Logistica Distribuțiilor Mărfurilor

LOGISTICA DISTRIBUȚIILOR MĂRFURILOR

CUPRINS

ARGUMENT

În timp ce savuram o ciocolată câți dintre ni ne gandim câte dumuri a parcurs acest produs până să ajungă în mâinile noastre? Sau de cele mai multe ori ne punem întrebarea de ce întarzie autocarul care poate ne duce la serviciu? Toate aceste sunt sunt câteva exemple din logistica care funcționează sau de logistica care nu funcționează.

Activitatea de comerț a cunoscut o evoluție foarte puternică în ultima perioadă și datorită acestui fapt producătorii au fost nevoiți să utilizeze canale de distribuție, sisteme logistice, diferite metode de depozitare și stocare a mărfurilor, pentru a avea costuri cât mai mici și pentru a face față concurenței întâlnite pe piață.

Logistica deține un rol foarte important în activitatea fimelor și datorită acedtui fapt trebuie să existe o legătură între producșie, vânzare, marketing și clienți.

O activitate logistică bine pusă la punct poate duce la creșterea rentabilității firmei.

Logistica este activitatea care ocupă o poziție unică în cadrul unei firme, ceea ce-i permite să coordoneze relațiile care influențează fluxul de informație, având ca scop final executarea comenzilor primite de la clienți.

În zilele noastre departamentele de logistică fac parte din organigrama firmelor alături de departamantele de producție, marketing și finațe.

Fiecare companie trebuie să înțeleagă importanța departamentului de logistică, astfel acesta ajută la servirea clientului.

CAPITOLUL I LOGISTICA

1.1 LOGISTICA ÎN CADRUL FIRMEI

Termenul de logistică în literature de specialitate a fost folosit sunb diferite denumiri cum ar fi: distribuția, distribuția fizică, managementul materialelor, distribuția logistică, logistica afacerilor, logistica de marketing, logistica industrial, managementul aprovizionării, managementul logistic.

Termenii cei mai folosiți sunt logistica, distribuția fizică și managementul logistic.

Una dintre definițiile de bază ale logisticii este cea a lui M. Cristopher (1992) ”stiința se ocupă cu organizarea strategică a aprovizionării, distribuției și depozitării materialelor (asociată cu fluxul de informații), alegera celor mai potrivite canale de marketing (distribuție) care să aducă acum și în viitor profit maxim cu costuri efective cât mai mici”.

Logistica potrivit lui Ph. Kotler cuprinde : ”planificarea, implementarea și controlul fluzurilor fizice de materiale și produse finite de la punctele de proveniență ale acestora la punctele de utilizare, astfel încât să fie satisfăcute cerințele clienților și să se realizeze profit”.

Scopul logisticii este de a creea lanțuti de livrare de la furnizori către consumatorii și utilizatorii finali, cu costuri cât mai reduse.

În concepția lui Kotler logistica cuprinde și alte activității cum ar fi:

Prognoza desfacerilor: planifică producția și nivelul stocurilor;

Programarea producției;

Aprovizionarea;

Depozitarea exterioară.

Ca instrument de marketing logistica își propune furnizarea bunurilor potrivite, în cantității potrivite, la locul potrivit, la momentul potrivit, cu costuri minime, ceea ce înseamnă maximizarea nivelului serviciului către clienții și minimizarea costurilor de distribuție fizică.

Logistica influențează efortul de marketingal firmei prin asigurarea celor mai eficiente căi de distribuție a produselor către consumatori și a utilității acestora.

Datorită efortului de marketing, logistica joacă un rol important în satisfacerea cerințelor clienților și în realizarea profitului.

Abilitatea logistică de a asigura un nivel acceptabil al serviciilor către clienți, asociată cu abilitatea de marketing în generarea și realizarea vânzărilor, ceează avantaje diferenșiate în aria pieței.

Profitabilitatea firmei se poate realiza prin minimizarea costurilor totale de distribuție în condițiile asigurării unui anumit nivel al serviciului către clienții, element important al strategiei de marketing și logistică.

Sistemul logistic al unei firme nu poate fi copiat sau imitat de către competitorii săi, datorită particularitățiilor sale.

Pentru creearea unor avantaje în aria pieței, față de competitorii, activitatea logistică trebuie să vândă produse la prețuri cât mai mici și costurile deasemenea să fie scăzute.

Arte serviciilor către clienții în marile firme este definită ca ”o filosofie orientată către client, care include și analizează toate elementele mixului de mnarketing și legătura lor cu activitățiile logistice, pentru a obține un cost optim”.

Specialiștii în marketing deseori evaluează nivelul serviciului către clienți, în cadrul canalelor de distribuție, cu ajutorul următorilor parametrii:

Accesibilitatea;

Ciclul de comandă;

Comunicațiile între vânzător și clineții finali.

Accesibilitatea – este cea mai importantă măsură a serviciului către clienții și se referă la stocurile care fac obiectul unui ciclu de comandă pe o perioadă determinată de timp.

Ciclul de comandă – se referă la durata de timp între lansarea comenzii clientului și momentul primirii produsului.

Comunicația – se referă la abilitatea firmei de a furniza informații promte referitoare la: conținutul comenzii, transportul, condițiile de returnare, substituirea produsului, depozitarea și infosrmațiile de produs necesare pentru client.

Succesul în domeniul afacerilor de astăzi necesită un sistem complex de comunicații. Comunicarea trebuie să ocupe locul dintre:

Firmă, clienți și furnizorii săi;

Marketing, producție, logistică, finațe și contabilitate;

Varietatea activității logistice;

Componentele variate ale fiecărei activității logistice.

Pentru proiectarea, producerea, vânzarea, livrarea și susținerea produselor și serviciilor realizate, în cadrl unei firme trebuie să existe un lanț valoric.

Acest lanț valoric se compune din activitățile primare și activitățile de sprijin. Activitățile primare sunt: logistica intrărilor, operațiuni de exploatare, logistica ieșirilor, marketing și vânzare, service.

Fiecare din aceste activității poate fi esențială pentru avantajul concurențial, în funcție de sectorul de activitate și de domeniul în care se manifestă. Pentru un distribuitor, logistica intrărilor și logistica ieșirilor, sunt cele mai importante, pe când pentru o bancă, activitățile de marketing și vânzări reprezintă elementul esențial pentru a obține avantaj concurențial.

1.2 ROLUL LOGISTICII ÎN CADRUL FIEMEI

Rolul logisticii în gadrul unei firme poate fi sintetizată astfel:

Logistica adaugă utilitatea de timp și spațiu;

Logistica urmărește realizarea unui nivel acceptabil al serviciilor către clienți.

Utilitatea de spațiu – reprezintă valoarea creată și adăugată a unui produs, pentru a-l face realizabil pentru consum, la locul potrivit.

Utilitatea timpului – constă în valoarea creată și adăugată a unui produs, pentru a-l face realizabil pentru consum la timpul potrivit.

Produsele nu se realizează valoric dacă nu sunt realizabile pentru consumator, la timpul și locul potrivit.

Rolul logisticii este asigurată de o funcție tacită și startegică asupra fluxurilor fzice:

Funcția operațională vizează realizarea în cadrul întreprinderii a mijloacelor necesare activității fluxurilor: manipulare, ambalare, transport, stocare;

Funcția tacită se referă în esență la mijloacele necesare conducerii fluxului, pentru a le asigura programarea. Ea necesită adoptarea deciziilor necesare de la modurile de tratare, până la realizare;

Funcția strategică constă în definirea mijloacelor logistice necesare pentru a contribui la realizarea obiectivelor strategice generale pe care și le fixsează întreprinderea.

Fiind limitată inițial la organizarea transporturilor și stocării, logistica intervine în toate fazele ciclului de viață al produsului, de la concepție sa până la perioada post-vânzare și întreținere.

Rolul logisticii în cadrul unei firme profitabile se va schimba pe măsură ce valoarea produselor se modifică și în funcție de valoarea pe care clienții o atribuie modificării produselor.

O logistică de succes trebuie sa stabilească și să îndeplinească o serie de principii:

Asigurarea unei legăturii între logistică și stategia corporației;

Realizarea unei organizării globale;

Valorificarea puterii informației;

Acceptul pus pe resursele umane;

Constituirea de alianțe startegice;

Acceptul pe performanțele financiare;

Stabiloirea nivelului optim al serviciilor;

Importanța rezolvării detaliilor;

Optimizarea volumului de mărfuri;

Evaluarea și depășirea propriilor performanțe.

Firma va căuta să vândă produse la prețuri cât mai mici, ca rezultat al eficianței logistice, ori să îmbunătățească nivelul serviciului către consumatori, ceea ce îî marește competitivitatea pe piață.

1.3 ACTIVITĂȚILE PE CARE LE INCLUDE LOGISTICA

Logistica este ansamblul activităților având ca sop punerea la dispoziție, la cele mai mici costuri, a unei cantității de produse, la locul și în momentul când există o cerere. Logistica se referă la toate operațiile care determină mișcarea produselor cât și la gestionarea fizică a resurselor de fabricație, la ambalarea, la stocarea și gestionarea stocurilor.

Activitățile managementului logistic includ:

Managementul ransportului și distribuției;

Managementul flotei;

Depozitarea, manipularea materialelor;

Gestiunea comenzilor;

Realizarea rețelei logistice;

Gestiunea stocurilor;

Planificarea producției/cererii;

Gestionarea furnizorilor de servicii logistice.

În viziunea lui Michael Porter lanțil valorii logistice include două categorii de activității:

Activitatea primară;

Activitatea de susținere.

Activitatea primară este grupată astfel:

Logistica internă – include recepția, stocarea și distribuția intrărilor de bunuri;

Producția – presupune transformarea în produse finite;

Logistica externă – presupune livrarea produselor finite la consumatorii;

Marketingul și vânzările – cuprind activitățile de promovare și vânzare a produselor finite;

Service-ul – constă în activitățile de menținere în stare de funcționare a produsului după vânzare.

1.4 MANAGEMENTUL LOGISTIC INTEGRAT

Managementul logistic integrat se bazează pe analiza costului total, însemnând că la un anumit nivel determinat al serviciului către clienți trebuie să minimizeze costurile logistice totale mai mult decât să încerce minimizarea costurilor activităților individuale componente ale logisticii.

În firmele cu sisteme logistice avansate se pot identifica domeniile cele mai semnificative pentru reducerea costurilor sau creșterea productivității muncii, aceste sunt:

Serviciile către consumatori;

Programarea producției și livrarilor;

Cercetarea și dezvoltarea produselor;

Controlul canalelor de distribuție;

Structura organizatorică a funcției de marketing;

Cercetări de piață;

Promovarea vânzărilor;

Distribuția fizică;

Managementul personalului în activitatea de vânzare;

Relațiile cu publicul;

Controlul bugetar al activităților de marketing;

Extinderea creditului către clienții.

În majoritatea firmelor creștera semnificativă a volumului de vânzări nu este posibilă, managementul de vârf își revizuiește oportunitățile de reducere a costului prin integrarea managementului logistic în activitatea firmei.

Conceptul de management logistic integrat – se referă la administarea variantelor activități logistice ca un sistem integrat. În cadrul firmelor în care nu s-a adoptat un sistem logistic integrat, logistica reprezintă mulțimea de activității fragemntate și adesea necoordonate, împrăștiate în cadrul variantelor funcțiuni ale organizației, fiecare funcție individuală având un buget propriu, programe și priorități specifice.

Progresele înregistrate în domeniul tehnologiilor și organizării producției nu mai permit găsirea unor posibilități semnificative de reducere a costurilor, în condițiile în care specialiști în marketing au tendința să pună accentul pe promovarea și dezvoltarea produselor, neglijând operațiile de distibuție fizică (transportul, depozitarea, stocuri, etc.), respecntegrarea managementului logistic în activitatea firmei.

Conceptul de management logistic integrat – se referă la administarea variantelor activități logistice ca un sistem integrat. În cadrul firmelor în care nu s-a adoptat un sistem logistic integrat, logistica reprezintă mulțimea de activității fragemntate și adesea necoordonate, împrăștiate în cadrul variantelor funcțiuni ale organizației, fiecare funcție individuală având un buget propriu, programe și priorități specifice.

Progresele înregistrate în domeniul tehnologiilor și organizării producției nu mai permit găsirea unor posibilități semnificative de reducere a costurilor, în condițiile în care specialiști în marketing au tendința să pună accentul pe promovarea și dezvoltarea produselor, neglijând operațiile de distibuție fizică (transportul, depozitarea, stocuri, etc.), respectiv activitățile logistice.

Marea provocare pentru manageri din domeniul logisticii și a marketingului nu este de a elimina conflictul , ci de-a scadea nivelul conflictual printr-o gestionare eficientă a independențelor dintre acestea. Firmele care consientizează că funcțiile de marketig și logistică reprezintă surse startegice vor obține un avantaj strategic competitiv, fără a fi neapărat necesară schimbarea structurilor organizaționale sau a responsabilităților.

Legătura dintre logistică și marketing poate fi evindențiată prin:

Satisfacerea cerințelor clienților;

Efortul integrat;

Maximizarea profitului și a cotei de piață.

Logistica deține un rol tot mai important în activitatea firmelor, ea se află într-o conexiune permanentă cu producția, vânzarea, marketingul și servirea clienților. Firmele trebuie să-si propuna obținerea unui avantaj din utilizarea logisticii ca armă competitivă. O organizare eficientă a logisticii poate aduce o contribuție reală la sporirea profitabilității firmei și a cotei de piață.

Managementul firmei trebuie să urmărească mai mult minimizarea costului total al activităților logistice decât reducerea costului fiecărui activități în parte. Dorința de reducere a costurilor activităților individuale poate duce la o creștere a costului total.

Costul total cuprinde :

Nivelul serviciului către consumatori;

Costul de transport;

Costul de depozitare;

Costul procesului de comandă și al informatizării;

Costuri de stocare

Nivelul serviciului către clienți include costul asociat nivelului alternativ al serviciului către clienți fiind costul vânzărilor nerealizate, fie datorită neîntâlnirii cererii de pe piață sau al serviciilor inadecvate.

Costurile asociate activităților de transport poate fi identificat la nivelul firmei, fie pe total, fie pe segmentul de piață și categorii de servicii.

Costurile de depozitare sunt cheltuielile care apar în procesul logistic ca urmare a folosirii depozitelor sau a facilităților de depozitare. Costurile de depozitare se pot împărții în două categorii: costuri de depozitare asociate cu volumul produselor care pot fi vândute pe piață sau costuri datorate controlului stocurilor care pot fi neglijabile într-un depozit propriu.

Costurile procesului de comandă și de informatizare includ costurile de transmitere al comenzii, intrare, procesul de comandă, costuri cu prelucrarea informațiilor și cu comunicațiile externe și interne ale firmei.

Costurile cantitative de fabricație se referă la costurile de achiziție precum și la alte categorii de cheltuieli care se modifică ca urmare a schimbărilor în sistemul logistic al firmei.

Costurile de stocare sunt cel mai dificil de determinat, după costurile vânzărilor nerealizate. Costurile cu variația stocurilor cuprinde acele categorii de cheltuieli care sunt în funcție de nivelul stocurilor.

1.5 LOGISTICA ȘI SERVICIILE LOGISTICE

Satisfacerea unui client este o condiție esențială a fidelizării acestuia, depățind simpla punere la dispoziție a unui produs fizic. Un bun exemlu este în vânzarea de automobile astfel așteptările clientului nu se limitează doar la mașina ca și produs fizic. Trebuie avut în vedere și service-ul, garanția, siguranța în exploatare și în caz de accidente.

Un produs fizic oarecare este considerat în viziunea clientului aproape nul. Noțiunea de serviciu client devine o dimensiune esențială într-un demers de tip marketing. Dacă serviciul către client poate fi furnizat de toate funcțiile firmei, serviciile logistice sunt limitate la dimensiunile cantitative, timp și loc. Seviciile logistice sunt atașate ciclului de tratare a comenzilor pentru distribuția fizică, ciclului de producție pentru operațiile de producție și serviciilor după-vânzare pentru menținerea produsului în condiții bune.

La tehnologie și performanțe echivalente pentru un produs diferențierea și adaptrarea la nevoile clientului are loc prin costuri și prin servicii.

Serviciile logistice în marea distribuție are două categorii de așteptării:

Așteptări cu caracter general :

Frecvența livrărilor și livrările multiprodus: de trei sau de patru ori pe săptămână pentru familiile de produse. Cea mai mare solicitare de produse se găsește în hipermarketuri, acestea solicită de trei patru ori pe zi în camioane multiproduse ceea ce necesită o revizuire completă a circuitelor logistice și crearea unor platforme de cross docking.

Punerea în raft (în liniar). Cererea magazinelor se orientează către gondolele deja pregătite, haine echipate cu sisteme antifurt, aranjarea mărfurilor respectând organizarea internă a magazinului și, în mod particular, se solicită livrări pe categorii de produse, întrucât acestea presupun grupării ulterioare deoarece provin de la mai multi furnizori;

Gestionarea deseurilor și a ambalajelor.

Asteptările diferențiate pe categorii de produse:

Pentru produsele proaspete se lucrează pe sistemul fluxurilor trase;

Pentru cealaltă categorie de produse sunt variabile.

Pentru o firmă logistica reprezintă un factor esențial de dezvoltare, care o dată organizată constituie o barieră de intrare pe piață pentru potențialii concurenți.

Logistica creează valoarea adăugată și nu se livrează la o simplă adunare a costurilor generate de operațiile fizice și de exploatarea sistemului informațional, dar obiectivul său este reducerea acestor costuri.

Com-plexitatea dată de antagonism există între diferiți parametri economici (diminuarea costurilor de stocaj versus creșterea costurilor de transport) a condus la realizarea unui compromis între impactul pe care îl au cantitățile mari și valoarea redusă a produselor din unele domenii de activitate (trade off).

Logistica trebuie abordată în primul rând ca serviciu, întrucât are în vedere termenele, felxibilitatea acestora, disponibilitatea produselor, calitatea transportului. Prima problemă pe care un logistician trebuie să o aibe în vedere fixarea obiectivelor în materie de servicii.

Cuplul serviciu-cost este în centrul demersului integrat între marketing, vânzări și logistică a cărui misiune este aceea de a concepe soluții adoptate în ceea ce privește fluxurile fizice și informaționale.

1.6 OFERTA DE SERVICII LOGISTICE

Serviciile logistice se împart pe patru nivele:

Nivelul 1- Servicii logistice de inițializare comercială:

Eșantioane;

Teste;

Demonstrații.

Nivelul 2 –Servicii logistice tranzitorii de lansare comercială:

Lansarea comercială merchandising.

Nivelul 3 – Servicii logistice în condiții de stabilitate:

Comenzi regulate;

Gestiune flufurilor.

– Servicii logistice în condiții neprevăzute:

– promoții;

– retururi.

Nivelul 4 – Servicii logistice de oprire a comercializării

Retur de produse.

În ceea ce privește serviciile la nivel de firmă este foarte des întâlnita afirmația ”nivelulo serviciilor noastre sunt de 95% ”. Evaluarea nivelului serviciilor prestate trece prin cinci faze:

A distruge componentele serviciului: așteptarile clientului în ceea ce privește termenele, fiabilitatea, rata maximă de ruptură, calitatea transportului;

A defini componentele serviciului: ce ascunde fiecare componentă și care sunt posibilitățile cantitative de evaluare;

Ierarhizarea așteptărilor clientului și stabilirea priorităților;

Poziționarea în raport cu concurența;

Fixarea obiectivelor.

În logistică noțiunea de termen trebuie bine definită și controlată. Cel mai adesea există divergențe între ceea ce înseamnă termenul pentru client și ce înseamnă pentru firmă:

Durata de transport;

Durata de tratare a comenzii inclusiv transportul;

Duratra de tratare a comenzii fără transport.

Noțiunea de termen trebuie să fie asociată cu noțiunea de recepție, deoarece în funcție de această dată se va face ordonanțarea mijloacelor de producție situate în amonte.

Respectarea termenelor generază douîă tipuri de efecte pozitive:

Asigură satisfacerea clientului;

Limitează pierderile sau costurile la furnizor.

În cazul nerespectării termenului, efectele generate sunt:

Impact asupra achizitiilor;

Impact asupra producției;

Impact asupra funcțiilor de direcței;

Impact asupra distribuției;

Impact comercial;

Impact financiar.

Pentru a proteja vizavi de aceste întârzieri firma poate costitui stocuri de securitate sau îsi poate face asigurări.

Fiabilitatea – este media termenului care nu este ușor de interpretat decât dacă avem o reprezentare a dispersiei în jurul valorilor medii. Fiabilitatea necesită o cunoaștere a acesteia în cazul în care performanța a doi furnizori este apreciată în funcție de termenul de livrare.

Clientul preferă să piardă în ceea ce priveșet termenele, dar să câstige în ceea ce privește fiabilitatea. Pașii sunt următorii:

Pornim de la un termen oaricare ar fi el pentru care fiabilitatea este asigurată;

Se încearcă o reducere a termenelor păstrând fiabilitatrea.

Pentru a evalua calitatea serviciilor logistice se utilizaază mai mulți indicatori. Indicatorul care permite compararea datei prevăzute ca dată de livrare efectivă în toate etapele ciclului logistic, atât pentru clienții interni, cât și pentru cei externi, este o măsură mecanică a realizării procesului.

1.7 SISTEMUL LOGISTIC AL ÎNTREPRINDERII

Sistemul sau procesul logistic al întreprinderii poate fi definit ca ansamblul mijloacelor puse în operă pentru a realiza îm mod fizic toate operațiile de fabricație, transfer și stocaj, ce permit realizarea în condiții optime a fluxului de materiale, piese și produse de la furnizori la clienți.

Logistica întreprinderii utilizează tehnici specifice (de manipulare a materialelor, de gestiune fizică și economică a stocurilor) și coordonează diferitele mijloace (depozitare, materiale și utilaje, personal).

Fluxul de informații pornește de la cererea finală pentru a determina achizițiile de materii prime și materiale.

Sistemul logistic al întreprinderii cuprinde două categorii de fluxuri:

Fluxul de materiale (fizic);

Fluxul de informații.

Domeniul logisticii întreprinderii poate fi studiat pe trei niveluri:

Operațiile elementare ale procesului logistic;

Subsistemele de organizare: aprovizionarea, producția, distribuția, serviciile după vânzare;

Sistemul logistic integrat, care presupune tratarea problemelor logistice de la concepția produsului pâă la serviciile după vânzare.

Întreprinderile sunt sunt obligate să găsească soluții originale și eficiente pentru ca produsele realizate de acestea să ajungă din compartimentele de cercetare în magazine. Un lanț logistic este un sistem prin care întreprinderea face ca produsele și serviciile sale să fie prezente pe piață. Pentru o înțelegere mai bună lanțulo logistic este alcătuit dintr-o rețea de grupuri independente care au în comun dorința de a găsi mijloace cele mai eficiente pentru a-și atinge scopurile.

Lanțul logistic include:

Furnizori –- Producător ––-Distribuitor –––Detailist –––Consumator

Rețeaua are ca punct de plecare sursele capabile să aducă elementele indispensabile construirii unui lanț logistic.

Factorii care au un rol important în optimizarea lanțului logistic sunt – punerea în aplicare a unui flux de informații care să permită circulația rapidă a informației între membrii rețelei, precum și o bună tranzacție între generațiile de produse pentru a satisface cerințele tot mai sofisticate ale consumatorilor.

Obiectivul întreprinderii este acela de a gasi un echilibru între necesitatea respectării specialiștilor nivelului de service și a caracteristicilor produsului și realizarea economiilor de scară, standardizând la maxim soluțiile. Acestă segmentare este posibilă în întreprinderile care au o gamă foarte variată de produse, canale de distribuție diferite și complementare, dar și activități la nivel internațional.

CAPITOLUL II MANAGEMENTUL APROVIZIONĂRII

2.1 NOȚIUNI GENERALE PRIVIND MANAGEMENTUL APROVIZIONĂRII

Aprovizionarea poate fi definită ca ”un proces economic complex” prin care orice organizație își asigură, în condiții de piață liberă, resursele de materii prime, materiale, echipamente tehnice, etc., necesare pentru desfășurarea neîtreruptă a activității, cu cheltuieli cât mai reduse și cu un profit cât mai mare.

Aprovizionarea nu este o simplă activitate, ci un proces complect care cuprinde o mulțime de activități distincte, dar intercorelate și realizate succesiv.

BIBLIOGRAFIE

Managementul logistic – Liviu Ilieș -Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2003;

Logistica – Bălan C. – Ed. Uranus București, 2006;

Managementul logisticii și distribuției – Gattorna J.L – Ed. Teora București, 1990;

Logistica întreprinderii – Liviu Ilieș – Ed. Risoprint, Cluj Napoca, 1999;

Managementul aprovizionării și desfacerii – Gh. Bășanu, Mihai Pricop – Ed. Economica, ISBN: 973-590-788-7

Impactul globalizării asupra logisticii întreprinderii – Roman T. – Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj Napoca, Ed. Sincron, ISBN 973-86547-4-2, 2003.

Management – Marketing – Bășanu Gh., Fundătură D.- Ed. Diacon Coresi, București, 1993;

Managementul aprovizionării – Scrioșteanu A. – Ed. Universitatea, Craiova, 2005;

Logistica mărfurilor – Bțlan C.- Ed. ASE, București, 2000;

Management logistic- Logistica firmei – Dima C ( coordonator) – Ed. Didactică și pedagogică, București, 1996;

Transport intern, manipulare, depozitare – Tăbacu S. – Ed. Tehnică București, 1991;

Logistica și estetica mărfurilor – Deneș M., Delia Domnica – Fundația Univesitară pentru integrare Europeană. Universitatea Romăno- Germană, 2002;

Managementul aprovizionării și desfacerii – Băleanu V. – Universitatea din Petroșani 2005.

BIBLIOGRAFIE

Managementul logistic – Liviu Ilieș -Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2003;

Logistica – Bălan C. – Ed. Uranus București, 2006;

Managementul logisticii și distribuției – Gattorna J.L – Ed. Teora București, 1990;

Logistica întreprinderii – Liviu Ilieș – Ed. Risoprint, Cluj Napoca, 1999;

Managementul aprovizionării și desfacerii – Gh. Bășanu, Mihai Pricop – Ed. Economica, ISBN: 973-590-788-7

Impactul globalizării asupra logisticii întreprinderii – Roman T. – Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj Napoca, Ed. Sincron, ISBN 973-86547-4-2, 2003.

Management – Marketing – Bășanu Gh., Fundătură D.- Ed. Diacon Coresi, București, 1993;

Managementul aprovizionării – Scrioșteanu A. – Ed. Universitatea, Craiova, 2005;

Logistica mărfurilor – Bțlan C.- Ed. ASE, București, 2000;

Management logistic- Logistica firmei – Dima C ( coordonator) – Ed. Didactică și pedagogică, București, 1996;

Transport intern, manipulare, depozitare – Tăbacu S. – Ed. Tehnică București, 1991;

Logistica și estetica mărfurilor – Deneș M., Delia Domnica – Fundația Univesitară pentru integrare Europeană. Universitatea Romăno- Germană, 2002;

Managementul aprovizionării și desfacerii – Băleanu V. – Universitatea din Petroșani 2005.