Logistica In Compania Celestica

INTRODUCERE

În cadrul unei firme, unul dintre cele mai importante departamente este departamentul logistic, fie că vorbim despre o companie multinațională, o microîntreprindere sau o întreprindere mică sau mijlocie. O firmă care nu are o activitate logistică nu se poate menține pe o piață aflată mereu în schimbare și unde concurența este acerbă.

Logistica reprezintă acea ramură a managementului care vizează achizițiile, depozitarea, chiar și planificarea activităților firmei. Pe lângă aceste activități, logistica analizează și mijloacele de transport utilizate pentru importul sau exportul diferitelor materii prime și produse, precum și distribuția acestora.

M-am axat pe această temă, deoarece am vrut să aduc în prim plan principalele aspecte ale logisticii, precum și prezentarea managementului aprovizionării și desfacerii, iar în capitolul trei, destinat studiului de caz, am prezentat activitatea logistică a firmei S.C. ALISON HAYES (ROMÂNIA) S.R.L., deoarece este o firmă importantă, care lucrează majoritar pentru export, și care încearcă acum să-și creeze un sector important pe piața internă. Am urmărit evoluția pe care a avut-o această societate de la momentul înființării și până la momentul actual, moment în care se dorește implementarea unor măsuri logistice care să-i asigure un loc important pe piața internă.

Astfel, pentru a putea cunoaște detaliile activităților logistice care se implementează la nivelul S.C. ALISON HAYES (ROMÂNIA) S.R.L., pentru a putea propune modalități de îmbunătățire a acestora, am aplicat un chestionar unui număr de 10 angajați ai societății, salariați care fac parte din departamentul “Logistic” și din departamentul “Achiziții”. Răspunsurile primite de la aceștia la întrebările chestionarului se regăsesc sub formă de grafice, rezultatele obținute fiind interpretate și comentate, iar la sfârșit am realizat un set de recomandări care pot fi puse în aplicare pentru îmbunătățirea logisticii din cadrul acestei societăți.

CAPITOLUL I.

NOȚIUNI GENERALE DESPRE LOGISTICĂ

1.1. Definirea logisticii

Pentru prima dată conceptul de logistică a fost utilizat în domeniul militar. Astfel, inițial, adică la începutul secolului al XX-lea, logistica era considerată a fi o componentă a artei războiului, reprezentând acțiunile de mișcare și aprovizionare ale armatelor. Cel de-al doilea război mondial a reprezentat o perioadă în care modelele logistice au fost elaborate și folosite în vederea aprovizionării trupelor cu materialele necesare, fie că era vorba despre hrană, muniție, îmbrăcăminte sau echipamente.

Există o mulțime de factori care transformă operațiile logistice în „operațiuni de maximă importanță. Fiecare firmă are propriile sale metode de a spori eficiența operațiilor sale logistice. Au fost identificate zece principii de bază comune tuturor departamentelor de logistică eficiente, principii pe care le vom descrie mai târziu, în cuprinsul acestei lucrări. Când sunt aplicate împreună, aceste principii creează premisele pentru desfășurarea cu succes a activității logistice, permițând firmelor să obțină întregul profit potențial.

Evoluția conceptuală și operațională a logisticii reprezintă rezultatul acumulării experienței organizațiilor în domeniul de activitate în care funcționează și a cuprins, începând din a doua jumătate a secolului XX, o serie de niveluri ale evoluției:

􀂃 coordonarea activităților ce asigură desfășurarea acțiunilor procesului logistic (transport, depozitare, stocare și prelucrare a comenzilor);

􀂃 regruparea personalului în structuri bine definite pentru asigurarea desfășurării procesului logistic;

􀂃 integrarea activităților de logistică pentru asigurarea utilităților de timp, loc și procurare a comenzilor la un cost minim;

􀂃 abordarea strategică a activităților de logistică pentru asigurarea competenței organizației și obținerii alianțelor interorganizaționale (furnizori, beneficiari) și asigurarea avantajului competitiv.

Logistica desemnează managementul fluxurilor de produse, servicii, materiale, informații, capital, de la punctele de provienență până la cele de destinație (destinația finală este dată de consumatorul final).

În Dicționarul explicativ al Limbii Române logistica este definită astfel: „logistica reprezintă ansamblul de operații de deplasare, de organizare, de aprovizionare care permit funcționarea unei armate” sau „logistica reprezintă metodele și mijloacele care se ocupă de organizarea funcționării unui serviciu, a unei întreprinderi, etc.”

În literatura de specialitate se regăsesc de multe ori definiții ale logisticii prin cei 7 P: „logistica urmărește să pună cantitatea potrivită din bunurile potrivite, la timpul potrivit cu calitatea potrivită, la costul potrivit, la locul potrivit, cu informațiile potrivite tuturor participanților la circulația lor”.

AFNOR (Association Français de Normalisation) definește logistica „ca funcție a cărei finalitate este satisfacerea nevoilor exprimate sau latente în cele mai bune condiții economice pentru întreprindere la un nivel de serviciu determinat”.

ASLOG (Association Français pour la Logistique): „ Logistica este o funcție care are ca obiect punerea la dispoziție, la cel mai mic cost și la o calitate cerută, a unui produs în locul și la momentul în care cererea există. Ea privește toate operațiile care determină mișcarea produselor, ca și localizarea uzinelor, depozitelor, aprovizionarea, gestiunea stocurilor, manipularea și pregătirea comenzilor, transportul și rutele de livrare.”

CEE/ONU și CEMT (Conseil Européen des Ministres des Transports): „Logistica este un proces de concepere și management a lanțului de aprovizionare în sensul cel mai general. Acest lanț poate cuprinde furnizarea de materii prime necesare producției, trecând prin gestiunea materialelor la locul de producție, livrarea către depozite și centrele de distribuție, trierea, manipularea, condiționarea și distribuția finală la locul de consum.”

De-a lungul timpului, abordarea logisticii s-a schimbat. Dacă inițial, accentul cădea asupra unor activități logistice diferite, precum distribuția sau distribuția fizică (ansamblul operațiilor de transport, manipulare, depozitare, etc.), iar activitățile care compuneau logistica erau abordate fragmentat (fiecare activitate era abordată de sine stătător), ulterior, s-a pus accentul pe integrarea activităților logistice la nivel de firmă (se urmărea eficiența de ansamblu a activităților logistice).

1.2. Evoluția în timp a logisticii

Conceptul de logistică a ajuns să se extindă treptat și în alte domenii de activitate, iar principiile logisticii au ajuns să fie utilizate nu numai în cadrul acțiunilor militare, ci și în cadrul celor economice, guvernamentale, nonguvernamentale sau sociale.

Activitatea logistică a înregistrat o revoluție „liniștită" pe parcursul ultimilor zeci de ani. Natura fundamentală a disciplinei s-a schimbat, ca și rolul pe care logistica îl are în strategiile corporațiilor de succes.

Reducerea costului de producție și distribuție a produselor, odată cu îmbunătățirea calității și a serviciilor oferite clienților, constituie un obiectiv al majorității directorilor de firmă. îmbunătățirile vizibile în domeniul costurilor, calității și serviciilor sunt esențiale în condițiile de concurență de pe piață în zilele noastre. în economia tot mai globalizată din prezent, asemenea îmbunătățiri determină adesea supraviețuirea unei firme. Presiunea exercitată de un mediu în care doar, „cei mai bine adaptați supraviețuiesc" obligă din ce în ce mai multe firme să examineze, să restructureze și redirecționeze acțiunile pentru a obține avantajul competitiv. Logistica, adesea trecută cu vederea în cadrul procesului, poate fi vitală în implementarea strategiilor de integrare și diferențiere care să creeze acest avantaj.

Din ce în ce mai mulți directori de rang superior conștientizează importanța logisticii pentru succesul strategiilor companiei. în cazul firmelor analizate în acest studiu, am descoperit că eficacitatea logisticii le-a permis să transforme o activitate considerată în mod tradițional „o funcție de serviciu" într-o resursă strategică, cu o contribuție însemnată pentru cota de piață și profitabilitatea firmei.

Așadar, în ceea ce privește evoluția abordării logisticii, începând cu anul 1960, când se punea accentul pe distribuția fizică iar operațiile erau abordate fragmentat, s-a trecut la integrarea intraorganizațională (la nivel de organizație), începând cu anul 1980, pentru ca, din anul 2000 să se abordeze o integrare interorganizațională (între mai multe organizații), având loc practic o integrare la nivelul lanțului logistic, urmărindu-se maximizarea beneficiilor tuturor participanților ai lanțului logistic. Astfel, este caracteristic anilor ’70 începerea activității logistice, dar privită ca fiind o activitate internă. Anii ’80 sunt cei care marchează debutul lanțului logistic, deci coordonarea funcțiilor întreprinderii care avea ca principal obiectiv reducerea costurilor. În anii ’90 logistica se transformă într-un serviciu pentru client cu valoare adăugată, pentru ca în 2000 să apară firme specializate în logistică, SCM-ul (Supply Chain Management) cunocând un avânt indiscutabil.

1.3. Rolul logisticii în cadrul organizației

La nivelul lanțurilor logistice au loc procese de afaceri precum marketingul, finanțele, resursele umane, cercetarea-dezvoltarea, logistica, etc. Logistica reprezintă doar unul dintre procesele de afaceri de la nivelul unui lanț logistic. Ea poate fi definită ca fiind managementul materialelor aflate în repaus și mișcare. Logistica este arta și știința care vizează managementul achiziției, designului, furnizării și întreținerii resurselor. Logistica face parte, de cele mai multe ori, dintr-un departament mai extins, numit Supply Chain Management. Acest departament utilizează termeni din logistică dar și din management operațional.Supply Chain-ul poate fi definit ca o aliniere de firme ce aduc produsele și serviciile pe piață.

Supply Chain Managementul este într-o continuă dezvoltare, începând cu anul 1980, concomitent cu această dezvoltare, manifestându-se și anumite trenduri ale dezvoltării unei firme:

S-a trecut de la perspectiva funcțională la cea procesuală;

S-a trecut de la viziunea operațională la cea strategică;

S-a trecut de la întreprinderea propriu-zisă la conceptul de întreprindere extinsă;

S-a trecut de la relațiile tranzacționale la cele bazate pe angajamente;

S-a urmărit, în primul rând, dezvoltarea locală, apoi dezvoltarea la nivel regional, pentru ca, în cele din urmă, să se poată exercita și dezvoltarea la nivel global.

Valoarea creată de logistică presupune mai multe dimensiuni, și anume: cantitate, locație, timp, formă, utilizare. Activitățile logistice principale sunt: transport, manipulare, depozitare, stocare, etichetare, prognoza, planificare, achiziție, suportul producției. Resursele pricipale ale logisticii sunt sistemul informațional și infrastructura logisticii.

Capitolul II

Funcțiile logisticii

2.1 Managementul cererii

Multe organizații acordă o importanță majoră logisticii externe cunoscută și sub numele de distribuție.În cadrul acesteia, un loc central este ocupat de managementul cererii.

Managementul cererii vizează estimarea nivelului cererii în vederea asigurării concordanței între cerere și ofertă.Prin aceasta, are un impact direct asupra eficienței managementului fluxurilor logistice de la producător către consumator.Scopul ultim al managementului cererii este satisfacerea superioară a nevoilor de consum.

De asemenea, managementul cererii este o metodă unică de control și de urmărire a desfășurării afacerilor și a operațiunilor interne de cumpărare.Managementul cererii ajută organizațiile să rămână angajate în relațiile cu furnizorii și oferă acestora avantaje în aceste relații.

Există câteva deficiențe care împiedică folosirea managementului cererii pentru realizarea dezideratului mai sus amintit:

Lipsa de coroborare a diverselor activități funcționale;

Accentul prea mare pus pe prognoză în detrimentul eforturilor de îmbunătățire a colaborării între departament precum și al implementării unor planuri strategice sau operaționale, necesare transpunerii în practică a prognozelor făcute;

Managementul cererii este folosit cu precădere în planificarea operațională și tactică.Cu toate acestea, este esențial ca el să fie folosit și în planificarea strategică;

Managementul cererii permite optimizarea deciziilor de introducere ale unor noi produse pe piață.Analiza impactului managementului cererii asupra profitabilității firmei poate fi făcută cu ajutorul instrumentului denumit ciclul de viață al produsului sau al serviciului.

Ciclul de viață al unui produs:

Ciclul de viață al unui produs presupune mai multe etape:

Lansare: în această fază, capacitatea de producție este mult inferioară cererii reale.Cererea fantomă și deficitul real duc la o supradimensionare a stocurilor și la apariția unui dezechilibru între cerere și ofertă.Tot în această primă fază a ciclului de viață al unui produs, producătorii practică prețuri înalte(prețuri premium) iar marjele de profit sunt cele mai înalte.Aceste prețuri foarte mari determină obținerea unor profituri mari.

Creștere: în această fază producția continuă în funcție de cererea prognozată în faza anterioară.Producția continuă în funcție de prognoza realizată în etapa de lansare, ceea ce duce la acumularea stocurilor în lanțurile logistice.În această fază apare concurența pe bază de preț.Pe măsură ce capacitatea de producție crește, comenzile partenerilor sunt anulate sau returnate.Producția se face în continuare în funcție de nivelele prognozate.La rândul ei, planificarea finală nu este aliniată noilor nivele ale cererii.

Maturitate: este perioada de încetinire a ritmului vânzărilor, intensitatea vânzărilor se menține în jurul unei valori ce depinde de echilibrul dintre cerere și ofertă. Principalele preocupări ale fabricației sunt reducerea costurilor de producție și creșterea productivității. Concurența din ce în ce mai agresivă are loc pe baza prețului produsului.

Declinul: în concluzie, majoritatea stocurilor sunt lichidate abia în această fază a ciclului de viață al produsului.Declinul aliniază capacitățile de producție atât la cererea reală cât și la comenzile din cadrul canalului logistic.

Tehnici de prognoză:

Managementul cererii folosește prognoza pentru a dezvolta diferitele planuri funcționale care aliniază resursele și obiectivele organizaționale.Cele mai folosite metode de prognoză sunt:

Metoda mediei mobile simple;

Metoda mediei mobile ponderate;

Metoda nivelării exponențiale.

Literatura de specialitate face referire la următoarele tehnici de prognoză:

Tehnica răspunsului rapid(sunt utilizate codurile cu bare și se folosesc tehnologii informaționale);

Tehnica stocurilor gestionate de vânzător(clientul comunică vânzătorului date esențiale despre cerere pe baza căreia vânzătorul gestionează și își asumă responsabilitatea livrării cererii);

Tehnica aprovizionării continue(aprovizionarea se face în funcție de nivelul prognozat al cererii și nu de tehnici de optimizare folosite de cumpărător);

Tehnica răspunsului orientat către client(finalitatea activiății desfășurate trebuie să fie creșterea valorii oferite clientului).

Managementul comenzilor

Managementul cererii urmărește folosirea prognozelor pentru a alcătui planuri de producție, financiare, de vânzare, logistice.Execuția planurilor se realizează prin intermediul managementului comenzilor.Inițial, problematica managementului comenzilor urmărea execuția comenzilor respectiv identificarea activităților, a proceselor necesare satisfacerii unei comenzi.

În prezent însă, firmele au realizat că nu toți clienții sunt la fel de importanți(profitabili), motiv pentru care trebuie făcută o analiză a acestora, în vederea identificării posibilităților de creștere a profitabilității acestora.Astfel, managementul comenzilor include în prezent managementul relațiilor cu clienții.

Servirea clienților desemnează felul în care vânzătorul interacționează cu clienții.Servirea clienților este o activitate, o filozofie și un sistem de management al performanțelor.Servirea clienților reprezintă, totodată, o interfață între marketing și logistică;mixul de marketing este format din:produs, preț, promovare, plasament iar activitățile logistice corespunzătoare acestora sunt:distribuție, manipulare, transport, depozitare.Așadar, pricipala legătură dintre marketing și logistica o reprezintă distribuția.

Există următoarele dimensiuni ale servirii clienților:

Timpul;

Fiabilitatea și disponibilitatea – reprezentate prin următorii indicatori: rata de servire pe articol, rata de servire pe bucată, comanda perfectă, etc;

Flexibilitatea, adaptabilitatea, personalizarea.

2.2 Managementul stocurilor

La nivel macroeconomic stocurile reprezintă o importantă componentă a produsului intern brut.

Nivelul stocurilor depinde de creșterea economică(existența creșterii economice determină creșterea valorică a stocurilor); pe de altă parte nivelul stocurilor depinde de tehnologiile folosite(tehnologie informațională, metode și sisteme de planificare, etc.).

Folosirea acestor tehnologii și metode moderne de planificare a determinat o scădere a ponderii stocurilor în nivelul PIB-ului între 1990-2006 de la 19% la 13%(în cazul SUA).

Stocurile depinde de nivelurile de dezvoltare ale unei țări.Nivelurile de dezvoltare presupun existența unei anumite infrastructuri de transport, depozitare, ceea ce se cheamă în general infrastructură logistică.Pentru acest motiv, ponderea în PIB a stocurilor pentru țările dezvoltate este mai mică decât în cazul țărilor cu aceeași pondere.

Funcțiile stocurilor:

Cele mai importante funcții ale stocurilor sunt:

1. Economii de scară;

2. Incertitudine;

3. Sezonalitate;

4. Riscuri anticipate;

5. Transport, producție;

6. Altele.

Economiile de scară: se manifestă în cazul stocurilor în achiziție, transport și producție.Producătorii vor beneficia de discount-uri la achiziția unor cantități mari de materii.Intermediarii vor beneficia, la rândul lor, de discount-uri la achiziția unor cantități mari de produse.Firmele de transport vor practica discount-uri mari pentru transportul unor volume mari de marfă.Aceste discount-uri se regăsesc în prețul de transport pe bucată;

Incertitudinea: problema intervine în cazul în care incertitudinea vizează mai multe componente(exemplu:perioada de aprovizionare și rata de consum).În aceste cazuri, trebuie să se țină seama de corelația fenomenelor respective.Pentru amortizarea incertitudinii se constituiesc stocuri de siguranță.

Sezonalitatea: determină constituirea unor stocuri sezoniere.Există mai multe cazuri:

Producția este continuă, consumul sezonier;

Producția este sezonieră, consumul continuu;

Producția este sezonieră, consumul sezonier.

Anticiparea riscurilor: determină constituirea unor stocuri numite anticipative.De exemplu, se pot constitui stocuri anticipative în cazul în care se prevede un uragan.

Transportul, producția: mărfurile transportate implică costuri speficifice, cu stocurile.Ele sunt considerate stocuri în tranzit.De asemenea, desfășurarea producției presupune constituirea unor stocuri specifice de produse semifabricate.

O întreprindere își poate constitui stocuri și ca urmare a dorinței de a păstra bune relații cu furnizorii.De asemenea, stocurile sunt justificate de necesitatea unei producții continue la volum mic.Decizia de constituire a stocurilor este influențată și influențează la rândul ei domenii precum:producția, marketingul, finanțele.

Tehnica lotului constant; Modelul EOQ în condiții de certitudine:

EOQ reprezintă abrevierea de la „Economic Order Quantity” care se poate defini ca o cantitate care minimizează costurile totale cu deținerea stocurilor și costurile cu comanda.

EOQ este unul dintre cele mai vechi modele de programare a producției.

Modelul EOQ Bowerbox implică următoarele condiții:

Cerere constantă;

Timp de aprovizionare constant;

Nu există stocuri în tranzit;

Nu există interacțiuni între bunuri aflate pe stoc;

Disponibilitatea capitalului;

Orizont de planificare nelimitat.

Aceste condiții sunt nerealiste.În realitate, ele sunt imposibil de atins, datorită incertitudinii date de timpul de reaprovizionare care variază.

Modelul EOQ presupune constituirea a 2 recipiente(BIN-uri).Când se termină marfa din recipientul I, se va lansa o nouă comandă.

În practică există 4 variante ale modelului EOQ:

Cerere constantă, interval de aprovizionare constant;

Cerere constantă, interval de aprovizionare variabil;

Lot variabil, perioadă de aprovizionare constantă;

Lot variabil, perioada de aprovizionare variabilă.

Atunci când există condiții de certitudine se va folosi prima variantă a modelului EOQ.În condiții de incertitudine, optarea pentru una dintre variantele modelului EOQ va depinde de importanța produsului respectiv.

Metoda JIT(Just in time):

Metoda JIT este o metodă alternativă de gestiune a stocurilor.Această metodă este adaptarea americană a sistemului japonez implementat pentru prima dată de Toyota în anii 80(Kan Ban).Acest sistem presupune folosirea unor fișe de aprovizionare.Fișele detaliau necesarul de materii prime, precum și momentul în care trebuie făcută reaprovizionarea.

„Kan Ban”, la rândul lui, alătură 2 termeni: Kan- fișă de planificare a producției; Ban – fișă de aprovizionare.Americanii au preluat sistemul „Kan Ban” și l-au redenumit „Just in time”.

Sistemul „JIT” presupune:

Stocuri 0;

Aprovizionări frecvente și continue;

Loturi de aprovizionare mici;

Calitate;

Eliminarea risipei;

0 defecte.

Sistemul „JIT” este similar sistemului cu 2 bin-uri folosit în modelul EOQ.Unul dintre recipiente este folosit pentru a satisface cererea curentă; odată ce el se golește, folosim alt recipient în perioada de reaprovizionare.

Un element esențial al metodei „JIT” este dat de loturile de aprovizionare mici.Ideal, aprovizionarea se face cu o singură bucată.Aceasta presupune însă setări frecvente ale echipamentelor.Prin urmare, trebuie să punem în balanță beneficiile metodei „JIT” cu costurile date de costurile de setare.

Un alt element caracteristic al metodei „JIT” este dat de aprovizionarea frecventă și consecvența acesteia.Aprovizionarea frecventă are consecințe directe asupra stocurilor ciclice.Mai importantă decât consecvența aprovizionării este, însă, fiabilitatea aprovizionării.(fiabilitatea este totalitatea calităților unui sistem tehnic care determină capacitatea acestuia de a funcționa fără defecțiuni într-un interval de timp în anumite condiții date.)

Modelul EOQ în condiții de incertitudine:

Modelul EOQ Liberman presupune minimizarea costurilor cu stocurile/unitatea de timp.Acest model permite rupturi de stoc în condiții de certitudine.În cazul în care rupturile de stoc apar, vor fi satisfăcute odată ce se face reaprovizionarea.Firma trebuie să constituie în acest caz un așa numit stoc de siguranță.În această situație, cererea și timpul de aprovizionare variază.

2.3 Transporturile și distribuția

Transporturile:

Principalele roluri ale transporturilor sunt:

Fac legătura între membrii canalului logistic;

Asigură competitivitatea;

Asigură satisfacția cererii;

Stabilesc strategii;

Influențează managementul costurilor totale.

Transporturile permit circulația fluxurilor de mărfuri între membrii canalului logistic prin constituirea unei punți de legătura între cerere și ofertă. Au un rol esențial în obținerea competitivității firmei și o contribuție decisivă la satisfacerea cererii. Cererea nu poate fi satisfăcută dacă mărfurile nu sunt deplasate în timp și spațiu cu ajutorul transporturilor.

Parametrii de performanță sunt elemente importante ale nivelului de servire a clienților, viteza de transport determinând ciclul comenzilor, livrarea mărfurilor, disponibilitatea acestora și siguranța lor. Disponibilitatea, volumul și alți parametri influențează structura lanțului logistic;folosirea unor servicii de transporturi rapide permite livrarea mărfurilor direct, fără contribuția intermediarilor, dar și reducerea nivelului stocurilor.Există, însă, câteva bariere în calea atingerii potențialului de performanță:

Complexitatea lanțului logistic;

Conflictul între obiectivele membrilor lanțului logistic;

Schimbarea preferințelor clientului;

Informațiile imperfecte.

Strategia și planificarea transporturilor:

Responsabilitatea funcțională a transporturilor: Transporturile sunt coordonate de mai multe departamente: achiziții, marketing;ele se împart în transporturi interne și transporturi externe.

Termenii transporturilor: FOB origine – plata va fi făcută de către client; FOB destinație – plata va fi făcută de către vânzător.Dacă vânzătorul are putere de negociere mai mare, clauza Prepaid îi va permite acestuia să negocieze tarifele cu cărăușul, iar plata e făcută de el.Dacă cumpărătorul are putere de negociere mai mare, opțiunea Collect îi permite să plătească el transportul.

Outsourcing: Presupune folosirea serviciilor de transport ale unor firme specializate prin 3 strategii: transport privat, transport specializat, transport 3PL (prin firme care furnizează servicii logistice).

Selectarea modalităților de transport;

Selectarea cărăușilor;

Negocierea tarifelor.

Implementarea și controlul transporturilor:

Pregătirea mărfurilor: Presupune alegerea fimelor cu care se va lucra.Dintre firmele selectate, se va alege doar una, care va transporta produsele respective.Se va urma consolidarea transportului, iar, apoi, mărfurile vor fi inspectate pentru a corespunde facturii.

Pregătirea documentelor care însoțesc mărfurile: Documentele însoțitoare mărfurilor, sunt, de obicei: factura, avizul de însoțire al mărfurilor, scrisoarea de transport internațional, etc.Când mărfurile sunt transportate în propriul lanț sau către prelucrare sau vânzătorul nu are posibilitatea să întocmească factura, atunci mărfurile pot fi trimise fără aceste documente însoțitoare.

Asigurarea vizibilității mărfurilor aflate în tranzit: Se realizează cu ajutorul unor tehnologii conectate la satelit.

Măsurarea performanțelor: Vânzătorul trebuie să culeagă informații atât privind nevoile clienților cât și nivelul serviciilor oferite de cărăuș.Aceste informații sunt culese din multe surse, dar în principal, ele sunt culese din rapoartele beneficiarilor privind mărfurile respective.În mod uzual se întocmește un scorcard cu 2 dimensiuni, calitate și eficiență.

Tehnologia transporturilor este importantă în eficiența transporturilor, în domeniu fiind folosite softuri.Rolurile îndeplinite de tehnologia transporturilor sunt:alegerea cărăușilor, selectarea rutelor, selectarea modalităților de încărcare, verificarea concordanței între factură și mărfurile comandate, măsurarea performanțelor.

Distribuția:

Distribuția contribuie la satisfacerea superioară a nevoilor clienților.Creează utilitate de timp și cantitate.Creează și valoare adăugată prin serviciile oferite.

Distribuția asigură, de asemenea, și concordanța între cerere și ofertă, dar are și rolul de a amortiza incertitudinea.

Distribuția sprijină producția, iar unele unități de distribuție pot acumula mărfuri, facilita comanda și consolida transportul.

Eficiența activității de distribuție se manifestă prin existența unor unități de distribuție, care, în cazul în care cererea și oferta nu sunt corelate, vor scădea costurile de transport, crescând eficiența distribuției produselor.

Funcțiile distribuției:

Acumularea mărfurilor: aprovizionarea cu mărfuri se va realiza din mai multe surse.

Sortarea mărfurilor: se realizează în funcție de caracteristicile produselor.Sortarea se face în funcție termenul de valabilitate și de viteza de rotație a produselor.

Alocarea mărfurilor: privește dezagregarea ambalajelor master inițiale în unități de ambalare mai mici, potrivit comenzilor clienților.

Formarea suplimentelor de marfă: presupune alcătuirea acelui mix de produse, corespunzător comenzii clientului.

Implicația distribuției asupra celorlalte domenii logistice presupune următoarele costuri: costuri cu transporturile, costuri cu depozitarea, costuri cu stocurile și costuri cu vânzările pierdute.

Execuția distribuției presupune:

Recepționarea mărfurilor;

Deplasarea mărfurilor;

Asamblarea comenzilor;

Realimentarea sloturilor cu marfă;

Expedierea produselor.

Dintre activitățile enumerate mai sus, asamblarea comenzilor necesită volumul cel mai mare de muncă, timp și costuri.

Capitolul III

Studiu de caz. Logistica în compania Celestica

3.1 Despre compania Celestica

Compania Celestica a fost înființată în anul 1994, dintr-o fostă ramură a companiei IBM. A luat naștere inițial în Toronto, Canada, ulterior urmând a se dezvolta la nivelul unei companii multinaționale. Astăzi, Celestica deține filiale în Europa, Asia, America de Nord.

Una dintre cele mai importante filiale Celestica se află în Oradea, unde se dezvoltă activități pe parte de enterprise, consumer, medical și industrial. Compania din Oradea are în jur de 1200 de angajați, fiind una dintre firmele mari din județ. Dimensiunea companiei din Oradea este de aproximativ 17300 metrii pătrați.

Strategia companiei Celestica din Oradea poate fi rezumată în câteva cuvinte: interese, educație, valori, abilități și experiență.

Valorile cele mai importante pentru angajații Celestica sunt: munca în echipă, angajament, încredere, creativitate, curaj, inovație, respect și colaborare.

Cei mai importanți concurenți din România pentru compania Celestica sunt: Plexus, Faist, Emerson si Connectronics.

Politica de motivare din cadrul firmei cuprinde:

Salarii;

Prime;

Traininguri;

Ierarhizarea departamentului Supply Chain Management:

Junior Buyer;

Buyer;

Senior Buyer;

Manager în Purchasing/Planning.

Produse fabricate de către Celestica, în Oradea, sunt:

table inteligente;

unități de stocare;

servere;

recievere pentru telecomunicații;

computere pentru bancomate;

plăci

ecografe;

Pe lângă fabricarea acestor produse, Celestica este capabilă de a asigura și anumite reparații.

Din punctul de vedere al logisticii firmei, Celestica se asigură să realizeze transportul bunurilor în locurile potrivite. Departamentul de Logistică are următoarele funcții: transport, distribuție, gestionarea stocurilor și asigurarea unor bune legături cu departamentele de producție și marketing.

În compania Celestica, există departamentul Supply Chain Management, care este alcătuit din 3 subdepartamente: Inventory, Buying, Logistică. Există însă, în cadrul companiei, și un departament, Planning, care se ocupă de ceea ce reprezintă Managementul cererii. Managementul cererii vizează estimarea nivelului cererii în vederea asigurării concordanței între cerere și ofertă. Buyerii se ocupă de partea de achiziție, achiziția reprezentând o formă de comerț care constă în procurarea de produse sau de materiale (pe calea unor contracte).

Partea de Inventory are grijă de o bună gestiune a inventarului firmei, astfel încât toate stocurile din depozit să fie în regulă, chiar dacă au apărut anumite discrepanțe între mărfurile din depozite și produsele care sunt rulate pe linie.

Departamentul de Logistică are grijă, în primul rând, ca fluxul de marfă de la producător la client să fie cât se poate de direct și puțin costisitor, cu un impact cât mai mic asupra mediului înconjurător. Aceste lucruri se aplică atât transportului și manipulării produselor în magazine cât și în centrele de distribuție.Practic, logistica vizează mai mult partea de transporturi, de selectare a mijloacelor de transport, dar și partea de distribuție.

Logistica în compania Celestica. Studiu de caz

Studiul de caz în cadrul companiei Celestica a fost realizat pe baza unui chestionar alcătuit din 21 de întrebări.Chestionarul a fost completat, în cea mai mare măsură, de angajați care fac parte din departamentul Supply Chain Management al firmei.În urma efectuării studiului de caz, s-au obținut 10 răspunsuri(10 angajați ai firmei au completat chestionarul), care au fost structurate în grafice.Cel mai des utilizat model de grafic a fost graficul de tip „pie”, deoarece, cu ajutorul acestui format de grafic se pot reliefa foarte clar răspunsurile, fie ele asemănătoare, cât și foarte diverse.Metoda principală de cercetare a fost chestionarul, iar apoi, răspunsurile au fost prelucrate într-o foaie de calcul Excel, pentru a se putea realiza graficele.Întrebările formulate în chestionar au avut legătură atât strict cu activitatea logistică a firmei Celestica, cât și cu activitățile Celesticii în comparație cu ale altor firme concurente.După constituirea graficelor, am realizat o interpretare a fiecărui răspuns.Întrebările au fost următoarele:

Considerati ca firma dumneavoastra respecta orarul si cantitatile de livrare? 

Considerati ca firma dumneavoastra are capacitatea de a respecta nevoile speciale ale clientilor? 

Considerati ca firma dumneavoastra are capacitatea de a modifica, la cererea clientului, o comanda? 

Considerati ca firma dumneavoastra are capacitatea de a satisface integral comenzile, fara a exista rupturi de stoc? 

In comparatie cu celelalte firme din domeniul de activitate al companiei dumneavoastra, cum considerati ca este valoarea profitului mediu din ultimii 3 ani? 

In comparatie cu celelalte firme din domeniul de activitate al companiei dumneavoastra, cum considerati ca este valoarea costurilor logistice din ultimii 3 ani? 

Cum catalogati vanzarile medii din ultimii 2 ani? 

Cum catalogati rentabilitatea medie a investitiilor din ultimii 2 ani?

Exista in cadrul firmei departament de logistica?

Se doreste externalizarea serviciilor logistice?

Ati mai colaborat cu un alt furnizor de servicii de logistica dar doriti colaborarea cu un alt furnizor?

Aproximativ cat la suta dintre materiile prime sau materialele auxiliare sunt importante din tari care fac parte din UE?

Aproximativ cat la suta dintre materiile prime sau materialele auxiliare sunt importante din tari care nu fac parte din UE?

Considerati ca un client are nevoie de conditii speciale pentru depozitarea produselor furnizate de dumneavoastra?

In comparatie cu firmele concurente, cum considerati ca este numarul de bucati/cutii/paleti care se ruleaza anual? 

Care este mijlocul de transport cel mai preponderent utilizat de dumneavoastra atunci cand importati materii prime/materiale auxiliare?

Care este mijlocul de transport cel mai preponderent utilizat de dumneavoastra atunci cand exportati produse finite?

Cum sunt cel mai preponderent ambalate marfurile pe care le exportati?

Cum considerati ca sunt preturile dumneavoastra in raport cu cele ale concurentilor?

Pe o scala de la 1 la 10, cum catalogati calitatea produselor pe care le furnizeaza compania dumneavoastra? 

Pe o scala de la 1 la 10, cum catalogati calitatea produselor pe care le furnizeaza compania dumneavoastra, in raport cu firmele concurente?

Toate întrebările au avut variante de răspuns, iar multe dintre ele au fost formulate astfel încât să se evidențieze o comparație între compania Celestica și firmele concurente.

În urma obținerii răspunsurilor la primele partru întrebări, rezultatele au fost aceleași, în proporție de 100%.Rezultatele obținute pot fi observate în graficul de mai jos:

În urma analizei Diagramei 1, se poate sesiza, clar, că răspunsurile au fost aceleași la următoarele întrebări:

Considerati ca firma dumneavoastra respecta orarul si cantitatile de livrare? 

Considerati ca firma dumneavoastra are capacitatea de a respecta nevoile speciale ale clientilor? 

Considerati ca firma dumneavoastra are capacitatea de a modifica, la cererea clientului, o comanda? 

Considerati ca firma dumneavoastra are capacitatea de a satisface integral comenzile, fara a exista rupturi de stoc? 

În urma răspunsurilor obținute, dar și a analizei făcute în mod individual, se constată că Celestica este, într-adevăr, capabilă să respecte orarul și cantitățile de livrare, să respecte anumite nevoi speciale ale clienților, chiar să modifice comanda la cererea clientului.De asemenea, compania Celestica are și capacitatea de a satisface integral comenzile, fără a exista rupturi de stoc, ceea ce dovedește seriozitatea acestei companii, tehnologia modernă de care dispune, precum și abilitățile de care dau dovadă angajații companiei.Răspunsurile obținute la cea de-a 5-a întrebare au fost destul de diferite, existând, păreri diferite ale angajaților din departamentul SCM al companiei.Răspunsurile se pot observa în graficul de mai jos:

Diagrama 2

Se poate observa că marea majoritate a angajaților, în procent de 60%, sunt de părere că profitul mediu obținut de compania Celestica este mai mare decât cel al concurenților, iar restul de 40% din eșantionul care a completat chestionarul, cred ca profitul mediu din ultimii 3 ani este aproximativ egal cu cel al concurenților.

În urma răspunsurilor obținute, se poate afirma că Celestica este o companie fruntașă în domeniul său de activitate, având un profit mediu cel puțin egal cu cel al concurenților, nicidecum mai mic.

A 6-a întrebare a făcut referire la costurile logistice întregistrate de companie în ultimii 3 ani.Răspunsurile pot fi observate în graficul de mai jos:

Diagrama 3

Dintr-un total de 10 persoane care au răspuns chestionarului, o singură persoană a fost de părere că, costurile logistice ale companiei Celestica, din ultimii 3 ani, au fost mai mari decât ale competitorilor, restul de 9 persoane(90%), considerând costurile logistice ca fiind mai mici decât ale concurenților, ceea ce este un lucru benefic pentru companie, care ajută chiar și la creșterea profitului mediu din ultimii ani.(Întrebarea precedentă.)

Opiniile angajaților care au făcut parte din eșantionul care a răspuns întrebărilor chestionarului, au fost aceleași atât pentru cea de-a 7-a întrebare, cât și pentru cea de-a 8-a.Răspunsurile au fost reproduse cu ajutorul graficului de mai jos:

Diagrama 4

Două persoane dintre cele care au răspuns întrebărilor existente în chestionar au fost de părere că atât vânzările medii din ultimii 2 ani, cât și rentabilitatea medie a investițiilor din ultimii 2 ani, au fost aproximativ egale cu cele ale firmelor concurente; restul de 8 persoane(80%), consideră că atât vânzările medii din ultimii 2 ani cât și rentabilitatea medie a investițiilor din ultimii 2 ani, au fost mai mari decât ale concurenților, fapt care plasează compania Celestica cel puțin la același nivel cu nivelul concurenților, în privința vânzărilor și rentabilității medii a investițiilor.

După cum se observă și în graficul prezentat mai sus, nicio persoană dintre cele care au completat chestionarul, nu a fost de părere că vreun competitor ar fi mai presus de compania Celestica, în privința vânzărilor realizate și a rentabilității medii a investițiilor din ultimii 2 ani, lucru încurajator pentru companie, care denotă faptul că angajații sunt cel puțin la fel de competenți precum cei ai competitorilor.

La întrebarea cu numărul 9, răspunsurile au fost distribuite în următorul grafic, astfel:

Diagrama 5

Este destul de clar că orice companie multinațională, cum este și compania Celestica, are nevoie și de un departament intern de logistică.După cum reiese și din răspunsurile lor, angajații știu de existența acestui departament, ceea ce este un lucru absolut normal.Departamentul de Logistică trebuie, însă, să funcționeze într-o armonie perfectă cu celelalte departamente al companiei, această armonie având rolul de a crește din toate punctele de vedere capacitățile companiei Celestica.

În cadrul companiei Celestica, logistica se îmbină în primul rând cu departamentul de Achiziție și cu cel de Inventory, formând departamentul de Supply Chain Management.O relație foarte strânsă cu acest departament mare o are însă și departamentul care se ocupă cu planificarea diverselor activități ale companiei.

Întrebarea cu numărul 10 aduce răspunsuri diferite în rândul angajaților.Aceste păreri au fost structurate astfel:

Diagrama 6

Majoritatea persoanelor care au răspuns chestionarului nu cred ca ar fi nevoie de o externalizare a serviciilor logistice, dovedind astfel faptul că sunt mulțumiți de serviciile logistice interne.Cele 3 persoane care nu au putut să se pronunțe, însă, fie consideră că activitatea serviciilor logistice interne nu e suficient de bună, fie nu sunt în cunoștiință de cauză.

La întrebarea cu numărul 11, părerile au fost împărțite.Graficul următorul reliefează răspunsurile:

Diagrama 7

Cel mai întâlnit răspuns la această întrebare, după cum se observă, este „nu pot sa mă pronunț”, ceea ce arată faptul că majoritatea persoanelor din eșantionul studiat nu știu dacă firma a mai colaborat sau nu cu un furnizor de servicii logistice și nu știu dacă ar fi oportună pentru companie o astfel de colaborare pe viitor.

La întrebarea numărul 12, o întrebare referitoare la țările de unde se realizează importurile materiilor prime și ale materialelor auxiliare pentru compania Celestica, părerile sunt împărțite.Răspunsurile demonstrează, însă, că un procent mic care atinge maxim 40% din total, reprezintă materiile prime sau materialele importat din țări care nu fac parte din Uniunea Europeană.Există, totuși o majoritate, după cum se poate observa mai jos:

Diagrama 8

A 13-a întrebare este o întrebare opusă celei de-a 12-a, iar răspunsurile sunt următoarele:

Diagrama 9

În urma răspunsurilor obținute la cea de-a 12-a și cea de-a 13-a întrebare, se observă clar ca Celestica importă, în cea mai mare parte, din țări care nu fac parte din Uniunea Europeană, compania fiind o multinațională cu sediul principal în Toronto, Canada.70% dintre persoanele chestionate sunt de părere că Celestica importă un procent de aproximativ 70% din materiile prime și materialele auxiliare, din țări ce nu fac parte din Uniunea Europeană.

Întrebarea numărul 14 face referire la condițiile speciale pe care depozitarea produselor fabricate de către compania Celestica, le-ar avea, sau nu, nevoie…

Diagrama 10

Majoritatea celor care au răspuns chestionarului cred că, într-adevăr, pentru a se reuși o depozitare a produselor realizate de compania Celestica, ar fi nevoie de anumite condiții speciale.

Întrebarea a 15-a a obținut răspunsuri destul de clare, existând o diferență mare între variante.Graficul arată structura răspunsurilor:

Diagrama 11

Majoritatea persoanelor au fost de părere că numărul de bucăți/cutii/paleți rulați anual de către compania Celestica a fost mai mare decât cel rulat de concurenți, ceea ce demonstrează o bună gestiune a vânzărilor produselor firmei sau o bună aprovizionare cu materii prime și materiale auxiliare.Următoarele 2 întrebări ale chestionarului au făcut referire la mijloacele de transport utilizate pentru importul materiilor prime sau al materialelor auxiliare și pentru exportul produselor finite.Răspunsurile au fost următoarele:

Diagrama 12

Diagrama 12 arată clar că mijlocul de transport cel mai preponderent utilizat de companie atunci când se realizează importul materiilor prime sau al materialelor auxiliare, este transportul maritim, deoarece costurile de transport sunt relativ mici, în raport cu volumul mare de mărfuri care se importă.

Diagrama 13

Graficele de mai sus demonstrează clar că, Celestica, pentru exportul produselor finite se preferă transportul rutier, prin intermediul camioanelor.Cel mai preponderent, mărfurile pe care compania le exportă sunt ambalate pe paleți.La întrebarea referitoare la prețuri, în raport cu concurența, răspunsurile au fost reprezentate astfel:

Diagrama 14

Majoritatea persoanelor chestionate consideră că prețurile companiei Celestica în raport cu prețurile concurenților sunt mai mici, iar o proporție de 30% din eșantionul chestionat, e de părere că prețurile practicate de Celestica sunt relativ egale cu ale concurenților.

Ultimele 2 întrebări ale chestionarului fac referire la calitatea produselor.În privința calității produselor, toate persoanele chestionate au fost de părere că Celestica oferă produse de cea mai bună calitate.În raport, însă, cu firmele concurente, situația răspunsurilor este următoarea:

Diagrama 15

90% dintre persoanele chestionate sunt de părere că Celestica este capabilă să asigure o calitate a produselor mai bună decât calitatea asigurată de firmele de pe piață care îi sunt concurente.

Concluzii.Recomandări.

Celestica este capabilă să respecte orarul și cantitățile de livrare, să respecte anumite nevoi speciale ale clienților, chiar să modifice comanda la cererea clientului.

Compania Celestica are capacitatea de a satisface integral comenzile, fără a exista rupturi de stoc, ceea ce dovedește seriozitatea acestei companii, tehnologia modernă de care dispune, precum și abilitățile de care dau dovadă angajații companiei.

Celestica este o companie fruntașă în domeniul său de activitate, având un profit mediu cel puțin egal cu cel al concurenților.

În urma răspunsurilor, se poate afirma că niciun competitor nu e mai presus decât compania Celestica, în privința vânzărilor realizate și a rentabilității medii a investițiilor din ultimii 2 ani, lucru încurajator pentru companie, care denotă faptul că angajații sunt cel puțin la fel de competenți precum cei ai competitorilor.

În cadrul companiei Celestica, logistica se îmbină în primul rând cu departamentul de Achiziție și cu cel de Inventory, „formând” departamentul de Supply Chain Management.O relație foarte strânsă cu acest departament mare o are însă și departamentul care se ocupă cu planificarea diverselor activități ale companiei.

Celestica importă, în cea mai mare parte, din țări care nu fac parte din Uniunea Europeană, compania fiind o multinațională cu sediul principal în Toronto, Canada.

Numărul de bucăți/cutii/paleți rulați anual de către compania Celestica a fost mai mare decât cel rulat de concurenți, ceea ce demonstrează o bună gestiune a vânzărilor produselor firmei sau o bună aprovizionare cu materii prime și materiale auxiliare.

Celestica, pentru importul materiilor prime și al materialelor auxiliare utilizează cel mai des transporturile maritime(sau fluviale) și pentru exportul produselor finite se preferă transportul rutier, prin intermediul camioanelor.Cel mai preponderent, mărfurile pe care compania le exportă sunt ambalate pe paleți.

În urma răspunsurilor obținute, prețurile practicate de compania Celestica sunt cel puțin egale cu ale concurenților, sau chiar mai bune.

Celestica este capabilă să asigure o calitate a produselor foarte bună, poate chiar mai bună decât calitatea asigurată de firmele de pe piață care îi sunt concurente.

Puncte „slabe” ale companiei:

Unii dintre angajați nu știu anumite informații despre companie, informații ce fac parte din domeniul lor de activitate, lucru ce se observă din alegerea variantei de răspuns „Nu pot să mă pronunț „ la unele întrebări.

Programele informatice cu care se lucrează atât în departamentul de Logistică, cât și în cel de Achiziții sau Inventory nu sunt securizate și pot fi accesate destul de ușor și din exteriorul companiei.

Recomandări:

În opinia mea, compania Celestica nu are nevoie de prea multe modificări referitoare la desfășurarea activității logistice.După cum menționam și la partea de concluzii, Celestica are capacitatea de a gestiona corect orarul și cantitățile de livrare, are capacitatea de a satisface integral comenzile sau de a comercializa produse finite la cele mai bune prețuri.Celestica este una dintre companiile multinaționale cu o activitate logistică internă corespunzătoare, nefiind nevoie de apelarea la servicii logistice externe.

O recomandare ce ar putea fi menționată, totuși, în urma aplicării chestionarului pentru studiul de caz, ar fi ca angajații să se informeze mai bine în legătură cu activitățile companiei și să fie astfel în cunoștiință de cauză cu ceea ce se întâmplă în companie sau cu acțiunile desfășurate de companie.