͘ OŶ ĂŶƵů ϮϬϬϵ ƉŽŶĚĞƌĞĂ ĞǆƉŽƌƚƵůƵŝ ŠŶ ƚŽƚ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚĂ ϱϵ͕Ϯϭй ĨĂƚĉ ĚĞ ϴϮ͕Ϯϲй Đąƚ Ă ƌĞƉ olumul ĞǆƉŽƌƚƵƌŝůŽƌ Ă ƐĐĉǌƵƚ ĐƵ ĂƉƌŽǆŝŵĂƚŝǀ ϱϬй ŝŶ ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂƚĞ ƉĞ ƉŝĂԑĂ ŶĂԑŝŽŶĂůĂ Ɣŝ ŝŶƚĞƌŶĂԑŝ 5ĞƐĨĂĐĞƌĞĂ ŠŶŐƌĉƔĉŵŝŶƚĞůŽƌ ĐŚŝŵŝĐĞ ƉĞ Ɖŝ program ele guvernamentale de dezvoltare a agriculturi autohtone. În cazul în care programele guvernamentale privind dezvoltarea agriculturi vor fi implementate în sensul ĂůŝŶŝĞƌŝŝ ƐƵďǀĞŶԑŝŝůŽƌ ĚŝŶ ĂŐƌŝĐƵůƚƵƌĉ ĐƵ ĐĞ – ar putea s pori ǀŽůƵŵƵů ǀąŶǌĉƌŝůŽƌ ƉĞ ƉŝĂԑĂ ŝŶƚĞƌŶĉ ;ƚƌĞŶĚ Ɖ tƌŽďůĞŵĞůĞ ĐƵ ĐĂƌĞ ƐĞ ĐŽŶĨƌƵŶƚĂ !ǌŽŵƵƌĞƔ – ŝŶƚĞŶƐŝǀ Ăů ĂĐƚŝǀŝƚĉԑŝŝ ;ĞƐƚĞ ƵŶ ŵĂƌĞ ĐŽŶƐƵŵ la cre ƔƚĞƌĞĂ ƉƌĞԑƵƌŝůŽƌ ŝŶƉƵƚƵƌŝůŽƌ ŵĂƚĞƌŝĂůĞ Ɣ ŶĞĐĞƐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ Ă ĨĂĐĞ ŝŶǀĞƐƚŝԑŝŝ ŵĂũŽƌĞ ƉĞŶ ŐĞŶĞƌĞĂǌĉ LŶ ĂĐĞƐƚ ƐĞŶƐ͕ !ǌŽŵƵƌĞƔ ďĞŶĞĨŝĐŝĂǌ ru conformarea ĐƵ ĐĞƌŝŶԑĞůĞ ĚĞ ŵĞĚŝƵ͕ ƉąŶĉ ůĂ ϯϭ ĚĞĐĞŵďƌŝĞ !ƵƚŽƌŝǌĂԑŝĂ ŝŶƚĞŐƌĂƚĉ ĚĞ ŵĞĚŝƵ Ă ƐŽĐŝĞƚĉԑŝŝ͕ ;ŝŶǀĞƐƚŝԑŝŝͿ ƉĞŶƚƌƵ ĐŽŶĨŽƌŵĂƌĞĂ ĐƵ ĐĞƌŝŶԑĞůĞ e 3 factori de mediu, respectiv aer, apa, eficienta energetica. P â Ŷĉ ŠŶ ƉƌĞǌĞŶƚ ƐŽĐŝĞƚĂƚĞĂ Ă ƌĞĂůŝǌĂƚ 76 9ǀŽůƵԑŝĂ ƌĞŵĂƌĐĂďŝůĂ ĚŝŶ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ƉƌŽĚƵ – a produs atât prin preluarea întreprinderi Armedica d Ğ ĐĉƚƌĞ ŐƌƵƉƵů ŵƵůƚŝŶĂԑŝŽŶĂů ƉƌŝŶ ŝŶǀĞƐƚŝԑŝŝůĞ ŶŽŝ͕ ĚĞ ƚŝƉ ŐƌĞĞŶĨŝĞůĚ͕ ĐĂ – ĂƵ ĨĉĐƵƚ ŝŶ Ƶůƚŝŵŝŝ ĂŶŝ͘ DƌƵƉƵů DĞĚĞŽŶ wŝĐŚƚĞƌ ĞƐƚĞ ƵŶƵů ĚŝŶƚƌĞ ŵĞĚŝĐĂŵĞŶƚĞ ĚŝŶ /ĞŶƚƌƵů Ɣŝ 9ƐƚƵů 9ƵƌŽƉĞŝ͕ ĐĂ ĐŽŶƚŝŶƵĂƚ Ɛĉ ŝŶǀĞƐƚĞĂƐĐ ĨĂĐŝůŝƚĂԑŝůŽƌ ĚĞ ƉƌŽĚƵĐԑŝĞ ĂůĞ ĨŽƐƚĞŝ ŠŶƚƌĞƉ ϮϬϬϵ Ɣŝ Ž ĐŝĨƌĂ ĚĞ ĂĨĂĐĞƌŝ ĚĞ ƉĞƐƚĞ ϭϭϬ ŵŝůŝ DƌƵƉƵů wŝĐŚƚĞƌ ĚŝƐƉƵŶĞ ĚĞ Ž ƌĞԑĞĂ ĚĞ ƉŝĞԑ e cele cinci continente, ĂƐƚĨĞů ƉƌŽĚƵƐĞůĞ ƐĂůĞ ĂũƵŶŐ ŠŶ ĂƉƌŽĂƉĞ Ž ƐƵƚ ĚĞ ԑĉƌŝ͕ ĐƵ ƔĂƉƚĞ ůŽĐĂԑŝŝ ĚĞ ƉƌŽĚƵĐԑŝĞ͕ ϯϬ ĐŽŵĞƌĐŝĂůĞ ĂĨŝůŝĂƚĞ͘ tŝĂԑĂ Ɣŝ ƌĞԑĞĂƵĂ ƉƌŽƉƌŝ ĚŝƐƚƌŝďƵԑŝĞ ĐƵƉƌŝŶĚĞ ԑĉƌŝ ĂůĞ {ƚĂƚĞůŽƌ ÜŶŝƚĞ ĂůĞ !ŵĞƌŝĐŝŝ͕ /{L Ɣŝ WĂƉŽ OŶƚƌĞ ŝŶǀĞƐƚŝԑŝŝůĞ ŶŽŝ͕ ĐĞĂ ŵĂŝ ŝŵƉŽƌƚĂŶ ŵƵůƚŝŶĂԑŝŽŶĂů {ĂŶĚŽǌ ;ĨŽƐƚĂ [ĞŬ tŚĂƌŵĂƚĞĐŚͿ cifra de afaceri ĚĞ ƉĞƐƚĞ ϮϱϬ ŵŝůŝŽĂŶĞ ůĞŝ͘ {ĂŶĚŽǌ wŽŵąŶŝĂ Ă .ŝŽĐŚĞŵŝĞ Ɣŝ IĞǆĂů Ɣŝ ĂƌĞ ƐĞĚŝƵů ĐĞŶƚƌĂů ůĂ ƵŶĂ ĚĞƐƚŝŶĂƚĂ ƉƌŽĚƵĐԑŝĞŝ ĚĞ ƉĞŶŝĐŝůŝŶĞ͕ ĐĞĂů ĞŶƚƌƵ ƉƌŽĚƵĐԑŝĂ ĚĞ ŵĂĐƌŽů ;ŠŶĨŝŝŶԑĂƚ ŝŶ ϭϴϲϲ ŝŶ 9ůǀĞԑŝĂ͕ ĐƵ ƐĞĚŝƵů Đ ŵĞĚŝĐĂŵĞŶƚĞ ŐĞŶĞƌŝĐĞ Ă ĐŽŵƉĂŶŝĞŝ ŵƵůƚŝŶĂԑŝŽŶ ƐĞŐŵĞŶƚ ĚĞ ƉŝĂԑĂ ;Ăů ƉƌŽĚƵĐԑŝĞŝ ĚĞ medicamente generice). Grupul Sandoz are peste 23 ϬϬϬ ƐĂůĂƌŝĂԑŝ͕ ĞƐƚĞ ƉƌĞǌĞŶƚ ŝŶ Ɣŝ ĂƌĞ ϯϬ ĚĞ ĨĂďƌŝĐŝ ĚĞ ŵĞĚŝĐĂŵĞŶƚĞ͘ tŽůŝƚŝĐ ŐůŽďĂůĞ͕ ĚĂƌ ĐĂƌĞ Ɛĉ ƐĞ ƌĞĂůŝǌĞǌĞ ƉƌŝŶƚƌ – o abordare ůŽĐĂůĂ ĂƐƚĨĞů ĐĂ͕ ŝŶ ƚŽĂ ƉƌĞǌĞŶƚ͕ ŐƌƵƉƵů Ɛĉ ĨŝĞ ŵĂŝ ĂƉƌŽĂƉĞ ĚĞ ƉĂĐŝĞŶ ĐŽŵƉĞƚŝƚŝǀĞ ĐĂƌĞ Ɛĉ ĂũƵŶŐĉ ůĂ ƉĞƐƚĞ ϵϬй ĚŝŶ Alte firme cu activitate in domeniul farmaceut ŝĐ ƐƵŶƚ .ŝŽ 9Ğů {w[͕ ! ëŝŵ {ƉĞĐƚƌƵŵ {w[ ;ĐƵ ƐĞĚŝƵů ŝŶ ǌŽŶĂ ƉĞƌŝƵƌďĂ !ĐĞĂƐƚĂ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ŶŽƚĂďŝůĂ ĚŝŶ ĚŽŵĞŶŝƵů ĞǀŽůƵԑŝĞ ƐĞŵŶŝĨŝĐĂƚŝǀĂ Ă ĐŽŵĞƌԑƵůƵŝ ĐƵ ƉƌŽĚƵ , atât pe segmentul de retail cat Ɣŝ ƉĞ ƐĞŐŵĞŶƚƵů ĚĞ ĐŽŵĞƌԑ ĞŶ – ŐƌŽƐ͘ !ŝĐŝ Ăƌ Ĩŝ ĚĞ ŵĞŶԑŝŽŶĂƚ ŝŶ ;ĚĞ ĂƉƌŽǆ͘ ϳ ŵŝůŝŽĂŶĞ ĚĞ ĞƵƌŽͿ ƉƌŝŶ ĐĂƌĞ Ă Š Richter Farmacia SRL) prin care ad ŵŝŶŝƐƚƌĞĂǌĉ ƐĞŐŵĞŶƚƵů ĚĞ ƌĞƚĂŝů ŐƌƵƉ ;ϱϳϬ ĚĞ ƐĂůĂƌŝĂԑŝ ŝŶ ĂŶƵů ϮϬϬϵ Ɣŝ Ž ĐŝĨ ŝŵƉŽƌƚĂŶƚ ĚŝŶ ĚŽŵĞŶŝƵů ĐŽŵĞƌԑƵůƵŝ ĐƵ ƉƌŽĚƵƐĞ o ci fra de afaceri de peste 82 milioane lei in anul 209). 7 LŶ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĂůŝŵĞŶƚĂƌĂ ƐĞ ƌĞŵĂƌĐĂ ƐĞĐƚŽƌ ďƌąŶǌĞƚƵƌŝ͕ ĐĂƌĞ ƐĞ ĂĨůĂ ƚŽƚ ŝŶ ƚƌĂĚŝԑŝĂ ĂĐƚ – au dezvoltat de – a lungul ƚŝŵƉƵůƵŝ ŝŶ ũƵĚĞԑ Ƶů aƵƌĞƔ ;ĐƵ ƵŶ ƐĞĐƚŽƌ ǌŽŽƚĞŚŶŝĐ ďŝŶĞ ŝŶ ĚŽŵĞŶŝƵů ƉƌĞůƵĐƌĉƌŝŝ ůĂƉƚĞůƵŝͿ͘ !ĐĞƐƚ ƐĞ – Ă ŵĞŶԑŝŶƵƚ Ɣŝ ƉƌŝŶ ĂƚƌĂŐ ƐƚƌĉŝŶŝ ĚĞ ŵĂƌĐĂ͗ ŐƌƵƉƵů ŽůĂŶĚĞǌ CƌŝĞƐƐůĂŶĚ a Laptelui aƵƌĞƔ {! ĚŝŶ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ͕ ƐĂƵ ŐƌƵƉƵů ŐĞƌŵĂŶ LŶĚƵƐƚƌŝĂůŝǌĂƌĞĂ [ĂƉƚĞůƵŝ aƵƌĞƔ {! ĞƐƚĞ ĚĞ Ă ;ĐƵ Ž ĐŝĨƌĂ ĚĞ ĂĨĂĐĞƌŝ ĚĞ ϭϮϬ ŵŝůŝŽĂŶĞ ůĞŝ Ɣ anul 209). !ůԑŝ ƉƌŽĚƵĐĉƚŽƌ ŝŵƉŽƌƚĂŶԑŝ ĚŝŶ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ƌŽŵĂŶŽŝƚĂůŝĂŶĂͿ ƐĂƵ͕ ŝŶ ƉĞƌŝƵƌďĂŶ͕ ÇŚĞƌĞǌŝĂ aƵƌĞƔ ;ĐƵ ĐĂƉŝƚĂů ƌŽŵĂŶŽ – german la constituire – investitor Raifeisen H amburg 50%, – ĂĐԑŝƵŶŝůĞ ŝŶǀĞƐƚŝƚŽƌƵůƵŝ ŐĞƌŵĂŶ ĨŝŝŶĚ ĂĐŚŝǌ {ĂŶůĂĐƚĂ ĚĞԑŝŶĞ Ɣŝ ƉƌŽƉƌŝĂ ĨĞƌŵĂ ƉĞŶƚƌƵ ĐƌĞƔ ĐĞůĞ ŵĂŝ ŵŽĚĞƌŶĞ Ɣŝ ďŝŶĞ ĚŽƚĂƚĞ ĚŝŶ wŽŵąŶŝĂ͕ lapte crud, corespunzând celor mai exigente standarde impuse de Uniunea Europeana. !ůƚĞ ĚŽŵĞŶŝŝ ďŝŶĞ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚĂƚĞ ĂůĞ ŝŶĚƵƐ ƉƌŽĚƵĐԑŝĂ ĚĞ ŵĞǌĞůƵƌŝ Ɣŝ ƉĂŶŝĨŝĐĂԑŝĂ͕ ĚŽŵĞŶŝ dar se ƌĞŵĂƌĐĂ Ɣŝ ĐąԑŝǀĂ ŽƉĞƌĂƚŽƌŝ ĐĂƌĞ ĂƵ ĚĞƉĉƔŝƚ ĚĞ ϰϯ ŵŝůŝŽĂŶĞ ůĞŝ Ɣŝ ϯϲϮ ƐĂůĂƌŝĂԑŝ ŝŶ ĂŶƵů ŵŝůŝŽĂŶĞ ůĞŝ Ɣŝ ϮϭϮ ƐĂůĂƌŝĂԑŝ ŝŶ ĂŶƵů ϮϬϬϵͿ͘ Dintre toat Ğ ƌĂŵƵƌŝůĞ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂůĞ͕ ĚŽŵĞŶŝƵů ƉƌĞů ŵĂƔŝŶŝ Ă ƚƌĞĐƵƚ ƉƌŝŶ ĐĞů ŵĂŝ ĐŽŵƉůĞǆ ƉƌŽĐĞƐ Cel mai important operator economic din acest domeniu este CIE Matricon SA (peste 4 milioane lei ĐŝĨƌĂ ĚĞ ĂĨĂĐĞƌŝ Ɣŝ Ϯϲϯ ƐĂůĂƌŝĂԑŝ ŝŶ Ă denumire din anul 206, când a fost preluata de CIE Automotive Group, o companie cotata la .ƵƌƐĂ ĚĞ ëĂůŽƌŝ ĚŝŶ {ƉĂŶŝĂ͘ /L9 !ƵƚŽŵŽƚŝǀĞ D vitate d ŝĨĞƌŝƚĉ͗ /L Automotive ĞƐƚĞ ĨƵƌŶŝǌŽƌ ŐůŽďĂů ĚĞ ƐĞƌǀŝĐŝŝ͕ ĐŽŵƉ ĂƵƚŽŵŽďŝůĞ Ɣŝ .ŝŽŶŽƌ ĐĂƌĞ ĞƐƚĞ ĚĞĚŝĐĂƚ ƉƌŽĚƵ ĞƐƚĞ ƐƉĞĐŝĂůŝǌĂƚ ƉĞ ϲ ƚĞŚŶŽůŽŐŝŝ͕ ĐƵ ĨĂďƌŝĐ ĂůƵŵŝŶŝƵ͕ ĨŽƌũĉ͕ ŵĞ ƉƌĞůƵĐƌĂƌĞ Ɣŝ ƉůĂƐƚŝĐ͘ /L9 aĂƚƌŝĐŽŶ {! ŠƔŝ ĚĞƐĨĉƔŽĂƌĉ ĂĐƚŝǀŝƚĂƚĞ Metalotehnica) care avea 5 ϯϭϵ ƐĂůĂƌŝĂԑŝ ŝŶ ĂŶƵů ϭϵϵϭ Ɣŝ ƉƌŽ ԑĞƐƵƚ Ɣŝ ĐŽŵƉŽŶĞŶƚ Ğ ƉĞŶƚƌƵ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ƉƌŽĚƵĐĉƚŽĂƌĞ ĚĞ ŵ ĞƐƚĞ ĐŽŵƉůĞƚ ƌĞƉƌŽĨŝůĂƚĂ ƉĞ ƉƌŽĚƵĐԑŝĂ ĚĞ ĐŽŵ ŵĉƌĐŝ ĚĞ ƌĞŶƵŵĞ ĚŝŶ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĂƵƚŽ͗ !ƵĚŝ͕ íŽ ĞƚĐ͘ /Ă ƉĂƌƚĞ Ă ŐƌƵƉƵůƵŝ /L9 !ƵƚŽŵŽƚŝǀĞ͕ /L 78 ŵĂƚƌŝԑĞ Ɣŝ ƔƚĂŶԑĞ͕ ƉƌĞĐƵŵ Ɣŝ ƉĞ ƚĞŚŶŽůŽŐŝĂ ƚ ƉŝĞƐĞůŽƌ ĚŝŶ ĂůŝĂũĞ ĚĞ ĂůƵŵŝŶŝƵ Ɣŝ ǌŝŶĐ͕ ĐƵ Ƶ ǀĂůŽĂƌĞ ĂĚĉƵ ŝŵƉŽƌƚĂŶƚĉ͕ ĐƵŵ Ăƌ Ĩŝ͗ ƉŝĞƐĞ ƉĞŶƚƌƵ ĚŝƌĞĐԑŝ ŵŽƚŽƌ Ɣŝ ƉŝĞƐĞ ĂŶƚŝǀŝďƌĂԑŝŝ͘ /L9 aĂƚƌŝĐŽŶ ĂƌĞ ƉƌĞŽĐƵƉĉƌŝ ĚĞŽƐĞďŝƚĞ ŝŶ profesional, printr – o activitate su ƐԑŝŶƵƚĂ ĚĞ ĐĞƌĐĞƚĂƌĞ – dezvoltare – ŝŶŽǀĂƌĞ ;/5LͿ Ɣ ĂƉůŝĐĂƌĞĂ ƌĞǌƵůƚĂƚĞůŽƌ ĂĐĞƐƚĞŝ ĂĐƚŝǀŝƚĉԑŝ ŝŶ – a ŠŶĨŝŝŶԑĂƚ ůĂ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ƉƌŽƉƌŝĂ ƵŶŝƚĂƚĞ ĚĞ Ɛĉ Ž dezvolt Ğ Ɣŝ Ɛĉ Ž ƚƌĂŶƐĨŽƌŵĞ ŝŶƚƌ – ƵŶ ĐĞŶƚƌƵ ĚĞ ŝŶƐƚƌƵŝƌĞ͕ ĨŽƌŵĂ cercetare – dezvoltare – ŝŶŽǀĂƌĞ ĚĞ ŝŶƚĞƌĞƐ ŶĂԑŝŽŶĂů Ɣŝ ŝŶƚĞ ƉĞŶƚƌƵ ĂĐƚŝǀŝƚĂƚĞĂ ĚĞ /5L ƌĞǌƵůƚĂ Ɣŝ ĚŝŶ ĨĂƉ – 2012, imple ŵĞŶƚĞĂǌĉ ƵŶ ƉƌŽŝĞĐƚƵů ͣaĂƚƌŝԑĞ ƚĞƌŵŝĐĞ ŝŶƚĞůŝŐĞŶƚĞ͟ ŝŶ ǀ 9ƵƌŽƉĞĂŶ ĚĞ 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞ wĞŐŝŽŶĂůĂ ƉƌŝŶ tƌŽŐƌ /ŽŵƉĞƚŝƚŝǀŝƚĉԑŝŝ 9ĐŽŶŽŵŝĐĞ͕ !ǆĂ ƉƌŝŽƌŝƚĂƌĉ ƚĂƌĞ ƚĞŚŶŽůŽŐŝĐĉ ƉĞŶƚƌƵ ĐŽŵƉĞƚŝƚŝǀŝƚĂƚĞ ;ĂĚŵŝŶŝƐƚƌĂƚĂ ĚĞ !ƵƚŽ hƉĞƌĂԑŝƵŶĞĂ Ϯ͘ϯ͘ϯ tƌŽŵŽǀĂƌĞĂ ŝŶŽǀĉƌŝŝ ŠŶ ĐĂĚ ĚĞ Ă ĚĞǌǀŽůƚĂ Ž ŶŽƵĉ ŵĞƚŽĚĉ ĚĞ ƌĞĂůŝǌĂƌĞ Ă ŵĂƚƌŝԑĞůŽƌ ƉĞŶƚƌƵ ƚƵƌŶĂ ĂůƵŵŝŶŝƵůƵŝ ĐĂƌĞ͕ ƉƌŝŶ ƉƵŶĞƌĞĂ ŝŶ ƉƌĂĐƚŝĐĂ ƉƌŽĐĞƐƵůƵŝ ĚĞ ƚƵƌŶĂƌĞ ƉĞŶƚƌƵ ŽďԑŝŶĞƌĞĂ ƵŶŽƌ O alta întreprindere mare din i ŶĚƵƐƚƌŝĂ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ a – a reprofilat pe ƉƌŽĚƵĐԑŝĂ ĚĞ ĐŽŵƉŽŶĞŶƚĞ ĂƵƚŽ ĞƐƚĞ {/ 9ůĞĐƚƌ ŠŶƚƌĞƉƌŝŶĚĞƌŝŝ 9ůĞĐƚƌŽŵƵƌĞƔ͕ ĐĂƌĞ ƉƌŽĚƵĐĞĂ Ă convectoare electri ĐĞͿ͘ 9ůĞĐƚƌŽŵƵƌĞƔ {! ;ϭϱϲ ƐĂůĂƌŝĂԑŝ – a schimbat profilul de ĂĐƚŝǀŝƚĂƚĞ ĚƵƉĉ ƉƌĞůƵĂƌĞĂ ĚĞ ŐƌƵƉƵů ŝƚĂůŝĂŶ ŵĂƚƌŝԑĞ͕ ĞĐŚŝƉĂŵĞŶƚĞ ĚĞ ŝůƵŵŝŶĂƚ Ɣŝ ĚĞ ƐĞŵŶĂ entru autovehicule, echipamente pentru iluminat public. LŶ ĚŽŵĞŶŝƵů ƉƌĞůƵĐƌĉƌŝŝ ŵĞƚĂůĞůŽƌ ŠƔŝ ĚĞƐ Ɣŝ ŵŝũůŽĐŝŝ͕ ĐĞ ƌĞĂůŝǌĞĂǌĉ ŽƉĞƌĂԑŝƵŶŝ ƉƌĞůƵ ŐĞŶĞƌĂůĂ͕ ĐŽŶĨĞĐԑŝŝ metalice, articole de feronerie, piese metalice diverse. Intre acestea se ĂŵŝŶƚĞƐĐ͗ !ůůƐƚĂƌ tƌŽĚ {w[͕ tůĂƐŵĂƚĞƌŵ {!͕ t LŶĚƵƐƚƌŝĂ ĚĞ ĞǆƉůŽĂƚĂƌĞ Ɣŝ ƉƌĞůƵĐƌĂƌĞ Ă ů mai reprezentative ƌĂŵƵƌŝ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂůĞ͕ Ă ĐĉƌĞŝ ĚĞǌǀŽůƚĂ ŵĂƐĂ ůĞŵŶŽĂƐĂ ĚŝŶ ũƵĚĞԑƵů aƵƌĞƔ͘ tĉĚƵƌŝůĞ ƌĞ ŶĂƚƵƌĂůĞ ƌĞŐĞŶĞƌĂďŝůĞ ĐƵ ĐŝĐůƵ ůƵŶŐ͕ ĐƵ Ž ǀĂ a ĞĐŽŶŽŵŝĐĂ͘ {ƵƉƌĂĨĂԑĂ ĨŽŶĚƵůƵŝ ĨŽƌĞƐƚŝĞƌ ĞƐƚ ƐƵƉƌĂĨĂԑĂ ũƵĚĞԑƵůƵŝ aƵƌĞƔ͘ aĂƐĂ ůĞŵŶŽĂƐĉ ĞƐ – Ž ƐƚƌƵĐƚƵƌĉ ĂƌŵŽ 79 ĨŽŝŽĂƐĞ͕ ƌĞƐƉĞĐƚŝǀ ĨĂŐ͕ ƐƚĞũĂƌ Ɣŝ ĂůƚĞ ƐƉĞĐ ĂԑĂ ƚŽƚĂůĂ fondului forestier). LŶ ƉŽĨŝĚĂ ƌĞƐƚƌƵĐƚƵƌĉƌŝůŽƌ ŵĂƐŝǀĞ ĚŝŶ Ƶůƚ ĂĨĂĐĞƌŝ Ɣŝ ϳϭϳ ƐĂůĂƌŝĂԑŝ ŝŶ ĂŶƵů ϮϬϬϵͿ Ă ƌĉŵ ĚĞ ŵŽďŝůĂ ĚŝŶ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ Ɣŝ ƵŶĂ ĚŝŶƚƌĞ cele mai mari din tara. De altfel, doar efectele negative ĂůĞ ĐƌŝǌĞŝ ĞĐŽŶŽŵŝĐĞ ;ƌĞƐŝŵԑŝƚĞ ŵĂŝ ƉƵƚĞƌŶŝ ĂĐĞĂƐƚĂ ŠŶƚƌĞƉƌŝŶĚĞƌĞ ƐƵď ƉƌĂŐƵů ĚĞ ŠŶƚƌĞƉƌŝ in anul 207 Ɣŝ ϭ͘Ϭϯϵ ŝŶ ĂŶƵů ϮϬϬϴͿ͘ tƌŝŶ ŠŵďŝŶĂƌĞĂ ƚƌĂĚŝԑŝĞŝ ĐƵ ŵŽĚĞƌŶŝƚĂƚĞĂ͕ – planul ŝŶĚƵƐƚƌŝĞŝ ĚĞ ƉƌŽĨŝů͘ aŽďĞǆ ĞƐƚĞ ĐŽŶƚŝŶƵĂƚŽĂ mobilier (pornind de la primele ateliere atestate ĚŽĐƵŵĞŶƚĂƌ ůĂ ƐĨąƌƔŝƚƵů ĐĂƌĞ ĂƵ ĚƵƐ ůĂ ŠŶĨŝŝŶԑĂƌĞĂ ƉƌŝŵĞŝ ĨĂďƌŝĐŝ ĚĞ – a ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƚ ƉƌŽĚƵĐԑŝĂ ƉƌŝŶ ƵƚŝůŝǌĂƌĞĂ ĚĞ ƚĞŚ design – ul de mobilier. 5Ğ ůĂ ƉƌŽĚƵĐԑŝĂ ƚƌĂĚŝԑŝŽŶĂůĂ ĚĞ ŵŽď executate manual, Mobex si – Ă ĂĚĂƉƚĂƚ ƉƌŽĚƵĐԑŝĂ ĐĞƌŝŶԑĞůŽƌ ĂĐ ĞǆƚŝŶĚĞƌĞĂ ŐĂŵĞŝ ƐŽƌƚŝŵĞŶƚĂůĞ ƉĞ ƐĞŐŵĞŶƚƵů Ě ui ƉĞŶƚƌƵ ŚŽƚĞůƵƌŝ͕ ƌĞƐƚĂƵƌĂŶƚĞ͕ ďĂƌƵƌŝ͕ ĂŵĞŶĂũ aŽďŝůĂ ƉƌŽĚƵƐĂ ĚĞ aŽďĞǆ ĞƐƚĞ ůŝǀƌĂƚĂ ƉĞ Ɖ ĞƐƚĞ ĚĞƐƚŝŶĂƚ ƉŝĞԑĞŝ ĐŽŵƵŶŝƚĂƌĞ ;ŝŶ ƐƉĞĐŝĂů .ƵůŐĂƌŝĂͿ͘ [ŝǀƌĉƌŝůĞ ĞǆƚƌĂĐŽŵƵŶŝƚĂƌĞ ƐĞ ĨĂĐ LŶĚĞƉĞŶĚĞŶƚĞ͘ aŽďĞǆ {! ĞƐƚĞ ƉƌĞǌĞŶƚĂ ůĂ ĨŝĞĐ Kiev – ŵĂƌƚŝĞ͕ .LC9 .ƵĐƵƌĞƔƚŝ – septembrie, BNV Budapesta – sep tembrie, Moscova ʹ noiembrie. !ůԑŝ ƉƌŽĚƵĐĉƚŽƌŝ ŝŵƉŽƌƚĂŶԑŝ ĚŝŶ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ SRL, Saifamim Prod SRL, Mark Prodholz SRL, Comodex SCM. tƌŽĚƵĐԑŝĂ ĚĞ ŵŽďŝůŝĞƌ Ă ũƵĚĞԑƵůƵŝ aƵƌĞƔ ŝŵƉŽƌƚĂŶƚĞ ĚŝŶ ԑĂƌĉ ;Ăƚąƚ ŝŶ ƚĞƌŵĞŶŝ ĚĞ ƉƌŽĚ ŵŽďŝůĂ ĚŝŶ ũƵĚĞԑƵů aƵƌĞƔ Ɛ – Ă ƐŝƚƵĂƚ ƉĞ ůŽĐƵů ϭ ƉĞ ƚĂƌĂ ŝŶ ĂŶ – lea in ĂŶƵů ϮϬϬϲ ;ƵůƚŝŵƵů ĂŶ ŝŶ ĐĂƌĞ !ŶƵĂƌƵů ƐƚĂƚŝƐ ƵƌĞƔ ƉƵďůŝĐĂ ŝŶĨŽƌŵ ƉŽŶĚĞƌĞĂ Ɣŝ ůŽĐƵů ũƵĚĞԑƵůƵŝ ŝŶ ĞĐŽŶŽŵŝĂ ŶĂԑŝ /ĞĞĂ ĐĞ ĞƐƚĞ ĚĞ ƌĞŵĂƌĐĂƚ ĂƚƵŶĐŝ ĐąŶĚ ƐĞ Ĩ ƉƌĞůƵĐƌĂƌĞ Ă ůĞŵŶƵůƵŝ ĚŝŶ ũƵĚĞԑƵů aƵƌĞƔ͕ ĞƐ ƚƵů ĐĂ ĞǆŝƐƚĂ͕ ŝŶ ĐŽŶƚ ƉƌŽĚƵĐԑŝĞ ŵĂƌŝ͕ ĚĞ ƚƌĂĚŝԑŝĞ͕ ĐĂƌĞ Ɛ – ĂƵ ŵĞŶԑŝŶƵƚ ƉĞ ƉŝĂԑĂ ĐŚŝĂƌ Ɣ ƌĞƐƚƌƵĐƚƵƌĂƌĞ ƉƌŝŶ ĐĂƌĞ ĂƵ ƚƌĞĐƵƚ͘ 9ǆŝƐƚĂ ŠŶ care au crescut, ajungând la ac ĞůĂƔŝ ƐƚĂƚƵƚ ƐĂƵ ĐŚŝĂƌ ĚĞƉĉƔŝŶĚ ĂĐĞůĂƔŝ ƚŝŵƉ͕ ŝŶ ĂĐĞƐƚ ĚŽŵĞŶŝƵ ĂĐƚŝǀĞĂǌĉ Ɣŝ – uri. 80 5ĂƚĂ ĨŝŝŶĚ ĂĐĞĂƐƚĂ ĚĞŶƐŝƚĂƚĞ ŵĂƌĞ ĚĞ ƵŶŝ ůĞŵŶƵůƵŝ ĚŝŶ ũƵĚĞԑƵů aƵƌĞƔ Ă ĨĉĐƵƚ ŽďŝĞ ĐƚƵů ƵŶŽƌ ƐƚƵĚŝŝ ƐƚĂƚŝƐƚŝĐĞ ƉĞŶƚƌƵ ŝĚĞŶƚŝĨŝĐĂƌĞĂ ĚĞ ĐůƵƐƚĞƌĞ ŶĂƚƵƌĂůĞ ĞŵĞƌŐĞŶƚĞ͟Ϳ͕ ƌĞƐƉĞĐƚŝǀ Ă ƵŶŽƌ ͣĂŐůŽŵĞƌĉƌŝ ƐƉ In acest sens, studiu ů DƌƵƉƵůƵŝ ĚĞ 9ĐŽŶŽŵŝĞ !ƉůŝĐĂƚĉ ; ŝŶĚƵƐƚƌŝĂůĉ ďĂǌĂƚĉ ƉĞ ĂŐůŽŵĞƌĉƌŝ ĞĐŽŶŽŵŝĐĞ Đ ʹ clustere ʹ Identificarea clusterelor ĞŵĞƌŐĞŶƚĞ ŠŶ wŽŵąŶŝĂ͟Ϯϱ ĨĂĐĞ ƌĞĨĞƌŝƌĞ ůĂ ƉƌŽ euro pean Intereg I B CADSES. Proiectul, implementat in cadrul unui parteneriat ŵƵůƚŝŶĂԑŝŽŶĂů ŝŶ ƉĞƌŝŽĂĚĂ ϮϬϬϯ – ϮϬϬϰ͕ Ă ĂǀƵƚ ĐĂ ƐĐŽƉ Ɛĉ ŝĚĞŶƚŝ ԑĉƌŝůĞ ƉĂƌƚĞŶĞƌĞ ĚŝŶ 9ƵƌŽƉĂ /ĞŶƚƌĂůĉ Ɣŝ ĚĞ 9 te aceste ԑĉƌŝ ŠŶ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ůŽƌ͕ ĨŽůŽƐŝŶĚ ĞǆƉĞƌŝĞŶԑĂ – how – Ƶů ƉĂƌƚĞŶĞƌŝůŽƌ ĚŝŶ 9ĐŚŝƉĂ ĚĞ ĐĞƌĐĞƚĂƌĞ Ă ƉƌŽŝĞĐƚƵůƵŝ Ă ĂĚƵŶĂƚ Ƶ ƌĞĨĞƌŝƚŽĂƌĞ ůĂ ƐƚƌƵĐƚƵƌĂ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂůĉ Ă ԑĉƌŝ ŝĐŝ ĚŝŶ ĚŽĐƵŵĞŶƚĞ Ŷ ŝŶƚĞƌŶĂԑŝŽŶĂůĞϮϳ͘ !ĐĞĂƐƚĉ ĐŽŵƉŽŶĞŶƚĉ ĚĞ ĂŶĂů ŝĚĞŶƚŝĨŝĐĂ ǌŽŶĞůĞ ĐƵ ĐŽŶĐĞŶƚƌĂƌĞ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂůĉ ĐƵ ǀĂůŽƌŝ ƉĞƐƚĞ ŵĞĚŝĂ ƌĞŐŝŽŶĂůĉͬŶĂԑŝŽŶĂů ĉ͘ LŶ ĂĐĞĂƐƚĂ ƉƌŝŵĂ ĞƚĂƉĂ ; ĚĞ ĐĞƌĐĞƚĂƌĞ Ă ŝĚĞŶƚŝĨŝĐĂƚ ŵĂŝ ŵƵůƚĞ ĐůƵƐƚĞƌ Ă ƐĞůĞĐƚĂƚ ĚŽĂƌ ĚŽƵĂ ƉĞŶƚƌƵ Ž ĂŶĂůŝǌĉ ĂƉƌŽĨƵ ũƵĚĞԑƵů .Ă ĐĉƵ Ɣŝ ŝŶ ƐĞĐƚŽƌƵů ĚĞ ƉƌĞůƵĐƌĂƌĞ Ă ůĞŵŶƵ !ŶĂůŝǌĂ ƚĞƌŝƚŽƌŝĂůĂ Ă ĐŽŶĨŝƌŵĂƚ ĚĂƚĞůĞ ŵĂ ĞŵĞƌŐĞŶƚ ĚŝŶ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĚĞ ƉƌĞůƵĐƌĂƌĞ Ă ůĞŵŶƵ Ɣŝ ŽƉĞƌĂԑŝŽŶĂ ůŝǌĂƌĞĂ ĂĐĞƐƚƵŝ ĐůƵƐƚĞƌ ƌĂƉŽƌƚƵů ĨŝŶĂů /ĞŶƚƌƵ ĚĞ {ĞƌǀŝĐŝŝ Ăů /ůƵƐƚĞƌƵůƵŝ ;/{/Ϳ ĐĂƌ (întreprinderi de prelucrare a lemnului, furnizori, distribuitori etc.), cum ar fi: transfer ƚĞŚŶŽůŽŐŝĐ Ɣŝ /Θ5͕ ŽƉƚŝŵŝǌĂƌĞĂ ĂĐŚŝǌŝԑŝŝůŽƌ ƉĞŶƚƌƵ ƉƌŽĚƵĐԑŝĂ ĚĞ ŵŽďŝůĉ͕ ĨĂĐŝůŝƚĂƌĞĂ ŝŶƚ stabilirea de contacte pentru coperarea cu alte clustere europe ne / mondiale, organizarea ĚĞ ĞǀĞŶŝŵĞŶƚĞ ĚĞ ŵĂƚĐŚŵĂŬŝŶŐ ;ďƵƌƐĉ ĚĞ ĐŽŶ matchmaking online printr – ƵŶ ƉŽƌƚĂůƵů ĚĞ ŝŶƚĞƌŶĞƚ ĚĞĚŝĐĂƚ ĐĂůŝĨŝĐĂƌĞĂ ƌĞƐƵƌƐĞůŽƌ ƵŵĂŶĞ͕ ŠŵďƵŶĉƚĉԑŝƌĞĂ ĨŝŶĂŶԑĂƌĞ͕ ƚƌĂŶƐĨĞƌ Ě – how în managementul de proiectelor europene etc. Impedimentul major identificat in raportul final al acestui studiu se referea la lipsa resurselor financiare, in contextul in care întreprinderile de profil chestionate s – ĂƵ Ăƌĉ tat ƌĞƚŝĐĞŶƚĞ ĨĂԑĉ ĚĞ ŝĚĞĞĂ ĚĞ Ă ŠŶĨŝŝŶԑĂ ƵŶ ĨŽŶ ĞƵƌŽƉĞŶĞ ƐĂƵ ĂůƚĞ ƚŝƉƵƌŝ ĚĞ ĨŝŶĂŶԑĉƌŝ ŶƵ Ğƌ ŽďƐƚĂĐŽů ŝĚĞŶƚŝĨŝĐĂƚ ƐĞ ƌĞĨĞƌĞĂ ůĂ ĂďƐĞŶԑĂ Ƶ – lider, c ĂƉĂďŝůĉ Ɛĉ ŵŽďŝůŝǌ ŠŶƚƌĞƉƌŝŶĚĞƌŝůŽƌ ĚŝŶ ĐůƵƐƚĞƌ ĐĂƌĞ ĂƵ ŵĂŶŝĨĞ 81 ĂůƚĐŝŶĞǀĂ Ɛĉ ĨĂĐĉ ƉƌŝŵƵů ƉĂƐͿ͘ wĞǌƵůƚĂƚĞůĞ ƉĞŶƚƌƵ Ă ŐĉƐŝ ŵŽĚĂůŝƚĉԑŝ ĚĞ ǀĂůŽƌŝĨŝĐĂƌĞ Ă Ɖ ĞŶԑŝĂůƵůƵŝ ĚĞ ĐůƵƐƚĞƌ ĞŵĞƌ in domeniul industriei de prelucrare a lemnului. La finele anului 209, obstacolele identificate in studiul INCLUD (finalizat in 204) par ŵƵůƚ ŵĂŝ ƵƔŽƌ ĚĞ ĚĞƉĉƔŝƚ͕ ĚŝŶ ŵĂŝ ŵƵůƚĞ ĐŽŶƐ In primul rând, SC Mobex SA si – a asumat rolul de companie – lider si, in colaborare cu !ƐŽĐŝĂԑŝĂ tƌŽĚƵĐĉƚŽƌŝůŽƌ ĚĞ aŽďŝůĉ ĚŝŶ wŽŵąŶ ŵĂŝ ŵƵůƚĞ ŠŶƚąůŶŝƌŝ ĐƵ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚĂŶԑŝ Ăŝ ĐŽŵƉ ĞƌĞƐĂԑŝ ŝŶ ŽƉĞƌĂԑŝŽŶĂůŝǌĂƌĞĂ ĐůƵƐƚĞƌƵůƵŝ ĞŵĞƌŐĞŶƚ ŝŶ ŝŶ ƐƚƵĚŝƵů ŵĞŶԑŝŽŶĂƚ ĐĂƚ Ɣŝ ŝŶ ĂůƚĞ ƐƚƵĚŝŝ͕ tƌŽŝĞĐƚƵů Ă ĨŽƐƚ ƐƉƌŝũŝŶŝƚ ĐŚŝĂƌ ĚĞ ůĂ ŠŶĐĞƉ Ă DĞƌŵĂŶĉ ƉĞŶƚƌƵ / ÇĞŚŶŝĐĉ ;DÇùͿ͕ ĚŝŶ ĐĂĚƌƵů tƌŽŐƌĂŵƵůƵŝ ĚĞ tƌŽ ;í.CͿ͕ ĐĂƌĞ ĞƐƚĞ ƉĂƌƚĞ ŝŶƚĞŐƌĂŶƚĉ Ă ŠŶԑĞůĞŐĞ Ɣŝ wŽŵąŶŝĂ͘ DÇù ĂƌĞ ĞǆƉĞƌŝĞŶԑĉ ŝŶƚĞƌŶĂԑŝŽŶĂů ŠŶ ĚŽŵĞŶŝƵů ĐůƵƐƚĞƌĞůŽƌ Ă – a ĂŶŐĂũĂƚ Ɛĉ ĂƐŝƐƚĞ ŠŶƚƌĞŐƵů ƉƌŽĐĞƐ ĚĞ ŠŶĨŝŝŶԑ s – ĂƵ ŽĨĞƌŝƚ Ɛĉ ƐƵƐԑŝŶĉ ƉƌŽŝĞĐƚƵů ƐƵŶƚ͗ !ƐŽĐŝĂ Ɣŝ /ĂŵĞƌĂ ĚĞ / ŽŵĞƌԑ Ɣŝ LŶĚƵƐƚƌŝĞ aƵƌĞƔ͘ /ůƵƐƚĞƌƵů ŠƔŝ ƉƌŽƉƵŶĞ Ɛĉ ĚĞǀŝŶĂ Ž ƐƚƌƵ ŽƌŐĂŶŝǌĂԑŝŝůŽƌ ĐĞ ůƵĐƌĞĂǌĉ ŠŶ ĐĂĚƌƵů ůĂŶԑƵůƵ ĞǆƉůŽĂƚĂƌĞ Ɣŝ ĚĞ ƉƌĞůƵĐƌĂƌĞ Ă ůĞŵŶƵůƵŝ͕ ƉƌŽĚ ŵŽďŝůĉ͕ ĨƵƌŶŝǌŽƌŝ Ăŝ ŝŶ ĚŝƐƚƌŝďƵŝƚŽƌŝ͕ ĐŽŵĞƌĐŝĂŶԑŝ ĐƵ ĂŵĉŶƵŶƚƵů Ɣŝ – gros, furnizori servicilor de orice fel pentru ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ůĞŵŶƵůƵŝ Ɣŝ ŵŽďŝůĞŝ ;ĚĞ Ğǆ͘ ĐŽŵƉĂ ĂŐĞŶԑŝŝ ĚĞ ŵĂƌŬĞƚŝŶŐ Ɣŝ ĚĞ ƌĞůĂԑŝŝ ƉƵďůŝĐĞ ;twͿ͕ ĂŐĞŶԑŝŝ ƵŶŝǀĞƌƐŝƚĉԑŝ͕ ŝŶƐƚŝƚƵԑŝŝ ĚĞ /Θ5͕ ƔĐŽůŝ ƉƌŽĨĞ ŵŽďŝůĉ͘ /ůƵƐƚĞƌƵů ŠƔŝ ƉƌŽƉƵŶĞ Ɛĉ ŝŶƚĞŐƌĞǌĞ de ǌǀŽůƚĂƌĞĂ ĞĐŽŶŽŵŝĐĂ͗ ĐĂŵĞƌĞ ĚĞ ĐŽŵĞƌԑ͕ ĂƐŽĐ LŶ ƉƌĞǌĞŶƚ͕ ƉƌŽďůĞŵĂ ĨŝŶĂŶԑĉƌŝŝ ŝŶŝԑŝĂůĞ ĚĞ ĂƐĞŵĞŶĞĂ ŵĂŝ ƵƔŽƌ ĚĞ ƐŽůƵԑŝŽŶĂƚ ĚĞĐąƚ ŝŶ de stat membru al Uniuni Europene, România are acum aces la fonduri comunitare dedicate acestui ƚŝƉ ĚĞ ƉƌŽŝĞĐƚĞ͘ tŽƐŝďŝůĞ ƐƵƌƐĞ ĚĞ ĨŝŶĂŶԑĂƌĞ /ŽŵƉĞƚŝƚŝǀŝƚĉԑŝŝ 9ĐŽŶŽŵŝĐĞ͕ !t ϭ͕ 5aL ϭ͘Ϯ͕ in pentru integrarea ŠŶƚƌĞƉƌŝŶĚĞƌŝůŽƌ ŝŶ ůĂŶԑƵƌŝůĞ ĚĞ ĨƵƌŶŝǌŽƌŝ Ɛ ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌĂ ĚĞ /5L Ɣŝ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ĐĂƉĂĐŝƚ ;ŝŶǀĞƐƚŝԑŝŝ ŠŶ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ Ɣŝ ŠŶƚĉƌŝƌĞĂ ůĞŐ ĉƚƵƌŝůŽƌ ŠŶƚƌĞ ƵŶŝǀĞƌƐŝƚĉԑŝ͕ – uri ŝŶŽǀĂƚŝǀĞ͕ ŠŶ ĚŽŵĞŶŝŝ ĞĐŽŶŽŵŝĐĞ ĚŝŶĂŵŝĐĞ ƐĂ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ƚĞŚŶŽůŽŐŝĐĉ͘ 82 LŶĚƵƐƚƌŝĂ ĚĞ ƚĞǆƚŝůĞ͕ ĐŽŶĨĞĐԑŝŝ͕ ƉŝĞůĉƌŝĞ de ͞ŝŶĚƵƐƚƌŝĞ ƵƔŽĂƌĂ͟ ĚĞƔŝ ĞƐƚĞ ƵŶ ĚŽŵĞŶŝƵ ĚĞ ŵĂƌĞ ǀĂƌŝĞƚĂƚĞ ĚĞ ƉƌŽĚƵƐĞ͕ ĚĞ ůĂ ĨŝƌĞůĞ ƐŝŶƚ Ɣŝ ƉŝĞůĞĂ ƉƌĞůƵĐƌĂƚĂ ƉƌŝŶ ƚĞŚŶŝĐŝ ĐŽŵƉůĞǆĞ roiectate pe ĞĐŚŝƉĂŵĞŶƚĞ LÇ ĚĞ ƵůƚŝŵĂ ŐĞŶĞƌĂԑŝĞ ƐĂƵ ůĂ Ăƌ tƌŝŶ ĐĞůĞ ƚƌĞŝ ĐŽŵƉŽŶĞŶƚĞ ƉƌŝŶĐŝƉĂůĞ ;ƉƌŽĚƵ ƉŝĞůĉƌŝĞ Ɣŝ ŠŶĐĉůԑĉŵŝŶƚĞͿ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ƵƔŽĂƌĉ ƌ tor economic important, atât prin ƚƌĂĚŝԑŝĂ ŠŶĚĞůƵŶŐĂƚĉ ŠŶ ĂĐƚŝǀŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĞǆƉŽƌ ĂƐŝŐƵƌĂ͘ !ĐƚŝǀŝƚĉԑŝůĞ ĚŝŶ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ƵƔŽĂƌĉ capitalului uman la realizarea prod ƵĐԑŝĞŝ͕ ĨĂԑĉ ĚĞ ĂůƚĞ ƐĞĐƚŽĂƌĞ ŝ ŽďƐĞƌǀĂ Ɣŝ ĚŝŶ ĨĂƉƚƵů ĐĂ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ƵƔŽĂƌĉ Ž ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ͕ ĚĂƌ ĂƐŝŐƵƌĂ ĚŽĂƌ ϰ !ĐĞƐƚ ĐĂƌĂĐƚĞƌ ͞ůĂďŽƵƌ ŝŶƚĞŶƐ ŝǀĞ͟ Ăů ŝŶĚƵƐƚƌŝĞŝ ƵƔŽĂƌĞ Ă Ě Ă ĨĞŶŽŵĞŶƵůƵŝ ĚĞ ƉĞƌĨĞĐԑŝŽŶĂƌĞ ĂĐƚŝǀĉ ;t!Ϳ͕ ͞ŽƵƚƐŽƵƌĐŝŶŐ͟ ĚĞ ĨŽƌԑĂ ĚĞ ŵƵŶĐĂ ;ƉƌŝŶ ĐĂƌĞ – Ƶů Ɣŝ ƚĞŚŶŽůŽŐŝ ƉƵƐĞ ůĂ ĚŝƐƉŽǌŝԑŝĞ ĚĞ Đ ůŝĞŶƚƵů ĞǆƚĞƌŶ ĐĂƌĞ ƉƌĞŝĂ ƉƌŽĚƵƐĞůĞ ĚŽĂƌ ŵĂŶŽƉĞƌĂͿ͘ OŶ ŐĞŶĞƌĂů͕ ƉĞŶƚƌƵ ĨŝƌŵĞůĞ ƌ Ă ƉƌĞǌĞŶƚĂƚ Ž ƐĞƌŝĞ ĚĞ ĂǀĂŶƚĂũĞ͕ ĐĞů ŵĂŝ ǀŝǌ ansferul ĚĞ ƚĞŚŶŽůŽŐŝĞ ĐĂƌĞ Ă ŠŶƐŽԑŝƚ ŝŶǀĞƐƚŝԑŝŝůĞ Ɛ ŵƵŶĐĉ͕ ĐƌĞƔƚĞƌĞĂ ĐĂƉĂĐŝƚĉԑŝŝ ŵĂŶĂŐĞƌŝĂůĞ Ɣŝ ĐŽŶĞĐƚĂƌĞĂ ůĂ ƐƚĂŶĚĂƌĚĞůĞ ĚĞ ĐĂůŝƚĂƚĞ Ɣŝ ĐŽŶ ĞԑĞůŽƌ ĞǆƚĞƌŶĞ͘ ÇĞŶĚŝŶԑĞůĞ ŶĞŐĂƚŝǀĞ ĂůĞ ƉƌŽĚƵĐƚŝǀŝƚĉԑŝŝ Š ƉŽƚ Ĩŝ ĞǆƉůŝĐĂƚĞ ƉƌŝŶ ĐŽŶƚŝŶƵĂƌĞĂ ƉƌŽĐĞƐƵůƵŝ ĚĞ ŵƵŶĐĉ ĞƐƚĞ ƵƚŝůŝǌĂƚĉ ŝŶƚĞŶƐ͕ ƚĞŚŶŽůŽŐŝŝůĞ un impact redus), aprecierea monedei ŶĂԑŝŽŶĂůĞ͕ ƌĞĚƵĐĞƌĞĂ ĂĐƚŝǀŝƚĉԑŝŝ ĚĞ ƉĞƌĨĞĐԑ ĂƐŝĂƚŝĐĞ ƉƵƚĞƌŶŝĐĞ ĚŝŶ ĂĐĞƐƚ ĚŽŵĞŶŝƵ͕ ĐƌĞƔƚ ƐĞĐƚŽĂƌĞůĞ ƉƌŝŵĂƌĞ ĚŝŶ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ƚĞǆƚŝůĉ Ɣŝ ĚĞ ƉŝĞůĉƌŝĞ ĞƚĐ͘ [ŝďĞƌĂůŝ ŠŶĐĞƉąŶĚ ĐƵ ϭ ŝĂŶƵĂƌŝĞ ϮϬϬϱ͕ ĐŽƌĞůĂƚ ĐƵ ĐƌĞ ƌĂƉŝĚĞ ĂůĞ ƉƌŽĚƵĐԑŝĞŝ͕ ŠŶ ĐĉƵƚĂƌĞĂ ƵŶŽƌ ĐŽƐƚ – a remarcat un f ůƵǆ ƉƵƚĞƌŶŝĐ ĚĞ ƉƌŽĚƵƐĞ ĚŝŶ /ŚŝŶĂ Đĉƚƌ ĂƐƵƉƌĂ ĞǀŽůƵԑŝĞŝ ƉƌŽĚƵĐԑŝĞŝ Ɣŝ Ă ĞǆƉŽƌƚƵůƵŝ {ĞĐƚŽƌƵů ĂƌƚŝĐŽůĞůŽƌ ĚĞ ŠŵďƌĉĐĉŵŝŶƚĞ ŶƵ ĚĞƐŝŐŶ Ɣŝ ďƌĂŶĚŝŶŐ͕ ĐĂƌĞ ƐƵŶƚ ĞůĞŵĞŶƚĞ ĞƐĞŶԑŝĂůĞ ŠŶ ĐĂĚƌ ůŝƉƐĞƐĐ ĚŝŶ ƉĂƚƌŝŵŽŶŝƵů ƉƌŽĚƵĐĉƚŽƌŝůŽƌ ůŽĐĂů afara României. aĂũŽƌŝƚĂƚĞĂ ĨŝƌŵĞůŽƌ ĐĂƌĞ ŠƔŝ ĚĞƐĨĉƔŽĂƌĉ industriei de textile, ĐŽŶĨĞĐԑŝŝ͕ ƉŝĞůĉƌŝĞ Ɣŝ ŠŶĐĉůԑĉŵŝŶƚĞ ĚŝŶ ÇŠƌŐ 83 ;ĐƵ ƉƵԑŝŶͿ ƉƌĂŐƵů ĚĞ ϱϬ ĚĞ ƐĂůĂƌŝĂԑŝ ĚĞ ůĂ mijloci. Intre acestea se amintesc: Te ǆƚŝůĂ aƵƌĞƔ {ŽĐŽŵ͕ DŝƚŽŐŝ LŶƚĞƌŶĂƚŝŽŶĂů {w[͕ ÇĞǆƚŽƌ 5ŝƐƚƌŝďƵԑŝĞ {!͕ Ç {ĞĐƚŽƌƵů ŝŶĚƵƐƚƌŝĞŝ ĚĞ ĐŽŶĨĞĐԑŝŝ Ă ĂƚƌĂƐ Ɣŝ ĚŝŶ LƚĂůŝĂ Ɣŝ ĚŝŶ Germania. /Ğů ŵĂŝ ŵĂƌĞ ŽƉĞƌĂƚŽƌ ĚŝŶ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĚĞ ĞĐ ƌĉŵĂƐ {/ wŽŵĐĂď {! ;ĨŽƐƚĂ ƵŶŝƚĂƚĞ ƉƌŽĚƵĐĉƚ ŠŶƚƌĞƉƌŝŶĚĞƌŝŝ 9ůĞĐƚƌŽŵƵƌĞƔͿ͘ /Ƶ Ž ĐŝĨƌĂ ĚĞ ϭϱϲ ƐĂůĂƌŝĂԑŝ ϮϬϬϵ͕ wŽŵĐĂď {! ƉƌŽĚƵĐĞ Ž ŐĂŵĂ ǀĂƌŝĂƚĂ ĚĞ ĐŽ ĂƵƚŽ͕ ĐĂďůƵƌŝ ŶĂǀĂůĞ͕ ĐĂďůƵƌŝ ƉĞŶƚƌƵ ĐŽŶƐƚƌƵ Ɣŝ ĚĞ ƚĞůĞĐŽŵƵŶŝĐĂԑŝŝ͕ ƉƌĞĐƵŵ Ɣŝ ĐĂďůƵƌŝ ƉĞŶ u aparate electrocasnice. Romcab este furnizor ĂĐƌĞĚŝƚĂƚ ƉĞŶƚƌƵ ŵĉƌĐŝ ĐƵŶŽƐĐƵƚĞ ĚŝŶ ŝŶĚƵƐƚƌ – moto: Honda, Mazda, Mercedes, Opel, !ƉƌŝůŝĂ͕ aŽƚŽ DƵǌǌŝ͕ tŝĂŐŐŝŽ͘ LŶ ĚŽŵĞŶŝƵů Ɖ ĚĞƐĨĉƔŽĂƌĉ ĂĐƚŝǀŝƚĂƚĞĂ Ɣŝ Đąƚ eva IM – uri: Bata Rom SRL, Omni Cable SRL, Italoptica SRL, Flashrom Company SRL, Nicolay România SRL. !ůԑŝ ŽƉĞƌĂƚŽƌŝ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚĂƚŝǀŝ ƉĞŶƚƌƵ ƌĂŵ ĞůĞĐƚƌŽŶŝĐĞ Ɣŝ ŽƉƚŝĐĞ ƐƵŶƚ͗ !ĂŐĞƐ {w[ ;ĨĂď ce, convertoare, ŝŶĚƵĐƚŽĂƌĞ͕ ƐĐŚŝŵďĉƚŽĂƌĞ ĚĞ ĐĉůĚƵƌĂͿ bĂŬŝƚĂ electrosecuritate). LŶ ĚŽŵĞŶŝƵů ĨĂďƌŝĐĉƌŝŝ ƉƌŽĚƵƐĞůŽƌ ĚŝŶ ŵŝŶ este Kronberger Group SA, care a preluat fosta fa ďƌŝĐĂ ĚĞ Đĉƌĉŵŝǌŝ aƵƌĞƔĞ YƌŽŶďĞƌŐĞƌ ŵĂŝ ĨĂĐĞ ƉĂƌƚĞ Ž ĨĂďƌŝĐĂ ŵĂƌĞ ĚĞ Ɣŝ ǀąŶǌĉƌŝ ĚŝŶ .ƵĐƵƌĞƔƚŝ ĐĂƌĞ ĂƐŝŐƵƌĂ ĚŝƐƚƌ ĂĐĞƐƚƵŝ ĚŽŵĞŶŝƵ ŠƔŝ ŵĂŝ ĚĞ ƐĨĉƔŽĂƌĉ ĂĐƚŝǀŝƚĂƚĞĂ ĨŝƌŵĞ ĐĂƌĞ ;ďĞƚŽŶ Ɣŝ ƉƌŽĚƵƐĞ ĚŝŶ ďĞƚŽŶ ƉĞŶƚƌƵ ĐŽŶƐƚƌƵĐԑ SRL, Eurobet SRL, Reichon SRL sau sticla plata: Primer Electro SRL, Rotecom SRL. Interdependenta d ŝŶƚƌĞ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ Ɣŝ ǌ ŐĞŶĞƌĂů͕ ƉƌŝŶ ĨůƵǆƵů ĚĞ ĨŽƌԑĂ ĚĞ ŵƵŶĐĂ ŠŶƐƉ Ƶůƚŝŵŝŝ ĂŶŝ ƐĞ ƉŽĂƚĞ ƌĞŵĂƌĐĂ ŠŶƐĉ Ž ĚĞǌǀŽůƚĂ ǌŽŶĂ ƉĞƌŝƵƌďĂŶĉ͕ ŵĂũŽƌŝƚĂƚĞĂ ŝŶ ĐĂĚƌƵů ƵŶŽƌ ƚŝƉ ŐƌĞĞŶĨŝĞůĚ͘ 9ƐƚĞ Ž ĞǀŽůƵԑŝĞ ŶŽƌŵĂůĂ͕ ĂĨů ƵŶĚĞ ĂĐƚŝǀŝƚĉԑŝůĞ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂůĞ ƐĞ ŵƵƚĂ ŝŶ ĂĨĂ e, la distanta mai mare de ǌŽŶĞůĞ ƌĞǌŝĚĞŶԑŝĂůĞ͕ ƵŶĚĞ ƌĞƐƚƌŝĐԑŝŝ ƐƵŶƚ ŵĂ pentru mijloacele de transport de mare tonaj. O astfel de dezvoltare întâlnim in zona Ungheni – Sanpaul, pe amplasamentul Parcului Industrial – tůĂƚĨŽƌŵĂ ëŝĚƌĂƐĉƵ ĐĂƌĞ ĚŝƐƉƵŶĞ ĚĞ ϰ 84 ĐŽŶĐĞƐŝŽŶĂƌĞͿ ĐƵ Ž ƐƵƉƌĂĨĂԑĂ ĚĞ ϱ͘ϬϬϬ ŵϮ Ĩŝ ǀĞĐŝŶĉƚĂƚĞ Ă ƌĞԑĞůĞůŽƌ ŵĂũŽƌĞ ĚĞ ĐŽŵƵŶŝĐĂԑŝĞ ), în ŝŵĞĚŝĂƚĂ ǀĞĐŝŶĉƚĂƚĞ Ă Đĉŝŝ ĨĞƌĂƚĞ ÇąƌŐƵ aƵƌ ʹ wĉǌďŽŝĞŶŝ Ɣŝ ŠŶ ŝŵĞĚŝĂ !ĞƌŽƉŽƌƚƵůƵŝ LŶƚĞƌŶĂԑŝŽŶĂů ÇąƌŐƵ aƵƌĞƔ͘ 9Ɛƚ ĂƵƚŽƐƚƌĉǌŝ ÇƌĂŶƐŝůǀĂŶŝĂ ;.ƵĐƵƌĞƔƚŝ – .ƌĂƔŽǀ – ÇąƌŐƵ aƵƌĞƔ ʹ Cluj Napoca ʹ O radea ʹ .ŽƌƔͿ ǀĂ ƚƌĞĐĞ ƉƌŝŶ ĂƉƌŽƉŝĞƌĞĂ tĂƌĐƵůƵŝ LŶĚƵƐƚƌŝĂů͕ ď ĚŝŶƚƌĞ 5bϭϱ Ɣŝ ĚƌƵŵƵů ĚĞ ĂĐĐĞƐ ŠŶ tĂƌĐ͘ 5Ğ ů loturilor au fost concesionate astfel încât se pune deja problema unei extinderi in zona Sânpaul. /ĞĂ ŵĂŝ ŵĂƌĞ ƵŶŝƚĂƚĞ ĚĞ ƉƌŽĚƵĐԑŝĞ ĐĂƌĞ ĨƵ wŽŵąŶŝĂ {w[ ĐƵ ĂĐƚŝǀŝƚĂƚĞ ŝŶ ĚŽŵĞŶŝƵů ƉƌŽĚƵĐ de parcare), cu o cifra de af ĂĐĞƌŝ ĚĞ ϳϬ ŵŝůŝŽĂŶĞ ůĞŝ Ɣŝ ϰϬϴ Ɛ ƉĞƐƚĞ ϱ ŵŝůŝŽĂŶĞ ĞƵƌŽ ĂƉĂƌԑŝŶĞ ŐƌƵƉƵůƵŝ ĂƵƐƚ ĂĐƌĞĚŝƚĂƚ ƉĞŶƚƌƵ ŵĉƌĐŝ ĚĞ ƌĞŶƵŵĞ ĚŝŶ ŝŶĚƵƐƚ – Daimler, Ford, Fiat, Iveco. h ďƵŶĂ ƉĂƌƚĞ ĚŝŶ ƵŶŝƚĉԑŝůĞ ĚĞ ƉƌŽĚƵĐԑŝĞ Ě ƉƌĞůƵĐƌĂƌĞ Ă ůĞŵŶƵůƵŝ Ɣŝ ƉƌŽĚƵĐԑŝĞ ĚĞ ŵŽďŝůŝ ƉĂƌĐ ĂƉĂƌԑŝŶĞ ŐƌƵƉƵůƵŝ aŽďĞǆƉĞƌƚ͕ ĐĂƌĞ ŝŶ Ă e relocare a ĨĂďƌŝĐŝůŽƌ ĂƉĂƌԑŝŶąŶĚ ŐƌƵƉƵůƵŝ͗ LůĞĨŽƌaĞǆ͕ a ƉůĂƚĨŽƌŵĂ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂůĂ LůĞĨŽƌ ;ĚŝŶ ǌŽŶĂ aƵƌĞƔ ĚĞ ŵŝůŝŽĂŶĞ ĞƵƌŽ Ă ŝŶĐůƵƐ Ɣŝ ĐŽŶƐƚƌƵŝƌĞĂ ƵŶĞ ŐŝƐƚŝĐĞ ĐƵ Ž ƐƵƉƌĂĨĂԑ 2 . tůĂƚĨŽƌŵĂ ĞƐƚĞ ƵŶĂ ĚŝŶƚƌĞ ĐĞůĞ ŵĂŝ ƉĞƌĨŽƌŵĂŶ ĨůƵŝĚŝǌĂƌĞĂ ĚŝƐƚƌŝďƵԑŝĞŝ ƌĞŐŝŽŶĂůĞ͕ ƉĞƌŵŝԑą ƐƵƐԑŝŶąŶĚ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ƌĞԑĞůĞŝ ƌĞŐŝŽŶ ale Mobexpert. OŶĨŝŝŶԑĂƚ ŠŶ Ƶƌŵĉ ĐƵ ϭϳ ĂŶŝ͕ DƌƵƉƵů aŽďĞ wŽŵąŶŝĂ͘ /Ƶ Ž ĐŝĨƌĉ ĚĞ ĂĨĂĐĞƌŝ ĚĞ ϭϭϱ ĚĞ ŵŝ aŽďĞǆƉĞƌƚ ƐĞ ƉůĂƐĞĂǌĉ ŠŶƚƌĞ ƉƌŝŵĞůĞ ϭϮ ŠŶƚƌĞ ndustria mobilei. Numai ŠŶ .ƵĐƵƌĞƔƚŝ Ɣŝ ŠŶ ŽƌĂƔĞůĞ ŵĂƌŝ͕ aŽďĞǆƉĞƌƚ Ě ĚŝŶ ĐĞĂ ƉĞŶƚƌƵ ŵŽďŝůŝĞƌ ĚĞ ďŝƌŽƵ͘ !ŵďĞůĞ Ěŝǀ Grupul Mobexpert cuprinde 1 firme pe zona ĚĞ ƌĞƚĂŝů͕ ϵ ĨĂďƌŝĐŝ ĚĞ ƉƌŽĚƵĐԑŝĞ ;ŠŶ ƉĂƚƌƵ ĐĞŶƚƌĞ ĚĞ ƉƌŽĚƵĐԑŝĞ ĚŝŶ ŝŵƉŽƌƚ Ɣŝ ϯ ĨŝƌŵĞ ĚĞ ƐĞƌǀŝĐŝŝ ;ŝŶĨŽƌŵĂƚŝĐĉ͕ – dezvoltare). Mobexpert mai are magazine propri i Ŷ .ƵůŐĂƌŝĂ Ɣŝ ŝŶ {ĞƌďŝĂ͘ !ůƚĞ ůŽĐĂůŝƚĉԑŝ ĚŝŶ ǌŽŶĂ ƉĞƌŝƵƌďĂŶĉ ŝŶ ĐĂ – ĂƵ ŠŶĨŝŝŶԑĂƚ ƵŶŝƚĉԑŝ ŝŶ {ąŶŐĞŽƌŐŝƵ ĚĞ aƵƌĞƔ͗ ÇŽƉ 9ůĞĐƚƌŽ {w[ ;ƉƌŽĚƵĐ !ĚůĞƌ {w[ ;ƉƌŽĚƵĐԑŝĂ ĚĞ ŵĂƔŝŶŝ ĚĞ ĐƵƐƵƚͿ͕ ŝƵ ĚĞ aƵƌĞƔ͗ /ŽŶƚƌĂŶƐĐ 85 ;ĐŽŶƐƚƌƵĐԑŝŝͿ 5Ăǁ .ĞŶԑĂ wŽŵąŶŝĂ {w[ ;ǀŽƉƐĞ ÇŚĞƌŵŽƉŽƌ {w[ ;ŵĂƚĞƌŝĂůĞ ƚĞƌŵŽŝǌŽůĂƚŽĂƌĞ ƉĞŶ !ĐĞƐƚĞ ĚĞǌǀŽůƚĉƌŝ ĂƵ ĨĉĐƵƚ ĐĂ͕ ŝŶ ƵŶĞůĞ ĚŝŶ ǌŽŶĂ ƉĞƌŝƵƌďĂŶĉ͕ ƐĞĐƚŽƌ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂů ĚĞƐƚƵů ĚĞ ďŝŶĞ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚĂƚ ƐŝƚƵĂԑŝŝůĞ ĨŝŶĂŶĐŝĂƌĞ ƉĞŶƚƌƵ ĂŶƵů ϮϬϬϵ͕ ŝŶ Ɛ activitatea 268 de operatori e conomici (reprezentând aproximativ 16% din totalul firmelor ĂĐƚŝǀĞͿ ĐĂƌĞ ĚĞԑŝŶ ĐĐĂ͘ Ϯϲй ĚŝŶ ƚŽƚĂůƵů ĂĐƚŝ ĞĂůŝǌĞĂǌĉ Ϯϴ й ĚŝŶ ĐŝĨƌĂ ĚĞ ĂĨĂĐĞƌŝ Ɣŝ Ϯϳй Ě ec ŽŶŽŵŝĐŝ ĚŝŶ ǌŽŶĂ ƉĞƌŝƵƌďĂŶĉ͘ Din analiza ponderi ramurilor de activitate in cifra de afaceri totala realizata in zona ƉĞƌŝƵƌďĂŶĉ ;ǀĞǌŝ ÇĂďĞůƵů ϰ͘ϮϬ Ɣŝ CŝŐƵƌĂ ϰ͘Ϯ ƐĞĐƚŽĂƌĞůĞ ĚĞ ƉƌĞůƵĐƌĂƌĞ Ă ŵĞƚĂůĞůŽƌ Ɣŝ ĐŽŶƐ ƌƵĐԑŝŝ ĚĞ ŵĂƔŝŶŝ ;Ϯϱ͕ϰйͿ͕ Ɣŝ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĞǆƚƌĂĐƚŝǀĂ ;ϮϮ͕ϲйͿ͘ tŽŶĚĞƌĞĂ ŵĂƌĞ Ă ƐĞĐƚŽƌƵůƵŝ ŝŶĚƵƐƚƌŝĞŝ Ğǆƚ ŽƉĞƌĂƚŽƌƵůƵŝ ŵĂƌĞ CŽƌĂũ {ŽŶĚĞ {! ĚŝŶ ÇŠƌŐƵ a a gazelor ŶĂƚƵƌĂůĞ͕ ϱϱϴ ƐĂůĂƌŝĂԑŝ Ɣŝ ƉĞƐƚĞ ϭϮϱ ŵŝůŝŽĂ ponderi reprezentative in cifra de afaceri sunt: industria alimentara (10,8%), industria mobilei (6,3%), fabricarea de echipamente electrice, electronice Ɣŝ ŽƉƚŝĐĞ ;ϲйͿ͘ wĞůƵąŶĚ ĂŶĂůŝǌĂ ƉƌŝŶ ƉƌŝƐŵĂ ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ĚĞ ĚĞ ŵƵŶĐĂ ƐƵŶƚ ĂƐŝŐƵƌĂƚĞ ĚĞ ƐĞĐƚŽƌƵů ƉƌĞůƵĐƌĉ 30%) celelalte sectoare având ponderi relativ apropiate : industria extractiva (12,7%), ƉƌĞůƵĐƌĂƌĞĂ ůĞŵŶƵůƵŝ Ɣŝ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ŵŽďŝůĞŝ ĂůŝŵĞŶƚĂƌĂ ;ϭϬ͕ϰйͿ͕ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĚĞ ƚĞǆƚŝůĞ͕ ĐŽ ĞůĞĐƚƌŝĐĞ͕ ĞůĞĐƚƌŽŶŝĐĞ Ɣŝ ŽƉƚŝĐĞ ;ϴ͕ϰй ). LŶ ůĞŐĉƚƵƌĂ ĐƵ ƐĞĐƚŽƌƵů ƉƌĞůƵĐƌĉƌŝŝ ŵĞƚĂů ƌĞŵĂƌĐĂƚ ĨĂƉƚƵů ĐĂ ĂĐĞƐƚĂ ĚĞԑŝŶĞ Ɣŝ Ž ƉŽŶĚĞƌ ĞƐƚĞ Ɣŝ ƵŶ ƐĞĐƚŽƌ ŝŶ ĐĂƌĞ Ă ĨŽƐƚ ŐĞŶĞƌĂƚ ĐĞů rilor (59%). tƌŝŶ ƉƌŝƐŵĂ ƉƌŽĚƵĐƚŝǀŝƚĉԑŝŝ ŵƵŶĐŝŝ ;ĐŝĨƌĂ ŶŝǀĞůƵů ŝŶĚƵƐƚƌŝĞŝ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ rul industriei extractive (641 153 lei/salariat), iar in cadrul industriei preluc ƌĉƚŽĂƌĞ ĐĞů ŵĂŝ ďŝŶ sector ul industriei farmaceutice (457 58 lei/salariat). Sectorul industriei farmaceutice se ƌĞŵĂƌĐĂ ĚĞĐŝ Ɣŝ ƉƌŝŶ ĞĨŝĐŝĞŶƚĂ ĐƵ ĐĂƌĞ ĞƐƚĞ peste media secto rului industrial d ŝŶ ũƵĚĞԑ ;ϭϯϯ 759 lei/salariat) sunt industria chimica, ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĚĞ ĞĐŚŝƉĂŵĞŶƚĞ ĞůĞĐƚƌŝĐĞ͕ ĞůĞĐƚƌŽ ƉƌŽĚƵƐĞůŽƌ ĚŝŶ ŵŝŶĞƌĂůĞ ŶĞŵĞƚĂůŝĐĞ͕ ƉƌĞĐƵŵ Ɣ Sub media pe j ƵĚĞԑ ƐĞ ƐŝƚƵĞĂǌĉ ƉƌĞůƵĐƌĂƌĞĂ ůĞŵŶƵůƵŝ͕ 86 ĐŽŶĨĞĐԑŝŝ͕ ƉŝĞůĉƌŝĞ Ɣŝ ŠŶĐĉůԑĉŵŝŶƚĞ͘ !ĐĞĂƐƚĂ Ă ĐĞůŽƌ ĚŽƵĂ ƐĞĐƚŽĂƌĞ Đŝ ƚŝŶĞ ŵĂŝ ĚĞŐƌĂďĉ ĚĞ ŶĞ Ž ĐŽŶƚƌŝďƵ ŵĂŝ ŵĂƌĞ Ă ĨĂĐƚŽƌƵůƵŝ ƵŵĂŶ ůĂ ƌĞĂůŝǌĂƌĞĂ Ɖ ĂƵƚŽŵĂƚŝǌĂƌĞ Ɣŝ ƚĞŚŶŽůŽŐŝĞ ĚĞ ǀąƌĨ͕ ŝŶ ƐƉĞĐŝ ůĂďŽƵƌŝŶƚĞŶƐŝǀĞ Ăů ĐĞůŽƌ ĚŽƵĂ ƐĞĐƚŽĂƌĞ ƌĞǌƵů ĂƉƚƵů ĐĂ ĚĞԑŝŶ ƉŽŶĚĞƌŝ ĚĞ ůŽĐƵƌŝ ĚĞ ŵƵŶĐĂ ĚĞĐąƚ ƉŽŶĚĞƌŝůĞ ŝŶ ƚŽƚĂůƵ tƌŝŶ ƉƌŝƐŵĂ ƉƌŽĨŝƚĂďŝůŝƚĉԑŝŝ ;ƌĂƚĂ ƉƌŽĨŝƚ – exprimata procentual), cel mai bine situat este tot sectorul in dustriei extractive (30,5%). In industria ƉƌĞůƵĐƌĉƚŽĂƌĞ͕ ƉĞƐƚĞ ŵĞĚŝĂ ƉĞ ũƵĚĞԑ ;ϱ͕ϱйͿ Ɛ ĚĞ ŵĂƔŝŶŝ͕ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĚĞ ƚĞǆƚŝůĞ͕ ĐŽŶĨĞĐԑŝŝ͕ industria mobilei. Sub aceas ƚĂ ǀĂůŽĂƌĞ ƐƵŶƚ ƐŝƚƵĂƚĞ ƐĞĐƚŽĂƌĞů ĞůĞĐƚƌŝĐĞ͕ ĞůĞĐƚƌŽŶŝĐĞ Ɣŝ ŽƉƚŝĐĞ͕ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ŶĞŵĞƚĂůŝĐĞ͕ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĐŚŝŵŝĐĂ Ɣŝ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ Ɖ a pro ĨŝƚƵůƵŝ ƚƌĞďƵŝĞ ĨĉĐƵƚĂ Ž ĂŶĂůŝǌĂ ĂƚĞŶƚĂ͕ Ě ĐŽŶƚƌĂƉĞƌĨŽƌŵĂŶԑĂ ŝŶ ƵŶĞůĞ ĐĂǌƵƌŝ͕ ĚĂƌ ƉŽĂƚĞ ŝŶǀĞƐƚŝԑŝŝ ŵĂƌŝ ŝŶ ƵůƚŝŵĂ ƉĞƌŝŽĂĚĂ͘ Åi in cazul sectorului industri al remarcam faptul ca ambi indicatori de eficienta au ǀĂůŽƌŝ ŵĞĚŝŝ ŵĂŝ ŵĂƌŝ ŝŶ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ͕ ĨĂƚĂ Ě Datele statistice pentru perioada 201 – ϮϬϭϱ ƉƌŝǀŝŶĚ ĞǀŽůƵƜŝĂ͗ Ěŝ ĐŽŵĞƌĐŝĂůĞ͕ ƐŽĐŝĞƚĉƜŝ ŝŶƚƌĂ ƚĞ ŠŶ ŝŶƐŽůǀĞŶƜĉ͕ ƐŽĐŝĞƚĉƜŝ ĐƵ ƉĂ ƌĂĚŝĞƌŝůŽƌ͕ ƐƵƉƐƉĞŶĚĂƌŝůĞ ĚĞ ĂĐƚŝǀŝƚĂƚĞ ƕŝ Ě planului de mobilitate ƵƌďĂŶĉ ůĂ ĂŶĞǆĂ ϰ . 87 Figure 16 /ŽŵĞƌƜ͕ ĂĐƚŝǀŝƚĉƜ i financiar – bancare si econimoice Sursa: P roprie – prelucrare GIS 8 9ǀŽůƵƜŝĂ ƉƌŽĚƵĐƚŝǀŝƚĉƜŝŝ ŵƵŶĐŝŝ tƌŝŵƵů ĨĂĐƚŽƌ ĚĞ ĐƌĞƔƚĞƌĞ Ă tL.ͬ ůŽĐƵŝƚŽƌ ƉƌŝŶ ĞǆĐĞůĞŶԑĉ͘ OŶ ĂŶƵů ϮϬϭϭ ƉƌŽĚƵĐƚŝǀŝƚĂƚĞ PCS 26 ͬ ƉĞƌƐŽĂŶĉ ŽĐƵƉĂƚĉͬ ĂŶ͕ ǀĂůŽĂƌĞ ĂƉƌŽƉŝ Ăƚĉ ĚĞ ĐĞĂ ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂƚĉ /ŽŵƉĂƌĂƚŝǀ ĐƵ ŶŝǀĞůƵů ŵĞĚŝƵ ĚŝŶ ÜŶŝƵŶĞĂ 9Ƶƌ /ĞŶƚƌƵ ĚĞƉĉƕĞĂ͕ ŠŶ ϮϬϭϭ͕ ϰϲй ĚŝŶ ĂĐĞƐƚĂ͘ tƌŽ – a ŵĉƌŝƚ ŠŶƚƌĞ ϮϬϬϬ Ɣŝ ϮϬϭϭ ĐƵ ϭϬϮ͕ϲй ͕ ĐĞĂ ŵĂŝ ŵĂƌĞ ĐƌĞƔƚĞƌĞ ĂŶƵĂů istrându – se în 206 (+14,8%). Table 10 Productivitatea munci în regiunile de dezvoltare din România 20 201 202 203 204 205 206 207 208 209 2010 201 România 1319 14024 15685 1692 1945 20347 23171 2597 2810 28310 29208 30143 Regiunea Centru 13631 14087 15424 1674 18687 19464 2345 2542 26816 27046 27539 27618 Ϯ͘Ϯ wĞԕĞĂƵĂ ƐƚƌĂĚĂůĉ hĨĞƌƚĂ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ŠŶ aƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ a wĞƜĞĂƵĂ ĚĞ Đĉŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƌƵƚŝĞƌĞ͖ ƕŝ wĞƜĞĂƵĂ ĚĞ Đĉŝ ĨĞƌĂƚĞ aƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ĞƐƚĞ ƐŝƚƵĂƚ ƉĞ ƚƌĂ ĐĞ Šŝ ĐŽŶĨĞƌĉ ƚŽĂƚĞ ĂƚƌŝďƵƚĞůĞ ƵŶƵŝ ŝŵƉŽƌƚĂŶ tŽǌŝԑŝĂ ĐĞŶƚƌĂůĉ Ă ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌ n terit ŽƌŝƵů ŶĂԑŝŽŶĂů Šŝ ĐŽŶ competitiv important ƉĞŶƚƌƵ ĂƚƌĂŐĞƌĞĂ ĚĞ ŝŶǀĞƐƚŝԑŝŝ Š n centre de transfer logistic pentru ĚŝƐƚƌŝďƵԑŝĂ ŶĂԑŝŽŶĂůĂ Ɣŝ ŝŶƚĞƌŶĂԑŝŽŶĂůĂ Ă ĐŽŵƵŶŝĐĂԑŝŝ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ ƵŶ ĨĂĐƚŽƌ ĐŚĞŝĞ Ɣŝ ƉĞŶƚƌƵ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ƚƵƌŝƐŵƵů ĂĐĐĞƐ ŵŽĚĞƌŶĞ Ɣŝ ƌĂƉŝĚĞ͘ !ĐĞƐƚĞ ŽƉŽƌƚƵŶŝƚĉԑ ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂ Ɣŝ ĞĨŝĐŝĞŶƚŝǌĂƌĞĂ ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌ sistemului de trans port multimodal combinat. /ĉŝůĞ ƌƵƚŝĞƌĞ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ ƵŶ ĞůĞŵĞŶƚ ĞƐĞŶԑ ele transportându – ƐĞ ĐĞĂ ŵĂŝ ŵĂƌĞ ƉĂƌƚĞ Ă ŵĉƌĨƵƌŝůŽƌ ŶĂԑŝŽŶĂů͕ Đąƚ Ɣŝ ŝŶƚĞƌŶĂԑŝŽŶĂů͘ ÇĞŶĚŝŶԑĂ Đƌ ǀŽůƵŵƵůƵŝ ĚĞ ŵĉƌĨƵƌŝ ƚƌĂ ƌƵƚŝĞƌĉ ĞƐƚĞ ŐĞŶĞƌĂůŝǌĂƚĉ ŠŶ ƚŽĂƚĞ ԑĉƌŝůĞ ůƵŵŝŝ 26 tĂƌŝƚĂƚĞĂ ĚĞ /ƵŵƉĉƌĂƌĞ {ƚĂŶĚĂƌĚ 89 ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌĉ ƌƵƚŝĞƌĉ ƉĞƌĨŽƌŵĂŶƚĉ Ɣŝ ĂĚĂƉƚĂ transporturile rutiere din Româ ŶŝĂ ĚĞԑŝŶ Ž ƉŽŶĚĞƌĞ ĚĞ ĐĐĂ͘ ϳϬй ϳϴ͕ϱй ĚŝŶ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ĚĞ ŵĉƌĨƵƌŝ͘ !Đƚŝǀŝƚĉԑ ƉƌŝŶĐŝƉĂů ĂĐƚŝǀŝƚĉԑŝůĞ ĚĞ ŵĂŶŝƉƵůĂƌĞ Ɣŝ ĚĞƉŽ – Ž ƉƌŽƉŽƌԑŝĞ mai ma ƌĞ ĐƵ ĂĐƚŝǀŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƌƵƚŝĞƌ͘ Ç ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ĚĞ ƉĂƐĂŐĞƌŝ Ɣŝ ϭϲй ĚŝŶ ƚƌĂŶƐƉŽƌ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵƌŝůĞ ĂĞƌŝĞŶĞ͕ ƉĞ ĂƉĂ Ɣŝ ƉƌŝŶ ĐŽŶĚƵ Cel mai important drum europea Ŷ ĐĞ ƚƌĂǀĞƌƐĞĂǌĉ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵů (frontiera cu Ungaria ʹ .ŽƌƔ ʹ Oradea ʹ Cluj – Napoca ʹ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ʹ .ƌĂƔŽǀ ʹ tůŽŝĞƔƚŝ ʹ .ƵĐƵƌĞƔƚŝ ʹ Cons ƚĂŶԑĂͿ͘ 9ǆŝƐƚĂ Ž ĐŽŶĞǆŝƵŶĞ ďƵŶĉ Ɣŝ ĐƵ ĂůƚĞ ĐƵůŽĂƌĞ ĚĞ ƚƌĂ ŶĂԑŝŽŶĂůĂ Ɣŝ ŝŶƚĞƌŶĂԑŝŽŶ ĂůĂ ĐĞ ƚƌĂǀĞƌƐĞĂǌĉ wĞŐŝƵŶĞĂ /ĞŶƚƌƵ͗ ʹ bĉĚůĂĐ ʹ Arad ʹ Deva ʹ {ĞďĞƔ ʹ Sibiu ʹ .ƌĂƔŽǀͿ͕ 9ϴϭ ;ĨƌŽŶƚŝĞƌĂ ĐƵ .Ƶů ʹ Giurgiu ʹ .ƵĐƵƌĞƔƚŝ ʹ tŝƚĞƔƚŝ ʹ Sibiu ʹ Cluj – Napoca ʹ Satu Mare ʹ Halmeu ʹ ĨƌŽŶƚŝĞƌĂ ĐƵ ÜĐƌĂŝŶĂͿ ʹ .ƌĂƔŽǀ – .ĂĐĉƵͿ͖ 9 ϱϴ ;ĨƌŽŶƚŝĞƌĂ ĐƵ ÜĐƌĂŝŶĂ ʹ Halmeu ʹ Baia Mare ʹ Dej ʹ .ŝƐƚƌŝԑĂ ʹ E 578 ʹ Reghin ʹ Gheorghieni ʹ Miercurea Ciuc ʹ Sfântu Gheorghe). tŽƚĞŶԑŝĂůƵů ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƌƵƚŝĞƌ Ɣŝ ĚĞ ĐĞŶ ƚƌƵ ĚĞ ƚƌĂŶƐĨĞƌ ůŽŐŝƐƚŝĐ pus î n valoare ĚƵƉĉ ĨŝŶĂůŝǌĂƌĞĂ ĐŽŶƐƚƌƵĐԑŝĞŝ ĂƵ ƚŽƐƚƌĉǌŝůŽƌ ƉĞ Ăů ĐĉƌŽƌ ƚƌĂƐĞƵ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ͗ ĂƵƚŽƐƚƌĂĚĂ !ϯ ÇƌĂŶƐŝ ʹ .ƌĂƔŽǀ ʹ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ – Cluj Napoca ʹ ĨƌŽŶƚŝĞƌĂ ĐƵ ÜŶŐĂƌŝĂ .ŽƌƔͿ ĐĂƌĞ ǀĂ ƚƌĂŶǌ ԑŝĞ {9 ʹ bë Ɣŝ ĂƵƚŽƐƚƌĂĚĂ ƐƉƌĞ aŽůĚŽǀĂ ;ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ʹ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ ʹ Roman ʹ Târgu Frumos ʹ LĂƔŝ ʹ Sculeni ʹ ĨƌŽŶƚŝĞƌĂ ĐƵ aŽůĚŽǀĂͿ͘ {ŝƚƵĂƌĞĂ ƉĞ ƚƌĂ ďƵŶĂ ůĞŐĉƚƵƌĂ Ɣŝ ĐƵ ƌĂŵƵƌĂ {ŝďŝƵ ʹ .ƌĂƔŽǀ ʹ .ƵĐƵƌĞƔƚŝ Ă ĂƵƚŽƐƚƌĉǌŝ i ce se va construi pe Coridorul IV pan – european (frontiera cu Ungaria ʹ bĉĚůĂĐ ʹ ÇŝŵŝƔŽĂƌĂ ʹ Deva ʹ {ĞďĞƔ ʹ Sibiu ʹ tŝƚĞƔƚŝ ʹ .ƵĐƵƌĞƔƚŝ ʹ Slobozia ʹ /ŽŶƐƚĂŶԑĂͿ͘ aĂũŽƌŝƚĂƚĞĂ ůŽĐĂůŝƚĉԑŝůŽƌ ĚŝŶ ǌŽŶĂ ƉĞƌŝƵƌ ĉ ĂƵ ĂĐĐĞƐ ŝŵĞĚŝĂƚ ůĂ ƵŶ ũƵĚĞԑ ĞĂŶ͕ ĐĞĞĂ ĐĞ ĨĂĐŝůŝƚĞĂǌĉ ĂĐĐĞƐƵů ƌƵƚŝĞƌ Ɛ ŵŝŶƵƚĞ͕ ĐƵ ĞǆĐĞƉԑŝĂ ƵŶŽƌ ĐąƚŽƌǀĂ ƐĂƚĞ ĂƉĂƌԑŝ /ąŵƉŝĞ ĂĨůĂƚĞ ƉĞ Ž ƌĂǌĉ ĚĞ ŵĂǆŝŵ ϮϬ Ŭŵ ŠŶ ũƵ ru care timpul ĚĞ ĂĐĐĞƐ ŠŶ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵ ĂũƵŶŐĞ ƉąŶĉ ůĂ ϯϬ ŵŝŶƵ 5ŝŶ ƉƵŶĐƚ ĚĞ ǀĞĚĞƌĞ ƚŽƉŽůŽŐŝĐ͕ ŐƌĂĚƵů ĚĞ ƌĞƜĞůĞŝ ŶĂƜŝŽŶĂůĞ ƉŽĂƚĞ Ĩŝ ĚĞƚĞƌŵŝŶĂƚ ƉƌŝŶ Đ grafurilor ĐŽƌĞƐƉƵŶǌĉƚŽĂƌĞ ƌĞƜĞůĞůŽƌ ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌ ĉtor sunt ƉƌĞǌĞŶƚĂƚĞ ĚŝĨĞƌŝƚĞ ŶŝǀĞůƵƌŝ ĚĞ ŝŶƚĞŐƌĂƌĞ Ă ŐƌĂĨ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚĂƚ ĐƵ ĂƌĐĞ ĐƵ ůŝŶŝŝ ƐƵďƜŝƌŝ – exemplificat pentru prima categorie de arcele care ůĞĂŐĉ ŶŽĚƵƌŝůĞ ϭ͕ Ϯ͕ ϯ͕ ϰ͕ ϱͿ ƕŝ ƌĞƜĞĂƵĂ ĚĞ ƜŝŽŶĂů ;ĐĉƌĞŝĂ Šŝ ĐŽƌĞ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚĂƚ ĐƵ ĂƌĐĞ ĐƵ ůŝŶŝŝ ŠŶŐƌŽƕĂƚĞ – ĚĞ ĞǆĞŵƉůƵ͕ ĂƌĐĞůĞ ĐĂƌĞ ůĞĂŐ – 6 în graful pentru prima categorie). 90 !ŶĂůŝǌąŶĚ ƐŝƚƵĂƜŝĂ ƌĞƜĞůĞŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ Ě pe baza re ƉƌĞǌĞŶƚĉƌŝŝ ŐƌĂĨƵůƵŝ ĐŽƌĞƐƉƵŶǌĉƚŽƌ ƌĞƜĞů aƵƌĞƔ ƐĞ ƉŽĂƚĞ ĐŽŶĐůƵǌŝŽŶĂ Đĉ ĞǆŝƐƚĉ Ž ͟ŚŝƉĞ ƐĞ ƐƵƉƌĂƉƵŶĞ ĐƵ ƌĞƜĞĂƵĂ ĚĞ ĚƌƵŵƵƌŝ ůŽĐĂůĉ͘ w aƵƌĞƔ ƕŝ ŽƌŐĂŶŝǌĂƌĞĂ ƐŝƐƚĞŵƵůƵŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƐƵŶƚ ŝŶĨ reliefului, acesta find unul colinar. [ĞŐĉƚƵƌĂ ĚŝŶƚƌĞ ƌĞƜĞĂƵĂ ŶĂƜŝŽŶĂůĉ ƕŝ ĐĞĂ ĐĞĞĂ ĐĞ ĐŽŶĨĞƌĉ Ž ǀƵůŶĞƌĂďŝůŝƚĂƚĞ ŵĂŝ ƐĐĉǌƵƚĉ͕ ƉƌŝŶ ĂĐĞ Ă ƵŶĞŝ ũŽŶĐƜŝƵŶŝ ŶƵ ĐŽŶĚƵĐĞ ůĂ ŝǌŽůĂƌĞĂ ĂƌŝĞ rute ocolitoare. Figure 17 ÇŝƉƵƌŝ ĚĞ ŝŶƚĞŐƌĉƌŝ ŠŶƚƌĞ ƌĞƜĂ ƵĂ ĚĞ ĚƌƵŵƵƌŝ ŶĂƜŝŽŶĂůĉ ƕŝ ĐĞĂ ůŽĐĂůĉ wĞԑĞĂƵĂ ĚĞ Ɛƚƌĉǌŝ Ă ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇąƌŐƵ aƵ ĚŝŶ ŝŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ Ă ĚŽƵĉ ƐƚƌƵĐƚƵƌŝ ůŽŶŐŝƚƵĚŝŶĂ – NE, SE – bëͿ ůĂ ĐĂƌĞ ƐƵŶƚ ĂƚĂƔ 91 ĐƵ ƌĞԑĞĂ ƌĞĐƚĂŶŐƵůĂ ƌĉ͕ ŝĂƌ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĂ ĂƌĞ ƚĞŶĚŝŶԑĂ ĚĞ Ă ĐĂƌĞ ƚƌĂǀĞƌƐĞĂǌĉ ǌŽŶĂ ĐĞŶƚƌĂůĉ Ă ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵ ç /ĞůĞ ĚŽƵĉ ĂǆĞ ŵĂũŽƌĞ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ;ë ʹ 9 Ɣŝ { ʹ N) reprezentate de penetr ĂԑŝŝůĞ ĚŝŶƐƉ 5b ϭϱ Ɣŝ ĂŶƵŵĞ {ƚƌĂĚĂ DŚ͘ 5ŽũĂ͕ ĂƉŽŝ wĞǀŽůƵԑŝĞ ŝ͕ wĞƉƵďůŝĐŝŝ Ɣŝ ϮϮ 5 ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ 5b ϭϱ ƐƉƌĞ wĞŐŚŝŶ ;ĞǆĐůƵǌąŶĚ ǌ Ɣŝ ƐƉƌĞ 5b ϭϯ ;{ŝŐŚŝƔŽĂƌĂͿ ƵƌŵąŶĚ ϭ 5ĞĐĞŵ ĐĞŶƚƌĂůĉͿ͕ ĂƉŽŝ /ĉůĉƌĂƔŝůŽƌ ëŽŝŶŝĐĞŶŝ Ăǀą ĚĞ ĐĂƚĞŐŽƌŝŝůĞ L Ɣŝ ĂǆĞ ƚƌĂŶƐǀĞƌƐĂůĞ ƉƌŝŶĐŝƉĂůĞ ƉĞŶƚƌƵ ĚĞƐĨĉƔ ůĞŐĉƚƵƌĉ ĐƵ ĞǆƚƌĂǀŝůĂŶƵů͕ ďŝŶĞ ĂƐŝŐƵƌĂƚĞ ç [ĞŐĉƚƵƌĂ ƌĞԑĞůĞŝ ƐƚƌĂĚĂůĞ Ă aƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ƚƌĂǀŝůĂŶƵů ĞƐƚĞ ƌ ƉƌŝŶĐŝƉĂů ƉƌŝŶ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ ƉĞŶĞƚƌĂԑŝŝ͗ 5b ʹ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ͕ 5b ϭϱ ʹ Cluj Napoca, DN 15 ʹ Reghin, DN 15E ʹ Voiniceni, DJ 135 ʹ Livezeni, DJ 152A ʹ {ąŶĐƌĂŝƵ ĚĞ aƵƌĞƔ /ŝƌĐƵůĂƜŝĂ ƌƵƚŝĞƌĉ ŠŶ ǌŽŶĂ ĐĞŶƚƌĂůĉ Ă ŽƌĂƕƵůƵŝ͕ ĨŽůŽƐŝŶĚƵ – se î n ŵĂƌĞ ƉĂƌƚĞ ĚĞ Ž ƐƚƌĂĚĂůĉ ŵŽƕ ƚĞŶŝƚĉ ĚŝŶ ƉĞƌŝŽĂĚĂ ŵĞĚŝĞǀĂůĉ͕ ĞǆĞƌĐŝƚ asupra acesteia, având efecte nedorite asupra ŵĞĚŝƵůƵŝ ĂŵďŝĂŶƚ ;ƉŽůƵĂƌĞ ĨŽŶŝ ƕŝ ĐƵ ŶŽǆĞ͕ ĂĨĞ ƉĞƌƐƉĞĐƚŝǀĞŝ Đĉƚƌ Ğ ƉĂƚƌŝŵŽŶŝƵů ŝƐƚŽƌŝĐ ƉƌŝŶ ƉĂƌĐĉ ri la trotuar, risc crescut de acide nte). Pe de ĂůƚĂ ƉĂƌƚĞ͕ ĐŝƌĐƵůĂƜ ia inten Ɛĉ ŠŶ ƉĞƌŝŵĞƚƌƵů ŝƐƚŽƌŝĐ Ăů ŽƌĂƕ ului ĞƐƚĞ ƵŶ ŝŶĚŝĐĂƚŽƌ i ĂĐĞƐƚĞŝ ǌŽŶĞ͕ ĂƐƉĞĐƚ ƉŽǌŝƚŝǀ ĐĂƌĞ ƐĞ ĚŽƌĞƕƚĞ tĞŶƚƌƵ Ă ŵĞŶƜŝŶĞ ǀŝƚĂůŝƚĂƚĞĂ ǌŽŶĞŝ ĐĞŶƚƌĂ dar a elimina efectele nedorite ale traficului rutier, se impun o serie de schimbari la nivelul modelului d Ğ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ͕ Đ ƉĞ ƐĐĉ derea traficu ůƵŝ ĂƵƚŽ ƕŝ ŝŶĐƵƌĂũĂƌĞĂ ĐŝƌĐƵůĂƜ ŝĞŝ ĂůƚĞƌŶĂƚŝǀĞ ;ƉŝĞƚŽŶĂ astfel de so ůƵƜŝĞ ŝŶĐůƵĚĞ ƕ ŝ ƌĞŽƌŝĞŶƚĂƌĞĂ Đĉůĉ torilo ƌ ĐĂƌĞ ĨŽůŽƐĞƐĐ ŵĂƕŝŶĂ ĐĉƚƌĞ transportul public ʹ ƵŶ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƵďůŝĐ ĐĂƌĞ ƐĂ Ăŝďĉ Đ ĂƚƌĂĐƚŝǀ͗ ĐƵƌĂƚ ;ŶĞƉƌŽĚƵĐĂƚŽƌ ƐĂƵ ƉƵƜŝŶ ƉƌŽ acesibil ĐĂ ƉƌĞƜ͕ ŵŽĚĞƌŶ͕ ĂĐĐĞƐŝďŝů ĚŝŶ ƉƵŶĐƚ ĚĞ ǀ ĨŝǌŝĐ ƉĞƌƐŽĂŶĞůŽƌ ĐƵ Ě ƕi persoanelor î ns ŽƜ ite de copi în carucior. În sensul celor spuse mai sus, munic ŝƉĂůŝƚĂƚĞĂ ŝŶƚĞŶƜŝŽŶĞĂǌĉ Ě rilor la ƚƌŽƚƵĂƌ ƕŝ ƌĞĂůŝǌĂƌĞĂ ƵŶŽƌ ƉĂƌĐĉ ƌŝ ŠŶ ŝŶƚĞƌŝŽƌƵů ƜĞƐƵƚƵůƵŝ ƵƌďĂ i care au fost identificate ŠŶ ƉƌŽŝĞĐƚƵů ĚĞ ĂĐƚƵĂůŝǌĂƌĞ tÜD Ɣŝ ƉĞŶƚƌƵ ĐĂ – au început demersurile de implementare. h ĂůƚĂ ŝŶŝƜŝĂƚŝǀĉ este acea de participarea la proiectul Trafic Snake Game prin care se ƵƌŵĉƌĞƕ ƚĞ ŝŶĐƵƌĂũĂƌĞĂ ŠŶĐƵƌĂũĂƌĞĂ ĞůĞǀŝůŽƌ Ɣŝ ĐĂ – un ŵŽĚ ƐƵƐƚĞŶĂďŝů ůĂ ƔĐŽĂůĉ͘ /ĂƌĚƵů ŵƵůƚŝĨƵŶĐԑŝŽŶĂů ĐĂƌĞ ƐĞ ǀĂ ŝŵƉůĞŵ ĐĂĚƌƵů {ƚƌĂƚĞŐŝĞŝ 5ŝ va ƉƵƚĞĂ Ĩŝ ƵƚŝůŝǌĂƚ Ɣŝ ůĂ ĨŽůŽƐŝƌĞĂ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ astfel încât acesibilitatea acestui ƐĞƌǀŝĐŝƵ Ɛĉ ĨŝĞ Đąƚ ŵĂŝ ĨĂĐŝůĉ Ɣŝ Ɛĉ ƐĞ ĨĂĐĉ – un cadru modern. 92 /ůĂƐŝĨŝĐĂƌĞĂ ƌĞƜĞůĞŝ ƐƚƌĂĚĂůĞ Conform OG 43 – ϭϵϵϳ ƉƌŝǀŝŶĚ ƌĞŐŝŵƵů ĚƌƵŵƵƌŝůŽƌ͕ Ɛ ĐůĂƐŝĨŝĐĉ ŠŶ ƌĂƉŽƌƚ ĐƵ ŝŶƚĞŶƐŝƚĂƚĞĂ ƚƌĂĨŝĐƵů a) Ɛƚƌĉǌŝ ĚĞ ĐĂƚĞŐŽƌŝĂ L – ŵĂŐŝƐƚƌĂůĞ͕ ĐĂƌĞ ĂƐŝŐƵƌĉ ƉƌĞůƵĂƌ ĂůĞ ŽƌĂƔƵůƵ ƉĞ ĚŝƌĞĐƜŝĂ ĚƌƵŵƵůƵŝ ŶĂƜŝŽŶĂů ĐĞ ƚƌĂǀĞƌƐ ůĞŐĉƚƵƌĉ ĐƵ ĂĐĞƐƚ ĚƌƵŵ͖ b) Ɛƚƌĉǌŝ ĚĞ ĐĂƚĞŐŽƌŝĂ Ă LL – a – ĚĞ ůĞŐĉƚƵƌĉ͕ ĐĂƌĞ ĂƐŝŐƵƌĉ Đŝƌ ĨƵŶĐƜŝŽŶĂůĞ Ɣŝ ĚĞ ůŽĐƵŝƚ͖ c) Ɛƚƌĉǌŝ ĚĞ ĐĂƚĞŐŽƌŝĂ Ă LL I – a – colectoare, care preiau fluxurile de trafic din zonele ĨƵŶĐƜŝŽŶĂůĞ Ɣŝ ůĞ ĚŝƌŝũĞĂǌĉ ƐƉƌĞ ƐƚƌĉǌŝůĞ d) Ɛƚƌĉǌŝ ĚĞ ĐĂƚĞŐŽƌŝĂ Ă Lë – a – ĚĞ ĨŽůŽƐŝŶƜĉ ůŽĐĂůĉ͕ ĐĂƌĞ ĂƐŝŐƵ servici curente sau ocazionale, în zonele cu trafic foarte redus. ! ĨŽƐƚ ƌĞĂůŝǌĂƚĉ Ž ĐůĂƐŝĨŝĐĂƌĞ Ă ƐƚƌĉǌŝůŽ ĚĞƐĨĉƕƵƌĉƌŝŝ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ;ŠŶ ƐƉĞĐŝĂů Ă ƚƌĂĨŝĐ ! ĨŽƐƚ ƌĞĂůŝǌĂƚĉ Ž ĐůĂƐŝĨŝĐĂƌĞ Ă ƐƚƌĉǌŝůŽƌ Ě ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ͗ Table 1 /ůĂƐŝĨŝĐĂƌĞ Ă ƐƚƌĉǌŝůŽƌ ĚŝŶ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ Nr. Crt. Denumire strada Tronson Categoria strazi Capacitate portanta Viteza proiectata Dimensiuni carosabil L/l 0 1 2 3 4 5 6 1. Gh. Doja I 50 – 60 4930/16 2. P – ta REPUBLICI I 50 – 60 65/14.0 3. Strada 2 DECEMBRIE 1989 I 50 – 60 2068/15.0 Nr. Crt. Denumire strada Tronson Categoria strazi Capacitate portanta Viteza proiectata Dimensiuni carosabil L/l 0 1 2 3 4 5 6 1. Baneasa Depozitelor – Dezrobiri I 40 1720/7 2. Libertati Barajului – Dezrobiri I 40 25/7 3. Mureseni Dezrobiri – poarta 6 Azomures I 30 1321/7 4. Livezeni Aces UPM pana la limita adm. a orasului I 40 970/7 5. Budiului Intersectia cu str. Bega pana la limita adm. a orasului I 40 1948/7 6. Podeni Tisei – Stramba I 40 870/7 93 7. Voinicenilor Plopilor – pana la limita adm a orasului I 40 3725/7 8. Alexandru Vlahuta I 25 – 30 212/6 9. Tarnavei I 25 – 30 85/7 10. Secuilor Martiri I 25 – 30 437/7 1. Constantin Romanu Vivu I 25 – 30 371/7 12. Zagazului I 25 – 30 204/8 13. Crangului I 25 – 30 67/7 14. Dimitrie Cantemir I 25 – 30 138/6 15. Muntenia I 25 – 30 515/6 16. Gradinarilor I 25 – 30 160/6 17. Suceava I 25 – 30 562/6 18. Surianu I 25 – 30 267/6 19. Parangului I 25 – 30 842/6 20. Rovinari I 25 – 30 1232/6 21. Salcamilor I 25 – 30 435/6 2. Remetea I 40 402/5.5 23. Lacramioarei I 40 27/7 24. 30 Decembrie I 25 – 30 182/6.7 25. Bogatei I 25 – 30 42/6 26. Dealului I 25 – 30 732/6 27. Fabrici de Zahar I 25 – 30 325/7 28. Franz Liszt I 25 – 30 165/6 29. Justitiei I 25 – 30 186/6 30. Marasti I 25 – 30 92/6 31. Recoltei I 25 – 30 748/7 32. Retezatului I 25 – 30 279/8.5 3. Stramba I 25 – 30 468/6 34. Sudului I 25 – 30 374/5.5 35. Alea Covasna I 25 – 30 454/6.0 36. Alea Hateg I 25 – 30 595/6.0 37. Bobalna I 25 – 30 236/6.0 38. George Cosbuc I 25 – 30 192/6.0 39. Milcovului I 25 – 30 316/6.0 40. Narciselor I 25 – 30 285/6.0 41. Nufarului I 25 – 30 78/6.0 42. Paci I 25 – 30 471/7.0 43. Panselutelor I 25 – 30 315/6.0 4. Tisei I 25 – 30 175/1.0 45. Mihai Viteazul I 40 80/8.0 46. P – ta Petofi Sandor I 40 85/14.0 47. P – ta Bernady Gyorgy I 40 293/9.0 48. Bolyai Farkas Stefan cel Mare – M. Kogalniceanu I 25 – 50 419/6.0 49. Stefan cel Mare I 25 – 50 232/12.0 50. Agricultorilor I 25 – 50 620/7.0 51. B – dul Cetati I 25 – 50 50/12.0 52. Romulus Guga I 25 – 50 350/7.0 53. Arany Janos I 25 – 50 420/7.0 54. P – ta Armatei I 25 – 50 40/6.0 5. Armoniei I 25 – 50 450/7.0 56. Artei I 25 – 50 190/6.7 57. Avram Iancu I 25 – 50 90/6.0 94 58. VICTOR BABES I 25 – 50 615/6.0 59. BANAT I 25 – 50 520/6.0 60. BARAJULUI I 25 – 50 980/7.0 61. BALCESCU NICOLAE I 25 – 50 630/12.0 62. BARAGANULUI I 25 – 50 760/7.0 63. BEGA I 25 – 50 780/9.0 64. BORSOS TAMAS I 25 – 50 320.9.3 65. BRADULUI I 25 – 50 485/6.0 6. BRASOVULUI I 25 – 50 50/7.0 67. BUDAI NAGY ANTAL I 25 – 50 380/8.0 68. BUJORULUI I 25 – 50 280/6.0 69. P – ta IULIU HOSU I 25 – 50 90/6.2 70. BUTEANU ION I 25 – 50 515/9.0 71. CARAGIALE ION LUCA I 25 – 50 280/6.0 72. AL. CARPATI I 25 – 50 960/9.0 73. CALARASILOR I 25 – 50 1730/12.7 74. CALIMANULUI I 25 – 50 240/6.0 75. CAMPULUI I 25 – 50 190/6.0 76. CEAHLAU I 25 – 50 325/7.0 7. CHINEZU PAVEL I 25 – 50 280/8.7 78. CIUCULUI I 25 – 50 265/6.0 79. CRINULUI I 25 – 50 210/6.3 80. CRISULUI I 25 – 50 260/6.0 81. CUZA VODA I 25 – 50 1020/7.0 82. DECEBAL I 25 – 50 240/14.0 83. DEPOZITELOR I 25 – 50 1720/8.0 84. DEZROBIRI I 25 – 50 1285/8.0 85. DAMBOVITEI I 25 – 50 350/5.5 86. DAMBUL PIETROS I 25 – 50 615/6.0 87. DOBRA PETRU I 25 – 50 510/7.0 8. DOBROGEANU GHEREA C – TIN I 25 – 50 438/6.0 89. DOROBANTILOR I 25 – 50 670/6.5 90. G – ral ION DUMITRACHE I 25 – 50 785/6.0 91. EMINESCU MIHAI I 25 – 50 65/8.0 92. ENESCU GEORGE I 25 – 50 20/8.0 93. FURNICILOR I 25 – 50 150/8.0 94. FURTUNEI I 25 – 50 240/7.0 95. GARI I 25 – 50 606/15.0 96. GRIGORESCU NICOLAE I 25 – 50 50/6.0 97. HORIA I 25 – 50 40/7.2 98. IALOMITEI I 25 – 50 157/8.0 9. INSULEI I 25 – 50 1740/6.0 10. INFRATIRI I 25 – 50 528/14.0 101. KOS FERENCZ I 25 – 50 348/7.0 102. KOS KAROLY I 25 – 50 835/6.0 103. KOTELES SAMUEL I 25 – 50 275/7.0 104. LUCACIU VASILE I 25 – 50 265/7.0 105. LUCEAFARULUI I 25 – 50 190/7.0 106. LUDUSULUI I 25 – 50 40/6.0 107. MANIU IULIU I 25 – 50 640/8.0 108. MARGARETELOR I 25 – 50 1340/6.0 109. MATEI CORVIN I 25 – 50 240/14.0 10. P – ta MARASESTI I 25 – 50 515/10.2 1. MESTECANISULUI I 25 – 50 325/6.5 12. MIORITEI I 25 – 50 590/8.0 95 13. MOLDOVEI I 25 – 50 740/10.5 14. MUNCI I 25 – 50 480/7.0 15. MURESENI I 25 – 50 60/7.0 16. ONESTI P – ta I 25 – 50 43/8.0 17. PAPIU ILARIAN ALEXANDRU I 25 – 50 1073/6.5 18. PASUNI I 25 – 50 65/7.0 19. PARAULUI I 25 – 50 130/7.0 20. PLEVNA I 25 – 50 70/7.0 201. PLOPILOR I 25 – 50 30/7.0 202. PREDEAL I 25 – 50 1365/6.5 203. PROGRESULUI I 25 – 50 20/7.0 204. RAMPEI I 25 – 50 15/1.4 205. RADULESCU ION HELIADE I 25 – 50 460/7.0 206. REVOLUTIEI I 25 – 50 530/9.0 207. RODNICIEI I 25 – 50 745/7.0 208. SANTANA I 25 – 50 280/7.0 209. SECEREI I 25 – 50 70/9.0 210. CALEA SIGHISOAREI I 25 – 50 3765/7.0 21. SINAIA I 25 – 50 360/12.0 212. SIRETULUI I 25 – 50 390/6.0 213. SOIMILOR I 25 – 50 265/7.0 214. SOMESULUI I 25 – 50 625/7.0 215. SOMNULUI I 25 – 50 505/9.5 216. SUBSTEJARIS I 25 – 50 435/7.0 217. SELIMBAR I 25 – 50 210/7.0 218. SOIMILOR I 25 – 50 265/7.0 219. TAMAS ERNO I 25 – 50 320/8.0 20. P – ta TRANDAFIRILOR I 25 – 50 575/10.2 21. P – ta VICTORIEI I 25 – 50 520/12.6 2. TUDOR VLADIMIRESCU I 25 – 50 453/6.0 23. VULTURILOR I 25 – 50 410/6.0 24. 8 MARTIE I 25 – 50 1650/7.0 25. B – dul 1848 I 25 – 50 1495/18.5 26 JEAN MONET I 25 – 50 150/7.0 27. PARIS I 25 – 50 590/10.0 Nr. Crt. Denumire strada Tronson Categoria strazi Capacitate portanta Viteza proiectata Dimensiuni carosabil L/l 0 1 2 3 4 5 6 1. Subpadure IV 25 – 30 696/4 2. Aiudului IV 25 – 30 15/4 3. Apaductului IV 25 – 30 536/5.5 4. Arinului IV 25 – 30 54/3.5 5. Fagarasului IV 25 – 30 153/5 6. Fantani IV 25 – 30 127/3.5 7. Izvorului IV 25 – 30 104/4 8. Turzi IV 25 – 30 125/5.0 9. Bucinului IV 25 – 30 761/3.50 10. Busuiocului IV 25 – 30 284/3.50 96 1. M. Kogalniceanu IV 25 – 30 270/5.50 12. Targului IV 25 – 30 290/6.0 13. Gloriei IV 25 – 50 246/3.50 14. Lalelelor IV 25 – 50 50/3.50 15. Abrudului IV 25 160/6.0 16. Acarului IV 25 140/6.0 17. Aeroportului IV 25 190/4.60 18. Alba Iulia IV 25 470/6.0 19. Albinei IV 25 180/6.0 20. Alunis IV 25 459/6.0 21. Amurgului IV 25 90/69.0 2. Apelor IV 25 180/6.0 23. Apicultorilor IV 25 210/6.0 24. Argesului IV 25 490/6.0 25. Ariesului IV 25 205/6.0 26. Avas Pasaj IV 25 50/2.0 27. G – ralGh. Avramescu IV 25 25/5.50 28. Azuga IV 25 50/5.30 29. Azurului IV 25 10/6.0 30. BALADEI IV 25 130/5.40 31. BARTOK BELA IV 25 20/6.0 32. BAILOR IV 25 15/5.10 3. BASESTI GH. POP IV 25 135/6.0 34. BELSUGULUI IV 25 490/6.0 35. BENEFALAU IV 25 28/6.0 36. BERZEI IV 25 70/6.0 37. BETHLEN GABOR IV 25 30/5.0 38. BICAZULUI IV 25 140/6.0 39. BISTRITEI IV 25 150/6.0 40. BLEJNARI LAZAR Serg. major IV 25 350/6.0 41. BOB IOAN Episcop IV 25 50/5.0 42. BOBALNA IV 25 340/6.0 43. BOGATEI IV 25 490/6.0 4. BODONI SANDOR IV 25 15/5.0 45. BODOR PETER IV 25 364/5.0 46. BORZESTI IV 25 268/5.85 47. BRANULUI IV 25 350/6.0 48. BRAILA IV 25 230.5.6 49. BUCEGI IV 25 160/7.0 50. BUREBISTA IV 25 80/5.6 51. CARAIMAN IV 25 270/5.8 52. CAMINULUI IV 25 60/6.0 53. CAPRIOAREI IV 25 50/6.0 54. CEANGAILOR IV 25 525/6.0 5. CERBULUI IV 25 350/6.0 56. CERNAVODA IV 25 140/6.0 57. CERNEI IV 25 140/6.0 58. CETINEI IV 25 20/4.0 59. CIBINULUI IV 25 93/5.0 60. CICIO POP STEFAN IV 25 20/6.0 97 61. CIOCANULUI IV 25 180/6.0 62. CIOCARLIEI IV 25 150/6.0 63. CIRESULUI IV 25 125/6.0 64. CISNADIE IV 25 260/7.0 65. CIUCAS IV 25 205/6.0 6. Dr. C. CIUGUDEAN IV 25 310/6.0 67. CLOSCA IV 25 70/5.8 68. COANDA HENRY IV 25 120/6.0 69. COLEGIULUI IV 25 60/5.6 70. AL. CONSTRUCTORILOR IV 25 275/10.0 71. CONSTANTIN HAGI STOIAN IV 25 404/5.0 72. CORNESTI IV 25 1390/6.0 73. ALEA CORNISA IV 25 890/6.0 74. COSMINULUI IV 25 210/6.0 75. COTITURA DE JOS IV 25 520/4.75 76. COTULUI IV 25 70/6.0 7. CREANGA ION IV 25 70/5.6 78. CRISTESTI IV 25 50/6.0 79. CRISAN IV 25 80/6.0 80. CRIZANTEMELOR IV 25 180/6.0 81. CUGIR IV 25 523/3.0 82. CUCULUI IV 25 60/6.0 83. Dr. EMIL DANDEA IV 25 80/6.0 84. DELAVRANCEA BARBU STEFAN IV 25 180/5.0 85. DEPOZITELOR I 25 – 50 1720/8.0 86. DEVA IV 25 182/6.0 87. DUMBRAVEI IV 25 15/7.0 8. DUZILOR IV 25 10/6.0 89. EVREILOR MARTIRI IV 25 380/7.0 90. FAGET IV 25 268/7.0 91. FANATULUI IV 25 410/4.0 92. FILIMON AUREL IV 25 30/9.0 93. FLORILOR IV 25 180/6.0 94. FOISOR IV 25 18/6.0 95. FRAGILOR IV 25 160/5.7 96. FRUNZEI IV 25 140/6.0 97. GAROFITEI IV 25 26/6.0 98. GABOR ARON IV 25 360/5.6 9. GHIOCELULUI IV 25 250/6.0 10. GIURCHI IONEL serg. major IV 25 515/6.0 101. GLADIOLELOR IV 25 20/3.2 102. GODEANU IV 25 562/7.0 103. GOLDIS VASILE IV 25 15/6.0 104. GOVORA IV 25 120/5.0 105. GRAPEI IV 25 80/3.5 106. GURGHIULUI IV 25 180/6.0 107. HASDEU BOGDAN PETRICEICU IV 25 480/5.6 98 108. HARGHITEI IV 25 85/5.4 109. HIDOS ADRIAN IV 25 10/5.0 10. HEGYI LAJOS IV 25 315/6.0 1. HODOS IOSIF IV 25 350/6.0 12. HOMORODULUI IV 25 90/4.5 13. HUNEDOARA IV 25 597/6.0 14. IERNUTULUI IV 25 40/6.0 15. INULUI IV 25 10/6.0 16. IORGA NICOLAE IV 25 185/9.0 17. IPATESCU ANA IV 25 250/6.0 18. ISLAZULUI IV 25 140/6.0 19 IZVORUL RECE IV 25 50/8.0 120. INGUSTA IV 25 70/4.0 121. INTRE MOVILE IV 25 50/5.0 12. JILAVEI IV 25 150/6.0 123. JIULUI IV 25 120/6.0 124. FREDERIC JOLIOT CURIE IV 25 235/6.0 125. KOROSI CSOMA SANDOR IV 25 30/5.6 126. LACULUI IV 25 90/7.0 127. LAVANDEI IV 25 395/7.0 128. LAMAITEI IV 25 265/6.0 129. LAPUSNA IV 25 185/6.65 130. LEBEDEI IV 25 315/6.0 131. LICEULUI IV 25 10/8.0 132. LILIACULUI IV 25 140/6.0 132. LIVEZI IV 25 190/5.0 13. LUCERNEI IV 25 125/6.0 134. LUNTRASILOR IV 25 460/6.0 135. LUPU VASILE IV 25 60/6.0 136. LUTULUI – pasaj IV 25 70/2.5 137. MADACH IMRE IV 25 265/7.0 138. MAIOR PETRU IV 25 20/6.0 139. MARAMURES IV 25 425/6.5 140. MARTON ARON IV 25 540/6.0 141. MACINISULUI IV 25 95/5.2 142. MACINULUI IV 25 30/7.0 143. MAGUREI IV 25 495/7.0 14. MARULUI IV 25 202/6.0 145. MEMORANDUMULUI IV 25 150/5.85 146. MICA IV 25 85/3.75 147. MIHUT ION IV 25 30/3.5 148. MIMOZELOR IV 25 20/6.0 149. MOLTER KAROLY IV 25 165/8.0 150. MORESTI IV 25 190/5.0 151. MORI IV 25 390/5.0 152. G – ral TRAIAN MOSOIU IV 25 205/5.0 153. MOTRULUI IV 25 70/6.0 154. MUGURILOR IV 25 150/6.0 15. MUNCITORILOR IV 25 30/6.0 156. MUNTEANU ILIE IV 25 20/5.0 157. MURESULUI IV 25 180/6.0 9 158 NAGY PAL IV 25 525/6.0 159. NAGY SZABO FERENCZ IV 25 175/6.0 160. NAVODARI IV 25 280/8.0 161. NIRAJULUI IV 25 60/6.0 162. NEGOIULUI IV 25 1037/4.0 163. NORDULUI IV 25 480/6.0 164. NUCULUI IV 25 80/6.0 165. OITUZULUI IV 25 180/5.6 16. OLTULUI IV 25 40/6.0 167. OSTROVULUI – pasaj IV 25 80/3.0 168. PADES IV 25 65/7.4 169. PAJKO KAROLY IV 25 150/7.5 170. PALAS ʹpasaj IV 25 130/6.0 171. PASTEUR LOUIS IV 25 170/6.0 172. PASAJ PADURI IV 25 50/3.0 173. PADURI IV 25 850/6.0 174. PALTINIS IV 25 190/4.5 175. PAINI IV 25 305/6.0 176. PETRILA IV 25 15/7.5 17. PIATRA DE MOARA IV 25 130/5.4 178. PLAIULUI IV 25 15/6.0 179. PLATOULUI IV 25 120/6.0 180. PLUGARILOR IV 25 146/6.0 181. PLUTELOR IV 25 715/6.0 182. POLIGRAFIEI IV 25 85/6.2 183. POMICULTORILOR IV 25 260/6.0 184. POMILOR IV 25 20/6.0 185. Erou Lt. PETRE POPESCU IV 25 10/6.4 186. PORUMBULUI IV 25 130/6.0 187. POSADA IV 25 30/6.0 18. POSTEI IV 25 140/5.6 189. POTOPULUI IV 25 190/6.0 190. PRAHOVEI IV 25 60/6.0 191. PRIETENIEI IV 25 45/7.0 192. PRIMARIEI IV 25 190/8.0 193. PRIMAVERI IV 25 320/7.0 194. PRIVIGHETORI IV 25 130/6.0 195. PRUTULUI IV 25 270/7.0 196. RAMURELE IV 25 715/7.0 197. RASARITULUI IV 25 690/5.5 198. RANDUNELELOR IV 25 92/5.9 19. REBREANU LIVIU IV 25 890/7.0 20. REGELE FERDINAND IV 25 261/6.0 201. REGINA ELISABETA IV 25 260/5.0 202. RESITA IV 25 260/9.2 203. ROBU MIRCEA sg. maj. IV 25 285/6.0 204. RODNEI IV 25 75/6.0 205. ROMAN IOAN sg. maj. IV 25 375/6.2 206. ROZELOR IV 25 215/6.0 207. ROZMARINULUI IV 25 275/8.0 208 RUSU DAVID Plut. maj. IV 25 35/6.0 10 209. RUSU STEFAN – preot IV 25 320/5.0 210. SAPEI IV 25 450/6.0 21. SALCILOR IV 25 70/5.5 212. SALISTE IV 25 190/4.5 213. Alea SAVINESTI IV 25 210/4.5 214. SAVINESTI IV 25 270/6.0 215. SARGUINTEI IV 25 520/7.0 216. SCURTA IV 25 120/6.0 217. SEBESULUI IV 25 120/6.5 218. SEMANATORILOR IV 25 145/7.0 219. SF. IOAN IV 25 385/6.8 20. SF. STEFAN IV 25 237/6.0 21. SITARILOR IV 25 170/6.0 2. SLATINA IV 25 30/6.0 23. SOLIDARITATI IV 25 190/6.0 24. SPICULUI IV 25 140/7.0 25. SPITALUL VECHI IV 25 160/4.5 26. SPORTIVILOR IV 25 – 50 180/5.5 27. STEJARULUI IV 25 370/3.0 28. STELELOR IV 25 240/5.7 29 SZECHENYI ISTVAN IV 25 515/7.0 230. Mitropolit ANDREI SAGUNA IV 25 405/5.0 231. GH. SINCAI IV 25 195/5.5 232. TAMPLARILOR Alea IV 25 198/6.0 23. TEILOR IV 25 70/6.0 234. TELEKI SAMUEL IV 25 625/6.0 235. TIMISULUI IV 25 140/7.8 236. TINERETULUI IV 25 152/6.0 237. TOAMNEI IV 25 505/6.5 238. TOLSTOI LEV NICOLAEVICI IV 25 135/5.5 239. TOPLITA IV 25 140/6.0 240. TRANSILVANIA IV 25 950/7.0 241. TREBELY IV 25 1215/5.5 242. TREIERISULUI IV 25 50/6.0 243. TRIFOIULUI IV 25 120/6.0 24. TROTUSULUI IV 25 185/6.0 245. TURNU ROSU IV 25 10/6.0 246. TUSNAD IV 25 158/6.0 247. TESATORILOR IV 25 180/6.0 248. ULCIORULUI IV 25 15/6.0 249. P – ta UNIRI IV 25 130/6.0 250. UNITATI IV 25 140/7.0 251. VILE UNOMAJ IV 25 150/6.0 252. URCUSULUI IV 25 130/7.0 253. UZINEI IV 25 30/6.0 254. VALEA RECE IV 25 403/7.0 25. VARGA ECATERINA IV 25 70/6.0 256. VANATORILOR IV 25 170/6.0 257. VERDE IV 25 305/6.0 258. VERI IV 25 4372/6.0 1 01 259. VILE DEALUL BUDIULUI IV 25 1604/4.0 260. VILE DEALUL MIC IV 25 1654/6.0 261. VITORULUI IV 25 285/7.0 262. VISEULUI IV 25 106/6.0 263. VLADEASA IV 25 207/5.0 264. VRANCEA IV 25 280/6.0 265. VULCAN IV 25 415/6.0 26. ZAMBILEI IV 25 205/6.0 267. ZARANDULUI IV 25 187/6.0 268. ZARNESTI IV 25 101/6.0 269. ZANELOR IV 25 80/6.0 270. ZEFIRULUI IV 25 53/5.4 271. ZIDARILOR IV 25 15/6.0 272. BIHORULUI IV 25 70/6.0 273. CASINULUI IV 25 16/6.0 274. DAVID FERENC IV 25 195/6.0 275. DOSA ELEK IV 25 250/10 276. EDEN IV 25 80/7.0 27. GALFY MIHALY IV 25 180/6.0 278. GRIGORE PLOIESTEANU IV 25 325/9.2 279. HINTS OTO IV 25 60/4.0 280. ION VESCAN IV 25 620/6.0 290. ION VLASIU IV 25 30/5.0 291. PETRI ADAM IV 25 172/5.0 292. PIATRA CORBULUI IV 25 350/6.0 293. PONGRACZ ANTAL SANDOR IV 25 27/6.0 294. ROVINE IV 25 140/6.0 295. SEMENIC IV 25 1/5.0 296. SERAFIM DUICU IV 25 214/9.3 297. SIMION MANDRESCU IV 25 310/4.0 298. SZOTYORI IOSIF IV 25 40/6.0 29. TAZLAULUI IV 25 140/6.0 30 SABADEANU VASILE IV 25 710/6.0 301. ZENO VANCEA IV 25 70/7.0 302. ZEYK DOMOKOS IV 25 20/5.0 /Ă ƵƌŵĂƌĞ Ă ĚĞǌǀŽůƚĉƌŝŝ ĂƌŝĞŝ ƐĂůĞ ƉĞƌŝƵƌ ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ƵƌďĂŶĉ ĚĞ ĐĞĂ ŵĂŝ ŵĂƌĞ ŝŵƉŽƌƚĂŶԑĉ͕ ŶƵ ĚŽĂƌ ůĂ Ŷŝ ŝŶƚĞƌŶĂԑŝŽŶĂů͘ tŽǌŝԑŝŽŶĂƌĞĂ ŐĞŽƐƚƌĂƚĞŐŝĐĉ ĐĞŶƚƌĂůĉ͕ ĐƵ Ă Ɛ ůĂ ĚƌƵŵƵů ĞƵƌŽƉĞĂŶ 9ϲ Đĉŝ ĨĞƌĂƚĞ͕ ĞǆŝƐƚĞŶƚĉ ĂĞƌŽƉŽƌƚƵůƵŝ ĚĞ ŝŵƉŽƌ n punctul de cone ǆŝƵŶĞ Ăů ǀŝŝƚŽĂƌĞůŽƌ ĂƵƚŽƐƚƌĉǌŝ ƉĞƌƐƉĞĐƚŝǀ ʹ LĂƔŝ͕ ĐŽŶĨĞƌĉ ŝŵƉŽƌƚĂŶƚĞ ĂƚƵƵƌŝ ƉĞŶƚƌƵ ŵĂŶŝĨĞƐƚĂƌ municipiulu ŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ƉƌŝŶ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ Š n cadrul tiparului poli centric stabi lit prin Conceptul {ƚƌĂƚĞŐŝĐ ĚĞ 5ĞǌǀŽůƚĂƌĞ ÇĞƌŝƚŽƌŝĂůĉ Ă wŽŵąŶ Uniuni Europene – CSDTR 207 – 2030. 102 tĞŶƚƌƵ Ă ƐĞ ĐƵŶŽĂƔƚĞ ĐĂƌĂĐƚĞƌŝƐƚŝĐŝůĞ ĐƵƌ ǀŝŝƚŽĂƌĞ Ɣŝ ƉĞŶƚƌƵ Ă ĚĞƚĞƌŵŝŶĂ ĐƵ ƉƌĞĐŝǌŝĞ ŶĞĐĞƐŝƚĉԑŝůĞ – Ž ǌŽŶĉ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ĚĂƚĉ͕ ĞƐƚĞ ŝŶĚŝƐƉĞŶƐĂďŝů Ɛĉ ƐĞ ĐƵŶŽĂƐ V ĐƵƌĞŶԑŝŝ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ĂĐƚƵĂůŝ͖ V date privind dezvoltarea socio – ĞĐŽŶŽŵŝĐĉ Ă ƚĞƌŝƚŽƌŝƵůƵŝ V ƐĐŽƉƵů ĚĞƉůĂƐĉƌŝŝ͖ V ruta de deplasare. tůĞĐąŶĚ ĚĞ ůĂ ĂĐĞƐƚĞ ĞůĞŵĞŶƚĞ ƐĞ ǀŽƌ ƉƵƚĞ ƉĞŶƚƌƵ ĨůƵǆƵƌŝůĞ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ǀŝŝƚŽĂƌĞ͕ Ɖƌ ƌĞԑĞĂƵĂ ĞǆŝƐƚĞŶƚĉ͘ OŶ ƵƌŵĂ ŽďƐĞƌǀĂԑŝŝůŽƌ ĚŝŶ ƚĞƌĞŶ Ă ƌĞǌƵ ůƚĂƚ ŶĞĐĞƐŝƚĂƚĞĂ ĞĨĞĐƚƵĉƌŝ ůąŶŐĉ ŶŽĚƵƌŝůĞ ĐĂƌĞ ĚĞƚĞƌŵŝŶĉ ŐƌĂĨƵů ƌĞԑĞůĞ ĐŽŶƐŝĚĞƌĂƚĞ ĐĂ ŐĞŶĞƌĂƚŽĂƌĞ ĚĞ ĚŝƐĨƵŶĐԑŝŽŶĂůŝ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ !ǌŽŵƵƌĞƔ ĐƵ {ƚƌ͘ DŚ͘ 5ŽũĂ͖ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ a9Çwh cu Str. Gh. Doja; ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ {ƚƌ͘ .ĞŐĂ ĐƵ {ƚƌ͘ DŚ͘ 5ŽũĂ͖ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ {ƚƌ͘ [ŝǀŝƵ wĞďƌĞĂŶƵ ĐƵ {ƚƌ͘ D ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ . – dul 1848 cu Str. Gh. Doja ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ t – ԑĂ ëŝĐƚŽƌŝĞŝ ĐƵ . – dul 1 Decembrie 1918; ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ {ƚƌ͘ ÄƚĞĨĂŶ ĐĞů aĂƌĞ ĐƵ . – dul 1 Decembrie 1918; ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ . – dul Pandurilor cu B – dul 1 Decembrie 1918; ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ t – ԑĂ ÇƌĂŶĚĂĨŝƌŝůŽƌ ĐƵ {ƚƌ͘ .ŽůǇĂŝ͖ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ /ĂƚĞĚƌĂůĂ aĂƌĞ͖ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ {ƚƌ͘ aŝŚĂŝ ëŝƚĞĂǌƵ ĐƵ {ƚƌ͘ tĂ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ t – ԑĂ aĉƌĉƔĞƔƚŝ ĐƵ {ƚƌ͘ t – ԑĂ wĞƉƵďůŝĐŝŝ͖ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ { tr. Rampei cu Str. Gh. Doja; ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ {ƚƌ͘ [ŝďĞƌƚĉԑŝŝ ĐƵ {ƚƌ͘ /ƵǌĂ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ {ƚƌ͘ /ĉůĉƌĂƔŝ ĐƵ {ƚƌ͘ {ŝŶĂŝĂ͖ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ . – dul 1 Decembrie ʹ Complex Praktiker; ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ {ƚƌ͘ tƌĞĚĞĂů ĐƵ {ƚƌ͘ {ĞĐĞƌĞŝ͖ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ . – dul Panduri cu Str. Secerei (MB O City). tĞŶƚƌƵ ŽďԑŝŶĞƌĞĂ ĨůƵǆƵƌŝůŽƌ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ŶŽĚƵƌŝ ĚĞ ŵĂŝ ƐƵƐ͕ ĂƵ ĨŽƐƚ ƌĞĂůŝǌĂƚĞ ƌĞĐĞŶƐĉ ƌĞԑĞůĞŝ ƌƵƚŝĞƌĞ ƐĞŵŶŝĨŝĐĂƚŝǀĞ͘ 103 {ƚƵĚŝƵů ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԕŝĞ Ɣŝ ƚƌĂĨŝĐ Ă ĂŶĂůŝǌĂƚ ƐŝƚƵĂԕŝĂ ĂĐƚƵĂ îrgu aƵƌĞƔ͕ Ăƚąƚ ŠŶ ĐŽŶƚĞǆƚƵů ǌŽŶĂů Đąƚ Ɣŝ ŠŶ ĐĂĚƌƵů ƐƚƌŝĐƚ Ă sunt: ñ .ĂƌŝĞƌĞ ĐĂƌĞ ĂĨĞĐƚĞĂǌĉ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĂ͗ ƌąƵů a ul de la NE la SV; ñ !ĐĐĞƐƵů ĚŝĨŝĐŝů ƐƉƌĞ ǌŽŶĂ ĐĂƌƚŝĞƌƵůƵŝ ÜŶ ƉŽĚƵƌŝůŽƌ ƉĞƐƚĞ ƌąƵů aƵƌĞƔ͘ ñ [ŝƉƐĂ ĐĞŶƚƵƌŝůŽƌ ŽĐŽůŝƚŽĂƌĞ ĐĂƌĞ Ɛĉ ĚĞŐƌĞ ƚƌĂŶǌŝƚ ƉƌŝŶ ƌĞĚŝƌĞĐԑŝŽŶĂƌĞĂ ůƵŝ ƉĞ ĐĞůĞ Ϯ Đĉŝ ŵĂũŽƌĞ ĚĞ ĐŝƌĐƵ ʹ wĞŐŚŝŶ Ɣŝ 5bϭϯ ƐƉƌĞ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ ͖ ñ Lipsa de trase exclusiv pietonale, promenade, piste pentru biciclete; ñ [ŝƉƐĂ ůŽĐƵƌŝůŽƌ ĚĞ ƉĂƌĐĂƌĞ͕ Ăƚąƚ ŠŶ ǌŽŶĂ locuin ԑĞ͖ ñ [ŝƉƐĂ ƵŶĞŝ ƌĞԑĞůĞ ƌƵƚŝĞƌĞ ďŝŶĞ ĚĞǌǀŽůƚĂ ŠŶǀĉԑĉŵŠŶƚƵůƵŝ ƐƵƉĞƌŝŽƌ ĐĂƌĞ ƐĞ ĐŽŶĐĞŶƚƌĞ ñ !ĐĐĞƐŝďŝůŝƚĂƚĞ ƌĞĚƵƐĉ ůĂ ŶŽŝůĞ ĐĂƌƚŝĞƌĞ Ě Ɣŝ ĚŝŶ afara acestuia; ñ /ĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĚĞƉĉƔŝƚĉ ƐĂƵ ůĂ art erele : B – dul 1 Dec. 1918, str. Gh. Doja, str. 2 Dec. 1989, str. Livezeni, str. /ĉůĉƌĂƔŝůŽƌ͕ Ɛƚƌ . 8 Martie, str. Republici; ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝŝ ĂŵĞŶĂũĂƚĞ ŶĞĐŽƌĞƐƉƵŶǌĉƚŽƌ͘ 5Ž ƌŽƉƵŶĞ ĞƚĂƉŝǌĂƚ ƐŽů ŠŵďƵŶĉƚĉԑŝƌĞĂ ƐŝƐƚĞŵƵůƵŝ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ŠŶ ŵƵŶ – Ž ƉĂƌƚĞ ĐŽŶƚŝŶƵĉ ĚĞũĂ ĂƉůŝĐĂƚĞ ŠŶ ĂĚŵŝŶŝƐƚƌĂƚŝǀƵů ƉƌŽƉƌŝƵ ůĂ ŶŝǀĞů ŶĂԑŝŽŶĂů͕ ƌĞŐŝŽŶĂů Ɣŝ ǌŽŶĂů ƉĞ ƌ le majore de trafic. Într – Ž Ɖƌŝŵĉ ĨĂǌĉ ĚĞ ĂŶĂůŝǌĉ͕ ƐĞ ƉŽĂƚĞ ĐŽŶĐůƵǌŝ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ Ă aƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇąƌŐƵ aƵƌĞƔ ƉƌĞǌŝ ĉ un factor ridicat de generare de ĚŝƐĨƵŶĐԑŝŽŶĂůŝƚĉԑŝ ŠŶ ĚĞƐĨĉƔƵƌĂƌĞĂ ĨůƵĞŶƚĉ Ă ier . /ĞůĞ ŵĂŝ ƐŽůŝĐŝƚĂƚĞ ƌƵƚĞ ĚĞ ƉĞŶĞƚƌĂƌĞ ĂůĞ DN15 (Reghin) ʹB – ĚƵů ϮϮ 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ϭϵϴϵсƉŽƚĞŶԑŝĂů ƚŽƚĂů – 9538 V t /14 h = ƚƌĂĨŝĐ ƚŽƚĂů ĚĞ ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĞ – 19076 V t /14 h DN15 (Cluj) ʹ B – dul Gh. 5ŽũĂ с ƉŽƚĞŶԑŝĂů ƚŽƚĂů ĚĞ ĞŵŝƐŝĞ – 9156 V t /14 h = ƚƌĂĨŝĐ ƚŽƚĂů ĚĞ ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĞ – 18312 V t /14 h 5bϭϯ ;{ŝŐŚŝƔŽĂƌĂͿ ʹB – ĚƵů ϭ 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ϭϵϭϴсƉŽƚĞŶԑŝĂů ƚŽƚĂů – 693 V t /14 h = trafic total ĚĞ ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĞ – 13986 V t /14 h 5b ϭϱ9 ;ëŽŝŶŝĐĞŶŝͿ с ƉŽƚĞŶԑŝĂů ƚŽƚĂů ĚĞ ĞŵŝƐ – 4130 V t /14 h = ƚƌĂĨŝĐ ƚŽƚĂů ĚĞ ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĞ – 8260 V t /14 h 5W ϭϱϮ . ;{ąŶĐƌĂŝƵ ĚĞ aƵƌĞƔͿ с ƉŽƚĞŶԑŝĂů ƚŽƚ – 3843 V t /14 h 104 = ƚƌĂĨŝĐ ƚŽƚĂů ĚĞ ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĞ – 7686 V t /14 h 5W ϭϯϱ ;[ŝǀĞǌĞŶŝͿ с ƉŽƚĞŶԑŝĂů ƚŽƚĂů ĚĞ ĞŵŝƐŝ – 2303 V t /14 h = ƚƌĂĨŝĐ ƚŽƚĂů ĚĞ ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĞ – 4606 V t /14 h 5ŝŶ ŵĉƐƵƌĉƚŽƌŝůĞ ĞĨĞĐƚƵĂƚĞ ƌĞǌƵůƚĉ ŶĞĐĞƐŝ ƌĞĂůŝǌĉƌŝŝ ŠŶ ƌĞŐŝŵ Ě ĂƌƚĞƌĞ ŽĐŽůŝƚŽĂƌĞ ĐĂƌĞ Ɛĉ ĨĂĐĉ ůĞŐĉƚƵƌĂ ŠŶƚƌ ĂƉŽŝ Ɛĉ ƐĞ ƌĞĂůŝǌĞǌĞ Ɣŝ ůĞŐĉƚƵƌĂ ĚŝŶƚƌĞ 5b ϭ variante de ocolire a munici ƉŝƵůƵŝ ƐĞ ƉŽĂƚĞ ŽďԑŝŶĞ ĚĞƐĐŽŶŐĞ ĂƌƚĞƌĞůŽƌ ĚŝŶ ŝŶƚĞƌŝŽƌƵů ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ Ɣŝ Ğůŝ ďĞŶĞĨŝĐĞ ŶƵ ŶƵŵĂŝ ĂƐƵƉƌĂ ĨůƵĞŶԑĞŝ Ɣŝ ƐŝŐƵƌĂŶ 5ŝƐĨƵŶĐԕŝŽŶĂůŝƚĉԕŝ ĐŽŶƐƚĂƚĂƚĞ ŠŶ ĚĞƐĨĉƔƵƌĂƌĞ ç wĞĨĞƌŝƚŽƌ ůĂ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԕŝĞ Ă – ĂƵ ĐŽŶƐƚĂƚĂƚ ƵƌŵĉƚŽĂƌ ŝƉŽƚĞǌĂ ĚĞ ĐĂůĐƵů Ă ƵŶƵŝ ĨůƵǆ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂ ǌĉ ŵĞĚŝĞ ĚĞ ĚĞƉůĂƐĂƌĞ ĚĞ ϰϬ ŬŵͬŚ Ɣŝ ƉĞŶƚƌƵ Ɛƚƌĉǌŝ ĚĞ ç Între nodurile 68 ʹ 69 pe b – dul 1 Decembrie 1918 (6942 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ƐĞ ŝŶƚƌĂƌĞ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5b ϭϯͿ ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ Ğ de vârf ç Între nodurile 202 ʹ 68 pe b – dul 1 Decembrie 1918 (601 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ƐĞ ŝŶƚƌĂƌĞ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5b ϭϯͿ ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ Ğ de vârf ç Între nodurile 201 ʹ 2 pe b – dul Gh. Doja (4294 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ƐĞŶƐƵ (pene ƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5b ϭϱ ƐƉƌĞ ŝŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ ĐƵ ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ Đ ĞƐƚĞ ĚĞƉĉƔŝƚĉ ƉĞŶƚƌƵ ŽƌĂ ĚĞ ǀąƌĨ ç Între nodurile 201 ʹ 1 pe b – dul Gh. Doja (4290 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ƐĞŶƐƵ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5b ϭϱͿ ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐƚĞ ƉĉƔŝƚĉ ƉĞŶƚƌƵ ŽƌĂ ç Între nodurile 204 ʹ 159 pe b – dul 2 Decembrie 1989 (4078 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ƐĞ ŝŶƚƌĂƌĞ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5b ϭϱ͕ ĚŝŶƐƉƌĞ ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ Đ ĞƐƚĞ ĚĞƉĉƔŝƚĉ ƉĞŶƚƌƵ ŽƌĂ ĚĞ ǀąƌĨ ç Între nodurile 142 ʹ 14 pe str. Livezeni (3616 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ƐĞŶƐƵ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5W ϭϱϮͿ ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐƚĞ ç Între nodurile 94 ʹ 93 pe b – ĚƵů /ĉůĉƌĂƔŝůŽƌ ;ϯϮϬϱ ë t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ŠŶƚƌĞ !ůĞĞ Sinaia ʹ capacitatea d Ğ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐƚĞ ĚĞƉĉƔŝƚĉ ƉĞŶƚƌƵ ç Între nodurile 2 ʹ 8 pe str. 8 Martie (2980 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ƐĞŶƐƵů Ě – dul Gh. Doja ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐƚĞ ĚĞƉĉƔŝƚĉ ç Între nodurile 157 ʹ 154 pe b – dul 2 Decembrie 1989 (2805 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ Ɛ ƐƉƌĞ ĐĞŶƚƌƵ ;ŠŶƚƌĞ {ƚƌ͘ DŚ͘ aĂƌŝŶĞƐĐƵ Ɣŝ ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ Đ ĞƐƚĞ ĚĞƉĉƔŝƚĉ ƉĞŶƚƌƵ ŽƌĂ ĚĞ ǀąƌĨ 105 ç Între nodurile 69 ʹ 71 pe b – dul 1 Decembrie (2793 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ƐĞŶƐƵ ;ŠŶƚƌĞ [ŝǀĞǌĞŶŝ Ɣŝ Pandurilor) ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐ vârf ç Între nodurile 159 ʹ 157 pe b – dul 2 Decembrie 1989 (2756 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ Ɛ ƐƉƌĞ ĐĞŶƚƌƵ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5b ϭϱ ƐƉƌ ʹ capacitatea de ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐƚĞ ĚĞƉĉƔŝƚĉ pentru ora de vârf ç Între nodurile 5 ʹ 2 pe b – dul Gh. Doja (2695 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ƐĞŶƐƵů Ě 5ĞǌƌŽďŝƌŝŝ Ɣŝ Ɛƚƌ͘ ϴ aĂƌƚŝĞͿ ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐƚĞ ç Între nodurile 59 ʹ 80 pe b – dul (2434 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ;ƉĞ B – dul Gh. Doja spre P – ԑĂ Victoriei) ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐƚĞ ĚĞƉĉƔ ç Între nodurile 9 ʹ 5 pe b – dul Gh. Doja (2408 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ƐĞŶƐƵů 5ĞǌƌŽďŝƌŝŝ Ɣŝ .ĞŐĂͿ ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐƚĞ ĚĞ e vârf ç Între nodurile 69 ʹ 142 pe b – dul 1 Decembrie (2384 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ Ɛƚƌ͘ aƵŶĐŝŝ Ɣŝ wŽĚŶŝĐŝĞŝͿ ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐƚĞ Ě ç Între nodurile 3 ʹ 32 pe b – ĚƵů /ĉůĉƌĂƔŝůŽƌ ;Ϯϭϱϰ ë t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉąŶĉ ůĂ ŝŶ ԑŝĂ ĐƵ Ɛƚƌ Tisei ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐƚĞ ĚĞƉĉƔŝƚĉ ç Între nodurile 18 ʹ 19 pe b – dul 1 Decembrie (1947 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ .Ž ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐƚĞ ĚĞƉĉƔŝƚĉ Ɖ ç Între nodurile 89 ʹ 8 pe b – dul 1 Decembri e (1856 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ŠŶ t – ԑĂ ÇƌĂŶĚĂĨŝƌŝ ;ŠŶƚƌĞ .ĂƌƚŽŬ Ɣŝ IŽƌŝĂͿ ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐƚĞ ç Între nodurile 108 ʹ 107 pe b – dul Republici (1720 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ;ŠŶƚƌĞ Ϯ ϭϵϴϵ Ɣŝ wĞǀŽůƵԑŝĞŝͿ ʹ capacitatea de circula ԑŝĞ ĞƐƚĞ ĚĞƉĉƔŝƚĉ ƉĞŶƚƌƵ !ĐĞƐƚĞ ĚĞƉĉƔŝƌŝ ĂůĞ ĐĂƉĂĐŝƚĉԑŝŝ ĚĞ ĐŝƌĐƵ ĐĂƚĞŐŽƌŝĂ LL͕ Đąƚ Ɣŝ LLL͕ ĚĞƉĉƔŝƌŝ ĐĂƌĞ ĂƵ Ƶ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ Ɣŝ ƉąŶĉ ůĂ blocare, impunându – ƐĞ ŵĉƐƵƌŝ ĚĞ ŠŵďƵŶĉƚĉԑŝƌ ĂŵĞŶĂũĉƌŝŝ ƐƚƌĉǌŝůŽƌ͕ ƉƌŝŶ ĂƐŝŐƵƌĂƌĞĂ ĐŝƌĐƵ ŵĂũŽƌĂƌĞĂ ĚŝƐƚĂŶԑĞŝ ŠŶƚƌĞ ŝŶƚĞƌƐĞĐԑŝŝůĞ ĐƵ Ɛ u ĞĐŚŝůŝďƌĂƌĞĂ ŠŶĐĉƌĐĉƌŝŝ͕ ĐƵ ƌĞĚƵĐĞƌĞĂ ŝŶƚĞŶ ŝŶƚĞƌƐĞĐԑŝŝůŽƌ͕ ĞƚĐ͘ 106 Figure 18 Infrastructura Tî rgu Mure ƕ Sursa: Proprie – prelucrare GIS 107 Figure 19 bŽŵĞŶĐůĂƚƵƌĂ ƐƚƌĂĚĂůĉ Sursa: proprie prelucrare GIS 108 DąƚƵŝƌŝ ŠŶ ƌĞƜĞĂƵĂ ƌƵƚŝĞƌĉ ŵƵŶŝĐŝƉĂůĉ [ŝƉƐĂ ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌŝŝ ĂĚĞĐǀĂƚĞ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽ ĞǆĞƌĐŝƚĉ ƕŝ ĂƐƵƉƌĂ ƌĞƜĞůĞŝ ƐƚƌĂĚĂůĞ ĚŝŶ ůŽĐĂůŝƚĉƜŝůĞ a ƉƚƵů Đĉ ĂƵƚŽƐƚƌĉǌŝůĞ͕ ƕŝ ĐĞŶƚƵƌŝůĞ ŽĐŽůŝƚŽĂƌĞ ůŝƉƐĞƐĐ ĐƵ ĚĞƐĉǀąƌƕŝƌ 5ŽĂƚĞ ĚŝƐĨƵŶĐƜŝŽŶĂůŝƚĉƜŝůĞ ƌĞƜĞůĞŝ ĚĞ ƚƌĂ e noi numim pu ŶĐƚĞ ĚĞ ŐąƚƵŝƌĞ Ă ĐŝƌĐƵůĂƜ iei. Acestea ƉƌŽĚƵĐ ŠŶƚąƌǌŝĞƌŝ ƕ i viteze de deplasare reduse . OŶ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ ĂƵ ĨŽƐƚ ŝĚĞŶƚŝĨ 1. Strada /ƵǌĂ ëŽĚĉ͕ ĚĞ ůĂ ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ ĐƵ t – ƜĂ ëŝĐƚŽƌŝĞŝ ƉąŶĉ ůĂ t – ƜĂ aĂƚĞŝ /ŽƌǀŝŶ 2. Strada wĞǀŽůƵƜŝĞŝ – P – ƜĂ wĞƉƵďůŝĐŝŝ 3. Strada Sinaia ʹ str. Paul Chinezu – P – ƜĂ aĉƌĉƕƚŝ 4. Strada aŝŚĂŝ ëŝƚĞĂǌƵ ĚĞ ůĂ ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ ĐƵ Ɛƚ – dul /ĞƚĉƜŝŝ 5. Str ada Negoiului, strada /ƵƚĞǌĂŶƜĞŝ 6. Strada Budiului ʹ strada Bega 7. LŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ ĚŝŶƚƌĞ ƐƚƌĉǌŝůĞ .ƵĚŝƵůƵŝ͕ aĞƐ 8. LŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ ĚŝŶƚƌĞ ƐƚƌĉǌŝůĞ /ĂůĞĂ {ŝŐŚŝƕŽ 9. {ƚƌĂĚĂ [ŝďĞƌƚĉƜŝŝ ĚĞ ůĂ ƐƚƌĂĚĂ Barajului p ąŶĉ ůĂ ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ ĐƵ ƐƚƌĂĚĂ /ƵǌĂ ëŽĚĉ 10. Pe B – ĚƵů ϭ 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ϭϵϭϴ͕ ůĂ ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝŝůĞ strada Budai Nagy Antal cu 1 Decembrie 1918, 1. LŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ Ɛƚƌĉǌŝŝ Transilvania, B – dul Pandurilor, strada Secerei 12. Strada Avram Iancu spre P – ƜĂ .ĞƌŶĂĚǇ DǇŽƌŐǇ 13. Strada Tisei ʹ strada .ĉƌĉŐĂŶƵůƵŝ ʹ strada Voinicenilor 14. Inter ƐĞĐƜŝĂ Ɛƚĉǌŝŝ [ĉĐƌĉŵŝŽĂƌĞŝ ĐƵ ƐƚƌĂĚĂ 2 Decembrie 1989 15. {ƚƌĂĚĂ ÅƚĞĨĂŶ ĐĞů aĂƌĞ ƕŝ ŝ ŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ {ƚƌĂĚĂ .ŽůǇĂŝ ĐƵ .ĂƌƐŽƐ ÇĂŵĂƐ i strada WƵƐƚŝƜŝĞŝ 16. LŶƚĞƌƐĞĐƜŝĞ Ɛƚ ƌĂĚĂ /ŽƌŶĞƕƚŝ ĐƵ ƐƚƌĂĚĂ Papiu Ilarian 17. {ƚƌĂĚĂ 5ĞǌƌŽďŝƌŝŝ ƕŝ LŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ Ɛ ƚƌĉǌŝŝ Gh. Doja cu Rampei 109 {ƚĂƌĞĂ ƚĞŚŶŝĐĉ Ă ƌĞƜĞůĞŝ ƐƚƌĂĚĂůĞ {ƚĂƌĞĂ ƚĞŚŶŝĐĉ Ă ĚƌƵŵƵƌŝůŽƌ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ ƵŶ generalizate ale ƵƚŝůŝǌĂƚŽƌŝůŽƌ͕ ƉƌĞĐƵŵ ƕŝ ĚĞĐŝǌŝŝůĞ ĂĐ ŠŶ ĐĞĞĂ ĐĞ ƉƌŝǀĞƕƚĞ ĂůĞŐĞƌĞĂ ƌƵƚĞŝ͘ În vederea construiri Bazei de Date Tehnice Rutiere (BDTR, Anexa 3), Consultantul a ĞĨĞĐƚƵĂƚ ŝŶƐƉĞĐƜŝŝ ƚĞŚŶŝĐĞ ǀŝǌƵĂůĞ ƉĞŶƚƌƵ ĚĞ ŶĂƌĞĂ Ɛƚĉƌŝŝ ƚĞŚŶŝĐĞ ĚĞ conform prevederilor Normativului CD 15 – ϮϬϬϭ ͣLŶƐƚƌƵĐƜŝƵŶŝ ƚĞŚŶŝĐĞ Ɛƚĉƌŝŝ ƚĞŚŶŝĐ Ğ Ă ĚƌƵŵƵƌŝůŽƌ ŵŽĚĞƌŶĞ͟ . Table 12 wĞƜĞĂ ƐƚƌĂĚĂůĉ ŠŶ aƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ [ƵŶŐŝŵĞ ƚŽƚĂůĉ Ɛƚƌĉ 203,092 km [ƵŶŐŝŵĞ Ɛƚƌĉǌŝ ĐƵ ď 23,18 km (1,72% din total) [ƵŶŐŝŵĞ Ɛƚƌĉǌŝ ĐƵ (modermnizate) 179,282 km (8,28 din total) Table 13 /ůĂƐŝĨŝĐĂƌĞĂ Ɛƚĉƌŝŝ ƚĞŚŶŝĐĞ Ă drumurilor publice 10 /ŽƚĂ ĚĞ ƉŝĂԑĉ ƕŝ ĂƚƌĂĐƚŝǀŝƚĂƚĞĂ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ǀŝĂďŝůŝƚĂƚĞ ĚĞĨŝĐŝƚĂƌĉ Ă ƐƚƌĉǌŝůŽƌ ƵƚŝůŝǌĂƚĞ ĚĞƔŝ în procent mic, este ŶĞĨĂǀŽƌĂďŝůĉ Ɣŝ ĂƌĞ ƵŶ ŝŵƉĂĐƚ ŶĞŐĂƚŝǀ ĂƐƵƉƌĂ Ă OŵďƵŶĉƚĉƜŝƌĞĂ ƉĂƌĂŵĞƚƌŝůŽƌ ĚĞ ǀŝĂďŝůŝƚĂƚĞ ƉĞŶƚƌƵ ŠŵďƵŶĉƚĉƜŝƌĞĂ ŵŽďŝůŝƚĉƜŝŝ ƵƌďĂŶĞ Ă ŶĞŵŽƚŽƌŝǌĂƚ ĚĞ ƉŝĞƚŽŶŝ ƕŝ ďŝĐ ŝĐůŝƕƚŝ͘ {ƚƌĂƚĞŐŝĂ ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ǀĂ ŝŶĐůƵĚĞ ƌĞĐŽŵĂŶĚĉƌŝ ĚĞ ŝŶǀĞƐƚ {ŝŐƵƌĂŶƜĉ tĞŶƚƌƵ ĞǀĂůƵĂƌĞĂ ŐƌĂĚƵůƵŝ ĚĞ ƐŝŐƵƌĂŶԑĉ Ă au fost analizate datel e incluse in Baza de date a acidentelor admi ŶŝƐƚƌĂĉ ĚĞ ĐĉƚƌĞ wƵƚŝĞƌĉ . .ĂǌĂ ĚĞ ĚĂƚĞ ƉƌŝǀŝŶĚ ĂĐĐŝĚĞŶƚĞůĞ ƌƵƚŝĞƌĞ ƵŶ ŶƵŵĉƌ ƚŽƚĂů Ăů ĂĐĐŝ ƐŽůĚĂƚĞ ĐƵ ƌĉŶŝƌĞĂ ƉĞƌƐŽĂŶĞůŽƌ ŝŵƉůŝĐĂƚĞ͕ Ɖƌ ϮϬϭϭ͕ ϮϬϭϮ͕ ϮϬϭϯ͕ ϮϬϭϰ ƕŝ ϮϬϭϱ ĚĞ ϴϯϴ͘ !ĐĐŝĚĞŶƚĞůĞ ƌƵƚŝĞƌĞ ƐŽůĚĂƚĞ ĐƵ ƌĉŶŝƌĞĂ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ͕ Ɛ – ĂƵ ĐŽŵŝƐ ƉĞ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ Ɛƚĉǌŝ͗ Ɛ ĉůĉƌĂƕŝůŽƌ͕ str. Voicenilor, str. Pandurilor, Bulevardu ů ϭ 5ĞĐĞŵďďƌŝĞ ϭϵϭϴ͕ Ɛƚƌ͘ [ŝ aĞƐƚĞĐĉŶŝƕƵůƵŝ͕ Ɛƚƌ͘ {ƚƌ͘ {ĉǀŝŶĞƕƚŝ͕ .ƵůĞǀĂƌ aĂƌŝŶĞƐĐƵ͕ !ůĞĞĂ /ĂƌƉĂƜŝ͕ ƐƚƌĂĚĂ /ƵƚĞǌĂŶƜĞŝ Sighi ƕŽĂƌĞŝ͕ Ɛƚƌ͘ .ĉƌŐĉƵůƵŝ͕ Ɛƚƌ͘ .ĂƌĂũƵůƵŝ͕ tŝĂ ÇąƌŶĂǀĞŝ͕ Ɛƚƌ͘ wĞĐŽůƚĞŝ͕ Ɛƚƌ͘ 5ĞƉŽǌŝƚĞůŽƌ͕ Ɛ Rebreanu, str. Podeni, str. Ion Buteanu, str. Gheorghe tŽƉ ĚĞ .ĉƐĞƕƚŝ͕ Ɛƚƌ͘ Erno, s ƚƌ͘ 5ĞĐĞďĂů͕ tŝĂƜĂ .ƵůŐĂƌŝůŽƌ͘ {ƚĂƚŝƐƚŝĐĂ ĂĐĐŝĚĞŶƚĞůŽƌ ƌƵƚŝĞƌĞ ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂƚĞ tĞŶƚƌƵ ĞǀĂůƵĂƌĞĂ ŐƌĂĚƵůƵŝ ĚĞ ƐŝŐƵƌĂŶƜĉ Ă au fost analizate datele incluse in Baza de date a acidentelor admin ŝƐƚƌĂƚĉ ĚĞ Đĉƚƌ wƵƚŝĞƌĉ ͘ .ĂǌĂ ĚĞ ĚĂƚĞ ƉƌŝǀŝŶĚ ĂĐĐŝĚĞŶƚĞůĞ ƌƵƚŝĞƌ ĂĐĐŝĚĞŶƚĞ ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂƚĞ ƉĞ ƌĞƜĞĂƵĂ ƐƚƌĂĚĂůĉ Ă victime totalizate pe ĂŶŝŝ ϮϬϭϭ͕ ϮϬϭϮ͕ ϮϬϭϯ͕ ϮϬϭϰ ƕŝ ϮϬϭϱ ĞƐƚĞ ĚĞ ϭ͘ !ĐĐŝĚĞŶƚĞ ƌƵƚŝĞƌĞ ŠŶ ĐĂƌĞ ĂƵ ĨŽƐƚ ŝŵƉůŝĐ ůŽĐĂůŝƚĉƜŝůĞ ůŝŵŝƚƌŽĨĞ ŠŶ ƉĞƌŝŽĂĚĂ ŝĂŶƵĂƌŝĞ – iunie 2015: 1 Table 14 !ĐĐŝĚĞŶƚĞ ƌƵƚŝĞƌĞ ŠŶ ĐĂƌĞ ĂƵ ĨŽƐƚ ŝŵƉůŝĐĂƜŝ ďŝĐŝĐůŝƕƚŝ Localitatea Nr. acidente Mor Ɯi wĉŶŝƜŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ ʹ Bulevardul 1 Dec 1918 1 0 1 ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ ʹ /ĂůĞĂ {ŝŐŚŝƕ 1 0 1 ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ ʹ str. Tudor Vladimirescu 1 0 1 Total mediul urban 3 0 3 {ŠŶĐƌĂŝƵ ĚĞ aƵƌĞƕ ʹ DJ152A 1 0 1 Band ʹ DJ152A 1 1 0 Total mediul rural 2 1 1 Total general 5 1 4 Sursa: LŶƐƉĞĐƚŽƌĂƚƵů ĚĞ tŽůŝƜŝĞ WƵĚĞ Ϯ͘ bƵŵĉƌƵů ĂĐĐŝĚĞŶƚĞůŽƌ ƌƵƚŝĞƌĞ ŐƌĂǀĞ ƉƌŽĚƵƐ Table 15 bƵŵĉƌƵů ĂĐĐŝĚĞŶƚĞůŽƌ ƌƵƚŝĞƌĞ ŐƌĂǀĞ Anul bƵŵĉƌ ĂĐĐ aŽƌƜŝ wĉŶŝƜŝ Őƌ 201 31 7 28 2012 30 2 30 2013 50 6 51 2014 68 7 65 2015 ʹ ianuarie – iunie 28 4 27 Sursa: LŶƐƉĞĐƚŽƌĂƚƵů ĚĞ tŽůŝƜŝĞ WƵĚĞ 3. Acidente rutiere produse pe fondul indisciplinei pietonale pe raza municipiului Tîrgu aƵƌĞƕ : Table 16 Acidente rutiere produse pe fondul indisciplinei pietonale Anul bƵŵĉƌ ĂĐĐ aŽƌƜŝ wĉŶŝƜŝ Őƌ 201 7 2 5 2012 4 0 4 2013 14 1 13 2014 15 3 12 2015 ʹ ianuarie – iunie 9 1 8 Sursa: LŶƐƉĞĐƚŽƌĂƚƵů ĚĞ tŽůŝƜŝĞ WƵĚĞ aƵŶĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ ĚŝƐƉƵŶĞ ĚĞ ĐĂŵĞƌĞ Ě Imaginile surprinse de camerele amplasate pe domeniul ƉƵďůŝĐ Ăů ŵƵŶĐŝƉŝƵůƵŝ ĐĉƌŽƌ ŵŽŶŝƚŽƌŝǌĂƌĞ ƐĞ ƌĞĂůŝǌĞĂǌĉ ĚĞ ĐĉƚƌĞ Ě ŵŽŶŝƚŽƌŝǌĉƌŝŝ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ƌƵƚŝĞƌ Đŝ ƕŝ ƉĞŶƚƌ persoanelor care au comis infra ĐƜŝƵŶŝ͕ ŠŶ ĐĂǌƵů Ɛĉǀąƌƕŝƌŝŝ ƵŶŽ !ĐĞƐƚĞ ĐĂŵĞƌĞ ĂƵ ĨŽƐƚ ŝŶƐƚĂůĂƚĞ ŠŶ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞ 12 Table 17 /ĂŵĞƌĞ ĚĞ ƐƵƉƌĂǀĞŐŚĞƌĞ ŠŶ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ /ĂŵĞƌĞ ĚĞ ƐƵƉƌĂǀĞŐŚĞƌĞ ŠŶ ŵƵŶ Amplasament (zona) bƵŵĉƌ /ĂŵĞƌĞ /ŽŵƉůĞǆƵů ĚĞ !ŐƌĞŵĞ ͞aƵƌĞ ƕul ͟ 10 camere tůĂƚŽƵů /ŽƌŶĞƕƚŝ 8 camere Valea rece 3 camere tŝĂƜĂ ÇĞĂƚƌƵůƵŝ ʹ ƐƚĂƜŝĂ ĚĞ ĂƵ tŝĂƜĂ ÇĞĂƚƌƵůƵŝ ʹ ÇĞĂƚƌƵů bĂƕŝ LŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ Ɛƚƌ ëŽŝ tŝĂƜĂ .ĞƌŶĂĚǇ {ƚƌ͘ /ĉůĉƌĂƕŝůŽƌ ʹ ǌŽŶĂ ƐƚĂƜŝĂ ĨĂƜĂ ůĂ .w5 LŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ ͣ/ŽĐŽƕƵ ͟ LŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ Ɛƚƌ͘ DŚ 1 LŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ Ɛƚƌ͘ aŝ Ilarian Sensul Giratoriu Bulevardul 1 Dec. 1918 cu /ĂůĞĂ {ŝŐŚŝƕŽĂƌĂ {ƚƌ͘ OŶĨƌĉƜŝƌŝŝ͕ Ɖ autobuz tĂƌĐĂƌĞĂ ĚŝŶ ĨĂƜĂ {ƚƌ͘ DŚĞŽƌŐŚĞ 5ŽũĂ͕ tĂƌĐƵů ĚĞ ũŽĂĐĉ wĞĐ tĂƌĐƵů wĞĐŽƌĚ aƵƌĞƕ Str. Horea Parcul Darina, str. Ionel Ghiurghi (cartierul Uniri) Str. Avram Iancu ʹ intrare cetate {ƚƌ͘ ÇƌĂŶƐŝůǀĂŶŝĂ ŝ Parcul Eroilor, str. Gheorghe Marinescu tĂƌĐƵů ĚĞ WŽĂĐĉ 5ŝĂ B – ĚƵů /ĞƚĉƜŝŝ ʹ intrare cetate tƌŝŵĉƌŝĞ Arta Concordia Tarom Bolyai Catedrala Mare (spate) Fortuna LŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ Ɛƚƌ͘ {ƚ 1 dec 1918 aƵƌĞƕ aĂůů MIU Gara Mare (sensul giratoriu) 13 Gara Mare (spate) Maternitatea Veche (str. Sportivilor ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝĞ ĐƵ Ɛƚƌ͘ tĂƌĐĂƌĞ ĨŝŶĂŶƜĞ ϭ tĂƌĐĂƌĞ ĨŝŶĂŶƜĞ Ϯ LŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ aLÜ LŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ Ɛƚƌĉǌŝů tŝĂƜĂ Dĉƌŝŝ Gara Mare Sensul giratoriul ʹ str. Kos Ferencz 1848 Sensul giratoriu str Ion Buteanu 1848 Sensul giratoriu str Ion Buteanu Furnica pod Furnica tŽĐůŽƕ Furnica spate Valea Rece LŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ Ɛƚƌĉǌŝů LŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ Ɛƚƌĉǌŝů LŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ Ɛƚƌĉǌŝů Camere fixe Gimnaziul ͞Liviu Rebreanu ͞ ÅĐŽĂůĉ ŝŶƚƌĂƌĞ ÅĐŽĂůĉ ĨĂƜĂĚĉ ÅĐŽĂůĉ curte spate 1 ÅĐŽĂůĉ ĐƵƌƚĞ ƐƉĂƚĞ ÅĐŽĂůĉ ĂůĞĞ ÅĐŽĂůĉ ƉĂƌĐ ÅĐŽĂůĉ ƐĂůĂ ĚĞ ƐƉŽƌ ÅĐŽĂůĉ ƉŽĂƌƚĉ 5ŝŶ ŝŶŝƜŝĂƚŝǀĂ tŽůŝƜŝĞŝ [ŽĐĂůĞ ƉĞ ƉĂƌĐƵƌ – ĂƵ ĚĞƐĨĉƕƵƌĂƚ ŵĂŝ ĂĐƜŝƵŶŝ ĞǆĞŵƉůŝĨŝĐĂƚŽĂƌĞ ĨŝŝŶĚ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ : – Program de ŝŶĨƌŽƌŵĂƌĞ Ă ĞůĞǀŝůŽƌ ƉĞ ůŝŶŝĂ ƚƌĂǀĞ ĐĂĚƌƵů Ă ϭϴ ƵŶŝƚĉƜŝ ĚĞ ŠŶǀĉƜĉŵąŶƚ ͕ ƉĞ ƉĂ – !ĐƜŝƵŶŝ ƉĞ ůŝŶŝĂ ŝŶĚŝƐĐŝƉůŝŶĞŝ ďŝĐŝĐůŝƕƚŝ ǀĞƐƚĞ ƌĞĨůĞĐƚŽƌŝǌĂŶƚĞ ƕŝ ĨůǇ ere – !ĐƚŝǀŝƚĉƜŝ ůƵŶĂƌĞ ĚĞ ŝŶĨŽƌŵĂƌĞ ƕŝ ĂǀĞƌƚ neregulamentare – [ƵĐƌĉƚŽƌŝŝ tŽůŝƜŝĞŝ [ŽĐĂůĞ͕ ŠŶ ĐŽůĂďŽƌĂƌĞ tĞƌƐŽĂŶĞ aƵƌĞƕ ĂƵ ƉĂƌƚŝĐŝƉĂƚ ůĂ Ž ƐĞƌŝĞ arcursul ĐĂůĞŶĚĂƌƵůƵŝ ƕĐŽůĂƌ ͞{ĉƉƚĉŵąŶĂ !ůƚĨĞů͟ 14 tƌĞǌĞŶƜĂ ĂŐĞŶƜŝůŽƌ ŠŶ ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝŝ͕ ƉĞŶƚƌƵ – a realizat ĐŽŶĨŽƌŵ [ĞŐŝŝ Ŷƌ͘ ϭϱϱͬϮϬϭϬ͕ ĚŽĂƌ ŠŶ ĐĂǌƵů ŠŶ teritoriale ale tŽůŝƜŝĞŝ wŽŵąŶĞ ;Ăƌƚ͘ ϳ ůŝƚ͕ ĚͿ͕ ĞͿ͕ ĨͿ ŠŶ ŵŽĚ ĨƌĞĐǀĞŶƚ ƉƌĞǌĞŶƜĂ ĂŐĞŶƜŝůŽƌ ĚĞ ƐŝŐƵƌĂ : – LŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ tŝĂƜĂ ëŝĐƚŽƌŝĞŝ ĐƵ Ɛƚƌ͘ DŚĞŽƌ – dul 1 Dec 1918 – LŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ tŝƜĂ ÇƌĂŶĚĂ ĨŝƌŝůŽƌ ĐƵ ƐƚƌĉǌŝůĞ /ĉůĉƌĂƕŝůŽƌ͕ – LŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ Ɛƚƌ͘ ÅƚĞĨĂŶ ĐĞů aĂƌĞ ĐƵ . – dul 1 Dec 1918 – LŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ Ɛƚƌ͘ /ĉůĉƌĂƕŝůŽƌ ĐƵ tŝĂƜĂ aĂƚ !ŐĞŶƜŝŝ .ŝƌŽƵůƵŝ ĚĞ {ŝŐƵƌĂŶƜĉ wƵƚŝĞƌĉ ƉĂƌ ŠŵƉƌĞƵŶĉ ĐƵ ĂŶŐĂũĂƜŝ Ăŝ !ĚŵŝŶŝƐƚƌĂƜŝĞŝ 5ŽŵĞŶŝƵůƵŝ tƵďůŝĐ ùŽŶĞůŽƌ ëĞƌǌŝ͕ ĨŝƌŵĞůŽƌ ĚĞ ƵƚŝůŝƚĉƜŝ ;9 – ON, Electrica, Aquaserv, Salubriserv e tc), în vederea ƌĞƐƚƌŝĐƜŝŽŶĉƌŝŝ ͬĨůƵŝĚŝǌĉƌŝŝ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ƌƵƚŝĞƌ ŠŶ ǌŽŶĞ ůĞ ŠŶ ĐĂƌĞ ĞĨĞĐƚƵĞĂǌĉ ůƵ ĂĐƚŝǀŝƚĉƜŝ ͕ ƉŽƚƌŝǀŝƚ ĂƚƌŝďƵƜŝŝůŽƌ ĐŽŶĨĞƌŝƚĞ ĚĞ ůĞ ĞĨĞĐƚĞůŽƌ ĨĞŶŽŵĞŶĞůŽƌ ŶĂƚƵƌĂůĞ ;ŶŝŶƐŽƌŝ ĂďƵŶ Eviden ԕĂ ůŽĐƵƌŝůŽƌ ĚĞ ƉĂƌĐĂƌ e tĂƌĐĉƌŝůĞ ƉƵďůŝŽĐĞ ŠŶ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵ aƵŶŝĐŝƉŝƵů ƐƵĨĞƌĉ Ɣŝ ĚŝŶ ƉƵŶĐƚ ĚĞ ǀĞĚĞƌĞ ĐĞŶƚƌĂůĉ͕ Đąƚ Ɣŝ ŠŶ ŝŶƚĞƌŝŽƌƵů ĐĂƌƚŝĞƌĞůŽƌ Ě – a un studiu de fezabilitate pentru realizarea un Ƶŝ ƉĂƌĐĂũ ƐƵďƚĞƌĂŶ ŠŶ tŝĂԑĂ ÇƌĂŶĚĂĨŝ OŶ ƉƌĞǌĞŶƚ ŠŶ aƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ ŶƵ Ğ ƉƌŝǀŝŶĚ ĂĚŵŝŶŝƐƚƌĂƌĞĂ ƉĂƌĐĉƌŝůŽƌ Ă ĨŽƐƚ ŽƉƌŝ Table 18 I nventariere a ůŽĐƵƌŝůŽƌ ĚĞ ƉĂƌĐĂƌĞ ƕŝ ĂŵƉůĂƐĂƌĞĂ ĂĐĞƐƚŽƌĂ Nr. 5ĞŶƵŵŝƌĞ Ɛ ùŽŶĉ ƚĂƌŝĨ Total locuri exploatabile 9ǆƉůŝĐĂƜŝ 1. Arany Janos 2 67 Inventariere 67 2. Artei 1 16 Inventariere 31 – 15 = 15 ůŽĐƵƌŝ ƐƚĂƜŝĞ 3. Aurel Filimon 1 51 Inventariere 53 – 2 = 51 2 locuri CASM rezervat persoanelor cu handicap 4. Aurel Filimon ʹ (Incinta ÇĞĂƚƌƵů bĂƕ ʹ BRD) 1 69 102 ʹ (20+8+5) = 69 ϱ ÇĞĂƚƌƵů bĂƕ retrocedate PV (Bucur) 8 retrocedate PV (Tarta Emil) 5. Avram Iancu 1 62 Inventariere 15 6. Bartok Bela 1 84 Inventariere 7. B – dul 1 Decembrie 1918 1 108 Invetariere 12 – 4=108 2 locuri rez. Spital aprovizionare 2 locuri rez Persoane cu handicap 8. B – dul 1 Decembrie 1918 (ANAF BCR curtea ŝŶƚĞƌŝŽĂƌĉ 1 54 Inventariere 60 existente ʹ 4 rezervate ANAF 2 pentru persoane cu handicap = 54 9. Bolyai Farkas 1 165 Inventariere 179 ʹ (2 H + 2 Bic. + 1bus +9 taxi) = 165 2 locuri rezervate pt cadru metalic de biciclete 2 persoane cu handicap ϭ ůŽĐ ƐƚĂƜŝĞ de Apel ϰ ůŽĐƵƌŝ ƐƚĂƜ ʹ Curtea de Ape ů ĚƵƉĉ ƐƚĂ ϱ ϱ ůŽĐƵƌŝ Ɛƚ ʹ Biblioteca Telek 10. Boros Tamas 1 70 Inventariere 1. Braila 1 41 Inventariere 12. /ĉůĉƌĂƕŝůŽƌ 1 54 Inventariere doar tronsonul de la Catedrala Mare ;wĞǀŽůƵƜŝĞŝ ƕ ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ Đ ʹ 2 locuri pentru persoane cu handicap 56 – 2=54 13. /ĉůĉƌĂƕŝůŽƌ IŽƚĞů /ŽŶƚŝ Banca BRD) 1 35 Inventariere 27+8=35 locuri 14. Crizantemelor 2 15 Inventariere 15. Francz Liszt 1 43 Inventariere 16. George Enescu 1 58 Inventariere 2 locuri sunt rezervate pentru persoane cu handicap 17. George Enescu ʹ (incinta ʹ Hoel Parc) 1 19 Inventariere 18. Horea 1 50 Inventariere 19. LŽŶ /ƌĞĂŶŐĉ 1 1 Inventariere 16 20. Iuliu Maniu 1 24 8+18=26 – 2=24 – ;ĚŽƵĉ find rezervate pentru persoane cu handicap) 21. WƵƐƚŝƜŝĞŝ 1 62 Inventariere 70 – 2 handicap ʹ 6 rezervate Tribunal = 62 2. Koteles Samuel 1 91 Inventariere de la Apele wŽŵąŶĞ ƉąŶĉ ů Farkas 23. Liceului 2 28 Inventariere 1 persoane cu handicap 29 – 1= 28 24. Marton Aron 1 48 Doar tronson din Bolyai în Sportivilor 25. Mihai Eminescu 2 28 5ŽĂƌ ƚƌŽŶƐŽŶ ʹ wĞǀŽůƵƜŝĞŝ ƉĞ 26. aŝŚĂŝ YŽŐĉů 1 42 Inventariere 4 locuri ƌĞǌĞƌǀĂƚĞ tŽů (Netaxabile unde este {ƚĂƜŝŽŶĂƌĞĂ ƕ ŝŶƚĞƌǌŝƐĉ ĐƵ auto ƉŽůŝƜŝĂ ƌƵƚŝĞ – 4=42 27. Mori 2 37 Inventariere 28. Nicolae Iorga 2 71 Inventariere 72 – 1 loc pers cu handicap = 71 locuri 29. Pasaj Subteran Luxor 1 53 Inventariere 72 – 4 loc. TP. ʹ ;ϴнϳͿ ƐƉĂƜŝŝ ĚĞƐƚŝŶĂƜŝĞ ĐŽ conform HCL = 53 locuri taxabile 30. Poligrafiei 1 18 Inventariere 31. tŽƕƚĞŝ 1 14 Inventariere 32. tƌŝŵĉƌŝĞŝ 1 60 Inventariere 64 – 2 rezervate persoane cu handicap + 2 loc ƌĞǌĞƌǀĂƚĞ tƌŝ 3. P – ƜĂ .ĞƌŶĂĚǇ 1 20 Inventariere 21 ʹ 1 loc. Persoane cu handicap 34. P – ƜĂ /ĂƌĚŝŶĂ (fosta P – ƜĂ .ƵůŐĂ 1 18 Inventariere 35. P – ƜĂ tĞƚŽĨŝ 1 7 Inventariere 36. P – ƜĂ wĞƉƵďůŝ 2 6 Inventariere doar latura ĚŝŶƐƉƌĞ !ůĞĞĂ 17 37. P – ƜĂ ÇƌĂŶĚĂĨ 1 98 Inventariere 38. P – ƜĂ ÜŶŝƌŝŝ 1 24 Inventariere 39. P – ƜĂ ëŝĐƚŽƌŝ 1 64 Inventariere 40. Republici 2 4 Inventariere 41. Retezatului 1 46 Inventariere 42. wĞǀŽůƵƜŝĞŝ 1 59 Inventariere 43. Rozelor 2 31 Inventariere doar tronsonul ĐƵƉƌŝŶƐ ŠŶƚƌĞ ƐƚƌĂĚĂ .ƌĉŝůĂ ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝĂ Đ strada Stelelor 4. Åtefan cel Mare 1 41 Inventariere 45. Târgului 1 43 Inventariere 7+36 = 43 46. Tineretului 1 39 Inventariere 46 – 5 – 2 = 39 2 locuri pers cu handicap + 5 rezervate pentru auto DNA 47. Tudor Vladimirescu 1 121 126 – 5=121 Tronson DƌĉĚŝŶĂƌŝůŽƌ ʹ Iuliu Maniu 5 locuri cedate la tƌŽĐƵƌĂƚƵƌĉ ; DƌĉĚŝŶĂƌŝůŽƌͿ 48. ÇƵƕŶĂĚ 1 46 Inventariere Î n u ƌŵĂ ŝŶǀĞŶƚĂƌƵůƵŝ ƉĂƌĐĉƌŝůŽƌ ŠŶƚŽ cmit în 207, au fost înregistrate 1956 de locuri de parcare . Pentru parcare, trebuie dezvoltate parking – uri ƉƵďůŝĐĞ ŠŶ ǌŽŶĞ ƌĞǌŝĚĞ ĚĞ ŶĞĐĞƐŝƚĉԑŝůĞ ŝĚĞŶƚŝĨŝĐĂƚĞ ůĂ ŶŝǀĞůƵů ĨŝĞ ŝŶĐůƵƐŝǀ ĚĞ ŝŶĨŽƌŵĂƚŝǌĂƌĞ͕ ĐĂƌĞ Ɛĉ ƉĞƌŵŝƚĉ Ž Este imperativ nevoie de Ž ƐĐŚĞŵĉ ƉƌŝǀŝŶĚ ŝŵƉůĞŵĞŶƚĂƌĞ ĚŝĨĞƌĞŶƜŝĂƚĞ ŠŶ ŠŶƚƌĞŐ aƵŶŝĐŝƉŝƵů͘ tĞŶƚƌƵ ĂƐŝŐƵƌĂƌĞĂ ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ĚĞ ůŽĐƵƌŝ ĚĞ ƐƚƵĚŝĞƌĞĂ ƉŽƐŝďŝůŝƚĉԑŝŝ ĚĞ ĐŽŶƐƚƌƵŝƌĞ Ă ƉĂƌ ximum a ƚĞƌĞŶƵƌŝůŽƌ ǀŝƌĂŶĞ ĞǆŝƐƚĞŶƚĞ͘ tĞŶƚƌƵ ĚŝŵĞŶƐŝ ĚĞ ƐƚƵĚŝŝ ƐƉĞĐŝĂůŝǌĂƚĞ ŠŶ ĐŽŶĨŽƌŵŝƚĂƚĞ ĐƵ ŶŽ ĚĞ ƌĞŐŝŵƵů ũƵƌŝĚŝĐ Ăů ĂĐĞƐƚŽƌ ƚĞƌĞŶƵƌŝ ;ĐĞ Ɛ i utilizate). – ƉĞŶƚƌƵ Ă ƐĂƚŝƐĨĂĐĞ ŶĞĐĞƐŝƚĉԑŝůĞ ůŽĐƵŝƚŽƌ ƉĂƌĐĂƌĞ ƐƵƉƌĂƚĞƌĂŶĉ ƉĞ ŵĂŝ ŵƵůƚĞ ŶŝǀĞůĞ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĞŝ͖ – ƉĂƌĐĉƌŝ ƐƵƉƌĂƚĞƌĂŶĞ ůĂ ŶŝǀĞů ŠŶ ĐĂƌƚŝĞƌĞů 18 În general, pe ƐƚƌĉǌŝůĞ Ɣŝ ĂůĞŝůĞ ĚŝŶ ƐƉĂƚĞůĞ ďůŽ ƉĂƌĐĂƌĞ͕ ŠŶƐĉ ŶƵ ƐƵŶƚ ŵĂƌĐĂƚĞ͘ {Ğ ƌĞĐŽŵĂŶĚĉ Ɣŝ͕ ƚŽƚŽĚĂƚĉ ƉĞŶƚƌƵ Ă ƉƵƚĞĂ Ĩŝ ŠŶĐŚŝƌŝĂƚĞ ů ve Ŷŝƚ ƐƵƉůŝŵĞŶƚĂƌ ůĂ ďƵŐĞƚƵů ƉƌŝŵĉƌŝĞŝ͘ tĞŶƚƌƵ ĂƐŝŐƵƌĂƌĞĂ ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ĚĞ ůŽĐƵƌŝ ĚĞ ƐƚƵĚŝĞƌĞĂ ƉŽƐŝďŝůŝƚĉԑŝŝ ĚĞ ĐŽŶƐƚƌƵŝƌĞ Ă ƉĂƌ terenurilor virane existente. Pentru dim ĞŶƐŝŽŶĂƌĞĂ ĂĐĞƐƚŽƌ ƉĂƌĐĉƌŝ Ğ ĚĞ ƐƚƵĚŝŝ ƐƉĞĐŝĂůŝǌĂƚĞ ŠŶ ĐŽŶĨŽƌŵŝƚĂƚĞ ĐƵ ŶŽ ĚĞ ƌĞŐŝŵƵů ũƵƌŝĚŝĐ Ăů ĂĐĞƐƚŽƌ ƚĞƌĞŶƵƌŝ ;ĐĞ Ɛ Probleme pentru parcarea la desti ŶĂԑŝĞ ƐĞ ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĞĂǌĉ ŵĂŝ ŽƌĂƔƵůƵŝ͕ ĚĂƌ Ɣŝ ůĂ ƉƌŝŶĐŝƉĂůĞůĞ ŝŶƐƚŝƚƵԑŝŝ tĞŶƚƌƵ ƌĞǌŽůǀĂƌĞĂ ƐŝƚƵĂԑŝĞŝ ůŽĐƵƌŝůŽƌ ĚĞ ƌĞĂůŝǌĂƌĞĂ ƵŶĞŝ ƉĂƌĐĉƌŝ ƐƵďƚ erane sub P – ԑĂ ÇƌĂŶĚĂĨŝƌŝůŽƌ ĐƵ Ž ĐĂƉĂĐ locuri. De asemenea, în zona din spatele Palatului Culturi ƕŝ Ă tŝĞƜĞŝ ÇĞĂƚƌƵ se poate construi câte o parcare ƐƵďƚĞƌĂŶĉͬ ƐƵƉƌĂƚĞƌĂŶĉ ĐĂƌĞ Ɛĉ ƉŽĂƚĉ Ĩŝ ƐŽĐŝĞƚĉԑŝůĞ ĐŽŵĞƌĐŝĂůĞ ĚŝŶ ǌŽŶĉ͕ ĐĞĞĂ ĐĞ Ăƌ ƉĞƌŝŵĞƚƌƵů {ƚƌ͘ tƌŝŵĉƌŝĞŝ ʹ Str. Baladei ʹ Str. A. Filimon ʹ {ƚƌ͘ /ĉůĉƌĂƔŝůŽƌ ʹ P – ԑĂ ÇƌĂŶĚĂĨŝƌŝ !ůƚĞ ǌŽŶĞ ƵŶĚĞ ĞƐƚĞ ŶĞĐĞƐĂƌĉ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ – uri subt erane sau supraterane ƉĞ ŵĂŝ ŵƵůƚĞ ŶŝǀĞůƵƌŝ ƐƵŶƚ͗ ǌŽŶĂ ĚĞ ĂŐƌĞŵĞŶƚ ǌŽŶĂ ĐůŝŶŝĐŝůŽƌ͕ ǌŽŶĂ ƵŶŝƚĉԑŝůŽƌ ĚĞ ŠŶǀĉԑĉŵą OŶ ŝƉŽƚĞǌĂ ƌĞĂďŝůŝƚĉƌŝŝ /Ğƚĉԑŝŝ aĞĚŝĞǀĂůĞ se ƉŽĂƚĞ ĂŵĞŶĂũĂ Ž ƉĂƌĐĂƌĞ ƐƵƉƌĂƚĞƌĂŶĉ ŠŶ ĂƉƌŽ capacitate de aproximativ 40 locuri. Table 19 Masuratori privind gradul mediu de ocupare al parcarilor in perioada: 09.01.2017 – 20.01.2017 N r . C r t D e nu m i r e s t r ada N r . Lo c u r i N r . Me diu Au to. Sta t io n ate N r . M a s u r ato r i e f ec t u ate G r ad me diu de o c upa r e % 1 A l e a Corni s a 70 45 8 65% 2 A r a n y J a nos 76 58 10 76% 3 A r tei 16 12 12 78% 4 A u r e l F ilimon 53 39 12 73% 5 A v r a m I a n c u 96 63 10 6% 6 B a rtok B e la 105 98 12 93% 7 B – dul C e tati 209 163 10 78% 8 B e l s u g ului 71 4 8 62% 9 B i s t rit e i 23 13 8 5% 19 10 B o l y a i F a rk a s 169 134 12 79% 1 B or s os T a m a s 70 56 12 80% 12 B r a ila 43 3 12 7% 13 B ulevardul 1 109 6 8 61% 14 C a la r as i l or 13 108 10 81% 15 Co s m i nului 58 30 8 51% 16 F r a nz L i s z t 42 34 12 80% 17 G e o r g e E n esc u 60 48 12 80% 18 H o r e a 61 5 12 90% 19 I a lomit e i 27 12 8 4% 20 I n c inta B C R – 59 45 8 76% 21 I n c inta H ot e l 35 2 10 64% 2 I n c inta H ot e l 19 13 12 71% 23 I n c inta T e a tru 69 50 12 72% 24 I uliu Ma niu 4 32 10 72% 25 J u s t itiei 69 5 12 80% 26 K ot e les S amu e l 87 65 12 75% 27 M. Kogalniceanu 4 35 12 80% 28 Madach Imre 27 14 8 53% 29 Marasti 30 21 8 71% 30 Marton Aron 9 74 12 75% 31 Mihai Eminescu 80 49 8 61% 32 Mihai Viteazu 74 47 8 63% 3 Mori 38 24 10 62% 34 Nicolae 49 25 8 52% 35 Nicolae Iorga 105 83 12 79% 36 Pasaj Luxor 53 49 12 92% 37 Petrila 36 23 8 63% 38 Piata Armatei 206 128 8 62% 39 Piata Bernady 28 19 12 68% 40 Piata Cardinal 19 17 12 90% 41 Piata Marasesti 64 39 8 61% 42 Piata Matei 1 6 8 5% 43 Piata 46 30 8 6% 4 Piata Petofi 7 6 12 90% 45 Piata Republici 13 7 10 58% 46 Piata 10 95 12 95% 47 Piata Uniri 23 17 12 74% 48 Piata Victoriei 62 59 12 95% 49 Postei 14 1 12 78% 50 Predeal 37 23 8 62% 51 Primariei 58 47 12 81% 120 52 Retezatului 59 47 12 80% 53 Revolutiei 61 50 8 82% 54 Rodnei 102 64 8 63% 5 Rozelor 31 2 8 72% 56 Semanatorilor 9 6 8 70% 57 Sportivilor 26 20 12 80% 58 Stefan Cel Mare 41 28 12 68% 59 Stelelor 59 3 8 56% 60 Stramba 38 24 8 62% 61 Tamas Erno 60 36 8 60% 62 Tineretului 46 38 12 82% 63 Tirgului 48 43 12 90% 64 Tudor 274 181 10 6% 65 Tusnad 46 41 12 89% tĞ ůąŶŐĉ ƉĂƌĐĉƌŝůĞ ĞŶƵŵĞƌĂƚĞ ĂŶƚĞƌ ŝŽƌ͕ ŠŶ ƚĂďĞůƵů ƵƌŵĉƚŽƌ ĉŵ ƐŝƚƵĂƜŝĂ ƐƚĂƜŝŝůŽƌ ĚĞ ƚĂǆŝŵĞƚƌŝ ĚŝŶ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ Table 20 {ŝƚƵĂԑŝĂ ůŽĐƵƌŝůŽƌ ĚĞ ƉĂƌĐĂƌĞ ƉĞŶƚƌƵ ŵĂƕŝŶŝůĞ ĚĞ ƚŝƉ ƚĂǆŝ Nr. crt. {ƚĂԑŝĂ bƵŵĉƌ locuri 1 „Apolo” – P – ԑĂ ÇƌĂŶĚĂĨŝƌŝůŽƌ Ŷƌ͘ ϭ – 5 12 2 ” Arta” ʹ pe strada Artei 5 3 „Nicolae Balcescu” – pe str. Iuliu Maniu 10 4 „Panoramic” – în dreptul complexului Litoral 10 5 „Fortuna” – Ɛƚƌ͘ OŶĨƌĉԑŝƌŝŝ Ŷƌ͘ ϭ – 3 10 6 „Corina” – B – dul 1 Decembrie 1918 nr. 259 – 261 10 7 Η{ƉŝƚĂůƵů WƵĚĞԑĞĂŶΗ – ŠŶ ĚƌĞƉƚƵů {ƉŝƚĂůƵůƵŝ 2 8 „Mihai Eminescu” ʹ în dreptul Spitalului de ortopedie pe partea stânga 14 9 „Cosmos” – B – dul 1848 – în dreptul magazinului Darina 15 10 „Bulevard” – B – dul 1848 ʹ în dreptul restaurantului „Bulevard” 10 1 Η!ůĞĞĂ /ĂƌƉĂԑŝΗ – Ɛƚƌ͘ !ůĞĞĂ /ĂƌƉĂԑŝ ƐƉƌĞ 10 12 „Republici” – pe str. Republici. nr.37 18 13 „7 Noiembrie” – pr str. 2 Decembrie 1989 nr.43 – 47 10 14 „Agricultorilor” – cartierul Uniri pe str. Agricultorilor 10 15 „Uniri” – str. Tisei 10 16 „Bolyai” – str. Bolyai nr.2 8 17 „Dacia” – lânga complexul Dacia, în dreptul magazinului Darina 5 18 „Livezeni – pe str. Livezeni nr. 15 – 19 15 19 „Pandurilor” – pe B – dul Pandurilor nr. 28 – 32 10 20 „Transilvania” – str. Depozitelor în dreptul restaurantului „Câmpeanu” 5 121 21 ΗÄĐŽĂůĂ DĞŶ͘ Ŷƌ͘ϮΗ – în drepul Casei Corpului Didactic 5 2 „Electrica” – ŠŶ ĨĂԑĂ ůĂ {/ 9ůĞĐƚƌŝĐĂ { 5 23 „Rovinari” – ƉĞ Ɛƚƌ͘ aŝŽƌŝԑĂ Ŷƌ͘ϱϯ – 5 6 24 „P – ԑĂ !ƌŵĂƚĞŝΗ – ůĂ ŝĞƔŝƌĞĂ ĚŝŶ ƉŝĂԑĂ ƉĞ 4 25 „Policlinica 2” – în dreptul magazinului Romarta Lux 8 26 „Gara CFR” – ŠŶ ĚƌĞƉƚƵů ƐƚĂԑŝĞŝ haë 8 27 „Voiajor” – în dreptul complexului Voiajor, str. Gh.Doja nr.139 8 28 ΗaƵƌĞƔĞŶŝΗ – ŠŶ ĚƌĞƉƚƵů ŝŶƚĞƌƐĞĐԑŝĞŝ Ɛ Gh. Doja cu str. Cugir 8 29 „Continental” – ŠŶ ĚƌĞƉƚƵů ƉĂƌĐĉƌŝŝ ĚŝŶ 6 30 „Hotel Grand” – ŠŶ ĚƌĞƉƚƵů ƉĂƌĐĉƌŝŝ ĚŝŶ 8 TOTAL 285 !ŶĂůŝǌąŶĚ ĚŝƐƚƌŝďƵԑŝĂ ǌŽŶĞůŽƌ ĚĞ ŽƌŝŐŝŶĞ ƵƚŝůŝǌĞĂǌĉ ƚĂǆŝƵů ƐĞ ƉŽƚ ƚƌĂŐĞ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ Đ – ĞƐƚĞ ŶĞĐĞƐĂƌĉ ŵĉƌŝƌĞĂ ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ĚĞ ůŽĐƵƌŝ – crearea de 4 locuri la P – ԑĂ hŶĞƔƚŝ͖ – cr earea de 5 locuri pe Calea Voiniceni; – ĐƌĞĂƌĞĂ ĚĞ ϰ ůŽĐƵƌŝ ƉĞ /ĂůĞĂ /ĉůĉƌĂƔŝůŽƌ – ĐƌĞĂƌĞĂ ĚĞ ϰ ůŽĐƵƌŝ ƉĞ .Ě͘ ϭ 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ϭϵ Ilarian); – crearea de 4 locuri pe Str. /ƵƚĞǌĂŶԑĞŝ͖ – ĐƌĞĂƌĞĂ ĚĞ ϰ ůŽĐƵƌŝ ƉĞ {ƚƌ͘ /ƵǌĂ ëŽĚĉ ;ǌŽ 12 Figure 20 tĂƌĐĉ ƌŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ Sursa: Proprie – prelucrare GIS 123 2.3. Transpot public Sistemul de transport ƉĞƌƐŽĂŶĞ ůĂ ŶŝǀĞů ƌĞŐŝŽŶĂů͕ ŶĂƜŝ {ĞƌǀŝĐŝƵů ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉĞƌƐŽĂŶĞ ĞƐƚĞ ĂƐŝ ŶĂƜŝŽŶĂůŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ͘ 5ĂƚŽƌŝƚĉ ƉŽǌŝƜŝĞŝ ŐĞ numai de traficul de sc Ƶƌƚĉ ƐĂƵ ŵĞĚŝĞ ĚŝƐƚĂŶƜĉ Đŝ ƕŝ ĚĞ ĐĞ ĂƌĞ ůĞŐĉƚƵƌŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ĐƵ ƉŽůŝ ƵƌďĂŶŝ ŵĂ – Napoca, etc. tƌŝŶĐŝƉĂůĞůĞ ůŽĐĂůŝƚĉƜŝ ũƵĚĞƜĞŶĞ Đĉ tre care se fac Ğ ŶĂǀĞƚĂ ǌŝůŶŝĐĉ din aut ogara sunt : {ąŶŐŝŽƌŐŝƵ ĚĞ aƵƌĞƕ͕ 9ƌŶĞŝ͕ tĉŶĞƚ͕ /ŚŝŶĂƌŝ͕ [ƵĚƵƕ , Åi nc Ăŝ͕ LĞƌŶƵƚ͕ {ĂďĞĚ͕ ÜŶŐŚĞŶŝ͕ !ĐĂƜ ari, Tirimia. N ƵŵĉƌƵů ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝ ĞǆƉĞĚŝĂƜŝ pe zi este de 51 60 . Table 21 Dur ata ƕŝ ĚŝƐƚĂŶƜĂ ŶĂǀĞƚĞŝ ŠŶ ŽƌĂƕ 5ƵƌĂƚĂ ŵĞ ƉĞŶƚƌƵ ŶĂ bƌ͘Đĉůĉ torie/ categori – 0 – 0 – 0 – 139 plecari/zi – 197 plecari/zi – 25 plecari/zi – 105 plecari/zi – mai putin de 5 minute 5 ʹ 10 minute 1 ʹ 20 minute 21 ʹ 30 minute 31 ʹ 40 minute 41 ʹ 60 minute mai mult de 60 minute Distanta medie zilnica a navetei Nr.calatorie/ categori – 0 – 0 – 19 plecari/zi – 279 plecari/zi – 126 plecari/zi – 35 plecari/zi – 7 plecari/zi mai putin de 1 km 1 – 5 km 6 ʹ 10 km 1 ʹ 20 km 21 ʹ 40 km 41 ʹ 60 km mai mult de 60 km /ĞƌĞƌĞĂ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƵďůŝĐ ŠŶ aƵŶŝĐŝƉŝƵů – Ă ŵĞŶƜŝŶƵƚ ŠŶ Ƶůƚŝ ĨŽŶĚƵů ƐĐĉĚĞƌŝŝ ĚĞŵŽŐƌĂĨŝĐĞ͕ Ă ƐĐĉĚĞƌŝŝ ŶƵŵ ;ƐƚƵĚĞŶƜŝ ƕŝ ĞůĞǀŝͿ ƕŝ Ă ƐĐĉĚĞƌŝŝ ĐĞƌĞƌŝŝ Ěŝ economici pentru transport de la/la ůŽĐƵƌŝůĞ ĚĞ ŵƵŶĐĉ Ă ĂŶŐĂũĂƜŝůŽƌ͘ tƌŽŝĞĐƚĞůĞ persoane, respectiv mijloace de transport noi, adaptate unui transport de persoane civilizat în municipiul Tîrgu Mures, au men ƜŝŶƵƚ ĐĞƌĞƌĞĂ ůĂ ŶŝǀĞůƵů ƉŽƚĞŶƜ 124 Table 2 bƵŵĉƌ Ŭŵ ƉĂƌĐƵƌƕŝͬ ĐŽŶƐƵŵ ŵŝũůůŽĂĐĞ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ŠŶ ĐŽŵƵŶ {ŝƚƵĂƜŝĂ ƐĞƌǀŝĐŝƵůƵŝ ĚĞ ƚĂǆŝŵĞƚƌŝĞ OŶ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ ĨŝŐƵƌĞĂǌĉ ŠŶ ďĂ ĂƵƚŽƌŝǌĂƜŝŝ ƚ ĚĞƜŝŶƵƚĞ ĚĞ ĐĉƚƌĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚĂƚŽƌŝ ĂƵƚŽƌŝǌĂƜŝ ʹ ƉĞƌƐŽĂŶĞůĞ ĨŝǌŝĐĞ ĂƵƚŽƌŝǌĂ Nivelul maxim a tarifelor pentru executarea serviciului de transport public de ƉĞƌƐŽĂŶĞ͕ ĚĞ ŵĉƌĨƵƌŝ ƕŝ ĚĞ ďƵŶƵĐŝ͕ ŠŶ ƌĞŐŝŵ municipiului, a fost stabilit prin H.C.L.M. nr. 349/2013 la valoarea de 2,62 lei/km pe ntru timp de zi (între orele 06.0 – 2. 0) ƕi 3,0 lei/km pentru timp de noapte (între orele 2.0 – 6. 0). Table 23 Nivelul tarifelor (lei/km) s ƚĂďŝůŝƚĞ ĚĞ ĐĉƚƌĞ ĚŝƐ peceratele taxi autorizate Denumirea firmei (dispecerat autorizat taxi) De zi De noapte Cristitaxi SRL 2.18 2.37 Pluto Taxi SRL 2.15 2.29 Royal Taxi SRL 2.50 3.0 Siletina Impex SRL 2.17 2.27 Taxi Cornisa SRL 2.19 2.39 Transaldea SRL 2.17 2.39 Transimpex Bravo Mara SRL 2.18 2.37 Transrelaxa SRL 2.17 2.39 Venus Taxi SRL 2.50 3.0 Viva Rodet SRL 2.19 2.39 KM CONSUM KM CONSUM KM CONSUM EFECTIV EFECTIV EFECTIV ian. 279180 102301 ian. 287167 105807 ian. 282472 101705 feb. 259020 98231 feb. 27192 9409 feb. 265728 942 mart. 286354 10579 mart. 292712 101747 mart. 283059 97508 apr. 258509 92046 apr. 2916 919 apr. 271360 9350 mai 31269 1092 mai 280340 95181 mai 265616 92175 iunie 279218 96921 iunie 269362 92471 iunie 260359 8964 iulie 272052 95838 iulie 27208 92906 iulie 25262 85865 aug. 2675 90937 aug. 257493 86324 aug. 24149 82585 sep. 274174 94536 sep. 270618 9679 sep. 257421 8906 oct 31213 109246 oct 290398 959 oct 27504 94672 nov. 29573 105717 nov. 2782 9691 nov. 259718 915 dec. 265193 98761 dec. 273437 98419 dec. 253262 8489 TOTAL 361670 12035 TOTAL 3865 159042 TOTAL 3173410 10946 125 Figure 21 Sistemul de transport în comun local Sursa: P roprie – prelucrare GIS 126 tąŶĉ ůĂ ŠŶĨŝŝŶԑĂƌĞĂ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵůƵŝ ŠŶ ĐŽŵƵ ĨĉĐĞĂ ĐƵ ďŝƌũĞ ĚĞ ĐĉƚƌĞ !ƐŽĐŝĂƜŝĂ tƌŽĨĞƐŝŽŶĂ – ԑĂ Stalin, nr. 1 . Exploatarea transportului în ĐŽŵƵŶ ĚĞ ƉĂƐĂŐĞƌŝ Ă ůƵĂƚ ĨŝŝŶԑ ƚƌĂŶƐĨŽƌŵĂƚĞ ĚŝŶ ĂƵƚŽĐĂŵŝŽĂŶĞ ƵǌĂƚĞ͕ ĐƵŵƉĉƌĂ {ĂƌĐŝŶĂ ĚĞ ŽƌŐĂŶŝǌĂƌĞ Ɣŝ ŠŶĨŝŝŶԑĂƌĞ Ă ƐĞ – a revenit întreprinderilor comun ĂůĞ ĐĂƌĞ ĂƵ ŠŶĐĞƌĐĂƚ ŠŶ ƉƌŝŵƵů ƌąŶ ŠŶĨŝŝŶԑĞǌĞ ĂĐĞƐƚ Ɛ ŵŝũůŽĂĐĞ ƉƌŽƉƌŝŝ Ĩĉƌĉ Ă ƌĞĐƵƌŐĞ ůĂ ŝŵƉŽƌƚĂƌĞ În toamna anului 1948, s – ĂƵ ƉƌŽĐƵƌĂƚ ĚĞ ůĂ ĂĚŵŝŶŝƐƚƌĂԑŝĂ ď ďƵĐĉԑŝ ŵŽƚŽĂƌ Ğ ĚĞ ƚŝƉ D͘a͘/͘ ŝŶĐůƵƐŝǀ ƔĂƐŝƵƌŝ͕ ŝĂƌ Đ – au executat în regie ĚƵƉĉ ƉůĂŶƵƌŝůĞ ŠŶƚŽĐŵŝƚĞ ĚĞ ƚĞŚŶŝĐŝĞŶŝŝ ĂĐĞƐ La finalizarea acestor caroseri, respectiv la data de 1 mai 1949, a început transportul de pasageri în raz Ă ŽƌĂƔƵůƵŝ ƉĞ ƚƌĞŝ ƚƌĂƐĞĞ ƕŝ ƉĂƌĐƵů – Ă ĐŽŵƉůĞĐƚĂƚ ĐƵ ĂƵƚŽďƵǌĞ ŶĂԑŝŽŶĂůŝǌĂƚĞ ĚĞ ůĂ ƉĂƌƚŝĐƵůĂƌŝ͘ 9ǆƉůŽĂƚĂƌĞĂ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵůƵŝ ŠŶ ĐŽŵƵŶ ŠŶ ĂŶƵ – a facut pe trei trase ŠŶ ůƵŶŐŝŵĞ ƚŽƚĂůĉ ĚĞ ϭϰ Ŭŵ͕ ŝĂƌ ĚĞ ůĂ ϭ ĚĞĐĞ 949 s – a deschis a 4 – Ă ůŝŶŝĞ Ɣŝ ĂƐƚĨĞ ƚƌĂƐĞĞůŽƌ Ă ĨŽƐƚ ŵĉƌŝƚĉ ůĂ ϭϱ͘ϴ Ŭŵ͘ bƵŵĉƌƵů ƉĂƌĐƵƌƔŝ ϭϱϵ͘ϴϲϲ͘ În anul 1950, s – Ă ĐŽŵƉůĞĐƚĂƚ ŶƵŵĉƌƵů ĂƵƚŽďƵǌĞůŽƌ ůĂ tot cu autocamioane transformat Ğ͕ ƌĞĂůŝǌąŶĚ ϰϴϰ͘ϬϬϬ Ŭŵ ƉĂƌĐƵƌƔŝ Ɛŝ ϯ͘ϰ OŶ ĂŶƵů ϭϵϱϲ ŶƵŵĉƌƵů ĂƵƚŽďƵǌĞůŽƌ Ɛ – Ă ŵĉƌŝƚ ůĂ ϭϳ ĂƵƚŽďƵǌĞ͘ OŶ ĂŶƵů ϭϵϲϬ͕ ŶƵŵĉƌƵů ĂƵƚŽďƵǌĞůŽƌ Ɛ – a urcat la 40, pe 13 lini. Transportul în comun din Municipiul T î ƌŐƵ aƵƌĞƔ͕ ƐĞ ĚĞƐĨĉƔŽĂƌ ĉ ŠŶ ĐŽŶĚŝԕŝŝůĞ a unei asocieri de trei operatori de transport. Linile de transport sunt servite, în cea mai mare ƉĂƌƚĞ ĚĞ ĐĉƚƌĞ ƚŽƚŝ ŽƉĞƌĂƚŽƌŝŝ͕ ƉĞ ĂĐĞůĂƔŝ ƚ hƌĂƔƵů ĂĐƚƵĂů ŶƵ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ ŶƵŵĂŝ ƚŽƚĂůŝƚ ĐŽŶƐƚƌƵĐԑŝŝůŽƌ Ɣŝ ĐŽŶƐƚƌƵŝƚĞ ĚƵƉĉ ůĞŐŝ ĂƌŚŝƚĞĐƚŽŶŝĐĞ͕ ĐĞ ƉƌŽĚƵ ƚĞŚŶŝĐĞ ĐŽŵƉůŝĐĂƚĞ͕ ĐĂƌĞ ĐƵƉƌŝŶĚ ĂŵĞŶĂũĉƌŝů ƌĞĂůŝǌĉƌŝŝ ƵŶĞŝ ĨƵŶĐԑŝŽŶĉƌŝ ŶŽƌŵĂůĞ Ă ŽƌĂƔƵů Ƶŝ͕ ƵŶŽƌ ĐŽŶĚŝԑŝŝ ƐĉŶĉƚŽĂƐĞ ĐŽŵŽĚŝƚĂƚĞĂ Ɣŝ ƐŝŐƵƌĂŶԑĂ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞŝ͘ 5ŝŶƚ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ĞƐƚĞ ĐĞů ŵĂŝ ŵƵůƚ ůĞŐĂƚ ĚĞ ƉĂƌƚŝ ƐƚƌąŶƐĉ ƐĞ ŵĂŶŝĨĞ Ɛƚĉ ŠŶ ĐŽŶƐƚŝƚƵŝƌĞĂ Ɣŝ ƵƚŝůŝǌĂƌĞĂ ƌĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ĞƐƚĞ ĐŽŶĚŝԑŝŽŶĂƚĉ ŠŶƚƌ – Ž ŵĂƌĞ ŵĉƐƵƌĉ ĚĞ ƌĞԑĞĂƵĂ Ɛƚƌĉǌŝ ŶƵŵĂŝ Ă ĂŶƵŵŝƚŽƌ Ɛƚƌĉǌŝ ƉĞŶƚƌƵ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĂ ŵ rban, la ƉƌŽŝĞĐƚĂƌĞĂ ƌĞԑĞůĞŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ĞǆŝƐƚĉ ƚŽƚ ĚŝƌĞĐԑŝŝůŽƌ͕ ƉĞ Ž ƐƚƌĂĚĉ ƐĂƵ ĂůƚĂ͘ [ŝďĞƌƚĂƚĞ ůĉƌŐŝŵĞĂ Ɣŝ ŝŵƉŽƌƚĂŶԑĂ ƐƚƌĉǌŝůŽƌ͕ ĂƔĞǌĂƌĞĂ ĂƐĂũĞůŽƌ ĚĞ ŶŝǀĞů Ğ ĚŝƐƉƵŶĞƌĞĂ ĂĐĞůŽƌ ĞůĞŵĞŶƚĞ ĂůĞ ƉůĂŶƵůƵŝ ĐĂƌĞ ĐĉƚƌĞ ŵŝũůŽĂĐĞůĞ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ;ĐĞŶƚƌƵů ŽƌĂƔƵ 127 etc.). S – Ă ĚŽǀĞĚŝƚ Đĉ ŶĞĐĞƐŝƚĂƚĞ Ă ŵĂŝ ŵĂƌĞ ƐĂƵ ŵĂŝ ŵŝĐĉ ƉĞŶƚƌƵ Ă ĞƐƚĞ ƉƌĞĚĞƚĞƌŵŝŶĂƚĉ ŠŶ ŠŶƚƌĞŐŝŵĞ ĚĞ ƉůĂŶƵů Ž ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƐƵŶƚ ŠŶ ƐƚƌąŶƐĉ ůĞŐĉƚƵƌĉ ĐƵ ƉůĂ e ǀĞŶƚƵĂůĞůĞ ŵŽĚŝĨŝĐĉƌŝ ;ƉůĂŶŝĨŝĐĂƌĞĂ ŽƌĂƔƵůƵ ƵŶƵŝ ŽƌĂƔ͕ ƉƌĞǌŝŶƚĉ Ž ƐĞƌŝĞ ĚĞ ŠŶƚƌĞƚĉŝĞƌŝ Ɣ ĐŽŵƵŶŝĐĂԑŝĞ ƚĞƌĞƐƚƌĉ ŠƔŝ ŠŶĚĞƉůŝŶĞƐĐ ŵĞŶŝƌĞ ŝƚĉԑŝůĞ ƉůĂƐĂƚĞ Ɖ ƐƵƉƌĂĨĞԑĞ ĂůĞ ŽƌĂƔƵůƵŝ͘ ÇĞŽƌĞƚŝĐ͕ ĐĞƌĞƌĞĂ ĚŝŶ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ƵƌďĂŶ Ă ĐĂƌĞ ĚĞƔŝ ƉĂƌĞ ĐŽŶƚŝŶƵĉ͕ ŶƵ ĞƐƚĞ ŶĞŠŶƚƌĞƌƵƉƚ ĂǀĞĂ ĐŽŶƐŝƐƚĞŶԑĉ ĚĞĐąƚ de – Ă ůƵŶŐƵů ƵŶŽƌ Đĉŝ ĚĞ ĐŽŵƵŶŝĐĂԑŝĞ ŝŶĚƵĐĞ Ž ŽĂƌĞĐĂƌĞ ĐŽŶƚƌĂĚŝĐԑŝĞ ŠŶƚƌĞ ŶĞĐĞƐŝ ĚĞƐĞƌǀŝƌŝŝͿ Ă ƉƵƚƵƚ Ĩŝ ĚĞƉĉƔŝƚĉ ƉƌŝŶ ŽƉĞƌĂԑŝ jore ĚĞ ĂƌƚĞƌĞ ;ĐĂƌĞ ƉƌĞƐƵƉƵŶĞ Đĉ ƐƵŶƚ ŠŶĚĞƉůŝŶŝ ŽƌĂƔƵůƵŝ͕ ĚŝŶ ƉƵŶĐƚƵů ĚĞ ǀĞĚĞƌĞ Ăů ĐĂƌƚŝĞƌĞů ĐĉůĉƚŽƌŝ͕ ƌĞƐƉĞĐƚŝǀ ǀĞŚŝĐƵůĞͿ͘ wĞԑĞĂƵĂ ƌƵƚŝĞƌĂ ƉĞ ĐĂƌĞ ƐĞ ĚĞƐ fasoara activitatea de transport public din municipiul Tîrgu Mures are o lungime totala de 51,75 km. bƵŵĉƌƵů ƚŽƚĂů ĚĞ ƐƚĂԑŝŝ ĂŵƉůĂƐĂƚĞ ƉĞ ƌĞԑ 138 . Lungimea totala a celor 24 de trase de transport public urban este de 405,30 km. 5ĞƚĂůŝĞƌĞĂ ĂĐĞƐƚŽƌ ĂƐƉĞĐƚĞ ƉĞƌŵŝƚĞ ŽďԑŝŶĞ ĚĞƐĞƌǀŝƚĉ ĚĞ {ŽĐŝĞƚĂƚĞĂ ůŽĐĂůĉ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ͘ ƉƌĞǌĞŶƚ ĚĞ {ŽĐŝĞƚĂƚĞĂ ůŽĐĂůĉ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ Ăƌ ñ partea de sud Ă ŽƌĂƔƵůƵŝ ʹ noul cartier rezidential Primaveri ʹ ŶƵ ĞƐƚĞ ĚĞƐĞƌǀŝ niciun fel; centrul este suprasolicitat de lini; ñ majoritatea linilor se concentreaza pe bucla reprezentata de strazile Piata Trandafirilor, Piata Petofi Sandor, Piata Bernady Gyorgy , Mihai Viteazul, Gheorghe Marinescu, 2 Decembrie, Piata Republici, Revolutiei; ñ trama stradala este formata (cu exceptia arterelor pe care se desfasoara in prezent activitatea de transport public) din strazi inguste, cu multe sinuozitati, in mare parte i mpropri circulatiei autobuzelor de mari dimensiuni, cea ce conduce la o limitare a posibilitatilor de alegere a unor noi trase. 128 Table 24 {ƚƌĂǌŝůĞ aƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ƉĞ ĐĂƌĞ ƐĞ ĚĞƐĨĉƔŽĂƌĂ ĂĐƚŝǀŝƚĂ public 129 !ŶĂůŝǌĂ ĐƌŝƚŝĐĂ Ă ƌĞƜ elei rutiere care constituie infrastructura pentru transp ortul public, ƐĐŽĂƚĞ ŠŶ ĞǀŝĚĞŶƜĉ Đą ƚĞǀĂ ĐĂƵǌĞ ĐĂƌĞ ĐŽŶĚƵĐ ůĂ Ž ĐŝƌĐƵ ŶĞĐŽƌĞƐƉƵŶǌĉƚŽƌ Ăů ƌĞԑĞůĞŝ de transport public: ñ ůŝƉƐĂ ĂůǀĞŽůĞůŽƌ ƉĞŶƚƌƵ ŽƉƌŝƌĞĂ ĂƵƚŽďƵǌĞů ñ ŽƌŐĂŶŝǌĂƌĞĂ ŶĞĐŽƌĞƐƉƵŶǌĉƚŽĂƌĞ Ă ĐŝƌĐƵůĂԕŝ unele cazuri); ñ ůŝƉƐĂ ŝŶƐƚĂůĂԕŝŝůŽƌ ĚĞ ƐĞŵĂĨŽƌŝǌĂƌĞ ŠŶ ĂŶ ; ñ starea de ǀŝĂďŝůŝƚĂƚĞ ŶĞĐŽƌĞƐƉƵŶǌĉƚŽĂƌĞ Ă ĂŶƵŵŝ ; ñ ŶƵŵĉƌƵů ƌĞĚƵƐ ĚĞ ƉƵŶĐƚĞ ĚĞ ĂĐŚŝǌŝƜŝŽŶĂƌĞ ʹ din cauza sistemului de taxare în vehicul ; ñ lipsa dotarilor în stati ;ƚĂďůŝƚĞ ĚĞ ŝĚĞŶƚŝĨŝĐĂƌĞ Ă ƐƚĂƜ ilor de transport pu blic cu numele ƐƚĂƜ ŝĞŝ ƕŝ ƚƌĂƐĞĞůĞ ĐĂƌĞ ƚƌĞĐ ƉƌŝŶ ƐƚĂƜŝĂ ƌĞƐƉĞĐƚŝǀĉ ͕ ŝŶĨŽƌŵĂƜŝŝ ƌ eferitoare la orarul de ĐŝƌĐƵůĂƜ ie al vehiculelor de transport public, copertine etc.) – ĐƵ ĐąƚĞǀĂ ĞǆĐĞƉƜŝ ; ñ den Ƶŵŝƌŝ ĚŝĨĞƌŝƚĞ ĂůĞ ĂĐĞůĞĂƕŝ ƐƚĂƜ i, ŠŶ ĨƵŶĐƜŝĞ ĚĞ ƐĞŶƐƵů ĚĞ Đŝƌ ĐƵůĂƜ ie. OŶ ĐŽŶĚŝԑŝŝůĞ ŠŶ ĐĂƌĞ ƚĞŶĚŝŶԑĂ ƉĞ ƉůĂŶ Ğ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵůƵŝ ƌƵƚŝĞƌ ŝŶĚŝǀŝĚƵĂů ŠŶ ĨĂǀŽĂƌĞĂ ĐƌĞƔƚĞƌĞĂ ĂƚƌĂĐƚŝǀŝƚĉԑŝŝ ĂĐĞƐƚƵŝĂ ĚŝŶ Ƶƌŵĉ ĞŶƚĞ Ɣŝ ŵĂŝ ĂůĞ ĞĨŝĐŝĞŶƚĞ ĚŝŶ ĂĐĞƐƚ ƉƵŶĐƚ ĚĞ ǀĞĚĞƌĞ ;ĐƌĞƔƚĞƌ ĚĞ ĂƐŝŐƵƌĂƌĞ Ă ĐĂƉĂĐŝƚĉԑŝŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ŠŶ ĐŽƌĞƐƉƵŶǌĉƚŽƌ͕ ĞƚĐͿ͘ Parcul de vehicule al ĂƐŽĐŝĞƌŝŝ ÇƌĂŶƐƉŽƌƚ [ŽĐĂů {! ÇŐ͘ ƕŝ a unui operator privat utilizat pentru activitatea de transport public local este prezentat în tabelul urmator: Table 25 Parc de vehicule al Asocieri unui operator privat de transport Ɣŝ ÇƌĂŶƐƉŽƌƚ [ŽĐĂů {! ÇŐ͘ aƵƌĞƔ Nr. crt Tip autovehicul bƌ͘ ď An ĨĂďƌŝ Capacitate 5Žƚĉ Categoria de poluare 1 Mercedes articulat 9 1983 167 F 2 Man articulat 1 194 152 D B 3 Setra 5 19 19 AC+D C 4 Isuzu 2 205 26 AC AE3 5 Naw 2 201 42 AE3 Igero 3 207 59 AC+D AE3 7 Mercedes Vario 4 206 27 AC AE3 8 Maz 103 45 205 97 D AE3 9 Renault 5 193 105 B Legenda: – AE3 = Euro 3 – C = Euro 2 130 – B = Euro 1 – F = Non Euro – D = rampa pentru persoane cu dizabilitati – AC = Aer condi ԑionat bƵŵĉƌƵů ĞǆŝƐƚĞŶƚ ĚĞ ĂƵƚŽďƵǌĞ ĞƐƚĞ ĚĞ ϭϮϮ Ɯionate în anul 2016: ϭϯ ďƵĐĉƜŝ ƐĞĐŽŶ – ŚĂŶĚ ƕŝ ϮϬ ĚĞ ďƵĐĉƜŝ ĂƵƚŽďƵǌĞ ŶŽŝ ƉƌĞ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ͘ tĂƌĐƵů ĨƵŶĐƜŝŽŶĂů ĚĞ ĂƵƚŽďƵǌĞ Ğ – ϵϬ ďƵĐĉƜŝͬ ůŝŶŝĞ͘ 5ŝĨĞƌĞ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ ĂƵƚŽďƵǌĞůĞ ĐƵ ŐƌĂĚ ĚĞ ƵǌƵƌĉ ͕ĂƌĞ͕ ƵŶĞŝ ƌĞƉĂƌĂƜŝŝ ƉŽĂƚĞ Ĩŝ ŠŶ ƵŶĞůĞ ĐĂǌƵƌŝ ĚĞ – 60 zile din cauza termenului de livrare pentru piesele de schimb necesare de la furnizori. Pentru un ele autobuze se are în vedere casarea acestora luandu – ƐĞ ŠŶ ĐŽŶƐŝĚĞƌĂƌĞ ŐƌĂĚƵů ŵĂƌĞ ĚĞ ƵǌƵƌ ŵĂŝ ĞƐƚĞ ũƵƐƚŝĨŝĐĂƚĉ ĚŝŶ ƉƵŶĐƚ ĚĞ ǀĞĚĞƌĞ ĞĐŽ /ĂƚĞŐŽƌŝĂ ĚĞ ŵĞĚŝƵ Ă ƉĂƌĐƵůƵŝ ĂƵƚŽ ĚĞƜŝŶƵ Euro 0 ʹ ϳ ďƵĐĉƜŝ͕ 9ƵƌŽ 1 ʹ ϰ ďƵĐĉƜŝ͕ Euro 2 ʹ Ϯϵ ďƵĐĉƜŝ͕ 9ƵƌŽ ϯ ʹ ϲϮ ďƵĐĉƜŝ͕ 9ƵƌŽ ϲ ʹ ϮϬ ďƵĐĉƜŝ͘ OŶ ƚĂďĞůƵů ĂŶ – a prezentat ĂĐĞĂƐƚĉ ƐŝƚƵĂƜŝĞ ŵĂŝ ĚĞƚĂůŝĂƚ͕ Ĩĉƌĉ ŠŶƐĉ Ă Ĩ ĂƵƚŽďƵǌĞ ĂĐŚŝǌŝƜŝŽŶĂƚĞ ƌĞĐĞŶƚ͕ ŵŽƚŝǀ ƉĞŶƚƌƵ ĂĚƵƐ ŠŶ Ɖƌŝŵ ƉůĂŶ Ɛŝƚ flotei de autobuze. 5ŝŶ ƚĂďĞůƵů ĚĞ ŵĂŝ ƐƵƐ ƐĞ ƉŽĂƚĞ ĐŽŶƐƚĂƚĂ vehicule utilizat la transportul public (cele mai noi vehicule au deja o vechime de 8 ani), mai ƉƵƜŝŶ ĚĞ ƚƌĞŝ sferturi find î ncadrare la norma de poluare Euro 3, celelalte având un grad de ƉŽůƵĂƌĞ ŵĂŝ ƌŝĚŝĐĂƚ͘ OŶ ĐĞĞĂ ĐĞ ƉƌŝǀĞƕƚĞ ĚŽƚ acestea sunt prevazute cu rampe ƉĞŶƚƌƵ ƉĞƌƐŽĂŶĞůĞ ĐƵ ĚŝǌĂďŝů ŝ ƕŝ ĚŽĂƌ ϭϰ Đ u aer ĐŽŶĚŝƜŝŽŶĂƚ͘ OŶ ĐŽŶĚŝƜ ŝŝůĞ ŠŶ ĐĂƌĞ ƉĞ ƉůĂŶ ŝŶƚĞƌŶĂƜŝŽŶĂů ŶĂƜŝŽŶĂů ƐĞ ƚƌĞĐĞ ůĂ ƐŝƐƚĞŵĞ ĚĞ Ğ – ticketing, este de remarcat ca niciunul din vehiculele din flota d Ğ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƵďůŝĐ ƵƌďĂŶ ĚŝŶ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ nu este dotat cu sistem de taxare, municipiul find ƉƌŽďĂďŝů ƐŝŶŐƵƌƵů ŽƌĂƕ ĚŝŶ wŽŵĂŶŝĂ ĐĂƌĞ ŵĂŝ !ĐƚŝǀŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ŠŶ ĐŽŵƵŶ ƐĞ ĐĂƌĂ [ƵŶŐŝŵĞĂ ƌĞԑĞůĞŝ ĚĞ Km/traseu Cu autobuze 405,3 Parcul inventar din dotare Buc. autobuze Vehicule transport local calatori asociere 12 Parcul circulant de autovehicule în luna de vârf Buc. autobuze Autobuze 73 131 bƵŵĉƌƵů ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝ Calatori (2015 ) Cu autobuzele 19 237 380 Cheltuieli de exploatare pe an/2014 RON Autobuze asociere 15 28 985 Autobuze 2 0 (taxator) Microbuze 2 0 (taxator) Total bilete vândute 4 4 86 792 Costul abonamentelor Ron abonament nominal pentru 15 zile valabil pe ƵŶĂ ůŝŶŝĞ 40 ĂďŽŶĂŵĞŶƚ ůƵŶĂƌ ŶŽŵŝŶĂů ǀĂůĂ 65 ĂďŽŶĂŵĞŶƚ ŶŝŵŝŶĂů ƉĞŶƚƌƵ ϭϱ 60 ĂďŽŶĂŵĞŶƚ ůƵŶĂƌ ŶŽŵŝŶĂů ǀĂůĂ 90 abonament nominal pentru 15 zile valabil pe toate linil e urbane 64 abonament nominal lunar valabil pe toate linile urbane 80 abonament nenominal pentru 1 zi valabil pe toate linile urbane 4 Facilitati acordate (suportate de municipalitate – 2014) Ron abonamente pensionari sub 5 ani ;ϮϮ ĐĉůĉƚŽƌŝŝ 30 240 abonamente pensionari peste 5 ani (80 lei) 308 234 ĂďŽŶĂŵĞŶƚĞ ĚĞƚŝŶƵƚŝ ƉŽůŝƚŝĐŝ 1 789 OŶ ƵƌŵĂ ƌĞĂůŝǌĉƌŝŝ ŵŽŶŝƚŽƌŝǌĉ ƌŝŝ ĨůƵǆƵƌŝůŽƌ ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝ ŠŶ ʹ marti e ϮϬϭϱ ;Ž ƐĉƉƚĉŵąŶĂ ĐƵ ǀĂĐĂŶƜĂ ƕ co ůĂƌĉ ͕ Ž ƐĉƉƚĉŵąŶĂ ŶŽƌŵĂůĂ ĚĞ ůƵĐƌ ĉƚƌĞ INCETRANS SA s – ĂƵ ƚƌĂƐ Ƶƌŵĉ toarele concluzi, care ne sunt de folos în vederea întocmiri tůĂŶƵůƵŝ ĚĞ aŽďŝůŝƚĂƚĞ ÜƌďĂŶĉ͗ ñ oferta operatorului de transport publ ŝĐ ŠŶ ƐĉƉƚĉŵąŶĂ ĐƵ ǀĂĐĂŶƜĂ lini de transport public = 68.950 locuri/sens ñ ŶƵŵĂƌ ĐĉůĉƚŽƌŝŝ ĞĨĞĐƚƵĂƚĞ ĐƵ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů cele 24 de lini de transport public = 49.439 cal/zi ñ oferta operatorului de t ƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƵďůŝĐ ŠŶ ƐĉƉƚĉŵąŶĂ ŶŽ lini de transport public = 75.350 locuri/sens ñ ŶƵŵĂƌ ĐĉůĉƚŽƌŝŝ ĞĨĞĐƚƵĂƚĞ ĐƵ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů 24 de lini de transport public = 59.807 cal/zi ñ oferta operator ului de transport public în wekend pe cele 24 de lini de transport public = 43.645 locuri/sens ñ ŶƵŵĂƌ ĐĉůĉƚŽƌŝŝ ĞĨĞĐƚƵĂƚĞ ĐƵ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů 24 de lini de transport public = 29.040 cal/zi 132 5ƵƉĉ ĐƵŵ ƐĞ ƉŽĂƚĞ ŽďƐĞƌǀ Ă ŽĨĞƌƚĂ ĚĞƉĉƕĞƕƚĞ ĐĞƌĞƌĞĂ ƉĞŶ luate în considerare. ç linia cea mai aglomerata = linia 4 pentru toate perioadele. ç ůŝŶŝĂ ĐĞĂ ŵĂŝ ƉƵƜŝŶ ƐŽůŝĐŝƚĂƚĂ с ůŝŶŝĂ ϭϬ o с ůŝŶŝĂ ϮĞ ƉĞŶƚƌƵ ƐĉƉƚĉŵąŶĂ Ŷ o = linia 21 pentru wekend ç ŐƌĂĚƵů ĚĞ ĂĐŽƉĞƌŝƌĞ Ă ƐŽůŝĐŝƚĂƌŝůŽƌ с ϭϬϬ ç ĚŝƐƚĂŶƜĂ ŵĞĚŝĞ ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝĞ с ϯ͕ϮϬϱ Ŭŵ Ɖ с Ϯ͕ϳϱϴ Ŭŵ ƉĞŶƚƌƵ ƐĉƉƚĉŵąŶĂ Ŷ = 3,10 km pentru weken d ç ƚŝŵƉƵů ŵĞĚŝƵ ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝĞ с Ϭ ŵŝŶ Ɖ = 10 – ϭϭ ŵŝŶƵƚĞ ƉĞŶƚƌƵ ƐĉƉƚĉŵąŶĂ = 9 – 10 minute pentru wekend ç viteza comerciala medie с ϭϵ͕ϯϱ ŬŵͬŚ ƉĞŶƚƌƵ ƐĉƉƚĉŵąŶĂ = 18,45 km/h pentru ƐĉƉƚĉŵąŶĂ ŶŽƌŵĂůĂ = 19,97 km/h pentru wekend bƵŵĉƌƵů ĂŶƵĂů ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝŝ͗ Table 26 9ǀŽůƵƜŝĂ ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ĂŶƵĂů ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝŝ ŠŶ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ƉƵďůŝĐ ĚĞ AN 201 2012 2013 2014 2015 Nr. anual de ĐĉůĉƚŽ 2.62.690 21.43.73 20.946.564 20.435.41 19.237.380 Sursa datelor: Asocierea SC Siletina Impex SRL – SC Transport Local SA 19.0.0 19.50.0 20.0.0 20.50.0 21.0.0 21.50.0 2.0.0 2.50.0 23.0.0 2010 201 2012 2013 2014 2015 2016 bƌ͘ ĂŶƵĂů ĚĞ Đĉ 13 bƵŵĉƌƵů ĂŶƵĂů ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝŝ Ă ƐĐĉǌƵƚ ϮϮ͘ϲϮϮ͘ϲϵϬ ĐĉůĉƚŽƌŝŝ ŠŶ ĂŶƵů ϮϬϭϭ ůĂ ϭϵ͘Ϯ ŵĂŝ ĞǆĂĐƚ Ž ƐĐĉĚ 14,96%. wĞԑĞĂƵĂ ƌƵƚŝĞƌĂ ƉĞ ĐĂƌĞ ƐĞ ĚĞƐĨĂƐŽĂƌĂ ĂĐƚ Mures are o lungime totala de 51,75 km. bƵŵĉƌƵů ƚŽƚĂů ĚĞ ƐƚĂԑŝŝ ĂŵƉůĂƐĂƚĞ ƉĞ ƌ 38 . Lungimea totala a ce lor 24 de trase de transport public urban este de 405,30 km. Table 27 A ŵƉůĂƐĂŵĞŶƚ ƐƚĂƜŝŝ ĂƵƚŽďƵǌĞ NR. CRT STATIA AMPLASARE h.{9wë!ÑLL 1. COMBINAT DISPECERAT EUROPA COMBINAT 2. METRO METRO GHE. DOJA INSPRE CENTRU 3. METRO METRO GHE. DOJA INSPRE EUROPA 4. CHIMIE LICEUL DE CHIMIE GHE. DOJA 5. CONSERVE GH. DOJA STR. DEALULUI 6. RECORD GH. DOJA /h[Ñ {Çw͘ /ÜD CENTRU 7. RECORD 2 GH. DOJA /h[Ñ {Çw͘ Çw9 SPRE EUROPA 8. PRODCOMLEX GH. DOJA 9. TRAIAN VUIA GH. DOJA /h[Ñ {tw9 ÇLaLÅÜ[Ü 10. AUTOGARA VOIAJOR GH. DOJA SPRE CENTRU 1. AUTOGARA VOIAJOR2 GH. DOJA INSPRE CENTRU 12. GARA CFR (FOSTA TRECATORULUI) GH. DOJA 13. GARA CFR GH. DOJA 14. MOCA INSPRE CENTRU 15. MOCA2 INSPRE CENTRU 16. tL!Ñ! Çw!b5!C CENTRU CENTRU 17. tL!Ñ! Ç9!ÇwÜ[ CENTRU 18. w9ëh[ÜÑL9L 19. REPUBLICI 20. D!w! aL/( 21. 2 DECEMBRIE 1989 FOSTA 7 NOIEMBRIE 2. SECUILOR MARTIRI FOSTA CANTINA TCM 23. {tLÇ![Ü[ WÜ59 24. SMURD 25. PARCUL EROILOR 26. CLINICA ORL 27. CLINICA DE ONCOLOGIE 28. .w!{9wL! ÜbLë 29. MIHAI EMINESCU 134 30. PAPIU ILARIAN 31. NICOLAE IORGA ëL{ ! ëL{ 59 ILARIAN 32. Lhb /w9!bD( STR.TÂRGULUI LINIA 30 SI 30B 3. BPLYAI FARKAS LICEUL BOLYAI LINIA 30 SI 30B 34. ÅTEFAN CEL MARE twLa! {Ç!ÑL ÅTEFAN CEL MARE LINIA 30 SI 30B 35. 9ëL59bÑ! thtÜ[!ÑL9 36. EVREILOR MARTIRI 37. /h/hÅÜ[ 59 !Ü 38. ELECTROTEHNICA 39. TISEI 40. VOINICENILOR STR. TISEI LbÇ9w{9/ÑL9 / VOINICENILOR 41. P – Ñ! ÜbLwLL STR. VOINICENILOR {Ç!ÑL! 59 [$b 42. UNIRI 43. DRUMUL SANTANEI STR. SANTANEI 4. NAGY SZABO FERENC STR. VOINICENILOR twLa! {Ç!ÑL9 SÂNTANA 45. REMETEA STR. REMETEA {Ç!ÑL9 t9 {Ç 46. REMETEA NOUA STR. REMETEA STATIE PE DREAPTA 47. POMILOR 48. CEANGAILOR twLa! {Ç!ÑL9 SPRE REMETEA 49. ZAMBILELOR A TREIA STATIE PE DREAPTA SPRE STR. REMETEA 50. COb!Ñ9[hw A TREIA STATIE PE STÂNGA SPRE STR. REMETEA 51. CETINEI {Ç!ÑL! /!t 59 52. POLIGON STR. VOINICENILOR 53. PASAJUL OSTROVULUI L9ÅLw9 5Lb{tw SPRE SANGEORZ 54. PASAJUL OSTROVULUI2 L9ÅLw9 5Lb{tw SPRE SANGEORZ 5. CAPALNA Ç!.[! ÇD͘ aÜw SANGEORZ 56. CAPALNA2 Ç!.[! ÇD͘ aÜw SANGEORZ 57. SPITALUL VETERINAR 5Üt! th5Ü[ aÜ SANCRAI 58. SPITALUL VETERINAR2 5Üt! th5Ü[ aÜ SANCRAI 59. PODENI ULTIMA STATIE DIN TG MURES SPRE SANCRAI 135 60. PODENI2 ULTIMA STATIE DIN TG MURES SPRE SANCRAI 61. DECEBAL 62. th5Ü[ aÜw9Å STATIA DIN DREAPTA ÎNAINTE DE POD SPRE CENTRU 63. {![! th[Lë![9 64. MATEI CORVIN 65. tL!Ñ! 59 ùL 6. /Üù! ëh5( 67. CARDINALUL IULIU HOSU FOSTA BULGARILOR 68. IULIU MANIU 69. {!ëLb9ÅÇL STR. [L.9wÇ!ÑLL 70. CÂMPULUI {Çw͘ [L.9wÇ!Ñ CÂMPULUI 71. P – Ç! hb9ÅÇL VIS A VIS DE LITORAL 72. SALCAMILOR STATIA SALCAMILOR, SPATE LA LITORAL 73. ROVINARI 74. ADY ENDRE 75. NICOLAE BALCESCU STR.NICOLAE BALCESCU STR. BALCESCU COLT CU B.P.H 76. [L.9wÇ(ÑLL STR. [L.9wÇ(ÑL Lb 5w9!tÇ! 5Ü PE MILCOVULUI 7. GIMNAZIUL NICOLAE BALCESCU STR. NICOLAE BALCESCU 78. COMPLEXUL TRANSILVANIA VIS A VIS DE COMPLEXUL TRANSILVANIA 79. COMPLEXUL TRANSILVANIA2 COMPLEXUL TRANSILVANIA 80. AMBIENT 81. DEZROBIRI STR. DEZROBIRI 82. RECOLTEI STR.RECOLTEI 83. RECOLTEI2 STR.RECOLTEI 84. aÜw9Å9bL {!Ç STR. DEZROBIRI 85. AUTOGARA TRANS – SIL BEGA POD 86. AUTOGARA TRANS – SIL 87. PLASMATERM STR. BUDULUI 8. ITA STR. BUDULUI 89. BUDULUI STR. BUDULUI 90. GENERALA 1 IN FATA LA GENERALA 1 91. OLIMP 136 92. CIUCAS 93. COSMOS 94. DAMBUL PITROS 95. AVRAM IANCU 96. CIRESULUI 97. CRINULUI STR. CRINULUI 98. PETRILA STR. PREDEAL 9. PREDEAL STR. PREDEAL INTERSECTIE CU TUDOR VLADIMIRESCU 10. PREDEAL2 STR. PREDEAL INTERSECTIE CU TUDOR VLADIMIRESCU 101. IZVORUL RECE [!bD( /[Ü.Ü[ 102. IZVORUL RECE2 [!bD( /[Ü.Ü[ 103. PANDURU B – DUL PANDURILOR 104. PANDURU2 B – DUL PANDURILOR Lb!LbÇ9 59 {Ç 105. DACIA STR. VULTURILOR LANGA COMPLEXUL DACIA 106. DACIA2 STR. VULTURILOR LANGA COMPLEXUL DACIA 107. MOLDOVEI STR. MOLDOVA /h[Ñ CU BUSUIOCULUI 108. MOLDOVEI STR. MOLDOVA /h[Ñ /Ü .Ü{ÜL 109. TRANSILVANIA 10. MBO 1. MARI CRISTI SPRE CENTROFARM 12. MARI CRISTI MBO 13. PANDURILOR 14. B – DUL 1 DECEMBRIE 1918 15. CORINA B – DUL 1 DECEMBRIE 16. CORINA SPRE IESIRE DIN ORAS 17. REGELE FERDINAND FOSTA DACIA 18. SOLIDARITATEA VIS A VIS DE SOLIDARITATE 19. CENTROFARM 120. DIAMANT {tw9 /ÜÇ9ù!bÑ 121. PIATA DIAMANT 12. TUDOR VLADIMIRESCU VIS A VIS DE GIMNAZIUL TUDOR VLADIMIRESCU 123. ObCw!ÑLwLL 124. th/[hÅ {Çw͘ ObCw!Ñ {tw9 a!ÅLbL 5 125. FORTUNA 126. LALELELOR 127. .ÜÅÇ9bL 137 128. POLICLINICA2 129. IZVOR VIS A VIS DE POLI 130. CENTURA CALEA SIGHISOAREI 131. CENTURA2 CALEA SIGHISOAREI 132. EUROPA VIS A VIS CU EUROPA 13. a!/Ü[ whÅÜ P – DUL PANDURILOR VIS A VIS DE MACUL ROSU 134. a!/Ü[ whÅÜϮ P – DUL PANDURILOR VIS A VIS DE MACUL ROSU 135. ![99! /!wt!ÑL twLa! 5Lb ![9 136. DARINA ![99! /!wt!ÑL 137. STRANDUL 1 MAI twLa! {Ç!ÑL9 /!wt!ÑL 138. A.I.CUZA STR. UNIRI GENERALA 8, LIMIA 3 138 CůƵǆƵů ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝ ƉĞ ƉƌŝŶĐŝƉĂůĞůĞ ůŝŶŝŝ comun tĞ ůŝŶŝŝůĞ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ŠŶ ĐŽŵƵŶ ϰ͕ ϭϴ͕ ƉĂƐĂŐĞƌŝůŽƌ ůĂ ĨŝĞĐĂƌĞ ƐƚĂԑŝĞ ;Ăƚąƚ ƉĞŶƚƌƵ Đ ĚŝĨĞƌŝƚĞ ŝŶƚĞƌǀĂůĞ ŽƌĂƌĞ͘ OŶ ƵƌŵĂ ĞǀĂůƵĉƌŝůŽ ĐĉůĉƚŽƌŝůŽƌ͕ ĐĞĂ ŵĂŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ͕ Ă ƌĞǌƵůƚĂƚ ůŝŶŝĂ ϭϴ͕ ĐƵ ƵŶ ŶƵ ÜƌŵĞĂǌĉ ůŝŶŝĂ Ϯϯ ĐƵ ϭϵϳ ĐĉůĉƚŽƌŝ ;ĐƵƌƐĂ ϭͿ͕ (cursa 1), respectiv 167 (cursa 2), l ŝŶŝĂ ϰ ĐƵ ϭϰϬ ĐĉůĉƚŽƌŝ Ɣŝ ůŝŶŝ OŶ ĨŝŐƵƌŝůĞ ĚĞ ŵĂŝ ũŽƐ ƐƵŶƚ ƉƌĞǌĞŶƚĂƚĞ Ĩƌ ŵĞŶԑŝŽŶĂƚĞ ŵĂŝ ƐƵƐ͘ Figure 2 CƌĞĐǀĞŶƜĂ ĐĉůĉƚŽƌŝůŽƌ 5ŝŶ ĞǀĂůƵĂƌĞĂ ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝ ĚĞ ƉĞ ůŝŶŝĂ ϰ ƌĞǌƵůƚ ƵƌĐĉ ŠŶ ƐƚĂԑŝŝůĞ͗ tŝĂԑĂ ÇĞĂƚƌƵůƵŝ͕ /ŝƵĐĂƔ Ɣŝ ĐĉůĉƚŽƌŝůŽƌ ƐƵŶƚ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚĂƚĞ ƉƌŝŶ ƐƚĂԑŝŝůĞ͗ 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 Linia 4 Urcati Coborati 139 0 5 10 15 20 25 Linia 43 Urcati Coborati 5ƵƉĉ ĐƵŵ ƐĞ ŽďƐĞ ƌǀĉ ŵĂŝ ƐƵƐ͕ ŠŶ ĐĂǌƵů ůŝŶŝĞŝ ϴ͕ ů aĞƚƌŽ ƵƌĐĉ ĐĞŝ ŵĂŝ ŵƵůԑŝ ĐĉůĉƚŽƌŝ͕ ŝĂƌ ŠŶ Ɛƚ ĐŽďŽĂƌĉ ĐĞŝ ŵĂŝ ŵƵůԑŝ͘ OŶ ĐĞĞĂ ĐĞ ƉƌŝǀĞƔƚĞ ůŝŶŝĂ ϰϯ͕ ƐƚĂԑŝŝůĞ ĚĞ cele mai aglomerate sunt: Prod complex, CŽƌƚƵŶĂ Ɣŝ aLÜ͕ ŝĂƌ ĐĞůĞ ĚĞ ĐŽďŽƌąƌĞ͗ /ŽƐŵŽƐ 0 5 10 15 20 25 – Linia 18 Urcati Coborati 140 Figure 23 /ĞůĞ ŵĂŝ ĂŐůŽŵĞƌĂƚĞ ƐƚĂƜŝŝ ĚĞ ƵƌĐĂƌĞ Pe traseul liniei 20 s – ĂƵ ĞĨĞĐƚƵĂƚ Ϯ ĐƵƌƐĞ ƉĞŶƚƌƵ ŵŽŶŝƚ ƌƵůƵŝ ĚĞ Đĉůĉ În cazul primei curse (intervalul orar: 07:0 – Ϭϴ͗ϭϬͿ͕ ůĂ ƵƌĐĂƌĞ ĐĞůĞ ŵĂŝ tĂƉŝƵ͕ hw[͕ CŽƌƚƵŶĂ͕ ŝĂƌ ůĂ ĐŽďŽƌąƌĞ͗ .ƌĂƐĞƌ cea de – Ă ĚŽƵĂ ĐƵƌƐĉ ;ŝŶƚĞƌǀĂůƵů ŽƌĂƌ ĐƵƉƌŝ ns între orele 15:0 – ϭϲ͗ϭϮͿ ĂǀĞŵ Ƶƌŵĉƚ ƐŝƚƵĂԑŝĞ͗ ůĂ ƵƌĐĂƌĞ͕ ƐƚĂԑŝŝůĞ ĐƵ ĐĞů ŵĂŝ ŵĂƌ ÜŶŝǀĞƌƐŝƚĉԑŝŝ͕ ŝĂƌ ƉĞŶƚƌƵ ĐŽďŽƌąƌŝ͗ CŽƌƚƵŶĂ͕ Pe traseul liniei 23 au fost ƌĞĂůŝǌĂƚĞ Ϯ ĐƵƌƐĞ ĚĞ ŵŽŶŝƚŽƌŝǌ ŝŶƚĞƌǀĂůĞ ŽƌĂƌĞ ĚŝĨĞƌŝƚĞ ;ĚĞ ǀąƌĨͿ͘ [Ă ƉƌŝŵĂ ƵƌĐĂƚ ŠŶ ƐƚĂԑŝŝůĞ wĞƉƵďůŝĐŝŝ͕ hůŝŵƉ͕ CĂĐƵůƚĂ 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 Linia 20 Urcati cursa 1 Coborati – cursa 1 Urcati – cursa 2 Coborati – cursa 2 0 5 10 15 20 25 Linia 23 Urcati cursa 1 Coborati cursa 1 Urcati cursa 2 Coborati cursa 2 141 TAM, Bega 2. În cazul celei de – a doua curse, cele mai ĂŐůŽŵĞƌĂƚĞ ƐƚĂԑŝŝ ƉĞŶƚƵ Ç!a͕ .ĞŐĂ Ϯ͕ CĂĐƵůƚĂƚŝǀ ŝĂƌ ƉĞŶƚƌƵ ĐŽďŽƌąƌĞ͗ wĞԑĞĂƵĂ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ŠŶ ĐŽŵƵŶ ĞǆŝƐƚĞŶƚĉ Ě ç un parc de auto ďƵǌĞ Ɣŝ ŵŝĐƌŽďƵǌĞ ƉĞŶƚƌƵ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵ ç ĂƵƚŽďĂǌĉ ƉĞŶƚƌƵ ŠŶƚƌĞԑŝŶĞƌĞĂ͕ ƌĞƉĂƌĂƌĞĂ Ɣ [ƵąŶĚ ƉĞ ƌąŶĚ ĂĐĞƐƚĞ ĚŽƚĉƌŝ ƐƉĞĐŝĨŝĐĞ͕ ƐĞ ĐŽ ç !ƵƚŽďĂǌĂ ĂƐŝŐƵƌĉ ƉĂƌĐĂƌĞĂ͕ ŠŶƚƌĞԑŝŶĞƌĞĂ Ɣ întregul material rulant ĚŝŶ ĚŽƚĂƌĞ͕ ŠŶ ĐŽŶĚŝԑŝŝ ďƵŶĞ͘ ç Parcul de autobuze este relativ nou, cu un coeficient de utilizare de aproximativ 68 % Ɣŝ ĐƵ ĐŚĞůƚƵŝĞůŝ ĚĞ ŠŶƚƌĞԑŝŶĞƌĞ ƌĞĚƵƐĞ tƌŝŶ ƵƌŵĂƌĞ ƐĞ ĐŽŶƐƚĂƚĉ Đĉ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ŠŶ ĐŽŵƵŶ ĚŝŶ aƵŶ se ĚĞƐĨĉƔŽĂƌĉ ƉƌŝŶƚƌ – un contract de asociere î Ŷ ƉĂƌƚŝĐŝƉĂԑŝƵŶĞ͕ Ěŝ n anul 201, între operatorul SC ÇƌĂŶƐƉŽƌƚ [ŽĐĂů Ɣŝ ƵŶ ŽƉĞƌĂƚŽƌ ƉƌŝǀĂƚ͕ ǀĂůĂ . [ŝŶŝŝůĞ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƐƵŶƚ ƐĞƌǀŝƚĞ͕ ŠŶ ĐĞĂ ŵĂ Ăŵďŝŝ ŽƉĞƌĂƚŽƌŝ͕ ƚƌĂƐĞƵ Ɣŝ ĐƵ ƐƚĂԑŝŝ ĐŽŵƵŶĞ͘ OŶ ŐĞŶĞƌĂů͕ ƐƚĂƌĞĂ ƚĞŚŶŝĐĉ Ă ƉĂƌĐƵůƵŝ ĚĞ ĂǀąŶĚ ŠŶ ǀĞĚĞƌĞ ƉƌĞŽĐƵƉĂƌĞĂ ĨĂĐƚŽƌŝůŽƌ ĚĞ ƌ ĞǆŝƐƚĞŶԑĂ ĂƵƚŽďƵǌĞůŽƌ ĐƵ ĐĂ ƉĂĐŝƚĂƚĞ ŵŝĐĉ , pe mai multe lini de transport în comun conduce ůĂ Ž ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƌĞĚƵƐĉ ŽĨĞƌŝƚĉ ƉƌŽǀŽĐąŶĚ ĂŐůŽŵĞƌĉƌŝ ŵĂƌŝ Ɣŝ ĚŝƐĐŽŶĨŽƌƚ Đĉůĉ Tot din acest motiv, valorile de trafic în circ ƵůĂԑŝĂ ƵƌďĂŶĉ ĐƌĞƐĐ ŠŶ ĚĂƚŽƌŝƚĉ ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ŵĂƌĞ a acestora, ŠŶ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ͕ ƉŝĞƌǌąŶĚƵ – se avantajele oferite de ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ŠŶ ĐŽŵƵŶ͕ ŠŶ ĚĞƐĐŽŶŐĞƐƚŝŽŶĂƌĞĂ Đ de impactul nefavorabil asupra med ŝƵůƵŝ͕ ƉƌŝŶ ĐƌĞƔƚĞƌĞĂ ŶŝǀĞů ĂƚŵŽƐĨĞƌĉ͘ [ŝƉƐĂ ĂůǀĞŽůĞůŽƌ ƉĞŶƚƌƵ ŽƉƌŝƌĞĂ ĂƵƚŽďƵǌĞů ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞŝ ŠŶ ƉƌŝŶĐŝƉĂůĞůĞ ŝŶƚĞƌƐĞĐԑŝŝ ĚĞ anumitor arte ƌĞ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ƐƵŶƚ ƚŽƚ ĂƚąƚĞĂ ĐĂƵǌĞ ƐĞƌǀŝĐŝƵ ŶĞĐŽƌĞƐƉƵŶǌĉƚŽƌ Ăů ƌĞԑĞůĞŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐ tƌŝŶƚƌĞ ŶĞŵƵůԑƵŵŝƌŝůĞ ďĞŶĞĨŝĐŝĂƌŝůŽƌ ĚĞ Ɛ ansport public din Municipiul Tîrgu aƵƌĞƔ Ɣŝ ĂƐƉĞĐƚĞ ĐĂƌĞ ƐĞ doresc a fi remediate, amintim: ‹ ĨƌĞĐǀĞŶԑĂ ĚĞ ƐƵĐĐĞĚĂƌĞ Ă ŵŝũůŽĂĐĞůŽƌ ƉĞŶƚƌƵ ĞǀŝƚĂƌĞĂ ĂŐůŽŵĞƌĂԑŝŝůŽƌ ŠŶƚƌĞ – ƐĞ ĐĂ Ɣŝ ŵŝŶƵƚĞůĞ ĚĞ ƐƚĂԑŝŽŶĂƌĞ ůĂ ĐĂƉĉƚ ĚĞ ůŝ 142 ‹ reamena ũĂƌĞĂ ƉĂƌĐĉƌŝůŽƌ ĚĞũĂ ĞǆŝƐƚĞŶƚĞ Ɣ ƌĉƐƉƵŶĚĂ ƐŽůŝĐŝƚĉƌŝůŽƌ ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ŠŶ Đ ‹ ĞǆĞĐƵƚĂƌĞĂ ĚĞ ůƵĐƌĉƌŝ ĚĞ ƌĞĂŵĞŶĂũĂƌĞ ŽƌĂƔ͖ ‹ ůŝƉƐĂ ĂĚĉƉŽƐƚƵƌŝůŽƌ ŠŶ ƐƚĂԑŝŝůĞ ĚĞ ĂƵ obuz; ‹ ůŝƉƐĂ ŝŶĚŝĐĂƚŽĂƌĞůŽƌ ĚĞ ƐƚĂԑŝĞ Ɣŝ Ă ŵ izolate); ‹ ůŝƉƐĂ ĂƵƚŽƚĂǆĉƌŝŝ ŠŶ ŵŝũůŽĂĐĞůĞ ĚĞ ƚƌ h Ăůƚĉ ĐŽŶƐƚĂƚĂƌĞ ĐƵ ŝŵƉĂĐƚ ŶĞŐĂƚŝǀ ĂƐƵƉ comun o constituie ůŝƉƐĂ ĂƵƚŽƚĂǆĉƌŝŝ ŠŶ ŵŝũůŽĂĐĞůĞ ĚĞ ƚ ďŝůĞƚĞůĞ ĨŝŝŶĚ ǀąŶĚƵƚĞ ĐŚŝĂƌ ĚĞ ĐĉƚƌĞ ĐŽŶĚƵĐ ƐƵƉůŝŵĞŶƚĂƌŝ͕ ĚĂƌ Ɣŝ ůĂ ĚŝƐƚƌĂŐĞƌĞĂ ĂƚĞŶԑŝĞ ƌĂŶԑĞŝ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞŝ͘ OŶ ďĂǌĂ ƌĞǌƵůƚĂƚĞůŽƌ ƉƌĞǌĞŶƚĂƚĞ ƐĞ ƉŽƚ ŝ ƚŝŵƉŝůŽƌ ĚĞ ĂƔƚĞƉƚĂƌĞ ŠŶ ƐƚĂԑŝŝ͕ ĐĂ Ɣŝ Ă Ěŝǀ ‹ Municipiul T îrgu aƵƌĞƔ ĚŝƐƉƵŶĞ ĚĞ Ž ƌĞԑĞĂ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉ ďůŝĐ ďŝŶĞ ĚĞǌǀŽůƚ ĂĐŽƉĞƌĉ ŠŶƚƌĞĂŐĂ ƐƵƉƌĂĨĂԑĉ Ă ŽƌĂƔƵůƵŝ Ɣŝ transportul locuitorilor de la domiciliu spre zonele de interes general. Ca o ĐĂƌĂĐƚĞƌŝƐƚŝĐĉ͕ ƐĞ ƉŽĂƚĞ ŵĞŶԑŝŽŶĂ ĨĂƉƚƵů Ğ ĂƐŝŐƵƌĂƚ ĚĞ asocierea dintre doi operatori de transport: {/ ÇƌĂŶƐƉŽƌƚ [ŽĐĂů {! un operator privat . ‹ În ultimi ani, s – ĂƵ ĨĉĐƵƚ ĞĨŽƌƚƵƌŝ ƉĞŶƚƌƵ ŠŶŶŽŝƌĞĂ ƐƚĂƌĞĂ ĚĞƉůŽƌĂďŝůĉ Ă ƵŶŽƌ ŵŝũůŽĂĐĞ ĚĞ ƚƌĂ ŶĞƌĞŐƵůĂƚĉ Ɣŝ ĐƵ Ă ĂĐĞƐƚŽƌ ŵŝũůŽĂĐĞ͕ ĐŽŵƉŽƌƚĂŵĞŶƚƵů ŶĞĐŝǀŝ ĐŽŶƐƚŝƚƵŝĞ ƵŶ ŚĂŶĚŝĐĂƉ ŐƌĞƵ ĚĞ ĂĐĐĞƉƚĂƚ Ě ‹ !ƉĂƌŝԑŝĂ ƵŶƵŝ ŶŽƵ ŽƉĞƌĂƚŽƌ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ͕ uie ƵŶ ĨĂĐƚŽƌ ƐƚŝŵƵůĂƚŝǀ ƉĞŶƚƌƵ ŠŵďƵŶĉƚĉԑŝƌĞĂ ĐĞĞĂ ĐĞ ƉƌŝǀĞƔƚĞ ĐĂůŝƚĂƚĞĂ ƐĞƌǀŝĐŝƵůƵŝ͕ Ĩ ŠŵďƵŶĉƚĉԑŝƌĞ ƌĞĂůĉ Ă ŠŶƚƌĞŐŝŝ ĂĐƚŝǀŝƚĉԑŝ͘ ‹ Înoirea parcului de autobuz e s – Ă ĨĉĐƵƚ ƉĞ Ž ůŝŶŝĞ ŐƌĞƔŝƚĉ͕ – se o pondere ŶĞũƵƐƚŝĨŝĐĂƚĉ ŵŝĐƌŽďƵǌĞůŽƌ͘ ‹ Operatori de transport public local, ƚƌĂŶƐƉŽƌƚĉ ƵŶ ŶƵŵĉƌ ĚĞ ĐĐ ĐĉůĉƚŽƌŝ ƉĞ ĂŶ͘ ‹ /ŚĞůƚƵŝĞůŝůĞ ĚĞ ĞǆƉůŽĂƚĂƌĞ ƐƵŶƚ ƉƌŽƉŽƌԑŝŽ ul de cost al ĞǆƉůŽĂƚĉƌŝŝ͕ ƌĂƉŽƌƚĂƚ ůĂ ŶƵŵĉƌƵů ĚĞ Đĉůĉ transportat: ‹ S tudiul de tipul Origine ʹ5ĞƐƚŝŶĂƜ ŝĞ Ăů ĚĞƉůĂƐĉƌŝůŽƌ ƉĞŶƚƌƵ ŵ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ͗ 143 ç ĚŝŶ ƚŽƚĂůƵů ƉĞƌƐŽĂŶĞůŽƌ ĐĂƌĞ ƐĞ ĚĞƉůĂ ƐƉƌĞ ůŽĐƵƌŝůĞ ĚĞ ŵƵŶ izând mijloace de transport, 63 % folosesc mijloace de tr ansport în comun, 17 % folosesc mijlo ace propri de transport, iar 2 % folosesc taxiuri. ç fluxurile maxime orare rezultate pe trasele de transport în comun se ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĞĂǌĉ ƉĞ ůŝŶŝĂ Ϯϯ ĐƵ Ϯ ϰϬϴ ĐĉůĉƚŽƌŝͬ Žƌĉ͕ ƌĞƐƉĞĐƚŝǀ ƉĞ ůŝ 203 ĐĉůĉƚŽƌŝͬŽƌĉ͘ ‹ hƌŐĂŶŝǌĂƌĞĂ Ɣŝ ĞǆƉůŽĂƚĂƌĞĂ ƌĞԑĞůĞŝ ĚĞ ƚƌĂ ĐƵ ŽƌŐĂŶŝǌĂƌĞĂ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞŝ ŐĞŶĞƌĂůĞ ƵƌďĂŶ ŝĐŝƵ ŽƉƚŝŵ Ɣ ƵŶĞŝ ĐŝƌĐƵůĂԑŝŝ ĨůƵĞŶƚĞ͕ ŠŶ ĐŽŶĚŝԑŝŝ ĚĞ ƉƌŽƚĞĐԑŝĞŝ ŵĞĚŝƵůƵŝ͘ 14 Figure 24 Lini transport public in comun/cartiere Sursa: proprie prelucrare GIS 145 În cele ce urmeaza sunt prezentate izocronele de 40 m, respectiv 15 min si 30 min. Figure 25 Reprezentarea arilor circulare de – a lungul traselor de transport public: raza cercurilor ĞƐƚĞ ĚĞ ϰϬϬ ŵ ĐŽƌĞƐƉƵŶǌĉƚŽ ĚĞƉůĂƐĉƌŝŝ ƉĞ ũŽƐ ĚĞ ϲ ŵŝŶƵƚĞ ;ƐƵƉƌĂĨĞԑĞůĞ Őƌŝ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ ǌŽŶĞůĞ ƌ {ƵƌƐĂ͗ {ƚƵĚŝƵů ĚĞ ÇƌĂŶƐƉŽƌƚ tƵďůŝĐ͕ ƉƵƐ ůĂ Tîrgu Mure ƕ 9ƐƚĞ ĚĞ ƌĞŵĂƌĐĂƚ Đĉ ŝǌŽĐƌŽŶĂ ĐƵƉƌŝŶĚĞ ĐĞĂ ƉƌŝǀĞƔƚĞ ƉŽƉƵůĂԑŝĂ͕ Đąƚ Ɣŝ ƐƚƌƵĐƚƵƌĂ ĚĞ ĐůĉĚ ç ƐƵƉƌĂĨĂԑĂ ĚĞƐĞƌǀŝƚĉ ʹ ĚĞĐŝ ĐĞĂ ĐƵƉƌŝŶƐĉ ŠŶƚƌ – unul dintre cercuri ʹ include în inter iorul Ğŝ ĐĞŶƚƌƵů ŝƐƚŽƌŝĐ Ăů ŽƌĂƕ ului; ç ƐƵƉƌĂĨĂԑĂ ŶĞĚĞƐĞƌǀŝƚĉ ĐƵƉƌŝŶĚĞ ŠŶ ŝŶƚĞƌŝŽ ƌŝĂůĉ (cart. Azo mures), zone ĐƵ ĚĞŶƐŝƚĂƚĞ ƌĞĚƵƐĉ Ăƚąƚ Ă ĐůĉĚŝƌŝůŽƌ͕ Đą ʹ E, sudul ĐĂƌƚ͘ aƵƌĞƕ eni ʹ B, cart. Valea Rece ʹ C si D, vestu si estul cart. Uniri ʹ G si H, cart. Cornisa ʹ I, sud – estul cart. Tudor Vladimirescu ʹ W Ɛŝ YͿ͕ ĚĂƌ Ɛŝ Ž ǌŽ ƉůŝŶĉ expansiune ʹ ĐĂƌƚ͘ .ĞůǀĞĚĞƌĞ ;CͿ͘ !ĐĞƐƚ ĂƐƉĞĐƚ – se în calcul institui ƌĞĂ ƵŶŽƌ ůŝŶŝŝ ƐƵƉůŝŵĞŶƚĂƌĞ ĐĂƌĞ Ɛĉ 146 ůĂ ƌĞƐƚƵů ƌĞԑĞůĞŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ͕ ŝŶ ƐƉĞĐŝĂ ǀŽƌ ĂǀĞĂ ŠŶ ŵŽĚ ĞǀŝĚĞŶƚ Ž ĚŝƐƉƵŶĞƌĞ ƌĂĚŝĂ – se: ç acesul pe ĐĉŝůĞ ĚĞ ĚƌƵŵ ŵŝŶŝŵ ĐĉƚƌĞ ĐĞŶƚƌƵů ĂĚŵ ç ŝĂƌ ĚĂĐĉ ƉŽƐŝďŝůŝƚĉԑŝůĞ ĚĞ ƚƌĂŶǌŝƚ ƉĞ ů transformarea acestor lini radiale în lini diametrale care vor asigura pe de o parte o ůŝďĞƌƚĂƚĞ ĚĞ ŵŝƔĐĂƌĞ ŵĂŝ ŵĂƌĞ Ă ĐĞƚĉԑĞŶŝůŽƌ͕ ŝĂƌ ƉĞ ŶĞĐĞƐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ Ă ĐƌĞĂ ĐĂƉĞƚĞ ĚĞ ƚƌĂƐĞƵ Š ŽƌĂƔƵůƵŝ͘ OŶ ĨŝŐƵƌŝůĞ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞ ƐƵŶƚ ŠŶĨĉԑŝƔĂƚĞ ƐƵƉ ƐĐŚĞůĞƚƵů ƌĞԑĞůĞŝ ĂĐ ƚƵĂůĞ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƵƌďĂŶ ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌ ƉĞŶƚƌƵ ƉƵŶĐƚƵů ĚĞ ŝŶ a ÇƌĂŶĚĂĨŝƌŝůŽƌ͟ ĚŝŶ ǌŽŶĂ ĐĞŶƚƌĂůĉ a o ƌĂƕ ului, pentru durata de 15, respectiv 30 minute de ĂƚŝŶŐĞƌĞ Ă ĂĐĞƐƚĞŝ ĚĞƐƚŝŶĂԑŝŝ͘ Figure 26 !ƌŝĂ ĂĐŽƉĞƌŝƚĉ ĚĞ ŝǌŽĐƌŽŶĂ ĚĞ 15 minute cu punct de polarizare Piata Trandafirilor {ƵƌƐĂ͗ {ƚƵĚŝƵů ĚĞ ÇƌĂŶƐƉŽƌƚ tƵďůŝĐ͕ ƉƵƐ ůĂ ƕ 147 În cazul ŝǌŽĐƌŽŶĞŝ ĚĞ ϭϱ ŵŝŶ ƐĞ ĐŽŶƐƚĂƚĉ Đĉ ĚĞƐ cu mijl ŽĂĐĞůĞ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƵďůŝĐ ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝ ŶƵ urate cu verde din fig ura 27. ÜƚŝůŝǌąŶĚ ƵŶ ƉƌŽŐƌĂŵ ĂƵƚŽĐĂĚ ƉĞŶƚƌƵ acoperite de ĂĐĞĂƐƚĉ ŝǌŽĐƌŽŶĉ͕ Ɛ – Ă ĚĞƚĞƌŵŝŶĂƚ Đĉ ŶƵŵĂŝ ĂƉƌŽǆŝŵĂƚŝǀ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ƐĞ ƉŽƚ ĐŽŶƐŝĚĞƌĂ ƐƵď ĂĐŽƉĞƌŝƌĞĂ ĚŝŶ ƐƵƉƌĂĨĂԑĂ ŽƌĂƔƵůƵŝͿ͘ Figure 27 Aria ĂĐŽƉĞƌŝƚĉ ĚĞ ŝǌŽĐƌŽŶĂ ĚĞ ϯϬ ŵŝŶƵƚĞ ĐƵ ƉƵŶĐƚ ĚĞ ƉŽůĂƌŝǌĂƌĞ tŝ Sursa: Studiul de Transport Public, pus la ĚŝƐƉŽǌŝƜŝĞ ĚĞ tƌŝŵĉ ria Municipiului Tîrgu Mure ƕ În schimb, in cazul ŝǌŽĐƌŽŶĞŝ ĚĞ ϯϬ ŵŝŶ ƐĞ ĐŽŶƐƚĂƚĉ Đ ƉŽĂƚĞ Ĩŝ ĂƚŝŶƐĉ cu mijl ŽĂĐĞůĞ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƵďůŝĐ ĚĞ Đĉů i lo cuitori ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ͕ ĐƵ ĞǆĐĞƉƜŝĂ ĐĞůŽƌ ĚŝŶ ŶŽƵů ĐĂ i a celor din sudul cartieru ůƵŝ aƵƌĞƕ eni (lucru ce confirma concluzile r ĞǌƵůƚĂƚĞ ĚŝŶ ŝǌŽĐƌŽŶĂ Ě i anume ŶĞĐĞƐŝƚĂƚĞĂ ĚĞƐĞƌǀŝƌŝŝ ĂĐĞƐƚŽƌ ǌŽŶĞ ĐƵ ŶŽŝ ĂĐŽƉĞƌŝƚĞ ĚĞ ĂĐĞĂƐƚĉ ŝǌŽĐƌŽŶĉ͕ Ɛ – Ă ĚĞƚĞƌŵŝŶĂƚ Đĉ ĂƉƌŽǆŝŵĂƚŝǀ Ϯϲ e 3201 ha ale 148 municipiului se pot considera sub acoperirea serviciului de tran sport public (cea ce ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ ƉĞƐƚĞ ϴϬй ĚŝŶ ƐƵƉƌĂĨĂԑĂ Ž ƌĂƔƵůƵŝͿ͕ ŵĂũŽƌŝƚĂƚĞĂ ǌŽŶĞůŽƌ n afara izocronei find ǌŽŶĞ ůŝƉƐŝƚĞ ĚĞ ĐůĂĚŝƌŝ ƌĞǌŝĚĞŶƜ iale sa Ƶ ĂůƚĞ ĚĞƐƚŝŶĂƜŝŝ Đ Ƶ ƉŽƚĞŶƜ ia l de atragere a fluxurilor ĚĞ Đĉůĉ tori. /Ă Ž ĐŽŶĐůƵǌŝĞ Ă ƐŝƚƵĂƜ iei actuale a extinderi serviciul Ƶŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƵď ŠŶ ƵƌŵĂ ĂŶĂůŝǌĉ ƌŝŝ ŐƌĂĚƵůƵŝ ĚĞ ĂĐŽƉĞƌŝƌĞ Ă ŽƌĂƔƵůƵŝ Ě respectiv 30 min, s e ƉŽĂƚĞ ƐƉƵŶĞ ĐĂ ĂĐĞƐƚĂ ĚĞƐĞƌǀĞƕƚĞ Š ia ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ͕ ĐƵ Đą ƚĞǀĂ ŵŝĐŝ ĞǆĐĞƉԑŝŝ͘ /ĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ ƕŝ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ /ĂƉĂĐŝƚĂƚĞ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ;bͿ Ă ƵŶĞŝ ůŝŶŝŝ Žƌƚ ƉŽĂƚĞ Ĩŝ ĚĞĨŝŶŝƚĉ de vehicule de transport public care pot circula într – ƵŶ ƐĞŶƐ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ͕ – un interval de ƚŝŵƉ ;ĚĞ ĞǆĞŵƉůƵ͕ Ž ŽƌĉͿ͘ tĞŶƚƌƵ ůŝŶŝŝůĞ ĚĞ ƉĞŶƚƌƵ ƵƌĐĂƌĞĂ ƕŝ ĐŽďŽƌąƌĞĂ ĐĉůĉƚŽƌŝůŽƌ͕ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐ ƐĞ ĚĞƚĞƌŵŝŶĉ ĂƐƚĨĞů͗ ܰൌ ͵͸ͲͲ ܶ ƵŶĚĞ Ç ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ ŝŶƚĞƌǀĂůƵů ŵĞĚŝƵ ĚŝŶƚƌĞ ĚŽ /ĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ;/Ϳ Ă ƵŶĞŝ ůŝŶŝŝ ŵĉƌƵů ŵĂǆŝŵ ĚĞ Đ care pot fi transportati, într – ƵŶ ŝŶƚĞƌǀĂů ĚĞ ƚŝŵƉ͕ ƉĞ ƵŶ ƐŝŶŐƵ de capacitatea vehiculelor din parcul activ utilizat: ܥൌ݌െܰ ŠŶ ĐĂƌĞ Ɖ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽ ƉŝĐŝŽĂƌĞ ƕŝ ůŽĐ scaune). Pentru situa ԑŝĂ ƵŶƵŝ ŽƉĞƌĂƚŽƌ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƵďůŝ ĐŽŶĐƵƌĞŶԑĞŝ͕ ƐĞ ĐŽŶƐŝĚĞƌĂ ĐĂ ĐĞƌĞƌĞĂ ƉĞ ƵŶ Ɛ – Ă ůƵŶŐƵů ƵŶĞŝ ŝŶƚĞƌ – o Žƌĉ͕ ĞƐƚĞ ƌĞĚĂƚĉ ƉƌŝŶ ƌĞůĂԑŝĂ ĚĞ ŵĂŝ ũŽƐ ;ǀ ĂůŽƌŝůĞ ŝŶƚƌŽĚƵƐĞ ƐƵƉůŝŵĞŶ necesare pentru transpunerea elementelor disponibile din grupa solicitatoare la nivelul orei de maxima activitate: {ŝŵŝůĂƌ͗ ĐĂĚĞŶƜĂ ŽƌĂƌĉ ĚĞ ĂĐԑŝŽŶĂƌĞ Ă ƵŶƵŝ ĞůĞŵĞŶƚ Ăů rupei X este numeric ĞŐĂůĉ ĐƵ ŽĨĞƌƚĂ ŝĂƌ ƉƌŽďĂďŝůŝƚĂƚĞĂ ďůŽĐĉƌŝŝ ĚĂƌ Ɛŝ ĚĞ ĐŽƚĂ ƉĂƌƚĞ ĚŝŶ ƚŝŵƉƵů ŠŶ ĐĂƌĞ ǀĞ ƉĂƌĐƵƌƐƵƌŝ ŶĞƉƌŽĚƵĐƚŝǀĞ͕ ƉƌŽďĂďŝůŝƚĂƚĞ ƌĞƉƌĞ ܥ௨௟ൌ σ݇݉ ݌ܽݎܿݑݎݏ݅ Ǥ݌ݎ݋݀ݑܿݐ݅ݒ σ݇݉ ݌ܽݎܿݑݎݏ݅ Ǥ݌ݎ݋݀ݑܿݐ݅ݒ ൅ σ݇݉Ǥݖ݁ݎ݋ 149 ;ĂĐĞĂƐƚĉ ĐŽƚĉ ƉĂƌƚĞ ĐĂƌĂĐƚĞƌŝǌĞĂǌĉ gradul ĚĞ ĨŽůŽƐŝƌĞ Ă ǀĞŚŝĐƵůƵůƵŝ Đ ͛͛ ĚŝŶ ƚŽƚĂ parcursului efectua t î n exploatare), deci: ܲ௒ൌ ܥ௎ௌൈܥ௨௟ Cu aceste rela ԑŝŝ Ɣŝ ƉĞŶƚƌƵ ĐŽŶĚŝԑŝĂ ĚĞ ĞĐŚŝůŝďƌƵ ĂƐƚĨĞů ŠŶĐąƚ ĂĐԑŝƵŶĞĂ ƌĞĐŝƉƌŽĐĂ Ɛĉ ƉŽĂƚĉ ĐŽ ŵŽĚĂůŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐĂůĐƵů Ă ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ĚĞ ůŽĐƵƌŝ (dimensiunea recomandata): ܵൌ ܮൈܯൈ߰ଵൈ߰௛ൈܥ௡௘௨௡ ൈܥ௜௠௣ ͵͸ͷ ൈʹൈܦൈܰ௟௜௡ ൈܰ௜௡௧ ൈܨൈඥܥ௨௟ య unde: ‹ /ŶĞƵŶ ĞƐƚĞ ĐŽĞĨŝĐŝĞŶƚƵů ŶĞƵŶŝĨŽƌŵŝƚĉƚŝŝ Ɖ Ğ ĐĞůĞ ĚŽƵĉ ƐĞŶƐƵƌŝ ĂůĞ ‹ Cimp coefic ŝĞŶƚƵů ĚĞ ŝŵƉŽƌƚĂŶƜĐ Ă ůŝŶŝĞŝ ‹ L popul ĂƜŝĂ͖ ‹ M mobilitatea ʹ numa ƌƵů ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝŝ ƉĞ ĂŶ ƕŝ ƉĞƌƐŽĂ ĉ ‹ bůŝŶ ŶƵŵĉƌƵů ĚĞ ůŝŶŝŝ ĚĞƐĞƌǀŝƚĞ ƉĞ ƌĞƜĞĂ͖ ‹ bŝŶƚ ŶƵŵĉƌƵů ŵĞ ĚŝƵ ĚĞ ŝŶƚĞƌƐƚĂƜŝŝ ƉĞ ƚƌĂƐĞĞ͖ ‹ ʗ͙ ĐŽĞĨŝĐŝĞŶƜŝŝ ĚĞ ŶĞƵŶŝĨŽƌŵŝƚ ĂƚĞ ůƵŶĂƌĉ͕ ǌŝůŶŝĐĉ ƕŝ ŽƌĂƌĉ͘ ‹ 5 ĚƵƌĂƚĂ ǌŝůĞŝ ĚĞ ĞǆƉůŽĂƚĂƌĞ Ž C ĞƐƚĞ ĨƌĞ – un punct Ăů ƌĞƜĞůĞŝ ‹ /Ƶů ĐĂƌĂĐƚĞƌŝǌĞĂǌĉ ŐƌĂĚƵů ĚĞ ĨŽůŽƐŝƌĞ Ă parcursului efectuat in exploatare ƌĞůĂƜŝĞ ĐĂƌĞ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ Ž ƌĞůĂƜŝĞ ĚĞ ůĞŐĂƚƵƌ importan ƚĉ ŠŶ ĞǆƉůŽĂƚĂƌĞ͗ ŵĉ rimea vehiculelor ĞƐƚĞ ĚŝƌĞĐƚ ƉƌŽƉŽƌƜŝŽŶĂůĉ ĐƵ ŵĉƌŝŵĞ Ă ĐĞƌĞƌŝŝ ƕŝ ŝŶǀĞƌƐ ƉƌŽƉŽƌƚŝ ĞǆƉůŽĂƚĂƚĞ͕ ŶƵŵĉƌƵů ŝŶƚĞƌƐƚĂƜŝŝůŽƌ ƕŝ ƌĞƐƉĞĐ parametr i din Ƶƌŵĉ sunt cei care trebuie modifica Ɯŝ ĚĞ Đĉ tre operatorul de transport, atunci cand uni dintre ĐĞŝůĂůƜ i par ĂŵĞƚƌŝŝ ;ŝŶĚĞƉĞŶĚĞŶƚ ĚĞ ǀŽŝŶƜĂ ƐĂƵ ĚŽƌŝ ŠŶĐąƚ ĂĐƚŝǀŝƚĂƚĞĂ ƐĂ͕ Ɛĉ ĨŝĞ ƉĉƐƚƌĂƚĉ͕ ƚŽƚƵƕ n limite aceptabile. {Ğ ĚŽǀĞĚĞƕƚĞ ĂƐƚĨĞů Đĉ este po Ɛŝďŝů Ɛĉ ƐĞ ĚĞƐĨĂƕŽĂƌĞ ƵŶ ƉƌŽ câ nd uni din factori care au stat la baza constituiri sistemului de transp ort sunt, vremelnic, ŶĞĐŽŶĨŝƌŵĂƜ i de mediu. OŶ ĐĂǌƵů ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ĨƌĞĐǀĞŶ ĐŽŶĚŝԕŝŝ ĐĂůŝƚĂƚŝǀĞ Ă ĐĞƌĞƌŝŝ Ě e transport va fi aleasa de d ŽƵĉ Žƌŝ ŵĂŝ ĂǀĂŶƚĂũŽƐĉ Đĉůĉ tor decât acum. 150 wĞƜĞĂƵĂ ĨĞƌŽǀŝĂƌĉ 5ŝŶ ƉƵŶĐƚƵĂů ĚĞ ǀĞĚĞƌĞ Ăů ŵŽďŝůŝƚĉƜŝŝ͕ Ɛŝ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƵďůŝĐ ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝ ƚƌĞďƵŝĞ ĂŶĂůŝǌĂ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƌĞŐŝŽ na ԑional. /ĂůĞ ĨĞƌĂƚĉ ĐĂƌĞ ƚƌĞĐĞ ƉƌŝŶ ŵƵ ŶŝĐŝƉŝƵů aƵƌĞƔ ĞƐƚĞ [ŝŶŝĂ ϰϬϱ – ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ – 5ĞĚĂ͕ ĐƵ ůĞŐĉƚƵƌŝ ĚŝƌĞĐƚĞ ĚŝŶ wĉ zboieni (magistrala 30) la Oradea, Huedin, Cluj – bĂƉŽĐĂ͕ ÇĞŝƵ aĞĚŝĂƕ͕ {ŝŐŚŝƐŽĂƌĂ͕ .ƌĂƕŽǀ͕ tůŽŝĞƕƚŝ͕ .ƵĐ ƵƌĞƕƚŝ ƕ i din Deda (magistrala 40) la S atu Mare, Baia aĂƌĞ͕ 5Ğũ͕ ÇŽƉůŝƜ a, DŚĞŽƌŐŚĞŶŝ͕ aŝĞƌĐƵƌĞĂ /ŝƵĐ͕ {ĨąŶƚƵ D ti. wĞԑĞĂƵĂ ĐĉŝůŽƌ ĨĞƌŽǀŝĂƌĞ ĚŝŶ ũƵĚĞԑƵů aƵƌĞ un important nod de c ĂůĞ ĨĞƌĂƚĉ ĚŝŶ wŽŵąŶŝĂ͘ 5Ğ ĂŝĐ Ɖů Miercurea Ciuc, Sibiu Alba Iulia etc tƌŝŶĐŝƉĂůĞůĞ ůŽĐĂůŝƚĉƜŝ ĐĉƚƌĞ ĐĂƌĞ ƐĞ ĨĂĐ aƵƌĞƕ ƐƵŶƚ͗ wĞŐŝŶ͕ [ƵĚƵ͖͕ 5ĞĚĂ͕ ÜŶŐŚĞŶŝ͕ /ƌŝ Durata ƕi ĚŝƐƚĂŶƜĂ ĐĉƚƌĞ ƉƌŝŶĐŝƉĂůĞůĞ ůŽĐĂůŝƚĉƜŝ Ě Table 28 5ƵƌĂƚĂ ƕŝ ĚŝƐƚĂŶƜĂ 5ƵƌĂƚĂ ŵĞ ƉĞŶƚƌƵ ŶĂ Ϯ ĐĉůĉƚŽƌ 1 – 3 km aĂŝ ƉƵƜŝŶ minute Ϯ ĐĉůĉƚŽƌ 3 – 10 km 5 – 20 minute Ϯ ĐĉůĉƚŽƌ 1 – 20 km 21 – 36 minute Ϯ ĐĉůĉƚŽƌ 20 – 40 km 37 – 4 minute Ϯ ĐĉůĉƚŽƌ 40 – 60 km 40 – 10 minute {bÇC/ ͞/Cw /ĉůĉƚŽƌŝ͟ {͘!͘ Ă ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂƚ Ž ƐĐĉĚĞƌĞ Ă Đĉůĉ ƚƌŽŶƐŽĂŶĞůĞ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ – wĞŐŚŝŶ ƕŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ – {ŝŐŚŝƕŽĂƌĂ ŠŶĐĞƉąŶĚ ĐƵ Ă 151 Figure 28 wĞĂƜĞĂ ĐĂůĞ ĨĞƌĂƚĉ͕ /Cw wŽŵĂŶŝĂ Sursa: w.cfr .ro 152 2.4 . ÇƌĂŶƐƉŽƌƚ ĚĞ ŵĂƌĨĉ aƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ ƕŝ ùŽŶĂ ƐĂ aĞƚƌŽƉŽ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵƌŝ ĐĞ ƵŶĞƐĐ ĞƐƚƵů ÇƌĂŶƐŝůǀĂŶŝĞŝ ůĞŐĉƚƵƌĂ ŠŶƚƌĞ ƐƵĚ – ĞƐƚƵů ƕŝ ŶŽƌĚ – ĞƐƚƵů ĂĐĞůĞŝĂƕŝ ƌĞŐŝƵŶŝ ŝƐƚŽƌŝĐ CůƵǆƵƌŝ ƐƵƉůŝŵĞŶƚĂƌĞ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ƐƵŶƚ ŐĞŶĞƌ ului ŝŶƚĞƌŶĂƜŝŽŶĂ ůŽĐĂůŝǌĂƚ ůĂ ŶƵŵĂŝ ϭϱ Ŭŵ ĚĞ ĐĞŶƚƌƵů ŵƵŶŝĐŝƉŝ ĐĞŶƚƌĂůĞ ;ĚƌƵŵƵƌŝůĞ ŶĂƜŝŽŶĂůĞ 5bϭϱ ƕŝ 5bϭϱ9 centrului istoric al ĐĞŶƚƌƵůƵŝ ƵƌďĂŶͿ͕ ĐŽŶĐŽŵŝƚĞŶƚ ĐƵ ŽĨĞƌƚĂ ĚĞ ŐĞŶĞƌĂƌĞĂ ĚĞ ĨůƵǆƵƌŝ ƐƵƉůŝŵĞŶƚĂƌĞ ŠŶ ŵƵŶŝĐŝƉ ŵŽďŝůŝƚĉƜŝŝ ǌŝůŶŝĐĞ Ă ƚŠƌŐ – ŵƵƌĞƕĞŶŝůŽƌ͘ hƌŐĂŶŝǌĂƌĞĂ unor servici de transport public de calitate ĞƐƚĞ ĚĞ ĂƐĞŵĞŶĞĂ ĂĨĞĐƚĂƚĉ ŶĞŐĂƚŝǀ ƉƌŝŶ ƐƵƉ existente. [ƵąŶĚ ŠŶ ĐŽŶƐŝĚĞƌĂƌĞ Ăƚąƚ ďƵŶĂ ƉƌĂĐƚŝĐĉ ƉůĂŶŝĨŝĐĉƌŝŝ ƵƌďĂŶĞ ƕŝ ŵŽďŝůŝƚĉƜ ŝŝ ďƵŶƵƌŝůŽƌ ƕŝ ƉĞƌƐŽĂŶĞůŽƌ͕ Đąƚ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ ƚƌĞďƵŝĞ Ɛĉ ŝŵƉůĞŵĞŶƚĞǌĞ Ž ƐƚƌĂƚĞ aŽďŝůŝƚĂƚĞ ÜƌďĂŶĉ 5ƵƌĂďŝůĉ ;taÜ5Ϳ͘ 5ƵƉĉ ĐƵŵ – Ă ƉƵƚƵƚ ŽďƐĞƌǀĂ ƕŝ ĚŝŶ Ğ ĂŶĂůŝǌĂƚĞ ŠŶ ĐĂƉŝƚŽůĞůĞ ĂŶƚĞƌŝŽĂƌĞ͕ ƐƚƌĂƚĞŐ ĐŽŵƉůĞƚĂƚĉ ĚĞ ůŝƐƚĂ ĚĞ ŽďŝĞĐƚŝǀĞ ĚĞ ŝŶǀĞƐƚŝ ƉĞƌƐŽĂŶĞ Đąƚ ƕŝ ĐĞůĞ ĚĞ ŵĉƌĨƵƌŝ͘ ÜƚŝůŝǌĂƌĞĂ ŶƐƉŽƌƚ ƕŝ ĨĂǀŽƌ ƐŝƐƚĞŵĞůŽƌ ĚĞ ĚĞƉůĂƐĂƌĞ ĐƵ ĐĞů ŵĂŝ ŵŝĐ ŝŵƉĂĐ ai PMUD. OŶ ƉƌĞŐĉƚŝƌĞĂ ĂĐĞƐƚƵŝ ĚŽĐƵŵĞŶƚ ƐƚƌĂƚĞŐŝĐ ĐŽŶĐĞŶƚƌĞĂǌĉ ĂƐƵƉƌĂ ŽƉƚŝŵŝǌĉƌŝŝ ƐŝƐƚĞŵƵůƵŝ Ě ĂŶƐƉŽƌƚ ƉƵďůŝĐ ĚĞ ƉĞƌƐŽĂ ƉƌŽƉƵŶĞ ĐąƚĞǀĂ ĚŝƌĞĐƜŝŝ ĚĞ ĂĐƜŝƵŶĞ ;ƉŽůŝƚŝ ĚĞƐĐŽŶŐĞƐƚŝŽŶĂƌĞĂ ƌĞƜĞůĞůŽƌ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ Ğǆŝ fondul unei reduceri totale a em ŝƐŝŝůŽƌ ĚĞ ŐĂǌĞ ĐƵ ĞĨĞĐƚ ĚĞ ƐĞ ŶŝǀĞůƵůƵŝ ĚĞ ǌŐŽŵŽƚ ĚĂƌ ƕŝ Ă ƌĞĚƵĐĞƌŝŝ ƉŽŶĚĞ ĚĞ ǀĞŶŝƚƵƌŝ ƕŝ ĐŚĞůƚƵŝĞůŝ Ăů ĂƵƚŽƌŝƚĉƜŝŝ ƉƵď ÇƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ĚĞ ŵĉƌĨƵƌŝ ĞƐƚĞ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚĂƚ Ɖ erent de traficul rutier de tranzit, în ĐŽŶĚŝƜŝŝůĞ ŠŶ ĐĂƌĞ ǀŽůƵŵƵů ĚĞ ƉƌŽĚƵƐĞ ŐĞŶĞƌĂ ĞƐƚĞ ŠŶ ƐĐĉĚĞƌĞ͕ ƐŝƐƚĞŵƵů ĨĞƌŽǀŝĂƌ ĞƐƚĞ ƌĞƉƌ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ƉĞ ĚŝƐƚĂŶƜĞ ůƵŶŐŝ͕ ŝ Ăƌ ƉƌŝŶ !ĞƌŽƉŽƌƚƵů LŶƚĞƌŶĂƜŝŽŶĂ ƚƌĂŶǌŝƚƵů ĚĞ ŵĉƌĨƵƌŝ͘ !ƚƌĂŐĞƌĞĂ ĚĞ ŝŶǀĞƐƚŝԑŝŝ ƐƚƌĉŝŶĞ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚ ĞĐŽŶŽŵŝĐĞ Ɣŝ ĞƐƚĞ ƐƚƌŝĐƚ ĐŽŶĚŝƜŝŽŶĂƚĉ ĚĞ Ğǆŝ sageri ƕŝ ŵĂƌĨĉ ĐŽƌĞƐƉƵŶǌĉƚŽĂƌĞ͘ OŶ ĂĐĞƐƚ ƐĞŶƐ͕ ƵŶ 153 ŵĞƐĂũ ƉƵƚĞƌŶŝĐ ŝŶǀĞƐƚŝƚŽƌŝůŽƌ Ăů ĐĉƌŽƌ ĂŶŐĂũ ĞĨŝĐŝĞŶƜĂ ĨůƵǆƵƌŝůŽƌ ĚĞ ŵĂƌĨĉ͘ În prezent, ca variante de ocolire a ǌŽŶĞŝ ĐĞŶƚƌĂůĞ Ă aƵŶŝĐŝƉŝƵů ƚƌĂĨŝĐƵů ŐƌĞƵ ƐƵŶƚ ƵƚŝůŝǌĂƚĞ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ ƚƌĂ ç ƉĞŶƚƌƵ ƌĞůĂԑŝĂ /ůƵũ – Re ghin un traseu din str. Gh. Doja ʹ str. Rampei ʹ Str. Dezrobiri ʹ {ƚƌ͘ [ŝďĞƌƚĉԑŝŝ ʹ Str Barajului ʹ Str. Somnului ʹ Str. T. Erno ʹ Str. M.Corvin ʹ Str. Sinaia ʹ Str. Chinezu ʹ P – ԑĂ aĉƌĉ ƔĞƔƚŝ ʹ Str. Republici ʹ str. 2 Decembrie ç ƉĞŶƚƌƵ ƌĞůĂԑŝĂ /ůƵũ ʹ S ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ ƵŶ ƚƌĂƐĞƵ ĚŝŶ Ɛƚƌ͘ Gh. Doja ʹ Str. Bega Str. Budiului ʹ /ĂůĞĂ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĞŝ ʹ 5b ϭϯ ƉĞŶƚƌƵ ƚƌĂĨŝĐƵů ƵƔŽƌ͕ ƌĞƐƉĞ heni ʹ !ĐĉԑĂƌŝ͕ pentru traficul greu. 5ŝŶ ƉƵŶĐƚƵů ĚĞ ǀĞĚĞƌĞ Ăů ĂŶĂůŝǌĞŝ ƚƌĂĨŝĐ aƵƌĞƔ ;ůĂ ŶŝǀĞůƵů ĂŶƵůƵŝ ϮϬϭϬͿ͕ ƐĞ ƉŽƚ ĐŽŶĐů /ĞůĞ ŵĂŝ ƐŽůŝĐŝƚĂƚĞ ƌƵƚĞ ĚĞ ƉĞŶĞƚƌĂƌĞ ĂůĞ ŵƵ rele: ç DN15 (Reghin) ʹ str. 2 Decembrie 1989 = 10203 Veh.fiz./8 h ç DN15 (Cluj) ʹ str. Gh. Doja = 8171 Veh.fiz./8 h ç 5bϭϯ ;{ŝŐŚŝƔŽĂƌĂͿ ʹB – dul 1 Decembrie 1918 = 353 Veh.fiz./8 h ç DN 15E (Voiniceni) = 3082 Veh.fiz./8 h ç 5W ϭϱϮ ! ;{ąŶĐƌĂŝƵ ĚĞ aƵƌĞƔͿ с Ϯϴϲϴ ëĞŚ .fiz./8 h ç DJ 135 (Livezeni) = 1719 Veh.fiz./8 h 5ŝŶ ƉƵŶĐƚƵů ĚĞ ǀĞĚĞƌĞ Ăů ĂŶĂůŝǌĞŝ ƚƌĂŶǌŝƚ ĂŶƵůƵŝ ϮϬϭϬͿ͕ ƐĞ ƉŽƚ ĐŽŶĐůƵǌŝŽŶĂ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ : /ĞůĞ ŵĂŝ ƐŽůŝĐŝƚĂƚĞ ƌƵƚĞ ĚĞ ƚƌĂŶǌŝƚĂƌĞ Ăů arele: – DN 15 (Cluj) 5b ϭϯ ;{ŝŐŚŝƔŽĂƌĂͿ с ϭϮϭϭ ëĞŚ͘Ĩŝǌͬ͘ϴ ŚΎ ç DN 15 (Cluj) ʹ DN 15 (Reghin) = 817 Veh.fiz./8 h ç 5b ϭϯ ;{ŝŐŚŝƔŽĂƌĂͿ ʹ DN 15 (Reghin) = 50 Veh.fiz./8 h ÇƌĂŶǌŝƚƵů ƉĞ ĚŝƌĞĐԑŝĂ /ůƵũ ʹ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ ƐĞ ĚĞƐĨĉƔŽĂƌĉ ĐƵ Ɖ pe DJ 151D (Ungheni ʹ !ĐĉԑĂƌŝͿ͘ /ĞůĞůĂůƚĞ ǀĂůŽƌŝ ĂůĞ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ĚĞ ƚƌĂŶǌ ;ëŽŝŶŝĐĞŶŝͿ Ɣŝ 5W ϭϱϮ ! ;{ąŶĐƌĂŝƵ ĚĞ aƵƌĞƔͿ putând fi considerate ca find nesemnificative. Di Ŷ ŵĉƐƵƌĉƚŽƌŝůĞ ĞĨĞĐƚƵĂƚĞ ƌĞǌƵůƚĉ ŶĞĐĞƐŝƚ ĂƌƚĞƌĞ ŽĐŽůŝƚŽĂƌĞ ĐĂƌĞ Ɛĉ ĨĂĐĉ ůĞŐĉƚƵƌĂ ŠŶƚƌ ĂƉŽŝ Ɛĉ ƐĞ ƌĞĂůŝǌĞǌĞ Ɣŝ ůĞŐĉƚƵƌĂ ĚŝŶƚƌĞ 5b ϭ struirea acestor ǀĂƌŝĂŶƚĞ ĚĞ ŽĐŽůŝƌĞ Ă ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ƐĞ ƉŽĂƚĞ ĂƌƚĞƌĞůŽƌ ĚŝŶ ŝŶƚĞƌŝŽƌƵů ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ Ɣŝ Ğůŝ ďĞŶĞĨŝĐĞ ŶƵ ŶƵŵĂŝ ĂƐƵƉƌĂ ĨůƵĞŶԑĞŝ Ɣŝ ƐŝŐƵƌĂŶ ůƵŝ͕ ĚĂƌ Ɣŝ ĂƐƵƉƌĂ ŝŶĨ 154 ÜŶ ĂƐƉĞĐƚ ŶĞŐĂƚŝǀ ƌĞĨĞƌŝƚŽƌ ůĂ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĚĞŐƌĞǀĞǌĞ ǌŽŶĂ ĐĞŶƚƌĂůĉ Ă ŽƌĂƔƵůƵŝ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ŵĂũŽƌĞ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ͗ 9ϲϬ ƉĞ ĚŝƌĞĐԑŝĂ /ůƵũ ʹ wĞŐŚŝŶ Ɣŝ 5bϭϯ ƐƉƌĞ {ŝŐŚŝƔŽ ĐŽŶƐƚƌƵŝƌĞĂ ƵŶƵŝ ĚƌƵŵ ŽĐŽůŝƚŽƌ ƉĞŶƚƌƵ ƉĂƌƚĞĂ ĂĨůĉ ŠŶ ƐƚĂĚŝƵů ĚĞ ĞůĂďŽƌĂƌĞ Ă ƉƌŽŝĞĐƚƵůƵŝ ǌĉ ƵŶ ƉƌŽŝĞĐƚ ĚĞ ĚƌƵŵ ĂƉĂƌԑŝŶąŶĚ /ŽŵƉĂŶŝĞŝ bĂԑŝŽ wŽŵąŶŝĂ͕ ĐĂƌĞ ǀĂ ĂǀĞĂ ƌŽůƵů ĚĞ ĐĞŶƚƵƌĉ ŽĐŽů acesta municipiul va beneficia de drumuri ocolitoare pentru trei sferturi din ƉĞƌŝŵĞƚƌƵů Ɛĉ OŶ ĂĨĂƌĉ ĚĞ ĂĐĞƐƚĞĂ ƐĞ ĚŝƐĐƵƚĉ ƉŽƐŝďŝůŝƚĂƚĞĂ ƐŽĐŝĂԑŝĞŝ ǌŽŶĂ ŵĞƚ T îrgu aƵƌĞƔ͕ Ă ƵŶĞŝ ŽĐŽůŝƚŽĂƌĞ ĐĂƌĞ Ɛĉ ůĞŐĞ ŠŶƚ ĂĨůĂƚĞ ůĂ ŶŽƌĚ ĚĞ aƵƌĞƔ͘ 5ŝŶ ŵĉƐƵƌĉƚŽƌŝůĞ ĞĨĞĐƚƵĂƚĞ î Ŷ ĐĂĚƌƵů ƐƚƵĚŝƵůƵŝ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ƌ ƌĞŐŝŵ ĚĞ ƵƌŐĞŶԑĉ Ă ƵŶĞŝ ĂƌƚĞƌĞ ŽĐŽůŝƚŽĂƌĞ ĐĂ bĂƉŽĐĂͿ͕ ƵƌŵąŶĚ ĐĂ ŵĂŝ ĂƉŽŝ Ɛĉ ƐĞ ƌĞĂůŝǌĞǌĞ Ɣŝ 5b ϭϱ ;ƐƉƌĞ w tƌŝŶ ĐŽŶƐƚƌƵŝƌĞĂ ĂĐĞƐƚŽƌ ǀĂƌŝĂŶƚĞ ĚĞ ŽĐŽůŝƌĞ ŠŶ ďƵŶĉ ŵĉƐƵƌĉ Ă ĂƌƚĞƌĞůŽƌ ĚŝŶ ŝŶƚĞƌŝŽƌƵů ŵƵ tranzit cu efecte benefice nu numai asupr Ă ĨůƵĞŶԑĞŝ Ɣŝ ƐŝŐƵƌĂŶԑĞŝ infrastructuri rutiere. – ƔŽƐĞĂƵĂ ĚĞ ĐĞŶƚƵƌĉ ĞƐƚĞ ĂďƐŽůƵƚ ŶĞĐĞƐĂƌĉ ƉƌŽƚĞũĂ ƌĞԑĞĂƵĂ ĚĞ Ɛƚƌĉǌŝ͕ ĐĂƌĞ ƐƵď ĞĨĞĐ ĚĞƚĞƌŝŽƌĞĂǌĉ ĨŽ ĂƌƚĞ ƌĞƉĞĚĞ͕ ŝĂƌ ŵĞĚŝƵů ǀĂ Ĩŝ ƉƌŽƚ ŶŽǆĞůŽƌ͘ /ĞŶƚƵƌĂ ĞƐƚĞ ŽƉŽƌƚƵŶĉ ƉĞŶƚƌƵ Đĉ ĐĞů ůŽĐĂů͕ ĚĞŐƌĞǀĞĂǌĉ ƌĞԑĞĂƵĂ ĚĞ Ɛƚƌĉǌŝ Ě ĐŽŶƐƚĂŶƚĉ ŠŶ ĚĞƐĨĉƔƵƌĂƌĞĂ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ !ƌƚĞƌĂ ŽĐŽůŝƚŽĂƌĞ ĐĂƌĞ Ɛĉ ĨĂĐĉ ůĞŐĉƚƵƌĂ Š ƉƌŝŶ ƉƌĞůƵŶŐŝƌĞĂ /ĉŝŝ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĞŝ ĐŽŶĨŽƌŵ Ɛƚ tĞŶƚƌƵ ƚƌĂŶǌŝƚƵů ƵƔŽƌ ƉĞ ĚŝƌĞĐԑŝĂ /ůƵũ ʹ Reghin se propune realiza rea unei artere de ĐĂƚĞŐŽƌŝĂ LL ƉĞ ůŽĐƵů ĂĐƚƵĂůĞŝ Đĉŝ ĨĞƌĂƚĞ ĐĂ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ŐƌĞƵ ƐĞ ƉƌŽƉƵŶĞ ƵƌŵĉƚŽƌƵů ƚƌĂƐĞƵ͗ ʹ ƉƌĞů͘ /ĂůĞĂ {ŝŐŚŝƔŽĂ ʹ prel. Str. [ŝďĞƌƚĉԑŝŝ ʹ str. Barajului ʹ str. Insulei ʹ ĂƌƚĞƌĉ ŶŽƵĉ ƉĞ ůŽĐƵů Đĉŝŝ ĨĞ Ɣŝ ƌĞĂůŝǌĂƌĞĂ ƉƌĞůƵŶŐŝƌŝŝ Ɛƚƌ͘ LŶƐƵůĞŝ ƉąŶĉ traseul: bd. Gh. Doja ʹ ƉƌĞů͘ /ĂůĞĂ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĞŝ ʹ prel. Str. Insulei ʹ ĂƌƚĞƌĉ ŶŽƵĉ͘ 15 2.5 . Mijloace alternative de mobilitate tĞŶƚƌƵ ĚĞƐĐŽŶŐĞƐƚŝŽŶĂƌĞĂ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ͕ ƉĞŶƚ ŠŶĐƵƌĂũĂƚĉ ŠŶ ƉƌŝŶĐŝƉĂů ĨŽůŽƐŝƌĞĂ ĚĞ ŵŝũůŽĂĐ utilizarea bicicletelor, inclusiv circulatul pe jos în zonele centrale. Conform linilor directoare ĞůĂďŽƌĂƚĞ ĚĞ /ŽŵŝƐŝĂ 9ƵƌŽƉĞĂŶĉ ĞƐƚĞ ĞǀŝĚĞŶ ŠŶƚƌĞԕŝŶƵƚĉ Ɣŝ ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƚĉ ƉĞ ƉƌŝŶĐŝƉŝƵů ĂĐĐ ƐŝŐƵƌĂŶԕĉ Ɣŝ ƐĞĐƵƌŝƚĂ ƚĞ Ăƌ ƉƵƚĞĂ ŠŶĐƵƌĂũĂ ĐĞƚĉԕĞŶŝŝ Ɛĉ ƌĞ ůĂ ĐŝĐůŝƐŵ Ɣŝ ůĂ ŵĞƌƐƵů ƉĞ ũŽƐ͕ ĐĞĞĂ ĐĞ ŶƵ Ŷ ůĂ ƌĞĚƵĐĞƌĞĂ ĞŵŝƐŝŝůŽƌ͕ Đŝ Ăƌ ĂǀĞĂ Ɣŝ ĞĨĞĐƚĞ ƌŝŝ ŽĂŵĞŶŝůŽƌ 5ĞƉůĂƐĉƌŝ ƉŝĞƚŽŶĂůĞ aĞƌƐƵů ƉĞ ũŽƐ ĞƐƚĞ ĨŽƌŵĂ ĐĞĂ ŵĂŝ ĨƵŶĚĂŵĞŶ ĨŽůŽƐĞƕƚĞ ƉƵƚĞƌĞĂ ŽŵĞŶĞĂƐĐĉ ŵĂŝ ĚĞŐƌĂďĉ ĚĞ ŝŵƉŽƌƚĂŶƚĞ ƉĞŶƚƌƵ ƐĉŶĉƚĂƚĞ͕ ĞƐƚĞ ůĂ ĨĞů ĚĞ ĂĐĐĞƐŝďŝů ƉĞŶƚƌƵ ƚŽƜŝ 27 indiferent de venituri, iar ƉĞŶƚƌƵ ŵƵůƜŝ ĐĞƚĉƜĞŶŝ ĞƐƚĞ Ž ƐƵƌƐĉ ĚĞ ŵĂƌĞ Ɖ !ŵĞůŝŽƌĂƌĞĂ ĐĂůŝƚĉƜŝŝ ƐƉĂƜŝŝůŽƌ ƉŝĞƚŽŶĂůĞ ĚƵƌĂďŝůĉ͘ 9ǆŝƐƚĉ ĚŽƵĉ ĐĂƚĞŐŽƌŝŝ ĚĞ ĨĂĐŝůŝƚĉƚ întrerupte (trecerile pentru pietoni) ƕŝ ŶĞŠŶƚƌĞƌƵƉƚĞ ;ĂůĞŝͿ͘ !ĐĞĂƐƚĂ ĚŝŶ Ƶƌŵĉ ƉŽƚ ĂƚĞ ĐĂ ĂƚĂƌĞ͗ ŚŽůƵƌŝ͕ Ă i, trotuare, ĚƌƵŵƵƌŝ ƉƵďůŝĐĞ ƕŝ ƚƌĂƐĞĞ͕ Ɛƚƌĉǌŝ ƉŝĞƚŽŶĂůĞ Cele patru principi care stau la baza proiect ĉƌŝŝ ƵŶŽƌ ƐƉĂƜŝŝ ƉŝĞƚŽ atractive sunt: ç {ƉĂƜŝŝůĞ ƉŝĞƚŽŶĂůĞ ƚƌĞďƵŝĞ Ɛĉ ĨŝĞ ƐŝŐƵƌĞ ç {ƚƌĉǌŝ ĂĐĐĞƐŝďŝůĞ ƉĞŶƚƌƵ Ă ƐƉƌŝũŝŶŝ ƚŽĂƚĞ ç Rute pietonale directe pe ŶƚƌƵ Ă ƐĂƚŝƐĨĂĐĞ ĚŽƌŝŶƜ a de trase ůŝŶŝĂƌĞ ƕŝ ĚĞ Ă Ɖ mult mersul pe jos ç {ƚƌĉǌŝ ĂƚƌĂĐƚŝǀĞ ƕŝ ƐƉĂƜŝŝ ƉĞŶƚƌƵ Ă ĨĂĐĞ Clasificarea tipurilor de pietonal Un trotuar tipic este definit de trei zone: ç ͣùŽŶĂ ĐŽŶƐƚƌƵŝƚĉ͟ ʹ ĚĞ ĂĐĐĞƐ ůĂ ƉĂƌƚĞƌƵů ĐůĉĚŝƌŝůŽ ƌ ĐĂƌĞ ůŝŵŝƚĞĂǌĉ ƚƌŽƚ fi amplate terase ç /ĞŶƚƌƵů ƚƌŽƚƵĂƌƵůƵŝ͕ ŶƵŵŝƚ Ɣŝ ĐƵůŽĂƌƵů Ɖƌ ç Zona borduri ʹ ĨŽůŽƐŝƚĉ ƉĞŶƚƌƵ ĂŵƉůĂƐĂƌĞĂ ĚŽƚĂƌŝůŽ 27 c Ƶ ĞǆĐĞƉԑŝĂ ĐĞůŽƌ ĐƵ ĚŝǌĂďŝůŝƚĉԑŝ ůŽĐŽŵŽƚŽƌŝŝ 156 De exemplu pentru un trotuar ĚĞ ϯ͘ϬϬ ŵ͕ ĐƵůŽĂƌƵů ĚĞ ĚĞƉůĂƐ ϭ͘ϴϬ ŵ͘ !ƔĂ ĐƵŵ ƉĞŶƚƌƵ ĚĞƚĞƌŵŝŶĂƌĞĂ ĐĂƉĂĐŝƚĉ de deplasare ʹ volumul de trafic ʹ ĚŝŵĞŶŝŽŶĂƌĞ ;ůĉƜŝŵĞ ďĞŶǌŝ͕ ƌĂǌ nivel de ĚĞƐĞƌǀŝƌĞ Ă ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ͘ {ŝŵŝůĂƌ͕ ƉĞŶƚƌƵ e pe baza ƌĂƉŽƌƚƵůƵŝ ĚŝŶƚƌĞ ŶƵŵĉ ƌƵů͘ ĚĞ ƉŝĞƚŽŶŝ ƉĞ ŵƉͬƉĞ Ž ƉĞƌŝŽĂĚĂ ʹ ǀŝƚĞǌĂ Ɣŝ ĚŝƌĞ de deplasare ʹ ůĉƜŝŵĞĂ ƚƌŽƚƵĂƌƵůƵŝ͕ ŶƵŵŝƚ Ɣŝ ŶŝǀĞů Ě definesc astfel ĚŝĨĞƌŝƚĞ ŶŝǀĞůĞ ĚĞ ĚĞƐĞƌǀŝƌĞ ƉŝĞƚŽŶĂůĉ ĚĞ ůĂ ůĞũĞƌͿ͕ ƉąŶĉ ůĂ ŵŝƔĐĂƌĞ ĐŽŵƉůĞƚ ŽďƐƚƌƵĐƜ ʹ trotuar impracticabil/inacesibil. Identificarea nivelului de deservire pieton Ăůĉ ĞƐƚĞ ƵŶ ĞůĞŵĞŶƚ ĚĞ ďĂ ŶƵŵĉƌƵůƵŝ Ɣŝ ƚŝƉƵůƵŝ ĚĞ ĚŽƚĉƌŝ ƉŝĞƚŽŶĂůĞͬĞůĞ ŠŶ ƐƉĂƜŝƵů ƚƌŽƚƵĂƌƵůƵŝ͘ tŽƌŶŝŶĚ ĚĞ ůĂ ƉƌŝŶĐŝƉŝŝůĞ ĚĞ ƉƌŽŝĞĐƚĂƌĞ Ɣ anteri or putem clasifica profilele stradale din municipiul T ŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ĚƵƉĉ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞ ĐƌŝƚĞƌŝŝ͗ ĚŝŵĞŶƐŝƵŶĞ ;ƐƵďĚŝŵĞŶƐŝŽŶĂƚ Ɣŝ ĚŝŵĞ protejat). {Ğ ƌĞĐŽŵĂŶĚĉ ĂŵĞŶĂũĂƌĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝŝ ƉŝĞ urilor ambelor ŵĂůƵƌŝ ĂůĞ ƌąƵůƵŝ aƵƌĞƔ͘ 5Ğ ĂƐĞŵĞŶĞĂ͕ ŠŶ ǌŽŶ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞŝ ĂƵƚŽ Ɣŝ ƚƌĂŶƐĨŽƌŵĂƌĞĂ Ɛƚƌ͘ {ĞĐƵŝ tĞŶƚƌƵ ŽƌŝǌŽŶƚƵů ĚĞ ƚŝŵƉ ϮϬϮϱ͕ ĚƵƉĉ ĂƉĂƌŝ ŝŝ ĂƌƚĞƌĞ ƉĞ ƚƌĂƐĞƵů Đ ŝŶƚĞƌǌŝĐĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĂ ĂƵƚŽ ŠŶ t – ԑĂ ÇƌĂŶĚĂĨŝƌŝůŽƌ ĐĞů ƉƵԑŝŶ ƉĞ ƐĞŶ – ԑĂ wĞƉƵďůŝĐŝŝ Ɛ – ԑĂ ëŝĐƚŽƌŝĞŝ͘ Infrastructura Velo CĂԑĉ ĚĞ ŵĂƌŝůĞ ŽƌĂƔĞ ĞƵƌŽƉĞŶĞ͕ ŽƌĂƔĞůĞ Ěŝ a ce ƉƌŝǀĞƔƚĞ ĂŵĞŶĂũĂƌĞĂ ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌŝŝ ƉĞŶƚƌƵ ď /ĞůĞ ŵĂŝ ƌĞĐĞŶƚĞ ĚĂƚĞ ĂƌĂƚĉ Đĉ ŠŶ Amsterdam ar exista aproximativ 80.0 de ďŝĐŝĐůĞƚĞ͘ ϲϯй ĚŝŶ ůŽĐƵŝƚŽƌŝŝ ŽƌĂƔƵůƵŝ ĨŽůŽƐ 50 km de piste de biciclete si alte 90 km de drumuri unde se poate circula cu 30 de km/h. În 2015, în Paris erau în jur de 70 km de piste de biciclete. Unele sunt dedicate, separate de traficul rutier, altele sunt amenajate pe lini speciale pentru autobuze, care au ĨŽƐƚ ůĉƌŐŝƚĞ ƉĞŶƚƌƵ Ă Ĩŝ ĨŽůŽƐŝƚĞ Ɣŝ ĚĞ ďŝĐŝ În Copenhaga ͕ ůƵŶŐŝŵĞĂ ƚŽƚĂůĉ Ă ƉŝƐƚĞůŽƌ ĚĞ ďŝĐ Ğ ĂũƵŶŐĞ ůĂ ϰϱϰ Ŭŵ͘ Đĉ ϱϲй ĚŝŶƚƌĞ ůŽĐƵŝƚŽƌŝŝ ŽƌĂƔƵůƵŝ ĚĂŶĞǌ ĨŽůŽ sau studi. Un st ƵĚŝƵ ĨĉĐƵƚ ƌĞĐĞŶƚ ĂƌĂƚĉ ĐĂ ďŝĐŝĐůŝƔƚ ƉĞĚĂůĞĂǌĉ ĂƉƌŽǆŝŵĂƚŝǀ ϭ͘ϮϰϬ͘ Ŭŵ ǌŝůŶŝĐ͘ 157 OŶ ƉƌĞǌĞŶƚ͕ ŠŶ aƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ƐƵŶ [ŝďĞƌƚĉԑŝŝ͕ Ž ƉŝƐƚĉ ƉĞ ůĂŶŐĉ ƌąƵů aƵƌĞƕ͕ ƵŶ tůĂƚŽƵů /ŽƌŶĞƕƚŝ͕ ƵŶĂ ƉĞ ƐƚƌĂĚĂ tŽĚĞŶŝ͕ ƉĞ ůąŶŐĉ /ĂŶĂůƵů ÇƵƌďŝŶĞŝ ƕŝ tĞ ƚĞƌŵĞŶ ŵĞĚŝƵ ƐĞ ƌĞĐŽŵĂŶĚĉ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ĨŽůŽƐĞƔƚĞ ďŝĐŝĐůĞƚĂ͕ ƉƌŝŶ ĐŽŶƐƚŝƚƵŝƌĞĂ ƵŶĞŝ i self – service de închiriere biciclete. tĞ ƚĞƌŵĞŶ ůƵŶŐ͕ ƉŽƚ Ĩŝ ĂŶĂůŝǌĂƚĞ ŽƉԑŝƵŶŝ ùŽŶĂ aĞƚƌŽƉŽůŝƚĂŶĉ ÇąƌŐƵ aƵƌĞƔ͘ Piste pentru biciclete ʹ ƐƚƵƚƵĂƜŝĂ ĞǆŝƐƚĞŶƚĉ 1. [ŝďĞƌƚĉԑŝŝ – lungime = 25 m – ůĉԑŝŵĞ сϮ ŵ 2. Podeni – lungime=835 m – ůĉԑŝŵĞ сϭ͕ϴ ŵ 3. Madach – lungime=395 m – ůĉԑŝŵĞ сϭ͕ϴ ŵ 4. L͘I͘wĉĚƵůĞƐĐƵ – lungime =470 m – ůĉԑŝŵĞ с ϭ͕ϱ ŵ 5. Lavandei – lungime=318 m – ůĉԑŝŵĞ сϭ͕ϵ ŵ 6. !ůĞĞƐ /ĂƌƉĂԑŝ – lungime=340 275 =615 m – ůĉԑŝŵĞ сϮ ŵ 7. Livezeni – lungime =970 m – ůĉԑŝŵĞ сϮ ŵ ǆϭ ŵ;ĂŵďĞůĞ ƐĞŶƐƵƌŝͿ TOTAL lungime =5828 m 158 Figure 29 Piste velo existente si propuneri Sursa: P roprie – prelucrare GIS 159 2.6 . Managementul traficului Pentru combaterea cauzelor generatoare de acidente ƉŽůŝƜŝĂ aƵŶŝĐŝƉŝƵ aƵƌĞƕ ŠŶƚƌĞƉƌŝŶĚĞ ĂĐƜŝƵŶŝ ĚĞ ŵŽŶŝƚŽƌŝǌĂƌĞ Ă ƕŝ ĚĞ ŝŶĨŽƌŵĂƌĞ ŠŶ ƐĞ rutiere. ÜŶ ƐŝƐƚĞŵ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝŝ ŝŶƚĞŐƌĂƚ ƕŝ ƉĞƌĨŽ ial pentru b una fu ŶĐƜŝŽŶĂƌĞ Ă ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ƕŝ ƉŽĂƚĞ Ĩŝ Š m ďƵŶĂƚĉƜ it prin mai multe metode. Pentru orica re dintre alternativele ĐƌĞĂƚĞ ŠŶ ĨƵŶĐƜŝĞ ĚĞ ƌĞĂďŝůŝƚĂƌĞĂ ƚƌĂƐĞƵůƵŝ i ferate(reabilitarea pe traseul actual prin includerea î n subteran s ĂƵ ƌĞĂďŝůŝƚĂƌĞ ƉƌŝŶ ĚĞǀŝĞƌĞ ƉĂƌƜ ial, ĚĞ ĂƐĞŵĞŶĞĂ ƉŽǌŝƚŝ n subteran), ŠŶ ĐĞĞĂ ĐĞ ƉƌŝǀĞƕƚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĂ ƌƵƚŝĞƌĉ ƚƌĞďƵŝĞ ƵƌŵĉƌŝƚĞ ĐĂƚĞǀĂ Ă ç ŠŵďƵŶĂƚĉƜŝƌĞĂ ƐŝƐƚĞŵƵůƵŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ Ɖ ƵďůŝĐ ĐĂ Ž ĂůƚĞƌŶĂƚŝǀĂ rilor cu aut ŽƚƵƌŝƐŵĞ ƉƌŽƉƌŝĞƚĂƚĞ ƉĞƌƐŽŶĂůĉ ; ç ůĞŐĉƚƵƌŝ ŵƵůƚŝƉůĞ ƕŝ ƉƵŶĐƚĞ ĚĞ ĐŽŶĞǆŝƵŶĞ ŠŶƚƌĞ ƐŝƐƚĞŵƵ ƐŝƐƚĞŵƵů ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜ i alternative; ç ĂƉůŝĐĂƌĞĂ ƉƌŝŶĐŝƉŝƵůƵŝ ͞ŵƵůƚŝ ŵŽĚĂů͟ ƉĞŶƚƌƵ ĂŶŐƌĞŶĂƌĞĂ ĐŽƌĞĐ a tuturo ƌ ĐĂƉĂĐŝƚĉƜ ilor de deplasare. ç dezvoltarea sistemul Ƶŝ ĚĞ ĐĞŶƚƵƌŝ ŽĐŽůŝƚŽĂƌĞ ĐĂƌĞ Ɛ igure î nchide rea inelului ĐŽŵƉůĞƚ ĂƐƚĨĞů ŠŶĐąƚ ƚƌĂĨŝĐƵů ĚĞ ƚƌĂŶǌŝƚ ie; ç î nchiderea unu ŝ ŝŶĞů ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ ƌĂƉŝĚĉ Š ntre ƉƌŝŶĐŝƉĂůĞůĞ ĂƌƚĞƌĞ ĚĞ ƉĞŶƚƌƵ ƉŽƐŝďŝůŝƚĂƚĞĂ ƐĞůĞĐƚĉƌŝŝ ƚƌĂƐĞĞůŽƌ Ğ ĚŝĨĞƌŝƚĞ ǌŽŶĞ Ěŝ ; ç rea ďŝůŝƚĂƌĞĂ ƚƌĂƐĞƵůƵŝ ĂĐƚƵĂů Ăů Đĉ i ferate pr ŝŶ ƌĞƉŽǌŝƜŝŽŶĂƌĞĂ ŠŶ ĂĚ ncime (în diferite ƚŝƉƵƌŝ ĚĞ ƐĞĐƜŝƵŶŝͿ ĂƐƚĨĞů ŠŶĐąƚ Ɛĉ se elimine punctele de conf ůŝĐƚ ĐƵ ĐŝƌĐƵůĂƜŝ Ɛĉ s Ğ ĞůŝŵŝŶĞ ĚŝƐĐŽŶĨŽƌƚƵů ĚĞ ǀĞĐŝŶĉ tate În mu ŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ ŶƵ ĞǆŝƐƚĉ ƵŶ ƐŝƐƚĞ LŶƚĞƌƐĞĐƜŝŝůĞ͕ ƚƌĞĐĞƌŝůĞ ĚĞ ƉŝĞƚŽŶŝ ƐƵŶƚ ƐĞ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ŠŶƐĉ ŠŶ ĐĂǌƵƌŝ ĞǆƚƌĞŵĞ͕ ĐąŶĚ ƐƵƉƚ – ĂŐůŽŵĞƌĂƌĞĂ Ž ŝŵƉƵŶĞ ĂŐĞŶƜ sunt cei ĐĂƌĞ ĚŝƌŝũĞĂǌĉ ƚƌĂĨŝĐƵů͘ !ĚŵŝŶŝƐƚƌĂƜŝĂ ĚŽŵĞŶŝƵůƵŝ tƵďůŝĐ ĚŝŶ ÇŠƌŐ ƐŝŐŶĂůŝƐƚŝĐĉ ƌƵƚŝĞƌĉ ƕŝ ƐĞŵĂĨŽƌŝǌĂƌĞ͘ !ĐĞƕƚŝ Orice amplasare de indicatoare rutiere, semafoare, pe arterele de circulatie si trotuare pe ra za municipiului se face doar avâ nd ĂǀŝǌƵů ĐŽŵŝƐŝĞŝ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƚŝĞ i apoi avizu ů ƐĐƌŝƐ Ăů tŽ iei Rutiere, conform OUG 195/202. {Ğ ƌĞƐƉĞĐƚĉ ĚĞ ĂƐĞŵĞŶĞĂ {w ϭϴϰ {ŝƚƵĂƜŝĂ ŝŶƚĞƌƐĞĐƜ ilor ƐĞŵĂĨŽƌŝǌĂƚĞ͕ ƐĞŵĂĨŽƌŝǌĂƚĞ ĐƵ Đ la buton , sensuri giratori pe raza Municipiului T ŠƌŐƵ aƵƌĞƕ 160 Intersecti semaforizate 1 .Str. Ghe. Doja ʹ str. Rampei 2. Str. Ghe. Doja ʹ str. Hunedoara 3. Str. Ghe. Doja ʹ str. Bega 4.Str. Ghe. Doja ʹ str. A lba Iulia 5. Str. Ghe. Doja ʹ Bd. 1848 ʹ extindere str. Crinului 6. Str. Ghe. Doja ʹBd. 1 Decembrie1918 ʹ str. Cuza – Voda ʹ extindere Primarie 7. B – dul 1 Decembrie 1918 ʹ str. Stefan Cel Mare 8. B – dul 1 Decembrie 1918 – str. Infratiri ʹ Bd. Pandurilor 9. P – ta Trandafirilor ʹ str. Bolyai ʹ extindere ʹ Tarom, Palatul Culturi 10. Str. Calarasilor ʹ str. Revolutiei – extindere – P – ta Petofi, Lic de Arte 1. Str. Bernadi ʹ M Viteazul ʹ A. Papiu 12. Str. Revolutiei ʹ P – ta Marasesti 13. Str. L Rebreanu ʹ str. Dorobantilor 14. str. M. Viteazu – str. A.P. Ilarian Total ʹ ϭϯ ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝŝ Semaforizari cu galben intermitent 1. Str. Ghe. Doja – Metro 2. B – dul 1 Decembrie 1918 – Real 3. Str. Predeal – str. Seceri Treceri pietoni semaforizate cu comanda la buton 1. Str. Cuza Voda – P – ƜĂ ĚĞ ǌŝ 2. B – dul 2 Decembrie 1989 – P – ta Agroalimentara 3. B – dul 1 Decembrie 1989 – str. Papiu 4. B – dul 1 Decembrie 1989 – zona nr. 235 ʹ 194 5. Str. Cutezantei – Gimnaziul T Vladimirescu 6. str. Cuza Voda – P – ƜĂ .ƵůŐĂƌŝůŽƌ 7. str. G Marinescu – UMF 8. str. G. Marinescu – Spitalul Judetean 9. str.Papiu – Liceul Pedagogic 10. str. B N Antal – str. Dambovita ( Gimnaziul Dacia) 1. str. Budiului – Gimnaziul Serafim Duicu 12. B – dul Pandurilor – Gimnaziul Romulus Guga 13. str. Decebal – ÅĐŽĂůĂ DŝŵŶĂǌŝĂůĉ A.I. Cuza 161 Sensuri giratori 1. Str. Gheorghe Doja – Auchan 2. Str. Budiului – str. Mestecanisului 3. Str. Margaretelor – str. Luntrasilor 4. Str. Gheorghe Doja – str. Bogatei 5. Str. Cuza Voda – str. Horea 6. Str. Margaretelo – str. Luntrasilor 7. Str. 2 Dec 1989 – str. Lacramioarei 8. Str. 2 dec 1989 – str. Gh Marinescu 9. Str. N. Grigorescu – M Viteazu 10. Bulevardul 1 Dec 1918 – str. Secerei 1. Str. Livezeni – str. Cutezantei 12. Str. Gheorghe Doja – str. Budiului 13. {ƚƌ͘ [ŝďĞƌƚĉƜŝL – str. Cuza Voda 14. Bulevardul 1848 – str. K Ferenc 15. Bulevardul 1848 – str. I. Buteanu 16. Str. I. Buteanu – str. Surianu 17. Str. Transilvania – str. Paris 18. {ƚƌ͘ /ĂůĂƌĂƕ ilor – str. A. Filimon Sensuri giratori provizori (balize pvc) 1. {ƚƌ͘ /ĂůĂƌĂƕ ilor – str. Sinaia 2. {ƚƌ͘ [ŝďĞƌƚĉƜ i – str. Barajului 3. Str. Agricultorilor – str. Remetea 4. Bul evardul1 Dec 1918 ʹ Ca ůĞĂ {ŝŐŚŝƕ oarei 5. Bulevardul 1848 – str.Slatina 162 2.7 . Identificarea zonelor cu nivel ridicat de complexitate aƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ĚŝƐƉƵŶĞ ĚĞ Ž ŵ ultitudine de zone cu un nivel ridicat de ĐŽŵƉůĞǆŝƚĂƚĞ Ɣŝ ĂƐƚĂ ĚĂƚŽƌŝƚĉ ƐƉĞĐŝĂůŝǌĉƌŝŝ ÇƌĂŶƐŝůǀĂŶŝĂ͕ Ă ŶŽĚƵůƵŝ ĨĞƌŽǀŝĂƌ͕ Ă ǌŽŶĞŝ Ɖƌ ƵŶĚĞ ƐĞ ƐŝƚƵĞĂǌĉ ƕĐŽůŝůĞ͘ Zonele re ǌŝĚĞŶԑŝĂůĞ ƐƵŶƚ ĐĞůĞ ĐĂƌĞ ŐĞŶĞƌĞĂǌĉ Đ ǀĂƌŝĂԑŝĞ ĨŽĂƌƚĞ ŵĂƌĞ͕ ŠŶƚƌĞ ϭϬ͘ϬϬϬ ƕŝ ϮϬϬ ĚĞ zona respective. ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ĂƌĞ Ž ƐƉĞĐŝĂůŝǌĂƌĞ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂů ͕ ĂƚĞŶƵĂƚĉ ŠŶ ƵůƚŝŵƵů ƚ imp de restructurarea ĂĐƚŝǀŝƚĉԑŝůŽƌ ƐĞĐƵŶĚĂƌĞ͕ Ă ĐĉƌŽƌ ĚŽŵŝŶĂŶԑĉ Ğ . !ǌŽ aƵƌĞƔ͕ aŽďĞǆ͕ !ƌŵĞĚŝĐĂ Ɣŝ Sandoz (fabrici de medicamente) sunt industri care ĨƵŶĐԑŝŽŶĞĂǌĉ͕ ŠŶ ƚŝŵƉ ĐĞ ĨĂďƌŝĐĂ ĚĞ ƉŝĞůĉƌŝĞ cablaj, Electromures (electrocalorice, ĐĂďůĂũ͕ ĐĂůĐƵůĂƚŽĂƌĞͿ͕ ÇĞǆƚŝůĂ aƵƌĞƔ͕ CĂďƌŝ ;ŝŶĚƵƐƚƌŝĞ ƵƔŽĂƌĉͿ͕ CĂďƌŝĐĂ ĚĞ ŵĂƔŝŶŝ ĚĞ ĐĂů – ĂƵ ŠŶĐĞƚĂƚ ĂĐƚŝǀŝƚĂƚĞ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞ ƌĞĚƵƐĉ ͘ ùŽŶĂ ŝŶĚƵƐƚƌŝ Ăůĉ ĨƵŶĐԑŝŽŶĂůĉ Ɣŝ Ž ŵĂƌĞ ƉĂƌƚĞ ŶŽƵ ĂƉĉƌƵƚĞ ƐĞ ĂĨůĉ ŠŶ ƉĂƌƚĞĂ ĚĞ {ë Ă ŽƌĂƔƵů ÇŽƚ ŠŶ ĂĐĞĂƐƚĉ ǌŽŶĉ a ŽƌĂƔƵůƵŝ ƐĞ ĂĨůĉ Ɣŝ ƐƉĂԑŝŝůĞ ĂƉĂƌԑŝŶąŶĚ ĨŽƐƚĞůŽƌ ŶĞĐĞƐŝƚĉ ƌ ĞŽƌŐĂŶŝǌĂƌĞ Ɣŝ ĂƚƌŝďƵŝƌĞĂ ĚĞ ŶŽŝ ĨƵŶĐԑŝƵŶŝ͘ h ƉĂƌƚĞ ŵĂŝ ŵŝĐĉ ĚŝŶ ĂĐ ƐĞ ĚĞƐĨĉƔŽĂƌĉ Ɣŝ ŠŶ ǌŽŶĂ ĚĞ {9 Ă ŽƌĂƔƵůƵŝ Ɣŝ ĨŽƐƚĂ ĨĂďƌŝĐĉ ĚĞ ŵĂƔŝŶŝ ĚĞ ĐĂůĐƵů ĐĂƌĞ ŠŶ ĉ ĚĞ ÜŶŝǀĞƌƐŝƚĂƚĞĂ Ɣŝ ƐĞ ĂĨůĉ ŠŶ ƉƌŽĐĞƐ ĚĞ ƌĞĐŽŶǀĞƌƐŝĞ ƉĞŶƚƌƵ Ă tŽǌŝԑŝŽŶĂƌĞĂ ŐĞŽŐƌĂĨŝĐĂ ĞǆƚƌĞŵ ĚĞ ĨĂǀŽƌĂďŝůĉ a !ĞƌŽƉŽƌƚƵůƵŝ ͞ÇƌĂŶƐŝ Mures Ăƚąƚ ƉĞ ƉůĂŶ ŝŶƚĞƌŶ Đąƚ Ɣŝ ĨĂԑĉ ĚĞ ƉƌŝŶĐŝƉ capitale din regiune ʹ Belgrad, Budapesta, .ƵĐƵƌĞƔƚŝ Ɣŝ /ŚŝƔŝŶĂƵ ʹ este una dintre principalele sale avantaje. Aria de deservire cuprinde judetele Mures, Harghita, Covasna, partial Bistrita, Brasov, Suceava si Sibiu cu o populatie de aproximativ 2,7 milio ane de locuitori. Zona deservita se ŠŶƚŝŶĚĞ ůĂ Ž ĚŝƐƚĂŶԑĉ ĚĞ ĂƉƌŽǆŝŵĂƚŝǀ ϵϬ ŵŝŶ .ƌĂƐŽǀ͕ !ůďĂ LƵůŝĂ Ɛŝ .ŝƐƚƌŝԑĂ͘ !ĞƌŽƉŽƌƚƵů LŶƚĞƌŶĂƚŝŽŶĂů ͣÇƌĂŶƐŝůǀĂŶŝĂ͟ Ç – 2013 o crester e a numarului de pasageri cu peste 380 de procente devenind astfel cel mai dinamic aeroport din România în privinta volumului de pasageri ʹ de la 74.353 pasageri deserviti în anul 2010, 256.713 în anul 201 si 30.427 în anul 2012 ajungând la un numar de 3 63.398 pasageri înregistrat în anul 2013. Aeroportul dispune de propria parcare cu o capacitate de 280 de locuri. Tariful pe ora este de 3 lei, primele 24h ʹ ϳϮ ůĞŝ͕ ŝĂƌ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ ǌŝůĞ ;ϮϰŚ ʹ 25 lei – zi. 163 !ĞƌŽƉŽƌƚƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƐƔ͗ ƉŽĂƚĞ ďĞŶĞĨŝĐŝĂ ڣƚƵƌڣ ĚŝƌĞĐƚڣ ĐƵ ĐĞŶƚ utilizarea liniei de cale ferata existenta si/sau prin curse regulate de transport public pe cale rutiera corelate cu orele de decolare – aterizare ale sistemului de transport aerian. 5ĂƚŽƌŝƚĉ ůŝƉƐĞŝ ƵŶƵŝ ƐŝƐƚĞŵ ŝŶƚĞƌŵ ŽĚĂů ĚĞ ƐĐŚŝŵď ƉƌŝŶ ƵƚŝůŝǌĂ ŵĞŶԑŝŽŶĂƚĉ ĂŶƚĞƌŝŽƌ͕ 5bϭϱ ƐƉƌĞ [ƵĚƵƔ ĞƐƚĞ Đ ul dintre cele mai aglomerate p ƵŶĐƚĞ ĚĞ ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĞ ŠŶ ŽƌĂƔ ;ĐŽŶĨŽƌŵ ƐƚƵĚŝƵů Figure 30 [ŽĐĂƜŝŝ ĂĞƌŽƉŽƌƚƵƌŝ wŽŵąŶŝĂ Sursa: Proprie – modelare GIS Pentru !ĞƌŽƉŽƌƚƵůƵŝ ͞ÇƌĂŶƐŝůǀĂŶŝĂ͟ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞ ƕ ĞƐƚĞ ƉƌĞǀĉǌƵƚ ŠŶ atDÇ ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞ͘ !ĞƌŽƉŽƌƚƵů ÇąƌŐƵ aƵƌĞƕ ĞƐƚĞ ĐůĂ ŝŶƚĞƌǀĞŶƜŝĞ propuse în MPGT pentru aeroport : ñ wĞĂůŝǌĂƌĞĂͬĞǆƚŝŶĚĞƌĞĂ ƚĞƌŵŝŶĂůƵůƵŝ ĚĞ ƉĂƐ 2 ñ wĞĂďŝůŝƚĂƌĞĂ ƕŝ ĞǆƚŝŶĚĞƌĞĂ ƉůĂƚĨŽƌŵĞŝ ĚĞ 2 ñ Modernizarea pistei de decolare aterizare la 20m lungime, 4 ϱŵ ůĉƜŝŵĞ ƕŝ t/b ñ !ƐŝŐƵƌĂƌĞĂ ĐŽŵƉĂƚŝďŝůŝƚĉƜŝŝ ŶŽŝůŽƌ ŝŶǀĞƐƚ 164 ñ !ƐŝŐƵƌĂƌĞĂ ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌŝŝ͕ ĞĐŚŝƉĂŵĞŶƚĞů ƐĞĐƵƌŝƚĂƚĞ ƕŝ ƐŝŐƵƌĂŶƜĉ ĐŽŶĨŽƌŵ ƐƚĂŶĚĂƌĚĞ ñ Asigurare Ă ĐŽŶĞĐƚŝǀŝƚĉƜŝŝ ĂĞƌŽƉŽƌƚƵůƵŝ ĐŽŶĨŽƌŵ Figure 31 Aeroportul Transilvania , Tirgu Mures Sursa: Prorie – prelucrare GIS 165 Strategia de implementare ñ tƌŽŝĞĐƚƵů ƵƌŵĞĂǌĉ Ă Ĩŝ ŝŵƉůĞŵĞŶƚĂƚ ŠŶ ĨƵŶ provin fie din fondul de coeziune fie din fondul ĞƵƌŽƉĞĂŶ ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂ ;C95wͿ ƐĂƵ ĂůƚĞ ƐƵƌƐĞ ĂƚƌĂƐĞ ƜŝŶąŶĚ ĐŽŶƚ ñ f ƵŶĐƜŝĂ ƐĐŽƌ ƐĞ ǀĂ ďĂǌĂ ƉĞ ĂŶĂůŝǌĂ ŵƵůƚŝĐƌŝƚĞƌ ĚĞ ƉĞƌĨŽƌŵĂŶƜĉ ĞĐŽŶŽŵŝĐĉ ;ƌĂƚĂ ŝŶƚĞƌŶĉ ĚĞ ƉŽƌƚŽĨŽůŝƵ ĚĞ ŝŶƚĞƌǀĞŶƜŝŝ ŝĚĞŶƚŝĨŝĐĂƚ ƉĞŶ ĉ ůĂ ƌĞƜĞĂƵĂ Ç9b – T Core, Comprehensive. Gara CFR din municipiul T ŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ĂƚƌĂŐĞ ƵŶ ŶƵŵĉƌ ŵĂƌĞ ĐĞ Đ ĨĞƌŽǀŝĂƌ ŝŵƉŽƌƚĂŶƚ͘ {bÇC/ ͞/Cw /ĉůĉƚŽƌŝ͟ Ă î ŶƚƌĞŐŝƐƚƌĂƚ ƉĞ ƉƌŝŶĐŝƉĂů ƚƌŽŶƐŽĂŶĞůĞ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ʹ wĞŐŚŝŶ Ɣŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ʹ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ ŠŶ ĂŶƵů ϮϬϭϰ ĞǆƉĞĚŝĂԑŝ͘ Principalele locali ƚĉԑŝ ĐĉƚƌĞ ĐĂƌĞ ƐĞ ĨĂĐĞ ŶĂǀĞƚĂ ǌ ŝůŶŝĐĉ Ă ƉŽƉƵůĂԑŝĞŝ Ƶ aƵƌĞƔ ƐƵŶƚ wĞŐŚŝŶ͕ [ƵĚƵƔ͕ 5ĞĚĂ͕ ÜŶŐŚĞŶŝ͕ /ƌŝ DĂƌĂ /Cw ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ĞƐƚĞ ĚĞƐĞƌǀŝƚĉ ĚĞ Ƶƌ ini de transport pubic urban: – Linia 2 Traseu: European Retail Park – Metro ʹ Conserve ʹ Record ʹ Prodcomplex ʹ Autogara Voiajor ʹ ÇƌĞĐĉƚŽƌƵů ʹ Moca ʹ P – ԑĂ ÇƌĂŶĚĂĨŝƌŝůŽƌ ʹ Papiu Ilarian ʹ Mihai Eminescu ʹ Clinica O.R.L ʹ SMURD ʹ Secuilor Martiri ʹ Gara Mi Đĉ ʹ P – ԑĂ ÇĞĂƚƌƵůƵŝ ʹ Moca ʹ Gara CFR ʹAutogara Voiajor ʹ Traian Vuia ʹ Record 2 ʹ Chimie ʹ Metro ʹ Combinat ʹ European Retail Park – Linia 3 traseu: Gara CFR ʹ Moca ʹ P – ԑĂ .ƵůŐĂƌŝůŽƌ ʹ /ƵǌĂ ëŽĚĉ ʹ Matei Corvin ʹ Voinicenilor ʹA.I Cuza ʹ Remetea ʹ Pomilor ʹ Zambilei ʹ Cetinei ʹ ùĉƌĂŶĚƵůƵŝ ʹ CąŶĂԑĞůŽƌ ʹ /ĞĂŶŐĉŝůŽƌ ʹwĞŵĞƚĞĂ bŽƵĉ ʹ A.I Cuza ʹ tŽĚƵů aƵƌĞƔ ʹ {ĂůĂ tŽůŝǀĂůĞŶ ʹ tŝĂԑĂ ĚĞ ùŝ ʹ Iuliu Maniu ʹMoca ʹ Gara CFR – Linia 4 Traseu : European Retail Park – Metro ʹ Conserve ʹ Record ʹ Prodcomplex ʹ Autogara Voi ajor ʹ Gara Mare ʹ Olimp ʹ Cosmos ʹ Avram Iancu ʹ P – ԑĂ ÇƌĂŶĚĂĨŝƌŝ ʹ 9ǀŝĚĞŶԑĂ tŽƉƵůĂԑŝĞŝ ʹ /ŽĐŽƔƵů 5Ğ !Ƶƌ ʹ Tisei ʹ Voinicenilor ʹ P – ԑĂ ÜŶŝƌŝŝ ʹ FOTO ʹ Parc Uniri ʹDecebal ʹ tŽĚƵů aƵƌĞƔ ʹ Electrica ʹ Evreilor Martiri ʹ P – ԑĂ ÇĞĂƚƌƵůƵŝ ʹ /ŝƌĞƔƵůƵŝ ʹ Dâmbu l Pietros ʹ /ŝƵĐĂƔ ʹ Gara CFR ʹ Autogara Voiajor ʹ Traian Vuia ʹ Record 2 ʹ Chimie ʹ Metro – Combinat ʹ European Retail Park – Linia 16 Traseu: European Retail Park ʹ Metro ʹ Conserve ʹ Record ʹ Prodcomplex ʹ Autogara Voiajor ʹ ÇƌĞĐĉƚŽƌƵů ʹ Olimp ʹ Cosmos ʹ Avram Iancu ʹ Cardinal Iuliu Hosu ʹ Cîmpului ʹ P – ԑĂ hŶĞƔƚŝ ʹ Ady Endre ʹ Salcîmilor ʹ {ĉǀŝŶĞƔƚŝ ʹ Iuliu Maniu ʹ /ŝƌĞƔƵůƵŝ ʹ Dîmbul Pietros ʹ/ŝƵĐĂƔ ʹ Gara CFR ʹ Autogara Voiajor ʹ Traian Vuia ʹ Record 2 ʹ Chimie ʹ Metro ʹCombinat ʹ European Retail Park – Lin ia 17 Traseu: European Retail Park ʹ Metro ʹ Conserve ʹ Record ʹ Prodcomplex ʹ Autogara Voiajor ʹ ÇƌĞĐĉƚŽƌƵů ʹ Moca ʹ Poli 2 ʹ Europa ʹ .ƵƔƚĞŶŝ ʹ B – dul 1 Dec. 1918 ʹ Regele Ferdinand ʹ Solidaritatea ʹ Centrofarm ʹ Masini de calcul ʹ Centrofarm ʹ 16 Corina ʹ Fortuna – Lalelelor ʹ Izvor ʹ Moca ʹ Gara CFR ʹ Autogara Voiajor ʹ Traian Vuia ʹ Record 2 ʹ Chimie ʹ Metro ʹ Combinat ʹ European Retail Park – Linia 18 Traseu: European Retail Park ʹ Metro ʹ Conserve ʹ Record ʹ Prodcomplex ʹ Autogara Voiajor ʹ ÇƌĞĐĉƚŽƌƵů ʹ Moca ʹ P – ԑĂ ÇƌĂŶĚĂĨŝƌŝůŽƌ ʹ wĞǀŽůƵԑŝĞŝ ʹ P – ԑĂ Republici ʹ 2 Decembrie 1989 ʹ {ƉŝƚĂůƵů WƵĚĞԑĞĂŶ ʹ Parcul Eroilor ʹ Clinica de Oncologie ʹ .ƌĂƐĞƌŝĂ ÜŶŝǀĞƌƐŝƚĉԑŝŝ ʹ Nicolae Iorga ʹ P – ԑĂ ÇĞĂƚƌƵůƵŝ ʹ Moca ʹ Gara CFR ʹ Autogara Voiajor ʹTraian Vuia ʹ Record 2 ʹ Chimie ʹ Metro ʹ Combinat ʹ European Retail Park – Linia 4 raseu: Sapientia ʹ Regele Ferdinand ʹ Solidaritatea ʹ tŝĂԑĂ 5ŝĂŵĂŶƚ ʹ OŶĨƌĉԑŝƌŝŝ ʹ Fortuna ʹMoldovei ʹ aĂĐƵů wŽƔƵ ʹ Dacia ʹ Panduru ʹ Izvorul rece ʹ Predeal ʹ /ŝƌĞƔƵůƵŝ ʹ Dâmbul Pietros ʹ /ŝƵĐĂƔ ʹ Gara CFR ʹ Autogara Voiajor ʹ Traian Vuia ʹ Record 2 ʹ Chimie ʹ Metro – Combinat ʹ European Retail Park ʹ Metro ʹ Conserve ʹ Record ʹ Prodcomplex ʹ Autogara Voiajor ʹ ÇƌĞĐĉƚŽƌƵů ʹ Olimp ʹ Cosmos ʹ Avram Iancu ʹ Predeal ʹ Izvorul rece ʹPanduru ʹ Dacia ʹ aĂĐƵů wŽƔƵ ʹ Moldovei ʹ Poclos ʹ Tudor Vladimirescu ʹ tŝĂԑĂ 5ŝĂŵĂŶƚ ʹCorina 2 ʹ Sapientia 5ŝŶ ĂĐĞƐƚĞ ŵŽƚŝǀĞ ƐƵŶƚ ƉƌŽƉƵƐĞ ŶŽĚƵƌŝ ŝŶƚ ĚƵĐĉ ůĂ ĨůƵŝĚŝǌĂƌĞĂ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ͕ ĞůŝŵŝŶĂƌĞĂ Ă o r: ç Autogara poate deven i printr – Ž ŝŶǀĞƐƚŝƜŝĞ ĐŽƌĞƐƉƵŶǌĉ toare un punct intermodal adecva ƚ ŝĚĞŝŝ ĚĞ ƐĐŚŝŵď ĞĨŝĐŝĞŶƚ ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝ ntre sist ĞŵƵů ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƵ ĐĞů ũƵĚĞƜ ean, respectiv interurban. ç ƐƚĂƜŝĂ /Cw ĐĞŶƚƌĂůڣ͗ ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂ Ő ڣƌŝŝ ĐĞŶƚƌĂůĞ ;ůƵĐƌĂƌĞ ŝŶ ie, c u termen de finalizare 2016) astfel încât trecerea de la sistemul feroviar la cel rutier va constitui o ĂĐƜŝƵŶĞ ĚĞ ĨŽƌŵĂƌĞ Ă ƵŶƵŝ ŶŽĚ ŝŶƚĞƌŵŽĚĂů ç !ĞƌŽƉŽƌƚƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ͗ ƉŽĂƚĞ ďĞŶĞĨŝĐŝĂ ĚĞ ůĞŐڣƚƵƌڣ ut ilizarea liniei de cale ferata existenta si/sau prin curse regulate de transport public pe cale rutiera corelate cu orele de decolare – aterizare ale sistemului de transport aerian. ùŽŶĂ ƉƌŽƚĞũĂƚĉ ĐŽŶƐƚƌƵŝƚĉ ŝŶĐůƵĚ e delimitarea zonei protejate având în ǀĞĚĞƌĞ ĞǀŽůƵƜ ia parcelarului, Ă ƚƌĂŵĞŝ ƐƚƌĂĚĂůĞ͕ ĂƌŝĂ ĚĞ ƌĉƐƉą ndire a ĐůĉĚŝƌŝůŽƌ ͣŵŽŶƵŵĞŶƚ ŝ i a celor ĐƵ ǀĂůŽĂƌĞ ĂŵďŝĞŶƚĂůĉ͕ ǌŽŶĉ ĚĞ ƉƌŽƚĞĐԑŝĞ Ă ĂĐĞƐƚŽƌĂ ƉƌĞĐƵŵ ŝ ĂƌŝĂ ĚĞ ƉƌŽƚĞĐԑ protejate. Studiul zonei centrale cuprinde criterile de ĚĞůŝŵŝƚĂƌĞ ĂůĞ ĂĐĞƐƚ ƉƌŝŶĐŝƉĂůĞůĞ ƚĞŶĚŝŶƜĞ ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ Ă ĂĐĞƐƚĞ iu l ƵƌďĂŶ͕ ĐŽŶƚŝŶƵƵ ƐĂƵ Ɖ ĐĞŶƚƌĂůŝƚĂƚĞ͘͟ !ŶĂůŝǌĂ ŵĂŝ ĐƵƉƌŝŶĚĞ ƕ i alte aspecte: – ǌŽŶĂ ĐĞŶƚƌĂůĉ ĐƵ ĨƵŶĐԑŝƵŶŝ ĐŽŵƉůĞǆĞ͕ ĚĞ ƐŝƚƵĂƚĉ ŠŶ ŝŶƚĞƌŝŽƌƵů ƉĞƌŝŵĞƚƌƵůƵŝ ĚĞ ƉƌŽ 167 – ǌŽŶĂ ĐĞŶƚƌĂůĉ ĐƵ ĨƵŶĐԑŝƵŶŝ ĐŽŵƉůĞǆĞ͕ ĚĞ ƐŝƚƵĂƚĉ ŠŶ ĂĨĂƌĂ ƉĞƌŝŵ ĞƚƌƵůƵŝ ĚĞ ƉƌŽƚĞĐԑŝĞ Ă ĐĞŶƚƌƵůƵŝ – ǌŽŶĞ ĐƵ ĨƵŶĐԑŝƵŶŝ ĐŽŵƉůĞǆĞ ĚĞ ŝŵƉŽƌƚĂŶԑĉ ƐŝƚƵĂƚĞ ŠŶ ĂĨĂƌĂ ǌŽŶĞŝ ĐĞŶƚƌĂůĞ Ă ŽƌĂƔƵ ĨƵŶĐԑŝƵŶŝ ĚĞ ŝŵƉŽƌƚĂŶԑĉ ƐƵƉƌĂŵƵŶŝĐŝƉĂůĉ ŝƉĂůĉ ĚŝƐƉĞƌƐĂƚĞ ŠŶ ĐĞŶƚƌĞůŽƌ ĚĞ ĐĂƌƚŝĞƌ͕ ǌŽŶĂ ĞĐŚŝƉĂŵĞŶƚĞůŽƌ – ǌŽŶĂ ĐŽŶԑŝŶąŶĚ ŝŶƐƚŝƚƵԑŝŝ͕ ƐĞƌǀŝĐŝŝ Ɣŝ ;ƉƌŽĨĞƐŝŽŶĂůĞ͕ ĐŽůĞĐƚŝǀĞ͕ ƉĞƌƐŽŶĂůĞͿ͕ ĐŽŵ ƌĞƐƚĂƵƌĂŶƚĞ͕ ůŽŝƐŝƌ ƉƌŽĚƵĐƚŝǀĞ Ɣŝ ůŽĐƵŝŶԑĞ͖ – ǌŽŶĂ ĂĐƚŝǀŝƚĉԑŝůŽƌ ůĞŐĂƚĞ ĚĞ ĐƵůƚƵƌĂ Ɛŝ Ɖ wĞԕĞĂƵĂ ĚĞ ŠŶǀĉԕĉŵąŶƚ Ă ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ Ă ĐŽŵƉůĞǆŝƚĂƚĞ͕ ĂƚƌĂŐͬŐĞŶĞƌĞĂǌĉ ƚƌĂĨŝĐ ƉĞ ĂŶƵŵ ĞŶƚĞ ŽƌĂƌĞ͘ wĞԑĞĂƵĂ Ě ĞƐƚĞ ĨŽƌŵĂƚĉ ĚŝŶ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ ŝŶƐƚŝƚƵԑŝŝ͗ 1. ÜŶŝƚĉԑŝůĞ ĚĞ ŝŶǀĂƚĂŵĂŶƚ ĚĞ ŝŶƚĞƌĞƐ ƌĞŐŝŽŶĂů !͘ OŶǀĉԑĉŵąŶƚ ƉƌĞƔĐŽůĂƌ Casa de copi prescolari .͘ LŶǀĉԑĉŵąŶƚ ƉƌŝŵĂƌ Ɣŝ ŐŝŵŶĂǌŝĂů Scoala ajutatoare nr. 1, Bulevard 1 Dec. 1918, nr.32 Scoala ajutatoare nr. 2, Piata M ĉƌĉƔƚŝ Ŷƌ͘ ϴ {ĐŽĂůĂ ŐĞŶĞƌĂůĂ Ŷƌ͘ ϭϬ͕ ƐƚƌĂĚĂ tĂƐ͘ tĂŶƐ Club scolar sportiv Tg. – Mures ʹ Ɛƚƌ͘ ëŝĐƚŽƌ .ĂďĞƔ͕ bƌ͘ϭϭ /͘ LŶǀĉԑĉŵąŶƚ ůŝĐĞĂů͕ ƉŽƐƚůŝĐĞĂů Ɣŝ ƉƌŽĨĞƐ ional Colegi Ƶů bĂԑŝŽŶĂů ͣ !ů͘tĂƉŝƵ LůĂƌŝĂŶ͟ ͕ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘.ĞƌŶĂĚǇ DǇ 12 /ŽůĞŐŝƵů bĂԑŝŽŶĂů ͣÜŶŝƌĞĂ͕͟ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚ 17 [ŝĐĞƵů ëŽĐĂƚŝŽŶĂů tĞĚĂŐŽŐŝĐ ͣaŝŚĂŝ 9ŵŝŶĞ 37 [ŝĐĞƵů ƚĞŽƌĞƚŝĐ ͣ.ŽůǇĂŝ CĂƌŬĂƐ͟ ͕ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘.ŽůǇĂŝ Ŷƌ͘ 3 Liceul Vocational Reformat ͕ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘.ŽůǇĂŝ Ŷƌ͘ 3 [ŝĐĞƵů ëŽĐĂƚŝŽŶĂů ĚĞ !ƌƚĉ͕ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ 9 Liceul cu p ƌŽŐƌĂŵ ƐƉŽƌƚŝǀ ͣ{ǌĂƐǌ !ĚĂůďĞƌƚ͟ Clasele IX – óLL͕ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ 1 Lice ul tehnologic ͣDŚĞŽƌŐŚĞ ÄŝŶĐĂŝ͟ ͕ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ . – dul 1848 nr. 5 L ŝĐĞƵů ƚĞŚŶŽůŽŐŝĐ ͣ9ůĞĐƚƌŽŵƵƌĞƔ͟ ͕ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘[ŝǀĞǌĞŶŝ Ŷƌ 5 [ŝĐĞƵů ƚĞŚŶŽůŽŐŝĐ ͣ!ǀƌĂŵ LĂŶĐƵ͟ ͕ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘DŚ͘5ŽũĂ Ŷƌ͘ 13 Liceul t ĞŚŶŽůŽŐŝĐ ͣ/ŽŶƐƚĂŶƚŝŶ .ƌąŶĐƵƔŝ͟ ͕ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘ë͘.ĂďĞƔ 1 Liceul teh ŶŽůŽŐŝĐ ͣDŚĞŽƌŐŚĞ aĂƌŝŶĞƐĐƵ͕͟ ÇŐ͘aƵƌ 15 [ŝĐĞƵů ƚĞŚŶŽůŽŐŝĐ ͣÇƌĂŝĂŶ ëƵŝĂ͟ ͕ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘DŚ͘5ŽũĂ Ŷƌ͘ 102 [ŝĐĞƵů ƚĞŚŶŽůŽŐŝĐ ͣ!ƵƌĞů tƌĞƐƵ͟ ͕ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘aŝůĐŽǀƵůƵŝ 1 – 5 [ŝĐĞƵů ƚĞŚŶŽůŽŐŝĐ ͣLŽŶ ëůĂƐŝƵ͕͟ ÇŐ͘aƵƌĞƔ r. 62 168 Cole ŐŝƵů ĂŐƌŝĐŽů ͣÇƌĂŝĂŶ {ĉǀƵůĞƐĐƵ͟ ͕ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘/ĉůĉƌĂƔŝ Ŷ 108 /ŽůĞŐŝƵů ĞĐŽŶŽŵŝĐ ͣÇƌĂŶƐŝůǀĂŶŝĂ͕͟ ÇŐ͘aƵƌ 1 5͘ LŶǀĉԑĉŵąŶƚ ƵŶŝǀĞƌƐŝƚĂƌ ϭ͘ÜŶŝǀĞƌƐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ aĞĚŝĐŝŶĉ Ɣŝ CĂƌŵĂĐŝĞ 2 .Universitatea Petru Maior 3.Universitatea Dimitrie Cantemir 4. Universitatea Sapientia ϱ͘ ÜŶŝǀĞƌƐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ !ƌƚĉ ÇĞĂƚƌĂůĉ 9͘ LŶƐƉĞĐƚŽƌĂƚĞ ƔĐŽůĂƌĞ LŶƐƉĞĐƚŽƌĂƚƵů ƔĐŽůĂƌ – ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘ëŝĐƚŽƌ .ĂďĞƔ ͣ str.Gh.Doja nr. 102 Ϯ͘ ÜŶŝƚĉԑŝ ŠŶǀĉԑĉŵąŶƚ ĚĞ ŝŶƚĞƌĞƐ local !͘ OŶǀĉԑĉŵąŶƚ ƉƌĞƔĐŽůĂƌ Gradinite cu program prelungit: 18 gradini Ɯe DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ƉƌĞůƵŶŐŝƚ ͞[ƵŵĞĂ ĐŽ Voiniceni nr. 43 DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ƉƌĞůƵŶŐŝƚ ͣ!ƌůĞĐŚŝŶ 17 DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ƉƌĞůƵŶŐŝƚ ͞{ƚĞĨĂŶŝĂ ͟ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ 1 DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ƉƌĞůƵŶŐŝƚ Ŷƌ͘ Ϭϲ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘aĉƌĉƔƚŝ Ŷ 1 DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ƉƌĞůƵŶŐŝƚ ͣ/ŽĚƌŝƔŽƌ 1 DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ƉƌĞůƵŶŐŝƚ Ŷƌ͘ ϭϬ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘{ĞĐĞƌĞŝ Ŷ .2/B DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ƉƌĞůƵŶŐŝƚ Ŷƌ͘ ϭϮ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘IƵŶĞĚŽĂƌĂ DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ƉƌĞůƵŶŐŝƚ ͣ!ůďŝŶƵԑĂ 23 DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ƉƌĞůƵŶŐŝƚ wĂŶĚƵŶŝĐĂ 18 DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ Ɖ relungit nr. ϭϱ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘aŝŚĂŝ ëŝƚ – 28 DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ƉƌĞůƵŶŐŝƚ Ŷƌ͘ ϭϲ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘{ƉŽƌƚŝǀŝů 2 DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ƉƌĞůƵŶŐŝƚ ͣ[ŝĐƵƌŝĐŝ 18 DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ƉƌĞůƵŶŐŝƚ ͞/ĂƐƵƚĂ Ě ĞƔ͕ Ɛƚƌ͘ Gh. Marinescu nr.9 DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ƉƌĞůƵŶŐŝƚ ͣaĂŶƉĞů͟ Gh.Doja nr. 185 DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ƉƌĞůƵŶŐŝƚ ͣ5ƵŵďƌĂǀĂ str.Muncinr.17/A DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ƉƌĞůƵŶŐŝƚ ͣ{ƚĞĨĂŶŝĂ DƌĉĚŝŶ ŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ƉƌĞůƵŶŐŝƚ Ŷƌ͘ ϭϭ ÇŐ͘a 37 DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ƉƌĞůƵŶŐŝƚ ͣwĂǌĂ ĚĞ /ĂƌƉĂԑŝ Ŷƌ͘ 5 Gradinite cu program normal: 9 gradinite DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ŶŽƌŵĂů ͣtŝԑŝŐŽŝ͟ Ç Ő͘aƵƌĞƔ͕ .Ě ϭ 5ĞĐĞŵďƌŝĞ 48 DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ŶŽƌŵĂů Ŷƌ͘ ϭϴ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘/ĉŵŝŶƵůƵŝ 13 DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ŶŽƌŵĂů Ŷƌ͘ Ϭϯ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘wĞƉƵďůŝĐŝŝ 12 DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ŶŽƌŵĂů Ŷƌ͘ Ϭϰ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘a͘9ŵŝŶĞƐĐƵ 62 169 DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ program normal nr. Ϭϵ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘DŚ͘5ŽũĂ Ŷƌ 102 DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ŶŽƌŵĂů Ŷƌ͘ ϭϭ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘5ĞĐĞďĂů Ŷƌ DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ŶŽƌŵĂů Ŷƌ͘ ϴ͕ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘ďƵĚŝƵůƵŝ ƌ DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ŶŽƌŵĂů Ŷƌ͘ ϭϮ ÇŐ͘aƵƌĞƔ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘w 29 8 DƌĉĚŝŶŝԑĂ ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ŶŽƌŵĂů Ŷƌ͘ ϮϬ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘/ĞƌŶĂǀŽĚĂ .͘ OŶǀĉԑĉŵąŶƚ ƉƌŝŵĂƌ Ɣŝ ŐŝŵŶĂǌŝĂů ÄĐŽĂůĂ ŐŝŵŶĂǌŝĂůĉ ͣwŽŵƵůƵƐ DƵŐĂ͟ ;ÄĐŽĂů ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘/ĞƌŶĂǀŽĚĂ Ŷƌ͘Ϯ ÄĐŽĂůĂ ŐŝŵŶĂǌŝĂůĉ ͣDĞŽƌŐĞ /ŽƔďƵĐ͟ ;ÄĐŽĂů ĞƌĂůĉ Ŷƌ͘ϯͿ͕ ÇŐ͘aƵƌĞƔ nr.30 ÄĐŽĂůĂ ŐŝŵŶĂǌŝĂůĉ ͣbŝĐŽůĂĞ .ĉůĐĞƐĐƵ͟ ;ÄĐ Ɛƚƌ͘LĂůŽŵŝԑĞŝ Ŷƌ͘Ϯ ÄĐŽĂůĂ ŐŝŵŶĂǌŝĂůĉ ͣbŝĐŽůĂĞ .ĉůĐĞƐĐƵ͟ ;Ä Ɛƚƌ͘[ŝďĞƌƚĉԑŝŝ Ŷƌ͘ϯϲ ÄĐŽĂůĂ ŐŝŵŶ ĂǌŝĂůĉ ͣÇƵĚŽƌ ëůĂĚŝŵŝƌĞƐĐƵ͟ ;ÄĐŽĂ Ɛƚƌ͘/ƵƚĞǌĂŶԑĞŝ Ŷƌ͘ϱϭ ÄĐŽĂůĂ ŐŝŵŶĂǌŝĂůĉ Ŷƌ͘ϳ – /ŽƌƉ !͕ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ !ů͘/ŽŶƐƚƌƵĐƚ ÄĐŽĂůĂ ŐŝŵŶĂǌŝĂůĉ Ŷƌ͘ϳ – /ŽƌƉ .͕ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ !ů͘/ŽŶƐƚƌƵĐƚ ÄĐŽĂůĂ ŐŝŵŶĂǌŝĂůĉ ͣCƌŝĞĚƌŝĐŚ {ĐŚ ŝůůĞƌ͟ ;ÄĐŽĂůĂ ŐĞŶĞƌĂůĉ Ɛƚƌ͘!ů͘/ĂƌƉĂԑŝ Ŷƌ͘Ϯϯ ÄĐŽĂůĂ ŐŝŵŶĂǌŝĂůĉ ͣ5ĂĐŝĂ͟ ;ÄĐŽĂůĂ ŐĞŶĞƌĂ ÄĐŽĂůĂ ŐŝŵŶĂǌŝĂůĉ ͣ5ĂĐŝĂ͟ ;ÄĐŽĂůĂ ŐĞŶĞƌ nr.2 DŝŵŶĂǌŝƵů ͣ!ůĞǆĂŶĚƌƵ LŽĂŶ /ƵǌĂ͟ ;ÄĐŽĂůĂ nr.28 {ĐŽĂůĂ ŐĞŶĞƌĂůĂ bƌ͘ ϭϵ .ĞƔĂ͕ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘ wĞŵĞƚĞĂ͕ Ŷƌ͘Ϯ ÄĐŽĂůĂ ŐŝŵŶĂǌŝĂůĉ ͣ[ŝǀŝƵ wĞďƌĞĂŶƵ͟ ;ÄĐŽĂ nr.3 ÄĐŽĂůĂ ŐŝŵŶĂǌŝĂůĉ ů ͣ[ŝǀŝƵ wĞďƌĞĂŶƵ͟ ;ÄĐŽĂůĂ ŐĞŶĞƌĂů nr.1 ÄĐŽĂůĂ ŐŝŵŶĂǌŝĂůĉ ĚĞ {ƚĂƚ ͣaŝŚĂŝ ëŝƚĞĂǌƵ ÄĐŽĂůĂ ŐŝŵŶĂǌŝĂůĉ ͣ{ĞƌĂĨŝŵ 5ƵŝĐƵ͟ ;ÄĐŽĂ Ɛƚƌ͘IƵŶĞĚŽĂƌĂ Ŷƌ͘ϯϴ ÄĐŽĂů Ă ŐŝŵŶĂǌŝĂůĉ ͣ{ĞƌĂĨŝŵ 5Ƶŝ Ŷƌ͘ϭͿ /ŽƌƉ .͕ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘ .ƵĚŝƵůƵŝ Ŷƌ Târgu – aƵƌĞƔ ;ÄĐŽĂůĂ ŐĞŶĞƌĂůĉ Ŷƌ͘ϰͿ͕ ÇŐ͘aƵƌĞ Scoala gimna ǌŝĂůĉ ͣ5ƌ͘ .ĞƌŶĂĚǇ DǇŽƌŐǇ ͕͟ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘ Gheorghe Doja nr.1 170 C ͘ OŶǀĉԑĉŵąŶƚ ůŝĐĞĂů Colegi Ƶů bĂԑŝŽŶĂů ͣ !ů͘tĂƉŝƵ LůĂƌŝĂŶ͟ ͕ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛƚƌ͘.ĞƌŶĂĚǇ D 12 /ŽůĞŐŝƵů bĂԑŝŽŶĂů ͣÜŶŝƌĞĂ͕͟ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛ [ŝĐĞƵů ëŽĐĂƚŝŽŶĂů tĞĚĂŐŽŐŝĐ ͣaŝŚĂŝ 9ŵŝŶ nr. 37 [ŝĐĞƵů ƚĞŽƌĞƚŝĐ ͣ.ŽůǇĂŝ CĂƌŬĂƐ͟ ͕ ÇŐ͘aƵ 3 [ŝĐĞƵů ëŽĐĂƚŝŽŶĂů ƌĞĨŽƌŵĂƚ ͕ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ 3 [ŝĐĞƵů ëŽĐĂƚŝŽŶĂů ĚĞ !ƌƚĉ͕ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ Ɛ 9 [ŝĐĞƵů ĐƵ ƉƌŽŐƌĂŵ ƐƉŽƌƚŝǀ ͣ{ǌĂƐǌ !ĚĂůďĞ e IX – óLL͕ ÇŐ͘aƵƌĞƔ͕ str.V.Babes nr.1 [ŝĐĞƵů ÇĞŚŶŽůŽŐŝĐ ͣDŚĞŽƌŐŚĞ ÄŝŶĐĂŝ͟ ͕ Ç – dul 1848 nr.5 [ŝĐĞƵů ÇĞŚŶŽůŽŐŝĐ ͣ9ůĞĐƚƌŽŵƵƌĞƔ͟ ͕ ÇŐ͘a [ŝĐĞƵů ÇĞŚŶŽůŽŐŝĐ ͣ!ǀƌĂŵ LĂŶĐƵ͟ ͕ ÇŐ͘aƵ DƌƵƉƵů ƔĐŽůĂƌ ͣ/ŽŶƐƚĂŶƚŝŶ .ƌąŶĐƵƔŝ͟ ͕ Ç [ŝĐĞƵů ÇĞŽƌĞƚŝĐ ͣDŚĞŽƌŐŚĞ aĂƌŝŶĞƐĐƵ͕͟ Ç [ŝĐĞƵů ÇĞŽƌĞƚŝĐ ͣÇƌĂŝĂŶ ëƵŝĂ͟ ͕ ÇŐ͘aƵƌĞ [ŝĐĞƵů ÇĞŽƌĞƚŝĐ ͣ!ƵƌĞů tƌĞƐƵ͟ ͕ ÇŐ͘aƵƌĞ i nr.1 – 5 [ŝĐĞƵů ÇĞŽƌĞƚŝĐ ͣLŽŶ ëůĂƐŝƵ͟ ͕ ÇŐ͘aƵƌĞƔ /ŽůĞŐŝƵů ĂŐƌŝĐŽů ͣÇƌĂŝĂŶ {ĉǀƵůĞƐĐƵ͟ ͕ Ç /ŽůĞŐŝƵů ĞĐŽŶŽŵŝĐ ͣÇƌĂŶƐŝůǀĂŶŝĂ͕͟ ÇŐ͘aƵ bƵŵĉƌ total elevi (gradinita – liceu) anul scol ar 2014 – 2015: 27.23 {ƚƵĚĞŶԑŝ͗ ϭϯ͘ϯϭϵ ŠŶ ĂŶƵů ƵŶŝǀĞƌƐŝƚĂƌ ϮϬϭϬ – 201 tƵŶĐƚĞ ĐŽŵĞƌĐŝĂůĞ ŠŶ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ͗ ϰϭϵϲ ;ϮϬϭϯ bƵŵĉƌ ĨŝƌŵĞ ŠŶ ÇŐ͘ aƵƌĞƔ͗ ƉĞƐƚĞ ϴϬϬϬ ;ϮϬϭϯͿ tĞƌƐŽĂŶĞ ĨůŽƚĂŶƚĞ ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂƚĞ ŠŶ ĂƵŐƵƐƚ ĂĚĂƵŐĉ Š n jur de 250 – ϯϬϬϬ ƉĞƌƐŽĂŶĞ ĨůŽƚĂŶƚĞ͕ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚąŶ ven ŝԑŝ ůĂ ƐƚƵĚŝƵ ŠŶ ÇŐ͘ aƵƌĞƔ͘ Alte zone genratoare de trafic la nivelul municipiului sunt : Spitale {ƉŝƚĂůƵů /ůŝŶŝĐ WƵĚĞԕĞĂŶ ĚĞ ÜƌŐĞŶԕĉ ÇŠƌŐƵ aƵ capacitate: 120 paturi. !ŶŐĂũĂԑŝ͗ ƉĞƐƚĞ ϯϳϬϬ ƉĞƌƐŽĂŶĞ bƵŵĉƌ ƉĂĐŝĞŶԑŝůŽƌ ůĂ {ƉŝƚĂůƵů /ůŝŶŝĐ WƵĚ ϮϬϬϲͿ͕ ϴϰϲϳϲ ;ĂŶƵů ϮϬϬϳͿ͕ ϳϳϮϳϭ ;ϮϬϬϴͿ͕ ϰϲϳϲ ƉƌŽǀŝŶ ĚŝŶ ĂůƚĞ ũƵĚĞԑĞ ĂůĞ ԑĉƌŝŝ͘ /ĞŶƚƌƵů aĞĚŝĐĂů bŽǀĂǀŝƚĂ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ʹ ƐƉŝƚĂů ƉƌŝǀĂƚ ĐĂƌĞ Ɣŝ – a început activitatea în 208 bƌ͘ ƉĂĐŝĞŶԑŝ͗ ϰϳϵϵ ;ϮϬϭϭͿ Capacitate: peste 120 paturi 171 ùŽŶĂ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂůĉ͗ Az ŽŵƵƌĞƕ ;ŝŶĚƵƐƚƌŝĂ ĐŚŝŵŝĐĉͿ͗ ϰϳϴϮ ĂŶŐĂũĂԑŝ ;ϮϬϬϵ Prodcomplex (industria ĐŚŝŵŝĐĉͿ ͗ ϮϳϬϲ ĂŶŐĂũĂԑŝ ;ϮϬϬϵͿ !ŐƌĞŵĞŶƚ Ɣŝ {ƉŽƌƚ DƌĉĚŝŶĂ ùŽŽ͗ !ŶƵů ϮϬϭϮ ʹ 162.70 bilete, Anul 201 ʹ 149.50 bilete, Anul 2010 ʹ 129.50 bilete DƌĉĚŝŶĂ ùŽŽ ;ĂŶƵů ϮϬϭϰͿ͗ ϭϯϯ͘ϳϬϬ ďŝůĞƚĞ ͕ ϲϴ bilete fa miliale (2 adulti, pana la 5 copi), 15 abonamente (10 intrari) tŝƐĐŝŶĂ ͣaŝƌĐĞĂ .ŝƌĉƵ͕͟ ŶƵŵĂƌƵů ƚŽƚĂů ĚĞ ĂĐ pe perioada septembrie 2013 – iulie 2014: 103.0 de persoane(copi,pensionari,adulti). Numar bilete în sezon 1 mai – 31 aug 2014 la Complexul ĚĞ !ŐƌĞŵĞŶƚ Ɣŝ {ƉŽ ;ͣíĞĞŬĞŶĚ͟Ϳ͗ ϭϭϳ͘ϭϮϲ bƵŵĉƌ ĂďŽŶĂŵĞŶƚĞ ŠŶ ƐĞǌŽŶ ϭ ŵĂŝ – ϯϭ ĂƵŐ ϮϬϭϰ ůĂ /ŽŵƉůĞǆƵů ĚĞ ;ͣíĞĞŬĞŶĚ͟Ϳ͗ ϲϴ Numar bilete Bazinul Olimpic 2014: 17.80 bƵŵĉƌ ĂďŽŶĂŵĞŶƚĞ .ĂǌŝŶƵů hůŝŵƉŝĐ ϮϬϭϰ ;ĂĐĐĞƐ Numar bilete în sezon 1 mai – ϯϭ ĂƵŐ ϮϬϭϰ ůĂ /ŽŵƉůĞǆƵů ĚĞ ! ;ͣíĞĞŬĞŶĚ͟Ϳ͗ ϭϭϳ͘ϭϮϲ͖ bƵŵĉƌ ĂďŽŶĂŵĞŶƚĞ ŠŶ Ɛ – 31 aug 2014 la Complexul de !ŐƌĞŵĞŶƚ Ɣŝ {ƉŽƌƚ aƵƌĞƔ ;ͣíĞĞŬĞŶĚ͟Ϳ͗ ϲϴ ;ŠŶ Bazi nul Olimpic) {ĐƵƌƚĉ ĚĞƐĐƌŝĞƌĞ Ă ƵŶŽƌ ƉƵŶĐƚĞ ĚĞ ĂƚƌĂĐԕŝ /ŽŵƉůĞǆƵů ĚĞ !ŐƌĞŵĞŶƚ Ɣŝ {ƉŽƌƚ aƵƌĞƔƵů – aflat pe malul stâng al aƵƌĞƔƵůƵŝ Ɣŝ ĂǀąŶĚ Ž ƐƵƉƌĂĨĂԑĉ ĚĞ ϰϬ ŚĂ͕ ƌĞƉ doar pentru ůŽĐƵŝƚŽƌŝŝ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ƐĂƵ ũƵĚĞԑƵůƵŝ͕ Đŝ Ɣŝ ƐƵŶƚ͗ ďĂǌŝŶĞ ĚĞ ŠŶŽƚ͕ ƉůĂũĂ͕ ƉĂƌĐƵƌŝ ĚĞ ũŽĂĐ patinoar (iarna), lacul pe care se pot face plim ďĉƌŝ ŠŶ ĂŵďĂƌĐĂԑŝƵŶŝ ùŽŶĂ ĚĞ ĂŐƌĞŵĞŶƚ ͞tůĂƚŽƵů /ŽƌŶĞƔƚŝ͟ ʹ ĞƐƚĞ ƐŝƚƵĂƚ ůĂ ĐĞĂ ŵĂŝ Š ŽĨĞƌŝŶĚ ĂƐƚĨĞů Ž ůĂƌŐĉ ƉĂŶŽƌĂŵĉ ĂƐƵƉƌĂ ŽƌĂƔƵ – Ƶů͕͟ ͞tůĂƚŽƵů /ŽƌŶĞƔƚŝ͟ ĞƐƚĞ ǀŝǌŝƚĂƚ ĚĞ ƵŶ ŶƵŵĉƌ ĂŶƚ ĚĞ ƚƵƌŝƔƚŝ ĚŝŶ ŽƌĂ !ƚƌĂĐԑŝŝůĞ ǌŽŶĞŝ ƐƵŶƚ͗ ƵŶ ƉĂƌĐ ŵŽĚĞƌŶ ĚĞ ũ ďŝĐŝĐůĞƚĞ͕ ƚƌĂƐĞĞ ƉĞŶƚƌƵ ĚƌƵŵĞԑŝŝ͕ ŐƌĉĚŝŶĂ ù ƵƚŝůŝǌĂƚĉ͕ ĞǆĐůƵǌąŶĚ ƚƌĂƐĞĞ ůĞ ƉƌŝŶ ƉĉĚƵƌĞ Ɣŝ ŐƌĉĚŝŶĂ ùŽŽ͕ ĂĐŽ tĞŶƚƌƵ Ă ĨĂĐŝůŝƚĂ ƌĞůĂԑŝĂ ŠŶƚƌĞ ĐĞůĞ ĚŽƵĉ ǌ – Platoul /ŽƌŶĞƔƚŝ Ɣŝ ͞íĞĞŬĞŶĚ͟ – ĚĂƌ Ɣŝ ŠŶ ƐĐŽƉ ĚĞ ůŽŝƐŝƌ͕ ŵƵŶŝĐŝƉŝ te legondole. 172 DƌĉĚŝŶĂ ùŽŽ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ Ž ĂƚƌĂĐԑŝĞ ŝŵƉŽƌƚ ĞǆƚŝŶƐĞ Ɣŝ ĚŽƚĂƚĞ ŐƌĉĚŝŶŝ ǌŽŽ ĚŝŶ ԑĂƌĉ ;ϰϬ Ś /ĞƚĂƚĞĂ aĞĚŝĞǀĂůĉ ĂǀąŶĚ Ž ƐƵƉƌĂĨĂԑĉ ĚĞ ĐĐ – un proces ĚĞ ĐŽŶƐĞƌǀĂƌĞ͘ 9ƐƚĞ ƐƉĂԑŝƵ ů ĚĞ ĚĞƐĨĉƔƵƌĂƌĞ Ă ƵŶŽƌ ĞǀĞŶŝŵĞŶ ƵŵƵƌĞƔĞŶŝůŽƌ ͞ùŝůĞůĞ ƚŠƌŐƵŵƵƌĞƕ ĞŶĞ͟ ĐĞ ƌĞƵŶĞƔƚĞ ŠŶ ĨŝĐĂƌĞ ĂŶ ƉĞƐƚĞ ͞hƌĉƔĞůƵů ĐŽƉŝŝůŽƌ͕͟ ͞{ĉƌďĉƚŽĂƌĞĂ ëŝŶƵůƵŝ Ɣŝ tŝƐĐŝŶĂ ͞aŝƌĐĞĂ .ŝƌĉƵ͟ ;ĂŵƉůĂƐĂƚĉ ŠŶ ĐĞŶƚƌƵů ŽƌĂƔƵůƵŝͿ Ɣŝ .ĂǌŝŶ /ŽŵƉůĞǆƵů ĚĞ !ŐƌĞŵĞŶƚ Ɣŝ {ƉŽƌƚ aƵƌĞƔƵůͿ ƐƵŶƚ ƐĞƌǀŝĐŝŝ ĚĞ ĐĂůŝƚĂƚĞ Ɣŝ ĂĐĐĞƐŝďŝůĞ ĐĂ ƉƌĞԑ ŵ de toate ĐĂƚĞŐŽƌŝŝůĞ ĚĞ ǀąƌƐƚĉ͘ OŶ ĂĨĂƌĉ ĚĞ ŽďŝĞĐƚŝǀĞůĞ ĂŵŝŶƚŝƚĞ ŵĂŝ ƐƵƐ͕ ŶƵŵĉƌ ŵĂƌĞ ĚĞ ĞǀĞŶŝŵĞŶƚĞ ƐƉŽƌƚŝǀĞ Ăů ĐĉƌŽƌ – Ƶů ƉƌŝŵĉƌŝĞŝ la adresa: htp:/w.tirgumures.ro/index.php?view=categoryevents&id=2%3AManifestari+sportive &option=com_eventlist&Itemid=298&lang=ro ͕ ĐĂƌĞ ƐĞ ŽƌŐĂŶŝǌĞĂǌĉ ĨŝĞ {ƚĂĚŝŽŶƵů C/a͕ ĨŝĞ ƉĞ ƚĞƌŝƚŽƌŝƵů ŽƌĂƔƵůƵŝ ƐĂ ƚƵƌƵƌŝ ĚĞ ĐŝĐůŝƐŵ ĞƚĐ͘ aĂŝ ĂŵŝŶƚŝŵ Ɣŝ ĚĞ t perioada rece, ĐĂƌĞ ĂƚƌĂŐĞ ƵŶ Ăůƚ ŶƵŵĉƌ ĚĞ ƵƚŝůŝǌĂƚŽƌ 5Ğ ĂƐĞŵĞŶĞĂ͕ ŠŶ ĂĨĂƌĉ ĚĞ ĞǀĞŶŝŵĞŶƚĞůĞ ŽƌŐ ŠŶ /ĞƚĂƚĞĂ aĞĚŝĞǀĂůĉ͕ Ž ƐĞƌŝĞ ŝŵƉƌĞƐŝŽŶĂŶƚĉ Centrul Cultural Mihai Eminescu ( htp:/w.tirgumures.ro/pdf/eminescu.pdf ), Cinema !ƌƚĂ ƐĂƵ ŠŶ ĂůƚĞ ƐƉĂԑŝŝ ĐƵŵ Ăƌ Ĩŝ ÇĞĂƚƌƵů ϳϰ eatrul Ariel) . 173 I . MODELUL DE TRANSPORT 3.1. tƌĞǌĞŶƚĂƌĞĂ ŐĞŶĞƌĂůĉ ƕŝ ĚĞĨŝŶŝƌĞĂ ĚŽ tůĂŶƵů ŝŶƚĞŐƌĂƚ ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƵƌďĂŶĉ ĚƵƌĂ ƵŶ ŵŽĚĞů ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ͕ ĐƌĞĂƚ ƉĞ ďĂǌĂ ĂŶĂůŝǌĞ ŽďƜŝŶƵƚĞ ŠŶ ƵƌŵĂ ƉƌŽĐĞƐƵůƵŝ ĚĞ ĐŽůĞĐƚĂƌĞ Ă Ě Un model de transp Žƌƚ ĐŽŶƐƚŝƚƵŝĞ Ž ƌĞƉƌĞǌĞŶƚĂƌĞ ƉĞƌƐŽĂŶĞůŽƌ͕ ŵĉƌĨƵƌŝůŽƌ ƕŝ ǀĞŚŝĐƵůĞůŽƌ͕ ŠŶ Đ ĞƐƚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƚ ƉĞŶƚƌƵ Ž ĂŶƵŵŝƚĉ ĂƌŝĞ ĚĞ ƐƚƵ denumite z one. Modelul de transport are rolul de a crea o imagine a modului în care comportamentul ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝĞ͕ ŵŽĚĞůĞůĞ ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝĞ ƕŝ ƐŽůŝĐ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ͕ ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌĉ ƐĂƵ ƐĞƌǀŝĐŝŝ͕ ů Ƶŝ ƉŽƉƵůĂƜŝĞŝ ƐĂƵ ůĂ ĚŝƐƚƌŝďƵƜŝĞŝ ƐƉĂƜŝĂůĞ Ă ĂĐĞƐƚĞŝĂ͕ ůĂ ƐĐŚŝŵďĉ – economice. ÜŶ ŵŽĚĞů ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƚƌĞďƵŝĞ Ɛĉ ƌĞƉƌĞǌŝŶ Ă ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵůƵŝ ŠŶ ĐĞĞĂ ĐĞ ƉƌŝǀĞƕƚĞ ĐĞƌĞƌĞĂ le de exploatare. Aceasta este ŵĉƐƵƌĂƚĉ ŠŶ ŵĂƚĞƌŝĞ ĚĞ ŵŽĚƵƌŝ ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝĞ͕ ůŽĐĂůŝǌĂƌĞ ƕŝ ĂŵƉůŝƚƵĚŝŶĞ Ă ĨĞŶŽŵĞŶƵůƵŝ ĚĞ Đ aŽĚĞůƵů ĚĞ ÇƌĂŶƐƉŽƌƚ Ă ĨŽƐƚ ĚĞǌǀŽůƚĂƚ ƉĞ cu privire ůĂ ƚŝƉĂƌĞůĞ ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝĞ ĞǆŝƐƚĞŶƚĞ ƕŝ ǀĂ Ĩŝ Đąƚ ƕŝ ƉĞŶƚƌƵ ĞǀĂůƵĂƌĞĂ ŠŶƚƌĞŐƵůƵŝ ƉůĂŶ ŐĞŶĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƵƌďĂŶĉ Ăů aƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ a fost folosit un model de transport simplu, ĂǀąŶĚ ůĂ ďĂǌĉ o extensie a programului GIS ͕ ƕŝ ŵĂƚƌŝĐĞ ĚĞ ĐĂůĐƵů ƉĞŶƚ ĂƚƌĂŐĞƌŝŝ ĚĞƉůĂƐĉƌŝůŽƌ͕ ĚŝƐƚƌŝďƵƜŝĞŝ ŠŶƚƌĞ ǌ Cu ajutorul ŵŽĚĞůĉƌŝŝ ŠŶ 3D din GIS vor pu tea fi comparate ƐŝƚƵĂԑŝŝ ƌĞĂůĞ͕ ƌĉƐƉƵŶĚĞ ƐŝƚƵĂԑŝŝůŽƌ ĚĞ ƵƌŐĞŶԑĉ͕ ƉĞŶƚƌƵ Ă Ő ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ͕ ŠŶ ĚŝǀĞƌƚŝƐŵĞŶƚ Ɣŝ ŶƵ ŶƵŵĂŝ͘ P Ğ ďĂǌĂ ĞǀŽůƵƜŝĞŝ ĨůƵǆƵƌŝůŽ scenari an ĂůŝǌĂƚĞ͕ ǀŽƌ Ĩŝ ĨƵƌŶŝǌĂƚĞ ŝŶĨŽƌŵĂƜŝŝ ĐŽŵ ñ ëŝƚĞǌĉ ŵĞĚŝĞ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ ñ OŶƚąƌǌŝĞƌĞĂ ŵĞĚŝĞ ůĂ ƚƌĂŶǌŝƚĂƌĞĂ ƌĞƜĞůĞŝ ñ bŝǀĞů ĚĞ ƐĞƌǀŝĐŝƵ Ăů ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝŝůŽƌ ;ƌĞƐƉ ñ Consum total de combustibil ñ 9ŵŝƐŝŝ /h ;ƚŽƚĂů ƌĞƜĞĂͿ ñ 9ŵŝƐŝŝ bhǆ ;ƚŽƚĂů ƌĞƜĞĂͿ ñ 9ŵŝƐŝŝ ëh/ ;ƚŽƚĂů ƌĞƜĞĂͿ 174 !ŶĂůŝǌĂ ĐŽŵƉĂƌĂƚŝǀĉ Ă ƉĂƌĂŵĞƚƌŝůŽƌ ŝŶĚ ƉƌŽŝĞĐƚĞůŽƌͬƉĂĐŚĞƚĞůŽƌ ĚĞ ƉƌŽŝĞĐƚĞ ŝŵƉůĞŵĞŶƚ pr ŽŐŶŽǌĉ ĐĂƌĞ ǀŽƌ Ĩŝ ĚĞƐĐƌŝƐĞ ŠŶ Ăůƚĉ ƐĞĐƜŝƵŶ aĂƚƌŝĐĞůĞ ƌĞĨůĞĐƚąŶĚ ĐĞƌĞƌĞĂ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉĞ ŵŽĚƵƌŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ͕ ƐƵŶƚ ƌĞĂůŝǌĂƚĞ ƉĞŶƚƌ rezultatelor procesului de colectare a datelor. De asemenea, matricele de calc ul au fost ƵƚŝůŝǌĂƚĞ ƉĞŶƚƌƵ ƌĞĂůŝǌĂƌĞĂ ƉƌŽŐŶŽǌĞůŽƌ ƕŝ ŵ ƉƌŽŐŶŽǌĉ ĂǀƵƜŝ ŠŶ ǀĞĚĞƌĞ ƉĞŶƚƌƵ ĞůĂďŽƌĂƌĞĂ t OŶ ĐĞĞĂ ĐĞ ƉƌŝǀĞƕƚĞ ƚƌĂĨŝĐƵů ĚĞ ƚƌĂǀĞƌƐĂƌ anchet elor O/D realizate în cadrul procesului de colectare a datelor, integrate cu datele ƌĞǌƵůƚĂƚĞ ĚŝŶ ƌĞĐĞŶƐĉŵąŶƚƵů ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ ŠŶ Modelul de transport a fost utilizat pentru: 9ǀĂůƵĂƌĞĂ ƐŝƚƵĂƜŝĞŝ ĞǆŝƐƚĞŶƚĞ͕ ƉƌŝŶ͗ Ž LĚĞŶƚŝĨŝĐĂƌĞĂ ĐĞƌĞƌŝŝ ůĞŐ ƕŝ Ă ĐŽŶĚŝƜŝŝůŽƌ ŽƉĞƌĂƜŝŽŶĂůĞ ƉƌŝǀŝŶĚ ƐŝƐƚ ç {ĐŽƉƵů ĚĞƉůĂƐĉƌŝůŽƌ͕ ŽƌŝŐŝŶĞĂ ƕŝ ĚĞƐ ç 5ŝƐƚƌŝďƵƜŝĂ ĐĉůĉƚŽƌŝŝůŽƌ ƉĞ ŽƌĞ ĚĞ ǀ ç !ůĞŐĞƌĞĂ ŵŽĚĂůĉ͗ ŵŽĚĂůŝƚĂ ƚĞĂ ĚĞ ĞĨĞĐƚƵĂƌĞ Ă ĐĉůĉƚŽ transport ç !ĨĞĐƚĂƌĞĂ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ͗ ĂůĞŐĞƌĞĂ ƌƵƚĞů transport, lându – ƐĞ ŠŶ ĐŽŶƐŝĚĞƌĂƌĞ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞ disponibilitatea servicilor de transport public. ç Ide ntificarea problemelor existente, prin localizarea punctelor/arterelor ĐĂƌĞ ƉƌĞǌŝŶƚĉ ĐŽŶŐĞƐƚŝŝ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ƐĂ wĞĂůŝǌĂƌĞĂ ĚĞ ƉƌŽŐŶŽǌĞ ĂƐƵƉƌĂ ŵŽďŝůŝƚĉƜŝŝ ĚĂƚĞůŽƌ ƕŝ ƉƌŽŝĞĐƜŝŝůŽƌ ĚĞŵŽŐƌĂĨŝĐĞ ƕŝ ĞĐŽŶŽŵŝĐĞ ;ƉƌŽŝĞĐƜŝŝ ƌĞ ŐŽƐƉŽĚĉƌŝŝ͕ ŽĐƵƉĂƌĞĂ ĨŽƌƜĞŝ ĚĞ ŵƵŶĐĉ ƕŝ Ě ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƉĞŶƚƌƵ ĂŶƵů ĚĞ ƉƌŽŐŶŽǌĉ͘ 9ƐƚŝŵĂƌĞĂ ĞĨĞĐƚĞůŽƌ ŝŵƉůĞŵĞŶƚĉƌŝŝ ƵŶŽƌ Ɖƌ te ĚĞ ƉƌŽŝĞĐƚĞͬŵĉƐƵƌŝ ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ƐĂƵ Ă acesibilitatea, prin: ç !ƐŝƐƚĞŶƜĉ ŠŶ ƌĞĂůŝǌĂƌĞĂ ƐĐĞŶĂƌŝƵůƵŝ ĐĂƌĞ ƐĞ ƵƌŵĉƌĞƐĐ ĐƌŝƚĞƌŝŝ ƐƉĞĐŝĨŝĐĞ͕ trafic, ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ ǀŝƚĞǌĞŝ ŵĞĚŝŝ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂ ç 9ǀĂůƵĂƌĞĂ ŝŵƉĂĐƚƵůƵŝ ƉĞ ĐĂƌĞ ƵŶ ƉƌŽ ƉƌŽŝĞĐƚĞͬŵĉƐƵƌŝ ƉƌŽƉƵƐĞ Šů ĂƵ ĂƐƵƉƌĂ ƉƌŝƐŵĂ ŵŽĚŝĨŝĐĉƌŝŝ ƉĂƌĂŵĞƚƌŝůŽƌ ƐĞůĞ edie ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ͕ ĞŵŝƐŝŝ ĚĞ ŶŽǆĞ͕ ĐŽŶƐƵ ç 9ǀĂůƵĂƌĞĂ ŝŵƉĂĐƚƵůƵŝ ĂƐƵƉƌĂ ŶƵŵĉƌƵů ƉƵďůŝĐ͕ ĐĂ ƵƌŵĂƌĞ Ă ƵŶŽƌ ƐĐŚŝŵďĉƌŝ Ě ǀŝƚĞǌĞŝ ŵĞĚŝŝ͕ ŠŵďƵŶĉƚĉƜŝƌĞĂ ĐĂůŝƚĉƜ r etc. 175 ç 9ǀĂůƵĂƌĞĂ ŵŽĚŝĨŝĐĉƌŝůŽƌ ĂƐƵƉƌĂ ĂůĞŐĞ ç /ŽŵƉĂƌĂƌĞĂ ƵŶŽƌ ĂůƚĞƌŶĂƚŝǀĞ ĚĞ ƉƌŽŝĞ optime, în vederea atin ŐĞƌŝŝ ƉĂƌĂŵĞƚƌŝůŽƌ ƐĞůĞĐƚĂƜ ç 9ǆƚƌĂŐĞƌĞĂ ĚĞ ŝŶĨŽƌŵĂƜŝŝ ƉĞŶƚƌƵ ĞůĂď me diului. ÜŶ ŵŽĚĞů ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ĞƐƚĞ Ž ƌĞƉƌĞǌĞŶƚĂƌĞ ƕŝ ŵĉƌĨƵƌŝůŽƌ ƉĞ Ž ƌĞƜĞĂ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ŠŶƚƌ – Ž ͟ĂƌŝĞ ĚĞ ƐƚƵĚŝƵ͟ ĂǀąŶĚ ƐŽĐŝŽĞĐŽŶŽŵŝĐĞ ƕŝ ĚĞ ƵƚŝůŝǌĂƌĞ Ă ƚĞƌŝƚŽƌŝƵů ƉĉƌƜŝƚĉ ŠŶ ͟ǌŽ ŵŽĚĞůĂƌĞ͕͟ ĐĂƌĞ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ Ž ŠŵƉĉƌƜŝƌĞ ǀŝƌƚ ĐĂƌĂĐƚĞƌŝƐƚŝĐŝ ĂƉĂƌƚĞ ƉƌŝǀŝŶĚ ƉŽƉƵůĂƜŝĂ͕ ĂĐƚ ƵƚŝůŝǌĂƌĞ Ă ŵŽĚĞůƵůƵŝ ĞƐƚĞ ĚĞ Ă ĂƌĉƚĂ ĐƵŵ Đĉ ŝŝůĞ ƉĞƌƐŽĂŶĞůŽƌ ƕŝ ĚĞƉů ƌĉƐƉƵŶĚĞ͕ ŠŶ ƚŝŵƉ͕ ůĂ ƐĐŚŝŵďĉƌŝ ŠŶ͗ ç oferta de transport : atât servici (spre exemplu introducerea unei noi rute de autobuz, ƐĂƵ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ ƐĂƵ ƐĐĉĚĞƌĞĂ ĨƌĞĐǀĞŶƜĞŝ ͬ ƉƌĞƜƵƌŝůŽƌ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵůƵŝ ƉƵďůŝĐͿ Đąƚ ƕŝ ŝ ĚĞŶŝǀĞůĂƌĞĂ ƵŶĞŝ ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝŝ͕ ĐŽŶƐƚƌƵĐƜŝĂ ç cererea de transport ͗ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ ƐĂƵ ƐĐĉĚĞƌĞĂ ƉŽƉƵůĂƜ ƐƉĂƜŝ ale a acesteia, schimbarea caracteristicilor socio – ĞĐŽŶŽŵŝĐĞ ;Ğǆ͘ ƌ ŵŽƚŽƌŝǌĂƌĞͿ ƐĂƵ ĚĞŵŽŐƌĂĨŝĐĞ͕ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ ƐĂ aŽĚĞůƵů ƉŽĂƚĞ ŽĨĞƌŝ ƐƵƉŽƌƚ ƉĞŶƚƌƵ ŠŶƜĞůĞ existente sau vitoare l egate de transport, sprijinind astfel luarea de decizi privind planificarea, implementarea sau operarea infrastructuri sau servicilor de transport. În ac est scop, modelul va fi realizat sub forma unei foi de calcul. aĞƚŽĚŽůŽŐŝĂ ŐĞŶĞƌĂůĉ ĚĞ ĐĂůĐƵů Ă ĚĂ ƚĞůŽƌ ƐƚĂƚŝƐƚŝĐĞ ĚĞ ŝĞƔŝƌĞ programul de calcul AIMSUN tĞŶƚƌƵ Ă ŽďԑŝŶĞ ĚĂƚĞ ƐƚĂƚŝƐƚŝĐĞ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ĨŝĞĐĂƌĞ ǀĞŚŝĐƵů ĐĂƌĞ ƉĂƌĐƵƌŐĞ ƐŝƐƚĞŵƵů ;ƌĞԑĞ LŶƚƌĉƌŝ LŶĨŽƌŵĂԑŝŝůĞ ĐŽůĞĐƚĂƚĞ de la fiecare vehicul în parte sunt: TENi = Momentul de intrare al vehiculului i în sistem (secunde) Ç9óŝ с aŽŵĞŶƚƵů ĚĞ ŝĞƔŝƌĞ Ăů ǀĞŚŝĐƵůƵůƵŝ ŝ Ě 5ŝ с 5ŝƐƚĂŶԑĂ ƚŽƚĂůĉ ƉĂƌĐƵƌƐĉ ĚĞ ǀĞŚŝĐƵůƵů ŝ Ç5Çŝ с OŶƚąƌǌŝĞƌĞĂ ƚŽƚĂůĉ ĂĐƵŵƵůĂƚĉ ƉĞ ƚƌŽŶƐŽĂŶĞůĞ ƉĂƌĐƵƌƐĞ Ç{Çŝ с 5ƵƌĂƚĂ ƚŽƚĂůĉ ĂĐƵŵƵůĂƚĉ Ă ŽƉƌŝƌŝůŽƌ Š Çb{ŝ с ÇŽƚĂůƵů ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ĚĞ ŽƉƌŝƌŝ ŠŶ ƐŝƐƚĞŵ 176 TFC i = Totalul combustibilului consumat în sistem de vehiculul i (litri) Çt9 ŝ͕ũ с ÇŽƚĂůƵů ĞŵŝƐŝŝůŽƌ ĚĞ ƐƵďƐƚĂŶԑĉ ƉŽů /ŽŶƐŝĚĞƌąŶĚ ĂĐĞƐƚĞ ŝŶĨŽƌŵĂԑŝŝ͕ ƉĞŶƚƌƵ Ĩŝ ĐĂůĐƵůĞĂǌĉ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ ǀĂƌŝĂďŝůĞ͗ Ti = Media timpu lui de parcurgere a unui km a vehiculului i (secunde) DTi = Media întârzierilor pe km ale vehiculului i (secunde) Si = Viteza medie a vehiculului i (m/s) HSi = Inversul lui Si (s/m), folosit pentru calcularea vitezei medi armonice STi = Media duratei opririlor pe km pentru vehiculul i (secunde) b{ŝ с aĞĚŝĂ ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ĚĞ ŽƉƌŝƌŝ ƉĞ Ŭŵ ƉĞŶƚƌƵ LĞƔŝƌŝ ëĂƌŝĂďŝůĞůĞ ĚĞƐĐƌŝƐĞ ŵĂŝ ƐƵƐ ƐƵŶƚ ĨŽůŽƐŝƚĞ Ɖ ÜƌŵĉƚŽƌŝŝ ƉĂƌĂŵĞƚƌŝ ƐƵŶƚ ĐĂůĐƵůĂԑŝ ƉĞŶƚƌƵ Ĩŝ Đ Ɣŝ ƉĞŶƚƌƵ ŠŶƚƌĞĂ ƐŝŵƵůĂƚĉ͘ L с LŶƚĞƌǀĂůƵů ƐƚĂƚŝƐƚŝĐ ƉĞŶƚƌƵ ĐĂƌĞ ƐĞ ŠŶƌĞ bƐǇƐ с bƵŵĉƌƵů ĚĞ ǀĞŚŝĐƵůĞ ĐĂƌĞ ƉĉƌĉƐĞƐĐ ƐŝƐ Fsys = Fluxul mediu (Nsys /I) x 360 Tsys = Timpul mediu de parcurger e pe vehicul pe km Ssys = Viteza medie pe vehicul (km/h) I{ƐǇƐ с ëŝƚĞǌĂ ŵĞĚŝĞ ĂƌŵŽŶŝĐĉ ƉĞ ǀĞŚŝĐƵů ;Ŭŵ 5ÇƐǇƐ с aĞĚŝĂ ŠŶƚąƌǌŝĞƌŝůŽƌ ƉĞ ǀĞŚŝĐƵů Ɣŝ ƉĞ {ÇƐǇƐ с aĞĚŝĂ ĚƵƌĂƚĞůŽƌ ŽƉƌŝƌŝůŽƌ ƉĞ ǀĞŚŝĐƵů b{ƐǇƐ с aĞĚŝĂ ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ĚĞ ŽƉƌŝƌŝ ƉĞ ǀĞŚŝĐƵů Ɣŝ ƉĞ Ŭŵ ÇŽƚĂůÇƌĂǀƐǇƐ с ÇŽƚĂůƵů ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ĚĞ Ŭŵ ƉĂƌĐƵ ƌĞԑĞĂ ;ŬŵͿ ÇŽƚĂůÇƌĂǀÇŝŵĞƐǇƐ с ÇŽƚĂůƵů ƚŝŵƉƵůƵŝ ĚĞ ƉĂƌĐƵ ƚƌĞĐƵƚ ƉƌŝŶ ƌĞԑĞĂ (secunde) CƵĞů/ŽŶƐǇƐ с ÇŽƚĂůƵů ĐŽŵďƵƐƚŝďŝůƵůƵŝ ĐŽŶƐƵŵĂ ƌĞԑĞĂ ;ůŝƚƌŝͿ tŽůů9ŵƐǇƐ͕ũ с ÇŽƚĂůƵů ĞŵŝƐŝŝůŽƌ ĚĞ ƉŽůƵĂŶƚ ũ ƌĞԑĞĂƵĂ ;ŬŐͿ Modele de evaluare a impactului asupra mediului ñ !La{Üb ĚŝƐƉƵŶĞ ĚĞ ĚŽƵĂ ŵŽĚĞůĞ Ɣŝ ĂŶƵŵĞ͗ ñ Modelul de determinare a consumului de combustibil ñ Modelul emisilor poluante 17 Modelul de determinare a consumului de combustibil !ĐĞƐƚ ŵŽĚĞů ŝĂ ŠŶ ĐŽŶƐŝĚĞƌĂƌĞ ĨĂƉƚƵů Đĉ Ĩ ů ĂĨůĂƚ ŠŶ ƌĞԑĞĂ Ĩŝ ĐŝƌĐƵůĉ ĐƵ ǀŝƚĞǌĉ ĐŽŶƐƚĂŶƚĉ͕ ĨŝĞ ĂĐĐĞůĞƌĞĂǌ ĨŝĞĐĉƌƵŝ ǀĞŚŝĐƵů͕ ŝĂƌ ĂƉŽŝ ŵŽĚĞůƵů ƵƚŝůŝǌĞĂǌ consumat. Cantitatea de combustibil ĐŽŶƐƵŵĂƚ ƉĞ ĚƵƌĂƚĂ ĨŝĞĐĉƌƵŝ ĐĂůĐƵůĂƚĉ ĚĞĐŝ ŠŶ ĨƵŶĐԑŝĞ ĚĞ ƐƚĂƌĞĂ ŠŶ ĐĂƌĞ Pentru acest calcul sunt necesare (pentru fiecare tip de vehicul considerat în sistem) ca date de intrare 6 parametri: rata de consum a ve ŚŝĐƵůƵůƵŝ ŽƉƌŝƚ͕ ĐŽŶƐƚĂŶ ĐŽŶƐƵŵ ůĂ ĂĐĐĞůĞƌĂƌĞ͕ ĐŽŶƐƵŵƵů ;ůͬϭϬϬŬŵͿ ƉĞŶ ĚĞ ϵϬŬŵͬŚ͕ ĐŽŶƐƵŵƵů ;ůͬϭϬϬŬŵͿ ƉĞŶƚƌƵ ǀĞŚŝĐƵ 120km/h, consumul la decelerare (ml /s). Modelul emisilor poluante /Ă Ɣŝ ŠŶ ŵŽĚĞůƵů ƉƌĞĐĞĚĞŶƚ͕ ƐƚĂƌĞĂ ǀĞŚŝĐ ĂĐĐĞůĞƌĂƚ ƐĂƵ ĚĞĐĞůĞƌĂƚͿ Ɣŝ ǀŝƚĞǌĂ ƐƵŶƚ ůƵĂƚ pentru fiecare pas de simulare. !ĐĞĂƐƚĂ ƐĞ ĨĂĐĞ ƉƌŝŶ ƌĞĨĞƌŝƌĞ ů ƐƵďƐƚĂŶԑĉ ƉŽůƵĂŶƚĉ ůƵĂƚ ŠŶ ĐŽŶƐŝĚĞƌĂƌĞ͕ ĐĂƌĞ ƉĞŶƚƌƵ ĨŝĞĐĂƌĞ ĐŽŵďŝŶĂԑŝĞ ƌĞůĞǀĂŶƚĉ ĚĞ ĐŽŵƉŽ – au luat în c ŽŶƐŝĚĞƌĂƌĞ ϯ ƐƵďƐƚĂŶԑĞ ƉŽůƵĂŶƚĞ͕ ĐŽƌĞƐƉƵŶǌ ĐĂƌďŽŶ͕ Žǆŝǌŝ ĚĞ ĂǌŽƚ Ɣŝ ŚŝĚƌŽĐĂƌďƵƌŝ ŶĞĂƌƐĞ /ŽŶƐŝĚĞƌĂԕŝŝ ƉƌŝǀŝŶĚ ŵĞƚŽĚŽůŽŐŝĂ ƵƚŝůŝǌĂƚ !Ƶ ĨŽƐƚ ƵƚŝůŝǌĂƚĞ ĚŽƵĉ ŵŽĚĞůĞ ĚĞ ƐŝŵƵůĂƌĞ Ă ĂĐƚƵĂůĉ Ă ŝŶƚĞ ;ŶƵŵĂŝ ƌĞԑĞĂƵĂ ƐĞŵŶŝĨŝĐĂƚŝǀĉͿ Ɣŝ Ăů ĚŽŝůĞĂ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞŝ ŠŶ ĂŶƵŵŝƚĞ ŝŶƚĞƌƐĞĐԑŝŝ ƉƌŝŶ ŝŶƚ ƐƚąŶŐĂ͕ ŵŽĚŝĨŝĐĂƌĞĂ ƌĞԑĞůĞŝ ƐƚƌĂĚĂůĞ ƐĞŵŶŝĨŝ ĂƚŝǀĞ ƉƌŝŶ ŝŶƚƌŽĚƵĐĞƌĞĂ ĚĞ tĞŶƚƌƵ ĨŝĞĐĂƌĞ ŵŽĚĞů͕ ĚĂƚĞůĞ ƉƌŝǀŝŶĚ ƉƌŽƉŽƌԑ – a asimilat un singur tip de vehicul – ǀĞŚŝĐƵůƵů ĞƚĂůŽŶͿ ĐƵ ĐŽŶƐƵŵƵů Ɣŝ Ğŵ ĨŽƐƚ ĂĐĞůĞĂƔŝ͘ { – ĂƵ ƐŝŵƵůĂƚ ŝŶƚĞƌǀĂůĞ ŝĚĞŶƚŝĐĞ ĐƵ ĚƵƌĂƚ Ž ƉĞƌŝŽĂĚĉ ƚƌĂŶǌŝƚŽƌŝĞ ;ĚĞ ΗŠŶĐĉůǌŝƌĞΗͿ ĚĞ Ž Pentru fiecare model s – a efectuat o simulare cu datele de trafic actuale (rezultate din ƌĞĐĞŶƐĉŵŝŶƚĞ Ɣŝ ƐŽŶĚĂũĞͿ Ɣŝ ŠŶĐĉ Ž ĚĂ ƚĉ ĐƵ ĚĂƚĞůĞ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ĚĞ ƉƌŽ – se seama de ĐŽĞĨŝĐŝĞŶԑŝŝ ĚĞ ĞǀŽůƵԑŝĞ Ă ƚƌĂĨŝĐƵů ui, pentru orizontul anului 2016 . 178 aŽĚĞůƵů ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ĞƐƚĞ ƵŶ ŵŽĚĞů ĚĞ ŵĂ ǀĂůŝĚĂƚ ůĂ ƐƚĂŶĚĂƌĚĞůĞ ŝŶƚĞƌŶĂƜŝŽŶĂůĞ ĂĐĐĞƉƚ Figura 23 ƉƌĞǌŝŶƚĉ ƐƵĐĐĞƐŝƵŶĞĂ ĐŽŶƐƚƌƵĐƜŝĞ Ă ŵŽĚĞůƵůƵŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ͘ ÇŝƉƵ – demand ĂƐƐŝŐŶŵĞŶƚ͕ ŝŶĐůƵǌąŶĚ ŵŽĚĞůĂƌĞĂ ƵŶƵŝ ƐŝŶŐƵƌ public. Figure 32 Etapele modelului de transport {ĞĐԑŝƵŶĞĂ ĚĞƐĐƌŝĞ ŐƌĂĚƵů ĚĞ ĞǆƚŝŶĚĞƌĞ Ă ŵ ĞůĞŵĞŶƚĞ͗ ĂƌĐĞ͕ ŶŽĚƵƌŝ͕ ĐĂƚĞŐŽƌŝŝ ĂůĞ ĐĞƌĞƌŝ ŝŶƚĞŐƌĂƚ ŠŶ ĐĂĚƌƵů ŵŽĚĞůƵůƵŝ ŶĂԑŝŽŶĂ l. aŽĚĞůƵů ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ĐƵƉƌŝŶĚĞ ƚŽĂƚĞ ĚƌƵŵƵƌŝů ĚŝŶ ǌŽŶĂ ĚĞ ŝŶĨůƵĞŶƜĉ Ă ƉƌŽŝĞĐƚƵůƵŝ͘ OŶ ǀĞĚĞƌĞĂ ŵŽĚĞůĉƌŝŝ ŵĂƚĞŵĂƚŝĐĞ Ă ƚƌĂĨŝĐƵ ǌŽŶĞ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ Ɣŝ ƚƌĂŵĂ ƐƚƌĂĚĂůĉ ŵĂũŽƌĉ Ă ĨŽƐƚ ĞǆƉƌŝŵĂƚĉ ƐƵď ĨŽƌŵĂ ƵŶ Ɣŝ ďĂƌĞ͘ ùŽŶĞůĞ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ĂƵ ĨŽƐƚ ĚĞůŝŵŝƚĂƚĞ ŠŶ Ĩ ĚŝǀĞƌƐĞůĞ ĐŽŶƐƚƌąŶŐĞƌŝ ŶĂƚƵƌĂůĞ ƐĂƵ ĂƌƚŝĨŝĐŝ 60 zone ŝŶƚĞƌŝŽĂƌĞ Ɣŝ ϲ ǌŽŶĞ ƉƵŶĐƚƵĂůĞ ĚĞ ƉĞŶĞƚƌĂ ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĞ ;5b ϭϯ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ͕ 5b ϭϱ [ƵĚƵƔ͕ 5 ĚĞ aƵƌĞƔ Ɣŝ 5W ϭϯϱ [ŝǀĞǌĞŶŝͿ͘ ÇƌĂŵĂ ƐƚƌĂĚĂůĉ – un graf. /Ă ƵƌŵĂƌĞ Ă ĐƌĞƔƚĞƌŝŝ ĞǆƉůŽǌŝǀĞ Ă ŐƌĂĚƵůƵ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ͗ ŝŶƚĞƌŝŽƌ͕ ĚĞ ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĞ Ɣŝ ĚĞ ƚƌĂ ŵĂŝ ŵĂƌŝ͘ 5ŝŶ ĂŶĂůŝǌĞůĞ ĞĨĞĐƚƵĂƚĞ ĂƐƵƉƌĂ ĐŽŶ Ğ Ɛƚƌĉǌŝ Ɣŝ Ă ƚƌĂƐ ĚĞ ĂƵƚŽǀĞŚŝĐƵůĞ ƉĞŶƚƌƵ Ă ƚƌĂǀĞƌƐĂ aƵŶŝĐŝƉŝƵů – Ă ĐŽŶƐƚĂƚĂƚ Đĉ ƚƌĂĨŝ ƵƚŝůŝǌĞĂǌĉ ƌĞԑĞĂƵĂ ĚĞ Ɛƚƌĉǌŝ͕ ŠŶ ƉƌĞǌĞŶƚ ŶĞĞ În prezent, ca variante de ocolire a zon Ğŝ ĐĞŶƚƌĂůĞ Ă aƵŶŝĐŝƉŝƵůƵ ƚƌĂĨŝĐƵů ŐƌĞƵ ƐƵŶƚ ƵƚŝůŝǌĂƚĞ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ ƚƌĂ Pas 1 ͻDĞŶĞƌĂƌĞ ĐĞƌĞƌĞ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ͗ ĚĞĨŝŶŝƌĞĂ ĐĞƌĞ generate într – Ž ƉĞƌŝŽĂĚĉ ĚĞ ƚŝŵƉ ĚĞĨŝŶŝƚĉ Pas 2 ͻ5ŝƐƚƌŝďƵƜŝĞ ĐĉůĉƚŽƌŝŝ͗ ĂůŽĐĂƌĞĂ ĚĞƐƚŝŶĂƜŝŝůŽ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚĂƚĞ ĚĞ ůŽĐƵƌŝ ĚĞ ŵƵŶĐĉ͕ ƕĐŽůŝ͕ ŵĂŐ Pas 3 ͻ!ůĞŐĞƌĞ ŵŽĚĂůĉ͗ ŵŽĚĂůŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĞĨĞĐƚƵĂƌĞ Ă Đ ƉĞƌƐŽŶĂůĞ ĂůĞ ĐĉůĉƚŽƌŝůŽƌ ƕŝ Ă ŶĂƚƵƌŝŝ ĐŽŵƉ alternative Pas 4 ͻ!ĨĞĐƚĂƌĞĂ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ͗ ĂůĞŐĞƌĞĂ ƌƵƚĞůŽƌ ĚŝƐƉŽ variate, luându – ƐĞ ŠŶ ĐŽŶƐŝĚĞƌĂƌĞ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ƐĞĐƜŝ ĚŝƐƉŽŶŝďŝůŝƚĂƚĞĂ ƐĞƌǀŝĐŝŝůŽƌ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌ 179 – ƉĞŶƚƌƵ ƌĞůĂԑŝĂ Cluj – Reghin un traseu din str. Gh. Doja ʹ str. Rampei Dezrobiri ʹ Str. [ŝďĞƌƚĉԑŝŝ ʹ Str Barajului ʹ Str. Somnului ʹ Str. T. Erno ʹ Str. M.Corv in ʹ Str. Sinaia ʹ Str. Chinezu ʹ P – ԑĂ aĉƌĉƔĞƔƚŝ ʹ Str. Republici ʹ Str. 2 Decembrie – ƉĞŶƚƌƵ ƌĞůĂԑŝĂ /ůƵũ ʹ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ ƵŶ ƚƌĂƐĞƵ ĚŝŶ Ɛƚƌ͘ Gh. Doja ʹ Str. Bega – Str. Budiului ʹ /ĂůĞĂ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĞŝ ʹ 5b ϭϯ ƉĞŶƚƌƵ ƚƌĂĨŝĐƵů ƵƔŽƌ͕ ƌĞƐƉĞ ʹ !Đĉ ԑĂƌŝ͕ pentru traficul greu. /ƵůĞŐĞƌĞĂ ĚĂƚĞůŽƌ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ Ă ĨŽƐƚ ƌĞĂůŝǌ origine – ĚĞƐƚŝŶĂԑŝĞ ƉĞ ƌĞԑĞĂƵĂ ƌƵƚŝĞƌĉ ƐĞŵŶŝĨŝĐĂƚŝ wĞĐĞŶƐĉŵŝŶƚĞůĞ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ƌƵƚŝĞƌĉ Ɣŝ ŵĉƐƵ ƌĉƚŽƌŝůĞ ĂƵƚŽŵĂƚĞ ŽĨĞƌĉ ŝŶ ǀŽůƵŵƵůƵŝ Ɛŝ ĐŽŵƉŽŶĞŶԑĞŝ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ƌƵƚŝĞƌ͕ ĚĞ ǀĞŚŝĐƵůĞ͘ 5Ğ ĂŝĐŝ ƌĞǌƵůƚĉ Đĉ ŠŶ ĂĨĂƌĂ ƵŶŽ pot da dinainte ŝŶĨŽƌŵĂԑŝŝ ƌĞĨĞƌŝƚŽĂƌĞ ůĂ ŶĂƚƵƌĂ Ɣŝ ǀŽ tĞŶƚƌƵ Ă ƐĞ ĐƵŶŽĂƔƚĞ ĐĂƌĂĐƚĞƌŝƐƚŝĐŝůĞ ĐƵƌ ǀŝŝƚŽĂƌĞ Ɣŝ ƉĞŶƚƌƵ Ă ĚĞƚĞƌŵŝŶĂ ĐƵ ƉƌĞĐŝǌŝĞ Ŷ – Ž ǌŽŶĉ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ĚĂƚĉ͕ ĞƐƚĞ ŝŶĚŝƐƉĞŶƐĂďŝů Ɛĉ ƐĞ ĐƵŶŽĂƐ – ĐƵƌĞŶԑŝŝ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ĂĐƚƵĂůŝ͖ – date privind dezvoltarea socio – ĞĐŽŶŽŵŝĐĉ Ă ƚĞƌŝƚŽƌŝƵůƵŝ͖ – ƐĐŽƉƵů ĚĞƉůĂƐĉƌŝŝ͖ – ruta de deplasare. Plecând de la aceste elemente se vor putea tras Ă ůŝŶŝŝůĞ ĚĞ ĚŽƌŝŶԑĉ ƉĞŶƚƌƵ ĨůƵǆƵƌŝůĞ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ǀŝŝƚŽĂƌĞ͕ Ɖƌ ƌĞԑĞĂƵĂ ĞǆŝƐƚĞŶƚĉ͘ wĞԑĞĂƵĂ ĚĞ Ɛƚƌĉǌŝ Ă ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇąƌŐƵ aƵ ĚŝŶ ŝŶƚĞƌƐĞĐԑ ŝĂ Ă ĚŽƵĉ ƐƚƌƵĐƚƵƌŝ ůŽŶŐŝƚƵĚŝŶĂůĞ ;{ë – NE, SE – bëͿ ůĂ ĐĂƌĞ ƐƵŶƚ ĂƚĂƔ ĐƵ ƌĞԑĞĂ ƌĞĐƚĂŶŐƵůĂƌĉ͕ ŝĂƌ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĂ ĂƌĞ ƚĞ ĐĂƌĞ ƚƌĂǀĞƌƐĞĂǌĉ ǌŽŶĂ ĐĞŶƚƌĂůĉ Ă ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵ – /ĞůĞ ĚŽƵĉ ĂǆĞ ŵĂũŽƌĞ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ; V ʹ 9 Ɣŝ { ʹ bͿ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚĂƚĞ ĚĞ ƉĞŶ 5b ϭϱ Ɣŝ ĂŶƵŵĞ str. DŚ͘ 5ŽũĂ͕ ĂƉŽŝ wĞǀŽůƵԑŝĞŝ͕ wĞƉƵď ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ 5b ϭϱ ƐƉƌĞ wĞŐŚŝŶ ;ĞǆĐůƵǌąŶĚ ǌ Ɣŝ ƐƉƌĞ 5b ϭϯ ;{ŝŐŚŝƔŽĂƌĂͿ ƵƌŵąŶĚ ϭ Decembrie 1918 (exceptând de asemenea zona ĐĞŶƚƌĂůĉͿ͕ ĂƉŽŝ /ĉůĉƌĂƔŝůŽƌ ëŽŝŶŝĐĞŶŝ Ăǀą ĂǆĞ ƚƌĂŶƐǀĞƌƐĂůĞ ƉƌŝŶĐŝƉĂůĞ ƉĞŶƚƌƵ ĚĞƐĨĉƔ ůĞŐĉƚƵƌĉ ĐƵ ĞǆƚƌĂǀŝůĂŶƵů͕ ďŝŶ Ğ ĂƐŝŐƵƌĂƚĞ ĚĞ ĐĉƚƌĞ ĂĐĞƐƚĞ ĚŽ – [ĞŐĉƚƵƌĂ ƌĞԑ elei stradale a Municipiului Tîrgu aƵƌĞƔ ĐƵ ĞǆƚƌĂǀŝůĂŶƵů ƉƌŝŶĐŝƉĂů ƉƌŝŶ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ ƉĞŶĞƚƌĂԑŝŝ͗ 5b ʹ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ͕ 5b ϭϱ ʹ Cluj Napoca, DN 15 ʹ Reghin, DN 15E ʹ Voiniceni, DJ 135 ʹ Livezeni, DJ 152A ʹ {ąŶĐƌĂŝƵ ĚĞ aƵƌĞƔ 180 wĞůĂƜŝĂ ĐƵ aŽĚĞůƵů bĂƜŝŽŶĂů ĚĞ ÇƌĂŶƐƉŽƌƚ Pentru determinarea traficului de traversare a zonei urbane ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ au fost uti ůŝǌĂƚĞ ƌĞǌƵůƚĂƚĞůĞ {ƚƵĚŝƵůƵŝ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ͕ ƉƵƐ . Acesta a fost efectuat {/ LŶƐƚŝƚƵƚƵů ĚĞ /ĞƌĐĞƚĉƌŝ ŠŶ ÇƌĂŶƐ – INCERTRAN S SA, SC SICOR `95 SRL în anul 208. Alte date folosite în acest sens au fost cele de la CESTRIN – CNADNR. În anul 2015, CESTRIN ʹ /b!5bw Ă ĚĞƐĨĉƕ urat Rec ĞŶƐĉŵąŶƚƵů bĂƜŝŽŶĂů ĚĞ /ŝƌĐƵů ie . OŶƌĞŐŝƐƚƌĉƌŝůĞ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ Ɛ – ĂƵ ĚĞƐĨĉƔŽĂƌĉ ĚƵƉĉ ƵŶ ĐĂůĞŶĚĂƌ it, timp de zece zile, ŠŶ ĚŝĨĞƌŝƚĞ ƉĞƌŝŽĂĚĞ ĂůĞ ĂŶƵůƵŝ͕ ƌĞƐƉĞĐƚŝǀ Ě ŠŶ ůƵŶĂ ĂƵŐƵƐƚ͕ Ž ǌŝ ŠŶ ůƵŶĂ ŽĐƚŽŵďƌŝĞ Ɣŝ ĚŽ rutier s – a încheiat în data de 14 ŶŽŝĞŵďƌŝĞ ϮϬϭϱ͕ ŽƌĂ ϮϬ͗ϬϬ͘ 9ĨĞĐ ƌƵƚŝĞƌĞ ƉĞ ƌĞԑĞĂƵĂ ĚĞ ĚƌƵŵƵƌŝ ƉƵďůŝĐĞ Ă ĨŽƐƚ – Ž ŵĞƚŽĚĉ ĐŽŵďŝŶĂƚĉ͕ – ĂƵƚŽŵĂƚ͘ !ĐĞĂƐƚĉ ŵĞƚŽĚĉ ƉƌĞǀĞĚĞ ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĉƌŝ contori de trafi Đ ƌƵƚŝĞƌ Ɣŝ ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĉƌŝ ŵĂŶƵĂůĞ͕ ƉĞ Ĩ CESTRIN a recon ƐŝĚĞƌĂƚ ǌŽŶŝĨŝĐĂƌĞĂ ůĂ ŶŝǀĞů ŶĂƜŝŽŶ ire a teritoriului avand la baza entitatea administrativ ĉ ͞ĐŽŵƵŶĂ͟ ƐĂƵ Ü!Ç͖ ĂƐƚĨĞ ĞůĞŵĞŶƚĂƌĞ ĚĞ ĂƚƌĂĐƜ ie – generare a traficului a crescut ͘ tĞ ŠŶƚƌĞĂŐĂ ƌĞԑĞĂ ĚĞ au fost înregistrate vehiculele în 3 350 posturi de recenzare, din care 960 de posturi pentru ĚƌƵŵƵƌŝůĞ ŶĂԑŝŽŶĂůĞ Ɣŝ Ϯ ϯϵϬ ĚĞ ƉŽƐƚƵƌŝ ƉĞŶƚ Înregistrarea ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞŝ ƉĞ ƌĞԑĞĂƵĂ ĚĞ ĚƌƵŵƵƌŝ Ŷ /b!5bw ƉƌŝŶ ƵŶŝƚĉԑŝůĞ ƐĂůĞ ĚŝŶ ƚĞƌŝƚŽƌŝƵ͕ ƌĞ ŠŶ ĐĂǌƵů ĐĞůŽƌ ũƵĚĞԑĞŶĞ Ɣŝ ĐŽŵƵŶĂůĞ ĂĐԑŝƵŶŝů tiv /ŽŶƐŝůŝŝůĞ WƵĚĞԑĞŶĞ͕ ĐƵ ĐŽŽƌĚŽŶĂƌĞ ƚĞŚŶŝĐĉ Ɣ /ŽůĞĐƚĂƌĞĂ ĞůĞĐƚƌŽŶŝĐĉ Ă ĚĂƚĞůŽƌ ĚĞ ƚƌĂĨŝ ƉƵďůŝĐĞ ŝŶƚĞƌƵƌďĂŶĞ Ă ĨŽƐƚ ƌĞĂůŝǌĂƚĉ ĚĞ /b! – CESTRIN, care a prelucrat Ɣŝ ŽƌŐĂŶŝǌĂ ƐƚĂƚŝƐƚŝĐ ŝŶĨŽƌŵĂƜŝŝůĞ͘ wĞĐĞŶǌĂƌĞĂ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ƌƵƚŝĞƌ ƐĞ ĞĨĞĐƚƵĞĂǌ ĚĞƚĞƌŵŝŶĂƌĞĂ ƌĞƉĂƌƚŝԑŝĞŝ Ɣŝ ĞǀŽůƵԑŝĞŝ ŠŶ ƚŝŵ ƌĞԑĞĂƵĂ ĚĞ ĚƌƵŵƵƌŝ Ɣŝ ƐƚĂďŝůŝƌ ea gradului de solicitare din trafic a acesteia. !ƐƚĨĞů͕ ŠŶ ĐĂĚƌƵů ĂĐĞƐƚƵŝ ƉƌŽĐĞƐ ǀŽƌ Ĩ ĂƵƚŽƚƵƌŝƐŵĞ͕ ŵŝĐƌŽďƵǌĞ͕ ĂƵƚŽĐĂŵŝŽŶĞƚĞ Ɣŝ ĂƵƚ ĚĞƌŝǀĂƚĞ ĐƵ ĚŽƵĉ͕ ƚƌĞŝ Ɣŝ ƉĂƚƌƵ ĂǆĞ͕ ĂƵ tovehicule tip TIR, autobuze, tractoare, autocamioane ĐƵ ƌĞŵŽƌĐĉ Ɣŝ ǀĞŚŝĐƵůĞ ĐƵ ƚƌĂĐԑŝƵŶĞ ĂŶŝŵĂůĉ͘ Se creaza, astfel, premizele elaborari de stu di de trafic comprehensive, avâ nd un grad mai mare de releva ŶƚĂ͘ 5ĞŶƐŝƚĂƚĞĂ ŵĂŝ ŵĂƌĞ Ă ůŽĐĂƜŝŝ ŵąŶƚ ƕŝ ĂŶĐŚĞƚĞ – D, ƉƌĞĐƵŵ ƕ i detalierea ǌŽŶĞůŽƌ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ĨĂĐĞ ƉŽƐŝďŝůĉ ĞǀŝĚ ierea tuturor tipurilor de fluxuri de trafic (i ŶƚĞƌǌŽŶĂů͕ ŝŶƚƌĂǌŽŶĂů͕ ĚĞ ƐĐƵƌƚĉ͕ ůƵŶŐĉ ). Av ąŶĚ ůĂ ĚŝƐƉŽǌ 181 ŝŶƐƚƌƵŵĞŶƚĞ ƐŽĨƚǁĂƌĞ ĚĞ ŠŶĂůƚĂ ƉĞƌĨŽƌŵĂŶƜĉ se po t construi modele de afectare a traficului ĐĂƌĞ ƐĂ ĞǀŝĚĞŶƜŝĞǌĞ ĐƵ ŵĂƌĞ ĂĐƵƌĂƚĞƚĞ ĐŽŶĚŝ urare a tr aficului rutier, ƐƉĞĐŝĨŝĐĞ ĨŝĞĐĉƌƵŝ ƉƌŽŝĞĐƚ ŝŶ ƉĂƌƚĞ͘ OŶ ĨƵŶĐƜ ie de aces ƚĞ ĐŽŶĚŝƜ i locale specifice, se poa te agrega zonificarea elemen ƚĂƌĉ ƕ i se pot construi matrice origine – ĚĞƐƚŝŶĂƚŝĞ͕ ĚĞ ŝŶƚƌĂƌĞ ŠŶ ŵŽĚĞů ĐĂůŝďƌĂƌĞ Ă ƌĞƜĞůĞŝ ĂǀąŶĚ ƵŶ ŐƌĂĚ ŵĂǆŝŵ ĚĞ ƌ . Zonificarea din anul 20 are la baza entitatea administrativa judet. In cadrul acestei zonificar i judetele au fost impartite in zone mai mici dupa criteriul administrativ, fiecare judet find in general impartit în 4 sau 5 zone. Fiecare punct de trecere a frontierei a fost definit ca o zona distincta, exterioara. ùŽŶŝĨŝĐĂƌĞĂ /9{ÇwLb ĨŽůŽƐŝƚĉ ŠŶ ĚĞƐĨ ĉƕ urarea re ĐĞŶƐĉŵą ntului din 20 a considerat 216 zone ͕ ĚŝŶ ĐĂƌĞ ϭϵϬ ǌŽŶĞ ŝŶƚĞƌŝŽĂƌĞ ƕ i 26 zone exterioare (puncte de trecere a frontierei). Zonificarea detaliata a CESTRIN este prez ĞŶƚĂƚĉ ŠŶ ƉůĂŶƕĂ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞ . Figure 3 Zonificare a Cestrin a teritoriului in anul 2010 Sursa: w.gogle.com aŽĚĞůƵů ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ĐƵƉƌŝŶĚĞ ƚŽĂƚĞ ĚƌƵŵƵƌŝ wŽŵąŶŝĂ͕ ĚƌƵŵƵƌŝůĞ ũƵĚĞƜĞŶĞ ƌĞůĞǀĂŶƚĞ ;ĐĞůĞ ĐĂƌĞ ĂƐŝŐƵƌĂ ĐŽŶĞĐƚŝǀŝƚĂƚĞĂ ƌĞƜĞůĞŝ ƉĞƌ ĂŶƐ ƚŝǀĉ͘ 182 5ƌƵŵƵƌŝůĞ ĚĞ ƉĞƌƐƉĞĐƚŝǀĂ ǀŽƌ Ĩŝ ŝĚĞŶƚŝĨŝĐĂƚĞ definite in cadrul Master Plan. [Ă ŶŝǀĞůƵů ĂŶƵůƵŝ ϮϬϭϱ͕ ĂƵƚŽƐƚƌĉ zile considerate în model au o lungime de 685 km, iar drumuri ůĞ ŶĂƜŝŽŶĂůĞ ĂƵ Ž ůƵŶŐŝŵĞ ĚĞ 16 062 km (au fost considerate toate drumurile ƉƌŽŵŽǀĂƚĞ ƌĞĐĞŶƚ ůĂ ƌĂŶŐ ĚĞ ĚƌƵŵ ŶĂƜŝŽŶĂůͿ͘ wĞƜĞĂƵĂ ĞƐƚĞ ŝŶƚƌŽĚƵƐĉ ŠŶ ŵŽĚĞůƵů ĚĞ ƚƌĂĨ diferite (autostr Ăǌŝ͕ ĚƌƵŵƵƌŝ ĞǆƉƌĞƐ͕ ĚƌƵŵƵƌŝ ŶĂƜŝŽŶĂůĞ i l ocale). Fiecare ƐĞŐŵĞŶƚ ƉƌĞǌŝŶƚĉ caracteristici specifice relevante pentru modelul de afectare a traficului, ĐƵŵ ƐƵŶƚ͗ ŶƵŵĉƌƵů ĚĞ ďĞŶǌŝ͕ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĨŝĞĐ debit – ǀŝƚĞǌĉ͘ /ĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ƐƉĞĐŝĨŝĐĉ Ă ƐĞŐŵĞŶƚƵů ĐŽŶƚ ĚĞ ĐƵƌďƵƌĂ ŽƌŝǌŽ ĚƌƵŵƵůƵŝ͕ ŐƌĂĚŝĞŶƚƵů ƕŝ ĂůƚĞ ĂƚƌŝďƵƚĞ ĐŽŶĨŽƌ ÜƌŵĉƚŽĂƌĞĂ ƉůĂŶƕĉ ƉƌĞǌŝŶƚĉ ƌĞƜĞĂƵĂ ĚĞ ĚƌƵ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ͕ ƌĞƜĞĂƵĂ ĨŽůŽƐŝƚĉ ĐĂ ƉƵŶĐƚ ĚĞ Ɖ ƵĐƜŝĂ ŵŽĚĞůƵůƵŝ ĚĞ ƚ Figure 34 wĞƜĞĂƵĂ ĚĞ ĚƌƵŵƵƌŝ ŵŽĚĞůĂƚĂ ŝŶ ĂŶƵů ĚĞ ďĂǌĂ ϮϬϭϱ Sursa: CNADNR 183 Metodologie de calcul Conform STAS 1014/5 – ϴϵ ;ͣ/ĂůĐƵůƵů ĐĂƉĂĐŝƚĂƚŝŝ ĚĞ Đŝ ǌŝůŽƌ͟Ϳ͕ ĐĂƉĂĐ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜ ŝĞ ƐĞ ĚĞĨŝŶĞƕƚĞ ĐĂ ĨŝŝŶĚ ŶƵŵĉƌƵů ŵĂǆŝŵ Ě t deplasa într – Ž Žƌĉ , ŠŶ ŵŽĚ ĨůƵĞŶƚ ƕŝ ŠŶ ĐŽŶĚŝƜŝŝ ĚĞ ƐŝŐƵƌĂŶƜĉ Ă ƌĐƵůĂƜŝĞŝ ƉƌŝŶƚƌ – Ž ƐĞĐƜŝƵŶĞ ĚĂƚĉ͘ !ĐĞ ŝŶĨůƵĞŶƜĂƚĉ ĚĞ Ƶƌŵĉ tori factori: V /ĂƌĂĐƚĞƌƵů ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞŝ ;ĨůƵǆƵ ri continue, discontinue) V /ĂƌĂĐƚĞƌŝƐƚŝĐŝůĞ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ;ŝŶƚĞŶƐŝƚĂƚĞĂ de circulatie, compozitia traficului) V {ƚƌƵĐƚƵƌĂ ƌĞƜĞůĞŝ ƉƌŝŶĐŝƉĂůĞ ĚĞ Ɛƚƌĉǌŝ ;Ğ ƕi treceri intermediare pentru pietoni, amenajarea si echiparea acestora) V /ĂƌĂĐƚĞƌŝƐƚŝĐŝůĞ ƐƵƉƌĂĨĞƜĞůŽƌ ĚĞ ƌƵůĂƌĞ ; V hƌŐĂŶŝǌĂƌĞĂ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞŝ ;ƌĞŐůĞŵĞŶƚĂƌĞĂ ƐĞŵŶĂůŝǌĂƌĞ ƕŝ ĞĐŚŝƉĂƌĞ ƚĞŚŶŝĐĉͿ V Caracteristicile ƉƐŝŚŽůŽŐŝĐĞ ƕŝ ĨŝǌŝŽůŽŐŝĐĞ ĂůĞ ĐŽŶĚ – ƌĞĂĐƜŝĞͿ͕ ĞƚĐ͘ tƌŝŶĐŝƉĂůĞůĞ ƌĞůĂƜŝŝ ŠŶƚƌĞ ƉĂƌĂŵĞƚƌŝŝ ĚĞ ĐĂů LŶƚĞƌƐƉĂƜ ŝƵů ĚĞ ƐƵĐĐĞƐŝƵŶĞ ͣŝ͟ în tre vehiculele care ƐĞ ƐƵĐĐĞĚ ƉĞ Ž ďĂŶĚĂ ĚĞ ie: ݅ൌ ͳͲͲͲ ൈݒൈ݁ ͵͸ͲͲሾ݉ሿ – v – este viteza de circulatie, exprimata in km/h. – e – este intervalul de sucesiune, exprimat in secunde. LŶƚĞƌƐƉĂƚŝƵů ŵŝŶŝŵ ĚĞ ƐƵĐĐĞƐŝƵŶĞ ͣŝ min ͟ ĐŽƌĞƐƉƵŶǌĂƚŽƌ ĚŝƐƚĂŶƚĞŝ ŶĞĐ palier: ݅ ௠௜௡ ൌ ݒ ʹ͸ൈ݃ൈ݂൅ݒ ͵Ǥ͸ݐ൅ܵ ሾ݉ሿ – g – este aceleratia gravitationala (9.81 m/s2 ) – f – coeficient de frecare la frânare – S – ƐƉĂƜŝƵů ĚĞ ƐŝŐƵƌĂŶƜĉ͕ ĞǆƉƌŝŵĂƚ ŠŶ ŵĞƚƌŝ – t – ƚŝŵƉƵů ĚĞ ƉĞƌĐĞƉƜŝĞ – ƌĞĂĐƜŝĞ͕ ĞǆƉƌŝŵĂƚ î n secunde Densitatea traficului D: ܦൌ ͳͲͲͲ ܫ ሾ݊ݎ Ǥݒ݁ ݄݅ܿݑ݈݁ ݇݉ ሿ 184 Capacitatea max ŝŵĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ ƉĞŶƚƌƵ Ž ďĂŶĚĉ ĐĂƌŽ ĉ: În cazul fluxului continu, N c ܦൌͳͲͲͲ ൈܸ ݅ ௠௜௡ ൌ ͳͲͲͲ ൈݒ ݒ ʹ͸ൈ݃ൈ݂൅ ݒ ͵ǡ͸ݐ൅ܵ ൤݊ݎ Ǥݒ݁ ݄݅ܿݑ݈݁ ݋ݎ ¡ ൨ În cazul fluxului discontinu, N ܰൌܰ௖ൈܭ ܭൌ ܣ ݒ ܣ ݒ൅ݒ ʹቀͳ ݓ௔൅ͳ ݓ௜ቁ ൌܶ௖ ܶ൏ͳ – A – este distan Ɯa între ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝŝ͕ ŝŶĐůƵƐŝǀ ƚƌĞĐĞƌŝůĞ nivel, exprimata in metri; – v – ĞƐƚĞ ǀŝƚĞǌĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ͕ ĞǆƉƌŝŵĂƚĉ ŠŶ – wa, wi – aceleratia, respectiv deceleratia, exprimata in m/s2; – T, Tc – ĚƵƌĂƚĂ ĚĞƉůĂƐĂƌŝŝ ƉĞ ĚŝƐƚĂŶƜĂ !͕ ŠŶ ů ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞŝ ĚŝƐĐŽŶ continue, exprimata in secunde; – Tr – ĚƵƌĂƚĂ ĂƐƚĞƉƚĂƌŝŝ ƐĞŵŶĂůƵůƵŝ ĚĞ ŝŶƚƌĂƌĞ ƌĞƐƉĞĐƚŝǀ ƚŝŵƉƵů ĚĞ ƌŽƕƵ н ŐĂůďĞŶ͕ ĞǆƉƌŝŵ {ĞĐԑŝƵŶĞĂ ĚĞ ĨĂԑĉ ĚĞƐĐƌŝĞ ƐŝƐƚĞŵƵů ĚĞ ǌŽŶ re definit pentru aria de studiu, precum ƕŝ ŵŽĚĂůŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĚĞĨŝŶŝƌĞ ƕŝ ĐŽŶƐƚƌƵĐԑŝĞ Ă ŵ Modelul de afectare a traficului distribuie fluxurile de trafic ale matricelor origine – ĚĞƐƚŝŶĂƜŝĞ ƉĞ Ž ƌĞƜĞĂ ĨŽƌŵĂƚĉ ƉƌŝŶ ĂƌĐĞ Ɣŝ Ŷ Algoritmul de afectare va distribui valorile de trafic ale matricelor origine – ĚĞƐƚŝŶĂƜ ŝĞ ƉĞ ƌĞƜĞĂ ŠŶ ĨƵŶĐƜŝĞ ĚĞ ĐĂƌ e ƐĞŐŵĞŶƚĞůŽƌ ĚĞ ĚƌƵŵ͕ ĚĞ ŽĨĞƌƚĉ ĚĞ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ͕ ĚĞ ƌĞƜĞůĞŝ͘ tƌŽĐĞ ĚƵƌĂ ĚĞ ĐĂůŝďƌĂƌĞ ŝŶƚĞŶƜŝŽŶĞĂǌĉ Ɛĉ ƌĞ ƌĞƜĞĂƵĂ ĂŶƵůƵŝ ϮϬϭϱ Đąƚ ŵĂŝ ĂƉƌŽƉŝĂƚ ĚĞ ƌĞĂů ĨůƵǆƵƌŝ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ĚŝƐƚƌŝďƵŝƚĞ ƉĞ ƐĞŐŵĞŶƚĞůĞ – 5͕ ĐĂƌĞ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚ cererea de transport. Matricele O – D se construiesc pentru fiecare categorie de autovehicule considerate, ĨŽůŽƐŝŶĚ ĚĂƚĞůĞ ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂƚĞ ĐƵ ŽĐĂǌŝĂ ĂŶĐŚĞ ĚĞ /ŝƌĐƵůĂƜŝĞ Ĩ inalizat a avut loc în anul 2010 . În cadr Ƶů ĂĐĞƐƚƵŝĂ ĂƵ ĨŽƐƚ ĞĨĞ O – 5͘ !ĐĞƐƚĞ ƚŝƉƵƌŝ ĚĞ ŝŶǀĞƐƚŝŐĂƜŝŝ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ͕ la cinci ani. Anul 2015 a fost ĂŶ ĚĞ ƌĞĐĞŶƐĉŵąŶƚ ƕŝ ĂŶĐŚĞƚĞ h – 5͕ ŠŶƐĉ͕ ůĂ ŵŽŵĞŶƚƵů ĞůĂďŽ ĂĐĞƐƚĞ ŝŶǀĞƐƚŝŐĂƜŝŝ ƐĞ ĂĨůĉ ŵŽŵĞŶƚĂŶ ŠŶ ĨĂǌĂ ĚĞ ĞǆĞĐƵƜŝĞ ƕŝ 185 Ancheta Origine ʹ 5ĞƐƚŝŶĂƜŝĞ͕ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ ĂŵĞŶĂũĂƌĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĂ ƌĞŐůĞŵĞŶƚĂƚĉ ĚĞ ĂŐĞŶƜŝŝ ĚĞ ůĂ tŽů ŽƉƌĞĂƐĐĉ ƉĞŶƚƌƵ Ă ƌĉƐƉƵŶ ĚĞ ƵŶŽƌ ŠŶƚƌĞďĉƌŝ ĂĚƌĞƐĂƚĞ ĚĞ Đ ŝŶƚĞƌǀŝƵůƵŝ͕ ƐĞ ŠŶĐĞĂƌĐĉ ĂĨůĂƌĞĂ ŽƌŝŐŝŶĞŝ ƕ ƚŝƉƵůƵŝ ĚĞ ŵĂƌĨĉ͕ Ă ŐƌĂĚƵůƵŝ ĚĞ ŠŶĐĉƌĐĂƌĞ ƕ transp orturi. Matricele origine – ĚĞƐƚŝŶĂƜŝĞ ĂƵ ĨŽƐƚ ŽďƜŝŶƵƚĞ͗ – Pe baza rezultatelor anchetelor origine – ĚĞƐƚŝŶĂƜŝĞ ƕŝ Ă ŶƵŵĉƌĉƚ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ ; ĐĞƌĞƌĞĂ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ŽďƐĞƌǀĂƚĉͿ ͖ ƕŝ – /ŽŶƐŝĚĞƌąŶĚ ƉŽƚĞŶƜŝĂůĞůĞ ĚĞ ŐĞŶĞƌĂƌĞ Ă Đ mentare ;ĐĞƌĞƌĞĂ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƐŝŶƚĞƚŝĐĉͿ͕ ĚĂƚĞ ĚĞ ŵƵŶĐĉ͘ aĂƚƌŝĐĞůĞ ŽďƜŝŶƵƚĞ ƐƵŶƚ ĚĞ ĨŽƌŵĂ ϭϬϬ ǆ ϭ ĐŽƌĞƐƉƵŶĚ ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ĚĞ ǌŽŶĞ ĂĨĞƌĞŶƚ ŵŽĚĞůƵůƵ zone exterioare ʹ ƉƵŶĐƚĞ ĚĞ ƉĞŶĞƚƌĂƜŝĞͿ͘ /ĂƉĞƚĞůĞ ĚĞ ůŝŶŝŝ ƐĞŵ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ ĐĉůĉƚŽƌŝŝůĞ ĂƚƌĂƐĞ͘ 3.2 . Colectarea de date Proceduri de colectare a datelor prin anchete Colectarea datelor necesare ĞůĂďŽƌĉƌŝŝ ƉůĂŶƵůƵŝ ĚĞ ŵŽďŝ municipiul Tîrgu Mure ƕ s – Ă ƌĞĂůŝǌĂƚ ƉƌŝŶ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ ƚŝƉƵƌŝ ç Chestionar online – pentru colectarea datelor privind: ŶƵŵĉƌ ĂƵƚŽǀĞŚŝĐƵůĞ͕ i ƉƌŝǀŝŶĚ ĚĞƉůĂƐĉƌŝ le ʹ zi, scop, origine, destin ĂƜ ie, mod de transport etc.; ç Ancheta origine – ĚĞƐƚŝŶĂƜŝĞ ʹ ƉĞŶƚƌƵ ƐƚĂďŝůŝƌĞĂ ĐĞŶƚƌĞůŽƌ vehiculelor; ç Ancheta de trafic ʹ ƉĞŶƚƌƵ ĚĞƚĞƌŵŝŶĉƌŝ ĂůĞ ǀŽůƵŵƵůƵŝ r utiere locale din municipiul Tîr gu Mure ƕ. /ƵůĞŐĞƌĞĂ ĚĂƚĞůŽƌ ƉƌŝŶ ĐŚĞƐŝŽŶĂƌƵů ŽŶůŝŶ ŵĞŵďƌŝůŽƌ ĨĂŵŝůŝĞŝ͕ ĐĂƌĂĐƚĞƌŝƐƚŝĐŝůĞ ĂĐĞƐƚŽ Cei ŝŶƚĞƌǀŝĞǀĂԑŝ ǀŽƌ Ĩŝ ƌƵŐĂԑŝ Ɛĉ ĨƵƌŶŝǌĞǌĞ Ƶƌŵĉ – Informa Ɯi privind adresa de domiciliu, zona de locuire – LŶĨŽƌŵĂԑŝŝ ĐĂƌĂĐƚĞƌŝƐƚŝĐĞ ƉƌŝǀŝŶĚ ĚĞƉůĂƐ gospodariei, într – Ž ƉĞƌŝŽĂĚĉ ĚĞ Ϯϰ ĚĞ ŽƌĞ͘ 186 – LŶĨŽƌŵĂԑŝŝůĞ ŽďԑŝŶƵƚĞ ƉĞŶƚƌƵ ĨŝĞĐĂƌĞ ĚĞƉů ora de ƉůĞĐĂƌĞ Ɣŝ ĚĞ ƐŽƐŝƌĞ͕ ŵŽĚƵů ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ͕ /ŚĞƐƚŝŶĂƌĞůĞ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ ƵŶĂ ĚŝŶ ƐĞƌŝŝůĞ ĐŽŶĚŝԑŝŝůĞ ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝĞ ƉƌĞǌĞŶƚĞ͘ wĞǌƵůƚĂƚĞů transport. !ƐƚĨĞů͕ ĐŚĞƐƚŝŽŶĂƌĞůĞ͕ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ Ž ĐŽ ƐƚƵĚŝƵůƵŝ ĚĞ ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ͘ /ŚĞƐƚŝŽŶĂƌƵů ĂƌĞ ĚŽ ĐƵŵ ƵƌŵĞĂǌĉ͗ {9/ÑLÜb9! ϭ Pagina 1 5ĂƚĞ ĚĞ ŝĚĞŶƚŝĨŝĐĂƌĞ Ă ŝŶƚĞƌǀŝƵůƵŝ͗ ǌŽŶĂ ĚĞ vârsta Pagina 2, 3 LŶĨŽƌŵĂƜŝŝ ĚĞƐƉƌĞ ĚĞƉůĂƐĉƌŝ͗ ƉƌŽďůĞŵĞ ŠŶƚą autovehiculelor Pagina 4 5ĂƚĞ ƉƌŝǀŝŶĚ ĚĞƉůĂƐĉƌŝůĞ ƉŝĞƚŽŶĂůĞ͗ probleme întâmpinate de pieto ŶŝͬďŝĐŝĐůŝƕƚŝ͕ ƚƌ comun {9/ÑLÜb9! Ϯ LŶĨŽƌŵĂƜŝŝ ƌĞĨĞƌŝƚŽĂƌĞ ůĂ ĚĞƐƚŝŶĂƜŝĂ ĐĉůĉƚŽƌ 187 Figure 35 Etape colectare date /ƵůĞŐĞƌĞĂ ĚĂƚĞůŽƌ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ Ă ĨŽƐƚ ƌĞĂůŝǌ ƌĞĐĞŶƐĉŵŝŶƚĞ ĚĞ ĐŝƌĐƵů origine – ĚĞƐƚŝŶĂԕŝĞ ƉĞ ƌĞԕĞĂƵĂ ƌƵƚŝĞƌĉ ƐĞŵŶŝĨŝĐĂƚŝ wĞĐĞŶƐĉŵŝŶƚĞůĞ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ƌƵƚŝĞƌĉ Ɣŝ ŵĉƐƵ ŵĂԑŝŝ ĞǆĂĐƚĞ Ă ǀŽůƵŵƵůƵŝ Ɛŝ ĐŽŵƉŽŶĞŶԑĞŝ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ƌƵƚŝĞƌ͕ 18 ĚĞ ǀĞŚŝĐƵůĞ͘ 5Ğ ĂŝĐŝ ƌĞǌƵůƚĉ Đĉ ŠŶ ĂĨĂƌĂ ƵŶŽ ƉŽƚ ĚĂ ĚŝŶĂŝŶƚĞ ŝŶĨŽƌŵĂԑŝŝ ƌĞĨĞƌŝƚŽĂƌĞ ůĂ ŶĂ ƚƵƌĂ Ɣŝ ǀŽůƵŵƵů ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ tĞŶƚƌƵ Ă ƐĞ ĐƵŶŽĂƔƚĞ ĐĂƌĂĐƚĞƌŝƐƚŝĐŝůĞ ĐƵƌ ǀŝŝƚŽĂƌĞ Ɣŝ ƉĞŶƚƌƵ Ă ĚĞƚĞƌŵŝŶĂ ĐƵ ƉƌĞĐŝǌŝĞ Ŷ – Ž ǌŽŶĉ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ĚĂƚĉ͕ ĞƐƚĞ ŝŶ ĚŝƐƉĞŶƐĂďŝů Ɛĉ ƐĞ ĐƵŶŽĂƐĐĉ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞů ñ ĐƵƌĞŶԑŝŝ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ĂĐƚƵĂůŝ͖ ñ date privind dezvoltarea socio – ĞĐŽŶŽŵŝĐĉ Ă ƚĞƌŝƚŽƌŝƵůƵŝ͖ ñ ƐĐŽƉƵů ĚĞƉůĂƐĉƌŝŝ͖ ñ ruta de deplasare. tůĞĐąŶĚ ĚĞ ůĂ ĂĐĞƐƚĞ ĞůĞŵĞŶƚĞ ƐĞ ǀŽƌ ƉƵƚĞ eale) ƉĞŶƚƌƵ ĨůƵǆƵƌŝůĞ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ǀŝŝƚŽĂƌĞ͕ Ɖƌ ƌĞԑĞĂƵĂ ĞǆŝƐƚĞŶƚĉ͘ OŶ ƵƌŵĂ ĚŝƐĐƵԑŝŝůŽƌ ƉƵƌƚĂƚĞ ĐƵ ĨĂĐƚŽƌŝŝ aƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŐ͘ aƵƌĞƔ ŝŵƉůŝĐĂԑŝ ŠŶ ĚĞƌƵůĂƌĞ ĐĞƐƚƵŝ ƉƌŽŝĞĐƚ Ɣŝ ŠŶ ƵƌŵĂ Ă ƌĞǌƵůƚĂƚ ŶĞĐĞƐŝƚĂƚĞĂ ĞĨĞĐƚƵĉƌŝŝ ĚĞ ƌĞĐĞŶƐĉ ƌĞԑĞůĞŝͿ ŠŶ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ ŶŽĚƵƌŝ ƌƵƚŝĞƌĞ ;ŝ ĚŝƐĨƵŶĐԑŝŽŶĂůŝƚĉԑŝ ŠŶ ƚƌĂĨŝĐ͗ ñ I ŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ !ǌŽŵƵƌĞƔ ĐƵ {ƚƌ͘ DŚ͘ 5ŽũĂ͖ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ a9Çwh ĐƵ {ƚƌ͘ DŚ͘ 5ŽũĂ͖ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ {ƚƌ͘ .ĞŐĂ ĐƵ {ƚƌ͘ DŚ͘ 5ŽũĂ͖ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ {ƚƌ͘ [ŝǀŝƵ wĞďƌĞĂŶƵ ĐƵ {ƚƌ͘ D ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ Ɛƚƌ͘ 1848 cu Str. Gh. Doja ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ t – ԑĂ ëŝĐƚŽƌŝĞŝ ĐƵ . – dul 1 Decembrie 1918; ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ {ƚƌ͘ ÄƚĞĨĂŶ ĐĞů aĂƌĞ ĐƵ . – dul 1 Decembrie 1918; ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ . – dul Pandurilor cu B – dul 1 Decembrie 1918; ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ t – ԑĂ ÇƌĂŶĚĂĨŝƌŝůŽƌ ĐƵ {ƚƌ͘ .ŽůǇĂŝ͖ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ /ĂƚĞĚƌĂůĂ aĂƌĞ͖ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ {ƚƌ͘ aŝŚĂŝ ëŝƚĞĂǌƵ ĐƵ {ƚƌ͘ tĂ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝ a P – ԑĂ aĉƌĉƔĞƔƚŝ ĐƵ {ƚƌ͘ t – ԑĂ wĞƉƵďůŝĐŝŝ͖ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ {ƚƌ͘ wĂŵƉĞŝ ĐƵ {ƚƌ͘ DŚ͘ 5ŽũĂ͖ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ {ƚƌ͘ [ŝďĞƌƚĉԑŝŝ ĐƵ {ƚƌ͘ /ƵǌĂ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ {ƚƌ͘ /ĉůĉƌĂƔŝ ĐƵ {ƚƌ͘ {ŝŶĂŝĂ͖ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ . – dul 1 Decembrie ʹ Complex Praktiker; ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ {ƚƌ͘ tƌĞĚĞĂů ĐƵ {ƚƌ͘ Secerei; ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ . – dul Panduri cu Str. Secerei (MBO City). 189 tĞŶƚƌƵ ŽďԑŝŶĞƌĞĂ ĨůƵǆƵƌŝůŽƌ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ŶŽĚƵƌŝ ĚĞ ŵĂŝ ƐƵƐ͕ ĂƵ ĨŽƐƚ ƌĞĂůŝǌĂƚĞ ƌĞĐĞŶƐĉ ƌĞԑĞůĞŝ ƌƵƚŝĞƌĞ ƐĞŵŶŝĨŝĐĂƚŝǀĞ͘ A fectarea traficului de transport în com un s – Ă ĞĨĞĐƚƵĂƚ ƉĞ ďĂǌĂ Ƶƌŵĉ toarelor date de intrare: – matricile de trafic determinate teoretic, conform celor prezentate mai sus; – ŐƌĂĨƵů ƌĞԑĞůĞŝ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ͖ – ǌŽŶŝĨŝĐĂƌĞĂ ƌĞԑĞ ůĞŝ ĚĂƚĉ ĚĞ ŶŽĚƵƌŝůĞ ĚĞ ŝĞƔŝƌĞ ĚŝŶ ŶŽĚƵƌŝůĞ ĚĞ ŝŶƚƌĂƌĞ ŠŶ ǌŽŶĞůĞ ĚĞ ĚĞƐƚŝŶĂԑŝĞ 5ĂƚĞůĞ ŶĞĐĞƐĂƌĞ ƉĞŶƚƌƵ ĂŶĂůŝǌĂ ŵŽĚƵůƵŝ ŠŶ fost extinse, prin organizarea unui sondaj de tipul Origine ʹ 5ĞƐƚŝŶĂԑŝĞ͕ ůĂ ƵŶ ŵĂ ƵŶŝƚĉԑŝ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂůĞ͕ ĚĞ ŠŶǀĉԑĉŵąŶƚ͕ ĚĞ ƐĉŶĉƚ – ƐĞ ƵŶ ĞƔĂŶƚŝŽŶ ƐƚĂƚŝƐƚŝĐ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚĂƚŝǀ ƉĞŶƚƌ 3.3. Dezvoltarea re Ɯelei de transport tƌŝŶĐŝƉĂůĞůĞ ĂƌƚĞƌĞ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ ͗ 5b ϭϯ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ͕ 5b ϭϱ [ƵĚ ëŽŝŶŝĐĞŶŝ͕ 5W ϭϱϮ! {ąŶĐƌĂŝƵ ĚĞ aƵƌĞƔ Ɣŝ 5W ƕŝ ƕŽƐĞĂƵĂ 9ϲϬ͕ ĐĂƌĞ ŠŶƚƌĞ .ƌĂƕŽǀ ƕŝ /ůƵũ ƉƌŝŶ ÇąƌŐƵ aƵƌĞƕ LŶĚŝĐĂƚŽƌ ĚĞ ŵĉƐƵƌ ĂƌĞ Ă ĂĐĐĞƐŝďŝůŝƚĉƜŝŝ͕ ĚĞŶƐŝƚĂƚĞ relevant de urbanizare, find astfel considerate zone foarte acesibile cele care au un procent ridicat al ĚĞŶƐŝƚĉƜŝŝ ĚƌƵŵƵƌŝůŽƌ͘ h ƌĞƜĞĂ ĚĞ ĚƌƵŵƵ ĐŝůŝƚĞĂǌĉ ƌĞĚƵ timpului de ĚĞƉůĂƐĂƌĞ ƐƉƌĞ ĚŝĨĞƌŝƚĞ ĚĞƐƚŝŶĂƜŝŝ͕ ƐƉŽ municipiu . Cu toate acestea, construirea ƕŝ ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂ drumuri lor este costisitoare, iar cei mai ŵƵůƜŝ ďĞŶĞĨŝĐŝĂƌŝ ĚĞ ŶŽŝ ŝŶǀĞƐƚŝƜŝŝ ŠŶ infrastructura de tra nsport sunt de obicei în zonele unde ĚĞŶƐŝƚĂƚĞĂ ƉŽƉƵůĂƜŝĞŝ ĞƐƚĞ ƌŝĚŝĐĂƚĉ . wĞԑĞĂƵĂ ĚĞ Ɛƚƌĉǌŝ ĂƌĞ Ž ĐŽŶĨŝŐƵƌĂԑŝĞ ƚĞŶ structuri longitudinale (SV – NE, SE – bëͿ ůĂ ĐĂƌĞ ƐƵŶƚ ĂƚĂƔĂƚĞ ĚŽƵĉ iar ĐŝƌĐƵůĂԑŝĂ ĂƌĞ ƚĞŶĚŝŶԑĂ ĚĞ Ă ƐĞ ĐŽŶĐĞŶƚƌĂ ĐĞŶƚƌĂůĉ Ă ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ͘ [ƵŶŐŝŵĞĂ ƌĞԑĞůĞŝ ĚĞ Ɛƚƌĉǌŝ ĞƐƚĞ ĚĞ /ƌĞƔƚĞƌĞĂ ƉĂƌĐƵůƵŝ ĂƵƚŽ͕ Ă ŵŽďŝůŝƚĉԑŝŝ͕ Ɛ teritoriul ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ͕ ƐĐŚŝŵďƵƌŝůĞ ĐƵ ƚĞƌŝƚŽƌŝƵů traficului de tranzit poluant sunt elemente care au determinat realizarea unui Plan de aŽďŝůŝƚĂƚĞ ÜƌďĂŶĂ 5ƵƌĂďŝůĉ͘ /Ă ƵƌŵĂƌĞ Ă ĐƌĞƔƚĞƌŝŝ ĞǆƉůŽǌŝǀĞ Ă ŐƌĂĚƵůƵ ƌŝǌĂƌĞ Ɣŝ ŝŵƉůŝĐŝƚ Ă ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ͗ ŝŶƚĞƌŝŽƌ͕ ĚĞ ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĞ Ɣŝ ĚĞ ƚƌĂ ŵĂŝ ŵĂƌŝ͘ 5ŝŶ ĂŶĂůŝǌĞůĞ ĞĨĞĐƚƵĂƚĞ ĂƐƵƉƌĂ ĐŽŶ 190 de autovehicule pentru a traversa Municipiul Tîrgu aƵƌĞƔ Ɛ – Ă ĐŽŶƐƚĂƚĂƚ Đĉ ƚƌĂĨ ƵƚŝůŝǌĞĂǌĉ ƌĞԑĞĂƵĂ ĚĞ Ɛƚƌĉǌŝ͕ ŠŶ ƉƌĞǌĞŶƚ ŶĞĞ ùŽŶĞůĞ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ĂƵ ĨŽƐƚ ĚĞůŝŵŝƚĂƚĞ ŠŶ Ĩ di ǀĞƌƐĞůĞ ĐŽŶƐƚƌąŶŐĞƌŝ ŶĂƚƵƌĂůĞ ƐĂƵ ĂƌƚŝĨŝĐŝĂ ϲϬ ǌŽŶĞ ŝŶƚĞƌŝŽĂƌĞ Ɣŝ ϲ ǌŽŶĞ ƉƵŶĐƚƵĂůĞ ĚĞ ƉĞ ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĞ ;5b ϭϯ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ͕ 5b ϭϱ [ƵĚƵƔ͕ 5 ceni, DJ 152A Sâncraiu ĚĞ aƵƌĞƔ Ɣŝ 5W ϭϯϱ [ŝǀĞǌĞŶŝͿ͘ ÇƌĂŵĂ ƐƚƌĂĚĂůĉ – un graf. /Ă ƵƌŵĂƌĞ Ă ĐƌĞƔƚĞƌŝŝ ĞǆƉůŽǌŝǀĞ Ă ŐƌĂĚƵůƵ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ͗ ŝŶƚĞƌŝŽƌ͕ ĚĞ ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĞ Ɣŝ ĚĞ ƚƌĂ ƐĨĉƔŽĂƌĉ ĐƵ ĚŝĨŝĐƵůƚ ŵĂŝ ŵĂƌŝ͘ 5ŝŶ ĂŶĂůŝǌĞůĞ ĞĨĞĐƚƵĂƚĞ ĂƐƵƉƌĂ ĐŽŶ ĚĞ ĂƵƚŽǀĞŚŝĐƵůĞ ƉĞŶƚƌƵ Ă ƚƌĂǀĞƌƐĂ aƵŶŝĐŝƉŝƵů – Ă ĐŽŶƐƚĂƚĂƚ Đĉ ƚƌĂĨŝ ƵƚŝůŝǌĞĂǌĉ ƌĞԑĞĂƵĂ ĚĞ Ɛƚƌĉǌŝ͕ în prezent nexistând centuri ocolitoare ale municipiului. OŶ ƉƌĞǌĞŶƚ͕ ĐĂ ǀĂƌŝĂŶƚĞ ĚĞ ŽĐŽůŝƌĞ Ă ǌŽŶĞ ƚƌĂĨŝĐƵů ŐƌĞƵ ƐƵŶƚ ƵƚŝůŝǌĂƚĞ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ ƚƌĂ – ƉĞŶƚƌƵ ƌĞůĂԑŝĂ /ůƵũ – Reghin un traseu din B – dul Gh. Doja ʹ str. Rampei ʹ Str. Dezrobiri ʹ {ƚƌ͘ [ŝďĞƌƚĉԑŝŝ ʹ Str Barajului ʹ Str. Somnului ʹ Str. T. Erno ʹ Str. M.Corvin ʹ Str. Sinaia ʹ Str. Chinezu ʹ P – ԑĂ aĉƌĉƔĞƔƚŝ ʹ Str. Republici ʹ B – dul 2 Decembrie – ƉĞŶƚƌƵ ƌĞůĂԑŝĂ /ůƵũ ʹ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĂ ƵŶ ƚƌĂƐĞƵ ĚŝŶ . – dul Gh. D oja ʹ Str. Bega – Str. Budiului ʹ /ĂůĞĂ {ŝŐŚŝƔŽĂƌĞŝ ʹ DN 13 tĞŶƚƌƵ Ă ƐĞ ĐƵŶŽĂƔƚĞ ĐĂƌĂĐƚĞƌŝƐƚŝĐŝůĞ ĐƵƌ ǀŝŝƚŽĂƌĞ Ɣŝ ƉĞŶƚƌƵ Ă ĚĞƚĞƌŵŝŶĂ ĐƵ ƉƌĞĐŝǌŝĞ Ŷ – Ž ǌŽŶĉ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ĚĂƚĉ͕ ĞƐƚĞ ŝŶĚŝƐƉĞŶƐĂďŝů Ɛĉ ƐĞ ĐƵŶŽĂƐĐĉ Ƶƌŵĉƚ – ĐƵƌĞŶԑŝŝ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ĂĐƚƵĂůŝ͖ – date privind dezvoltarea socio – ĞĐŽŶŽŵŝĐĉ Ă ƚĞƌŝƚŽƌŝƵůƵŝ͖ – ƐĐŽƉƵů ĚĞƉůĂƐĉƌŝŝ͖ – ruta de deplasare. aŽĚĞůƵů ƉĞƌŵŝƚĞ ŵŽĚĞůĂƌĞĂ ŵĂŝ ŵƵůƚŽƌ ŵŽĚƵ clase. tƌŝŵĂ ĞƐƚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ƉƵďůŝĐ ƉĞŶƚƌƵ ĐĂƌĞ Ă ŶƵŵĉƌƵů ĚĞ ůŝŶŝŝ͕ ƉƌŽŐƌĂŵƵů͕ ƐƚĂԑŝŝ ĚĞ ĂƵƚŽď ŠŶ ĂĐĞĂƐƚĉ ĚŝƌĞĐԑŝĞ ĂĐĐĞƐƵů ƵƚŝůŝǌĂƚŽƌŝůŽƌ ů ic este modelat având în vedere ƉĂƌƚŝĐƵůĂƌŝƚĉԑŝůĞ ĚĞƉůĂƐĉƌŝŝ ƉŝĞƚŽŶĂůĞ ;ǀŝƚĞ ĞƐƚĞ ŶĞĐĞƐĂƌ Ă Ĩŝ ĂŶĂůŝǌĂƚĉ ƉĞŶƚƌƵ ĐĂǌƵů ŵƵ singur mod de transport public (în sp Ğԑĉ ĂƵƚŽďƵǌƵůͿ͘ ÇŽƚƵƕŝ ŠŶ ŵŽĚ ŵƵůƚĞ ůŝŶŝŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƵďůŝĐ ŠŶ ƐŝƚƵĂԑŝĂ corelate cu programul linilor de transport public. 191 LŶĨŽƌŵĂԑŝŝůĞ ŶĞĐĞƐĂƌĞ ŵŽĚĞůĉƌŝŝ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ďůŝĐ ĂƵ ĨŽƐƚ ŽďԑŝŶƵƚĞ ůŽĐĂůĉ {͘/͘ ÇƌĂŶƐƉŽƌƚ ůŽĐĂů {͘!͘ ĚŝŶ ÇŠƌŐƵ sondaj. ! ĚŽƵĂ ŐƌƵƉĉ ĞƐƚĞ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚĂƚĉ ĚĞ ĂƕĂ – ŶƵŵŝƚƵů ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƌŝǀĂƚ͘ deplasarea pe infrastructura ru ƚŝĞƌĉ Ž ŽƌĂƕƵůƵŝ ĐƵ ĂũƵƚŽƌƵů ďŝĐ ĐƵ ĂƵƚŽǀĞŚŝĐƵůƵů ƉĞƌƐŽŶĂů ƐĂƵ ĐƵ ƚĂǆŝƵů͘ OŶ ƵŶƵŝ ƉƌŽŐƌĂŵ Ĩŝǆ ƉĞŶƚƌƵ ĚĞƉůĂƐĂƌĞĂ ƚĂǆŝƵƌŝůŽ ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌĂ ƌƵƚŝĞƌĉ ĚĞĐąƚ ĐĂ ƵŶ ŵŽĚ ĚĞ ƚƌ ŵŽĚĂůĉ ƉĞ ĐĂƌĞ Ž ƌĞĂůŝǌĞĂǌĉ ůŽĐƵŝƚŽƌŝŝ ŽƌĂƕƵ ĐĂƌĞ ƐĞ ǀŽƌ ĚĞƉůĂƐĂ ĚŝŶ ǌŽŶĂ ĚĞ ŽƌŝŐŝŶĞ ƐƉƌĞ ÇƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ĚĞ ŵĂƌĨĉ ĞƐƚĞ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚĂƚ ĚĞ ĚĞƌŝǀĂƚĞ ĐƵ ĚŽƵĉ ŽƐŝŝ͕ ĂƵƚŽĐĂŵŝŽĂŶĞ ƕŝ ĚĞƌŝǀ cu cinci osi sau mai multe osi, autocamioane cu 2,3 sau 4 osi cu remor ca pentru care au fost ĐƵůĞƐĞ ĚĂƚĞ ĨƵƌŶŝǌĂƚĞ ĚŝŶ ƌĞĐĞŶƐĉŵŝŶƚĞůĞ ĚĞ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĂůĞ ƌĞԑĞůĞŝ ƌƵƚŝĞƌĞ Ă ŵƵŶŝĐŝƉŝ ƚƌĂĨŝĐ͘ tĞŶƚƌƵ ƌĞĂůŝǌĂƌĞĂ ŵĂĐƌŽƐŝŵƵůĉƌŝ ŝ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ƉĞ ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵ mijloacele de transport enumerate anterior a fost stabilit un coeficient de echivalare standardizat cu autovehiculele de tip personal. 5ĞƉůĂƐĂƌĞĂ ƉŝĞƚŽŶĂůĉ ĞƐƚĞ ŵŽĚĞůĂƚĉ ƐĞƉĂƌĂ acestui tip de alegere ŠŶ ĐĂĚƌƵů ĂůĞŐĞƌŝŝ ŵŽĚĂůĞ͘ ëŝƚĞǌĂ ĚĞ ĚĞƉůĂƐĂ ĚĞ ƉĞ ĨŝĞĐĂƌĞ ƐĞŐŵĞŶƚ ĚĞ ĚƌƵŵ ŠŶ ƉĂƌƚĞ͕ ĞĂ Ĩ ůĂ Ž ůŝŵŝƚĉ ĚĞ ϱ ŬŵͬŚ ĐŽŶƐŝĚĞƌĂƚĉ Ă Ĩŝŝ Ă ĐĐĞƉƚĂďŝůĉ ĐĂ ǀŝƚĞǌĉ ŵĞĚŝĞ ĚĞ ĚĞƉůĂƐĂƌĞĂ ƉŝĞƚŽŶĂůĉ ŶƵ ƐŽůŝĐŝƚĉ ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚ 192 Figure 36 S olicitare a artere lor principale in municipiu aĂƌĨĉ ʹ ƉĞ ĐĂůĞ ƌƵƚŝĞƌĉ ;Ž ŵĂƌĞ ƉĂƌƚĞ ĚŝŶ ĚĂƚĞ Transport). wĞƜĞĂƵĂ ŵŽĚĞůƵůƵŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ Ă ĨŽƐƚ ĐŽŶƐ ŝŶĨŽƌŵĂƜŝŽŶĂů ŐĞŽŐƌĂĨŝĐ ;DL{Ϳ͕ ĨŝŝŶĚ ĂƉŽŝ ŶƵ lte surse de date diferite, ŝŶĐůƵƐŝǀ ĨŝƕŝĞƌĞ ŽďƜŝŶƵƚĞ ĚĞ ůĂ ŽƉĞƌĂƚŽƌƵů Ě !ĐĞƐƚĞ ĂůƚĞ ƐƵƌƐĞ ĚĞ ĚĂƚĞ ŶƵ ĂƵ ĨŽƐƚ Ƶƚŝ ƐƵďƐƚĂŶƜŝĂůĉ ŠŶĂŝŶƚĞ ĚĞ ƵƚŝůŝǌĂƌĞ͘ 5ƵƉĉ ĨŝŶĂ ŝǌĂƌĞĂ ĞůĂďŽƌĉƌŝŝ ƌĞƜĞůĞŝ͕ ŝŶĐůƵƐĞ ŠŶ ŵŽĚĞů ĂƵ ĨŽƐƚ ǀĞƌŝĨŝĐĂƚĞ ƉĞŶƚƌƵ Ă 5Ğ ĂƐĞŵĞŶĞĂ͕ ĞǆƉĞƌƜŝŝ ĚŝŶ ĞĐŚŝƉĂ ŶŽĂƐƚƌĉ ĐĂ ĐĂƉĂĐŝƚĉƜŝůĞ ƉĞ ƚ ƌŽŶƐŽĂŶĞ ƕŝ ŠŶ ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝŝ ƉƌĞĐƵŵ ƕŝ ƌ 5ƵƉĉ ĨŝŶĂůŝǌĂƌĞĂ ĞůĂďŽƌĉƌŝŝ ƌĞƜĞůĞŝ͕ ŝŶĨƌ ǀĞƌŝĨŝĐĂƚĞ ƉĞŶƚƌƵ Ă ŶĞ ĂƐŝŐƵƌĂ Đĉ ŵŽĚĞůƵů ƌĞ din echip Ă ŶŽĂƐƚƌĉ ĐĂƌĞ ĂǀĞĂƵ ĐƵŶŽƕƚŝŶƜĞ ůŽĐĂůĞ ĂƵ ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝŝ ƉƌĞĐƵŵ ƕŝ ƌĞƐƚƌŝĐƜŝŝůĞ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ 193 3.4 . Cererea de transport /ĂƌĂĐƚĞƌŝƐƚŝĐŝůĞ ĚĞ ĞǆƉůŽĂƚĂƌĞ ĂůĞ ĨŝĞĐĉƌ ini sunt redate în tabelul nr.29. Table 29 Caracteristicile de exploatare linilor de transport în comun 194 ÇƌĞďƵŝĞ ĂƌĉƚĂƚ ŠŶƐĉ Đĉ ƉĞ ůąŶŐĉ ĂĐĞƐƚĞ ůŝ ƉƌŽŐƌĂŵ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ͕ ƉƵďůŝĐƵů ĐĉůĉƚŽƌ ĨŽůŽƐĞƔƚĞ Ž ƐĞƌŝĞ ĚĞ ĂƵƚŽďƵǌ ĐƵƌƐĞ ƐƉĞĐŝĂůĞ͕ ĐĂƌĞ Šŝ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚĉ ĚŝŶ ĂŶƵŵŝ În perioada martie – aprilie 2015 ͕ Ăŵ ĚĞƐĨĉƔƵƌĂƚ ůĂ ŶŝǀĞůƵů ŵ ĂŶĐŚĞƚĉ Žƌ igine – ĚĞƐƚŝŶĂԑŝĞ ƉĞŶƚƌƵ Ă ƐƵƌƉƌŝŶĚĞ ŵŽĚĂůŝƚ ƵƚŝůŝǌĂƚĞ ĚĞ ůŽĐĂůŶŝĐŝ ƉĞŶƚƌƵ Ă ĂũƵŶŐĞ ůĂ ůŽ ŶƵŵĉƌ ĚĞ ϱϮϵϮ ĚĞ ƉĞƌƐŽĂŶĞ͕ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚąŶĚ Đŝ 12 й ĚŝŶ ƚŽƚĂůƵů ƉŽƉƵůĂ ive a ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ͕ ƌĞƐƉĞĐƚŝǀ ϯ͕ϱ й ĚŝŶ ƚŽƚĂůƵů Ɖ ancheta origine – ĚĞƐƚŝŶĂԑŝĞ ĐĞ ĂƌĞ ŠŶ ĐŽŵƉŽŶĞŶԑĂ ƐĂ Ƶ ĨƵƌŶŝǌĂƌĞĂ ƵŶŽƌ ŝŶĨŽƌŵĂԑŝŝ ĚĞ ŽƌĚŝŶ ĨĂĐƚƵĂů ste încadrat cel ŝŶƚĞƌǀŝĞǀĂƚ͕ ĂĚƌĞƐĂ ƵŶŝƚĉԑŝŝ͕ ŶƵŵĉƌƵů ƚŽƚĂů ŵŽĚĂůŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĚĞƉůĂƐĂƌĞ ŠŶ ŽƌĂƔ ;ƚŝƉƵů ĚĞ ŵ ĐĞůĞ ŵĂŝ ĚĞƐ ƵƚŝůŝǌĂƚĞ ;ŶƵŵĞůĞ ƐƚĂԑŝŝůŽƌ ĚĞ ƚ ĚŝŶ ĂƉƌŽƉŝĞƌĞĂ ůŽĐƵŝŶ ĂƉƌŽƉŝĞƌĞĂ ůŽĐƵůƵŝ ĚĞ ŵƵŶĐĉ͕ ĨƌĞĐǀĞŶԑĂ ĚĞƉůĂ ƉĞƌƐŽĂŶĞ ŝŶǀĞƐƚŝŐĂƚĞ ƐĞ ĚĞƉůĂƐĞĂǌĉ ĐƵ ŵŝũůŽ personal, cu taxiul sau pietonal, c ŽŶĨŽƌŵ ĚŝƐƚƌŝďƵԑŝĞŝ ƉƌĞǌĞŶƚĂƚĞ Figure 37 Distributia modului de deplasare !ƔĂĚĂƌ͕ ĐĞů ŵĂŝ ĨƌĞĐǀĞŶƚ ƐĞ ƵƚŝůŝǌĞĂǌĉ ŵ ƉƌĞԑƵůƵŝ Ɛŝ ƌĞůĂƚŝǀĞŝ ƌĂƉŝĚŝƚĉԑŝ ĚĞ ĚĞƉůĂƐĂƌ Ŷŝŝ͕ ĂĐĞƔƚŝĂ ĨŝŝŶĚ Š ůŽĐƵŝĞƐĐ ŠŶ ĂƉƌŽƉŝĞƌĞĂ ůŽĐƵůƵŝ ĚĞ ŵƵŶĐĉ ƐĂƵ 63% 18% 17% 2% 5ŝƐƚƌŝďƵƜŝĂ ŵŽĚƵůƵŝ Ě Transport în comun Pietoni Autovehicul personal Taxi 195 ;ƉƌŽƉŽƌԑŝŝ ĂƉƌŽƉŝĂƚĞͿ͘ ÜŶ ŶƵŵĉƌ ƌĞůĂƚŝǀ ƌĞĚ deplasare. !ƔĂĚĂƌ͕ ĐĞů ŵĂŝ ĨƌĞĐǀĞ Ŷƚ ƐĞ ƵƚŝůŝǌĞĂǌĉ ŵŝũůŽĂĐĞůĞ ĚĞ ƉƌĞԑƵůƵŝ Ɛŝ ƌĞůĂƚŝǀĞŝ ƌĂƉŝĚŝƚĉԑŝ ĚĞ ĚĞƉůĂƐĂƌ ůŽĐƵŝĞƐĐ ŠŶ ĂƉƌŽƉŝĞƌĞĂ ůŽĐƵůƵŝ ĚĞ ŵƵŶĐĉ ƐĂƵ (pro ƉŽƌԑŝŝ ĂƉƌŽƉŝĂƚĞͿ͘ ÜŶ ŶƵŵĉƌ ƌĞůĂƚŝǀ ƌĞĚƵƐ taxiul ca mijloc de deplasare. OŶ ĐŽŶƚŝŶƵĂƌĞ ǀŽŵ ƉƌĞǌĞŶƚĂ ƐŝƚƵĂԑŝĂ ŵŽĚƵů sus ŵĞŶԑŝŽŶĂƚĞ͘ Autovehicul personal !Ƶ ĨŽƐƚ ĐƵƉƌŝŶƐĞ ŠŶ ƐƚƵĚŝƵ ƉĞƌƐŽĂŶĞ ;ϴϵϬ !ùhaÜw9Ä͕ /ŽůĞŐŝƵů tĂƉŝƵ͕ /ŽůĞŐŝƵů {ĂŶŝƚĂƌ ÄĐŽůĂƌ 9ůĞĐƚƌŽŵƵƌĞƔ͕ DƌƵƉ ÄĐŽůĂƌ ÄŝŶĐĂŝ͕ DƌƵ olar !ƵƌĞů tĞƌƐƵ͕ /ŽůĞŐŝƵů 9ŵŝů 5ĂŶĚĞĂ͕ LŶƐƉĞĐƚ tĞĚĂŐŽŐŝĐ͕ tŽůŝԑŝĂ /ŽŵƵŶŝƚĂƌĉ͕ ÄĐŽĂůĂ tŽƐƚů !ƋƵĂƐĞƌǀ͕ .ĞƌĞ aƵƌĞƔ͕ aĂƚƌŝĐŽŶ͕ 9ŶĞƌŐŽ aƵƌĞƔ BRISERV, SC {h/hÇ {! Ɣŝ ĂůƚĞ ƵŶŝƚĉԑŝ ĚĞ ŠŶǀĉԑĉŵąŶƚ͘ 5ŝƐƚƌŝďƵԑŝĂ ĐŽĚƵƌŝůŽƌ ǌŽŶĞůŽƌ ĚĞ ĚĞƐƚŝŶĂ ƉĞƌƐŽŶĂů ĞƐƚĞ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞĂ Figure 38 Distributia codurilor zonelor de destinatie a celor care f olosesc autovehiculul 196 ùŽŶĞůĞ ĚĞ ĚĞƐƚŝŶĂԑŝĞ ĐĞůĞ ŵĂŝ ĚĞƐ ŠŶƚąůŶŝ personal ca mijl oc de transport sunt: 57, 2, 25. OŶ ĐĞĞĂ ĐĞ ƉƌŝǀĞƔƚĞ ǌŽŶĞůĞ ĚĞ ŽƌŝŐŝŶĞ͕ ĐĞ ĐŽĚƵƌŝůĞ͗ ϭϯ ;ĐƵ ƵŶ ƉƌŽĐĞŶƚ ĚĞ ϭϬйͿ͕ Ϯϰ ;ϲ͘ ĨƌĞĐǀĞŶƚĞ ƚƌĂŶǌŝƚĞ ƐĞ ĞĨĞĐƚƵĞĂǌĉ ŠŶ ĐĂǌƵů ĐŽ ĚĞ ĚĞƐƚŝŶĂԑŝĞ Ɣŝ ϭϯ͕ Ϯϰ͕ ϭϮ ĐĂ ǌŽŶĞ ĚĞ ŽƌŝŐŝ Pietoni Au fost cupri ŶƐĞ ŠŶ ƐƚƵĚŝƵ ƉĞƌƐŽĂŶĞ ;ϵϲϴͿ ĚĞ ůĂ !ùhaÜw9Ä͕ /ŽůĞŐŝƵů tĂƉŝƵ͕ /ŽůĞŐŝƵů {ĂŶŝƚĂƌ D DƌƵƉ ÄĐŽůĂƌ !ǀƌĂŵ LĂŶĐƵ͕ DƌƵƉ ÄĐŽůĂƌ !ƵƌĞů !ƌƚĉ͕ [ŝ ĐĞƵů tĞĚĂŐŽŐŝĐ͕ tŽůŝԑŝĂ /ŽŵƵŶŝƚĂƌĉ͕ ÄĐŽĂ tŽƐƚůŝĐĞĂůĉ /ĂƌŽů 5Ăǀŝ !ŵďŝĞŶƚ͕ !ƋƵĂƐĞƌǀ͕ .ĞƌĞ aƵƌĞƔ͕ aĂƚƌŝĐŽŶ͕ 9ŶĞ {h/hÇ {!͕ {/L[ aƵƌĞƔ͘ Figure 39 Distributia cod urilor zonelor d e destinatie a pietonilor 5ƵƉĉ ĐƵŵ ƐĞ ŽďƐĞƌǀĉ ŠŶ ĨŝŐƵƌĂ ĚĞ ŵĂŝ ƐƵƐ͕ ĐĞůĞ ĐĂƌĞ ƉŽĂƌƚĉ ĐŽĚƵƌŝůĞ͗ Ϯϱ͕ ϱϮ͕ ϱϳ͕ Ϯϴ͕ ϯ mai frecvente zone de origine: 28 (cu un pr ocent de 5.4%, 56 (5.2%), 12 (4.8%), 24 (4.5%). tĞƌƐŽĂŶĞ ĐĂƌĞ ƵƚŝůŝǌĞĂǌĉ ƚĂǆŝƵů 5ŝŶ ƚŽƚĂůƵů ĚĞƉůĂƐĉƌŝůŽƌ ĐƵ ĚŝĨĞƌŝƚĞ ŵŝ ĞĨĞĐƚƵĞĂǌĉ ĐƵ ƚĂǆŝƵƌŝůĞ͕ ŵŝũůŽĐ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƌĞԑƵůƵŝ Ɣŝ ĨŽĂƌƚĞ ĨƌĞĐǀĞŶƚ ŠŶƚąůŶŝƚ ƉĞ Ɛƚƌĉ ĐŝƌĐƵůĉ ĐƵ ƚĂǆŝƵů ŠŶ ĚƌƵŵ ƐƉƌĞ ƔĐŽĂůĉ͖ ĚĞ ƌĞ ƉƌĞԑƵů ĐƵƌƐĞŝ ƐĞ ŠŵƉĂƌƚĞ ŠŶƚƌĞ ĂĐĞƔƚŝĂ͘ 5Ğ ƌ ƚĂǆŝƵů Đąƚ Ɣŝ ĂƵƚŽŵŽ ƐĂƚŝƐĨĂĐ Ž ƐĞƌŝĞ ĚĞ ĂƐƉĞĐƚĞ ƉŽǌŝƚŝǀĞ ĚŝŶ Ɖ transportului. 197 Figure 40 5ŝƐƚƌŝďƵԑŝĂ ĨƌĞĐǀĞŶԑĞŝ ǌŽŶĞůŽƌ ĚĞ ĚĞƐƚŝŶĂԑŝĞ Ɣŝ ŽƌŝŐŝŶĞ ŠŶ ĐĂǌ Ğ ƵƚŝůŝǌĞĂǌĉ ĐĂ Ɣŝ ŵŝũůŽĐ ĚĞ ƚ 5ƵƉĉ ĐƵŵ ƐĞ ŽďƐĞƌǀĉ ĚŝŶ ĚŝƐƚƌŝďƵԑŝŝůĞ ĚĞ ĐĞŝ ĐĂƌĞ ĨŽůŽƐĞƐĐ ƚĂǆŝƵů ƐĞ ĞĨĞĐƚƵĞĂǌĉ ŠŶƚƌĞ 24, 12, 13, 51 ca zone de origine. Sondajul Origine – 5ĞƐƚŝŶĂԑŝĞ ĞĨĞĐƚ uat la nivelul municipiului Tîrgu aƵƌĞƔ Ă ĨŽƐƚ ĞĨĞĐƚƵĂƚ ƉĞ ƵŶ ĞƔĂŶƚŝŽŶ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚąŶĚ ĐŝƌĐĂ ϭ ;ϰϭ͘ϳϮϬ ůŽĐͿ ƐĂƵ ϯ͕ϱй ĚŝŶ ƚŽƚĂůƵů ƉŽƉƵůĂԑŝĞŝ Ă ƌĞŝĞƔŝƚ Đĉ ƵŶ ĐŝƌĐĂ Ϯй ;ϴϯϰ ůŽĐͿ ĚŝŶ ĂĐĞƐƚ ĞƔĂŶƚŝŽŶ Ƶƚŝůŝǌ ŵƵŶĐĉ͘ 5Ğ ĂƐĞŵĞŶĞĂ͕ Ă ƌĞŝĞƔŝƚ Đĉ ĂĐĞƐƚ ŵŝũůŽĐ ĚĞ Ăů ƉƌĞԑƵůƵŝ Ɣŝ ĨŽĂƌƚĞ ĨƌĞĐǀĞŶƚ ŠŶƚąůŶŝƚ ƉĞ Ă ƉĞ ĐĂƌĞ ůĞ ƉƌĞǌŝŶƚĉ͕ ƌĞĨĞƌŝƚŽĂƌĞ ůĂ ƌĂƉŝĚŝ tului. Extrapolând ƌĞǌƵůƚĂƚĞůĞ ĂĐĞƐƚƵŝ ƐŽŶĚĂũ ůĂ ŠŶƚƌĞĂŐĂ ƉŽƉƵů ĐĉůĉƚŽƌŝĞŝ ;ĚĞĐŝ ŶƵ ŶƵŵĂŝ ĚĞƉůĂƐĉƌŝ ƉĞŶƚƌƵ ŵ ĚĞ ĂƵƚŽƌŝǌĂԑŝŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ŠŶ ƌĞŐŝŵ ĚĞ ƚĂǆ ƌĐĂ ϭй ĚŝŶ ƚŽƚĂů ƉŽƉƵůĂԑ ĂƵƚŽƌŝǌĂԑŝŝ͕ ŠŶ ĐŽŶĚŝԑŝŝůĞ ƌĞƐƉĞĐƚĉƌŝŝ [ĞŐŝŝ satisfacerea servicilor de transport local de persoane realizat cu autobuze, microbuze, ĂƐŝŐƵƌĂƌĞĂ ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ŵĂǆ ŝŵ ĚĞ ůŽĐƵƌŝ ĚĞ ĂƔƚĞƉƚĂƌĞ ƚĂǆŝƵ ĞĐŚŝůŝďƌƵůƵŝ ŠŶƚƌĞ ĐĞƌĞƌĞ Ɣŝ ŽĨĞƌƚĉ ƉĞ ƉŝĂԑĂ 198 ĐƌĞƔƚĞƌĞĂ ŐƌĂĚƵůƵŝ ĚĞ ƵƚŝůŝǌĂƌĞ Ă ƚĂǆŝƵƌŝůŽƌ – ϯ ƐĐŚŝŵďƵƌŝ ǌŝ b ŝŶĞŠŶԑĞůĞƐ ĐƵ ĂĐŽƌĚƵů ĂƐŽĐŝĂԑŝŝůŽƌ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚ Figure 41 ùŽŶĞůĞ ĚĞ ĚĞƐƚŝŶĂԑŝĞ Ă ĐĞůŽƌ ĐĂƌĞ ƵƚŝůŝǌĞĂǌĉ ŵŝũůŽĂĐĞůĞ ĚĞ ƚƌĂ !ƐƚĨĞů͕ ĐĞůĞ ŵĂŝ ĨƌĞĐǀĞŶƚĞ ǌŽŶĞ ĚĞ ĚĞƐƚŝŶ tr ĂŶƐƉŽƌƚ ŠŶ ĐŽŵƵŶ ƐƵŶƚ͗ Ϯϴ͕ Ϯϱ͕ ϯϳ͕ ϯ͕ Ϯϵ͘ O ŵĞŶԑŝŽŶĂƚĞ ǌŽŶĞ ƐƵŶƚ͗ ϭϯ ;ĐƵ ƵŶ ƉƌŽĐĞŶƚ ĚĞ ϲ {ƚĂԑŝŝůĞ ĐĞůĞ ŵĂŝ ĨƌĞĐǀĞŶƚĞ ĚĞ ŽƌŝŐŝŶĞ ƐƵ nele cu codurile: 13, 51, 6, 1, 24. {ĐŚŝŵďĂƌĞĂ ŵŝũůŽĐƵůƵŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ŠŶ ĐŽŵ codurile: 2, 2, 4, 36. h ƌĞƉƌĞǌĞŶƚĂƌĞ ƌŽďƵƐƚĉ Ă ƌĞƜĞůĞŝ ŵƵůƚŝŵ ƉĂƌĂĚŝŐŵĞůŽƌ ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝĞ ĂĐƚƵ ĂůĞ ĞƐƚĞ ŶĞĐĞƐĂƌĉ ƉĞŶƚƌƵ Ă ƉƌĞǀ ĂƌŝĂ ĚĞ ƐƚƵĚŝƵ Ă taÜ5͘ aŽĚĞůƵů ĞƐƚĞ ƵŶƵů ŵƵů /ĉůĉƚŽƌŝ͗ Transportul public ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝ ŠŶ aƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŐ͘ aƵƌ asociere între doi operatori: {/ ÇƌĂŶƐƉŽƌƚ [ŽĐĂů {! Ɣŝ ƵŶ ŽƉ . !ĐƚŝǀŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ŠŶ ĐŽŵƵŶ ƐĞ ĐĂƌĂĐƚĞ a. [ƵŶŐŝŵĞĂ ƌĞԑĞůĞŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ Cu ĂƵƚŽďƵǌĞ͙͙͙͙͙͙͙͙͙͙͙͙͙͙͙ ϱϬ Ŭŵ ƚƌĂƐĞƵ b. Coeficientul mediu anual de utilizare a parcului !ƵƚŽďƵǌĞ н aŝĐƌŽďƵǌĞ͙͙͙͙͙͙͙͙͙͙͙͙͙͙͙ϲϴ͕Ϭϯ c. Parcursul mediu anual !ƵƚŽďƵǌĞ н ŵŝĐƌŽďƵǌĞ ͙͙͙͙͙͙͙͙͙͙͙͙͙͘ϰ͘Ϭϯϱ͘ d. bƵŵĉƌƵů ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚĂԑŝ ƉĞ ĂŶ Cu auto ďƵǌĞůĞ н ŵŝĐƌŽďƵǌĞůĞ ͙͙͙͙͙͙͙͙͙ ͙ϭϭ͘ϳϰϬ͘ϴϭϵ ĐĉůĉƚŽƌŝ e. /ŚĞůƚƵŝĞůŝ ĚĞ ĞǆƉůŽĂƚĂƌĞ ƉĞ ŶƵŵĉƌ ĚĞ Đĉůĉ !ƵƚŽďƵǌĞ н ŵŝĐƌŽďƵǌĞ ͙͙͙͙͙͙͙͙͙͙͙͙͙͘͘ϭ͕ϮϮ 19 LŶĚŝĐĂƚŽƌŝŝ ƉƌĞǌĞŶƚĂԑŝ ŵĂŝ ƐƵƐ͕ ĂƵ ƌĞǌƵů transport SC T ƌĂŶƐƉŽƌƚ [ŽĐĂů {! Ɣŝ ƵŶ ŽƉĞƌĂƚŽƌ ƉƌŝǀĂ – ĂƵ ĂĚĉƵŐĂƚ ĚĂƚĞůĞ ĚŝŶ ƐŽŶĚĂũĞůĞ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ͕ ĨĉĐƵƚĞ ƉĞ ƌĞԑĞĂ wĞԑĞĂƵĂ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ŠŶ ĐŽŵƵŶ Ă aƵŶŝĐŝƉŝƵ ƉůĂŶƕĂ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞ͕ tůĂŶƵů ƌĞԑĞůĞŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌ 20 CůƵǆƵů ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝ ƉĞ ƉƌŝŶĐŝƉĂůĞůĞ ůŝŶŝŝ ĚĞ Pe linile de transport în ĐŽŵƵŶ ϰ͕ ϭϴ͕ ϮϬ͕ Ϯϯ͕ ϰϯ͕ ĂƵ ĨŽ ƉĂƐĂŐĞƌŝůŽƌ ůĂ ĨŝĞĐĂƌĞ ƐƚĂԑŝĞ ;Ăƚąƚ ƉĞŶƚƌƵ Đ ĚŝĨĞƌŝƚĞ ŝŶƚĞƌǀĂůĞ ŽƌĂƌĞ͘ OŶ ƵƌŵĂ ĞǀĂůƵĉƌŝůŽ de ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ͕ Ă ƌĞǌƵůƚĂƚ ůŝŶŝĂ ϭϴ͕ ĐƵ ƵŶ ŶƵŵ ÜƌŵĞĂǌĉ ůŝŶŝĂ Ϯϯ ĐƵ ϭϵϳ ĐĉůĉƚŽƌŝ ;ĐƵƌƐĂ ϭͿ͕ ;ĐƵƌƐĂ ϭͿ͕ ƌĞƐƉĞĐƚŝǀ ϭϲϳ ;ĐƵƌƐĂ ϮͿ͕ ůŝŶŝĂ ϰ ϭϭ ĐĉůĉƚŽƌŝ͘ 5ŝŶ ĚĂƚĞůĞ ĐĞŶƚƌĂůŝǌĂƚĞ ĚĞ ĨůƵǆƵƌŝ ĚĞ ĐŝƌĐƵů ñ tĞŶƚƌƵ ĚĞƉůĂƐĉƌŝůĞ ƉĞŶƚƌƵ ŵƵŶĐĉ ;ǀĂůŽƌŝ Ɖ – ĐĞůĞ ŵĂŝ ŵĂƌŝ ǀĂůŽƌŝ ĂůĞ ĨůƵǆƵƌŝůŽƌ ĚĞ Đŝ ‹ Între nodurile 68 ʹ 69 pe b – dul 1 Decembrie 1918 (6942 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ Ɛ ĚĞ ŝŶƚƌĂƌĞ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5b ϭϯͿ ‹ Între nodurile 202 ʹ 68 pe b – dul 1 Decembrie 1918 (601 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ Ɖ ƐĞŶƐƵů ĚĞ ŝŶƚƌĂƌĞ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5b ‹ Între nodurile 201 ʹ 2 pe str Gh. Doja (4294 V t /o ƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ƐĞŶƐƵů ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5b ϭϱ ƐƉƌĞ ŝŶƚĞƌƐĞĐԑ ‹ Între nodurile 201 ʹ 1 pe str. DŚ͘ 5ŽũĂ ;ϰϮϵϬ ëƚͬŽƌĉͬƐĞŶƐ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5b ϭϱͿ ‹ Între nodurile 204 ʹ 159 pe str. 2 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ϭϵϴϵ ;ϰϬϳϴ ëƚ /sens) pe ƐĞŶƐƵů ĚĞ ŝŶƚƌĂƌĞ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5b ‹ Între nodurile 142 ʹ ϭϰϰ ƉĞ Ɛƚƌ͘ [ŝǀĞǌĞŶŝ ;ϯϲϭϲ ëƚͬ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5W ϭϱϮͿ ‹ Între nodurile 94 ʹ 93 pe b – ĚƵů /ĉůĉƌĂƔŝůŽƌ ;ϯϮϬϱ ëƚͬ Alea /ĂƌƉĂԑŝ Ɣŝ {ƚƌ͘ {ŝŶĂŝĂ ‹ Între nodurile 2 ʹ ϴ ƉĞ Ɛƚƌ͘ ϴ aĂƌƚŝĞ ;ϮϵϴϬ ëƚͬŽƌ Str. Gh. Doja ‹ Î ntre nodurile 157 ʹ 154 pe str. ϮϮ 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ϭϵϴϵ ;ϮϴϬϱ ƐĞŶƐƵů ƐƉƌĞ ĐĞŶƚƌƵ ;ŠŶƚƌĞ {ƚƌ͘ DŚ͘ aĂƌ rtiri) ‹ Între nodurile 69 ʹ 71 pe b – ĚƵů ϭ 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ;Ϯϳϵϯ ëƚͬŽƌ ŝŶƚƌĂƌĞ ;ŠŶƚƌĞ [ŝǀĞǌĞŶŝ Ɣŝ tĂŶĚƵƌŝůŽƌͿ ‹ Între nodurile 159 ʹ 157 pe str. 2 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ϭϵϴϵ ;Ϯϳϱϲ ëƚ ƐĞŶƐƵů ƐƉƌĞ ĐĞŶƚƌƵ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5 escu) ‹ Între nodurile 5 ʹ 2 pe str. Gh. Doja ;Ϯϲϵϱ ëƚͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ƐĞ Ɛƚƌ͘ 5ĞǌƌŽďŝƌŝŝ Ɣŝ Ɛƚƌ͘ ϴ aĂƌƚŝĞͿ ‹ Între nodurile 59 ʹ 80 pe b – ĚƵů ;Ϯϰϯϰ ëƚͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ;ƉĞ Str. Gh. Doja spre P – ԑĂ Victoriei) 201 ‹ Între nodurile 9 ʹ 5 pe str. Gh. Doja (24 Ϭϴ ëƚͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ƐĞŶƐ 5ĞǌƌŽďŝƌŝŝ Ɣŝ .ĞŐĂͿ ‹ Între nodurile 69 ʹ 142 pe b – ĚƵů ϭ 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ;Ϯϯϴϰ ëƚͬŽ [ŝǀĞǌĞŶŝ ;ŠŶƚƌĞ aƵŶĐŝŝ Ɣŝ wŽĚŶŝĐŝĞŝͿ ‹ Între nodurile 3 ʹ 32 pe b – ĚƵů /ĉůĉƌĂƔŝůŽƌ ;Ϯϭϱϰ ëƚ ŝŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ ĐƵ Ɛƚƌ͘ ÇŝƐĞŝ ‹ Între nodurile 18 ʹ 19 pe b – ĚƵů ϭ 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ;ϭϵϰϳ ëƚͬŽ ‹ Între nodurile 89 ʹ 8 pe b – ĚƵů ϭ 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ;ϭϴϱϲ ëƚ – ԑĂ ÇƌĂŶĚĂĨŝƌŝůŽƌ ;ŠŶƚƌĞ .ĂƌƚŽŬ Ɣŝ IŽƌŝĂͿ ‹ Între nodurile 108 ʹ 107 pe b – dul Republici ( ϭϳϮϬ ëƚͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ϭϵϴϵ Ɣŝ wĞǀŽůƵԑŝĞŝͿ ͻ tĞŶƚƌƵ ĚĞƉůĂƐĉƌŝůĞ ƚŽƚĂůĞ ;ǀĂůŽƌŝ ĞǆƚŝŶƐĞ – ĐĞůĞ ŵĂŝ ŵĂƌŝ ǀĂůŽƌŝ ĂůĞ ĨůƵǆƵƌŝůŽƌ ĚĞ Đ ‹ Între nodurile 68 ʹ 69 pe b – dul 1 Decembrie 1918 (15134 ëƚͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƐĞŶƐƵů ĚĞ ŝŶƚƌĂƌĞ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5b ‹ Între nodurile 202 ʹ 68 pe b – ĚƵů ϭ 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ϭϵϭϴ ;ϭϰϱ ƐĞŶƐƵů ĚĞ ŝŶƚƌĂƌĞ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5b ‹ Între nodurile 201 ʹ 2 pe str. Gh. Doja ;ϵϲϲϮ ëƚͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5b ϭϱ ƐƉƌĞ ŝŶƚĞƌƐĞĐԑ ‹ Între nodurile 201 ʹ 1 pe str. Gh. Doja ;ϵϭϳϲ ëƚͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5b ϭϱͿ ‹ Între nodurile 204 ʹ 159 pe str. 2 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ϭϵϴϵ ;ϴϵϮϯ ëƚ sensul de intrare (p ĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5b ϭϱ͕ ĚŝŶƐƉƌĞ ‹ Între nodurile 142 ʹ ϭϰϰ ƉĞ Ɛƚƌ͘ [ŝǀĞǌĞŶŝ ;ϴϰϮϲ ëƚͬ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5W ϭϱϮͿ ‹ Între nodurile 94 ʹ 93 pe b – ĚƵů /ĉůĉƌĂƔŝůŽƌ ;ϳϯϬϴ ëƚͬ /ĂƌƉĂԑŝ Ɣŝ {ƚƌ͘ {ŝŶĂŝĂ ‹ Între nodurile 2 ʹ ϴ ƉĞ Ɛƚƌ͘ ϴ aĂƌƚŝĞ ;ϲϵϰϰ ëƚͬŽƌĉ Str. Gh. Doja ‹ Între nodurile 157 ʹ 154 pe str. 2 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ϭϵϴϵ ;ϲϱϰϮ ëƚ ƐĞŶƐƵů ƐƉƌĞ ĐĞŶƚƌƵ ;ŠŶƚƌĞ {ƚƌ͘ DŚ͘ aĂƌ ‹ Între nodurile 69 ʹ 71 pe b – ĚƵů ϭ 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ;ϲϱϯϲ ëƚͬŽƌ ŝŶƚƌĂƌĞ ;ŠŶƚƌĞ [ŝǀĞǌĞŶŝ Ɣŝ tĂŶĚƵƌŝůŽƌͿ ‹ Între nodurile 159 ʹ 157 pe str. 2 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ϭϵϴϵ ;ϲϰϳϳ ëƚ ƐĞŶƐƵů ƐƉƌĞ ĐĞŶƚƌƵ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5 ‹ Între nodurile 5 ʹ 2 pe str. Gh. Doja ;ϲϯϬϲ ëƚͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ƐĞ Ɛƚƌ͘ 5ĞǌƌŽďŝƌŝŝ Ɣŝ Ɛƚƌ͘ ϴ aĂƌƚŝĞͿ 202 ‹ Între nodurile 59 ʹ 80 pe b – ĚƵů ;ϱϴϰϮ ëƚͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ;ƉĞ Str. Gh. Doja spre P – ԑĂ Victoriei) ‹ Între nodurile 9 ʹ 5 pe str. Gh. Doja ;ϱϴϬϯ ëƚͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ƐĞ ĞƔŝƌĞ ;ŠŶƚƌ 5ĞǌƌŽďŝƌŝŝ Ɣŝ .ĞŐĂͿ ‹ Între nodurile 69 ʹ 142 pe b – ĚƵů ϭ 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ;ϱϳϮϭ ëƚͬŽ [ŝǀĞǌĞŶŝ ;ŠŶƚƌĞ aƵŶĐŝŝ Ɣŝ wŽĚŶŝĐŝĞŝͿ ‹ Între nodurile 3 ʹ 32 pe b – ĚƵů /ĉůĉƌĂƔŝůŽƌ ;ϱϭϳϬ ëƚ ŝŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ ĐƵ Ɛƚƌ͘ ÇŝƐĞŝ ‹ Între nod urile 18 ʹ 19 pe b – ĚƵů ϭ 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ;ϰϲϵϮ ëƚͬŽ ‹ Între nodurile 89 ʹ 8 pe b – ĚƵů ϭ 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ;ϰϰϳϯ ëƚ – ԑĂ ÇƌĂŶĚĂĨŝƌŝůŽƌ ;ŠŶƚƌĞ .ĂƌƚŽŬ Ɣŝ IŽƌŝĂͿ ‹ Între nodurile 108 ʹ 107 pe b – ĚƵů wĞƉƵďůŝĐŝŝ ;ϰϭϲϯ ëƚͬ Decembr ŝĞ ϭϵϴϵ Ɣŝ wĞǀŽůƵԑŝĞŝͿ Într – Ž Ɖƌŝŵĉ ĨĂǌĉ ĚĞ ĂŶĂůŝǌĉ͕ ƐĞ ƉŽĂƚĞ ĐŽŶĐůƵ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ Ă aƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇąƌŐƵ aƵƌĞƔ ŝŶĐů beneficiar ca prezentând un factor ridicat de ŐĞŶĞƌĂƌĞ ĚĞ ĚŝƐĨƵŶĐԑŝŽŶĂů ĨůƵĞŶƚĉ Ă ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ƌƵƚŝĞƌ͘ 5ŝŶ ƉƵŶĐƚƵů ĚĞ ǀĞĚĞƌĞ Ăů ĂŶĂůŝǌĞŝ ƚƌĂĨŝĐ aƵƌĞƔ͕ ƐĞ ƉŽƚ ĐŽŶĐůƵǌŝŽŶĂ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ : ‹ Cele mai solicitate rute de penetrare ale municipiului ƐƵŶƚ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ – DN15 (Reghin) ʹStr. 2 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ϭϵϴϵсƉŽƚĞŶԑŝĂů ƚŽƚĂů Ě – 9538 V t /14 h с ƚƌĂĨŝĐ ƚŽƚĂů ĚĞ ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĞ – 19076 V t /14 h – DN15 (Cluj) ʹ Str. Gh. Doja с ƉŽƚĞŶԑŝĂů ƚŽƚĂů ĚĞ ĞŵŝƐŝĞ – 9156 V t /14 h с ƚƌĂĨŝĐ ƚŽƚĂů ĚĞ ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĞ – 18312 V t /14 h – 5bϭϯ ;{ŝŐŚŝƔŽĂƌĂͿ ʹB – ĚƵů ϭ 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ϭϵϭϴсƉŽƚĞŶԑŝĂů ƚŽ – 693 V t /14 h с ƚƌĂĨŝĐ ƚŽƚĂů ĚĞ ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĞ – 1 3986 V t /14 h – 5b ϭϱ9 ;ëŽŝŶŝĐĞŶŝͿ с ƉŽƚĞŶԑŝĂů ƚŽƚĂů ĚĞ Ğ – 4130 V t /14 h с ƚƌĂĨŝĐ ƚŽƚĂů ĚĞ ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĞ – 8260 V t /14 h – 5W ϭϱϮ . ;{ąŶĐƌĂŝƵ ĚĞ aƵƌĞƔͿ с ƉŽƚĞŶԑŝĂů – 3843 V t /14 h с ƚƌĂĨŝĐ ƚŽƚĂů ĚĞ ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĞ – 7686 V t /14 h – 5W ϭϯϱ ;[ŝǀĞǌĞŶŝͿ с ƉŽƚĞŶԑŝĂů ƚŽƚĂů ĚĞ Ğŵ – 2303 V t /14 h с ƚƌĂĨŝĐ ƚŽƚĂů ĚĞ ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĞ – 4606 V t /14 h Din punctul de vedere al ĂŶĂůŝǌĞŝ ƚƌĂŶǌŝƚƵůƵŝ ƌƵƚŝĞƌ ŠŶ ĐŽŶĐůƵǌŝŽŶĂ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ : ‹ /ĞůĞ ŵĂŝ ƐŽůŝĐŝƚĂƚĞ ƌƵƚĞ ĚĞ ƚƌĂŶǌŝƚĂƌĞ Ă – DN 15 (Cluj) ʹ 5b ϭϯ ;{ŝŐŚŝƔŽĂƌĂͿ с Ϯϰϯϱ ë t /14 h 203 – DN 15 (Cluj) ʹ DN 15 (Reghin) = 2058 V t /14 h – 5b ϭϯ ;{ŝŐŚŝƔŽĂƌĂͿ ʹ DN 15 (Reghin) = 1890 Vt/14 h – /ĞůĞůĂůƚĞ ǀĂůŽƌŝ ĂůĞ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ĚĞ ƚƌĂŶǌ ;ëŽŝŶŝĐĞŶŝͿ Ɣŝ 5W ϭϱϮ . ;{ąŶĐƌĂŝƵ ĚĞ aƵƌĞ mici, putând fi considerate ca find nesemnificative. 5ŝŶ ŵĉƐƵƌĉƚŽƌŝůĞ ĞĨĞĐƚƵĂƚĞ ƌĞǌƵůƚĉ ŶĞĐĞƐŝ ĂƌƚĞƌĞ ŽĐŽůŝƚŽĂƌĞ ĐĂƌĞ Ɛĉ ĨĂĐĉ ůĞŐĉƚƵƌĂ ŠŶƚƌ ĂƉŽŝ Ɛĉ ƐĞ ƌĞĂůŝǌĞǌĞ Ɣŝ ůĞŐĉƚƵƌĂ ĚŝŶƚƌĞ 5b ϭ DN 15 (spre Reghin). Prin construirea acestor ǀĂƌŝĂŶƚĞ ĚĞ ŽĐŽůŝƌĞ Ă ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ƐĞ ƉŽĂƚĞ ĂƌƚĞƌĞůŽƌ ĚŝŶ ŝŶƚĞƌŝŽƌƵů ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ Ɣŝ Ğůŝ benefice nu numai asupra f ůƵĞŶԑĞŝ Ɣŝ ƐŝŐƵƌĂŶԑĞŝ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ͕ /ŽŶƐŝĚĞƌąŶĚ ĐůĂƐŝĨŝĐĂƌĞĂ ǌŽŶĞůŽƌ ĚĞ ƚƌĂĨŝ Ă ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ƐĞ ƉŽƚ ĐůĂƐŝĨŝĐĂ ĚƵƉĉ ĐƵŵ Ƶƌŵ Trafic generat sau atras de municipiul Tîr ŐƵ aƵƌĞƕ͗ 1. Intern, între zonele interne ale municipiului 2. 5Ğ ŵĞĚŝĞ ĚŝƐƚĂŶƜĉ͕ ĐƵ ŽƌŝŐŝŶĞĂͬĚĞƐƚŝŶĂƜŝĂ – Ž ǌŽŶĉ ŝŶƚĞƌŶĉ ƕŝ Žƌŝ într – Ž ǌŽŶĉ ĂĚŝĂĐĞŶƚĉ͖ ƕŝ 3. 5Ğ ůƵŶŐĉ ĚŝƐƚĂŶƜĉ͕ ĐƵ ŽƌŝŐŝŶĞĂͬĚĞƐƚŝŶĂƜŝĂ – Ž ǌŽŶĉ ŝŶƚĞƌŶĉ ƕŝ ŽƌŝŐŝ – Ž ǌŽŶĉ ĞǆƚĞƌŶĉ ÇƌĂĨŝĐ ĚĞ ƚƌĂǀĞƌƐĂƌĞ Ă ǌŽŶĞŝ ƵƌďĂŶĞ ÇŠƌŐƵ 1. 5Ğ ŵĞĚŝĞ ĚŝƐƚĂŶƜĉ͕ ŠŶƚƌĞ ǌŽŶĞůĞ ĂĚŝĂĐĞŶƚĞ 2. 5Ğ ůƵŶŐĉ ĚŝƐƚĂŶƜĉ͕ ŠŶƚƌĞ ǌŽŶĞůĞ ĂĚŝĂĐĞŶƚĞ externe 3. De tranzit, între zonele externe. 5ŝŶ ĚĂƚĞůĞ ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂƚĞ ƐĞ ƌĞŵĂƌĐĉ ĚĞƉĉƔ ƐĞĐƚŽĂƌĞ ĚĞ Ɛƚƌĉǌŝ͕ Ăƚąƚ ĚĞ ĐĂƚĞŐŽƌŝĂ LL͕ Đą conduc la un regim instabil ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ Ɣŝ ƉąŶĉ ůĂ ďůŽĐĂ – ƐĞ ŵĉƐƵƌŝ ĚĞ ŠŵďƵŶĉƚĉԑŝƌĞ Ă ĞǆƉůŽĂƚĉƌŝŝ Ɣŝ ĂŵĞŶĂũĉƌŝŝ Ɛƚ ĚŝƌŝũĂƌĞĂ ĐŽŽƌĚŽŶĂƚĉ Ă ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ͕ ŵĂũŽƌĂƌĞ redistribuirea p Ğ ƌĞԑĞĂ Ă ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ƉĞŶƚƌƵ ĞĐŚŝůŝďƌĂ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ͕ ĂŵĞŶĂũĂƌĞĂ ĐŽƌĞƐƉƵŶǌĉƚŽĂƌĞ Ă ŝŶƚ Din analiza valorilor de trafic pr ezentate în diagramele din anexe , se poate remarca ĨĂƉƚƵů Đĉ ƚƌĂĨŝĐƵů ƚŽƚĂů ŝŶƚƌ Ăƚ ŠŶ ŝŶƚĞƌƐĞĐԑŝŝ ƐĞ ŠŶĐĂĚƌĞĂǌĉ ŠŶ t ƐĂƵ ůĂ ůŝŵŝƚĉ͕ ƌĞĐŽŵĂŶĚĉƌŝůĞ ĐŽƌĞƐƉƵŶǌĉƚŽĂƌ ĚŝƌŝũĂƚĉ ĐƵ ƐĞŵĂĨŽĂƌĞ͕ ƉƌĞĐƵŵ Ɣŝ ƉŝĞԑĞ ĐƵ 204 asem ĞŶĞĂ ƐĞ ƉŽƚ ŽďƐĞƌǀĂ bŝǀĞůƵů ĚĞ ÜƚŝůŝǌĂƌĞ Ă Of Service ʹ LOS ʹ b5{Ϳ Ăů ĂĐĞƐƚŽƌ ŝŶƚĞƌƐĞĐԑŝŝ͘ /Ă Ž ƌĞŵĂƌĐĉ ĚĞ ŽƌĚŝŶ ŐĞŶĞƌĂů͕ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞ ŶƵŵĉƌƵů ŵĂǆŝŵ ĚĞ ƉĂƌƚŝĐŝƉĂ Ŷԑŝ ůĂ ƚƌĂĨŝĐ ĐĂƌĞ ƉŽƚ ƚƌĂǀĞƌƐĂ ĐŽŶĚŝԑŝŝ ĚĞ ƐŝŐƵƌĂŶԑĉ Ɣŝ ĨůƵĞŶԑĉ Ă ƚƌĂĨŝĐƵůƵ V /ĂƌĂĐƚĞƌŝƐƚŝĐŝůĞ ƚŝƉƵůƵŝ ĚĞ ǀĞŚŝĐƵůĞ͕ ŵĉ ƉƌĞĐƵŵ Ɣŝ ƌĞůĂԑŝŝůĞ ŠŶƚƌĞ ĂĐĞƐƚĞĂ͖ V Viteza de ci ƌĐƵůĂԑŝĞ͕ ĂĐĐĞůĞƌĂԑŝĂ Ɣŝ ŠŶĐĞƚŝŶŝƌĞ ƚƌĂǀĞƌƐĂƌĞ Ă ŝŶƚĞƌƐĞĐԑŝĞŝ͖ V !ŵĞŶĂũĂƌĞĂ ƚĞŚŶŝĐĉ Ă ŝŶƚĞƌƐĞĐԑŝĞŝ Ɣŝ ĞĐŚ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞŝ͖ V /ĂƌĂĐƚĞƌŝƐƚŝĐŝůĞ ƐƵƉƌĂĨĞԑĞŝ ĚĞ ƌƵůĂƌĞ͕ ŠŶ Ɣŝ ĚŽƚĉƌŝůĞ ƉĞŶƚƌ ;ƐƚĂԑŝŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ŠŶ ĐŽŵƵŶ͕ ƉĂƌĐĂũĞ͕ Ğ V hƌŐĂŶŝǌĂƌĞĂ ǌŽŶĂůĉ Ă ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞŝ ƌĞƐƉĞĐƚŝ V hƌŐĂŶŝǌĂƌĞĂ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞŝ ůĂ ŝŶƚĞƌƐĞĐԑŝĞ ƐĞ Ɣŝ ĚĞ ĐŽŶĚŝԑŝŝůĞ ůŽĐĂůĞ͕ ƉƌŝŶ͗ o acordarea de prioritate de dreapta sau de flux o echiparea cu semafoare luminoase o intersectarea la nivele diferite 205 Figure 42 Solicitare artere orele de varf Sursa: Proprie – modelare GIS 206 3 ͘ϱ͘ /ĂůŝďƌĂƌĞĂ ƕŝ ǀĂůŝĚĂƌĞĂ ĚĂƚĞůŽƌ {ĞĐԕŝƵŶĞĂ ĚĞƐĐƌŝĞ ŵŽĚĂůŝƚĂƚĞĂ ŠŶ ĐĂƌĞ ŵŽĚĞůƵů ĂŶƵůƵŝ ĚĞ ďĂǌĉ ĞƐƚĞ ĐĂůŝďƌĂ ǀĂůŝĚĂƚ ƕŝ ŵĉƐƵƌĂ ŠŶ ĐĂƌĞ ŵŽĚĞůƵů ĞƐƚĞ ĂĚĞĐǀ aŽĚƵůƵů ĚĞ ĐĂůŝďƌĂƌĞ ĐŽŵƉĂƌĉ ǀŽůƵŵĞůĞ ĚĞ matricele O – D valorile ƌĞĂůĞ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ƌĞǌƵůƚĂƚĞ ĚŝŶ ĞĨĞĐƚƵĂƌĞĂ ŝŶǀ /ĂůŝďƌĂƌĞĂ ŵŽĚĞůƵůƵŝ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ƐĞ ƌĞĂůŝǌ ƚƌĂĨŝĐƵů ƌĞĐĞŶǌĂƚ ŠŶ ƐĞĐƜŝƵŶĞ͕ ĞǆĐůƵǌąŶĚ ǀĂů i intrazonal. {ĞĐƜŝƵŶŝůĞ ĚĞ ƌĞĐĞŶƐĉŵąŶƚ ;ϲϬ ƉŽƐƚƵƌŝ ŝŶ ƉĞŶĞƚƌĂƜŝŝͿ ĐŽŶƐŝĚĞƌĂƚĞ ƉĞŶƚƌƵ ĐĂůŝďƌĂƌĞĂ ŵĂ lor O – D – ĂƌŝĂ ĚĞ ƐƚƵĚŝƵ ÇŠƌŐƵ ĐĞůĞ ĞǀŝĚĞŶƜŝĂƚĞ ŠŶ ĨŝŐƵƌĂ ĂůĉƚƵƌĂƚĉ͘ Figure 43 !ŵƉůĂƐĂƌĞĂ ƐĞĐƚŽĂƌĞůŽƌ ĚĞ ƌĞĐĞŶƐĉŵąŶƚ ĨŽůŽƐŝƚĞ ŠŶ ƉƌŽĐĞƐƵů ĚĞ Sursa: Proprie, GIS 207 ÜŶ ŵŽĚĞů ĂĚĞĐǀĂƚ ƐĐŽƉƵůƵŝ Ƶƌŵĉƌŝƚ ĂƚŝŶŐĞ Đąƚ ƕŝ ƉĞŶƚƌƵ ǀĂůŝĚĂƌĞ͘ tĞŶƚƌƵ taÜ5͕ ƐƚĂŶĚĂƌĚĞůĞ ĚĞ ĐĂůŝďƌĂƌĞ ƉƌŽ Apraisal Guidance (Transport). The Use of Transport Models in Transport Planing and tƌŽũĞĐƚ !ƉƉƌĂŝƐĂů͟ ;ϮϬϭϰͿ͘ /ŽŶĨŽƌŵ ĂĐĞƐƚƵŝĂ͕ mai mult de 85% din caz uri pentru a fi considerate aceptate: Compararea cereri alocate ϭͿ /ĞƌĞƌĞĂ ƉĞŶƚƌƵ ǀĞŚŝĐƵůĞ ƉƌŝǀĂƚĞ͕ ƉĂƐĂŐĞƌŝ – Ž ŵĂƌũĉ ĚĞ ϭϱй Ĩ valorile observate ϮͿ CůƵǆƵƌŝůĞ ƉĞ ĐŽƌĚŽĂŶĞ Ɛĉ ĨŝĞ ŠŶƚƌ – Ž ŵĂƌũĉ ĚĞ ϱй ĨĂƜĉ ĚĞ ǀĂůŽƌŝůĞ 3) Valoarea GEH5 : ͻ ƉĞŶƚƌƵ ĨůƵǆƵƌŝ ŝŶĚŝǀŝĚƵĂůĞ͗ D9I ф ϱ ͻ ƉĞŶƚƌƵ ǀĂůŽƌŝ ƚŽƚĂůĞ ƉĞŶƚƌƵ ĐŽƌĚŽŶ͗ D9I ф /ŽŵƉĂƌĂƌĞĂ ƚŝŵƉŝůŽƌ ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝĞ 4) Timpi într – Ž ŵĂƌũĉ ĚĞ ĞƌŽĂƌĞ ĚĞ ϭϱй ƐĂƵ ĚĞ ĐĞů ŵƵů tƌŽĐĞƐƵů ĚĞ ĐĂůŝďƌĂƌĞ Ă ƉƌĞƐƵƉƵƐ ĞƐƚŝŵĂƌĞĂ ƉĂƌĂŵĞƚƌŝůŽƌ Ƶƚŝůŝǌ ŵŽĚĞůƵůƵŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ĂƐƚĨĞů ŠŶĐąƚ ƌĞǌƵůƚĂ ƌĞԑĞĂƵĂ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ĂŶĂůŝǌĂƚĉ͘ Calibrarea s – a constituit într – un proces iterativ, prin care modelul a fost continu revizuit p ĞŶƚƌƵ Ă ƐĞ ĂƐŝŐƵƌĂ Ž ƌĞƉůŝĐĉ ƉƌĞĐŝƐĉ Ă ĐŽ de – Ă ůƵŶŐƵů ƚƵƚƵƌŽƌ ĐĞůŽƌ ƉĂƚƌƵ ƉĂƕŝ͗ ŐĞŶĞƌĂƌ ŵŽĚĂůĉ ƕŝ ĂĨĞĐƚĂƌĞĂ ĐĉůĉƚŽƌŝŝůŽƌ͕ ŝĚĞŶƚŝĨŝ – se astfel un echilibru între datele ĐŽŵƉŽƌƚĂŵĞŶƚĂůĞ ĚĞ ŝŶƚƌĂƌĞ͕ ƌĞǌƵůƚĂƚĞ ĚŝŶ ĂŶ ŽďԑŝŶƵƚĞ ĚŝŶ ŵĉƐƵƌĉƚŽƌŝůĞ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ͕ ƉĞ ĚĞ Ă Validarea s – Ă ƌĞĂůŝǌĂƚ ƉĞ ďĂǌĂ ĚƵƌĂƚĞůŽƌ ĚĞ ĚĞƉů 208 Figure 4 tƌŽĐĞƐƵů ĚĞ ĐĂůŝďƌĂƌĞ Ɣŝ ǀĂůŝĚĂƌĞ Ă ŵŽĚĞůƵůƵŝ Pentru calibrarea fluxurilor de trafic s – a utilizat procedura standard de comparare a ĨůƵǆƵƌŝůŽƌ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ŵŽĚĞůĂƚĞ ĐƵ ĐĞůĞ ŽďƐĞƌǀ numele ĚĞ ƐƚĂƚŝƐƚŝĐĂ ͣD9I͕͟ ĐĂƌĞ ŠŵďŝŶĉ Ăƚąƚ ĞƌŽƌŝů wĞĚƵĐĞƌĞĂ ĞŵŝƐŝŝůŽƌ ĚĞ ŐĂǌĞ ĐƵ ĞĨĞĐƚ ĚĞ ƐĞƌĉ ÜƌŐĞŶƜĂ ĂĐƜŝƵŶŝůŽƌ ĚĞ ƌĞĚƵĐĞƌĞ Ă ŝŵƉĂĐƚ ŝŶƚĞƌŶĂƜŝŽŶĂů͕ ĞƵ ƌŽƉĞĂŶ ƕŝ ŶĂƜŝŽŶĂů /Ă ƐƚĂƚ ŵĞŵďƌƵ Ăů ÜŶŝƵŶŝŝ 9ƵƌŽƉĞŶĞ͕ wŽŵą – a luat angajamentul de a reduce ĞŵŝƐŝŝůĞ D9{͕ ĂƕĂ ĐƵŵ ƌĞǌƵůƚĉ ĚŝŶ ĐĂůŝƚĂƚĞĂ ĞƵƌŽƉĞŶĞ͘ ÇŽĂƚĞ ŝŶƐƚĂůĂƜŝŝůĞ ŵĂƌŝ ĐŽŶƐƵŵĂƚŽĂ Ă ƚƌĞďƵŝĞ Ɛĉ ƉĂ ŠŶ ƐĐŚĞŵĂ ĞƵƌŽƉĞĂŶĉ ĚĞ ĐŽŵĞƌĐŝĂůŝǌĂƌĞ Ă ĐĞƌƚ – 9Ç{͘ LŶƐƚĂůĂƜŝŝů ƕŝ ĐĞůĞ ĚŝŶ ƐĞĐƚŽĂƌĞůĞ ĐƵ ĐŽŶƐƵŵ ĚĞ ĞŶĞƌŐŝĞ – ETS sunt ĐŽŶĨƌƵŶƚĂƚĞ Ɣŝ ĞůĞ ĐƵ ƜŝŶƚĂ ŝŶƚĞŐƌĂƚĉ ĂƐƵŵĂƚ ƚƌƵ ŠŶƚƌĞĂŐĂ ԑĂƌĉ͕ ƉŽƚƌŝ sectoarele non – 9Ç{͗ ĂŐƌŝĐƵůƚƵƌĉ͕ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ Ĩĉƌĉ ĂǀŝĂ ĐůĉĚŝƌŝ͕ ĚĞƔĞƵƌŝ͕ ŶƵ ƉŽƚ Ĩŝ ĚĞĐąƚ ĐƵ ϭϵй ŵĂŝ – a ĂŶŐĂũĂƚ ĐĂ͕ ƉąŶĉ ŠŶ ĂŶƵ ů ϮϬϮϬ͕ Ϯϰй ĚŝŶ ĐŽŶƐƵŵƵů ĨŝŶĂů ĚĞ Ğ ĚŝŶ ƐƵƌƐĞ ƌĞŐĞŶĞƌĂďŝůĞ͕ ƉąŶĉ ůĂ ϭϴй ŠŶ ϮϬϬϱ͘ wŽŵąŶŝĂ ĂƌĞ ƵŶ ƉŽƚĞŶƜŝĂů ƐĞŵŶŝĨŝĐĂƚŝǀ ĚĞ ŽƉŽƌƚƵŶŝƚĉƜŝůĞ ĚĞ ǀĂůŽƌŝĨŝĐĂƌĞ Ă ĂĐĞƐƚƵŝ ƉŽ r – ƵŶ ŵŽĚ ĐĂƌĞ Ɛĉ ĨŝĞ ď ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ ĞĐŽŶŽŵŝĐĉ͘ OŶ ƐĞĐƚŽƌƵů ĞŶĞƌŐĞƚŝĐ͕ ĂĨůĂƚĉ ŠŶ ĐƌĞƕƚĞƌĞ͕ Ă ƌĞƐƵƌƐĞůŽƌ ƌĞŐĞŶĞƌĂďŝů ƉƌŝŶĐŝƉĂů ĚĂƚŽƌŝƚĉ ĚĞǌǀŽůƚĉƌ ŝŝ ŚŝĚƌŽĞŶĞƌŐŝĞŝ ƕŝ ĞŶĞƌŐŝĞŝ ĞŽů ƉƌŝŵĂƌĉ ĞƐƚĞ ĚŽŵŝŶĂƚĉ ĚĞ ĐŽŵďƵƐƚŝďŝůŝŝ ĨŽƐŝů ƉƌŝŵĂƌĉ ƐĞ ďĂǌĞĂǌĉ ƉĞ ĐĉƌďƵŶĞ ƕŝ ƉĞƚƌŽů͕ ƕŝ Fluxuri de trafic Itinerari în ƌĞƜĞĂ Durata de deplasare 209 ĂƉƌŽĂƉĞ ĞŐĂů ŠŶƚƌĞ ĞŶĞƌŐŝĂ ŶƵĐůĞĂƌĉ ƕŝ ďŝŽĐŽ ďƵŶĞ ƌĞƐƵƌƐĞ ĞŽůŝĞŶĞ ĚŝŶ 9ƵƌŽƉĂ ĐĂƌĞ͕ ĐŽŵďŝŶ o oportunitate de reducere a emisilor. De asemenea, resursele bioener getice sunt ƐĞŵŶŝĨŝĐĂƚŝǀĞ ƕŝ Ăƌ ƚƌĞďƵŝ ƵƚŝůŝǌĂƚĞ ǀĂůŽƌŝĨ ĞŵŝƐŝŝ Ăů ďŝŽĞŶĞƌŐŝĞŝ ĞƐƚĞ ŵĂŝ ƉƵԑŝŶ ĚĞ ũƵŵĉ 5ƌĞƉƚ ƌĞǌƵůƚĂƚ͕ ĞƐƚĞ ŶĞĐĞƐĂƌĉ ĂĚŽƉƚĂƌĞĂ rea ĞŵŝƐŝŝůŽƌ D9{͕ ĂƐƚĨĞů ŠŶĐąƚ ĐŽŶĐĞŶƚƌĂƜŝĂ ŵĂǆ ŠŶĐĞƉąŶĚ ĚĞ ůĂ ĐĂƌĞ ĨĞŶŽŵĞŶƵů ĚĞ ŠŶĐĉůǌŝƌĞ ƐŝƐƚĞŵƵůƵŝ ĐůŝŵĂƚŝĐ͘ 5ĞŽĂƌĞĐĞ ŵƵůƚĞ ƉŽůŝƚŝĐŝ reducerea emisilor GES ŝŵƉůŝĐĉ ƵŶĞůĞ ĐŽƐƚƵƌŝ ĞĐŽŶŽŵŝĐĞ ŵĂŝ ŵĂƌŝ ƕŝ ůĞŐĂƚĞ ĚĞ ƐŝƐƚĞŵĞůĞ ĞǆŝƐƚĞŶƚĞ ĚĞ ƉƌŽĚƵĐƜŝĞ ƕ ŽďŝĞĐƚŝǀĞůŽƌ ĚĞ ƌĞĚƵĐĞƌĞ ƌĞĂůĞ͘ OŶ ĂĐĞůĂƕŝ ƚ ĉ ƕŝ ĂǀĂŶƚĂũĞ ĞĐŽŶŽŵŝĐ ĂĚŽƉƚĂƌĞĂ ŝŵĞĚŝĂƚĉ Ă ĂĐƜŝƵŶŝůŽƌ ŶĞĐĞƐĂƌĞ ƉĞŶ ƕi pentru introducerea elementelor caracteristice unei economi cu un consum redus de carbon. Un aspect important, reducerea ĞŵŝƐŝŝůŽƌ D9{͕ ĐŽŶƚƌŝďƵŝĞ ů ĂĞƌƵůƵŝ͕ Ă ƐĉŶĉƚĉƜŝŝ ŽĂŵĞŶŝůŽƌ͕ ƐĞĐƵƌŝƚĉƜŝŝ ŽƉŽƌƚƵŶŝƚĉƜŝ ůĞŐĂƚĞ ĚĞ ƉŝĞƜĞůĞ ĞŶĞƌŐŝĞŝ͘ /ŽŶƚƌŝďƵƜŝĂ ƐĞĐƚŽƌŝĂůĉ ůĂ D9{ ŠŶ wŽŵąŶŝĂ /ŽŶƚƌŝďƵƜŝĂ wŽŵąŶŝĞŝ ůĂ ƐĐŚŝŵďĉƌŝůĞ ĐůŝŵĂƚŝĐĞ ƉƌŝŶ Ğŵŝ ƌĞĚƵĐĞƌĞ ƐĞŵŶŝĨŝĐĂƚŝǀĉ Ă ĂĐĞƐƚŽƌĂ͕ ĐĂ ƵƌŵĂƌĞ 1989. Emisile totale de CO 2 ĞĐŚŝǀĂůĞŶƚ͕ Ĩĉƌĉ ƐĞĐƚŽƌƵů [Ü[Ü/C͕ milioane de ton Ğ ŠŶ ĂŶƵů ϮϬϭϮ͕ ƌĞƉƌĞǌĞŶƚąŶĚ Ϯ͕ϲϭй ĚŝŶ ĐŽŶƚƌŝďƵƜŝŝůĞ ƐĞĐƚŽƌŝĂůĞ ůĂ ĞŵŝƐŝŝůĞ D9{ ŠŶ la emisile din întreaga lume sunt foarte mici – în 2012 au fost de 0,3% din to tal. Evaluarea emisilor GES utilizând date dezagregate de trafic GES – Gazele cu efect de sera include !ĐĞƐƚĞĂ ĂƵ ŠŶ ĐŽŵƉŽŶĞŶƜĉ͗ ĚŝŽǆŝĚƵů ĚĞ ĐĂƌ 2 ), metanul (CH 4 ), protoxidul de azot (N 2 O), hexafluorura de sulf (SF 6 Ϳ͕ ŚŝĚƌŽĨůƵŽƌŽĐĂƌďƵƌŝ ;IC/Ϳ Ɣŝ perfluorocarburi (PFC). Dioxidul de carbon sau CO 2 pe scurt, este un gaz incolor si inodor, care este practic imperceptibil pentru oameni, si in parte din cauza acestor caracteristici este atat de dificil de combatut. In esenta, CO 2 este produs prin arderea combustibililor fosili, cum ar fi gaze ŶĂƚƵƌĂůĞ Ɛŝ ƉĞƚƌŽů͖ ĐƵ ƚŽĂƚĞ ĂĐĞƐƚĞĂ͕ ĞƐƚĞ͕ electrice; cea mai comuna metoda in productia de energie electrica este arderea combustibili lor fosili. 210 Aproximativ 30 de miliarde de tone de dioxid de carbon sunt emise anual in atmosfera pe planeta Pamant. Aceasta cifra anuala este foarte mica in comparatie cu emisile rezultate din fenomene naturale, cu toate acestea, avand in vedere ca dioxi dul de carbon ramane in aer de la 10 pana la 20 de ani, atunci cand aceste cantitati excesive se acumuleaza, ele pot avea intr – adevar un impact extrem de semnificativ asupra mediului inconjurator. Deoarece cantitatea de CO 2 este cel mai important factor dintre toate celelalte gaze cu efect de sera enumerate mai sus, din punctul de vedere al schimbarilor de mediu inconjurator sau al schimbari climatice, marimea amprentei de carbon este exprimata in echivalent dioxid de carbon (tCO2e), echivalent cu o ton a de dioxid de carbon. La calcularea amprentelor de carbon, pentru motive de simplitate si uniformitate, cantitatile de gaze cu efect de sera mai putin importante sunt determinate in tCO 2 e, convertind astfel masele lor in masa de CO 2 pe baza unui index de contributie la efectul de sera. Valorile tCO2e, convertite din masele diferitelor gaze cu efect de sera, sunt apoi pur si simplu adaugate pentru a obtine cifrele de emisie totale. Având în vedere docum entele finale ƐƉĞĐŝĨŝĐĞ ƌĞĂůŝǌĉ ri PMUD, aprobate pr in Ordinul Ministrului nr.12/20 Ianuarie 2017 privind aprobarea Documentului cadru de implementare a axei 4 POR 2014 – 2020 , anexa 6b ƉĂƌƚĞ Ă ĚŽĐƵŵĞŶƚĂƜŝĞŝ ƐƉĞĐŝĨŝ ͕ ƉƌĞǌŝŶƚĉ ĨŽƌŵƵůĉ ĚĞ ĐĂůĐƵů ƉĞŶƚƌƵ ĞǀĂůƵĂƌĞĂ ĐŽƌĞĐƚĉ ƕ ES, aceasta utilizând date dezagregate de trafic. 5ƵƉĉ ĐƵŵ ƕƚŝŵ͕ ƵŶ ŽďŝĞĐƚŝǀ ĐůĂƌ Ă 5ƵƌĂďŝůĉ ĞƐƚĞ ŝĚĞŶƚŝĨŝĐĂƌĞĂ ƐŽůƵƜŝŝůŽƌ ĐĂƌĞ GES. aĂŝ ũŽƐ ĞƐƚĞ ĂƚĂƕĂƚĉ ĂŶĞǆĂ ϲď͕ ĐŽŵ ƉůĞƚĂƚĉ ĐŽŶĨŽƌŵ ĚĂƚĞůŽƌ aƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ͘ Calcului emisilo ƌ D9{ ƐĞ ƌĞŐĉƐĞƕƚĞ ůĂ ĂŶĞǆĂ ŶƵŵĉ rul 5 a acestui document. 21 3.6. Prognoze Prognoze – {ĞĐԕŝƵŶĞĂ ĚĞƐĐƌŝĞ ŝƉŽƚĞǌĞůĞ ĐŽŶƐŝĚĞƌ ĐƌĞƕƚĞƌĞ͕ ƉƌĞĐƵŵ ƕŝ ŵŽĚĂůŝƚĂƚĞĂ ŠŶ ĐĂƌĞ ĐƌĞƕ ƉĂĐƚ ĂƐƵƉƌĂ ŵŽďŝůŝƚ {ĐĞŶĂƌŝƵů ĚĞ ͟Ă ĨĂĐĞ ŵŝŶŝŵƵŵ͟ {ĐĞŶĂƌŝƵů ͣ! ĨĂĐĞ ŵŝŶŝŵƵŵ͟ ƌĞƉƌĞǌŝŶƚĉ ƐĐĞŶĂƌŝƵů ĐŽŶƐŝĚĞƌĉ Đĉ ĚŽĂƌ ƉƌŽŝĞĐƚĞůĞ ͣĂŶŐĂũĂƚĞ͟ ŠŶ ĂĐĞƐƚ ŵŽŵĞŶƚ ƐĞ ǀŽƌ ƌĞ ͣĂŶŐĂũĂƚĞ͕͟ ŶĞ ƌĞĨĞƌŝŵ ůĂ ƉƌŽŝĞĐƚĞůĞ ƉĞŶƚƌƵ ĐĂƌĞ Đ ĨŝŶĂŶƜĂƌĞĂ ƉĞŶƚƌƵ ƉƌŽŝĞĐƚ Ă ĨŽƐƚ ĂůŽĐĂƚĉ ƕŝ ƚŽĂƚĞ ŽďƜŝŶƵƚĞ͘ tĞŶƚƌƵ aƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌƕ ͕ ƐĐĞŶĂƌŝƵů ͣ! ĨĂĐĞ ŵŝŶŝŵƵŵ͟ ŝŶĐůƵĚĞ Ƶ TR 10 – 15 – wĞĂďŝůŝƚĂƌĞĂ ƕŝ ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞĂ ƌĞƜĞůĞŝ ƌƵƚŝĞƌĞ Ƶ ñ ͞aŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞ ƐƚƌĂĚĂ wĞǀŽůƵ Ɯiei ʹ Republici ʹ B – dul 2 Decembrie 1989 ͟ ñ ͞aŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞ .ƵůĞǀĂƌĚƵů ϭ 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ϭϵϭϴ͕ ŠŶƚƌĞ ŝŶƚƌĂƌĞĂ ʹ Ɛƚƌ͘ [ĂůĞůĞůŽƌ͕ ƌĞƉĞĐƚŝǀ Ɛƚƌ͘ ÅƚĞĨĂŶ ĐĞů ʹ P – ƜĂ ÇƌĂŶĚĂĨŝƌŝůŽƌ͟ ñ ͞aŽĚĞƌŶŝǌĂƌĞ ƐƚƌĂĚĂ DŚĞŽƌŐŚĞ 5ŽũĂ ŠŶƚƌĞ Ɛ ʹ P – ƜĂ ÇƌĂŶĚĂĨŝƌŝůŽƌ ñ ͞wĞƉĂƌĂƜŝĞ ĐĂƉŝƚĂů ƉŽĚ ƉĞƐƚĞ ƌĂƵů aƵƌĞƕ Đ uperior peste linia CF Deda ʹ Tg aƵƌĞƕ ʹ Ɛƚƌ͘ /ĉůĉƌĂƕŝůŽƌ͟ ñ ͞!ĐŚŝǌŝƜŝŽŶĂƌĞĂ Ă ĐĞů ƉƵƜŝŶ ϯϬ ĚĞ ĂƵƚŽďƵǌ P ĞŶƚƌƵ ĂŶƵů ϮϬϭϲ͕ ƉĂƌĂŵĞƚƌŝŝ ůĂ ŶŝǀĞů ĚĞ ƌ ĂŶƚĞƌŝŽƌ ĂƵ ĨŽƐƚ ŝŵƉůĞŵĞŶƚĂƚĞ͕ ƐƵŶƚ ĐĞŝ ƉƌĞǌ lul de mai jos: Figure 45 tĂƌĂŵĞƚƌŝŝ ůĂ ŶŝǀĞů ĚĞ ƌĞƜĞĂ͕ {ĐĞŶĂƌŝƵů ϭ ͣ A nu face nimic ͕͟ ϮϬϭϲ Parametru {ĐĞŶĂƌŝƵů ϭ ͣ A nu face nimic ͟ ϮϬϭϲ ëŝƚĞǌĂ ŵĞĚŝĞ ĚĞ 37 Întârzierea medie (sec/veh) 145,8 Consum de combustibil (litri/zi) 47 563 Emisi CO (kg/zi) 878 Emisi NOx (kg/zi) 171 Emisi VOC (kg/zi) 204 tĞŶƚƌƵ Ă ĚĞƌŝǀĂ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ ŠŶ ĐĞƌĞƌĞĂ ĚĞ ĂŶƵů ĚĞ ďĂǌĉ ϮϬϭϲ ƕŝ ĂŶŝŝ ĚĞ ƉƌŽŐŶŽǌĉ ϮϬϮϯ ƕ utilizate datele socio – economice ĚŝƐƉŽŶŝďŝůĞ͕ ůĂ ŶŝǀĞů ůŽĐĂů ƐĂƵ ŶĂƜŝŽŶĂů͘ !Ɛ ĐĉůĉƚŽƌŝŝůĞ͕ ĂƵ ĨŽƐƚ ƵƚŝůŝǌĂƚĞ ĐĞůĞ ŵĂŝ ƌĞůĞ ĐĂƌĞ ŝŶĨůƵĞŶƜĞĂǌĉ ĐŽŵƉŽƌƚĂŵĞŶƚ Ƶů ƉƌŝǀŝŶĚ ĚĞƉůĂƐĉƌŝůĞ ŠŶ ǌŽŶĂ ƚƵĚŝƵ͕ ƕŝ ĂŶƵŵĞ͗ ç tŽƉƵůĂƜŝĂ ç Gradul de ocupare a ů ĨŽƌƜĞŝ ĚĞ ŵƵŶĐĉ ;ƐĂůĂƌŝĂƜŝͿ 212 ç Produsul intern brut. OŶ ĐĂĚƌƵů ĂĐĞƐƚƵŝ ĐĂƉŝƚŽů ƐƵŶƚ ƉƌĞǌĞŶƚĂƚĞ ƵƚŝůŝǌĂƚĞ ƉĞŶƚƌƵ ŽďƜŝŶĞƌĞĂ ƉƌŽŐŶŽǌĞůŽƌ ƉĞŶƚƌƵ ĂŶŝŝ ĚĞ ƉĞƌƐƉ ĂƐĞŵĞŶĞĂ͕ ĂŶĂůŝǌĞ ĂůĞ ƚĞŶĚŝŶƜĞůŽƌ ĂƉĉƌƵƚĞ ĚĞ – Ă ůƵŶŐƵů ƚŝŵƉƵůƵŝ ŠŶ ĐĞĞĂ ĐĉůĉƚŽƌŝŝůŽƌ͕ ƉƌĞǌĞŶƚĂƌĞĂ ĞǀŽůƵƜŝĞŝ ƌĞůĂƜŝĞŝ soc io – ĞĐŽŶŽŵŝĐĉ͕ ƉƌĞĐƵŵ ƕŝ ƐƵƌƐĞůĞ ƕŝ ŵĞƚŽĚĞůĞ Ě a prognozelor socio – economice. ÇĞŶĚŝŶƜĞ ĚĞ ĞǀŽůƵƜŝĞ ůĂ ŶŝǀĞů ŶĂƜŝŽŶĂů !Ƶ ĨŽƐƚ ĂŶĂůŝǌĂƚĞ ĚĂƚĞ ĚŝƐƉŽŶŝďŝůĞ ůĂ Ŷŝ ǀĂƌŝĂƜŝŝůŽƌ ŽďƐĞƌǀĂƚĞ ĚĞ – a lungul timpului în ĐĞĞĂ ĐĞ ƉƌŝǀĞƕƚĞ ŶƵŵĉƌƵů Đ prin intermediul diverselor moduri de transport. OŶƚƌĞ ĂŶŝŝ ϭϵϵϬ ƕŝ ϮϬϭϬ Ɛ – Ă ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂƚ Ž ƐĐĉĚĞƌĞ Ă ŶƵŵĉƌ ƐŝƚƵĂƜŝĂ Ɛ – a schimbat la nivelul celor trei intervale distincte: V Într Ğ ϭϵϵϬ ƕŝ ϮϬϬϬ Ɛ – Ă ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂƚ Ž ƐĐĉĚĞƌĞ Ă ŶƵŵĉƌƵ ŝŶĚƵƐĉ ĚĞ ƵŶ ĚĞĐůŝŶ ƐĞŵŶŝĨŝĐĂƚŝǀ ĚĞ ůĂ Ŷ ŝŶƚĞƌŵĞĚŝƵů ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵůƵŝ ƉƵďůŝĐ͕ ĐĂƌĞ ŶƵ rea lizate prin mijloace de transport private. V Între 20 – 205 s – Ă ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂƚ Ž ĐƌĞƕƚĞƌĞ ŵŽĚĞƌĂƚĉ ŵŝũůŽĂĐĞ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƵďůŝĐ͕ Đąƚ ƕŝ ůĂ transport private. V Între 205 – 2010 s – a în ƌĞŐŝƐƚƌĂƚ Ž ĐƌĞƕƚĞƌĞ ŐĞŶĞƌĂůĉ Ɛ ĐĉůĉƚŽƌŝŝ ĞĨĞĐƚƵĂƚĞ͕ ƉƌŝŶ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ ŵĂŝ ƌĞĂůŝǌĂƚĞ ƉƌŝŶ ŵŝũůŽĂĐĞ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ Ɖƌŝǀ prin transport public (3 .3% pe an). 5Ğ ĂƐĞŵĞŶĞĂ͕ ŠŶƚƌĞ ĂŶŝŝ ϮϬϬϴ ƕŝ ϮϬϭϭ ǀŽůƵ ƚƵƚƵƌŽƌ ŵŽĚƵƌŝůŽƌ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ Ă ƐĐĉǌƵƚ͘ /Ğ – a înregistrat la nivelul ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵůƵŝ ƌƵƚŝĞƌ͕ ƵŶĚĞ ƚŽŶĂũƵů ŵĉƌĨƵƌŝůŽ Ƶ ϱϬй͕ ŠŶ ƚŝŵƉ ĐĞ ĚĞ ƚŽŶĞͬŬŵ Ă ƐĐĉǌƵƚ ĐƵ ϰϱй͘ ëŽůƵŵĞůĞ ĚĞ ŵĂƌĨ ŵŽĚŝĨŝĐĉƌŝ ŠŶ ƉĂƌĐƵƌƐƵů ǀĞŚŝĐƵůͬŬŵ͘ OŶ ĐĞĞĂ aceasta ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĞĂǌĉ ĐĞĂ ŵĂŝ ŵŝĐĉ ƐĐĉĚĞƌĞ͕ ƕŝ ĂŶƵ ͘ {ĐĉĚĞƌĞĂ ŠŶƌĞŐŝƐƚƌ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵůƵŝ ĚĞ ŵĉƌĨƵƌŝ ĚŝŶ ĂŶƵů ϮϬϬϴ ĞƐƚĞ ƉĂƌƚĞ͕ ĞǆŝƐƚĉ ƐĞŵŶĞ ĚĞ ƌĞǀĞŶŝƌĞ ŝŶĚŝĐĂƚĞ ĚĞ ŠŶƚƌĞ ϮϬϭϬ ƕŝ ϮϬϭϭ͘ În cadrul meto ĚŽůŽŐŝĞŝ ĂƉůŝĐĂƚĞ͕ ĐĞƌĞƌĞĂ ǀŝŝƚŽĂƌĞ ŝŶƚĞƌŶ ŠŶ ĐĂĚƌƵů aŽĚĞůƵůƵŝ ĚĞ ÇƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉĞ ď ƐƵď ĨŽƌŵĂ ƵŶŽƌ ŵĂƚƌŝĐĞ ĚĞ ĐĞƌĞƌĞ ƉĞŶƚƌƵ ĂŶŝŝ i este ŝŶĨůƵĞŶƜĂƚĉ ĚĞ ŵŽĚŝĨŝĐĉƌŝůĞ ĚĞ ůĂ ŶŝǀĞůƵů ǀĂ 213 ŵŽƚŽƌŝǌĂƌĞ Ă ƉŽƉƵůĂƜŝĞŝ ƐĂƵ ƐĐŚŝŵďĉƌŝůĞ ĚĞŵŽ macro – ĞĐŽŶŽŵŝĐĞ ĂƵ ĨŽƐƚ ƵƚŝůŝǌĂƚĞ ŝŶĨŽƌŵĂƜŝŝůĞ drul Master Planului General de Transport al României. tĞŶƚƌƵ ĨƵŶĚĂŵĞŶƚĂƌĞĂ ƐĐĞŶĂƌŝŝůŽƌ ĚĞ ƉƌŽŐŶ ĚĞ ĐƌĞƕƚĞƌĞ ƉĞŶƚƌƵ ƵƌŵĉƚŽƌŝŝ ƉĂƌĂŵĞƚƌŝŝ ƐŽĐŝ – economici: tĞŶƚƌƵ ĨƵŶĚĂŵĞŶƚĂƌĞĂ ƐĐĞŶĂƌŝŝůŽƌ ĚĞ ƉƌŽŐŶ ͕ atDÇ ĨƵƌŶŝǌĞĂǌĉ ĚĞ ĐƌĞƕƚĞƌĞ ƉĞŶƚƌƵ ƵƌŵĉƚŽƌŝŝ ƉĂƌĂŵĞƚƌŝŝ ƐŽĐŝ – economici: V tL. ƌĞĂů ƕŝ tL. ھŶ ƉƌĞƜƵƌŝ ĐƵƌĞŶƚĞ Ž tŽƉƵ V bƵŵĉƌƵů ĚĞ ĂŶŐĂũĂƜŝ ;ůŽĐƵƌŝ ĚĞ ŵƵŶĐĉͿ͖ ƕŝ V Indicele de motorizare (autoturisme înmatriculate la 1.0 l ocuitori) Table 30 tƌŽŐŶŽǌĂ ĞǀŽůƵƜŝĞŝ tL. ƌĞĂů ʹ rate anuale România 201 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 – 2030 2030 – 2041 {ĐĞŶĂ pesimist 1,76 0,16 1,28 1,76 2,24 2,40 2,80 2,80 2,80 Scenariul mediu 2,20 0,20 1,60 2,20 2,80 3,0 3,50 3,50 3,50 Scenariul optimist 2,64 0,24 1,92 2,64 3,36 3,60 4,20 4,20 4,20 Sursa: AECOM – Valori obtinute prin extrapolare Table 31 tƌŽŐŶŽǌĂ ĞǀŽůƵƜŝĞŝ tL. ƌĞĂů ƉںŶĉ ھŶ ϮϬϰϱ Sursa: MPGT 214 Figure 46 tƌŽŐŶŽǌĂ ƉŽƉƵůĂƜŝĞŝ ƉںŶĉ ھŶ ϮϬϯϬ Sursa: MPGT Figure 47 Prognoza indicelui de motorizare (autoturisme/10 locuitori) S S ĐŚŝŵďĉƌŝůĞ ŝŶƚĞƌǀĞŶŝƚĞ ůĂ ŶŝǀĞůƵů ĐĞƌĞƌŝů ĚĞ ŽďŝĐĞŝ ŝŶĨůƵĞ ǀĂƌŝĂƜŝŝ ĂůĞ ŝŶĚŝĐĂƚŽƌŝůŽƌ ƐŽĐŝŽ – ĞĐŽŶŽŵŝĐŝ ĂůĞ ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ĚĞ Đĉ ŵŽĚŝĨŝĐĉƌŝ ĂƉĂƌ ƕŝ ŠŶ ƌąŶĚƵů ŝŶĚŝĐĂƚŽƌŝůŽƌ Ă ĐĂƌĞ ĐĉůĉƚŽƌĞƐĐ͘ {ƉƌĞ ĞǆĞŵƉůƵ͕ ƐĐŚŝŵďĉƌŝůĞ Ě Ğ ůĂ ŶŝǀĞůƵů ƉŽƉƵůĂƜŝĞŝ ĂĐ ĚĞ ĐĉůĉƚŽƌŝŝ ĚĞ ƚŝƉ ŶĂǀĞƚĉ͕ ŝĂƌ ƐĐŚŝŵďĉƌŝůĞ ǀĂůŽĂƌĞĂ tL.͕ ĂĨĞĐƚĞĂǌĉ ŶƵŵĉƌƵů ĚĞ ĚĞƉůĂƐĉƌŝ LŶĚŝĐĂƚŽƌŝŝ ĂĨĞƌĞŶƜŝ ŶŝǀĞů ƵůƵŝ ĚĞ ƉƌŽƐƉĞƌŝƚĂƚĞ ƌŝĚŝĐĂƚĉ Ă Đĉů ŝŶĨůƵĞŶƜĞĂǌĉ ŠŶ ŵŽĚ ƉŽǌŝƚŝǀ ƌĂƚĂ ĐĉůĉƚŽƌŝŝů ŵŽƚŽƌŝǌĂƌĞ Ă ƉŽƉƵůĂƜŝĞŝ ĚĞŽĂƌĞĐĞ ƉŽƉƵůĂƜŝĂ Ě 215 Î Ŷ ƵƌŵĂ ĚŝƐĐƵԑŝŝůŽƌ ƉƵƌƚĂƚĞ ĐƵ ĨĂĐƚŽƌŝŝ ĚĞ ƌĉƐƉƵŶĚĞƌĞ aƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ŝŵƉůŝĐĂԑŝ ŠŶ ĚĞƌƵůĂ ƚĞƌĞŶ Ă ƌĞǌƵůƚĂƚ ŶĞĐĞƐŝƚĂƚĞĂ ĞĨĞĐƚƵĉƌŝŝ ĚĞ graful ƌĞԑĞůĞŝͿ ŠŶ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ ŶŽĚƵƌŝ ƌƵƚŝĞƌĞ ; ĚŝƐĨƵŶĐԑŝŽŶĂůŝƚĉԑŝ ŠŶ ƚƌĂĨŝĐ͗ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ !ǌŽŵƵƌĞƔ ĐƵ {ƚƌ͘ DŚ͘ 5ŽũĂ͖ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ a9Çwh ĐƵ {ƚƌ͘ DŚ͘ 5ŽũĂ͖ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ {ƚƌ͘ .ĞŐĂ ĐƵ {ƚƌ͘ DŚ͘ 5ŽũĂ͖ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ {ƚƌ͘ [ŝǀŝƵ wĞďƌ eanu cu Str. Gh. Doja; ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ . – dul 1848 cu Str. Gh. Doja ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ t – ԑĂ ëŝĐƚŽƌŝĞŝ ĐƵ . – dul 1 Decembrie 1918; ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ {ƚƌ͘ ÄƚĞĨĂŶ ĐĞů aĂƌĞ ĐƵ . – dul 1 Decembrie 1918; ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ . – dul Pandurilor cu B – dul 1 Decembrie 1918; ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ t – ԑĂ ÇƌĂŶĚĂ firilor cu Str. Bolyai; ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ /ĂƚĞĚƌĂůĂ aĂƌĞ͖ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ {ƚƌ͘ aŝŚĂŝ ëŝƚĞĂǌƵ ĐƵ {ƚƌ͘ tĂ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ t – ԑĂ aĉƌĉƔĞƔƚŝ ĐƵ {ƚƌ͘ t – ԑĂ wĞƉƵďůŝĐŝŝ͖ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ {ƚƌ͘ wĂŵƉĞŝ ĐƵ {ƚƌ͘ DŚ͘ 5ŽũĂ͖ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ {ƚƌ͘ [ŝďĞƌƚĉԑŝŝ ĐƵ {ƚƌ͘ /ƵǌĂ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑ ŝĂ {ƚƌ͘ /ĉůĉƌĂƔŝ ĐƵ {ƚƌ͘ {ŝŶĂŝĂ͖ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ . – dul 1 Decembrie ʹ Complex Praktiker; ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ {ƚƌ͘ tƌĞĚĞĂů ĐƵ {ƚƌ͘ {ĞĐĞƌĞŝ͖ ñ LŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ . – dul Panduri cu Str. Secerei (MBO City). tĞŶƚƌƵ ŽďԑŝŶĞƌĞĂ ĨůƵǆƵƌŝůŽƌ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ŶŽĚƵƌŝ ĚĞ ŵĂŝ ƐƵƐ͕ ĂƵ ĨŽƐƚ ƌĞĂůŝǌĂƚĞ ƌĞĐĞŶƐĉ ƌĞԑĞůĞŝ ƌƵƚŝĞƌĞ ƐĞŵŶŝĨŝĐĂƚŝǀĞ͘ 5ŝƐĨƵŶĐԑŝŽŶĂůŝƚĉԑŝ ĐŽŶƐƚĂƚĂƚĞ ŠŶ ĚĞƐ ĨĉƔ ƵƌĂƌĞĂ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ĂĐƚƵĂů cauzele care le ŐĞŶĞƌĞĂǌĉ Referitor ůĂ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԕŝĞ Ă Ɛƚƌĉǌŝů – ĂƵ ĐŽŶƐƚĂƚĂƚ ƵƌŵĉƚŽĂƌ ŝƉŽƚĞǌĂ ĚĞ ĐĂůĐƵů Ă ƵŶƵŝ ĨůƵǆ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԕŝĞ ĚĞ ϰϬ ŬŵͬŚ Ɣŝ ƉĞŶƚƌ Ƶ Ɛƚƌĉǌŝ ĚĞ ĐĂƚĞŐŽƌŝĂ LL Ϳ͗ ñ Între nodurile 68 ʹ 69 pe b – dul 1 Decembrie 1918 (6942 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ƐĞ ŝŶƚƌĂƌĞ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5b ϭϯͿ ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ora de vârf ñ Între nodurile 202 ʹ 68 pe b – dul 1 Decembrie 1918 (601 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ Ɛ ĚĞ ŝŶƚƌĂƌĞ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5b ϭϯͿ ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ora de vârf 216 ñ Între nodurile 201 ʹ 2 pe str. Gh. Doja (4294 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ƐĞŶƐƵ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5b ϭϱ ƐƉƌĞ ŝŶƚĞƌƐĞĐԑŝĂ Martie) ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ Đ ĞƐƚĞ ĚĞƉĉƔŝƚĉ ƉĞŶƚƌƵ ŽƌĂ ĚĞ ǀąƌĨ ñ Între nodurile 201 ʹ 1 pe str. Gh. Doja (4290 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ƐĞŶƐƵ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5b ϭϱͿ ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐ vârf ñ Între nodurile 204 ʹ 159 pe str. 2 Decembrie 1989 (4078 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ Ɛ ĚĞ ŝŶƚƌĂƌĞ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5b ϭϱ͕ ĚŝŶ ʹ capacitatea de ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐƚĞ ĚĞƉĉƔŝƚĉ ƉĞŶƚƌƵ ŽƌĂ ĚĞ ǀ ñ Între nodurile 142 ʹ 14 pe str. Livezeni (3616 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ƐĞŶƐƵ ĚĞ ŝĞƔŝƌĞ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5W ϭϱϮͿ ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐ vârf ñ Între nodurile 94 ʹ 93 pe b – ĚƵů /ĉůĉƌĂƔŝůŽƌ ;ϯϮϬϱ ë t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ŠŶƚƌĞ !ů Str. Sinaia ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐƚĞ ĚĞƉĉ ñ Î ntre nodurile 2 ʹ 8 pe str. 8 Martie (2980 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ƐĞŶƐƵů Str. Gh. Doja ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐƚĞ ĚĞƉĉƔŝ ñ Între nodurile 157 ʹ 154 pe str. 2 Decembrie 1989 (2805 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ Ɛ spre centru (între Str. Gh. M ĂƌŝŶĞƐĐƵ Ɣŝ Ɛƚƌ͘ {ĞĐƵŝůŽƌ ʹ capacitatea de ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐƚĞ ĚĞƉĉƔŝƚĉ ƉĞŶƚƌƵ ŽƌĂ ĚĞ ǀ ñ Între nodurile 69 ʹ 71 pe b – dul 1 Decembrie (2793 V t ͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ƐĞŶƐƵ ;ŠŶƚƌĞ [ŝǀĞǌĞŶŝ Ɣŝ tĂŶĚƵƌŝůŽƌͿ ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ Ğ tru ora de vârf ñ Între nodurile 159 ʹ 157 pe str. 2 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ϭϵϴϵ ;Ϯϳϱϲ ëƚͬŽ ƐƉƌĞ ĐĞŶƚƌƵ ;ƉĞŶĞƚƌĂԑŝĂ ĚĞ ƉĞ 5b ϭϱ ƐƉƌ ʹ capacitatea de ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐƚĞ ĚĞƉĉƔŝƚĉ ƉĞŶƚƌƵ ŽƌĂ ĚĞ ǀ ñ Între nodurile 5 ʹ 2 pe str. Gh. Doja ( Ϯϲϵϱ ëƚͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ƐĞŶ Ɛƚƌ͘ 5ĞǌƌŽďŝƌŝŝ Ɣŝ Ɛƚƌ͘ ϴ aĂƌƚŝĞͿ ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ Ğ de vârf ñ Între nodurile 59 ʹ 80 pe b – ĚƵů ;Ϯϰϯϰ ëƚͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ;ƉĞ Str. Gh. Doja spre P – ԑĂ Victoriei) ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑ ŝĞ ĞƐƚĞ ĚĞƉĉƔŝƚĉ ƉĞŶƚƌƵ Žƌ ñ Între nodurile 9 ʹ 5 pe str. Gh. Doja ;ϮϰϬϴ ëƚͬŽƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ ƐĞ 5ĞǌƌŽďŝƌŝŝ Ɣŝ .ĞŐĂͿ ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐƚĞ ñ Între nodurile 69 ʹ 142 pe b – dul 1 Decembrie (2384 Vt/o ƌĉͬƐĞŶƐͿ ƉĞ Ɛƚƌ͘ ;ŠŶƚƌĞ aƵŶĐŝŝ Ɣŝ wŽĚŶŝĐŝĞŝͿ ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐ vârf ñ Între nodurile 3 ʹ 32 pe b – ĚƵů /ĉůĉƌĂƔŝůŽƌ ;Ϯϭϱϰ ëƚͬŽƌĉ cu str. Tisei ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐƚĞ ĚĞƉ tru ora de vârf 217 ñ Între nodurile 18 ʹ 19 pe b – ĚƵů ϭ 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ;ϭϵϰϳ ëƚͬŽ ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐƚĞ ĚĞƉĉƔŝƚĉ ñ Între nodurile 89 ʹ 8 pe b – ĚƵů ϭ 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ;ϭϴϱϲ ëƚͬŽƌĉͬ – ԑĂ ÇƌĂŶĚĂĨŝƌŝ ;ŠŶƚƌĞ .ĂƌƚŽŬ Ɣŝ IŽ ria) ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ĞƐƚĞ ñ Între nodurile 108 ʹ 107 pe b – ĚƵů wĞƉƵďůŝĐŝŝ ;ϭϳϮϬ ëƚͬ 5ĞĐĞŵďƌŝĞ ϭϵϴϵ Ɣŝ wĞǀŽůƵԑŝĞŝͿ ʹ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ Ğ de vârf !ĐĞƐƚĞ ĚĞƉĉƔŝƌŝ ĂůĞ ĐĂƉĂ Đŝƚĉԑŝŝ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ ƉĞ ĚŝǀĞƌ ĐĂƚĞŐŽƌŝĂ LL͕ Đąƚ Ɣŝ LLL͕ ĚĞƉĉƔŝƌŝ ĐĂƌĞ ĂƵ Ƶ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂԑŝĞ Ɣŝ ƉąŶĉ ůĂ ďůŽĐĂƌĞ͕ ŝŵƉƵŶąŶĚƵ – ƐĞ ŵĉƐƵƌŝ ĚĞ ŠŵďƵŶĉƚĉԑŝƌ ĂŵĞŶĂũĉ ƌŝŝ ƐƚƌĉǌŝůŽƌ͕ ƉƌŝŶ ĂƐŝŐƵƌĂƌĞĂ ĐŝƌĐƵůĂԑ ŵĂũŽƌĂƌĞĂ ĚŝƐƚĂŶԑĞŝ ŠŶƚƌĞ ŝŶƚĞƌƐĞĐԑŝŝůĞ ĐƵ Ɛ ĞĐŚŝůŝďƌĂƌĞĂ ŠŶĐĉƌĐĉƌŝŝ͕ ĐƵ ƌĞĚƵĐĞƌĞĂ ŝŶƚĞŶ ĂũĂƌĞĂ ĐŽƌĞƐƉƵŶǌĉ ŝŶƚĞƌƐĞĐԑŝŝůŽƌ͕ ĞƚĐ͘ OŶ ƵƌŵĂ ĂŶĂůŝǌĞŝ ƐŝƚƵĂԑŝĞŝ ĂĐƚƵĂůĞ Ă ĐŝƌĐ – au ĐŽŶƐƚĂƚĂƚ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ ƉƌŽďůĞŵĞ ŵĂũŽƌĞ͗ ñ bĞĐĞƐŝƚĂƚĞĂ ŽĨĞƌŝƌŝŝ ĚĞ ƐŽůƵԑŝŝ ƉƵŶĐƚƵĂůĞ 2.3, în ĐĂƌĞ ĂƉĂƌ ƐŝƚƵĂԑŝŝ ĐŽŶĨůŝĐƚƵĂůĞ ĚŝŶ ĐĂƵǌ ŐĞŽŵĞƚƌŝĐĞ ĂůĞ ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌŝŝ ƌƵƚŝĞƌĞ Ɣŝ ĐŽŶĚƵĐĉ ůĂ ĐƌĞƔƚĞƌĞĂ ĐĂƉĂĐŝƚĉԑŝŝ ĚĞ ĐŝƌĐƵ rea traficului. ñ !ŵĞŶĂũĂƌĞĂ ĚĞ ƉĂƌĐĉƌŝ ƐƵƉƌĂƚĞƌĂŶĞ Ɣŝ ƐƵďƚ ñ /ƌĞƔƚĞƌĞĂ ŐƌĂĚƵůƵŝ ĚĞ ĂƚƌĂĐƚŝǀŝƚĂƚĞ Ăů ƚƌ ŵŝũůŽĂĐĞ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ͕ ŠŶ ǀĞĚĞƌĞĂ ĚĞƐĐƵƌĂ personale cea ce Ăƌ ĐŽŶĚƵĐĞ ůĂ ĨůƵŝĚŝǌĂƌĞĂ ƚƌĂĨŝĐƵů ñ bĞĐĞƐŝƚĂƚĞĂ ƌĞĂůŝǌĉƌŝŝ ƔŽƐĞůĞŝ ĚĞ ĐĞŶƚƵƌĉ ƌƵƚŝĞƌĞ ŝŶƚĞƌŝŽĂƌĞ ƉƌŝŶ ĚĞǀŝĞƌĞĂ ƚƌĂĨŝĐƵů LŶĚŝĐĂƚŽƌŝ ŵĂĐƌŽͲĞĐŽŶŽŵŝĐŝ ůĂ ŶŝǀĞů ŶĂƜŝŽŶĂů Produsul Intern Brut /ĞƌĞƌĞĂ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ͕ ůĂ ŶŝǀĞů ŶĂƜŝŽŶĂů ƕ ŝŶƚĞƌŶ ďƌƵƚ ;tL.Ϳ͘ /ĞĂ ŵĂŝ ŵĂƌĞ ĐƌĞƕƚĞƌĞ ĞĐ 20 04 (al 5 – ůĞĂ ĂŶ ĚĞ ĐƌĞƕƚĞƌĞ ĞĐŽŶŽŵŝĐĉ ŶĞŠŶƚƌĞƌƵƉƚ capitolele de negociere cu UE semnând apoi, în Aprilie 205, Tratatul de Aderare în [ƵǆĞŵďŽƵƌŐ ĐƵ ĚĂƚĂ ĚĞ ĂĚĞƌĂƌĞ ƐĞƚĂƚĂ ƉĞ ϭ ost ƚĞŵƉĞƌĂƚĂ ĚĞ ƌĞƐƚƌŝĐƜŝŝůĞ ŝŵƉƵƐĞ ĚĞ .bw ĂƐƵ ultimi ani, creditul de consum. Trendul ascendent s – Ă ŵĞŶƜŝŶƵƚ ŠŶĐĉ ĚŽŝ ĂŶŝ 218 wŽŵąŶŝĞŝ ŠŶ ÜŶŝƵŶĞĂ 9ƵƌŽƉĞĂŶĂ͘ !ƐƚĨĞů Đĉ͕ Š ŽŵŝĐ ŶĂƜŝŽŶĂů LŶƚĞƌŶĂƚŝŽŶĂů ĂƵ ĂĨĞĐƚĂƚ ŠŶ ŵŽĚ ŶĞŐĂƚŝǀ ƚƌĞŶ Ă ĨŽƐƚ ƵŶ ĂŶ ĚĞ ĐŽŶƚƌĂĐƜŝĞ ĞĐŽŶŽŵŝĐĂ͕ tL. ŠŶ anul anterior, 208 (+7.3%). Începând cu anul 201 ec onomia României a crescut constant; prognoza pentru anul ϮϬϭϲ ŝŶĐůƵǌąŶĚ Ž ĐƌĞƕƚĞ ƌĞ ŠŶ ƚĞƌŵĞŶŝ ƌĞĂůŝ ĚĞ ϰ͕Ϯй ĨĂƜĉ de anul precedent. Figure 48 9ǀŽůƵƜŝĂ tƌŽĚƵƐƵůƵŝ LŶƚĞƌŶ .ƌƵƚ ;ĐƌĞƕƚĞƌĞ ƌĞĂůĉͿ Sursa: Comisia Nationala de Prognoza ʹ Proiectia principalilor indicatori macroeconomici 2015 – 2019 ʹ prognoza de iarna 2016 {ƚƌĂƚĞŐŝĂ ǀŝŝƚŽĂƌĞ ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ŝŶĚƵƐƚƌ exporturilor. Prioritatea va fi dezvoltarea acelor sub – ƐĞĐƚŽĂƌĞ ƕŝ ŠŶƚƌĞƉƌŝ deri care au ĂďŝůŝƚĂƚĞĂ ĚĞ Ă Ĩŝ ĐŽŵƉĞƚŝƚŝǀĞ ƉĞ ƉŝĞƜĞůĞ ŝŶ În cazul celor mai multe întreprinderi, competivitatea este determinata în principal de ĐŽƐƚƵƌŝůĞ ĚĞ ƉƌŽĚƵĐƜŝĞ͕ ĚŝŶ ĐĂƌĞ ĐŽƐƚƵƌŝůĞ e importanta. /ŽƐƚƵƌŝůĞ ĐƵ ĨŽƌƜĂ ĚĞ ŵƵŶĐĂ ƐƵŶƚ ŠŶĐĉ ƐĐĉǌƵƚ ŶŝǀĞůƵů ĚĞ ĂŶŐĂũĂƌĞ ĞǆĐĞƐŝǀ ƕŝ ƉƌŽĚƵĐƚŝǀŝƚĂƚ Ăů ĐŽƐƚƵůƵŝ ĐƵ ĨŽƌƜĂ ĚĞ ŵƵŶĐĂ͘ /Ƶ ƌĞǀĞŶŝƌĞĂ ĐƜŝĞŝ͕ ŶŝǀĞůƵů ĞǆĐĞƐŝǀ ƉƌŽŐƌĞƐŝǀ ĂďƐŽƌďŝƚ ƕŝ ƉƌŽĚƵĐƚŝǀŝƚĂƚĞĂ ŵƵŶĐŝ ƵŶŝƚĂƌĞ ĐƵ ĐĂƉŝƚĂůƵů ĚĞƐĐƌĞƐĐ ĐƵ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ Ŷ OŶĐĉ ĚŝŶ ĂŶŝŝ ϭϵϵϬ͕ ĂƵ ĨŽƐƚ ĨĉĐƵƚĞ ŵĂŝ ŵ ulte reforme economice (impulsionate de ĂĚĞƌĂƌĞĂ wŽŵąŶŝĞŝ ůĂ Ü9Ϳ ŝŶĐůƵǌąŶĚ ůŝĐŚŝĚĂƌĞ ƌĞĨŽƌŵĞ ŵĂũŽƌĞ ŠŶ ƐĞĐƚŽƌƵů ĂŐƌŝĐŽů ƕŝ ĐĞů Ĩŝ compani de stat s – au privatiza ƚ͕ ŝŶĐůƵǌąŶĚ ĂŝĐŝ ƕŝ ŵĂũŽƌŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ƉĞƚƌŽů͕ ĚŝƐƚƌŝďƵŝƚŽƌŝŝ ĚĞ ĞŶĞƌŐŝĞ ƕŝ ĐŽŵ ƉƌŝǀĂƚŝǌĞǌĞ ĐŽŵƉĂŶŝŝůĞ ƌĉŵĂƐĞ ŠŶ ƉƌŽƉƌŝĞƚĂƚĞ un n Ƶŵĉƌ ŵĂƌĞ ĚĞ ŠŶƚƌĞƉƌŝŶĚĞƌŝ ŵŝĐŝ ƕŝ ŵŝũůŽĐŝ 219 În ultima perioada (206 – ϮϬϭϱͿ͕ ƌĞƐƚƌƵĐƚƵƌĂƌĞĂ ĞĐŽŶŽŵŝĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵƌŝ Ă ũƵĐĂƚ ƵŶ ƌŽů ƐĞŵŶŝĨŝĐĂƚŝǀ͕ ĚƵ de cel feroviar. Se considera ƚŽƚƵƕŝ Đĉ ƉĞƌŝŽĂĚĂ ĚĞ ƚƌĂŶǌŝƜŝĞ͕ ŐĞŶĞƌĂůĂ͕ ĐĂƚ ƕŝ ƐĞĐƚŽƌƵů ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵƌŝ ĞƐƚĞ ĂǀąŶĚ Ž ĞĐŽŶŽŵŝĞ ĚĞ ƉŝĂƜĉ ĨƵŶĐƜŝŽŶĂůĉ ;ƵŶĂ Ě ÇŽƚƵƕŝ͕ ƚƌĞďƵŝĞ ĂŵŝŶƚŝƚ ĐĂ͕ ĚĂĐĂ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ ĐĞƌ ĚŝĨĞƌŝƚĂ Ă ĨŝĞĐĉƌƵŝ ŵŽĚ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ͘ !ĐĞƐƚĞ ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂƚĞ ŠŶ Ü9 ŠŶ Ƶůƚŝŵŝŝ ϯϬ ĚĞ ĂŶŝ͘ OŶ Ƶů Đĉ wŽŵĂŶŝĂ Ă ĞĐŽŶŽŵŝĞ ƌĞůĂƚŝǀ ŵŝĐĂ͕ ĐƵ Ž ĐƌĞƕƚĞƌĞ ŝŵƉŽƌƚĂ În cea ce priveste scenariul de prognoza pe termen lung, este de asteptat ca economia Romania sa creasca cu rate anuale de 3 – 3,5%, conform scenariului de pro ŐŶŽǌĉ considerat in cadrul Master Planului General de Transport al României 28 . Transporturile /ŽŶĨŽƌŵ LŶƐƚŝƚƵƚƵůƵŝ bĂƜŝŽŶĂů ĚĞ {ƚĂƚŝƐƚŝ ϳϱй ĚŝŶƚƌĞ ŬŝůŽŵĞƚƌŝ ƉĂƌĐƵƌƕŝ ƉĞŶƚƌƵ ƚƌĂŶƐƉ oximativ 50% ĚŝŶƚƌĞ ŬŝůŽŵĞƚƌŝŝ ƉĂƌĐƵƌƕŝ ƉĞŶƚƌƵ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵ ƚŽƚĂů ĚĞ ŬŝůŽŵĞƚƌŝ ƉĂƌĐƵƌƕŝ ŠŶ wŽŵąŶŝĂ ;ĚĂƚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ĨŽůŽƐŝƚ ĐĞů ŵĂŝ ŵƵůƚ͕ ĂƕĂ ĐƵŵ ĞƐƚĞ ůƵƐƚƌĂƚ ƕŝ ŠŶ ĨŝŐƵƌĂ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞ͘ 28 5 htp:/mt.ro/web14/strategia – in – transporturi/master – plan – general – transport/documente – master – plan 20 Figure 49 Distributia transporturilor {ƵƌƐĂ͗ LŶƐƚŝƚƵƚƵů bĂԕŝŽŶĂů ĚĞ bŽƚĞ͗ tƌŽƉŽƌԕŝŝ ďĂǌĂƚĞ ƉĞ ŬŝůŽŵĞƚƌŝŝ ƉĂƌĐ transportul de tone de bunuri pe fiecare mod de transport. Transportul rutier de pasageri ŝŶĐůƵĚĞ ǀĞŚŝĐƵůĞůĞ ůŝĐĞŶԕŝĂƚĞ Ɛĉ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚĞ autoturismele private nu sunt incluse) . 74,36% 25,57% 0,07% Persoane drumuri cai ferate cai navigabile interne 48,32% 23,10% 26,73% 1,86% aĉƌĨƵƌŝ drumuri cai ferate cai navigabile interne conducte 21 ÇĂďĞůƵů ƵƌŵĉƚŽƌ ƉƌĞǌŝŶƚĉ ĞǀŽůƵƜŝĂ Ɖƌŝ ncipalilor macro – indicatori pentru sistemul de transport din România. Table 32 5ĂƚĞ ƐƚĂƚŝƐƚŝĐĞ ƉƌŝǀŝŶĚ ĞǀŽůƵƜŝĂ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵƌŝůŽƌ {ƵƌƐĂ͗ LŶƐƚŝƚƵƚƵů bĂԕŝŽŶĂů România în cifre 2015 *pasageri în ǀĞŚŝĐƵůĞ ůŝĐĞŶԑŝĂƚĞ͕ ĐƵ ĐĞů ƉƵԑŝŶ ϴнϭ ů incluse) Sistemul de transport din România este dominat de modul rutier, atât pentru ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ĚĞ ƉĂƐĂŐĞƌŝ Đąƚ ƕŝ ƉĞŶƚƌƵ ĐĞů ĚĞ aĂƐƚĞƌ tůĂŶƵů bĂƜŝŽŶĂů ĚĞ ÇƌĂŶƐƉŽƌƚ Ăů wŽŵ ĞĐŚŝůŝďƌĂƚĉ Ă ŵŽĚƵƌŝůŽƌ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ͕ ĐƵ Ɖƌ ;ĨĞƌŽǀŝĂƌ ƕŝ ŶĂǀĂůͿ͕ ŠŶ ĐŽŶĐŽƌĚĂŶƜĉ ĐƵ ŽďŝĞĐ ort la nivelul Uniuni Europene. 2 9ǀŽůƵƜŝĂ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ƌƵƚŝĞƌ ƉĞ ĚƌƵŵƵƌŝůĞ ƉƵďů 9ǀŽůƵƜŝĂ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ŠŶ ƉĞƌŝŽĂĚĂ ϭϵϴϱ – 2010 pentru care este cunoscut traficul pe ĂŶƐĂŵďůƵů ƌĞƜĞůĞŝ ĚĞ ĚƌƵŵƵƌŝ ƉƵďůŝĐĞ͕ ĞƐƚĞ Đ ‹ An Ƶů ϭϵϵϬ Ă ĐƵŶŽƐĐƵƚ Ž ĐƌĞƔƚĞƌĞ Ă ƚƌĂĨŝĐƵů ĐƌĞƐĐƵƚ ŠŶ ŵĞĚŝĞ ĐƵ Ϯϯй ƉĞ ĚƌƵŵƵƌŝůĞ ŶĂƜŝ pe drumurile comunale; ‹ Perioada 20 – ϮϬϬϱ ŠŶ ĐĂƌĞ ĂƉĂƌĞ Ž ĐƌĞƔƚĞƌĞ ŵŽĚ ului la drumurile ŶĂƜŝŽŶĂůĞ ƕŝ ůĂ ĚƌƵŵƵƌŝůĞ ĐŽŵƵŶĂůĞ͖ ƕŝ ‹ Perioada 205 – ϮϬϭϬ ĐƵ Ž ĐƌĞƕƚĞƌĞ ŝŵƉŽƌƚĂŶƚĉ Ă ƚƌĂ OŶ ĐĞĞĂ ĐĞ ƉƌŝǀĞƔƚĞ ƚƌĂĨŝĐƵů ĚĞ ǀĞŚŝĐƵůĞ – ϮϬϭϬ ƐĞ ĐŽŶƐƚĂ ƐĐĉĚĞƌĞ Ă ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ƉĞ toate cat ĞŐŽƌŝŝůĞ ĚĞ ĚƌƵŵƵƌŝ͕ ƉąŶĉ ŠŶ ĂŶƵů ϮϬϬϬ ĚƵƉĉ Đ apare o ĐƌĞƕƚĞƌĞ Ă ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ƉąŶĉ ŠŶ ĂŶƵů ϮϬϭϬ ůĂ ĚƌƵŵƵƌŝůĞ ŶĂƜŝŽŶ ũƵĚĞƜĞŶĞ ƕŝ ĐŽŵƵŶĂůĞ͘ {ĐĉĚĞƌĞĂ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ĚĞ ǀĞŚŝĐƵůĞ ŐƌĞůĞ ŠŶ – ϮϬϬϬ ƉŽĂƚĞ Ĩŝ ĞǆƉů re ĚƵĐĞƌĞĂ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵůƵŝ ŝŶƚĞƌƵƌďĂŶ ĚĞ ŵĉƌĨƵƌ ƉĞƌŝŽĂĚĉ͕ ƉƌĞĐƵŵ ƕŝ Ă ƌĞĚƵĐĞƌŝŝ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵůƵ de transport în comun (autobuze). 5ƵƉĉ ĂŶƵů ϮϬϬϬ ƐĞ ĐŽŶƐƚĂƚĉ ƵŶ ƚƌĞŶĚ ĂƐĐĞ dent al traficului de vehicule grele, pe ƌĞƜĞĂƵĂ ĚĞ ĚƌƵŵƵƌŝ ŶĂƜŝŽŶĂůĞ ƉĞ ĐĂƌĞ ŠŶ ƉĞƌŝ – 2010 traficul a crescut cu 47%. Table 3 9ǀŽůƵƜŝĂ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ŵĞĚŝƵ ǌŝůŶŝĐ ĂŶƵĂů ƉĞŶƚƌƵ ƌĞƜĞĂƵĂ ĚĞ ĚƌƵŵƵ – 2010 Categori de drum Trafic mediu zilnic, vehicule/24 ore, pentru anul 1985 190 195 20 205 2010 5ƌƵŵƵƌŝ Ŷ 2,614 3,21 3,857 3,76 4,150 5,41 5ƌƵŵƵƌŝ ũ 91 1,069 1,175 1,08 963 1,030 Drumuri comunale 640 656 685 621 642 626 23 Table 34 9ǀŽůƵƜŝĂ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ŵĞĚŝƵ ǌŝůŶŝĐ ĂŶƵĂů ƉĞŶƚƌƵ ƌĞƜĞĂƵĂ ĚĞ ĚƌƵŵƵ – 2010 Categori de drum Trafic mediu zilnic, vehicule/24 ore, pentru anul 1985 190 195 20 205 2010 Drumuri europene 3,470 4,548 5,925 5,464 6,58 8,416 Drumuri principale 2,68 3,716 3,981 3,861 3,93 5,28 Drumuri secundare 1,953 1,67 2,012 1,781 1,694 2,15 5ƌƵŵƵƌŝ pe ansamblu 2,614 3,21 3,857 3,76 4,150 5,41 bŽƚĉ͗ tĞŶƚƌƵ ƉĞƌŝŽĂĚĂ ϭϵϴϱ – 2010, nu s – au considerat în mod distinct remorcile Table 35 9ǀŽůƵƜŝĂ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ŵĞĚŝƵ ǌŝůŶŝĐ ĂŶƵĂů ĚĞ ǀĞŚŝĐƵůĞ ŐƌĞůĞ ƉĞŶƚƌ – 2010 Categori de drum Trafic mediu zilnic, vehicule/24 ore, pentru anul 1985 190 195 20 205 2010 5ƌƵŵƵƌŝ Ŷ 2,614 3,21 3,857 3,76 4,150 5,41 5ƌƵŵƵƌŝ ũ 91 1,069 1,175 1,08 963 1,030 Drumuri comunale 640 656 685 621 642 626 Sursa: CESTRIN 24 OŶƚƌĞ ϭϵϵϱ ƕŝ ϮϬϬϬ Ɛ – Ă ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂƚ Ž ƐƚĂŐŶĂƌĞ Ă ƚƌĂĨŝĐ s – Ă ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂƚ ĚĂƚŽƌŝƚĉ ĐƌĞƕƚĞƌŝŝ ŵŽƚŽƌŝǌĉƌŝ – ƵůƵŝ͘ OŶ ƉĞƌŝŽĂĚĂ ĚŝŶ ϮϬϬϬ ƉąŶĉ ŠŶ ϮϬϬϱ Ɛ – Ă ƉƌŽĚƵƐ ŠŶƐĉ Ž ĐƌĞƕƚĞƌĞ ŝŵƉŽƌƚĂŶƚ ƉĞ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ ŵĂƌ ÇƌĂĨŝĐƵů ƌƵƚŝĞƌ ĚĞ ƉĞ ĚƌƵŵƵƌŝůĞ ŶĂƜŝŽŶĂůĞ ϭ͘ϴϵй ƉĞ ĂŶ ŠŶƚƌĞ ϭϵϵϬ ƕŝ ϮϬϬϬ͕ ƕŝ ĚĞ ϯ͘ϵϭй ƉƌŝŵŝƚĞ ĚĞ ůĂ /9{ÇwLb ƐĞ ĞƐƚŝŵĞĂǌĉ Đĉ ƚƌĂĨŝĐ ŝĞƌ ǀĂ ĐƌĞƕƚĞ ĐƵ Ž ƌĂƚĉ Ž ŵĞĚŝĞ ƉĞ ƌĞƜĞĂ ĚĞ ϴϬϯϬ ǀĞŚŝĐƵůĞ ĨŝǌŝĐĞ ;aù OŶ ĨŝŐƵƌĂ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞ ƐĞ ƉƌĞǌŝŶƚĉ ĞǀŽůƵƜŝĂ publice în perioada 190 ʹ 2035, conform datelor furnizate de CESTRIN. Figure 50 9ǀŽůƵƜŝĂ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ŵĞĚŝƵ ƉĞ ƌĞƜĞĂƵĂ ĚĞ ĚƌƵŵƵƌŝ ƉƵďůŝĐĞ ŠŶ ƉĞƌ – ϮϬϯϱ͕ ĐŽŶĨŽƌŵ ĞƐƚŝŵĉƌŝŝ /9{ÇwLb 25 {ŝŐƵƌĂŶƜĉ wŽŵąŶŝĂ ƐĞ ĐŽŶĨƌƵŶƚĉ ĐƵ Ž ƉƌŽďůĞŵĉ ƐĞŵŶŝ ĂĐĐŝĚĞŶƚĞ ƌƵƚŝĞƌĞ͕ ƉƌŝŶ ĐŽŵƉĂƌĂƜŝĞ ĐƵ ĂůƚĞ 9ƵƌŽƉĞĂŶĉ ƵƚŝůŝǌĞĂǌĉ ƚƌĞŝ ŝŶĚŝĐĂƚŽƌŝ ĚŝƐƚŝŶĐ ĚƵƉĉ ĐƵ ƵƌŵĞĂǌĉ͗ ç bƵŵĉƌ ĚĞĐĞƐĞ ůĂ ƵŶ ŵŝůŝŽŶ ĚĞ ůŽĐƵŝƚŽƌŝ͖ ç bƵŵĉƌ ĚĞĐĞƐĞ la 10 miliarde de pasageri – ŬŝůŽŵĞƚƌŝ͖ ƕŝ ç bƵŵĉƌ ĚĞĐĞƐĞ ůĂ ƵŶ ŵŝůŝŽŶ ĚĞ ĂƵƚŽƚƵƌŝƐŵĞ͘ OŶ ĂĐĞĂƐƚĉ ŽƌĚŝŶĞ͕ ĐůĂƐĂŵĞŶƚƵů ƕŝ ƉŽǌŝƜŝĂ wŽ ç Pe locul 24 din 28 ʹ ϵϰ ĨĂƜĉ ĚĞ ŵĞĚŝĂ Ü9 ĚĞ ϲϬ͖ ç Pe locul 28 din 28 ʹ Ϯϱϵ ĨĂƜĉ ĚĞ ŵĞĚŝĂ Ü9 ĚĞ ϲϭ͖ ƕŝ ç Pe locul 28 din 28 ʹ ϰϲϲ ĨĂƜĉ ĚĞ ŵĞĚŝĂ Ü9 ĚĞ ϭϮϲ͘ /ŽŶĨŽƌŵ ĂĐĞƐƚŽƌ ĚĂƚĞ ƐĞ ƉŽĂƚĞ ĐŽŶĐůƵǌŝŽŶ acidentelor mortale din Europa. În perioada 207 – 2015 s – Ă ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂƚ ƵŶ ŶƵŵ 50 ĚĞĐĞƐĞ ĚŽĂƌ ƉĞ ƌĞƜĞĂƵĂ ĚĞ ĚƌƵŵƵƌŝ ŶĂƜ ionale. Aceasta ech ŝǀĂůĞĂǌĉ ĐƵ ƵŶ ŶƵŵĉ 1. ϰϬϬ ĚĞĐĞƐĞ ƉĞ ĂŶ͕ ƵƌŵĂƌĞ Ă ĂĐĐŝĚĞŶƚĞůŽƌ ŠŶƌĞ ĐĞ ĚĞƜŝŶĞ Ž ƉŽŶĚĞƌĞ ĚĞ ϮϬй ĚŝŶ ƌĞƜĞĂƵĂ ŶĂƜŝŽ ÇĂďĞůƵů ƵƌŵĉƚŽƌ ƉƌĞǌŝŶƚĉ Ž ĚĞĨĂůĐĂƌĞ Ă ĂĐ ů ďĂǌĞŝ ĚĞ ĚĂƚĞ͕ ĚĞ ƚŝƉƵů ĚĞ ĚƌƵŵ ƉĞ ĐĂƌĞ ĂĐĞƐƚĞĂ ĂƵ ůŽĐ͘ !ĐĞ ĂĐĐŝĚĞŶƚĞůŽƌ ĐĞ ĂƵ ůŽĐ ƉĞ ƌĞƜĞĂƵĂ ŶĂƜŝŽŶĂůĉ Table 36 Statistica acidentelor rutiere la ŶŝǀĞů ŶĂƜŝŽŶĂů Categorie drum 207 208 209 2010 201 2012 2013 2014 2015 Media 207 – 2015 Autostrada 120 139 101 15 107 131 136 129 175 18 0,48% bĂƜŝŽ 7,092 8,628 8,195 7,483 7,19 7,192 6,686 6,746 7,630 7,419 27,61% WƵĚĞƜ 3,262 4,318 4,295 3,841 3,924 3,929 3,40 3,53 4,035 3,84 14,31% Altele 14,18 16,76 16,76 14,57 15,498 15,676 14,565 14,927 17,104 15,479 57,61% Total 24,62 29,861 28,612 25,96 26,648 26,928 24,827 25,35 28,94 26,870 – Sursa: Analiza Consultantului asupra Bazei de date a acidentelor rutiere !ƉƌŽǆŝŵĂƚŝǀ ϯϬй ĚŝŶ ƚŽƚĂůƵů ĂĐĐŝĚĞŶƚĞůŽƌ ŶĂƜŝŽŶĂůĞ͕ ŠŶ ĐŽŶƚĞǆƚƵů ŠŶ ĐĂƌĞ ĂĐĞƐƚĞ ĐĂƚĞ ĂŶƐĂŵďůƵů ƌĞƜĞůĞŝ ƌƵƚŝĞƌĞ ŶĂƜŝŽŶĂůĞ LŵƉĂĐƚƵů c al acestor acidente este estimat la 1,2 miliarde de euro pe an. 5ƌƵŵƵƌŝůĞ ĐƵ Ž ƐŝŶŐƵƌĉ ďĂŶĚĉ ƉĞ ƐĞŶƐ ƐƵŶƚ ĚƵƉĉ ĐƵŵ ƌĞǌƵůƚĉ ĚŝŶ ƐƚƵĚŝŝůĞ ƌĞĐĞŶƚĞ ĞĨĞĐƚƵ 9ƵƌŽƉĂ ƌŝƐĐƵů ĚĞ ŝŶĐŝĚĞŶƜĉ Ă ĂĐĐŝĚĞŶƚĞůŽƌ ƉĞ este de ƉĂƚƌƵ Žƌŝ ŵĂŝ ŵĂƌĞ ĚĞĐąƚ ƉĞŶƚƌƵ ĂƵƚŽƐƚƌĉǌŝ͘ 26 ůŽĐĂůĞ͕ ĐĂƌĞ ƌĞĨůĞĐƚĉ ƵŶ ƌŝƐĐ ƐĞŵŶŝĨŝĐĂƚŝǀ ŵ ƐĞŶƐ͗ ŠŶ ĐĂǌƵů ĚƌƵŵƵƌŝůŽƌ ŶĂƜŝŽŶĂůĞ ĞǆŝƐƚĉ Ƶ ƕase ori mai mare decât pentru ĂƵƚŽƐƚƌĉǌŝ ƕŝ ĚĞ ƉĞƐƚĞ ƚƌĞŝ Žƌŝ ŵĂŝ ŵĂƌĞ ŠŶ ĚŝŶ ǌŽŶĞůĞ ŝŶƚĞƌƵƌďĂŶĞ͘ OŶ ƉƌĞǌĞŶƚ͕ ƵŶ ƉƌŽĐĞ reprezentat de drumurile cu o si ŶŐƵƌĉ ďĂŶĚĉ͕ ĐĞĞĂ ĐĞ Ĩĉƌĉ ŠŶĚŽ ĚĞĨĂǀŽƌĂďŝůĞ ƉƌĞĐƵŵ ƕŝ ůĂ ĐŽƐƚƵƌŝ ĞĐŽŶŽŵŝĐĞ Gradul de motorizare Table 37 9ǀŽůƵƜŝĂ ƉĂƌĐƵůƵŝ ŶĂƜŝŽŶĂů ĚĞ ǀĞŚŝĐƵůĞ ŠŶ perioada 207 – 2015 27 În anul 207, parcul de vehicule scade datorita radieri din oficiu a vehiculelor înscrise ŠŶ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ ĐŽŶĨŽƌŵ ůĞŐŝŝ ϰϯϮͬϮϬϬϲ͘ OŶ ĂŶƵů ϮϬϬϵ͕ ŶƵŵĉƌƵů ĚĞ ǀĞŚŝĐƵůĞ ŠŶŵĂƚƌ Ƶ Ž ƌĂƚĉ de motorizare de ĂƉƌŽǆŝŵĂƚŝǀ ϮϬϬ ĂƵƚŽƚƵƌŝƐŵĞ ;ŝŶĐůƵƐŝǀ ƚĂǆŝͿ de 1.51 ori fata de anul 201 când se înregistrau 132 autoturisme (inclusiv taxi) la 1.0 de locuitori. Aceste valori sunt relativ mici prin c ŽŵƉĂƌĂƜŝĞ ĐƵ ǀĂůŽƌŝůĞ ŠŶ Europei ocidentale. {Ğ ƉŽĂƚĞ ŽďƐĞƌǀĂ ĚŝŶ ĚŝĂŐƌĂŵĂ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞ 29 ůĂ ŶŝǀĞů ŶĂƜŝ ƵƌŵĞĂǌĉ ƚƌĞŶĚƵů ĂƐĐĞŶĚĞŶƚ ƐƉĞĐŝĨŝĐ ŵĞĚŝĞŝ Ü9 acesteia. wĞĐĞŶƐĉ ŵąŶƚƵů tŽƉƵůĂƜŝĞŝ ƕŝ [ŽĐƵŝŶƜĞůŽƌ͕ ĞĨĞĐ ĐĞĞĂ ĐĞ ƉƌŝǀĞƕƚĞ ŶƵŵĉƌƵů ĚĞ ůŽĐƵŝƚŽƌŝ Ăŝ Ɯĉƌ ϮϬϬϮ ;Ϯϭ͘ϲϴϬ͘ϵϳϰͿ ƉŽƉƵůĂƜŝĂ Ă ƐĐĉǌƵƚ ůĂ ϮϬ͘ϭ Ě ĂũƵƐƚĂƚĉ Ě LŶƐƚŝƚƵƚƵů bĂƜŝŽŶĂů ĚĞ {ƚĂƚŝƐƚŝĐĉ ƕŝ ĨŽůŽƐŝ anteriori. tƌŝŶ ƵƌŵĂƌĞ͕ ůƵąŶĚ ŠŶ ĐĂůĐƵů ƉĂƌĐƵů ŶĂƜŝŽ ĚĞ 5wt/LëͿ ƕŝ ƉŽƉƵůĂƜŝĂ ƚŽƚĂůĉ ƌĞĐĞŶǌĂƚĉ ŠŶ ŶƵů ϮϬϭϭ ;ǀĂůŽĂƌĞ ƉƵďůŝĐĂ determina rata de motorizare la nivelul anului 2015: o 297 autoturisme/10 locuitori o Figure 51 9ǀŽůƵƜŝĂ ŐƌĂĚƵůƵŝ ĚĞ ŵŽƚŽƌŝǌĂƌĞ ŠŶ wŽŵąŶŝĂ ĨĂƜĉ ĚĞ ŵĞĚŝĂ ĞƵƌŽƉ – turisme / 1.0 locuitori Sursa: EUROSTAT191 – 2012 29 wĂƚĂ ĚĞ ŵŽƚŽƌŝǌĂƌĞ ƐĞ ĚĞĨŝŶĞƕƚĞ ĐĂ ĨŝŝŶĚ ŶƵŵĉƌƵů ĚĞ Un autovehicul de pasageri este un vehicul rutier, altul decât motocicleta, conceput special pentru transportul ƉĞƌƐŽĂŶĞůŽƌ͕ ĐĞů ŵƵůƚ ϵ ƉĞƌƐŽĂŶĞ ;ŝŶĐůƵƐŝǀ ƕŽĨĞƌƵůͿ͖ 28 5ĞƜŝŶĞƌĞĂ ĚĞ ĂƵƚŽƚƵƌŝƐŵĞ ĞƌĂ ŵƵůƚ ŵĂŝ ƐĐ ĂƵƚŽƚƵƌŝƐŵĞ ůĂ ϭ͘ϬϬϬ ĚĞ ƉĞƌƐŽĂŶĞ͘ !ĐĞĂƐƚĂ ƉŽ ĂƐƚĨĞů Đĉ ƐĞ ĞƐƚŝŵĞĂǌĉ Ž ĐƌĞƕƚĞƌĞ Ă ŶƵŵĉƌƵ ůƵŝ ĚĞ ĂƵƚŽƚƵƌŝƐŵĞ ŠŶ Ƶƌŵĉƚ OŶ Ƶůƚŝŵŝŝ ĂŶŝ͕ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ ƐĐŚĞŵĞůŽƌ ĨŝŶ ůĂ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ ƐƉĞĐƚĂĐƵůŽĂƐĂ Ă ĂĐŚŝǌŝƜŝŽŶĉƌŝŝ ĂƵƚŽƚƵƌŝƐŵĞ Ɛĉ ĐŽŶƚŝŶƵĞ Ɛĉ ĐƌĞĂƐĐĉ ƉĞ ƚĞƌŵĞŶ ŵĞĚŝƵ ĐƵ ƌĂƚĞ ƐƵƐƜŝŶƵ tŽƚ Ĩŝ ŝĚĞŶƚŝĨŝĐĂƚĞ ĚŽƵĂ ĐĂƵǌĞ ƉƌŝŶĐŝƉĂůĞ – ƵůƵŝ ƕŝ Ă ĚŽƵĂ ĞƐƚĞ ĞĨĞĐƚƵů ĚĞ ͞ĂũƵŶŐĞƌĞ ĚŝŶ ĐƌĞƕƚĞƌĞ͕ ƜŝŶąŶĚ ƐĞĂŵĂ Đĉ ƌĂƚĂ ŐĞŶĞƌĂ ůĉ ĚĞ ĚĞƜŝŶĞƌĞ ĚĞ ĂƵƚŽǀĞŚŝĐƵ ĂƐƚĨĞů ĚĞ ĞĨĞĐƚ ƉŽĂƚĞ Ĩŝ ŽďƐĞƌǀĂƚ ŠŶ ŶƵŵĞƌ ĂƵƚŽƚƵƌŝƐŵĞ Ă ĐƌĞƐĐƵƚ ĐƵ ϭϬϵй ŠŶ tŽůŽŶŝĂ͕ ĐƵ Ü9ϭϱ͘ !ĐĞĂƐƚĂ ƚĞŶĚŝŶƜĉ ƉŽ ĂƚĞ Ĩŝ ŝŶĨůƵĞŶƜĂƚĉ ƉĞ ƚĞƌŵĞŶ ƐĐƵƌ ŽƉŽƌƚƵŶŝƚĉƜŝ ŵĂŝ ďƵŶĞ ĚĞ ůŽĐƵƌŝ ĚĞ ŵƵŶĐĉ ŠŶ ǀĞŶŝƚƵƌŝ ŵĂŝ ŵĂƌŝ͕ ĐĞƌĞƌĞ ƐƉŽƌŝƚĉ ĚĞ ůŝďĞƌƚ guver nului. Parcul de autocamioane din România cuprinde, în majoritate, vehicule vechi de dimensiuni reduse, iar parcul de vehicule este de asemenea mult mai mic decât media pentru Ü9 Ϯϳ͘ OŶ ƌĂƉŽƌƚ ĐƵ ƉŽƉƵůĂƜŝĂ͕ ĞǆŝƐƚĂƵ ϮϬ ĚĞ n anul ϮϬϬϮ͘ !ĐĞĂƐƚĉ ǀĂůŽĂƌĞ ŶƵ ĞƐƚĞ ĐŽŵƉĂƌĂďŝůĉ ĐƵ ǀĞŚŝĐƵůĞ ƐĞ ǀŽƌ ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂ ŠŶ ǀŝŝƚŽƌ ƌĂƚĞ ĚĞ Ƶƌŵĉ ŵĞĚŝĂ ĞƵƌŽƉĞĂŶĉ͘ Analizând aceste date se pot observa dou ĉ ĂƐƉĞĐƚĞ͗ o ŠŶ ƜĉƌŝůĞ ŝŶĚƵƐƚƌŝĂůŝǌĂƚĞ͕ ĚĞǌǀŽůƚĂƚĞ͕ la valori cuprinse între 50 ʹ 60 turisme/1.0 locuitori; o ŵƵůƚĞ ĚŝŶ ƜĉƌŝůĞ ĚĞũĂ ŝŶƚĞŐƌĂƚĞ͕ ĐƵ României, au atins deja un grad de motorizare de ca. 350 ʹ 40 turisme/1.0 locuitori. OŶ ƉƌĞǌĞŶƚ͕ ŠŶ ƚĂƌĂ ŶŽĂƐƚƌĉ͕ ƌĞŐĉƐŝŵ ƵŶ Ŷ dar se ating niveluri ale gradului de motorizare de peste 30 turisme/1.0 locuitori în zonele urbane dezv ŽůƚĂƚĞ͕ ŝĂƌ ƚĞŶĚŝŶƜĂ ĞƐƚĞ ƵŶĂ ĚĞ ĐƌĞƕƚĞ ŶĂƜŝŽŶĂů ƉĞ ĂŶŝŝ ϮϬϬϳ – 2015 a fost de 5% pe an. 2 29 Figure 52 9ǀŽůƵƜŝĂ ŐƌĂĚƵůƵŝ ĚĞ ŵŽƚŽƌŝǌĂƌĞ ŠŶ wŽŵąŶŝĂ ĨĂƜĉ ĚĞ ŵĞĚŝĂ ĞƵƌŽƉ ine (vehicule / 1.0 locuitori) DƌĂĚƵů ĚĞ ŵŽƚŽƌŝǌĂƌĞ ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂƚ ůĂ ŶŝǀĞůƵů /ŽŶĨŽƌŵ 5ŝƌĞĐƜŝĞŝ wĞŐŝŵ tĞƌŵŝƐĞ ĚĞ /ŽŶĚ ;5wt/LëͿ ĂƵ ĨŽƐƚ ĞǆƚƌĂƐĞ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ ĚĂƚĞ vehicule ŠŶŵĂƚƌŝĐƵůĂƚĞ ŠŶ ũƵĚĞƜƵů aƵƌĞƕ͕ ŠŶ ĂŶŝŝ ϮϬϬϳ – ϮϬϭϱ͘ LŶ ƚĞƌŵĞŶŝ ƌĞůĂƚŝǀŝ͕ aƵƌĞƕ͕ ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĞĂǌĉ Ž ĐƌĞƕƚĞƌĞ ĐŽŶƐŝƐƚĞŶƚĉ anterior. In 209, rata de crestere scade la 7% sub efect e recesiuni economice, urmând ca ƉąŶĉ ŠŶ ƉƌĞǌĞŶƚ Ɛĉ ƐĞ ŵĞŶƜŝŶĂ Ž ƌĂƚĉ ĚĞ ĐƌĞ ŶƵŵĉƌ ĚĞ Ϯϲ͘ϴϬϱ ǀĞŚŝĐƵůĞ ĞƌĂƵ ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂƚĞ Š ƉƌŝǀŝŶĚ ŐƌĂĚƵů ĚĞ ŵŽŶŝƚŽƌŝǌĂƌĞ Ğ Ƶƌŵĉƚ oarea: Table 38 DƌĂĚƵů ĚĞ ŵŽƚŽƌŝǌĂƌĞ ůĂ ŶŝǀĞůƵů ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ T îr gu Mures Nr. Locuitori 150191 Toate mijloacele Nr. Autoturisme Nr. mijloace de transport 70726 5051 Persoane Juridice 19861 10738 Persoane Fizice 50865 4313 Nr/10locuitori 470,9 36,54 bƵŵĉƌƵů ƚŽƚĂů ĚĞ ǀĞŚŝĐƵůĞ͕ ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂƚ ůĂ ϰй ĚŝŶ ƚŽƚĂůƵů ǀĞŚŝĐƵůĞůŽƌ ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂƚĞ ůĂ Ŷ aƵƌĞƕ , ĂƌĂƚĉ ƵŶ ŝŶĚŝĐĞ ĚĞ ŵŽƚŽƌŝǌĂƌĞ ĚĞ ϰϳϬ ǀĞŚŝĐƵů ŶĂƜŝŽŶĂůĉ ĚĞ Ϯϵϳ ǀĞŚŝĐƵůĞ ͬ ϭ͘ϬϬϬ ůŽĐƵŝƚŽƌŝ͘ [Ă ŶŝǀĞůƵů ũƵĚĞƜƵůƵŝ aƵƌĞƕ͕ ůĂ ƐĨąƌƕŝƚƵů distribuite astfel: 230 Table 39 5ŝƐƚƌŝďƵƜŝĂ ĂƵƚŽƚƵƌŝƐŵĞůŽƌ ƉĞ ĐĂƚĞŐŽƌŝŝ Rezultatele cautari – Vehicule rutiere inmatriculate in circulatie la sfarsitul anului, pe categori de vehicule, tipuri de proprietate, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete Categor i de vehicule rutiere Tipuri de proprietate Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete Ani Anul 2015 UM: Numar Numar Autobuze si microbuze Total Mures 104 Autoturisme Total Mures 131404 Mopede si motociclete (inclusiv mototricicluri si cvadricicluri) Total Mures 4341 Motociclete Total Mures 4125 Autovehicule de marfa Total Mures 19635 – Autocamioane Total Mures 1787 – Autotractoare Total Mures 1848 Vehicule rutiere pentru scopuri speciale Total Mures 1098 Tractoare Total Mures 181 Remorci si semiremorci Total Mures 1013 TOTAL 192 656 Sursa: ©198 – 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA {Ğ ƉŽĂƚĞ ŽďƐĞƌǀĂ Đĉ ĞǀŽůƵƜŝĂ ƉĂƌĐƵůƵŝ ũƵĚ ĨŽƐƚ ŵĂŝ ƌŝĚŝĐĂƚĉ ĚĞĐąƚ ĞǀŽůƵƜŝĂ ƉĂƌĐƵůƵŝ ŶĂƜŝŽŶĂů ĚĞ ǀĞŚŝĐƵůĞ͕ ŝŶ ƉĞƌ – ϮϬϭϱ͘ ÇĞŶĚŝŶƜ ůĂ ŶŝǀĞů ĚĞ ƜĂƌĉ ĞƐƚĞ ĐƌĞƐĐĉƚŽĂƌĞ͕ ŠŶ ƉƌĞǌĞŶ ƚŝŶĚĞ Ɛĉ ƐĞ ĂůŝŶŝĞǌĞ ĐƵ ŵĞĚŝĂ ŐĞŶĞƌĂƚĉ ĚĞ ƚŽ 231 3.7. Testarea modelului de transp ort în cadrul unui studiu de caz În cadrul acestui capitol vor fi prezentate rezultatele modelului de transport pentru ƐĐĞŶĂƌŝƵů ͣ A nu face nimic ͕͟ ƌĞƐƉĞĐƚŝǀ ƐŝƚƵĂƜŝĂ ǀŝŝƚŽĂƌĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ĞǆŝƐƚĞŶƚ͕ Ĩĉƌĉ ŶŝĐŝŽ Ăůƚĉ ŝŶĨƌĂƐƚƌ Ƶƌĉ ŶŽƵĉ ƐĂƵ ƐĐŚŝŵďĉƌŝ ŠŶ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵůƵŝ͕ ůƵąŶĚ ŠŶƐĉ ŠŶ ĐĂůĐƵů ĐƌĞƕƚĞƌŝ ǀŽƌ Ĩŝ ƉƌĞǌĞŶƚĂƚĞ ƉĞŶƚƌƵ ƚŽƜŝ ĂŶŝŝ ĚĞ ƉƌŽŐŶŽ Pentru estimarea efectelor în an ŝŝ ĚĞ ƉƌŽŐŶŽǌĉ ƉĞ ƚĞƌŵĞŶ ŵĞĚ ŠŶ ĐŽŶƐŝĚĞƌĂƌĞ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ ƉƌĞĐŽŶŝǌĂƚĉ ŠŶ ĐĞƌĞ ĚĞ ŵŽƚŽƌŝǌĂƌĞ ƕŝ Ă ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ĚĞ ƐĂůĂƌŝĂƜŝ͕ Đ ƌąŶĚƵů ƉŽƉƵůĂƜŝ Ğŝ͘ OŶ ůŝƉƐĂ ƵŶŽƌ ŵĉƐƵƌŝ ĐĂƌĞ Ɛĉ ƐƉŽƌ ƐĂƵ Ă ŵŝũůŽĂĐĞůŽƌ ĂůƚĞƌŶĂƚŝǀĞ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ; ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ĚĞ ĚĞƉůĂƐĉƌŝ ƐƵƉůŝŵĞŶƚĂƌĞ ĨĂƜĉ ĚĞ u autoturismul propriu. Prin urmare, impactul asupra mediului urban va fi unul negativ major. Astfel, o ĐƌĞƕƚĞƌĞ ƐƵƐƜŝŶƵƚĉ Ă ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ĚĞ ĚĞƉůĂƐĉƌŝ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ͕ ƉƌŽĚƵĐĞƌĞĂ ĚĞ ĐŽŶŐĞƐƚŝŝ ƕŝ ĐŽůŽĂ Ğ ƕŝ͕ ŝŵƉůŝĐŝƚ͕ ůĂ ƐĐĉ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ͕ ƌĞƐƉĞĐƚŝǀ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ĐƌĞƕƚĞƌĞ ĂĐĐĞŶƚƵĂƚĉ Ă ĞŵŝƐŝŝůŽƌ ĚĞ ŶŽǆĞ ƕŝ / 2 . {ƉŽƌŝƌĞĂ ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ĚĞ ĂƵƚŽǀĞŚŝĐƵůĞ ƉĞƌƐŽŶ entru vehiculele ĚĞ ŵĂƌĨĉ͕ ĐƵ ĞĨĞĐƚĞ ŶĞŐĂƚŝǀĞ ŠŶ ĞĨŝĐŝĞŶƜĂ ĞĐ ëĂůŽƌŝůĞ ĐĂŶƚŝƚĂƚŝǀĞ ƌĞǌƵůƚĂƚĞ ĐĂ ŝĞƕŝƌŝ ƐƵƐƜŝŶ ĂĨŝƌŵĂƜŝŝůĞ ĚĞ ŵĂŝ ƐƵƐ ƕŝ ƐƵŶƚ ƉƌĞǌĞŶ Tab le 40 ëĂůŽƌŝůĞ ƉĂƌĂŵĞƚƌŝůŽƌ ĚĞ ĐĂƌĂĐƚĞƌŝǌĂƌĞ Ă ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ͕ ƉĞŶƚƌƵ ƐĐ Parametru 2016 2023 2030 Întârziere medie pe deplasare (s/veh) 146,1 20.7 230.7 bƵŵĉƌƵů ĚĞ ŽƉƌŝƌŝ ŵĞĚŝƵ ƉĞ Ě 4,53 5.5 5.61 Viteza medie (km/h) 37 34 32 Consum de combustibil (l/zi) 47.579 51.536 57 631 Emisi CO (kg/zi) 879 952 1064 Emisi NOx (kg/zi) 171 185 207 Emisi VOC (kg/zi) 204 21 247 232 ÜŶ Ăůƚ ƉĂƌĂŵĞƚƌƵ ĐĂƌĞ ŝŶĚŝĐĉ ĨůƵĞŶƜĂ ƚƌĂ ŠŶĐĉƌĐĂƌĞ Ăů ƌĞ punctele respective este nivelul de serviciu. Acesta este definit prin încadrarea în clase de ŵĉƌŝŵĞ ĚĞ ůĂ ůŝƚĞƌĂ ! ůĂ C͕ ŠŶ ĨƵŶĐƜŝĞ ĚĞ ĐŽ Table 41 5ĞĨŝŶŝƌĞĂ ĐŽŶĚŝƜŝŝůŽƌ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ ŠŶ ĨƵŶĐƜŝĞ ĚĞ ŶŝǀĞůƵů ĚĞ ƐĞƌǀŝĐŝƵ Nivel de serviciu /ŽŶĚŝƜŝŝ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ A /ŝƌĐƵůĂƜŝĞ ĨůƵĞŶƚĉ͕ Ĩĉƌĉ ĐŽǌŝ ĚĞ Ăƕƚ B /ŝƌĐƵůĂƜŝĞ ĨůƵĞŶƚĉ͕ Ĩĉƌĉ ĐŽǌŝ ĚĞ Ăƕƚ ĉ C /ŝƌĐƵůĂƜŝĞ ĂĐĐĞƉƚĂďŝůĉ͕ ƉŽƐŝďŝůŝƚĉƜŝ ĨŽƌŵĂƌĞ ĐŽǌŝ D /ŝƌĐƵůĂƜŝĞ ĂĐĐĞƉƚĂďŝůĉ͕ ĐŽǌŝ ĚĞ ĂƕƚĞ E /ŝƌĐƵůĂƜŝĞ ĚŝĨŝĐŝůĉ͕ ĐŽǌŝ ĚĞ ĂƕƚĞƉƚĂ F /ŝƌĐƵůĂƜŝĞ ĨŽĂƌƚĞ ĚŝĨŝĐŝůĉ͕ ĐŽǌŝ ĚĞ ƚĞǌĉ ƌĞĚƵƐĉ͕ bŝǀĞůƵů ĚĞ ƐĞƌǀŝĐŝƵ ƉŽĂƚĞ Ĩŝ ĚĞƚĞƌŵŝŶĂƚ ƕ wĂƉŽƌƚƵů ĚŝŶƚƌĞ ǀĂůŽĂƌĞĂ ŠŶƚąƌǌŝĞƌŝůŽƌ ƕŝ Ŷŝ ŠŶ ĨƵŶĐƜŝĞ ĚĞ ƚŝƉƵů ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝĞŝ͘ T able 42 wĂƉŽƌƚƵů ŠŶƚƌĞ ŶŝǀĞůƵů ĚĞ ƐĞƌǀŝĐŝƵ ƕŝ ŠŶƚąƌǌŝĞƌŝůĞ ĚĞ ĐŽŶƚƌŽů Nivel de serviciu Întârzieri de control (sec/veh) LŶƚĞƌƐĞĐƜŝŝ A <10 B 10 - 20 C 20 - 35 D 35 - 5 E 5 - 80 F >80 !ƐƚĨĞů͕ ĚŝŶ ƉƵŶĐƚ ĚĞ ǀĞĚĞƌĞ Ăů ŶŝǀĞůƵůƵŝ ƌĞƜĞĂƵĂ ƌƵƚŝĞƌĉ Ă aƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ T ŠƌŐƵ aƵƌĞƕ ƐĞ ŽďƐĞƌǀĉ͕ ĚĞ ĂƐĞŵĞŶĞĂ͕ Ě ƉĞŶƚƌƵ ĂŶŝŝ ϮϬϮϯ ƕŝ ϮϬϯϬ͕ ĨĂƉƚ ĞǀŝĚĞŶƜŝĂƚ ŠŶ 23 Figure 53 bŝǀĞůƵů ĚĞ ƐĞƌǀŝĐŝƵ Ăů ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝŝůŽƌ͕ ƐĐĞŶĂƌŝƵů ͣ! ŶƵ ĨĂĐĞ Ŷŝ {ƵƌƐĉ ƉƌŽƉƌŝĞ 234 Figure 54 bŝǀĞůƵů ĚĞ ƐĞƌǀŝĐŝƵ Ăů ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝŝůŽƌ͕ ƐĐĞŶĂƌŝƵů ͣ! ŶƵ ĨĂĐĞ ŶŝŵŝĐ͕͟ ŽƌĂ ĚĞ ǀąƌĨ !a͕ ϮϬϮϯ {ƵƌƐĉ ƉƌŽƉƌŝĞ 235 Figure 5 bŝǀĞůƵů ĚĞ ƐĞƌǀŝĐŝƵ Ăů ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝŝůŽƌ͕ ƐĐĞŶĂƌŝƵů ͣ! ŶƵ ĨĂĐĞ Ŷŝ 236 IV. EVALUAREA IMPACTULUI ACTUAL AL ah.L[LÇ(Ԑ tƌĞǌĞŶƚƵů ĐĂƉŝƚŽů ƉƌĞǌŝŶƚĉ ƉƌŝŶĐŝƉĂůĞůĞ Đ ƐŝƚƵĂƜŝĞŝ ĞǆŝƐƚĞŶƚĞ͕ ƐƚƌƵĐƚƵƌĂƚĞ ĚƵƉĉ ĐĞůĞ Đ . ϰ͘ϭ͘ 9ĨŝĐŝĞŶԕĉ ĞĐŽŶŽŵŝĐĉ !ĐĞƐƚ ŽďŝĞĐƚŝǀ ƐƚƌĂƚĞŐŝĐ ƉƌŝǀĞƕƚĞ ĐƌĞƕƚĞƌ ĞĨŝĐŝĞŶƜĞŝ ƕŝ Ă ĞĨŝĐĂĐŝ vedere al costului privind transportul. /ŽŶŐĞƐƚŝĂ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ĞƐƚĞ Ž ĐŽŶĚŝƜŝĞ ĐĂƌ la care se ĂŐĂƵŐĉ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ gradul Ƶŝ ĚĞ ƵƚŝůŝǌĂƌĞ Ăů ƌĞƜĞůĞŝ͕ ĐĂƌĂĐƚĞƌŝǌĂƚĉ ƉƌŝŶ ǀŝƚĞ pi de ĚĞƉůĂƐĂƌĞ ƉƌĞůƵŶŐŝƜŝ ƕŝ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ ĐŽǌŝůŽƌ ĚĞ ĐĞƌĞƌŝ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ƐƵĨŝĐŝĞŶƚ ĚĞ ŵĂƌĞ ŠŶĐąƚ ŝŶƚ de trafic aducând prejudici economice greu de cuantif ŝĐĂƚ Ăƚąƚ ƉĂƌƚŝĐŝƉĂŶƜŝ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ Đąƚ ƕŝ ƌŝǀĞƌĂŶŝůŽƌ͘ Pe baza modelulu ŝ ta ƉĞĂŬ Ăů ĂŶƵůƵŝ ĚĞ ďĂǌĉ ϮϬϭϲ au fost determinati principal i ƉĂƌĂŵĞƚƌŝŝ ƉƌŝǀŝŶĚ ƉĞƌĨŽƌŵĂŶƜ Ă ŽĨĞƌƚĞŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ͕ ƉĞŶƚƌƵ ƌ ĨŽƌŵĂ ƵƌŵĉƚŽ rilor indicator i: ç Parcursul total al vehiculelor; ç Timpul de calatorie al pasagerilor; ç LŶƚąƌǌŝĞƌŝ ŠŶ ƌĞƜĞĂƵĂ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ͖ ç Viteza medie de parcurs; ç Parcursul mediu al vehiculelor; 5ŝŶ ƉƵŶĐƚ ĚĞ ǀĞĚĞƌĞ Ăů ĚĞƉůĂƐĉƌŝůŽƌ ŶĞŵŽƚ duratele medi ĚĞ ĚĞƉůĂƐĂƌĞ͕ Đąƚ ƕŝ ĚŝƐƚĂŶƜĞůĞ ŵĞĚŝŝ ĚĞ ĚĞ ŐůŽďĂůŝ ĚĞ ƉĞƌĨŽƌŵĂŶƜĉ ƐƵŶƚ ŝŶĨůƵĞŶƜĂƜŝ ĚĞ Ă Suplimentar, vor fi elaborate analize calitative cu priv ire la: ç CůƵĞŶƜĂ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞŝ͖ Ɣŝ ç Nivelul de serviciu tĞƌĨŽƌŵĂŶԑĂ ƌĞԑĞůĞŝ ǀĂ Ĩŝ ƌĞ – ĞǀĂůƵĂƚĂ ƉĞŶƚƌƵ ĂŶŝŝ ĚĞ ƉƌŽŐŶŽ analizate, respectiv ͞A nu face nimic ͟ ƕi ͞A face minimum ͟ . 237 În anul de baza 2016 , pentru modelul orei de varf PM, ŵŽďŝůŝƚĂƚĞĂ ƵƌďĂŶĉ Š ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ƐĞ ĐĂƌĂĐƚĞƌŝǌĞĂǌĉ ƉƌŝŶ ƵƌŵĉƚŽƌŝ transport ç Parcursul total al vehiculelor este de 135 milioane vehicule/ km, iar timpul ŵĞĚŝƵ Ăů ƉĂƐĂŐĞƌŝůŽƌ ĂĨĞƌĞŶƚ ƚƵƚƵƌŽƌ Ě ilor efectu ate cu autoturismul în anul 2016 ƉĞ ƌĞƜĞĂƵĂ ŵŽĚĞůĂƚĉ ĞƐƚĞ de 4,3 milioane ve hicule/ ore ; ç Viteza medie de parcurs ǀĂƌŝĂǌĉ ŝŶƚƌĞ ϯϬ ŬŵͬŚ ƉĞŶƚƌ ŠŶƚƌĞĂŐĂ ƌĞƜĞĂ Ă ŵŽĚĞůƵůƵŝ ƕŝ ĚĞ Ϯϳ ŬŵͬŚ ƉĞŶƚƌƵ ƌĞƜĞĂƵĂ ƐƚƌĂ ç bƵŵĉƌƵů ĚĞ ĐĂůĂƚŽƌŝ i generate in ora de vârf este de ap roximativ 13,675 autoturisme; Parcursul mediu creste o data cu masa maxima autorizata a vehiculelor, respectiv de la 5,9 km pentru autoturisme la 36,9 km pentr u ǀĞŚŝĐƵůĞ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ŵĂƌĨĉ͖ ç 5ƵƌĂƚĂ ŵĞĚŝĞ Ă ƵŶĞŝ Đĉůĉ tori efectuate cu aut oturismul este de 5,9 minute, î n ŽƌĂ ĚĞ ǀąƌĨ ta ;ĚŽĂƌ ƉĞŶƚƌƵ ĚĞƉůĂƐĉƌŝů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ ). 9ĨŝĐŝĞŶƜĂ ĞĐŽŶŽŵŝĐĉ Ă ĂĐƚŝǀŝƚĉƜŝŝ ĚĞ ƚƌĂ timpului de deplasare, care e ƐƚĞ ŝŶĨůƵĞŶƜĂƚĉ͕ ůĂ ƌąŶĚƵů Ğŝ͕ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞŝ ƌƵƚŝĞƌĞ͕ ƌĞƐƉĞĐƚŝǀ͗ ǀŝƚĞǌĉ ŵĞĚŝĞ ĚĞ ƐĞƌǀŝĐŝƵ Ăů ƌĞƜĞůĞŝ͘ OŶ ƚĂďĞůƵů ƕŝ ĚĞƐĞŶĞůĞ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞ ĞƐƚĞ ƉƌĞ a tori în ipoteza scenariului de referin Ɯĉ ͣ! face minimum ͕͟ ƌĞƐƉĞĐƚŝǀ ŠŶ ƐŝƚƵĂƜŝĂ Š doar proiectele angajate. Table 43 bŝǀĞůƵů ĚĞ ƐĞƌǀŝĐŝƵ Ăů ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝŝůŽƌ͕ ƐĐĞŶĂƌŝƵů ͣ! ĨĂĐĞ ŵŝŶŝŵ Indicator 2016 2023 2030 OŶƚąƌǌŝĞƌĞ (s/veh) 145,9 19,3 238,1 ëŝƚĞǌĉ ŵĞĚŝ 27 25 24 Opriri/veh (nr/veh) 5,54 6,29 6,29 OŶ ĐĞĞĂ ĐĞ ƉƌŝǀĞƕƚĞ ĞĨŝĐŝĞŶƜĂ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů constatat un grad mediu de umplere de 59% al vehiculelor de transport public, iar procentul ĚĞ ĚĞƉůĂƐĉƌŝ ĐƵ ƵƚŝůŝǌĂƌĞĂ ĂĐĞƐƚƵŝ ŵŽĚ ĚĞ ƚƌ ůƵƜŝĂ ƉƌŽĐĞŶƚƵ ĚĞƉůĂƐĉƌŝ ƉƌŝŶ ƵƚŝůŝǌĂƌĞĂ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵůƵŝ ƉƵď ŐƌĂĨŝĐĞůĞ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞ͕ ŠŶ ĐĂǌƵů ƐĐĞŶĂƌŝƵůƵŝ ͣ face minimum ͘͟ ! ĨŽƐƚ ůƵĂƚĉ ŠŶ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ ƉƌŽŐŶŽǌĂƚĉ Ă ŐƌĂĚƵůƵŝ ĚĞ ŵŽƚŽƌŝǌĂƌ ůƵŝ ƚŽƚĂů ĚĞ ĚĞƉůĂƐĉ ƵŶŽƌ ŵĉƐƵƌŝ ĐĂƌĞ Ɛĉ ƉƌŽŵŽǀĞǌĞ ŵŝũůŽĂĐĞůĞ ĚĞ ŝǀĞ ĨĂƜĉ ĚĞ ĂƵƚŽƚƵƌ 238 Figure 56 9ǀŽůƵƜŝĂ ƉƌŽĐĞŶƚƵůƵŝ ĚĞ ĚĞƉůĂƐĉƌŝ ĐƵ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ƉƵďůŝĐ͕ {ĐĞŶĂ Din punct de ǀĞĚĞƌĞ Ăů ĞĨŝĐŝĞŶƜĞŝ ĞĐŽŶŽŵŝĐĞ͕ ŵĞŶ ĞǆŝƐƚĞŶƚĞ ŠŶ ƉƌŝǀŝŶƜĂ ĐĂƌĂĐƚĞƌŝƐƚŝĐŝůŽƌ ƚĞŚŶ – ĞĐŽŶŽŵŝĐĞ ĂůĞ ŝŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵ ŽĨĞƌƚĞŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ĂƐŽĐŝĂƚĉ͕ ŐĞŶĞƌĞĂǌĉ Ƶƌŵ ñ /ƌĞƕƚĞƌĞĂ ŠŶƚąƌǌŝĞƌŝůŽƌ Š n trafic ñ {ĐĉĚĞƌĞĂ ĞĨŝĐŝĞŶƜĞŝ ŽĨĞƌƚĞŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ñ [ŝƉƐĂ ĚĞ ĂƚƌĂĐƚŝǀŝƚĂƚĞ Ă ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵůƵŝ Š ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƵďůŝĐ͕ ƌĞƐƉĞĐƚŝǀ Ă ǀĞŚŝĐƵůĞůŽƌ ñ LŶĨƌĂƐƚƌƵĐƚƵƌĂ ƌƵƚŝĞƌĉ ĚĞĨŝĐŝƚĂƌĉ ñ Li ƉƐĂ ŝŶĨŽƌŵĂƜŝŝůŽƌ ƌĞĨĞƌŝƚŽĂƌĞ ůĂ ƚƌĂŶƐƉŽ ñ /ƌĞĂƌĞĂ ĚĞ ĐŽŶŐĞƐƚŝŝ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ ŠŶ ŽƌĞ ñ [ŝƉƐĂ ĚĞ ĞĨŝĐŝĞŶƜĉ ĞĐŽŶŽŵŝĐĉ Ă ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵ 0 2 4 6 8 10 12 14 16 2016 2023 2030 9ǀŝĚĞŶƜĂ ƉƌŽĐĞŶƚƵůƵŝ ĚĞ public, Scenariul S1 239 4.2. Impactul asupra mediului !ĐĞƐƚ ŽďŝĞĐƚŝǀ ƐƚƌĂƚĞŐŝĐ ƉƌŝǀĞƕƚĞ ƌĞĚƵĐĞƌ ĂƚŵŽƐĨĞƌŝĐĞ ƕŝ ĨŽŶŝĐ ĚĞ ŐĂǌĞ ĐƵ ĞĨĞĐƚ ĚĞ ƐĞƌĉ ƕŝ Ă ĐŽŶƐƵŵƵůƵŝ ĞŶĞ ƜŝŶƚĞůĞ ŶĂƜŝŽŶĂůĞ ƕŝ ĂůĞ /ŽŵƵŶŝƚĉƜŝŝ 9ƵƌŽƉĞŶ climatice. Impactul asupra mediului poa ƚĞ Ĩŝ ĞǀĂůƵĂƚ ƉƌŝŶ ĞŵŝƐŝŝůĞ Ě ĂĐƚŝǀŝƚĉƜŝŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ĚĞƐĨĉƕƵƌĂƚĉ ŠŶ ĐĂĚ ĐŽŶĚŝƜŝŝůĞ ĚĞ ĚĞƐĨĉƕƵƌĂƌĞ ĂůĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞŝ ƌƵ La nivelul ĂŶƵůƵŝ ĚĞ ďĂǌĉ ϮϬϭϲ ͕ ƉĞŶƚƌƵ ŵŽĚĞůƵů ŽƌĞŝ ĚĞ ǀĂƌĨ aƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƔ ƉƌŽĚƵĐĞ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ emisi CO 2 , pentru ansamblul ƌĞƜĞůĞŝ ĐŽŶƐŝĚĞƌĂƚĞ ŠŶ ĐĂĚƌƵů aŽĚĞůƵůƵŝ͘ Indicatori: ñ Cantitatea de emisi i CO 2 ñ Cantitatea de emi si NoX OŶ ƵƌŵĂ ƌƵůĉƌŝŝ ŵŽĚĞůƵůƵŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉĞ face minimum ͟ ƉĞŶƚƌƵ ĂŶƵ ĚĞ ƌĞĨĞƌŝŶƜĉ ;ϮϬϭϲͿ ƕŝ ĂŶŝŝ ĚĞ ƉƌŽŐŶŽǌĉ ƉĞ , a rezultat ƵƌŵĉƚŽĂƌĞĂ ĞǀŽůƵƜŝĞ Ă ĂĐĞƐƚŽƌ ŝŶĚŝĐĂƚŽƌŝ͗ Table 4 Date de calitate a aerului obtinute in Reteaua locala de monitorizare a calitati aerului inconjurator in anul 2013 Tîrgu Mur ĞƔ {ƵƌƐĂ͗ wƉŽƌƚ ĚĞ ŵĞĚŝƵ н Contabilizarea emisilor de CO 2 din municipiu s – a efectuat prin inmult irea cantitati de energie consumata in fiecare sector de activitate (exprimata în MWh) cu factori de emisie ĐŽƌĞƐƉƵŶǌĉƚŽƌŝ͘ tĞŶƚƌƵ ĞŵŝƐŝŝůĞ ĚŝƌĞĐƚĞ Ɛ – au transformat în unitati de energie cantitatile de combustibil consumate. Categorie Motorina .ĞŶǌŝŶĉ Valoare (MWh) 24586 17285 Sursa: PAED ʹ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ 240 ÜŶƵů ĚŝŶ ŽďŝĞĐƚŝǀĞůĞ ŽƉĞƌĂƜŝŽŶĂůĞ ĂůĞ taÜ aƵƌĞƔ va fi reducerea acestora, prin ĂĚŽƉƚĂƌĞĂ ĚĞ ŵĉƐƵƌŝ ĚĞ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞ ƐƵƐƚĞŶĂďŝů Valorile crescute a emisilor de gaze se dat ŽƌĞǌĉ ŠŶƚƌ – Ž ŵĂƌĞ ŵĉƐƵƌĉ ƚƌĂĨ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵů ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ͘ [ŝƉƐĂ ĐĞŶƚƵƌŝŝ ŽĐŽů autovehiculele de mare ƚŽŶĂũ Ɛĉ ƉĉƚƌƵŶĚĉ ŠŶ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵ͘ OŶ ĐĞĞĂ ĐĞ ƉƌŝǀĞƕƚĞ ŵŽĚƵů ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ Ƶƚ Ă ŝŵƉůĞŵĞŶƚĉƌŝŝ ƉƌŽŝĞĐƚĞ ĐĂƌĞ Ɛĉ ƉƌŽŵŽǀĞǌĞ ŵŝũůŽĂĐĞůĞ ĚĞ ƚƌ ŵŽĚƵƌŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ǀĂ ĂǀĞĂ ƵƌŵĉƚŽĂƌĞĂ ĞǀŽůƵ Table 45 9ǀŽůƵƜŝĂ ĚŝƐƚƌŝďƵƜŝĞŝ ĐĉůĉƚŽƌŝŝůŽƌ ƉĞ ŵŽĚƵƌŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ Mod de transport 2016 2023 2030 Mers pe jos 41,9% 41,3% 39,1% Bicicleta 2,6% 2,6% 2,6% Autoturism, motocicleta, camion 38,8% 4,5% 47,0% Transport public 13,4% 12,2% 9,1% Taxi 2,4% 2,9% 3,0% 5ƵƉĉ ĐƵŵ ƐĞ ŽďƐĞƌǀĉ ĚŝŶ ƚĂďĞů͕ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ ŶŝǀĞů ŶĂƜŝŽŶĂů Ă ŝ ŵŽƚŽƌŝǌĂƌĞ ǀĂ ĐŽŶĚƵĐĞ ůĂ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ ŶƵŵĉƌƵůƵŝ defavoarea în special a transportului public. Acest fapt va avea efecte negative puternice ĂƐƵƉƌĂ ĐŽŶŐĞƐƚŝŝůŽƌ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ͕ ǀŝƚĞǌĞŝ ŵĞĚŝŝ ĚĞ ĚĞƉůĂƐĂƌĞ͕ ŶƵŵĉƌƵů ĚĞƉůĂƐĂƌĞ͕ ĐĞĞĂ ĐĞ ǀĂ ĐŽŶĚƵĐĞ ůĂ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ ĂĐƚŝǀŝƚĉƜŝŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌ t. tƌŝŶĐŝƉĂůĞůĞ ĚŝƐĨƵŶĐƜŝŽŶĂůŝƚĉƜŝ ĐŽŶƐƚĂƚĂƚ mediu ůƵŝ͕ ƉƌĞĐƵŵ ƕŝ ƌĞĐŽŵĂŶĚĉƌŝůĞ ƉƌŽƉƵƐĞ ƉĞŶ prezentate în tabelul de mai jos: ñ bƵŵĉƌƵů ŵĂƌĞ ĚĞ ĚĞƉůĂƐĉƌŝ ĐƵ ĂƵƚŽǀĞŚŝĐƵů transportul public ñ /ƌĞĂƌĞĂ ĚĞ ĐŽŶŐĞƐƚŝŝ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ͕ ůĂ Žƌ vârf ñ ÜƚŝůŝǌĂƌĞĂ ĞǆĐĞƐŝǀĉ ŵŝũůŽĂĐĞůŽƌ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉ ŠŶĐƵƌĂũĂƌĞ Ă Ƶƚŝůŝǌĉƌŝŝ ĚĞ ǀĞŚŝĐƵůĞ ĞĐŽůŽ 241 Figure 57 Avantajele si dezavantajele investitilor privind impactul asupra mediului {ƵƌƐĉ ƉƌŽƉƌŝĞ Efectele zgomotului asupra s ĉŶĉƚĉƜŝŝ ƉŽƉƵůĂƜ iei Zgomotul reprezin ƚĂ ƵŶƵů ĚŝŶƚƌĞ ĨĂĐƚŽƌŝŝ ƐƚƌĞƐĂŶƜ i din mediu. Expunerea cronica la zgomot determina nivele mari de catecolamine in urina si cresterea tensiuni arteriale. tĞ ůąŶŐĉ ĞĨĞĐƚĞůĞ fiziologice, literatura de specialitate descrie de aseme nea efecte la ŶŝǀĞůƵů ƉĞƌĨŽƌŵĂŶƜĞůŽƌ ĐŽŐŶŝƚŝǀĞ ƕ i comporta mentului social. Zgomotul poate produce disconfort si poate a ĨĞĐƚĂ ĐĂůŝƚĂƚĞĂ ǀŝĞƜŝŝ Ă ŵŝůŝŽĂŶĞ ĚĞ aŽŶĚŝĂůĂ Ă {ĉŶĉƚĂƜ i a stabilit nivelul de zgomot care produce disconfort la 5 de decibeli. Disconfortul produs de zgom ot poate conduce la furie, ĚĞǌĂŵĉŐŝƌĞ͕ ŶĞŵƵů umire, interiorizare, depre ƐŝĞ͕ ĂŶǆŝĞƚĂƚĞ͕ ĚĞĨŝĐŝƚ ĚĞ ĂƚĞŶƜŝĞ͕ ie sau extenuare. 242 Potentialele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra aspectelor ca : ďŝŽĚŝǀĞƌƐŝƚĂƚĞĂ͕ ƉŽƉƵůĂƚŝĂ͕ ƐĉŶĉƚĂƚĞĂ Ƶŵ ĂŶĉ , fauna, flora, solul, apa, aerul, factori climatici, valorile materiale, patrimoniul cultural, inclusiv cel arhitectonic si arheologic, peisajul si asupra relatilor dintre acesti factori Scopul acestui Plan este de a asigura dezvolt ĂƌĞĂ ĚƵƌĂďŝůĉ a Municipiului Tîrgu Mures, ƉƌŝŶ ƌĞĂůŝǌĂƌĞĂ ŽďŝĞĐƚŝǀĞůŽƌ ŶĂƜ ion ĂůĞ ƕŝ ĐŽŵƵŶŝƚĂƌĞ ƉƌŝǀŝŶĚ ƉƌŽƚ ia mediului. Evaluarea de mediu pen ƚƌƵ ƉůĂŶƵƌŝ Ɛŝ ƉƌŽŐƌĂŵĞ ŶĞĐĞƐŝ identificarea impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu. Impactul semni ficativ asupra mediului ĞƐƚĞ ĚĞĨŝŶŝƚ ĐĂ ĨŝŝŶĚ͗ ͞ĞĨĞĐƚĞ ĂƐƵƉƌĂ ŵĞĚŝƵ criterilor referito ĂƌĞ ůĂ ĚŝŵĞŶƐŝƵŶĞĂ͕ ĂŵƉůĂƐĂƌĞĂ ƕ i caracteristicile proiectului, sau referitoare la caracteristicile anumitor planuri si programe avându – ƐĞ ŠŶ ǀĞĚĞƌĞ ĐĂůŝƚĂƚĞ a factorilor de mediu. Table 46 Valori maxime permise 243 Table 47 ëĂůŽƌŝ ƉĞƌŵŝƐĞ ŠŶ ǌŽŶĞůĞ ůŝŶŝƔƚŝƚĞ Sursa: Studi fundamnentare PUG 9ŵŝƐŝŝůĞ ĚĞ Žǆŝǌŝ ĚĞ ĂǌŽƚ ĚŝŶ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵƌ tot mai mare de autovehicule. Pe vitor va fi nevoie de implementarea unor politici de ĐƌĞƕƚĞƌĞ Ă ƉŽŶĚĞƌŝŝ ĂƵƚŽǀĞŚŝĐƵůĞůŽƌ ĐƵ ƐƵƌƐĞ tive de energie. bŝǀĞůƵů ĞŵŝƐŝŝůŽƌ ĚĞ ƐƵďƐƚĂŶԑĞ ƉŽůƵĂŶ ƐĞŵŶŝĨŝĐĂƚŝǀ ƉƌŝŶ ƉƵŶĞƌĞĂ ŠŶ ƉƌĂĐƚŝĐĉ Ă ƵŶŽƌ ůŝƚŝĐŝ Ɣŝ ƐƚƌĂƚĞŐŝŝ ĚĞ ŵĞ ñ f ŽůŽƐŝƌĞĂ ŠŶ ƉƌŽƉŽƌԑŝĞ ŵĂŝ ŵĂƌĞ Ă Ɛ ůĞ ;ĞŽůŝĂ ƐŽůĂƌĉ͕ ŚŝĚƌŽ͕ ŐĞŽƚĞƌŵĂůĉ͕ ďŝŽŵĂƐĉͿ͖ ñ î nlocuirea combustibililor clasici cu combustibili alternativi (biodiesel, etanol); ñ ƵƚŝůŝǌĂƌĞĂ ƵŶŽƌ ŝŶƐƚĂůĂԑŝŝ Ɣŝ ĞĐŚŝƉĂŵ reduse, randamente mari); tƌŝŶĐŝƉĂůĞůĞ ƉƌŽďůĞŵĞ ƐƵŶƚ ůĞŐĂƚĞ ĚĞ Ğŵŝ ŐĞŶĞƌĂƜŝ ĚĞ ĐŽŵďƵƐƚŝďŝůŝŝ ĨŽƐŝůŝ͕ ĂĐĞƐƚĞ Ğŵŝ ñ ƉĂƌĐƵůƵŝ ĐŝƌĐƵůĂŶƚ ĚĞ ǀĞŚŝĐƵůĞ ƉƌĞƉŽŶĚĞƌ ĐŽŵďƵƐƚŝĞ ŝŶƚĞƌŶĉ͕ ĐĂƌĞ Ĩ ŽůŽƐĞƐĐ ĐŽŵďƵƐƚŝďŝůŝ ĨŽƐŝůŝ ĐŽŶ ñ ĞǀŽůƵƜŝĂ ĐƌĞƐĐĉƚŽĂƌĞ Ă ŵĉƌŝŵŝŝ ĨůƵǆƵƌŝůŽƌ ùŽŶĞůĞ ĐĂƌĞ ǀŽƌ ƌĞƐŝŵƜŝ ŠŶ ŵŽĚ ĚŝƌĞĐƚ͕ Ĩŝ ƉƌŝŶĐŝƉĂůĞůŽƌ ĂƌƚĞƌĞ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ ĚŝŶ ŵƵŶŝĐ ŝŶĞůĂƌĉ ƕŝ ĐŽƌŝĚŽĂƌ – sud ƕi est – vest, ierarhizate organic într – Ž ƌĞƜĞĂ ŝĞƌĂƌŚŝĐĉ ĚĞ ŶŝǀĞů Ɛ ƉƌŝŶĐŝƉĂůĞ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝŝ ŠŶ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵ͘ 24 4.3. Acesibilitate !ĐĐĞƐŝďŝůŝƚĂƚĞĂ ĞƐƚĞ ĚĞĨŝŶŝƚĉ ĐĂ ŶŝǀĞů ĚĞ sau ca abilitatea de a ajunge ůĂ ďƵŶƵƌŝůĞ͕ ƐĞƌǀŝĐŝŝůĞ ƕŝ ĂĐƚŝǀŝƚĉƜŝůĞ ĚŽƌŝ ĐĂůŝƚĂƚĞĂ ǀŝĞƜŝŝ ƕŝ ŐĞŶĞƌĞĂǌĉ ĚĞǌǀŽůƚĂƌĞĂ Ɛ ĞĚƵĐĂƜŝĞ͕ ůŽĐƵƌŝ ĚĞ ŵƵŶĐĉ͕ ƐĞƌǀŝĐŝŝ ƵƌďĂŶĞ͕ ĐƵůƚƵƌĉ ƕŝ ĂůƚĞ ƉĞƌƐ ŝŶƚĞŐƌĂƌĞ Ă ĐĂƚĞŐŽƌŝŝůŽƌ ƐŽĐŝĂůĞ ĐƵ ƌŝƐĐ ĐƌĞ ĂƐƚĨĞů ĐĞůĞ ĚŽƵĉ ĂƐƉĞĐƚĞ ĚŝƌĞĐƚ ƉƌŽƉŽƌƜŝŽŶĂ integrat de transport. !ĐĞƐƚ ŽďŝĞĐƚŝǀ ƐƚƌĂƚĞŐŝĐ ƉƌŝǀĞƕƚĞ ƉƵŶĞƌĞ ŽƉƜŝƵŶŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ĐĂƌĞ Ɛĉ ůĞ ƉĞƌŵŝƚĉ Ɛĉ Ă ĚĞƐƚŝŶĂƜŝŝ ƕŝ ƐĞƌǀŝĐŝŝ – cheie. Acest obiectiv include atât conectiv ŝƚĂƚĞĂ͕ ĐĂƌĞ ƐĞ ĐĂƉĂĐŝƚĂƚĞĂ ĚĞ ĚĞƉůĂƐĂƌĞ ŠŶƚƌĞ ĂŶƵŵŝƚĞ ƉƵŶĐƚ ŠŶ ĐĂƌĞ ĞƐƚĞ ƉŽƐŝďŝů͕ ŽĂŵĞŶŝŝ ŶƵ ƐƵŶƚ ƉƌŝǀĂ ĚĞĨŝĐŝĞŶƜĞ ;ĚĞ ĞǆĞŵƉůƵ͕ Ž ĂŶƵŵŝƚĉ ƐƚĂƌĞ Ĩŝǌŝ ƐĂƵ ƉƐŝŚŝĐĉͿ ƐĂƵ Ă ƵŶŽƌ Ĩ ĐĂƚĞŐŽƌŝĂ ĚĞ ǀĞŶŝƚ͕ ǀąƌƐƚĂ͕ ƐĞǆƵů ƕŝ ŽƌŝŐŝŶĞ Indicatori – Lungime pista de biciclete (km) – S ƚĂƚŝŝ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƵďůŝĐ ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƚĞ ;ŶƵ – Lungimea infrastructuri rutiere pe care se suprapun trase a le transportului public urban, modernizate – {ƵƉƌĂĨĂƜĉ trase pietonale nou create/modernizate (m 2 ) – !ƵƚŽďƵǌĞ ĞĐŽůŽŐŝĐĞ ĂĐŚŝǌŝƜŝŽŶĂƚĞ !ĐĐĞƐŝďŝůŝƚĂƚĞĂ ĞƐƚĞ Ž ĐĂƌĂĐƚĞƌŝƐƚŝĐĉ Ă ƌĞƜĞĂƵĂ ƌƵƚŝĞƌĉ͕ ĚĂƌ ƕŝ ĚĞ ƉĂƌĂŵĞƚƌŝŝ specifici mijloacelor de transport utilizate, cum ar fi ŐƌĂĨŝĐĞůĞ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ ƕŝ ŐƌĂĚƵůƵŝ ĚĞ ĂĐŽƉĞ ŝŶĨůƵĞŶƜĞĂǌĉ ĨƵŶĐƜŝŽŶĂůŝƚĂƚĞĂ ƐŝƐƚĞŵƵůƵŝ ĚĞ ůĂͬĐĉƚƌĞ obiectivele socio – economice. OŶ ĐĂǌƵů ƐĐĞŶĂƌŝƵůƵŝ ͣ! face minimum ͕͟ ĐŽŶĚŝƜŝŝůĞ ůĞŐĂƚĞ ĚĞ ĂĐĐ ŠŶ ĐĞĞĂ ĐĞ ƉƌŝǀĞƕƚĞ ĐŽŵƉŽŶĞŶƚĂ ƐƉĂƜŝĂůĉ ;Ăƌ ƉŽǌŝƜŝŝůĞ ƐƚĂƜŝŝůŽƌ ĚĞ ƚƌĂŶƐƉŽƌƚ ƉƵďůŝĐ ƕŝ Ă ůĞͿ͕ ŠŶ ƐĐŚŝŵď ƉĂƌĂŵĞƚƌƵů Ě ĂĨĞĐƚĂƚ ŶĞŐĂƚŝǀ ĚĞ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ ƉƌŽŐŶŽǌĂƚĉ Ă ŝ ĚĞƉůĂƐĂƌĞ ŠŶƚƌĞ ĚŝǀĞƌƐĞ ŶŽĚƵƌŝ ĂůĞ ƌĞƜĞůĞŝ͘ DƌĂĚƵů ĚĞ ĂĐŽƉĞƌŝƌĞ Ăů ůŝŶŝŝůŽƌ ĚĞ ƚƌĂŶƐ at în prezentarea ƐŝƚƵĂƜŝĞŝ ĞǆŝƐƚĞŶƚĞ͕ ƉƌŝŶ ŵĂƌĐĂƌĞĂ ůŽĐĂƜŝŝůŽ ŐĞŽŵĞƚƌŝĐ Ăů ƉƵŶĐƚĞůŽƌ ĞŐĂů ĚĞƉĉƌƚĂƚĞ ĚĞ ůŽĐ ĚŝƐƚĂŶƜĞůŽƌ ƉĂƌĐƵƌƐĞ ŠŶ ŵĂǆŝŵ ϱ ŵŝŶƵƚĞ͘ 5ŝŶ ĂŶĂůŝǌĂ ŚĉƌƜŝŝ ƌĞƐƉĞĐƚŝǀĞ ĐŽƌĞƐƉƵŶǌĉƚŽĂƌĞ ƉƌŝŶ ŝŶƚĞƌŵĞĚŝƵů ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵů ƐƉŝƚĂůĞ͕ ǌŽŶĞ ĐŽŵĞƌĐŝĂůĞ͕ ĐĞŶƚƌƵ͕ ŐĂƌĉ͕ ĞƚĐ͘ 245 5Ğ ĂƐĞŵĞŶĞĂ͕ ŠŶ ĐĞĞĂ ĐĞ ƉƌŝǀĞƕƚĞ ĂĐĐĞƐŝ sarea cu ďŝĐŝĐůĞƚĂ ĞƐƚĞ ĂĨĞĐƚĂƚĉ ĚĞ ůƵŶŐŝŵĞĂ ƌĞĚƵƐ ĚŝƐĨƵŶĐƜŝŽŶĂůŝƚĉƜŝ ĐŽŶƐƚĂƚĂƚĞ͕ ĚŝŶ ƉƵŶĐƚ ĚĞ ƌĞĐŽŵĂŶĚĉƌŝůĞ ƉƌŽƉƵƐĞ ƉĞŶƚƌƵ ĂƚĞŶƵĂƌĞĂ ĞĨĞĐƚ în tabelul de mai jos: Table 48 5ŝƐĨƵŶĐƜŝŽŶĂůŝƚĉƜŝ ƕŝ ƌĞĐŽŵĂŶĚĉƌŝ͕ ĂĐĐĞƐŝďŝůŝƚĂƚĞ 5ŝƐĨƵŶĐƜŝŽŶĂůŝƚĂƚĞ Recomandare Acoperirea ŝŶƐƵĨŝĞĐŝĞŶƚĉ a transportului public Extinderea gradului de acoperire al ƚƌĂŶƐƉŽƌƚƵůƵŝ ƉƵďůŝ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ acestui mod de transport, în scopul ĞĨŝĐŝĞŶƚŝǌĉƌŝŝ ƐĞƌǀ [ƵŶŐŝŵĞĂ ƌĞĚƵƐĉ Ă amenajate Extinderea pistelor de biciclete, atât în ƐƉĂƜŝƵů ƵƌďĂŶ LŶĞǆŝƐƚĞŶƜĂ ƐƚĂƜŝŝ ƉĞƌŵŝƚĉ ƚƌĂŶƐĨĞƌ ul între modurile de transport, cu efect negativ asupra ĂĐĐĞƐŝďŝůŝƚĉƜŝŝ OŶĨŝŝŶƜĂƌĞĂ ĚĞ ƐƚĂƜ ŠŶ ǌŽŶĞ ĐĂƌĞ Ɛĉ transferului între cât mai multe moduri de transport (gara) Acesibilitate 2016 2023 2030 Lungime pista de biciclete (km) 5,8 5,8 5,8 Stati de transport public ŵŽĚĞƌŶŝǌĂƚĞ ; 0 0 0 Lungimea infrastructuri rutiere pe care se suprapun trase ale transportului public urban, modernizate ( mp ) 180.939,6 180.939,6 180.939,6 {ƵƉƌĂĨĂƜĉ ƚƌĂ pietonale nou create/modernizate ( mp ) 40.621 40.621 40.621 Autobuze ecologice 20 50 50 246 Date de Trafic ʹ wĞĐĞŶƐĉŵąŶƚƵů ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ ĚŝŶ ĂŶŝŝ tĞŶƚƌƵ Ă ĚŝƐƉƵŶĞ ĚĞ Ž ŝŵĂŐŝŶĞ ĚĞ ĂŶƐĂŵďůƵ aƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ͕ ƐĞ ǀŽƌ ĂŶĂůŝǌĂ Ě ƌĞĐĞŶƐĉŵąŶƚ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ ĚŝƐƉŽŶŝďŝů͕ ƉĞŶƚƌ se în ǀĞĐŝŶĉƚĂƚĞĂ ǌŽŶĞŝ ƵƌďĂŶĞ͘ tĞŶƚƌƵ ĂĐĞĂƐƚĂ ƐĞ ǀŽƌ ƵƚŝůŝǌĂ ĚĂƚĞůĞ ƌĞĐĞ ĚŝŶ ϱ ŠŶ ϱ ĂŶŝ ĚĞ ĐĉƚƌĞ /ĞŶƚƌƵů ĚĞ {ƚƵĚŝŝ ÇĞ /ŽŵƉĂŶŝĞŝ bĂƜŝŽŶĂůĞ ĚĞ !ƵƚŽƐƚƌĉǌŝ ƕŝ 5ƌƵŵƵ ƌŝ bĂƜŝŽŶĂůĞ ĚŝŶ wŽŵĂŶŝĂ ƌĞĐĞŶƐĉŵąŶƚ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ Ă ĨŽƐƚ ĞĨĞĐƚƵĂƚ ŠŶ ƕŝ ƌĞĐĞŶƐĉŵąŶƚƵů ĚĞ Đ ĚŝƐƉŽǌŝƜŝĞ ĚĞ tƌŝŵĉƌŝĂ aƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌŐƵ aƵ wĞĐĞŶƐĉŵŝŶƚĞůĞ /9{ÇwLb ƐĞ ĞĨĞĐƚƵĞĂǌĉ ƉĞŶƚ o biciclete, motociclete o autoturisme o microbuze o autocamionete o ĂƵƚŽĐĂŵŝŽĂŶĞ ƕŝ ĚĞƌŝǀĂƚĞ ĐƵ Ϯ ŽƐŝŝ Ž ĂƵƚ autovehicule articulate o autobuze o ƚƌĂĐƚŽĂƌĞ ĐƵ ƐĂƵ Ĩĉƌĉ ƌĞŵŽƌĐĂ Ž ĂƵƚŽĐĂŵŝŽ ƌƵƚŝĞƌĞͿ ǀĞŚŝĐƵůĞ ĐƵ ƚƌĂĐƜŝƵŶĞ ĂŶŝŵĂůĉ 5ŝŶƚƌĞ ĂĐĞƐƚĞĂ͕ ĐĂƚĞŐŽƌŝŝůĞ ĚĞ ƚƌĂĨŝĐ ϭ͕ ůŽĐĂů͕ ĚĞ ĐĞůĞ ŵĂŝ ŵƵůƚĞ Žƌŝ ĚĞ ƐĐƵƌƚĉ ĚŝƐƚĂ Table 49 Categorile de vehicule folosite in prognoza traficului interurban Categori de Vehicule utilizate la efectuarea, de catre CESTRIN – /b!5bw͕ Ă wĞĐ bĂƜŝŽŶĂů ĚĞ /ŝƌĐƵůĂƜ ie din anul 2010 Nr ord Denumire Descriere Axe 1. Motociclete Motociclete, motociclete cu atas, scutere, motorete – 2. Autoturisme Autoturisme, autoturisme tip combi 2 – axe 3. Microbuze Microbuze cu max 8+1 locuri 2 – axe 3 – axe 4. Autobuze Autobuze si autocare 2 – axe 5. Autocamionete Autocamionete, autospeciale cu mtma<=3,5t 2 - axe 6. Autocamioane si derivate cu 2 - axe Autocamioane cu 2 axe, autobasculanta cu 2 axe, autocisterna cu 2 axe, alte 3 - axe, 4 - axe 247 autovehicule cu sasiu de autocamion cu 2 axe si greutate totala peste 3,5t 7. Autocamioane si derivate cu 3 sau cu 4 - axe Autocamioane si derivate cu 3 axe sau 4 axe, autobasculante cu 3 axe sau 4 axe, autoremorcher cu 3 axe sau 4 axe, automacara cu 3 axe sau 4 axe Mai mult de 4 - axe 8. Autovehicule articulate Autovehicule articulate (tip tir), vehicule cu peste 4 - axe, remorchere cu trailer 2 - axe, 3 - axe 9. Tracto are si vehicule speciale Tractoare agricole cu/fara remorca, vehicule speciale 10. Trenuri rutiere Autocamioane si derivate, cu 2, sau cu 3 sau cu 4 axe, tractând remorc 2 - axe, 3 - axe 1. Vehicule cu tractiune animala - Sursa: CESTRIN Concluzi preliminare OŶ ƐĐĞŶĂƌŝƵů ĚĞ ƌĞĨĞƌŝŶƜĉ͕ ƚƌĂĨŝĐƵů ĚĞƐĨĉ ƉĞŶĞƚƌĂƜŝĞ ŠŶ ŵƵ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ ĞƐƚĞ ĚĞ ŝŶƚĞŶƐŝƚĂƚĞ ƌŝĚŝĐĂƚĉ ŝĂƌ ƉƌŽŐŶŽ ǀŽƌ ĂĐƵƚŝǌĂ ŠŶ ĐĞĞĂ ĐĞ ƉƌŝǀĞƕƚĞ ŶŝǀĞůƵů ĚĞ serviciu asigurat. Acesta încadrându - se, în cazurile ĐĞůĞ ŵĂŝ ĚĞĨĂǀŽƌĂďŝůĞ͕ ůĂ ŶŝǀĞůƵů ͞C͟ ĐĞĞĂ Đ ďůŽĐĂũ ƌĞŵĂŶĞŶƚ͘ tĞƌĨŽƌŵĂŶƜĂ ƌĞƚĞůĞŝ Ě e transport in anul de baza 2016 a fost ev ĂůƵĂƚĉ ƕŝ Ě perspectiva c ŽŶĚŝƜ ŝŝůŽƌ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ͕ ĚĂƚĞ ĚĞ ĨůƵĞŶƜĂ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ͘ 248 Figure 58 bŝǀĞů ĚĞ ĐŽŶŐĞƐƚŝĞ ŝŶƚĞƌƐĞĐƜŝŝ Sursa proprie GIS 249 4.4 ͘ {ŝŐƵƌĂŶƜĉ Indicatori - ŶƵŵĉƌ ĂĐĐŝĚĞŶƚĞͬĞǀĞŶŝŵĞŶƚĞ ƌƵƚŝĞƌĞ - ŶƵŵĉƌ ǀŝĐƚŝŵĞ {ŝŐƵƌĂŶƜĂ ƕŝ ƐĞĐƵƌŝƚĂƚĞĂ ƚƵƚƵƌŽƌ ƵƚŝůŝǌĂƚŽƌ importante aspecte, atunci când se are în vedere dezvoltarea unui sistem de transport care Ɛĉ ĂƐŝŐƵƌĞ Ž ŵŽďŝůŝƚĂƚĞ ĚƵƌĂďŝůĉ͘ 5ŝŶ ƉƵŶĐƚ ĚĞ ǀĞĚĞƌĞ Ăů ĂĐĐŝĚĞŶƚĞůŽƌ ĚĞ Đŝ ƕŝ ŶƵŵĉƌƵů ĚĞ ŵŽƌƜŝ͕ ƌĉŶŝƜŝ ŐƌĂǀͬƵƕŽƌ͕ ĚĂƚĞůĞ analiza zonelor în care se produc cele mai multe ĂĐĐŝĚĞŶƚĞ͕ Ă ƌĞǌƵůƚĂƚ Đĉ ĐƵ ƚƌĂĨŝĐ ŝŶƚĞŶƐ ƕŝ ĐŽŶŐĞƐƚŝŝ ĚĞ ĐŝƌĐƵůĂƜŝĞ tĞŶƚƌƵ ĐŽŵďĂƚĞƌĞĂ ĐĂƵǌĞůŽƌ ŐĞŶĞƌĂƚŽĂƌĞ ĚĞ ƐŝŐƵƌĂŶƜĉ ƌƵƚŝĞƌĉ ƉĞ ƌĂǌĂ ŵƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌ 6 au fost întreprinse ƵƌŵĉƚŽĂƌĞůĞ ŵĉƐƵƌŝ͗ ĂƵ ĨŽƐƚ ŠŶƚŽĐŵŝƚĞ ƵŶ ŶƵŵĉƌ ĚĞ ϯϲ ĚĞ ƌƵƚŝĞƌĉ͕ ĂĚƌĞƐĂƚĞ tƌŝŵĉƌŝĞŝ aƵŶŝĐŝƉŝƵůƵŝ ÇŠƌ public. S - Ă ĂĐƜŝŽŶĂƚ : ŠŶ ƉĞƌŵĂŶĞŶƜĉ ƉĞ ƐƚƌĉǌŝůĞ Đ u risc sporit de acidente din municipiul Tîrgu aƵƌĞƕ ŠŶ ǀĞĚĞƌĞĂ ĐŽŵďĂƚĞƌŝŝ ƉƌŝŶĐŝƉĂůĞůŽƌ ĐŽŶĐŽŵŝƚĞŶƚ ĐƵ Ž ƐĞƌŝĞ ĚĞ ĂĐƚŝǀŝƚĉƜŝ ĚĞ ĞĚƵĐ ƕĐŽůĂƌ ƕŝ ƉƌĞƕĐŽůĂƌ͕ ĂĐƚŝǀŝƚĉƜŝ ĐƵ ƉĂƚƌƵůĞůĞ ƕĐŽůĂƌĞ͕ ŠŶƚąůŶŝƌŝ ƉƌĞƐĉ͘ Table 50 Avantajele si dezavantajele investitilor privind impactul asupra sigurantei Puncte Slabe Comentari ñ ÇƌĂĨŝĐƵů ĚĞ ƚ de pe cele ĚŽƵĉ ĂǆĞ - est ĞƐƚĞ ƐĞŵŶŝĨŝĐ ƉŽůƵĂƌĞ ƉƌŝŶ ĨŽŶŝĐĉ͘ ÇƌĂ ƚƌĂǀĞƌƐĞĂǌĉ Ž nord ʹ vest prin zone ƌĞǌŝĚĞŶƜŝĂůĞ͘ wĞĂůŝǌĂƌĞĂ ƵŶĞŝ ŶŽŝ ĚŝƌĞĐƜŝĂ ǀĞƐƚ ʹ ĞƐƚ ĞƐƚĞ ŶĞĐĞƐĂ liminarea ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ĚĞ ƚƌĂŶǌŝƚ ñ Utilizatori vulnerabili nu sunt ƉƌŽƚĞũĂƜŝ Ɖ ƚƌŽŶƐŽĂŶĞ ĚĞ colectoare. OŵďƵŶĉƚĉƜŝƌĞĂ ĂŵĞŶĂũĉ ƚƌŽƚƵĂƌĞůŽƌ͕ ƉƌĞĐƵŵ ƌĞĚŝƌĞĐƜŝŽŶĂƌ ea lor pe trase alternative paralele ar rezolva problema. 250 ñ [ŝƉƐĂ ƐƉĂƜŝŝů ŠŶĐĉƌĐĂƌĞĂͬĚĞ ŵĉƌĨƵƌŝůŽƌ ƉƵ ƉĞƌŝĐŽů ƉŝĞƚŽ ĐĂƵǌĂ ŽĐƵƉĉƌŝ ƐƉĂƜŝƵůƵŝ ĐŽŵ a trotuarelor. Amenaja ƌĞĂ ƐƉĂƜŝŝůŽƌ ĐƵ ĐŽŶĚƵĐĞ ůĂ Ž ĂĐƚŝǀŝƚ ŠŶĐĉƌĐĂƌĞĂ ƕŝ ĚĞƐĐĉƌĐ ǌŽŶĂ ĐĞŶƚƌĂůĉ͕ ƌĞĚƵĐą ĐŝĐůŝƕƚŝ ñ bƵ ĞǆŝƐƚĉ Ž Ă ŠŶ ĚŽŵĞŶŝƵů Ɛ rutier ÇƌĞďƵŝĞ ŠŵďƵŶĉƚĉƜŝƚ Đ ĞůĂďŽƌĂƌĞĂ ƕŝ ŝŵƉůĞŵ ƉƌŽŝĞĐƚĞůŽƌ ĚĞ ƐŝŐƵƌĂ ñ bƵ ĞǆŝƐƚĉ ƵŶ stem de management trafic bine pus la punc ÇƌĞďƵŝĞ ŠŵďƵŶĉƚĉƜŝƚ Đ ĞůĂďŽƌĂƌĞĂ ƕŝ ŝŵƉůĞŵĞŶƚĂƌĞĂ ƉƌŽŝĞĐƚĞůŽƌ ĚĞ ƐŝŐƵƌĂ {ƚĂƚŝƐƚŝĐĂ ĂĐĐŝĚĞŶƚĞůŽƌ ƌƵƚŝĞƌĞ ŠŶƌĞŐŝƐƚƌ tĞŶƚƌƵ ĞǀĂůƵĂƌĞĂ ŐƌĂĚƵůƵŝ ĚĞ ƐŝŐƵƌĂŶƜĉ Ă au fost analizate date ůĞ ŝŶĐůƵƐĞ ŝŶ .ĂǌĂ ĚĞ ĚĂƚĞ Ă ĂĐĐŝĚĞ wƵƚŝĞƌĂ͘ .ĂǌĂ ĚĞ ĚĂƚĞ ƉƌŝǀŝŶĚ ĂĐĐŝĚĞŶƚĞůĞ ƌƵ ĂĐĐŝĚĞŶƚĞ ŠŶƌĞŐŝƐƚƌĂƚĞ ƉĞ ƌĞƜĞĂƵĂ ƐƚƌĂĚĂůĉ Ă totalizate p e ĂŶŝŝ ϮϬϭϭ͕ ϮϬϭϮ͕ ϮϬϭϯ͕ ϮϬϭϰ ƕŝ ϮϬϭϱ ĞƐƚĞ ĚĞ ϭ͘ !ĐĐŝĚĞŶƚĞ ƌƵƚŝĞƌĞ ŠŶ ĐĂƌĞ ĂƵ ĨŽƐƚ ŝŵƉůŝĐ ůŽĐĂůŝƚĉƜŝůĞ ůŝŵŝƚƌŽĨĞ ŠŶ ƉĞƌŝŽĂĚĂ ŝĂŶƵĂƌŝĞ - iunie 2015: Table 51 . Acidente rutiere ŠŶ ĐĂƌĞ ĂƵ ĨŽƐƚ ŝŵƉůŝĐĂƜŝ ďŝĐŝĐůŝƕƚŝ Localitatea Nr. acidente Mor Ɯi wĉŶŝƜ ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ ʹ Bulevardul 1 Dec 1918 1 0 1 ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ ʹ /ĂůĞĂ {ŝŐŚŝƕ 1 0 1 ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ ʹ str. Tudor Vladimirescu 1 0 1 Total mediul urban 3 0 3 {ŠŶĐƌĂŝƵ ĚĞ aƵƌĞƕ ʹ DJ152A 1 0 1 Band ʹ DJ152A 1 1 0 Total mediul rural 2 1 1 Total general 5 1 4 Sursa: Inspectoratu ů ĚĞ tŽůŝƜŝĞ WƵĚĞƜĞĂŶ aƵ vciul rutier 251 Ϯ͘ bƵŵĉƌƵů ĂĐĐŝĚĞŶƚĞůŽƌ ƌƵƚŝĞƌĞ ŐƌĂǀĞ ƉƌŽ Table 52 bƵŵĉƌƵů ĂĐĐŝĚĞŶƚĞůŽƌ ƌƵƚŝĞƌĞ ŐƌĂǀĞ Anul bƵŵĉƌ acidente aŽƌƜŝ wĉŶŝƜŝ 201 31 7 28 2012 30 2 30 2013 50 6 51 2014 68 7 65 2015 ʹ ianuarie - iunie 28 4 27 Sursa: LŶƐƉĞĐƚŽƌĂƚƵů ĚĞ tŽůŝƜŝĞ WƵĚĞ 3. Acidente rutiere produse pe fondul indisciplinei pietonale pe raza municipiului ÇŠƌŐƵ aƵƌĞƕ : Table 53 Acidente rutiere produse pe fondul indisciplinei pietonale Anul bƵŵĉƌ acidente aŽƌƜŝ wĉŶŝƜŝ 201 7 2 5 2012 4 0 4 2013 14 1 13 2014 15 3 12 2015 ʹ ianuarie - iunie 9 1 8 Sursa: LŶƐƉĞĐƚŽƌĂƚƵů ĚĞ tŽůŝƜŝĞ WƵĚĞ 252 Figure 59 ëĂƌŝĂƜŝĂ ƉƌŽĐĞŶƚĂũƵůƵŝ ĚĞ ĂĐĐŝĚĞŶƚĞ ŠŶ ĐĂƌĞ ƐƵŶƚ ŝŵƉůŝĐĂƜŝ ƉŝĞ Evaluarea impactului acidentelor ĞƐƚĞ ƌĞĂůŝǌĂƚĉ ƉƌŝŶ ĐƵĂŶƚŝĨ ĂĐĞƐƚŽƌĂ͕ ƉĞƌĐĞƉƵƚĞ ĚƌĞƉƚ ĐŽƐƚƵƌŝ ĞǆƚĞƌŶĞ Ă medicale, costuri asociate pagubelor materiale, costuri generate de pierderea/reducerea ĐĂƉĂĐŝƚĉƜŝŝ ĚĞ ŵƵŶĐĉ͘ ë ĂůŽƌŝůĞ ĐŽƐƚƵƌŝůŽƌ ĐƵ ĂĐĐŝĚĞŶƚĞůĞ ŐƌĂǀŝƚĂƚĞĂ ĂĐĞƐƚŽƌĂ ĞƐƚĞ ƉƌĞǌĞŶƚĂƚĉ ŠŶ ƚĂďĞů Table 54 Valorile costurilor cu acidente rutiere Gravitatea acidentului Costuri unitare (EURO) MasterPlanul de Transport pentru România, 2014 tŝĞƌĚĞƌĞĂ ǀŝĞƜŝŝ 635.972 wĉŶŝƌĞ ŐƌĂǀĉ 87.963 wĉŶŝƌĞ ƵƕŽĂƌĉ 7.14 OŶ ƚĂďĞůƵů ƵƌŵĉƚŽƌ ƐƵŶƚ ĐĂůĐƵůĂƚĞ ĐŽƐƚƵƌ cidentele pentru Municipiul Tîrgu aƵƌĞƕ , anul 2015 . aŽƌƜŝ wĉŶŝƜŝ TOTAL bƵŵĉƌ victime 1 8 9 Cost unitar (Euro) 635.972 87.963 723.935 Cost total 2015 (Euro) 635.972 703.704 1.39.676 0 5 10 15 20 25 30 201 2012 2013 2014 2015 !ĐĐŝĚĞŶƚĞ ŠŶ ĐĂƌĞ ĂƵ ĨŽƐƚ 253 {ĐĞŶĂƌŝƵů ͣ! face minimum ͟ ŶƵ ŝŵƉůŝĐĉ ƌĞĂůŝǌĂƌĞĂ ĚĞ ƉƌŽ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ ƐŝŐƵƌĂŶƜĞŝ ĐĞƚĉƜĞŶŝůŽƌ͕ ĐĞĞĂ ĐĞ ǀĂ ƐŝŐƵƌĂŶƜĉ͕ ƉĞ ĨŽŶĚƵů ĐƌĞƕƚĞƌŝŝ ŝŶĚŝĐĞůƵŝ ĚĞ ŠŶ ĐƌĞƕƚĞƌĞĂ ĚĞ ŶƐŝƚĉƜŝŝ ƚƌĂĨŝĐƵůƵŝ ƕŝ Ă ĐŽŶŐĞƐƚŝŝůŽƌ factori generatori de acidente. Indicatori de ƐŝŐƵƌĂŶƜĉ 2015 2023 2030 bƵŵĉƌ ĂĐĐ 28 37 40 N Ƶŵĉƌ ǀŝĐ time 31 40 43 {Ğ ĐŽŶƐŝĚĞƌĉ Đĉ ƉĞŶƚƌƵ ĂŶŝŝ ĚĞ ƉƌŽŐŶŽǌĉ ŶŝǀĞůƵů ƌĞƜĞůĞŝ ƌƵƚŝĞƌĞ͕ ĞǀŽůƵƜŝĂ ŶƵŵĉƌƵůƵŝ ƉĂƌƚŝĐŝƉĂŶƜŝŝůŽƌ ůĂ ƚƌĂĨŝĐ͕ ƉƌŽŐŶŽǌĂƚĞ ƉĞŶƚƌ , respectiv 2030 este de 37 acidente/an, respectiv de 40 ĂĐĐŝĚĞŶƚĞͬĂŶ͘ tƌŝŶ ƵƌŵĂƌĞ ƐĞ ĐŽŶƐŝĚĞƌĉ ĂĐĐŝĚĞŶƚĞ ŠŶ ƐŝƚƵĂƜŝĂ ƵŶƵŝ ƐĐĞŶĂƌŝƵ ĐŽŶƐƚĂŶ ĂĐĞĂƐƚĉ ĐƌĞƕƚĞƌĞ ĨŝŝŶĚ ŝŶĨůƵĞŶƜĂƚĉ ĚĞ ĞǀŽů ƵƜŝĂ ƉƌĞƐƚĂƜŝĞŝ ƌƵƚŝĞƌĞ Š transport individuale . 254 Figure 60 Harta zonelor "negre" Sursa: Proprie GIS

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Lorelay Alina@yahoo.com 581 Targumures Pmud Bun Text (ID: 700314)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Lorelay Alina@yahoo.com 581 Targumures Pmud Bun Text

Copyright Notice

JOURNAL OF COUNSELING DEVELOPMENT SUMMER 2001 VOLUME 79 382TRENDS [624197]

MODELEDEMANAGEMENT SIDE CALCULAL PROFITABILITATII LA [619505]

Manual do Sistema de [603438]

Nu poți fi un bun vânător fără să iubești vânatul, fără să nu îl respecți, fără să nu îi dai o șansă, obligându -te nu o dată să lași cătarea la o… [625010]

PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILITATE Ș I INFORMATICĂ DE GESTIUNE LUCRARE DE LICEN Ț Ă CONTABILITATEA Ș [607702]

Waste Heat Recovery for a Diesel Tractor [615839]

Copyright Notice

Similar Posts