Locul Turismului International In Economia Frantei

Cuprins

1. Cuvânt înainte

2. Piața turistică

2.1 Cererea turistică

2.2 Oferta turistică

2.2.1 Baza materială a turismului : Structuri de cazare, alimentație, agreement, tratament

2.2.2 Resurse naturale și antropice

2.2.3 Forța de muncă din turism

3. Factori care determină specializarea în turism

4. Calcularea și interpretarea principalilor indici ai evoluției circulației turistice

4.1 Indicatorii cererii turistice

4.2 Indicatorii ofertei turistice

5. Franța-țară primitoare de fluxuri turistice

5.1 Principalele oferte și produse turistice

5.2 Mijloace de informare și promovare

5.3 Căile de acces, tarife și prețuri

5.4 Măsuri speciale și analiza riscurilor pentru turiști

6. Relațiile turistice ale Franței cu România

6.1 Pachete turistice oferite de Franța românilor

6.2 Pachete turistice oferite de România francezilor

7. Concluzii

8. Bibliografie

Cuvânt înainte

Am ales să vorbesc despre Franța în acest proiect deoarece se numără printre țările mele favorite, pe lângă faptul că este o țară deosebit de frumoasă. Personal, întotdeauna am fost fascinată de istoria acestei țări, de bogăția culturală și arhitecturală și de absolut impresionantele tradiții și valori. De asemenea, cultura și setul de valori după care se ghidează francezii reprezintă un model universal.

Scopul acestui proiect este de a stabili cu exactitate locul pe care turismul îl ocupă în economia aceste frumoase țări. Cum anume este gândită oferta turistică astfel încât să atragă anual valuri de turiști și de asemea ce îi determină pe turiști să aleagă Franța în detrimental altor țări.

Piața turistică

Cererea turistică

az

Oferta turistică

Baza materială a turismului

Structuri de cazare

În Franța se găsesc în total 44.749 de unități de cazare.

În continuare urmează o schemă cu distribuția acestor unități de cazare în cele mai importante orașe franceze.

Alte orașe: – Montpellier 147 unități;

Nantes 105 unități;

Lille 145 unități;

Dijon 74 unități;

Câteva dintre cele mai exclusiviste hoteluri franceze:

-InterContinental Paris- Le Grand Hotel;

-Marriott Champs Elysees Hotel Paris;

-Ritz Hotel Paris;

-Four Seasons George V Hotel Paris;

Structuri de alimentație

Bucătăria franceză a fost codificată în secolul al XX-lea de către Auguste Escoffier această culegere devenind un punct de referință în bucătăria modernă, ceea ce este cunoscut astăzi ca haute cuisine (în fr. grande cuisine), reprezentând azi nu numai un obicei alimentar, dar și un model cultural. Escoffier nu a reușit însă să cuprindă toate aspectele și complexitatea preparatelor de pe întreg teritoriul Franței o mare parte din caracterul regional, care poate fi găsit în provinciile franceze rămânând în afara codului său. Dezvoltarea turismului culinar și influența Ghidului Michelin au contribuit la orientarea consumatorilor și către mâncărurile regionale fie ele din mediu burghez, fie din mediul țărănesc de pe tot teritoriul țării. În unele zone tradițiile regionale sunt foarte puternice, precum în sud-vest unde bucătăria gasconă este predominantă. Aceiași situație este și în restul Franței unde diferite stiluri de gătit sunt practicate și există multe tradiții regionale, ceea ce face dificil să se vorbească de bucătăria franceză ca un tot unitar. Există multe feluri de mâncare regionale, care s-au dezvoltat și au ajuns să fie (re)cunoscute la nivel național. Multe feluri de mâncare cunoscute, în întreaga țară, au unele variații de la o regiune la alta.

Michelin tocmai a anunțat ghidul său anual al restaurantelor. Din cele 15 restaurante care au primit punctajul maxim de trei stele, 10 sunt în Paris, iar unul în Lyon. Celelalte patru restaurante de trei stele sunt în Italia și Anglia. 

De asemenea în Franța există o mare varietate de cafenele, cafetării, bistrouri, cofetării, etc.

În continuare , o schemă cu unitățile alimentare care se remarca în mod deosebit pe teritoriul francez:

Structuri de agreement

Cele mai importante structure de agreement ale Franței:

Structuri de tratament

În Franța, structurile private și publice coexistă, iar pacienții pot avea acces liber la diferite tipuri de spitale.

– Instituțiile publice includ spitale regionale (CHR) și spitale locale. Cele 29 de spitale regionale, inclusiv 27 de spitale cu rol didactic și de cercetare, furnizează îngrijire de specialitate. Spitalele locale furnizează servicii de sănătate de rutină.

– Instituțiile private pot fi profitabile sau non-profit. Instituțiile non-profit sunt conduse prin același sistem de management ca și instituțiile publice, și au același portofoliu de servicii ca și cele publice.

Resurse naturale și antropice

Franța se afla printre cele cinci puteri economice mondiale. Totuși în ceea ce privește resursele naturale, deși acestea sunt destul de variate, exploatarea acestora este destul de modestă, chiar în scădere. Se apelează din ce în ce mai des la importul de materii prime și semifabricate. Pe de altă parte peisajele se găsesc din abundență: câmpii agricole sau împădurite, lanțuri montane mai mult sau mai puțin erodate, litoraluri diversificate și văi cu orașe amestecate cu spații neo-naturale. Printre cele mai importante resurse natural turistice se află Munții Pirinei, Munții Alpi, Coasta de Azur, Lacul Geneva .

Resursele antropice sunt reprezentate de tot ceea ce este creat de om cu eforturi tehnice, economice și cultural îmbinate într-un mod armonios cu natura. Exemple: Turnul Eiffel, Bastilia, Arcul de Triumf, Catedrala Notre Dame, Muzeul Luvru, Centrale Motrice, etc.

Forța de munca din turism

În anul 2013 sectorul turistic prezenta 1155000 de angajați direcți De atunci însa, numărul turiștilor a crescut vertiginos, iar ca urmare a acestui fapt si număru angajaților din industria turismului a crescut. În plus, forța de muncă se polarizează: locurile de muncă din agricultură nu mai reprezintă decât mai puțin de 2% începând de prin anii 1970,iar ponderea locurilor de muncă din industrie s-a înjumătățit între 1978 și 2007, de la 28 la 14% din forța de muncă,ceea ce face din Franța o economie postindustrială.

3.Factori care determină specializarea în turism

Crearea de venit național, deși aceasta presupune în prima faza consum de venit național.

Efectul favorabil al turismului asupra venitului național, este evidențiat de procesul prin care exportul de turiști asigură valorificarea mai avantajoasă a resurselor naționale și a muncii interne. Turismul contribuie la producerea de venit național și prin valorificarea resurselor nevalorificate încă,exploatarea suplimentară a celor ce aparțin altor domenii, sau a creațiilor realizate în alte scopuri.

Pentru populație, cheltuielile turistice reprezintă cheltuieli peste cele legate de satisfacerea nevoilor elementare, astfel turismul constituind instrumentul de regularizare a circulației bănești.

Turismul reprezintăun mijloc de valorificare a resurselor. Implicațiile economice ale turismului cuprind și elemente care vizează o valorificare superioară a resurselor implicate în derularea activității turistice, în special a celor naturale (peisaj, climă, ape, floră, faună), dar și antropice, turismul fiind pentru multe dintre acestea singura modalitate de valorificare.

Prin asigurarea unei circulații bănești echilibrate, turismul contribuie la atenuare fenomenului inflaționist.

Turismul joacăun rol important în economie și prin faptul că generează noi locuri de muncă,având,astfel, o contribuție majorăla atragerea excedentului de forțăde muncă din alte sectoare și, deci, la reducerea șomajului.

Turismul stimulează investițiile;

4. Calcularea și interpreatrea principalilor indici ai evoluției circulației turistice

4.1 Indicatorii cererii turistice

Numărul turiștilor străini sosiți în țară: 76,8 milioane turiști in 2013;

Numărul de înnoptări: 272.296.394 nopți în 2013 conform Eurostat;

Numărul mediu zilnic de turiști: nr.turiști în 2013 / 360= 76,8 milioane/ 360 zile=211.111,113 turiști pe zi;

Durata medie a sejurului: 6,5 zile în 2008 conform INSSE;

Densitatea circulației turistice interne : nr.turiști în 2013 / populația în 2013= 84.000.000,7 / 65.300.000=1,2863;

Capacitatea de suport a unei destinații turistice: (suprafața teritoriului x coef.deprimire) / suprafața normată pe turist= (674.843 km² x 1) / 10=67.484,3

Preferința relativă a turiștilor dintr-o anumită țară: 84.000.000,7 / (84.000.000,7+65.300.000)=0.5626;

Gradul de utilizare a capacității de cazare turistică: 65.4 % în 2012, în continuă creștere;

Încasări din turism: 46.319 miliarde EUR în 2013;

4.2 Indicatorii ofertei turistice

Numărul total al structurilor de primire turistică: 44.749 unități de cazare;

Numărul total al locurilor de muncă create în turism: 25.769,4 în 2013 conform Eurostar;

Ponderea turismului în totalul forței de muncă ocupate a unei țări: peste 50%;

5. Franța-țară primitoare de fluxuri turistice

5.1 Principalele oferte și produse turistice

Principalele oferte turistice includ sejururi și produse turistice din următoarele zone: Regiunea Pariziana, Castelele de pe Valea Loirei, Litoralul Oceanului Atlantic, Litoralul Mării Mediterane cu Coasta de Azur, Alpii, Munții Pirinei, Alsacia.

Cel mai vizitat oraș al Franței este de departe capitala Paris. Printre cele mai importante oferte cu care sunt atrași turișii în acest oraș se regăesc vizite la :

Turnul Eiffel, Paris;

Notre Dame Paris;

Muzeul Louvre, Paris ;

Palatul Versailles;

Alte oferte turistice include sejururi în :

Rocamadour, Occitan;

Cannes, Nisa, Riviera Franceză;

Lourdes, munții Pirinei;

Lyon, capital mondială a gastronomiei;

Besancon, Franche-Comte;

Chamonix, la poalele Mont-Blanc;

Bordeaux, capital mondială a vinului;

Mont Sant-Michel;

5.2 Mijloace de informare și promovare

Franța se promovează prin filmulețe turistice, afișe, publicitate, provovarea vânzărilor.

5.3 Căile de acces, tarife si prețuri

Căile de acces: -Rețeaua de căi de transport este diversificată și modernă, dar polarizată îndeosebi din capitala țării. Franța a avut în ultimele decenii ale secoluluial XX-lea, realizări remarcabile în domeniul transportului feroviar de mare viteza,așa-numitul TGV(320 km/h). Dispune totodata de o însemnată rețea de autostrăzi și alte cai rutiere modernizate.

-Transporturile pe apa atât fluviale, cât și maritime, sunt de asemenea bine dezvoltate. Franța are o mare rețea de căi navigabile interne, principalele porturi fluviale fiind Paris (pe Sena), Strasbourg (pe Rin), și Lyon (pe Ron). Dispune totodata de o importantă flotă comercială maritimă și de unele dintre cele mai mari porturi de pe glob: Marsille și Le Hâvre.

-Aeroporturile Parisului (Charles de Gaulle și Orly) se înscriu printre cele mai mari din lume.În total în Franța sunt aproximativ 478 aeroporturi.

Tarife și prețuri: acestea variază în funcție de mijlocul de transport ales și gradul de comfort la care alegem să calătorim și compania cu care calătorim.

Spre exemplu dacă alegem să călătorim cu avionul din Cluj-Napoca la Paris iată cateva oferte prezentate de site-ul eski.ro :

Dacă am alege să călătorim cu trenul , un bilet Cluj-Napoca – Paris ar costa 518 RON conform Eurolines.

5.4 Măsuri speciale și analiza riscurilor pentru turiști

Riscurile pentru turiști există, chiar dacă nu sunt atât de semnificative. Pot exista riscuri naturale, cum ar fi furtuni, alunecări de teren , inundații, etc. Dar și riscuri cum ar fi accidente (exemplu: recenta prabușire a unui avion A320 care a dus la moartea a 150 de persoane).

Poate exista riscul ca turiștii să fie implicați în atacuri teroriste (atacul asupra redacției Charlie Hebdo ).

6. Relațiile turistice ale Franței cu România

6.1 Pachete turistice oferite de Franța românilor

Mai sus, în secțiunea 5.1 am enumerat principalele oferte turistice, care se adresează și românilor.

6.2 Pachete turistice oferite de România francezilor

Francezii preferă în primul rând circuitele culturale și sunt interesați de obiectivele aflate în patrimoniul UNESCO, ordinea preferințelor pentru pachetele turistice consumate în Romania fiind Bucovina, Transilvania și Maramureș, traseul "La Voye Royale" – care implică un circuit– Bucuresti, litoralul Mării Negre (în special pentru tratament).

Ca o noutate, Invitation România a lansat pe piața franceză produsul de circuit Oltenia. Acesta va include Râmnicu Valcea, Horezu, Targu Jiu (cu creațiile lui Brancuși – Coloana Infinitului, Poarta Sarutului, Masa Tăcerii), Valea Jiului, Defileul Cazane (considerat de multi specialiști drept cel mai spectaculos din Europa), Sarmisegetuza, Deva, Sibiu, Transfăgărășan.

Conform unui reportaj al Știrilor ProTV : “În Țara Moților se aude tot mai des, în ultima vreme, vorbindu-se limba franceză. Dornici să descopere locuri unice, turiștii din țara lui Voltaire au ales ca destinație Munții Apuseni. Străbat zilnic zeci de kilometri pe poteci înguste ca să ajungă pe crestele abrupte sau la peșterile săpate în stanci. Și spun că sunt vrăjiți de peisaje, dar și de ospitalitatea localnicilor.

7. Concluzii

Franța este țara cu cel mai mare număr de turiști de pe glob. Acest fapt se datorează atât ofertei cu care sunt atrași turiștii , cât și frumuseții țării.

Despre o economie se poate spune că este dezvoltată atunci când cea mai mare a populației și a resurselor financiare se concentreză în domeniul serviciilor.Cea mai mare parte din populața activă a Franței lucrează în domeniul serviciilor, ceea ce semnifică o dezvoltare economică foarte ridicată. Cu un procent al populației atât de ridicat care lucrează în domeniul serviciilor și cu precădere în turism , calitatea serviciilor oferite este de cea mai înaltă clasă.

În Franța se pot practica toate tipurile de turism cunoscute : turism recreativ, cultural, religios, medical, de agreement,gastronomic, etc. Oferta este foarte bogată și atât pe gustul cât și pe buzunarul tuturor.

De asemenea riscurile mai sus menționate au o probabilitate de producere mai mică ceea ce face această destinație turistică sigură. Căle de acces sunt la îndemâna oricui și spațiile de cazare sunt suficiente.

În concluzie luați aminte la cei 76,8 milioane de turiști din 2013 și vizitați Franța !

8. Bibliografie

http://www.booking.com/country/fr.ro.html?aid=318615;label=New_English_EN_ALL-GBIECAUS_15673864465-2NObap*xfyZWbQKio_9kEAS57295656985%3Apl%3Ata%3Ap1%3Ap2%3Aac%3Aap1t1%3Aneg;sid=9be7f2f7b89171ff97da1c7683880e72;dcid=1

http://www.manager.ro/articole/afla/aproape-toate-restaurantele-cu-trei-stele-michelin-sunt-in-paris-17246.html

http://www.turisteuropa.ro/tag/top-10-restaurante-ieftine-in-paris

http://ro.wikipedia.org/wiki/Buc%C4%83t%C4%83ria_francez%C4%83

Turismul Culinar sau Calatoriile pentru Placerea Gustului

http://www.paragona.com/ro/candidati/unde-ai-vrea-sa-lucrezi/franta/sistemul-sanitar/

Contribuția turismului în procesul creșterii economice-Asistent univ.drd. Dumitru Nicoleta, Universitatea Româno-Americană București- http://www.revistadeturism.ro/rdt/article/viewFile/233/141

http://evisionturism.ro/franta-tara-din-ue-cu-cel-mai-mare-numar-de-innoptari

http://statistici.insse.ro/shop/

http://www.frontpress.ro/2013/01/franta-a-depasit-65-de-milioane-de-locuitori-cati-sunt-francezi.html

http://www.wall-street.ro/articol/Turism/100762/Mai-multi-turisti-francezi-care-vor-vizita-Romania.html