Logistica Transportului Public Local de Călători

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Relații Economice Internaționale

Programul de Master Logistica Internațională

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Conducător științific :

Conf. Univ. Dr. Lucian Belașcu

Autor :

Crișan Mihaela-Mădălina

București, 2016

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Relații Economice Internaționale

Programul de master Logistica Internaționala

,,Logistica transportului public local de călători’’

Conducător științific :

Conf. Univ. Dr. Lucian Belașcu

Autor :

Crișan Mihaela-Mădălina

București, 2016

CUPRINS

INTRODUCERE

Unul din motivele pentru care am ales această temă, ,,Logistica transportului public local de călători’’, este necesitatea unui sistem logistic bine determinat pentru orice companie care vrea să se dezvolte sau chiar să supraviețuiască pe piața economic, chiar și în domeniul de transport public local de călători.

Fiind angajată în domeniul transportului public local de călători, am fost stimulată să aflu dacă firma la care lucrez dispune de un sistem logistic sau dacă este nevoie de o îmbunătățire a sistemului.

Lucrarea de față oferă o imagine a logisticii transportului, cum se ajută reciproc ambele elemente atât logistica în domeniul serviciilor de transport, cât și transportul pentru firmele de logistică. Astfel, scopul logisticii transportului public local de călători rezultă din organizarea mai bună a serviciilor, pentru satisfacerea clienților.

Respectiva lucrare cuprinde trei capitole, din care două capitole prezintă partea teoretică în care sunt prezentate componentele sistemului logistic și ale transportului public de călători, plecând de la origini și terminând cu infrastructura acestora.

Primul capitol are patru subcapitole și prezintă anumite aspecte cu privire la logistica transporturilor, cum ar fi: definiții, dezvoltarea logisticii în firma, rolul transportului într-o firmă de logistică, modalități de transport (după criterii). În ceea ce privește al doilea capitol, acesta conține trei subcapitole și descrie logistica transportului public local de călători.

Conținutul capitolului al treilea este studiul de caz realizat în Regia Autonomă de Transport București . Aici se regăsește un sistem logistic cu toate componentele sale: transportul, aprovizionarea, realizarea produsului, orientarea spre satisfacerea clientului, etc. Totodată, am identificat câteva date statistice, specifice cu privire la evoluția pe piată economică a companiei R.A.T.B.

În cele din urmă, lucrarea de față se încheie cu concluziile pe care le-am tras în urma studiului de caz (Prezentarea transportului public local de călători -R.A.T.B.), respectiv cu bibliografia consultată menită ca și cadru pentru cercetarea de față.

CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE

LOGISTICA TRANSPORTULUI

1.1.1.Noțiunea de logistică :

Noțiunea de ,,logistică ’’ a început să predomine în publicațiile mass-media cotidiene, expresii cum ar fi: logistica militară, logistica firmei, logistica didactică, canale logistice, companii logistice, transport logistic, etc.

Dicționarul explicativ al Limbii Române definește logistica în două forme:

„Ansamblu de operații de deplasare, de organizare, de aprovizionare care permit funcționarea unei armate”;

„Metodele și mijloacele care se ocupă de organizarea funcționării unui serviciu, a unei întreprinderi”.

Contrariant este proveniența cuvântului ,,logistică” în diferite materiale se consideră o noțiune ce s-a dezvoltat de la cuvântul grecesc ,,logistikos”, care conturează pe cineva abil în a face calcule, spre deosebire de cuvântul de origine franceză ,,logistique” ce exprimă fie arta calculelor, fie un domeniu al logicii formale, responsabil de aplicarea metodelor matematice în cibernetică.

Încetul cu încetul, logistica a început să fie percepută tot mai mult ca o știință a viitorului, având drept obiect de studiu dimensionarea și corelarea optimă a fluxurilor de informații și de bunuri, cu scopul de a adapta continuu firma la condițiile de mediu. Ca atare, logistica a devenit o componentă distinctă a managementului, determinarea științifică a momentului în care un produs trebuie să se găsească în fiecare punct al lanțului productiv și de desfacere fundamentând imaginea logisticii moderne.

Logistica asigură, prin management specific, gestiunea integrată a fluxului tuturor materialelor și produselor finite înspre și dinspre întreprindere. Obiectivul fundamental al managementului logistic este furnizarea bunurilor/serviciilor către clienți cu cele mai mici costuri. Gestiunea integrată a întregului ciclu operativ al întreprinderii cuprinde: proiectarea, aprovizionarea, producția, distribuția, transportul și depozitarea, livrarea la client, asistența postvânzare.

Având în vedere globalizarea și socializarea logisticii, profesorul universitar Bernard Helmut Kortshac, de la Universitatea Economică din Viena, aprecia că logistica realizează o descriere complexă a interacțiunii bazate pe diviziunea și specializarea muncii între elemente, funcții, compartimente și întreprinderi, între național și internațional, în condițiile transformării pieței vânzătorului într-o piață a cumpărătorului. Logistica reprezintă, așadar în opinia profesorului, știința și instrumentul de optimizare a eforturilor în cele mai diverse domenii: în transporturi, în funcțîonarea spitalelor, în îndepărtarea deșeurilor rezultate din orice activitate, în cucerirea spațiului cosmic, în negocierea afacerilor întinzându-se de la logistica întreprinderii la logistica națională, de la logistica națională la logistica europeană și până la cea mondială.

Activitățile de logistică, din prezent, sunt ca un sprijin în afacere. Cu alte cuvinte putem spune că logistica stă la baza funcționării firmelor viitoare. Managerul trebuie să înteleagă filozofia logisticii, aceea de a îmbunătății fluxul de informații și de materiale atât în amonte (procesul de producție: recepție, stocarea și distribuția de bunuri) cât și aval ( livrarea produselor finite către consumator).

Din ce în ce mai multe firme adoptă și aplică astăzi cerințele logisticii, precum și sintagma de management integrat al logisticii. Potrivit acestui concept, pentru oferirea unor bunuri și servicii mai accesibile clienților și reducerea cheltuielilor de distribuție este necesară munca în echipă, atât în interiorul firmei cât și cu toate organizațiile care constituie canalul de marketing. În acest scop, compartimentele funcționale ale firmei vor acționa în strânsă cooperare în vederea maximizării rezultatelor organizației în domeniul logistic. Totodată, pentru a maximiza rezultatele, întregul sistem de distribuție, firma va trebui ca, în exterior, să-și integreze sistemul său logistic cu cele ale furnizorilor și clienților săi.

1.1.2.Noțiunea de transport:

Termenul ,,transport” provine din limba latină, de la cuvântul de origine ,,transportare”, ce semnifică : peste (trans) și a purta/a căra (portare).

Dicționarul explicativ al Limbii Române definește transportul în două forme:

,, Ramură a economiei naționale cuprinzând totalitatea mijloacelor rutiere, aeriene și navale care asigură circulația bunurilor și a persoanelor.”

,, Totalitatea bunurilor sau a persoanelor care sunt transportate la un moment dat și în condiții determinate”.

Autoarea Georgeta Modiga consideră că activitățile de transport, ca și obiect al dreptului transporturilor, reprezintă ,,acele activități care constau într-o deplasare în spațiu a unor persoane sau bunuri prin intermediul unui mijloc de transport și prin utilizarea unei căi de transport adecvate”.Totodată definește transportul prin patru elemente:

o deplasare în spațiu

obiectul (persoanele sau bunurile)

cu un mijloc de transport (vehiculul)

pe o cale de transport

Transportul este un serviciu esențial și totodată cel mai scump în logistica unei firme. Acesta influențează, cu siguranță, prețul de vânzare al unor produse.

Transportul deplasează produsele pe piețele de vânzare care sunt separate geografic și le dă cu valoare adăugată clienților atunci când ajung la timp, fără stricăciuni și în cantitățile cerute. În acest fel, transportul contribuie la nivelul serviciului clientului, ceea ce reprezintă piesa de bază a satisfacției clientului. Deoarece transportul crează utilitatea spațială și contribuie la utilitatea temporală, disponibilitatea, adecvarea și costul transportului produc un impact asupra deciziilor de afaceri aparent neavând vreo legătură cu administrarea funcției transportului în sine- adică, ce produse ar trebui fabricate, unde ar trebui vândute, unde ar trebui să fie localizate facilitățile și de unde ar trebui să fie originea materialelor.

1.2.Dezvoltarea logisticii în înterprindere:

Logistica devine din ce în ce mai complexă. În prezent supply-chain-urile ( lanturile de aprovizionare) sunt complet integrate, de la aprovizionare cu materie primă la livrarea produsului final la ușa clientului. Președintele Comitetului Executiv CeMAT (Consiliul European al Miniștrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului) consideră că logistica actuală merge, pe de o parte, către digitalizare, care va aduce o creștere a productivității, iar pe de altă parte, către o complexitate tot mai sporită, datorată orientării clienților către comenzi postate online pentru un singur item. Însă acestea încă sunt considerate soluții pe care nu și le poate permite orice companie. Directorul Grupului Beumer, Christoph Beumer, menționează că se pot obține soluții inteligente și de la companii de tip start-up. ,,De exemplu, servicii de cloud privat pentru companiile mici la un preț accesibil de 5.000 de euro”.

Având în vedere că trăim în era vitezei și a tehnologiei, consider că logistica are, și va avea, un rol esențial în evoluția afacerilor și în calitatea servirii clientilor. Clienții sunt dispuși să plătească pentru calitatea serviciilor și a produselor. Cifra de afaceri, din ultimii ani, înregistrată în servicii de logistică este în continuă creștere.

Sunt câteva probleme esențiale de rezolvat în logistică, cum ar fi: susținerea returului de produse, eliminarea deșeurilor și reciclarea. Exemple de măsuri de protejare a mediului, pentru companiile de logistică :

planificări inteligente a rutelor cu ajutorul sistemelor computerizate, rezultând reducerea emisiilor de CO2 datorate transporturilor.

monitorizarea emisiilor de gaze de seră

ambalajele pot fi reutilizate

marketing online, fără hârtii.

folosirea scanerelor pentru reducerea utilizării interne a hârtiei

Astfel sunt protejate efectele nefavorabile asupra mediului înconjurător.

1.3. Rolul transportului pentru logistica firmei :

Serviciile de transport sunt necesare în diferite faze ale activității firmei, fie pentru a rezolva cerințele aprovizionării si dotării acesteia cu materii prime și materiale necesare pentru realizarea procesului de producție, fie pentru susținerea distribuției produselor finite de-a lungul canalelor de distribuție, dar și pentru asigurarea mișcării materialelor în interiorul companiei, între diferite secții de producție. La nivelul firmei, transporturile reprezintă o importantă activitate logistică. Tocmai din această cauză, mai ales pentru firmele mijlocii și mari, departamentul de logistică are structurat personalul pe structuri responsabile cu aprovizionarea, cu stocarea, cu transporturile, cu distribuția, etc.

1.4. Modalități de transport:

Există diferite modalități de transport și sunt grupate după următoarele criterii :

1.4.1. Criteriul tehnic :

Transport rutier : autovehiculele pentru transportul rutier dispun de o mare mobilitate, ele se pot utiliza ziua și noaptea, în orice anotimp, oferă posibilitatea încărcării mărfurilor direct de la expeditor, iar descărcarea se poate face la ușa destinatarului, cheltuielile cu încărcarea și descărcarea nu sunt mari, oferă cea mai mare eficiență pe distanțe scurte. Pe scurt, transportul rutier reprezintă totalitatea vehiculelor care circulă pe șosele. Deci elementele esențiale pentru transportul rutier sunt : vehiculul, drumul și instalațiile de semnalizare/dirijare.

Transport feroviar : are caracter ritmic, efectuându-se atât ziua, cât și noaptea, în orice condiții de anotimp și stare a vremii, poate transporta cantități mult mai mari de mărfuri decât transportul aerian sau rutier, riscul de avarie a mărfurilor este mult mai mic decât pentru alte moduri de transport, transportul mărfurilor are un caracter simplificat, cunoscându-se din timp rutele și tarifele, necesită cheltuieli relativ mici cu ambalarea mărfurilor. Elementele esențiale în transportul feroviar sunt : căile ferate, vagoanele, locomotivele, stațiile și triajele, instalațiile de dirijare a circulației.

Transport aerian : oferă cea mai mare viteză de deplasare, se desfășoară după un program bine stabilit, atâț ziua, cât și noaptea, vulnerabil la condițiile atmosferice, este în continuă dezvoltare, este legat cu alte moduri de transport, în special rutier sau feroviar, ambalarea mărfurilor trebuie să țină seama atât de manevrele din aeronavă, dar și cu manevrele de la sol, capacitățile de transport ale aeronavelor sunt relativ limitate, costurile fixe sunt relativ mici decât cele specifice transportului feroviar, maritim sau prin conducte, structura costurilor este dominată de costurile variabile (costul combustibilului, costul forței de muncă, costul de întreținere, etc). Există o întreagă rețea de transport aerian, iar elementele esențiale ale transportului aerian sunt: aeronavele, aeroporturile și sistemele de dirijare ale traficului aerian.

Transport maritim : capacitate mult mai mare de încărcare față de transportul rutier, feroviar și aerian, viteză relativ mică de deplasare, se pretează pentru mărfuri de gabarit mare, mărfuri de masă, dar de valoare mică, este specific transporturilor mari intercontinentale, timpul de tranzit este relativ mare, necesită o ambalare adecvată a mărfurilor. Din punct de vedere ecologic transportul maritim produce emisii scăzute de dioxid de carbon, în comparație cu transportul rutier sau feroviar. Este influențat de condițiile meteorologice, provocând întârzieri sau chiar anulări. De preferat să se combine cu un alt tip de transport. Elemente esențiale sunt : navele și porturile.

Transport prin conducte : este folosit pentru a transporta pe sub pământ încărcături în capsulă. Conductele pot transporta doar anumite produse, printre care gaze naturale, petrol, produsele petroliere, apa, chimicale. Cel mai mare trafic prin magistrale de conducte se face cu gaze naturale și petrol. Prin mutarea transporturilor sub pământ se reduce poluarea, uzura drumurilor, evitarea accidentelor și descongestionarea traficului. Nu sunt influențate de vreme, nu influențează transportul de suprafată. Pe scurt, pot economisi timp, banii pe combustibil și proteja mediul înconjurător. Elementele de bază, a transportului prin conducte, sunt conductele și stațiile de pompare.

1.4.2. Criteriul geografic :

Transport industrial (sau intern) : acest tip de transport se realizează între două localități situate pe teritoriul unei țări, fără a depăși teritoriul acestuia.

Transport suburban de călători și de mărfuri : acest transport se realizează într-o comună.

Transport interurban de călători și de mărfuri : acest transport are loc între două sau mai multe orașe.

Transport național : acest transport se realizează în interiorul unui stat.

Transport continental : acest transport se realizează între continente

Transport internațional : acest tip de transport se realizează între mai multe națiuni.

1.4.3. Criteriul obiectului de transport:

Transporturi de marfă : există mai multe tipuri de mărfuri (bunuri), cum ar fi : mărfuri generale, perisabile sau periculoare, animale vii, mărfuri cu dimensiuni mari, cu vehicule specializate, speciale cu vehicule, agabaritice.

Transporturi de pasageri (călători): reprezintă numărul călătorilor care, într-un anumit interval de timp, s-au deplasat folosind mijloacele de transport specifice. Acestea pot fi : interne, suburbane, interurbane, nationale, internaționale, depinde de nevoia pasagerului. Vehiculele destinate transportării de pasageri sunt : autobuze, tramvaie, troleibuze, autocare, minibusuri, trenuri, nave de croazieră, avioane, etc.

Transporturile  rutiere, feroviare, aeriane și maritime se pot desfășura în trafic național și internațional, atât pentru bunuri, cât și pentru persoane.

După forma de proprietate există transporturi private și transporturi publice. În funcție de necesități, fiecare utilizator de servicii de transport poate selecta unul sau mai multe moduri de transport, prin care urmărește ca produsele să ajungă la destinație în condiții de eficacitate, luând în calcul raportul calitate/preț.

O mare diferență între modalitățile de transport este caracterizată de analiza costurilor. Transportul rutier este mai scump decât transportul feroviar. Totodată, costurile transportului feroviar sunt mai ridicate în comparație cu transportul prin conducte sau maritim, dar mai scăzut decât cel aerian. Cea mai scumpă modalitate de transport, dintre toate, este transportul aerian.

CAPITOLUL II

LOGISTICA TRANSPORTULUI PUBLIC

LOCAL DE CĂLĂTORI

2.1.Rolul logisticii în transportul public local de călători :

Rolul logisticii în transportul public local de călători este esențial, precum și în orice firmă care dorește : o strategie managerială bună, o dezvoltare economică de durată, creșterea calității transportului, agonisire de timp și bani (exemplu: prin rute planificate inteligent), satisfacția cliențiilor, etc.

Conform Institutului Național de Statistică, transportul public local de pasageri reprezintă operațiunea de transport de pasageri care se efectuează cu un vehicul rutier de transport, precum și cu metroul, în interiorul zonei administrativ-teritoriale a unei localități, fără a depăși limitele acesteia.

2.2. Aspecte specifice ale calității în transportul de călători :

Una din modalitățile de măsurare a calității transportului de călători este prin numărul de călători transportați într-o anumită perioadă de timp. Pasagerul nu are o imagine prea precisă asupra condițiilor în care se va realiza deplasarea, astfel transportatorul trebuie să asigure o compensare intactă a serviciului.

Câteva elemente sunt esențiale pentru măsurarea calității în transportul de pasageri, ca : siguranța călătorilor, întârzieri în trafic, regularitatea vehiculelor, calitatea de adăposturi în stațiile de oprire, confortul pasagerilor în vehicule, pretul serviciului, congestionarea traficului, reducerea poluării aerului, apelor și a zgomotului, etc.

Cunoștințele manageriale și gândirea logistică stau la baza transformării transporturilor în avantaj competitiv, prin optimizarea costurilor și servirea cât mai bună a clienților.

2.2.1. Caracteristici care influențează calitatea serviciilor de transport:

a) Intangibilitatea serviciului de transport: face referire la faptul că nu poate fi prezentat, ca atare nu poate fi văzut, simțit sau atins înainte de cumpărare, în comparație cu alte produse.

Pentru a reducere îndoiala călătorilor în legătură cu calitatea transportului, este nevoie de realizarea cu atenție a prezentării următoarelor :

agenției de voiaj și a stațiilor de îmbarcare (contact direct cu călătorii);

mijloacelor de transport și orarul de circulație al acestora;

personalul companiei;

materialul publicitar

prețul serviciilor

b) Inseparabilitatea serviciului de transport: reprezintă simultaneitatea transportării, în același vehicul, a mai multor călători. Acest lucru condiționează calitatea în transport și se aplică un sistem de monitorizare, în timp real, a numărului de pasageri care urcă într-un vehicul. Astfel personalul este atenționat, iar călătorii sunt informați asupra depăsirii numărului limită admis.

c) Variabilitatea serviciilor oferite: se referă la faptul că, în permanență, calitatea acestora

depinde de mai mulți factori: cine le furnizează, când, unde și cum sunt ele prestate.

d) Perisabilitatea sarcinilor de transport: solicitările peste limita și capacitatea planificată influențează direct confortul si implicit calitatea serviciilor.

e) Lipsa proprietății asupra serviciului de transport: călătorii (utilizatorii) nu pot fi proprietari ai serviciului de transport, în comparație cu produsul, ei utilizează serviciul pe perioade de timp limitate. Astfel, transportatorul, trebuie să facă eforturi pentru a-și păstra clienții, prin: oferte, abonamente, facilități pentru călătorii fideli.

2.2.2 Sisteme avansate de informare a călătorilor :

Sistemul avansat de informare a călătorilor (Advanced Traveller Information System) este deosebit de important pentru dezvoltarea calității serviciilor de transport public de călători.

Funcțiile principale de informare a călătorilor sunt orientate către:

a) călători

b) operatori si conducători

c) manageri:

Metodele și mijloacele de informare a călătorilor progresează constant, încercând să îmbrățișeze acele soluții care conferă actualitate în utilizare .

Informarea pasagerilor este cu atât mai completă, cu cât fluxurile de informații sunt integrate la nivelul întregii rețele de transport

Tabel 1. Modalități de informare privind serviciile de transport (călători și operatori)

Sursă: http://doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/REZ-BANCIU.pdf , 2011

2.3. Reglementări legislative în cadrul transportului public local de călători :

Am identificat două importante reglementări legislative cu privire la serviciul de transport public local de călători :

Ordonanța adoptată de Guvernul României cu nr. 86 din 30 august 2001 ;

Legea Parlamentului României cu nr. 92 din 10 aprilie 2007

Principiile serviciului de transport public local de călători, conform O.G. nr.86/2001, capitol I, art. 2, lit. (a-g), sunt următoarele :

,, a) respectarea drepturilor și intereselor legitime ale călătorilor;

b) asigurarea deplasării în condiții de siguranță și de confort;

c) protecția mediului;

d) tratament egal și nediscriminatoriu pentru toți utilizatorii;

e) servicii de calitate în condițiile unor tarife accesibile;

f) administrarea eficientă a bunurilor și a fondurilor bănești;

g) dezvoltarea durabilă.”

Condiții pentru a îndeplini categoria transportului public local de călători, conform O.G. NR. 86 /2001, capitol I, art. 3, alin.1, lit. (a-c) :

,,a) este efectuat pe teritoriul unei localități urbane sau rurale, precum și între localitatea respectivă și localitățile limitrofe;

b) se execută pe rute și cu frecvențe prestabilite, iar călătorii sunt îmbarcați sau debarcați în puncte de oprire fixe;

c) se percepe un tarif de transport, încasat de operatorul de transport.”

Vehicule destinate mijloacelor de transport în comun (urban sau suburban de persoane). Conform O.G. NR. 86 /2001, capitol I, art. 4, lit. (a-d), acestea pot fi:

,,a) autobuze urbane, autovehicule destinate și echipate pentru transportul de persoane și al bagajelor acestora; autobuzele din această categorie vor fi amenajate pentru transportul de pasageri, așezați pe scaune sau în picioare, având cel puțin 17 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducătorului auto, care asigură posibilitatea unui schimb rapid de pasageri în stații;

b) tramvaie;

c) troleibuze;

d) minibuze sau microbuze, autovehicule destinate prin construcție transportului a 10-17 persoane pe scaune, inclusiv cel al conducătorului auto, dar nu mai mult de 22 de persoane pe scaune și în picioare.”

Obligațiile operatorilor de transport public local de călători față de utilizatori, conform O.G. NR. 86 /2001, capitol III, secțiunea 1, art. 20, alin.1, lit. (a-e) acestea sunt:

,,a) să respecte regulile asumate prin contractul de delegare sau de concesiune;

b) să servească toți utilizatorii din aria de acoperire pentru care au fost atestați în condițiile prevederilor regulamentului local al serviciului de transport public local de călători;

c) să respecte angajamentele luate prin contractele de concesiune cu privire la indicatorii de performanță stabiliți de consiliile locale;

d) să furnizeze autorității administrației publice locale informațiile solicitate și să asigure accesul la toate informațiile necesare în vederea verificării și evaluării funcționării și dezvoltării serviciilor de transport public local de călători, în conformitate cu clauzele contractului de delegare sau de concesiune și cu prevederile legale în vigoare;

e) să pună în aplicare metode performante de management care să conducă la reducerea costurilor de operare, inclusiv prin aplicarea procedurilor concurențiale oferite de normele legale în vigoare pentru achizițiile de lucrări, bunuri și servicii.”

Conform legii Parlamentului României, Legea serviciilor de transport public local, cu numărul 92 din 10 aprilie 2007, cu modificările și completările ulterioare, capitol 1, art.3, alin.1, ,,serviciile de transport public local fac parte din sfera serviciilor comunitare de utilitate publică și cuprind totalitatea acțiunilor și activităților de utilitate publică și de interes economic și social general desfășurate la nivelul unităților administrativ-teritoriale, sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităților administrației publice locale, în scopul asigurării transportului public local, precum și a transportului public județean de persoane.”

Serviciile de transport public local de persoane cuprind, conform art. 3, alin 3, lit.(a-d) al legii nr.92/2007:

,,a) transport prin curse regulate;

b) transport prin curse regulate speciale;

c) transport cu autoturisme în regim de taxi;

d) transport cu autoturisme în regim de închiriere.”

Documentele pe care conducătorul mijlocului de transport în comun este obligat să îl prezinte la controlul în trafic, conform legii nr.92/2007,art. 4, alin 2, lit. (a-d):

,,a) licența de traseu și caietul de sarcini al acesteia eliberat de emitentul licenței;

b) programul de circulație;

c) copia conformă a licenței de transport, în cazul autobuzelor;

d) alte documente stabilite de legile în vigoare.”

Sistemul de transport public local se formează prin intermediul mijloacelor de transport împreună cu infrastructura tehnico-edilitară. Conform legii nr.92/2007,art. 14, alin 2, lit. (a-j), infrastructua tehnico-edilitară cuprinde:

,,a) construcții, instalații și echipamente specifice pentru întreținerea, repararea și parcarea mijloacelor de transport, precum: depouri, autobaze, garaje, ateliere, stații de spălare și igienizare etc.;

b) dispecerate și dotări speciale de urmărire și coordonare în trafic a vehiculelor de transport, de intervenție și de depanare;

c) calea de rulare a tramvaielor și a metroului;

d) echipamente, mijloace specifice de transport, cabluri și elemente de susținere, în cazul transportului pe cablu;

e) rețele electrice de contact pentru tramvaie, troleibuze, metrou și pentru transportul pe cablu;

f) sistemul energetic de alimentare a rețelelor de contact electrice, stații de transformare-redresare, sisteme de conectare, racorduri de alimentare aferente rețelelor de contact;

g) rețeaua de drumuri, tuneluri, căi navigabile, galerii și stații de metrou, precum și construcții și instalații aferente;

h) amenajări stradale, precum: stații de îmbarcare-debarcare, puncte de vânzare a legitimațiilor de călătorie;

i) autogări și terminale pentru îmbarcare, debarcare sau schimb de călători;

j) gări fluviale.”

Conform legii nr. 92/2007, art.20, alin 1, autoritățile de reglementare competente pentru domeniul serviciilor de transport public local sunt: Autoritatea Rutieră Română, Autoritatea Navală Română și Autoritatea Feroviară Română din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, denumite în continuare A.R.R., A.N.R. și, respectiv, A.F.E.R., precum și Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, denumită în continuare A.N.R.S.C.

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ

Prezentarea transportului public local de călători

R.A.T.B. (Regia Autonomă de Transport București)

3.1.1.Date generale R.A.T.B.:

Regia Autonomă de Transport București (R.A.T.B.) este principala întreprindere de transport public de persoane din București și județul Ilfov. Transportul public de suprafață, în București, este responsabilitatea Regiei Autonome de Transport București , și include un sistem extensiv de autobuze, troilebuze, tramvaie și metrou ușor . Metroul ușor reprezintă o cale de rulare pentru tramvaie de tip cale ferată, complet separată de partea carosabilă pentru a evita intrarea mașinilor, permițând astfel tramvaielor să prindă viteze superioare și să facă opriri doar în stații.

Regia Autonomă de Transport București a fost creată prin transformarea Întreprinderii de Transport București (ITB) printr-o decizie a Primăriei Municipiului București din anul 1990. Rețeaua RATB este una dintre cele mai dense din Europa, fiind a patra cea mai întinsă de pe continent și transportând 2,4 milioane de pasageri pe zi pe cele 110 linii de autobuz, 15 linii de troleibuz și 24 linii de tramvai (incluzând metroul ușor menționat).

Activitatea principală, conform codificării CAEN (Clasificarea Activitățîlor din Economia Națională a României), Ordin 337 din 2007, cod 4931: Transporturi urbane, suburbane și metropolitane de călători. Utilizarea rețelei de transport în comun se face pe baza unor bilete de hârtie, cartele magnetice sau abonamente, achiziționate de la centrele R.A.T.B.

În cadrul RATB funcționează 19 unități de parcare și întreținere vehicule. Din care:

8 autobaze: Obregia, Nordului, Pipera, Militari, Alexandria, Floreasca, Ferentari, Titan;

7 depouri de tramvaie: Giurgiului, Alexandria, Militari, Victoria, Colentina, Dudesti, Titan;

3 depouri de troleibuze: Bujoreni, Berceni, Vatra Luminoasa;

1 depou comun de tramvaie si troleibuze: Bucurestii Noi.

În perioada 2011-2016, numărul de angajați a variat în jurul a 11.000 de oameni, iar numărul anual de călătorii a fost de 750-800 de milioane. Regia este finanțată parțial din prețul biletelor de călătorie și veniturile conexe (reclame, închiriere spații, servicii etc.), restul bugetului (aproximativ 61% în 2014) fiind asigurat prin subvenții de către Primărie. În 2016, subvenția a fost de aproximativ 505 milioane lei.

Figura 1. Troleibuz, Tramvai, Autobuz R.A.T.B.

Sursa: www.ratb.ro, 2011-2016

Uzina de Reparații „Atelierele Centrale” (Figura 2.) din cadrul RATB a fost înființată în 1909, imediat după Societatea Comunală a Tramvaielor. Aceasta se ocupă cu reparații, recondiționări și modernizări ale vehiculelor pentru transportul public, precum și cu restaurarea vehiculelor de transport public. De asemenea, uzina a produs numeroase tramvaie pentru uzul RATB, dar și a altor regii de transport din Brașov, Brăila, Botoșani, Cluj-Napoca, Iași, Constanța, Ploiești și Oradea. În prezent, singurul model de tramvai care iese de pe poarta uzinei este Bucur LF (Figura 1.), vagon dublu-articulat cu podea coborâtă. Pe lângă lucrările executate pentru RATB, atelierele RATB vor produce caroserii pentru anumite modele de tramvaie Siemens.

Uzina de Reparație a RATB-ului are o experiență vastă în realizarea urmatoarelor lucrări:

Fabricarea de vagoane de tramvai de tip V3A și de vagoane de tramvai utilitare (pentru deszăpezire și transport marfă)

Modernizarea vechilor vagoane de tramvai V3A (cu transformare în V3A-93, care au performanțe superioare vagoanelor V3A) și a vagoanelor de tramvai Tatra T4R (cu transformare în V2S-T, V2A-T, BUCUR 1 care au performanțe superioare vagoanelor T4R, preț de cost redus și un design actual)

Fabricarea de vagoane de tramvai de tip V3A cu acționare cu chopper

Fabricarea de vagoane de tramvai de tip V3A cu acționare cu invertoare și motoare de curent alternativ

Fabricarea de vagoane BUCUR LF cu podea coborâtă 60% și acționare cu chopper

Fabricarea de vagoane BUCUR LF cu podea coborâtă 60% și acționare cu invertoare și motoare de curent alternativ

Reparații capitale cu recarosare: tramvaie V3A, T4R

Reparații boghiuri de tramvai, motoare de tracțiune tramvai, reductoare

Lucrări de tapițerie, tâmplărie

Figura 2. Uzina de Reparație- Atelierele Centrale

Sursă: http://www.ratb.ro , 2011

3.1.2 Lanț de aprovizionare în R.A.T.B.:

Făcând o corelare cu logistica, în cadrul RATB-RA am identificat un lanț de aprovizionare/distribuție (supply chain management), după cum urmează:

Figura 3. Lanț de aprovizionare (general)

1. Furnizor: realizarea serviciilor de către anumiti furnizori în Uzina de Reparatie a R.A.T.B. este un proces externalizat, care se realizează de către Serviciul Mecano-Energetic, din cadrul regiei, precum și de către Serviciul Achiziții Publice (Serviciul Logistic) R.A.T.B, la solicitarea uzinei.

Solicitările se fac de către compartimentele/secțile de producție interesate prin adresa vizată/aprobată de conducerea Uzinei de Reparații. Serviciul Achiziții Publice R.A.T.B. analizează solicitările Uzinei de Reparații și se ocupă de toate demersurile necesare până la perfectarea contractelor sau a comenzilor cu diverși furnizori externi. Aceste solicitări sunt pentru:

executarea de reparații la infrastructura uzinei (clădiri, cale de rulare, etc.);

verificări metrologice la diferite utilaje (ce nu pot fi realizate de către Serviciul Managementul Calității- R.A.T.B.);

service pentru diferite utilaje și echipamente ce nu pot fi realizate de Uzina de Reparație;

evacuarea deșeurilor : fier vechi, gunoi menajer, etc.;

anumite operații realizate prin prelucrări mecanice sau alte tipuri de prelucrări;

diverse lucrări neprevăzute ce pot să apară în cadrul uzinei.

2. Producția: controlul proceselor de fabricație (producție) se asigură în Uzina de Reparație prin intermediul următoarelor activități:

– pregătirea tehnologică produs -proces -elaborarea documentației tehnologice de execuție, inspecție, verificare, încercare și proiectarea constructivă și tehnologică a SDV-urilor ( Scule Dispozitive Verificatoare);

– lansarea în fabricație a produselor/reperelor;

– calificarea (omologarea) proceselor și a SDV- urilor;

– realizarea efectivă a proceselor de fabricație;

– întreținerea (mentenanța) mașinilor și utilajelor;

– calificarea personalului;

– înregistrări;

3. Distribuție: serviciul de transportul public de persoane din București, include un sistem extensiv de autobuze, troleibuze și tramvaie.

4. Clienți: călătorii.

3.1.3. Procese logistice în cadrul R.A.T.B.: am identificat aceste procese în cadrul Serviciului Achiziții Publice (Logistic), cu ajutorul Manualului Calității /RATB-RA 2015:

Procesul de aprovizionare:

RATB-RA a stabilit și menținut un set de proceduri, documentație referitoare la procesul de aprovizionare, pentru a se asigura că produsul aprovizionat este conform cu cerințele de aprovizionare specificate. Sistemul de menținere sub control a aprovizionării în cadrul RATB-RA include următoarele activități:

evaluarea furnizorilor și urmărirea performanțelor acestora;

b) comunicarea datelor de aprovizionare;

c) verificarea produsului aprovizionat.

Tipul și amploarea controlului aplicat furnizorului și produsului aprovizionat trebuie să depindă de efectul acestuia asupra utilizării ulterioare la realizarea unui nou produs sau asupra produsului final și respectării specificațiilor tehnice ale constructorului, în cazul pieselor de schimb pentru autovehiculele din parcul RATB-RA.

Controlul producției și al furnizării serviciului:

RATB-RA planifică, realizează producția și furnizează servicii de transport în

comun în condiții controlate.

Furnizarea de servicii de transport în comun se realizează de către autobaze și depouri. Producția este realizată în:

– Uzina de Reparații, prin executarea de confecții și reparații de mijloace de transport, agregate aferente acestora, piese de schimb și revizii tehnice ;

– Secția Linii și Secția Rețele Electrice și Substații, prin executarea de lucrări de întreținere și reparații la rețelele electrice de alimentare tramvaie și troleibuze și substații de transformare, la calea de rulare pentru tramvaie.

Identificare și trasabilitate:

RATB-RA identifică produsul / serviciul folosind mijloace adecvate pe durata realizării produsului / serviciului.

Identificarea și trasabilitatea serviciului de transport public de călători este făcută de Direcția Programarea și Siguranța Circulației. Pentru produse, încă din faza de proiectare, se stabilesc numerele de desen pentru identificare, precum și metodele de identificare – marcare, etichete, etc.

Din faza de lansare se stabilește simbolul SAP / cod de magazie (pentru piesele noi aprovizionate, piesele confecție, piesele reparabile, piesele reparate) care sunt unice pe produs / subansamblu / reper.

Realizarea produsului:

Produsul principal al RATB-RA este serviciul de transport public pe bază de grafic.

Planificarea realizării produsului:

Ordinea proceselor și subproceselor necesare pentru obținerea serviciului de transport public, definește realizarea serviciului.

Planificarea acestor procese trebuie să fie compatibilă cu cerințele activității de transport public și documentația să fie într-o formă potrivită acestei activități.

În planificarea proceselor pentru realizarea optimă a transportului în comun RATB a identificat următoarele:

a) obiectivele calității și cerințele pentru transport public;

b) necesitatea de a stabili procesele cu documentația aferentă și de a asigura resursele și facilitățile specifice activității de transport public;

c) activitățile de verificare, validare și criteriile de acceptabilitate pentru toate cerințele specificate, inclusiv cele care conțin elemente subiective;

d) înregistrările necesare pentru a furniza dovezi care să asigure încrederea în conformitatea activității de transport.

Determinarea cerințelor referitoare la produs / serviciu:

Entitățile organizatorice implicate determină:

– cerințele clienților referitoare la transportul public;

– cerințele nespecificate de client, dar necesare pentru utilizarea specificată sau intenționată, atunci când aceasta este cunoscută;

– cerințele legale și de reglementare referitoare la transportul public;

– orice alte cerințe suplimentare determinate de RATB-RA.

Orientarea spre satisfacerea clientului:

Prin orientarea spre satisfacerea clientului, managementul RATB-RA se asigură că cerințele clientului sunt identificate, definite și satisfăcute.

Pentru aceasta sunt necesare următoarele:

– identificarea cerințelor clienților (Direcția Programarea și Siguranța Circulației, Biroul Relații Publice);

– elaborarea programului anual de transport în comun și a programului anual de întreținere și reparații necesar parcului propriu de vehicule (se face de către Serviciul Programare, Serviciul Dispecerizarea Circulației, Serviciul Mecano-Energetic);

– efectuarea măsurării și monitorizării satisfacției clientului prin sondaje, propuneri și analizarea reclamațiilor din partea publicului (se face de către Serviciul Marketing, Biroul Relații Publice).

Pentru a măsura eficacitatea acestor activități, analiza satisfacției clientului va constitui dată de intrare în cadrul ședinței de analiză a Sistemului de Management al Calitații.

Satisfacția clientului

Pentru a monitoriza informațiile referitoare la percepția clientului asupra satisfacerii cerințelor sale și pentru a îmbunătăți continuu eficacitatea Sistemului de Management al Calității, cât și calitatea serviciului de transport public de călători furnizat, RATB-RA, prin entitățile sale organizatorice, desfășoară următoarele activități:

– efectuarea sondajelor de către Serviciul Programare și Serviciul Dispecerizarea Circulației;

– tratarea reclamațiilor și sugestiilor cetățenilor, inclusiv a celor trimise pe site-ul

Regiei, www.ratb.ro, prin Biroul Relații Publice.

Datele obținute în urma evaluării acestora sunt analizate în cadrul ședințelor de analiza managementului.

Regia Autonomă de Transport București și-a stabilit, documentat și menține în funcțiune un Sistem de Management al Calității îmbunătățind continuu eficacitatea acestuia în conformitate cu cerințele standardului de referință SR EN ISO 9001:2008.

Pentru a stabili modul în care cerințele, aplicabile și specificate, ale Sistemului de Management al Calității sunt îndeplinite, RATB-RA stabilește și utilizează proceduri de sistem, proceduri operaționale și instrucțiuni de lucru. Astfel, RATB-RA:

a identificat procesele din cadrul RATB-RA „Harta proceselor din RATB-RA” este prezentată în Anexa 1/MC-RATB (Figura 4);

trebuie să asigure disponibilitatea resurselor și informațiilor necesare pentru operarea și monitorizarea acestor procese;

trebuie să monitorizeze, să măsoare și să analizeze aceste procese;

trebuie să implementeze acțiunile necesare pentru a realiza obiectivele planificate și îmbunătățirea continuă a proceselor.

Figura 4. Organizarea proceselor din R.A.T.B.

Sursă: anexa 1 din Manualul Calității-RATB,2015

Manualul Calității: descrie Sistemul de Management al Calității din RATB-RA și este destinat:

utilizării interne, pentru comunicarea către toți angajații RATB-RA a politicii în domeniul calității și a obiectivelor calității, pentru a-i familiariza cu metodele folosite pentru atingerea conformității cu cerințele SR EN ISO 9001:2008, pentru facilitarea implementării, menținerea Sistemului de Management al Calității și asigurarea continuității și actualizării acestuia în condițiile modificării condițiilor de lucru;

utilizării externe, pentru informarea clienților RATB-RA și a altor părți interesate în legătură cu:

– politica în domeniul calității a RATB-RA;

– Sistemul de Managementul al Calității implementat;

– evaluările privind conformitatea cu cerințele SR EN ISO 9001:2008.

Acest document prezintă politica, procesele și organizarea Regiei în domeniul calității și definește responsabilitățile și autoritățile principalelor funcții și categorii de personal.

Monitorizarea și măsurarea serviciului de transport public de călători / produsului: RATB-RA monitorizează și măsoară caracteristicile serviciului de transport public / produsului, pentru a verifica dacă sunt satisfăcute cerințele referitoare la serviciu / produs.

Aceste activități sunt efectuate în etape corespunzătoare ale procesului de realizare a serviciului de transport, în conformitate cu diagrama de flux prezentată în Anexa 4/MC-RATB (Figura 5)

Efectuarea serviciului și eliberarea produsului nu se produce până când modalitățile planificate nu au fost finalizate în mod corespunzător, cu excepția cazurilor în care s-a aprobat altfel de către o autoritate responsabilă.

Figura 5. Procesul de realizare a serviciului de transport din R.A.T.B.

Sursă: anexa 4 din Manualul Calității-RATB,2015

3.2.Date statistice R.A.T.B.:

Tabel 2. Date statistice R.A.T.B 2014

Sursă: www.ratb.ro ,2014

Tabel 3. Călătorii R.A.T.B (milioane) 2014-2013

Sursă: www.ratb.ro ,2014

Grafic 1. Călătorii R.A.T.B (milioane) 2014-2013

Pe baza datelor din Tabelul 2. Sursă: www.ratb.ro ,2014

Statistic vorbind, până acum, RATB-ul nu a putut realiza o situație exactă a numărului de călători, utilizatori ai serviciilor de transport public local, din București. Astfel, aceștia, au găsit soluții mult mai eficiente decât vechile metode de validare/taxare a biletelor de hârtie (figura 6), introducând un nou Sistem Automat de Taxare, în colaborare cu firma UTI Grup SA. Acest sistem pune la dispoziția călătorilor un card electronic de călătorie activ sau multiplu (figura 6), de plastic, mult mai modern și util atât pentru călătorii fidel, cât și ocazionali. Aproximativ 60% din veniturile RATB provin din abonamentele lunare.

Conform datelor R.A.T.B., în anul 2015, aproximativ 60 de milioane de pasageri au validat cardurile în noul sistem electronic. Desigur, RATB-ul, este conștient că nu toți călătorii care dețin abonamente lunare valideaza cardul la fiecare deplasare. Deci nu este cunoscut, înca numărul exact al acestora.

În anii 2011-2012, RATB realizează un nou pas spre modernizare și confortul calității călătorilor săi, se includ mai multe facilități, cum ar fi :

– se semnează protocolul de colaborare între Regia Autonomă de Transport București și Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București, în scopul prevenirii și combaterii faptelor antisociale care au loc în vehiculele Regiei.

– clasicele bilete de hârtie au fost scoase din circulație, RATB optând pentru utilizarea exclusivă a instrumentelor moderne de taxare.

– se înființează 23 de linii de autobuze cu program de circulație nocturnă

– se înființează „Bucharest City Tour”, primul traseu turistic din București

– se înființează transport de noapte spre Aeroportul Henri Coandă.

– introduce plata prin SMS pentru achiziționarea abonamentului de 1 zi.

– se introduce biletul unic RATB – Metrorex

– se finalizează construcția a încă cinci tramvaie Bucur LF, realizate în totalitate în cadrul Uzinei RATB, de la concept până la produsul final.

Figura 6. Sisteme de taxarea a călătoriei-RATB

Sursă: http://card.ratb.ro, 2006

Tabel 4.Stații de oprire RATB-2014

Sursă: www.ratb.ro ,2014

Din cele 599 stații de tramvaie, 468 sunt dotate cu peroane (78,13%), din care :

– 330 au borne luminoase (70,51%);

– 355 au rampe de urcare/coborâre (75,85%);

– 284 sunt prevăzute cu garduri de protecție (60,68%).

În anul 2014, conform datelor din Ziarul Financiar, R.A.T.B.-RA a fost lider pe piața de transport public din România, cu cifra de afaceri de 167 milioane de euro. Locul al doilea în top este ocupat de compania Metrorex cu 129,3 mil.euro. (Tabel 5.)

Tabel 5. Topul celor mai mari zece transportatori publici urbani de persoane în 2014 (mil.euro)

Sursă: Ministerul Finanțelor,Registrul Comerțului(Ziarul Financiar, martie 2016)

Tabel 6. Structura parcului circulant mediu (pe tipuri de vehicule și mărci) 2014-2013

Sursă: www.ratb.ro , 2014

În data de 16.03.2015, conform Comunicatului R.A.T.B, în colaborare cu Primăria Municipiului București s-a inițiat un proiect de testare a autobuzelor electrice. Aceștia au început printr-o campanie de testare a două autobuze electrice, produse de compania chineză BYD, (Figura 7.) , un important producător de autobuze propulsate de motorul electric.

Cele două autobuze electrice vor fi testate timp de două luni pe linia autobuzului 381 (traseul dus-întors de aproximativ 22 km), una dintre cele mai dificile din București. Este un nou tip de transport ecologic, 100% electrice și funcționează cu baterii reîncărcabile.

Figura 7. Autobuze electrice BYD, model K9 pentru R.A.T.B

Sursă: www.ratb.ro ,2016

3.3. Planificarea rutelor:

Figura 8. Harta traseului turistic R.A.T.B- "Bucharest City Tour" 2016

Sursă: http://bucharestcitytour.ratb.ro/ , 2016

Linia turistică ,, Bucharest City Tour” este deservită (în perioada primavară – toamnă) de patru autobuze speciale, supraetajate, fiecare având o capacitate de 77 locuri, care circula pe traseul: Piața Presei, Muzeul Satului, Arcul de Triumf, Piața Victoriei, Calea Victoriei, Palatul Parlamentului, Piața Unirii, Universitate, Piața Romană, Piața Victoriei, Piața Charles de Gaulle, Șos. Kiseleff și Piața Presei, în total 14 stații (Figura 8).

RATB operează un număr de 151 de trasee de autobuz, troleibuz și tramvai, numerotate după cum urmează:

Autobuze urbane :100-399 (în uz: 101, 102, 103, 104, 105, 106, 112, 116, 117, 122, 123, 124, 125, 126, 131, 133, 135, 136, 137, 138, 139, 141, 143, 149, 162, 163, 168, 173, 178, 182, 185, 202, 205, 216, 220, 221, 222, 223, 226, 227, 232, 236, 243, 246, 253, 261, 268, 282, 300, 301, 302, 303, 304, 311, 312, 313, 323, 330, 331, 331 bis, 335, 336, 368, 381, 385).

Autobuze în regim de cursă special sau temporară: 600-699 (în uz: 601, 611, 634, 655, 668, 682, 697).

Linii expres: – 780 (Gara Basarab– Aeroportul Internațional Henri Coandă) și

– 783 (Piața Unirii – Aeroportul Internațional Henri Coandă).

În noiembrie 2015 existau un total de 110 linii urbane și preorășenești, unde circulă peste 1300 de autobuze.

Figura 9. Hartă rețea autobuze-RATB

Sursă: www.ratb.ro ,2016

Tramvaie: 1–59 (în uz: 1, 4, 5, 7, 8, 11, 14, 16, 21, 23, 24, 25, 27, 32, 35, 36, 40, 41, 42, 44, 45 ,46, 47, 56). (figura 10)

În noiembrie 2015, în București existau 24 de linii de tramvai în funcțiune. Parcul de tramvaie este alcătuit din următoarele mărci de tramvaie:

Tatra T4R

V3A-M și V3A-CH-PPC

Rathgeber

V2ST și V2AT

Bucur LF

diverse vagoane utilitare și istorice

Figura 10. Hartă rețea tramvaie-RATB

Sursă: www.ratb.ro ,2016

În anul 1998, RATB a pus bazele unui proiect ce viza modernizarea rețelei de tramvai. Cu aceasta ocazie a apărut și termenul de „Metrou Ușor”, care se referă la o cale de rulare pentru tramvaie de tip cale ferată, complet separată de partea carosabilă pentru a evita intrarea mașinilor, permițând astfel tramvaielor să prindă viteze superioare și să facă opriri doar în stații. Pentru realizarea unui asemenea sistem nu era suficientă doar modificarea căii de rulare, fiind necesară și introducerea unor vagoane de tramvai capabile să atingă vitezele permise de infrastructură fără a pune în pericol siguranța și confortul călătorilor.

Troleibuze: 60–99 (în uz: 61, 62, 65, 66, 69, 70, 73, 77, 79, 85, 86, 90, 91, 93, 96) (Figura 11.)

În noiembrie 2015 există 15 linii de troleibuze[16] deservite de patru depouri de troleibuze. RATB beneficiază de 297 troleibuze, împărțite în trei mărci: Rocar, Irisbus Citelis și Astra Ikarus.

Există linii care fac legătura dintre est și vest, cum ar fi 69 și 90 și care trec chiar prin centru (Piața Universității, care este și cea mai veche rețea din București existentă și funcțională, care a rezistat fără a fi demontată în anii comunismului, deși axa nord-sud a fost scoasă) și nord – centru (Piața Romană) – est, linia 86. În prezent sunt 4 depouri de troleibuz în București și două rețele, cea din sud rămânând izolată, deservind local 3 linii. În anul 2008 aceasta a fost extinsă până la Piața Unirii, însă datorită lucrărilor la Pasajul Văcărești și Piața Sudului, rețeaua dintre Piața Sudului și Piața Unirii este temporar suspendată.

Figura 11. Hartă rețea troleibuze-RATB

Sursă: www.ratb.ro ,2016

Autobuze de noapte: N101, N102, N103, N104, N105, N106, N107, N108, N109, N110, N111, N112, N113, N114, N115, N116, N117, N118, N119, N120, N121, N122, N123, N124, N125.

Figura 12. Harta traseelor de noapte- RATB

Sursă: www.ratb.ro ,2016

Autobuze preorășenești: 400–499: 408, 409, 422, 427, 428, 438, 449, 453, 455, 460 , 471.

Traseele preorășenești deservesc următoarele comune și orașe: Chitila, Buftea, Otopeni, Voluntari, Bragadiru, Măgurele, Mogoșoaia, Balotești, Afumați, Jilava, 1 Decemebrie. (Figura 12)

Cea mai nouă linie preorășenească, conform unui Comunicat al RATB-ului ca urmare a perfectării Contractului de transport public nr.4.316/C/29.04.2016, încheiat între Regia Autonomă de Transport București și Primăria Comunei Mogoșoaia, precum și a emiterii licențelor de transport, este linia 460 care va funcționa între terminalele ,,Cartier Dămăroaia” și ,,Preventoriu Mogoșoaia”, începând cu data de 06.05.2016.

Figura 13. Hartă trasee preorășenești deservite de către RATB în județul Ilfov 2016

Sursă: www.ratb.ro, valabil la data de 09.05.2016

Conform Anuarului Statistic Eurostat pentru Transport din 2011 (date din 2009), regiunea București-Ilfov se situează pe locul 22 din 31 la rata motorizării (număr de autovehicule/1000 locuitori) dintre toate regiunile de capitală (UE 27 + Turcia, Elveția, Norvegia, Croația, Liechtenstein), și anume 465 autovehicule la 1.000 locuitori, înaintea regiunilor de capitală ale Slovaciei, Bulgariei, Irlanedi, Estonei, Ungariei. Pe primele locuri se

situează regiunile de capitală din Olanda, Liechtenstein, Italia, Luxembourg.

Figura 14. Planul de dezvoltare regională, al regiunii București-Ilfov 2014-2020

Sursă: http://www.adrbi.ro , PDR-BI varianta 12 iunie 2014

Calitatea infrastructurii de transport influentează în mod direct calitatea serviciului prestat de operatorul de transport și este corelată, pe de o parte cu costurile de exploatare, iar pe de altă parte cu performantele privind serviciul de transport public, siguranța circulatiei și

calitatea mediului. Asigurarea capacității de transport necesară pentru creșterea atractivității transportului public de persoane și oferirea unui grad al călătoriei apropiat de nivelul european necesită o serie de măsuri:

Înnoirea și modernizarea parcului circulant existent, precum și a vehiculelor (pentru întreținere și exploatare)

Modernizarea infrastructurii rețelei de transport R.A.T.B.

Reducerea consumului de energie termică și protecția mediului

Creșterea securității și siguranța circulației de transport (sistem de semnalizare

tramvaie în pasaje, sisteme IT, etc)

Creșterea nivelului de integrare între operatorii de transport (ex: rail4see)

Reducerea nivelului de zgomot și de poluare a atmosferei rezultat în urma utilizării

mijloacelor de transport ale R.A.T.B-ului.

Remodelarea rețelei de transport si reducerea costurilor de exploatare

Modernizarea sistemului de furnizare a informațiilor în stații

Pentru eficientizarea transportului public, RATB a propus Primăriei Capitalei măsuri pentru crearea unui sistem de circulație care să prevadă facilități pentru transportul în comun, după cum urmează:

implementarea a 28 de propuneri, cu privire la instituirea de benzi proprii de circulație pentru troleibuze și autobuze;

punerea în aplicare a 15 propuneri referitoare la amplasarea unor semafoare speciale sau modificarea ciclurilor semaforice prin acordarea unor faze separate pentru tramvaie la efectuarea virajelor stânga/dreapta în intersecții;

extinderea circulației pe străzi organizate cu sensuri unice;

realizarea programului de semaforizare a intersecțiilor și acordarea de timpi separați, în cadrul ciclurilor, pentru transportul în comun și asigurarea  unor sisteme de undă verde.

CONCLUZII

Pe scurt, menirea logisticii este de a pune la dispoziția clientului produsul adecvat, la destinația dorită, la timpul potrivit, iar un ajutor fundamental, pentru logistica, este transportul.

În modernizare transportului public, pe viitor, logistica va avea un rol important. Consider ca atât pe plan intern, cât și internațional o îmbunătățire a proiectelor de modernizare este esențială. Ideile mele pentru un astfel de viitor, în București ar fi:

corelarea semafoarelor, pentru a facilita deplasarea autobuzelor în trafic;

înlocuirea tuturor vehiculelor destinate transportului public local de călători cu vehicule ecologice, electrice;

la fiecare stație de oprire să se instaleze câte o platformă digitală pentru a urmări traseul mijloacelor de transport, astfel să se știe timpul de așteptare exact;

construirea unor vehicule moderne, diferite

planificarea unor rute speciale transportului public local de călători, poate chiar niște poduri specifice

Deși sunt angajată într-o firmă, îmi doresc în viitorul apropiat să îmi construiesc propria-mi companie, iar cu sinceritate vă spun că pe tot parcusul masteratului toate informațiile acumulate, practicile, studiile de caz, m-au ajutat și mă vor ajuta cu siguranță pe viitor. Consider că logistica este indispensabilă în orice întreprindere, că trăim în era vitezei, iar logistica este strâns legată de tehnologie și aceasta cunoaște o evoluție, dezvoltare din ce în ce mai puternică în România, precum și în întreg globul pământesc.

BIBLIOGRAFIE

I. Cărți :

Anca Popescu-Cruceru, Mircea Udrescu, ,,Logistică și subsisteme logistice interjuridice în logistica firmei”,Editura Tritonic, an 2013, paginile: 13,14,457,460,461,462,473.

Bernard Helmut Kortshac, ,,Logistica în sisteme logistice”, nr.2,, an 1992, pag.7

Caraiani Gheorghe, ,,Logistica transporturilor”, Editura Universitară, București, an 2008, paginile :4,13,25.

Georgeta Modiga, ,,Dreptul transporturilor”, Editura Universitatea Danubius, an 2010, pag. 8.

Philip Kotler, Gary Armstrong, ,,Principiile Marketingului”, Ediția a III-a, Editura Teora SRL, București an 2005, pag. 615-616

II. Reviste, legislație, teze:

Beatrice Zăvoeanu, ,,Revista TRANZIT-Logistică’’, articol ,,Provocări-noi perspective logistice’’, pag 35, nr.2 (66), aprilie 2016.

Dorin D.M. BANCIU, teză de doctorat- ,,Contribuții privind creșterea calitățîi transportului urban prin utilizarea unui sistem inteligent de management al traficului” , Universitatea,,Lucian-Blaga” din Sibiu, an 2011, pag. 13

Manualul Calității din R.A.T.B., anul 2015

Vasile Dragu, ,,Aspecte specific ale calității în transporturi”, Universitatea ,,Politehnică” din București, pag.3

Institutul Național de Statistică din România, ,,Repere economice și sociale regionale-Statistică teritorială”, an 2013, pag. 13

Ziarul Financiar, ediția a III-a, ,,Logistica & transporturi 2016”, autor Mirabela Tiron, pag. 65, date economice Ministerul Finanțelor, Registrul Comerțului.

,,Planul de dezvoltare regională al regiunii București-Ilfov 2014-2020”, varianta din 12.iunie.2014

III. SITE-uri :

www.ratb.ro , dată accesare Mai 2016

http://card.ratb.ro , dată accesare Mai 2016

www.dex-online.ro , dată accesare Martie 2016

http://www.agir.ro/buletine/97.pdf , dată accesare Mai 2016

http://doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/REZ-BANCIU.pdf , dată ac. Mai 2016

www.insse.ro , dată accesare 9 Aprilie 2016

http://www.adrbi.ro , dată accesare 16 Aprilie 2016

http://bucharestcitytour.ratb.ro/, dată accesare 23 Mai 2016

http://www.adrbi.ro/media/9437/PDR-BI%20varianta%2012%20iunie%202014.pdf, dată accesare 24 Mai 2016

http://ro.wikipedia.org/