Locul Si Rolul Bancilor In Economia de Piata Romaneasca
INTRODUCERE
Alegerea temei a venit din motivația potrivit căreia, la ora actuală, orice firmă e necesar să aibă o activitate rentabilă, o stabilitate a performanțelor financiare, deoarece în caz contrar, poate fi supusă falimentului. Pe lângă o foarte bună gestiune a activelor patrimoniale, firmele adesea apelează la credite pe termen scurt, mediu sau lung pentru finanțarea activității curente sau a investițiilor prin suplinirea cu lichidități.
Considerăm că în prezent asistăm la o creștere continuă a cerințelor de creditare din partea persoanelor juridice, din nevoia lor de finanțare externă, iar o astfel de situație aduce foarte multe beneficii instituțiilor creditoare și mai puține avantaje persoanelor juridice. Astfel, analiza metodologiei de creditare dorește să surprindă modul în care se desfășoară procesul de creditare, în care ambele părți tind spre beneficii maxime.
Așadar, această cercetare are ca scop analiza modalității prin care Banca Comercială Română, conform legislației românești, europene și proprii politici interne, își prezintă și acordă produsele bancare
Prezenta lucrare reprezintă o sinteză a elementelor fundamentale ce caracterizează creditul bancar, aspectele de fond ale acestui produs bancar extrem de complex și în plină ascensiune, care a cunoscut o ampla evoluție atât în occident cât și în țara noastră.Piața creditelor se caracterizează prin dinamismul ofertelor de creditare, dar și prin dorințele și nevoile variate de finanțare ale clientului.
Lucrarea de față cuprinde 4 capitole în care sunt prezentate elementele determinante ale creditului.Structura acestei lucrări se prezintă astfel:
În capitolul I vom încerca să prezentăm banca comercială românească, geneza ei, dar și tipurile de operațiuni pe care le efectuează în prezent.
Capitolul al II lea prezintă geneza creditului bancar, rolul acestuia încă din mileniul al II lea î.Hr., apărut prima dată în Orientul Mijlociu, trecerea de la manufactură la mare industrie și prezentăm de asemenea definiție, trăsături, funcții și forme pe care le îndeplinește creditul bancar în prezent. Încercăm să conturăm riscurile care pot apărea în contractarea unui credit, și definim prețul lui, adică dobânda.
Instituția pe care am ales sa facem studiul de caz este BCR, instituție pe care o și prezentăm în capitolul III, etalăm principalele categorii de produse pe care le oferă și tipologia clienților săi. De asemenea prezentăm condițiile principale pentru a obține un credit, documentație, analiză și principii de respectat în cadrul BCR.
În cadrul ultimului capitol, mai exact în capitolul al IV-lea, este realizat studiul de caz, și anume, analiza de acordare a unei linii de credit către firma OVIAL S.R.L. pe baza situațiilor financiar-contabile ale societății și bineînțeles prin prisma politicii de creditare a Băncii Comerciale Române și a normelor legislative în vigoare.
În încheierea lucrării imi voi prezenta punctul de vedere vis-s-vis de sistemul bancar romănesc, concluziile mele împreună cu o pertinentă recomandare.
Sondajele de opinie, studiile tematice și istoricul pieței bancare autohtone arată că cele mai mari nemulțumiri ale românilor față de instituțiile de credit au legătură directă cu lipsa de transparență a acestora atunci când vine vorba de formulele de calcul în funcție de care se stabilesc costul unui împrumut. Un număr însemnat de clienți nu cunoaște toate detaliile creditului și, în special, prețul pe care urmează să-l plătească.
În exemplul urmărit, vom observa care sunt detaliile care stau la baza deciziei de acordare sau nu a unui credit, considerând ca informațiile care ne stau la dispoziție și propria capacitate de analiză și sinteză pot să contureze o imagine globală asupra a ceea ce înseamnă o analiză a metodologiei de creditare bancară a persoanelor juridice și fundamentarea deciziei de acordare a unei linii de credit din România.
Capitolul I. Locul și rolul băncilor în economia de piață românească
1.1. Apariția și dezvoltarea băncilor comerciale
Literatura de specialitate pune în evidență ideea conform căreia activitățile bancare își au originea în trecutul timpuriu, încă din Antichitate și Evul Mediu, fapt demonstrat de către descoperirile arheologice care certifică desfășurarea și evoluția unor astfel de activități care au constituit primii pași în sensul apariției și dezvoltării practicilor bancare din prezent. Datorită istoriei, a poziției geografice și a ocupațiilor străine ce au fost de-a lungul timpului, circulația monedei pe teritoriul românesc a întâmpinat existența unui număr mare de forme de monede.
Luând în considerare opinii ale diferiților autori, putem aprecia că „primele dovezi ale desfășurării unei activități bancare pe teritoriul României datează încă din anul 167 e.n și au fost descoperite între anii 1786-1855, fiind plăci de piatră găsite într-o zonă de mine aurifere. Aceste plăci datează din perioada Daciei Traiane și conțin detalii referitoare la un contract privind înființarea unei bănci care putea acorda împrumuturi și percepea dobândă”.
Începutul creării unui nou și modern sistem bancar românesc l-a reprezentat constituirea BNR care a fost proiectată după modelul Băncii Naționale a Belgiei, care la rândul ei a utilizat modelul Angliei, creându-se astfel „premisele pentru apariția altor bănci și pentru dezvoltarea sistemului bancar românesc”.
În perioada comunistă, sistemul bancar românesc a fost structurat, per ansamblu, după modelul sovietic monobancar. În centrul sistemului bancar se află Banca Națională a României care avea atribuții de bancă de emisiune și unele atribuții de bancă comercială, iar pe lângă BNR sistemul includea și alte patru bănci specializate în finanțarea unui segment anume de activitate economică.
Băncile specializate în România în perioada comunistă (Sursa: Moroșan Gh., Op.cit., p.37) :
Banca Română de Comerț Exterior (redenumită după anul 1990 Bancorex);
– specializată în creditarea comerțului internațional și deținea cea mai mare parte a rezervelor valutare ale țării;
Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară (în prezent Raiffeisen Bank);
credita și finanța producția agricolă, industria alimentară și sectorul apelor;
Banca de Investiții (în prezent Banca Română pentru Dezvoltare – Grup Société Générale);
acorda credite pe termen lung și era responsabilă de finanțarea întreprinderilor;
Casa de Economii și Consemnațiuni (CEC);
– deținea monopolul în mobilizarea economiilor populației și aloca o parte din resursele sale sub forma împrumuturilor pentru construcția de locuințe;
Reforma sistemului bancar în România a început de fapt în decembrie 1990 când sistemul monobancar a fost înlocuit cu un sistem organizat pe două niveluri. BNR cu atribuții de conducere a politicii monetare și alte funcții specifice unei bănci centrale și băncile comerciale cu atribuții de a efectua operațiuni bancare diversificate prin respectarea normelor prudențiale emise de banca centrală. Această structură s-a păstrat până în prezent, statutul băncii centrale consolindându-se constant îmbunătățindu-și normele și reglementările legale cu privire la activitatea sistemului bancar.
O altă etapă de importanță majoră în procesul de evoluție și formare a sistemului bancar românesc e reprezentată de aderarea României la UE, ceea ce a determinat deschiderea sistemului bancar românesc și instalarea unei concurențe puternice între băncilor românești și cele străine, determinând băncile comerciale să lupte pentru deținerea cotei de piață dorite și fidelizarea clientelei în detrimentul concurenților.
1.2. Operațiuni ale băncilor comerciale
Existența operațiunilor bancare efectuate de către bănci se datorează cadrului metodologic al sistemului bancar, dar mai ales exercitării activităților privind relațiile cu clienții. Majoritatea operațiunilor determină relații patrimoniale care produc modificarea sumelor în conturile clienților și se numesc operațiuni bilanțiere (pasive și active), celelalte fiind reprezentate doar de obligații ale clientelei sau ale băncii, posibil patrimoniale, care nu sunt întregistrate în conturile bilanțiere, numindu-se operațiuni extrabilanțiere („de comision, de mandat, garanții, obligații anticipate, credite neperformante expirate, sume în litigiu aflate în instanțele de judecată etc”).
1.2.1.Operațiuni pasive
Operațiunile pasive ale băncilor comerciale sunt reprezentate de formarea capitalului
propriu, atragerea depozitelor și rescont, iar pentru efectuarea operațiunilor pasive, băncile comerciale constituie:
Tabel nr.1 – Operațiunile pasive ale băncilor comerciale
Sursa: Botiș S., Operațiunile instituțiilor de credit, Editura Universității "Transilvania", Brașov, 2010, p.8
În tabelul de mai sus este ilustrată structurarea operațiunilor pasive în categorii și subcategorii. Apreciem ideea potrivit căreia capitalul propriu se regăsește în contabilitatea oricărei societăți comerciale într-o proporție mai scăzută față de capitalul suplimentar. Astfel, fondurile proprii sunt constituite din capitalul social obligatoriu și de fondurile precizate în figură, iar capitalul suplimentar cuprinde rezerva legală ordonată de BNR și alte rezerve ca cele menționate în figură.
A. Formarea capitalului propriu de către bănci prin însumarea de capital social, fond de rezervă și provizione are ca aspect important faptul că în cadrul resurselor de creditare, capitalul propriu reprezintă doar o pondere redusă, așadar nu pot fi considerate reprezentative reciclarea și valorificarea capitalurilor bănești sub aspectul capitalizării profitului bancar câștigat.
În privința capitalului social, este evident faptul că acesta se formează prin emisiunea și subscrierea de acțiuni, iar în ceea ce privește fondul de rezervă, băncile sunt nevoite să își previzioneze un astfel de fond, pentru a acoperi unele pierderi ce se pot înregistra în activitatea lor, precum cele generate de insolvabilitatea unor clienți debitori. Prin operațiunea de capitalizare, de obicei, resursele fondului de rezervă ajung să aibă o proprție egală cu cea a capitalului social. Acestă proporționalitate se datorează și se evidențiază prin diversitatea tipurilor de risc ce apar în operațiunile bancare. Băncile apelează la constituirea de provizioane, tot datorită necesității de a păstra un anume plafon de lichidități, ale căror scop este pe de o parte de a mări capitalul propriu al băncilor care se formează pe baza unor reglementări normative, și pe de altă parte de a reduce riscul în urma căruia pot apărea pierderi imprevizibile în activitatea băncilor comerciale.
B. Atragerea depozitelor este principala cale de formare, plasare și circulație a resurselor, acestea fiind în mod definitoriu sursa primordială de finanțare a băncilor. În mod obișnuit, cele trei categorii de depozite practicate de băncile comerciale sunt: la vedere, la termen, prin cont curent.
Tabel nr. 2 Clasificarea depozitelor bancare ale băncilor comeciale
C. Rescontul reprezintă o cale prin care băncile comerciale recurg la colectarea de resurse suplimentare de creditare prin cedarea portofoliului de efecte comerciale, în principal, băncii de emisiune, dar și băncilor de scont, băncilor comerciale. Banca comercială utilizează rescontul ținând cont de nevoile sale de a obține disponibilități bănești într-un anumit moment. Aspectul principal al
rescontării este că se realizează întregistrarea profitului de către bancă efectiv în aceeași zi în care s-a efectuat operațiunea de rescont, ca diferență între taxa oficială a scontului aplicată de banca de emisiune și dobânda la care s-a scontat efectul comercial. Pe lângă rescont, băncile comerciale practică și operațiuni de lombardare care constituie resurse temporare. Refinanțarea constă în împrumuturile de refinanțare care, în mod obișnuit, se regăsesc sub aspectul creditelor lombard, care sunt însoțite de garanții ferme precum titlurile de valori și care se emit pe intervale scurte (maxim 90 zile). Apreciem următoarea schemă ca fiind o corectă clasificare a împrumuturilor de refinanțare, întrucât BNR finanțează instituții bancare, instituții guvernamentale etc, în timp ce băncile comerciale sunt axate pe finanțarea persoanelor fizice și juridice:
Tabel nr. 1 Tipologia împrumuturilor de refinanțare
Sursa: Botiș S., Op.cit, p.8
1.2.2. Operațiuni active
Operațiunile active reprezintă acele operațiuni prin care se folosesc resursele constituite prin intermediul operațiunilor pasive, și anume operațiuni cu numerar prin care se realizează încasări și plăți în numerar, credite bancare care au ponderea cea mai mare în portofoliul de active al băncii și operațiunile de plasament în urma cărora la fel, băncile obțin beneficii prin diferite mecanisme.
Aceste operațiuni sunt reflectate în detaliu în tabelul de mai jos:
Tabel nr. 4 Clasificarea operațiunilor active ale băncilor comerciale
Conform unui alt tip de clasificare, putem aprecia că operațiunile active sunt operațiuni de plasament și creditare care se formează pe temelia depozitelor bancare și se clasifică, în linii mari, în două ramuri diferite, și anume: creditarea persoanelor fizice și a persoanelor juridice.
A. Creditarea persoanelor juridice. Renunțarea la unele operațiuni tradiționale și astfel creșterea șanselor de creditare prin implementarea și diversificarea unor operațiuni noi s-a dovedit a fi necesară datorită faptului că exigențile și nevoile clienților au devenit tot mai mari. Așadar, persoanele juridice sunt creditate de către bănci oferindu-li-se mai multe tipuri de credite, precum:
a) Credite pentru constituirea unor active fixe. Atunci când nu este utilizată participarea la piața financiară prin emisiunea de acțiuni și obligațiuni, persoanele juridice se adresează băncilor comerciale pentru procurarea mijloacelor fixe prin credite pe termen scurt. Se remarcă faptul că, în ceea ce privește creditarea firmelor pentru procurarea activelor fixe, băncile comerciale sunt tot mai puțin implicate comparativ cu societățile de investiții, băncile de ramură, societățile financiare, de leasing.
b) Credite pentru activitatea de exploatare. În cele ce urmează, această categorie va fi exemplificată printr-un tabel special constituit, al cărui scop este de a clasifica și prezenta succint operațiunile active ale băncilor comerciale caracteristice acestei tipologii de credit, care presupune creditarea creanțelor și creditele de trezorerie.
Tabel nr. 5 Creditarea pentru activitatea de exploatare a persoanelor juridice
Sursa: Botiș S., Op.cit., p.9
Conform tabelului nr.5, în cadrul creditării creanțelor se regăsesc operațiuni prin care banca urmărește ca, prin operațiuni cu titluri de valoare, precum cambii, tituluri de împrumut, efecte publice etc să genereze noi resurse aducătoare de profit. Împortant pentru bancă este ca aceste operațiuni să fie fructoase, efectuate în situații cât mai sigure, în momente ale căror fluctuații sunt favorabile băncii, pentru a genera un profit cât mai mare prin expunerea la un risc cât mai mic. În ceea ce privește creditele de trezorerie, acestea au scopul de a acoperi nevoile de disponibilități bănești alte băncilor comerciale.
B. Creditarea persoanelor fizice însumează o altă categorie interesantă de operațiuni active realizate de băncile comerciale. Destinația acestor credite dorește să acopere necesitățile privind cumpărarea de bunuri de folosință îndelungată de valoare mare, contrucția de locuințe, suportul pentru unele cheltuieli curente sub forma de credit fără o anumită destinație stipulată inițial”.
1.2.3. Operațiuni extrabilanțiere
Atât în teoria cât și în practica bancară se regăsesc operațiunile extrabilanțiere. Acestea reprezintă acele operațiuni care în momentul efectuării, nu influențează valoarea sau structura bilanțului contabil. O mare parte a operațiunilor bancare nu necesită înregistrarea lor în bilanțul contabil, deoarece acestea nu influențează patrimoniul băncii, dar aduc totuși venituri. Cea mai mare pondere în cadrul operațiunilor bilanțiere o au operațiunile de comision, care au rolul de acoperi în principal cheltuielile administrative ale băncilor comerciale.
Operațiunile extrabilanțiere sunt reflectate în activitatea bancară prin următoarele elemente enumerate și prezentate succint în următorul tabel:
Tabel nr.6 Operațiuni în afara bilanțului ale băncilor comerciale
Sursa: Căpraru B., Op.cit., p.47
Capitolul II. Creditul bancar – motorul principal al angrenajului economico-social
2.1. Geneza creditului
Tot mai multe izvoare istorice atestă faptul că despre credit se poate vorbi începând cu mileniul al II- lea î.Hr., creditul a apărut în Orientul Mijlociu, fiind o îndeletnicire a marilor proprietari funciari. Apoi, sub forma comerțului cu bani, creditul a fost practicat de egipteni, fenicieni și, mai târziu, de greci și romani. În aceea perioadă, din cauza lipsei acute de diponibilități bănești și a gradului înalt de risc, activitatea de creditare era una de tip cămătăresc, caracterizată prin practicarea unor dobânzi ridicate. Manifestarea neîncrederii în activitatea de rambursare a creditelor a dus la constituirea unor importante garanții materiale, uneori până la concurența sumei angajate ca împrumut. În acest context era nevoie și de o oarecare încredere din partea împrumutătorului, aceea că împrumutatul se va ține de cuvânt și va restitui creditul la data stabilită.
Acest act de bună-credință este cel care, pe filieră latină, a dat și titulatura de credit (credium, credere = a crede). Totodată, debitorul era atent supravegheat de persoana creditorului în legătură cu rambursarea împrumutului. Uneori, cum se întâmpla în Roma Antică, în cazul nerambursării creditului, debitorul putea fi întemnițat sau supus unor pedepse fizice.
Consolidarea sistemelor bancare și dezvoltarea economică, prin trecerea de la manufactură la marea industrie, au făcut ca volumul creditelor solicitate să se amplifice foarte mult. Cu deplin temei, se poate afirma că economiile actuale sunt economii bănești, iar banii sunt definiți ca bani de credit. Creditul se identifică tot mai mult ca fiind comerțul cu bani, asimilat cu activitatea de intermediere a băncilor între posesorii de disponibilități bănești sub forma diverselor împrumuturi. Din această perspectivă, dobânda se manifestă ca fiind prețul capitalurilor bănești implicate în procesul de creditare.
2.2. Accepțiuni în definirea creditului
În mod general, creditul este noțiunea ce definește o relație cu caracter special, ce apare între un vânzător și partenerul său cumpărător, în cazul în care transferul de valoare, respectiv de mijloace bănești, are loc după ce s-a realizat transferul material de utilități, aceste două tipuri de trasferuri fiind, de fapt, decalate în timp. Astfel, creditul reprezintă schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare. El este un act de încredere ce comportă schimbul a două prestații disociate în timp.
Necesitatea existenței și manifestării creditului în orice economie are un caracter obiectiv, acesta fiind, la rândul său, generat de caracterul obiectiv al reproducției micro și macro economice.
Uzual, prin credit se înțelege:
relația economică bănească ce se stabilește între o persoană fizică sau juridică (creditor) care acordă un împrumut de bani sau care vinde mărfuri sau servicii pe datorie și o altă persoană fizică sau juridică (debitor), care primește împrumutul sau cumpără pe datorie;
împrumut acordat, cu titlu rambursabil și condiționat, de obicei de plata unei dobânzi;
creanța creditorului, datoria celui obligat;
” a da pe credit”- a vinde fără a primi banii imediat (cu plata temporar amânată);
a da cuiva un credit- a pune la dispoziția cuiva, cu respectarea formelor legale, un credit în condițiile și în limitele stabilite mai înainte.
Pe platforma economică, creditul reprezintă un amplu subiect de dezbatere, fiind definit astfel: ” schimbul unei bogății prezente, contra unor bogății viitoare”, ” creditul este puterea de cumpărare, fără a deține numerar”, ” este vorba de o operațiune de credit sau un fapt economic, numit credit, ori de câte ori este vorba de cedarea unei sume de bani, efectuată într-un moment dat, din partea unui subiect economic, cu obligația pentru acesta din urmă de a restitui mai târziu, la un termen fixat, suma primită, plus o sumă de bani care se cheamă interes sau dobândă”.
Sintetizând definițiile elaborate de economiști se poate realiza o structurare în ceea ce privește fundamentarea noțiuni de credit, putând fi privit astfel: creditul ca încredere, creditul ca formă a relațiilor de schimb și creditul ca expresie a relațiilor de redistribuire.
Figura 1. Principalele direcții în definirea creditului
Sursa: Vasile, Cocriș, Vasile, Turliuc, Monedă și credit, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2008, pp.142
2.3. Trăsăturile și funcțiile creditului
2.3. 1.Trăsăturile creditului
Atunci când încercăm să evidențiem una din trăsăturile creditului, aceasta poate fi formulată ca fiind ” ia de la cei bogați și dă la cei săraci”, iar din persepctiva economistului poate fi reformulată ca fiind transferul de fonduri de la agenții excedentari spre cei deficitari, acest transfer fiind purtător de dobândă.
Trăsăturile principale ale creditului sunt: separarea proprietății asupra capitalului de împrumut de folosirea lui, plata dobânzii pentru utilizarea capitalului de împrumut, rambursarea creditului la scadență și participarea creditului la finanțarea debitorilor
Separarea proprietății asupra capitalului de împrumut de folosirea lui
Rolul băncilor la nivelul economiei și la nivelul agentului economic este de intermediari financiari între cei ce dispun de resurse de finanțare și cei care au nevoie de ele, devenind administratori ai creditului. Capitalul de împrumut este folosit de cel care primește împrumutul, nefiind folosit de agentul economic excedentar.
Un instrument folosit în perioada actuală pentru a reflecta finanțarea agenților deficitari, pe piața financiară, este rata dobânzii pe piața deschisă, ce reușeste să oglindească echitatea dintre posibilitățile de satisfacere cu fonduri și necesitățile de fonduri ale agenților economici.
Plata dobânzii pentru utilizarea capitalului de împrumut
Dobânda poate fi privită ca fiind ”prețul„ plătit de către debitor pentru împrumutul acordat de către bancă. Nivelul dobânzii este un element extrem de important în stabilirea volumului creditelor, întrucât se cunoaște faptul că o dobândă scăzută, inferioară rentabilității economice, constituie un stimulent pentru întreprinzători în a angaja un volum sporit de credite și viceversa.
Rambursarea creditului la scadență
În momentul în care un credit nu este rambursat la scadență, încrederea ce se stabilește între debitor și creditor este depreciată, având ca și consecință creșterea creditelor neperformate pentru băncile ce nu realizează o apreciere corectă și justă a performanțelor economice și posibilităților financiare ale firmei creditate, neefectuând o analiză realistă asupra posibilităților de rambursare a creditului.
Posibilitatea de rambursare a creditului este strâns legată de derularea fluxurilor de încasări și plăți (cash-flow) deținute de către debitor, termenul de rambursare a creditului fiind corelate cu durata circuitului de exploatație. Bineînțeles că activitatea de apreciere a duratei pentru care se legitimează creditele decurge din particularitățile sectorului de activitate, de performanțele agentului economic, dar și de factori interni și externi cu acțiune directă asupra activității. Garantarea creditului reprezintă un factor constitutiv în rambursarea acestuia, sub forma garanțiilor personale și cele reale, iar cel mai adesea garantarea se realizează pe seama elementelor de activ ale debitorului. Situația financiară a debitorului este important de urmărit în practica bancară, întrucât nu de puține ori s-a dovedit a fi o problemă lipsa de lichidități a agenților economici, cu impact direct asupra nerecuperării de către bănci a sumelor împrumutate.
2.3.2.Funcțiile creditului
Importanța și locul creditului în cadrul relațiilor economico-sociale sunt prezentate prin funcțiile sale, și anume: funcția distributivă, funcția de transformare a economiilor în investiții, funcția de emisiune monetară, funcția de asigurare a stabilității prețurilor
Funcția distributivă
Această funcție reiese din definirea creditului ca fiind operațiunea prin care se iau în stăpânire imediată resurse cu promisiunea de rambursare de către debitor în schimbul ”plății” prețului, adică a dobânzii. Mobilizarea resurselor disponibile la un moment dat în economie și redistribuirea lor prin împrumuturile acordate celor deficitari, repartizate în funcție de sectorul de activitate și de anumite ramuri ale economiei înglobează funcția distributivă.
Înlocuirea monedei pasive cu moneda activă, pusă în evidență prin această funcție conferă elasticitate economiei, favorizând investițiile profitabile pentru societate în ansamblul ei, participând la concentrarea capitalului și la direcționarea acestuia spre ramuri și sectoare de activitate cu un real potențial economico-financiar.
Funcția de emisiune monetară
Funcția de eimisiune monetară trebuie privită din punct de vedere a activității de creditare și nu privită din perspectiva Băncii Naționale a României, întrucât aceste două accepțiuni sunt total opuse. Deși aparent această emisiune monetară poate fi percepută ca o activitate arbitrară, prin care băncile iau decizii subiective de finanțare, de fapt este o activitate ancorată în realitatea economică, astfel încât să nu se realizeze o supracreditare sau subcreditare cu efecte negative asupra echilibrului economiei.
Creditul privit din perspectiva relației de încredere stabilită între creditor și debitor, a reușit să creeze moneda fiduciară- biletele de bancă, precum și instrumente și tehnici precum cecul, viramentul, cambia, ce au dus la diminuarea numerarului din circulație și la creșterea monedei scripturale.
Funcția de transformare a economiilor în investiții
Un factor important în stabilirea echilibrului economic îl reprezintă raportul dintre economisire și investire, întrucât un individ ce economisește o sumă de bani mai mică sau mai mare și nu este urmată de investire determină un dezechilibru la nivel economic. Bineînțeles, că nu marea majoritate pot avea calitatea de întreprinzători, dar cei care dispun de această îndeletnicire sunt de cele mai multe ori impiedicați să realizeze un business de succes din cauza faptului că nu dispun de capitalul necesar. În momentul în care întreprinzătorul constată că nu dispune de capital apelează la credit, o modalitate de transformare a economiilor inactive în invetiții, reușind să participe la creșterea economiei.
Funcția de asigurare a stabilității prețurilor
Funcția de asigurare a stabilității prețurilor se realizează prin stabilrea unei echivalențe între cerere și ofertă, realizându-se creditarea consumului, dar și al stocurilor. Pentru a împiedica producerea unor fenomene ce au ca și consecință dezechilibre la nivel economic se apelează la unul dintre instrumentele creditului menționate mai sus, și anume warantul, ce permite depozitarea și obținerea cu anticipație a contravalorii mărfurilor.
Trebuie evitată folosirea excesivă a creditului, existând tentația debitorului, atunci când piața creditului este relaxată, de a folosi sumele fără prea mult discernământ, determinând pe cale de consecință și riscul creditorului cu privire la rambursarea sumei împrumutate. Rolul creditului poate fi evidențiat și prin promovarea relațiilor internaționale, stimulând exporturile și importurile, realizând fluidizarea acestora.
2.4. Formele creditului
Creditul poate fi clasificat după mai multe criterii, putând fi evidențiată varietatea acestuia ce permite o mai bună cunoaștere și analiză.
Tabel nr.7.Sursa: Manea, Marinela Daniela, Postolache, Rada, Creditul bancar- de la teorie la practică, Editura C.H. Beck, București, 2009, p. 94
2.5. Dobânda – preț al creditului
Creditul este inseparabil de dobândă. Dobânda este forma de remunerare a creditorului de către debitor pentru folosirea capitalului de împrumut, este ”prețul” capitalului de împrumut, al valorii de întrebuințare a acestuia. Dobânda poate fi privită atât ca mărime absolută, ca sumă pe care debitorul trebuie sa o plătească creditorului, cât și ca mărime relativă, ca rată procentuală. Rata dobânzii se determină raportând suma anuală a dobânzii achitate (de achitat) la capitalul împrumutat.
Un nivel redus al ratei dobânzii antrenează o cerere sporită de credite, ceea ce determină efecte favorabile asupra producției și economiei, după cum un cost ridicat al creditelor, respectiv o rată a dobânzii ridicată, generează diminuarea cererii de credite. Luarea în considerare a ratei inflației, comparativ cu rata dobânzii utilizată în contractul de credit, conduce la constatarea faptului, că în perioadele cu inflație sporită, creditele constituie pentru debitori o modalitate perfectă de finanțare.
Pentru a evidenția rolul dobânzii în cadrul economiei de piață am făcut referire la conceptul Keynesist, ce definește dobânda ca o ”recompensă pentru renunțarea la lichidități pe o anumită perioadă de timp, iar rata dobânzii poate fi privită ca un instrument de influențare a volumului de investiții și de combatere a recesiunii și șomajului”.
Dacă e să facem referire la abordarea marxistă, aceasta privește dobânda ca o ”formă de redistribuire a plusvalorii, formă particulară de participare a bancherilor la însușirea fără plată a plusprodusului. Astfel se abordează limitele extreme ale dobânzii, și anume: limita superioară este privită ca rata mijlocie a profitului, iar limita minimă a dobânzii poate coborî, în funcție de anumite împrejurări, foarte mult, fără a se compromite acoperirea cheltuielilor raționale pe care administrarea creditului le presupune, plus un oarecare profit. Nu este concludentă ideea conform căreia se poate determina un nivel dat al dobânzii între cele doua linite extreme, deoarece acestea sunt prea îndepărtate una de cealaltă pentru a se stabili un optim.
Conform aprecierilor Alexandru Puiu, ”dobânzile înalte la creditele acordate de bănci i- au determinat pe agenții economici care, din pricina decapitalizării economiei românești, au fost
și sunt inevitabil obligați să recurgă la credite pentru a se finanța, să promoveze creșterea prețurilor. Prin intermediul cheltuielilor mai mari cu dobânzile, s-a contribuit la o nouă amplificare a procesului inflaționist”.
Pe de o parte, în condițiile unor modificări cât de mici în structura de cost a mărfurilor și serviciilor, chiar dacă pe termen scurt cheltuielile suplimentare cu dobânzile pot fi absorbite de întreprinderi prin micșorarea profitului pe produs, totuși, menținerea pe perioade medii sau lungi de timp a cheltuielilor ridicate cu dobânzile face imposibilă acoperirea acestora pe seama profitului agenților economici. Pe de altă parte, orice modificări ale structurii costului și prețului unui produs îi determină pe producătorii și consumatorii acelui bun să facă o serie de anticipări inflaționiste care, prin efectul de propagare, vor atinge, mai devreme sau ma târziu, toate mărfurile și serviciile din economie, procesele inflaționiste fiind astfel puternic stimulate.
Formele dobânzii
În ceea ce privește tipurile de dobânzi din punct de vedere al băncii se pot deosebi două categorii de dobânzi: dobânda bonificată și dobânda percepută.
Dobânda bonificată reprezintă remunerarea disponibilităților bănești ale celor ce și-au constituit depozite la bancă. În general, dobânda bonificată este mai mică decât dobânda percepută la credite. Nivelul dobânzilor bonificate este dependent de rata inflației, rata dobânzii de refinanțare (taxa oficială a scontului) și ratele dobânzilor practicate de celelalte bănci comerciale.
Dobânda percepută este privită ca dobânda încasată de către bănci de la clienții săi care beneficiază de creditele acordate de către bănci. Factorii ce înfluențează dobânda pecepută sunt: nivelul cheltuielilor cu operațiunile bancare, gradul de risc, erodare monetară, profitul bancar precum și rezerva minimă obligatorie.
Din punct de vedere al nivelului la care se practică dobânda avem: taxa oficială a scontului este dobânda cu care banca centrală scontează cambiile prezentate de băncile comerciale și acordă împrumuturi celorlalte bănci (mod de refinanțare); taxa privată a scontului este dobânda la care băncile comerciale scontează cambiile prezentate de întreprinzători și la care se acordă credite acestora; dobânda practicată între întreprinzători – are nivelul cel mai mare din economie; dobânda practicată la depunerile bancare – nivel inferior dobânzii percepute la creditele bancare; dobânda practicată de diferite instituții speciale de credit în vederea creării unor avantaje pentru unele sectoare; dobânda practicată la efectele guvernamentale și la alte efecte emise de societăți comerciale.
Făcând referire la relația între rata dobânzii și rata inflației se poate distinge: dobânda nominală și dobânda reală ce reflectă venitul obținut de către cei care acordă împrumuturi, iar valoarea acesteia se determină prin înmulțirea valorii împrumutului (C) cu rata dobânzii reale (rr), calculându-se prin ajustarea ratei dobânzii nominale (rn) cu rata inflației (ri), iar rata dobânzii nominale, se exprimată prin rata curentă, de piață.
Din punct de vedere al perioadei pentru care se acordă creditul și al capitalizării dobânzii se poate face distincția între dobânda simplă ce se utilizează în cazul în care este luată considerare o perioadă de timp mai mică de 1 an, cu o singură achitare a dobânzii, la scadență și dobânda compusă se practică în situația în care perioada de creditare este mai mare de un an.
Astfel, dacă în perioada economiei planificată, importanța dobânzii în mecanismul economic era minor, o dată cu trecerea la economia de piață, rolul acesteia a fost reconsiderat, fiind pus în corealație cu evoluția ratei inflației. Un factor constitutiv în evoluția rolului dobânzii, în cadrul economiei îl reprezintă economisirea prin constituirea depozitelor de către populație, fiind la rândul său o sursă de finanțare și un mod de combatere a inflației.
2.6. Riscurile și garantarea creditului
Atunci când se acordă un credit se iau în considerare și o seamă de riscuri aferente acestuia, de aici vine și dorința băncilor de garantare a creditului prin garanții reale. Riscurile în materie de credit sunt generate, pe de o parte, de raporturile dintre banca creditoare și împrumutatul debitor, iar, pe de altă parte, între acesta din urmă și partenerul său de afaceri. Riscurile aferente procesului de creditare pot fi generate de raporurile existente între debitor și creditor, și anume: reaua credință a debitorului, imposibilitate debitorului de
a plăti, datorită declarării în imposibilitate de plată sau de faliment, revocarea
comenzii, schimbarea prețului la mărfurile livrate fie datorită conjucturii, fie datorită procesului inflaționist.
Incidența riscului bancar, în general și a riscului de creditare, în mod special asupra performanțelor bnacare, se manifestă în cadrul interdependenței dintre risc și performnață. Performanța bancară este o funcție dependentă de trei variabile, două cantitative (rentabilitatea și riscul) și o variabilă calitativă (managementul bancar).
Odată cu dezvoltarea și diversificarea sistemului bancar și a activității fiecărei bănci, problema riscului de creditare atinge dimensiuni noi, impunând trecerea pe prim plan a preocupărilor de gestionare a sa, ca o garanție absolut necesară pentru a ne bucura de avantajele pe care ni le poate procura sistemul de credit.
Riscul de creditare exprimă în esență ”probabilitatea încasării efective la scadență de către bancă a fluxului de venituri anticipat (avansat+dobândă)”.
În ceea ce privește riscul în activitatea de creditare, acesta poate să survină de la neatenția în formularea normelor de creditare, nerespectarea normelor interne de creditare de către personalul băncii, concentrarea riscantă a creditelor pe anumite piețe, sisteme defectuoase sau inexistente de detectare a creditelor cu probleme, necunoașterea fluxului de trezorerie al clienților toate acestea sunt câteva dintre potențialele cauze ale pierderilor din cadrul portofoliului de credite. Politica de creditare trebuie să fie adaptată la mișcările mediului economic și pentru a fi oportună micșorării riscului în activitatea de creditare trebuie să se
realizeze o selecție a creditelor sigure și cu o probabilitate maximă de rambursare, să se asigurare plasamente rentabile pentru fondurile de care dispune banca, precum și să se încurajeze extinderii creditelor care corespund nevoilor pieței pe care operează banca.
Riscul de creditare se include în tipul de risc financiar, care privește structura finanțării afacerii. Acest risc financiar are un mare grad de dependență de capacitatea clientului de a realiza performanțe și îndeosebi profit, întrucât acesta este cel din care se rambursează datoria. Tot cu ajutorul profitului și al altor performanțe se perfecționeaza structura capitalului.
Banca, în calitatea sa de creditor își asumă anumite riscuri ce decurg din activitatea de creditare și trebuie să realizeze fonduri suplimentare în cazul nerambursării la timp și pentru a diminua din riscuri. Garantarea creditului este considerată unul din principiile de bază ale creditării în condițiile economiei de piață.
Garanțiile pentru credite acordate pot fi delimitate astfel:
garanții reale
garanții personale
alte garanții
Garanțiile reale se concretizează prin luarea în gaj a unor bunuri sau imobile de la persoane care contractează credite, iar în cazul nerambursării creditului vor fi valorificate de către bancă cu scopul recuperării creanțelor sale.
Formele garanției reale sunt gajul și ipoteca. Persoana care constituie gajul, respectiv ipoteca poate fi tocmai debitorul, fie o altă persoană agreată.
Ipoteca este o garanție reală imobiliară, fără deposedare, prin care se permite creditorului ca, în situația în care creditul nu a fost rambursat la scadență, să urmărească imobilul ipotecar, să ceară valorificarea garanției prin scoaterea la vânzare silită, din sumele încasate, urmând să-și recupereze integral sau partțial creditul și/sau dobânda aferentă.
Gajul este o garanție reală care presupune deposedarea debitorului de bunul luat în garanție și încredințarea acestuia unei terțe persoane desemnate de părți.
Garanțiile personale reprezintă angajamentele agenților economici și persoanelor fizice prin care aceștia se obligă să suporte datoriile debitorilor către bancă pentru creditele acordate. Acestea se concretizează într-un angajament făcut în scris de o persoană fizică sau juridică, prin care acesta se obligă, ca în cazul neexecutării obligației de către debitorul principal, să execute acea obligație în locul acestuia.
Garanțiile persoanale îmbracă două forme de bază: fidejusiunea și cauțiunea.
Fidejusiunea se concretizează printr-un contract de credit prin care fidejusorul se obligă să garanteze obligațiile împrumutatului cu întregul său patrimoniu, iar fidejusorul trebuie să aibă patrimoniu suficient pentru ca în cazul executării silite să fie posibilă recuperarea tuturor creanțelor băncii.
Cauțiunea este evidențiată printr-o scrisoare de garanție bancară care trebuie să cuprindă denumirea și sediul băncii garante, denumirea și sediul persoanei garantate, denumirea și sediul beneficiarului cauțiunii și valoarea acesteia, termenul de plată și de valabilitate etc.
Iar în categoria altor garanții avem gajul general ce este un gaj comun la dispoziția tuturor creditorilor, aceștia având o poziție egală față de bunurile debitorului împotriva căruia se derulează executarea silită. De aceea, gajul nu conferă băncii privilegiu de a-și recupera singură datoriile (ca în cazul garanțiilor reale), ceea ce înseamnă că riscurile ei sunt mult mai mari.
Gajul general cuprinde întreg patrimoniul debitorului, deci atât bunurile mobile, cât și cele imobile. El reprezintă o garanție prin efectul legii (chiar dacă nu s-a încheiat un înscris separat).
Capitolul III. Prezentarea produselor și serviciilor oferite de BCR clienților corporate
3.1.BCR– Prezentare generală a instituției de credit
Banca Comercială Română S.A. este organizată potrivit legii 31/1990 privind societățile comerciale și a legii 58/1998 privind activitatea bancară, fiind înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J.40/90 din 23 ianuarie 1991, cod unic de identificare 361757 si cu un capital social in prezent de 1,625 miliarde lei(majorat la 11 ianuarie 2013, fiind la acel moment 1,553 miliarde lei, majorare cu 71,9 milioane lei; majorare datorată subscrierii de noi acțiuni de către acționarii care și-au exercitat dreptul de preferință în perioada 3.12.2012 – 7.01.2013, banca reușind să atragă suma de 467.389 milioane lei). Adresa sediului central este : București, B-dul Regina Elisabeta nr. 5, cod poștal 030016, sector 3, cod SWIFT : RNCB ROBU, email : [anonimizat]., număr de înmatriculare în registrul instituțiilor de credit RB-JPR-40-008/1999. La 4 septembrie 1990, Guvernul României a emis Hotărârea nr.1011 privind organizarea Băncii Naționale a României și înființarea Băncii Comerciale Române.
Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste Group, este cel mai important grup financiar din România, incluzând operațiunile de bancă universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie și piețe de capital), precum și societățile de profil de pe piața leasingului, managementului activelor, pensiilor private, a băncilor de locuințe și a serviciilor bancare prin telefonul mobil. BCR este banca Nr.1 în România după valoarea activelor (peste 16 mld EUR), banca Nr.1 după numărul de clienți și banca Nr.1 pe segmentele de economisire și creditare. BCR este cel mai valoros brand financiar din România, după gradul de încredere al clienților și după numărul celor pentru care BCR este principală instituție cu care fac banking. BCR oferă gama completă de produse și servicii financiare prin intermediul unei rețele de 22 de centre de afaceri și 23 de birouri mobile dedicate companiilor și 562 de unități retail localizate în majoritatea orașelor din întreaga țară cu peste 10.000 de locuitori. BCR este banca Nr.1 din România pe piața tranzacțiilor bancare, clienții BCR având la dispoziție cea mai mare rețea națională de ATM – peste 2.200 de bancomate și POS – 15.000 de terminale pentru plată cu cardul la comercianți, precum și servicii complete de Internet banking, Mobile Banking, Phone-banking și E-commerce.
BCR face parte din Grupul BCR care mai include și BCR Banca pentru Locuințe, BCR Pensii, Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., BCR Leasing și BCR Chișinău.
BCR este controlată de un vehicul financiar înregistrat în Austria, EGB Ceps Holding GmbH, deținut integral de Erste Group Bank Austria, iar în urma emiterii de noi acțiuni participarea acestuia a crescut de la 93,26% la 93,57%.
3. 2. Categorii de produse tip credit oferite de BCR clienților corporate
și principalele lor caracteristici
În practica bancară din ultima perioadă, operațiunile bancare s-au divizat în servicii bancare, care sunt solicitate de clienții băncilor și produse bancare, oferite de către bănci clientelei lor. În cadrul serviciilor bancare se includ: deschiderea de conturi bancare (de diferite tipuri) clientelei, evidența operațiunilor în conturile curente ale titularilor persoane juridice și fizice, inclusiv operarea în aceste conturi pe bază de documente, operațiunile de casă, constând în primiri și eliberări de sume în numerar, operațiunile legate de cecurile de decontare, de ordinele de plată, de dispozițiile de încasare sau de plată (viramente), operațiunile privind instrumentele de plată de credit (cambia, biletul la ordin, cecul, etc.), în legătură cu acceptarea, avalizarea, plata sau încasarea acestora în contul clienților, ori scontarea și eventual forfetarea acestor titluri de creanță, în lei sau în valută. Deasemenea, serviciile bancare se concretizeaza și în operațiunile referitoare la plățile și încasările efectuate la intern și extern a acreditivelor documentare, ordinelor de plată etc., în lei sau în valută precum și emiterea de scrisori de garanție bancară pentru diferite scopuri, etc.
Lista produselor bancare de tip credit oferită de BCR așa cum este prezentată clienților corporate este împarțită în cinci categorii și anume:
a) Overdraft
b) Credite pe obiect
c) Facilitatea de credit multiprodus multivalută
d) Credit pentru investiții
e) Credit ipotecar
a) Overdraft:
Definiție: Produs de creditare de tip revolving, cu trageri și rambursări multiple în orice moment pe perioada de creditare, în limita plafonului disponibil.
Beneficiari: clienți corporate care îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru creditare stabilite de către bancă.
Avantaje:
Rambursările se efectuează zilnic, automat, existând posibilitatea reutilizării sumelor rambursate;
Posibilitatea de a beneficia simultan de mai multe Overdrafturi înregistrate în conturi curente diferite dacă activitatea companiei dvs. presupune evidențierea sumelor încasate în conturi curente distincte;
Continuitate în desfășurarea activității curente;
Fluidizarea plăților;
Acopera lipsa temporară de disponibilitățiAccesibilitate prin posibilitatea atașării unui card de debit contului curent pe debitul căruia este evidențiat Overdraftul – acces permanent la sursele de finanțare;
Consultanță specializată din partea reprezentantului BCR privind alegerea soluției optime de finanțare/garantare pentru compania dvs.
Caracteristici:
Destinația: finanțarea activității curente (furnizori, impozite, salarii, taxe etc.), în funcție de necesitățile clientului
Moneda: lei sau valută (EUR/USD)
Creditul: se evidențiază pe debitul contului curent prin care se realizează încasarea sumelor aferente activității curente desfășurate de compania dvs
Volumul maxim al creditului: se determină prin analiza intrărilor și ieșirilor de numerar în și din afacerea desfășurată (cash-flow)
Perioada de creditare:
maxim 12 luni
la cerere poate fi prelungită pe noi perioade, pe baza unei noi analize
Rambursare: rată și scadență unică stabilită în ultima zi a perioadei de creditare a Overdraftului.
b) Credite pe obiect:
Definiție: Produs de creditare adresat clienților care solicită finanțare pentru o singură tranzacție punctuală, individualizată (ex: achiziționarea de materii prime).
Beneficiari: clienți corporate care îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru creditare stabilite de către bancă.
Avantaje:
Oferă posibilitatea finanțării din plafonul creditului a primelor aferente opțiunilor pe cursul de schimb sau pe rata dobânzii contractate de dvs. pentru acoperirea riscurilor valutare/de dobândă asociate creditului contractat;
Continuitate în desfășurarea activității curente;
Acoperă lipsa temporară de disponibilități;
Fluidizarea plăților;
Consultanță specializată din partea reprezentantului BCR privind alegerea soluției optime de finanțare/garantare pentru compania dvs.
Caracteristici:
Destinația: achiziția de materii prime și/sau materiale de producție, acoperirea altor cheltuieli aferente activității curente;
Moneda de acordare: lei sau valută (EUR/USD)Plafonul: nu este revolving;
Volumul maxim: se determină în funcție de obiectul finanțării corelat cu analiza intrarilor și ieșirilor de numerar în și din afacerea desfășurată (cash-flow);
Tragerile: integral sau eșalonat în baza documentelor justificative;
Perioada de creditare: maxim 12 luni,
Rambursare: la scadențele prevăzute în baza unui grafic stabilit de comun acord între bancă și dvs.
c)Facilitatea de credit multiprodus multivalută:
Definiție:Produs de creditare care permite accesarea în mod repetat în baza unui singur document contractual a creditelor pentru finanțarea activității curente și după caz, a scrisorilor de garanție bancară, scontare sau avalizare cambii și BO.
Beneficiari: clienți corporate care îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru creditare stabilite de catre bancă.
Avantaje:
Soluție de finanțare completă, prin gama variată de produse ce pot fi accesate în baza unui singur plafon
Flexibilitate și operativitate prin:
posibilitatea de a accesa simultan mai multe produse tip credit, în monede diferite stabilite conform contractului
posibilitatea contractării oricarui produs tip credit stabilit conform contractului pe perioada de tragere a facilității, nefiind necesară specificarea la momentul aprobării facilității a produselor ce se intenționează a fi accesate
Costuri reduse cu constituireagaranțiilor, prin întocmirea acestora numai la nivelul plafonului facilității, nu și al produselor acordate în baza acesteia
Proces de aprobare și documentație contractuală simplificate pentru produsele contractate în baza facilității
Continuitate în desfășurarea activității curente
Fluidizarea plăților
Consultanță specializată din partea reprezentantului BCR privind alegerea soluției optime de finanțare/garantare pentru compania dvs.
Caracteristici:
Destinația: pentru finanțarea activității curente și derularea unor proiecte specifice prin accesarea următoarelor produse:
overdraft
credite pe obiect pentru finanțarea activității curente
operațiuni scontare cambii și BO
scrisori de garanție/ contragaranție bancară/ acreditive stand-by
avalizare cambii și BO
Moneda:
monovalută – lei sau valută (EUR sau USD)
multivalută – lei și valută (EUR și USD)
Plafonul: este revolving pe perioada de tragere
Volumul maxim al creditului: se determină prin analiza intrărilor și ieșirilor de numerar în și din afacerea desfășurată (cash-flow)
Tragerile: în baza cererilor specifice (în funcție de produsul ce se solicită a se deschide în baza plafonului disponibil al facilității)
Perioada de creditare: maxim 36 luni care cuprinde:
perioada de tragere (revolving):maxim 12 luni, pe parcursul căreia clientul poate să solicite acordarea de noi produse și/sau prelungirea/suplimentarea celor existente, în limita plafonului disponibil al facilității; la cerere, perioada de tragere poate fi prelungită pe baza unei noi analize;
perioada de rambursare (non-revolving): este destinată rambursării produselor acordate în baza facilității
Rambursarea facilității: rată și scadență unică stabilită în ultima zi a perioadei de creditare a facilității; produsele acordate în baza facilității nu pot depăși scadența facilității; acestea se rambursează la scadențele stabilite conform graficelor negociate de către bancă și dvs.
d) Credit pentru investiții:
Definiție:Produs de creditare pentru finanțarea cheltuielilor aferente proiectelor de investiții.
Beneficiari: clienți corporate care îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru creditare stabilite de către bancă.
Avantaje:
Susținere în proporție mare a procesului investițional, facilitând astfel dezvoltarea afacerii companiei dvs;
Efort financiar mai redus din momentul demarării obiectivului finanțat, în funcție de perioada de grație acordată;
Acoperă o gama largă de cheltuieli aferente proiectelor de investiții care se pot finanța din credit, de la cheltuieli aferente achiziției și/sau amenajării de terenuri/cladiri, achiziția de mașini, utilaje, echipamente/plantații pomicole, viticole până la cheltuieli aferente refinanțării creditelor de investiții contractate la alte bănci;
Se pot acorda credite în scopulrefinanțării cheltuielor aferente proiectelor de investiții realizate de dvs, din sursele proprii;
Posibilitatea de finanțare a TVAaferentă respectivei investiții prin acordarea unui credit distinct în acest scop;
Oferă posibilitatea finanțării din plafonul creditului a primelor aferente opțiunilor pe cursul de schimb sau pe rata dobânzii contractate de dvs. pentru acoperirea riscurilor valutare/de dobândă asociate creditului contractat;
Consultanță specializată din partea reprezentantului BCR privind alegerea soluției optime de finanțare/garantare pentru compania dvs.
Caracteristici:
Destinația: finanțarea cheltuielilor aferente proiectelor de investiții în vederea dezvoltării activității desfășurate de către clienții corporate;
Moneda: lei sau valută (EUR sau USD);
Plafonul: nu este revolving;
Volumul maxim al creditului:procent din valoarea totală a proiectului de investiții stabilit conform politicilor de creditare ale băncii (100% din valoarea rămasă de rambursat din creditele prentru investiții preluate de la alte bănci);
Perioada de creditare: se stabilește în funcție de natura investițiilor și de durata de amortizare a acestora;
Perioada de gratie: stabilită conform politicilor de creditare ale băncii;
Tragerea creditului: integral, până la o anumită dată, sau eșalonat în baza documentelor justificative
Rambursare: creditul se rambursează la scadențele prevăzute în baza unui grafic stabilit de comun acord între bancă și dvs.
e)Credit Ipotecar:
Definiție:Produs de creditare pentru finanțarea cheltuielilor aferente proiectelor de investiții imobiliare cu destinație locativă sau altă destinație decât cea locativă.
Beneficiari: clienți corporate care îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru creditare stabilite de către bancă.
Avantaje:
Posibilitatea garantării creditului cu ipoteca pe bunul viitor ce urmează a se realiza din credit
Asigură fondurile necesare realizării unor obiective de investiții, facilitând astfel dezvoltarea afacerii companiei dvs
Efort financiar redus în momentul demarării proiectului de investiții finanțat din credit prin acordarea unei perioade de grație
Posibilitatea de finanțare a TVAaferentă respectivei investiții prin acordarea unui credit distinct în acest scop
Consultanță specializată din partea reprezentantului BCR privind alegerea soluției optime de finanțare/garantare pentru compania dvs.
Caracteristici:
Destinația:
cumpărarea, construirea, amenajarea, viabilizarea, reabilitarea, consolidarea, sau extinderea de imobile, dar fără a se limita la acestea
cheltuieli legate de realizarea investițiilor imobiliare cum sunt: cheltuieli pentru realizarea de studii și proiecte, pentru obținerea avizelor, acordurilor și autorizațiilor legale necesare, amenajarea terenurilor destinate realizării construcțiilor, cheltuieli notariale și alte cheltuieli în legătură cu investiția imobiliară respectivă
rambursarea unui credit ipotecar pentru investiții imobiliare contractat anterior
Moneda de acordare: RON, EUR și USD;
Plafon: nu este revolving;
Volumul maxim al creditului:procent din valoarea imobilului cumpărat și/ sau din valoarea prevăzută în devizul general al investiției care urmează a fi construite, reabilitate, consolidate, extinse, inclusiv cheltuielile cu viabilizarea și/ sau alte cheltuieli legate de investiție, stabilit conform politicilor de creditare,
Perioada de acordare si perioada de grație: se stabilesc conform politicilor de creditare;
Tragerea creditului: integral, până la o anumită dată, sau eșalonat în baza documentelor justificative;
Rambursare: creditul se rambursează la scadențele prevăzute în baza unui grafic stabilit de comun acord între bancă și dvs.
3.3.Categorii de împrumutați
Operațiunile de aprobare și acordare a creditelor au la bază prudența bancară, ca principiu fundamental ce caracterizează întreaga activitate a băncii.
Activitatea de creditare se bazează, în primul rând, pe analiza viabilității și realismului afacerilor în vederea identificării și evaluării capacității de plată a clienților, respectiv de a genera venituri și lichidități ca principală sursă de rambursare a creditului și de plată a dobânzii. Determinarea capacității de plată a clienților se face prin analiza aspectelor financiare și nefinanciare ale afacerilor, atât din perioadele expirate cât și din cele prognozate.
Clienții băncii denumiți din punctul de vedere al băncii împrumutați, sunt persoane juridice, indiferent de forma de organizare și de natura capitalului social, înregistrate în România și care desfășoară activități legale, au conturi deschise la bancă și își derulează operațiunile prin aceste conturi.
Clienții băncii care pot beneficia de produse tip credit sunt conform MIFID, se clasifică în trei categorii:
Sunt acei clienți care beneficiază de cel mai înalt grad de protecție prin cerințele de informare, evaluare, transparență și comunicare pe care banca trebuie să le îndeplinească în relația cu acești clienți. Intră în categoria retail de regulă persoanele fizice precum și persoanele juridice care nu îndeplinesc criteriile pentru clasificarea clienți profesionali.
Sunt clienții care posedă experiența, cunoștințele și capacitatea de a lua decizia investițională și de a evalua riscurile pe care aceasta le implică. Clienții profesionali beneficiază de un grad mai redus de protecție decât clienții retail.
Cu titlu exemplificativ clienții profesionali pot primi mai putine informații privind costurile și comisioanele, banca nu are obligația să informeze asupra dificultăților importante în realizarea promptă și corespunzătoare a ordinelor, banca nu are obligația de a furniza cu aceeași periodicitate raportările periodice ca și în cazul clienților retail. De asemenea în cadrul realizării celei mai bune execuții/best execution, Banca nu are obligația de a lua în considerare costurile totale ale tranzacției ca cel mai important factor, iar în cadrul testelor de oportunitate și adecvare banca poate porni de la premisa că un client profesional deține suficiente cunoștințe și experiență pentru a înțelege riscurile aferente și are capacitatea financiară de a suporta orice riscuri asociate potrivit obiectivelor investiționale. În cadrul schemelor de compensare pentru clienții profesionali, este posibil să beneficieze de mai puține drepturi conform reglementărilor aplicabile.Intră în aceasta categorie entitățile care sunt autorizate sau reglementate să opereze pe piețele financiare (instituții de credit, societăți de servicii de investiții financiare, societăți de asigurări, organisme de plasament colectiv și societățile de administrare ale acestora etc.) și care nu sunt clasificate drept contrapărți eligibile precum și societăți comerciale care îndeplinesc două din următoarele cerințe: bilanț contabil total: 20.000.000 euro, cifra de afaceri netă: 40.000.000 euro, fonduri proprii: 2.000.000 euro.
Sunt entitățile autorizate sau reglementate să opereze pe piețele financiare (instituții de credit, societăți de servicii de investiții financiare, societăți de asigurări, organisme de plasament colectiv și societățile de administrare ale acestora etc). Acești clienți beneficiază de cel mai redus grad de protectie MiFID.
-În acest sens cu titlu exemplificativ menționăm că în relația cu contrapărți eligibile Banca nu are obligația de best execution în executarea ordinelor, de a efectua teste de adecvare sau oportunitate, de a furniza informații privind banca și serviciile acesteia, stimulentele primite de către bancă pentru furnizarea de produse și servicii sau riscurile asociate acestor produse și servicii.
Încadrarea clienților de către BCR:
Încadrarea clienților în una din categoria MiFID se face la momentul inițierii relației de afaceri cu BCR, în baza documentelor și informațiilor disponibile la deschiderea contului. Reîncadrarea în altă categorie poate interveni pe parcursul relației contractuale, la inițiativa clientului sau a BCR, în baza unor teste/chestionare de analiză a profilului investițional. Ca regulă, dacă la inițierea relațiilor contractuale, în baza informațiilor disponibile, nu se încadrează în categoriile „Clienți Profesionali” sau „Contrapărți eligibile”, sunt considerați făcând parte din categoria clienților retail, beneficiind astfel de toate avantajele care decurg din această clasificare. Dacă nu se informează clientul asupra categoriei din care face parte, în cursul anului următor, se reanalizează situația.Categoria clienților retail, se poate bucura în continuare de cel mai înalt grad de protecție a investitorilor. Dacă se dorește o discuție despre cum se poate schimba categoria în care a fost încadrat, BCR informează despre posibilitatea de a schimba această clasificare, la cerere, în sensul de a deveni client profesional sau contraparte eligibilă, beneficiind, astfel, de un grad mai redus de protecție. Există posibilitatea ca, deși nu a fost încadrat în categoria „Clienți Profesionali” să beneficieze de o derogare de la criteriile mai sus menționate și, la solicitarea expresă, să fie încadrat în această categorie. Criteriile pentru care se poate beneficia de această derogare sunt:
Persoană fizică:
în intervalul unui an calendaristic de până la data inițierii relației de afaceri cu BCR, veți fi efectuat în medie cel puțin 10 tranzacții cu instrumente financiare pe trimestru;
dimensiunea portofoliului dvs. investițional la momentul inițierii relației de afaceri cu BCR să fie de minimum 500,000 EUR sau echivalent (incluzând depozite bancare și instrumente financiare);
veți fi lucrat cel puțin un an într-o funcție care necesită cunoștințe legate de tranzacții cu instrumente și servicii de investiții financiare.
Persoană juridică:
Bilanț contabil total: 20.000.000 euro;
Cifră de afaceri netă: 40.000.000 euro;
Fonduri proprii: 2.000.000 euro.
3. 4.Documentația necesară acordării unui credit
Documentația pe care clienții băncii o prezintă unităților bancare teritoriale în vederea obținerii de credite trebuie să cuprindă:
a) cererea de credite semnată de persoanele autorizate să reprezinte legal clientul solicitant, conform conform unui model care cuprinde și descrierea condițiilor creditului.Pentru solicitările de emitere SGB în baza unor acorduri de garantare-contracte de credit încheiate cu banca, se va completa o cerere de emitere a unei SGB semnată de persoanele autorizate să reprezinte legal clientul solicitant, conform unui model.Pentru solicitarile de emitere avaluri in baza unor acorduri de avalizare-contracte de credit incheiate cu banca, se va completa o cererea de avalizare efecte de comert, semnata de persoanele autorizate sa reprezinte legal clientul solicitant, conform unui model.
b) situații financiare istorice și anume: bilantul contabil, contul de profit și pierdere, încheiate pentru ultimii doi ani precum și ultima balantă de verificare trimestrială disponibilă. Bilanțul contabil întocmit pentru 31 decembrie și Situațiile de raportare întocmite pentru 30 iunie vor avea viza de depunere la organul fiscal și vor fi însoțite de anexele lor, balanța contabilă pe baza carora au fost întocmite, decizia asociaților/acționarilor referitoare la repartizarea profitului, raportul auditorilor sau certificarea bilantului conform reglementărilor în vigoare. De asemenea, Banca va solicita, după caz, rapoartele anuale și situațiile contabile consolidate. Pentru clienții ce aparțin grupurilor de clienți aflați în legătură față de care expunerea băncii este mai mare de 10 mil. EUR, banca va solicita, după caz, situații contabile consolidate conform reglementarilor legale si auditate (începand cu anul financiar 2007). Tuturor clienților care beneficiază de produse tip credit li se vor solicita balanțele contabile trimestriale întocmite la data de 31 martie si 30 septembrie, pentru anul în curs, precum și situațiile financiare și balanțele pe baza carora au fost încheiate la datele de 30 iunie și 31 decembrie, după depunerea la organul fiscal.
c) situatii financiare previzionate, respectiv:
fluxul de lichidități (cash flow) aferent perioadei pentru care clientul solicită creditul;
contul de profit si pierdere previzionat, precum și orice alte situații financiare previzionate din care rezultă capacitatea de rambursare a clientului, însoțite de fundamentarea acestora.
d) acordul de consultare la Centrala Riscurilor Bancare;
e) certificat de atestare fiscală care se va solicita la prima cerere de credit și de cate ori se consideră necesar ;
f) actele de proprietate a bunurilor propuse în garanție;
g) hotarârea organului competent potrivit actelor constitutive și legii, cu privire la contractarea și garantarea de credite; în cazul societăților pe acțiuni, se va solicita și înscrierea la Oficiul Național al Registrului Comerțului și avansării spre publicare în Monitorul Oficial Partea a IV-a a hotarârii adunării generale de contractare a împrumutului; pentru clienții-solicitanți fără personalitate juridic din cadrul unor regii autonome, societăți/companii naționale sau societăți comerciale, se solicită hotarârea privind competența acestora de a angaja credite;
h) structura grupului; vor fi incluse toate firmele din grup indiferent dacă acestea au sau nu cont deschis la BCR și se vor prezenta despre fiecare firmă informații despre obiectul de activitate, acționari/asociați și eventual cifra de afaceri și profitul pe anul precedent;
i) informații necesare consolidarii conform unui model prezentat;
j) orice alte documente considerate necesare de bancă.
În cazul produselor tip credit garantate cu depozite colaterale, se solicită numai documentele prevazute la lit. a), d) si h), mai sus prezentate; daca banca nu dispune de situațiile periodice pentru determinarea performanței financiare în vederea clasificării creditelor, se solicită și următoarele documente: bilantțul, contul de profit și pierdere și balanța de verificare pentru ultima perioadă de raportare (30.06. sau 31.12.).
Pentru anumite produse tip credit solicitate se vor solicita urmatoarele documente specifice, astfel:
a) în cazul creditelor pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare ori sezoniere :
situația stocurilor/cheltuielilor temporare ori sezoniere;
fundamentarea necesității formării acestora.
b) credite pentru instrumente de plată:
cecurile;
biletele la ordin și cambiile;
c) în cazul creditelor/ produselor tip credit destinate autorităților publice locale:
execuția bugetului de venituri și cheltuieli propriu pentru ultimii trei ani;
bugetul de venituri si cheltuieli pe anul în curs;
proiecțiile de buget pentru perioadele următoare.
d) în cazul creditelor pentru investiții/ipotecare:
studiul de fezabilitate sau planul de afaceri, întocmite de preferință în conformitate cu reglementarile în vigoare ale bancii privind elaborarea studiilor de fezabilitate și a planurilor de afaceri. Prezentarea studiului de fezabilitate este necesară în cazul cererilor de finanțare a proiectelor de investiții, într-una din următoarele situații:
investiția este complexă și valoarea creditului pe termen mediu/lung necesar finanțării ei este mai mare sau egala cu 1.000.000 EUR;
clientul face parte din categoria start – up, își începe activitatea cu o investiție (nu a desfasurat activitate în perioada de max. 2 ani de la înființare) și nu se poate efectua analiza economico-financiară pe baza situațiilor financiare solicitate clienților nou înființați).
În cazul cererilor de finanțare a proiectelor de investiții care nu necesită studiu de fezabilitate, se va prezenta planul de afaceri. În cazul în care se finanțează investiții în mijloace fixe sau imobilizări neproductive (activități care nu au legatură directă cu activitatea de baza a societății) a căror valoare totală nu depășește echivalentul a 100.000 EUR, managerul de relații corporate va decide, dupa caz, prezentarea, de către solicitantul de credite, a unui plan de afaceri sau a unui memoriu tehnic justificativ.
În cazul creditelor de investiții acordate pentru refinanțarea totală/parțială a investiției se va solicita:
planul de afaceri în cazul investițiilor total finalizate realizate integral/parțial din credite acordate de alte bănci;
studiul de fezabilitate sau planul de afaceri (conform pct.d.) în cazul investițiilor parțial finalizate realizate integral/parțial din credite acordate de alte bănci;
planul de afaceri în cazul investițiilor total finalizate realizate de împrumutat din surse proprii;
studiul de fezabilitate sau planul de afaceri (conform pct.d.) în cazul investițiilor parțial finalizate realizate de împrumutat din surse proprii.
2) autorizația de construcție, avizul de mediu și proiectul tehnic ștampilat spre neschimbare care fac parte din aceasta. Pentru analiza dosarului de credit, dacă beneficiarul nu a obținut înca autorizația de construire va prezenta cel putin certificatul de urbanism, avizul de mediu și proiectul tehnic pentru obținerea autorizației de construire, urmând ca tragerile din credit să se efectueze numai după prezentarea autorizației de construire și a anexelor acesteia;
3) pentru lucrările de constructii-montaj se va solicita și devizul de realizare din contractul cu antreprenorul sau devizele estimative determinate în baza planurilor ștampilate spre neschimbare care sunt parte componentă a proiectului tehnic menționat mai sus;
4) listele de utilaje și alte dotări și documente încheiate cu furnizorii de imobilizări (contracte/precontracte/oferte), după caz;
5) lista cheltuielilor de capital pentru investiția aprobată (se solicită în cazul proiectelor de investiții a caror acoperire financiară se asigură parțial de la buget sau din fondurile speciale extrabugetare);
5) actele justificative privind situația juridică a terenului și/sau a construcțiilor;
6) grafic eșalonare investiții, conform unui model;
7) alte documente prevazute de legislatia in vigoare.
e) în cazul creditelor promotori :
documentația aferentă creditelor pentru investiții;
planul urbanistic de zonă;
proiectul tehnic avizat de organele administrației locale;
devizul general, indiferent de natura proprieății sau a amplasamentului.
f) în cazul scrisorilor de garanție bancară și avalurilor, dacă este cazul :
documentele comerciale în baza cărora se solicită emiterea scrisorii de garanție/acordarea avalului (caiet de sarcini pentru participarea la licitație, contractele comerciale, contracte de împrumut, comenzi confirmate etc.).
Documentele prezentate de către clienți în vederea obținerii creditelor, cât și cele elaborate ulterior de bancă în cursul procesului de analiză, acordare, verificare și rambursare, reprezintă conținutul dosarului de credite al fiecărui client.
3. 5. Analiza, acordarea si monitorizarea creditelor corporate in cadrul BCR
În întreaga activitate bancară, băncile trebuie să respecte prevederile Legii nr.58/1998 privind activitatea bancară, Legii nr. 101/1998 privind statutul Băncii Naționale a României, normele, regulamentele și reglementările emise de BNR pe această linie, precum și propriile norme și proceduri de lucru. Creditarea reprezintă componenta cea mai importantă a operațiunilor de plasament ale băncilor, atât din punct de vedere al volumului de activitate, cât și al participării la realizarea profitului bancar.
În activitatea de creditare, potrivit normelor de creditare, Banca Comercială Română pentru aprobarea și acordarea creditelor, urmărește respectarea unor principii care au la bază prudența bancară ca principiu fundamental ce caracterizează întreaga activitate a băncii. În acest sens, potrivit Legii bancare nr. 58/1998, art.44 și 45, la acordarea creditelor băncile urmăresc ca solicitanții să prezinte credibilitate pentru rambursarea acestora la scadență, solicitând garantarea creditelor în condițiile stabilite prin normele de creditare. De asemenea, băncile trebuie să respecte cerințele prudențiale prevăzute prin reglementările Băncii Naționale a României, printre care: nivelul minim de solvabilitate, determinat ca raport între nivelul fondurilor proprii și totalul activelor și elementelor în afara bilanțului, ponderate în funcție de gradul de risc; expunerea maximă față de un singur debitor, exprimată procentual, ca raport între valoarea totală a acesteia și nivelul fondurilor proprii ale băncilor; nivelul minim de lichiditate, determinat în funcție de scadențele creanțelor și angajamentelor băncii; clasificarea creditelor acordate și a dobânzilor neîncasate aferente acestora și constituirea provizioanelor specifice de risc; poziția valutară, exprimată procentual în funcție de nivelul fondurilor proprii; administrarea resurselor și plasamentelor băncii.
Activitatea de creditare se bazează, în primul rând, pe analiza viabilității și realismului afacerilor în vederea identificării și evaluării capacității de plată a clienților, respectiv a capacității lor de a genera venituri și lichidități ca principală sursă de rambursare a creditului și de plată a dobânzii.
Creditul se acordă pe baza unei documentații economico-financiară, în urma unei analize temeinice privind situația patrimonială a clientului, rezultatele sale economico-financiare, capacitatea managerială, credibilitatea clientului, care să permită evaluarea corectă a potențialului economic prezent, dar și de perspectivă. Orice decizie privind creditarea unui client trebuie să ia în considerare capacitatea prezentă și viitoare a clientului de a rambursa creditul și de a plăti dobânzile aferente, totodată se va ține seama și de influența asupra mediului înconjurator a proiectelor solicitate a fi finanțate.
Acordarea creditelor trebuie să fie avantajoasă atât pentru bancă, întrucât prin extinderea sa, prin diversificarea portofoliului de credite, poate să obțină profit suplimentar, cât și pentru clienți, care pe seama creditelor pot să-și dezvolte afacerile și să obțină profit, iar pe această bază, să ramburseze împrumuturile și să achite dobânzile aferente.
Analiza și acordarea creditelor trebuie să ia în considerare și influența factorilor externi asupra proiectelor propuse și inițiate de clienți, respectiv aspectele nefinanciare care pot avea efecte neprevăzute asupra desfășurării afacerilor și rambursării creditelor.
Analiza economico-financiară de acordare a creditelor corporate în BCR se efectuează integral de catre personalul cu atributii specifice, respectiv de catre managerii de relații corporate care prin analiza aspectelor economico-financiare stabilesc diagnosticul situației economico-financiare necesar deciziei de creditare, pe baza informațiilor istorice (documente de sinteza contabilă) și a informatiilor previzionate (fluxul de lichidități „cash-flow-ului" pentru perioada următoare, capacitatea de rambursare previzionată).
Începând cu anul 2008 analiza economico-financiara se efectuează cu ajutorul aplicației SABINE („ System for Analysing Balance sheets in Excel„) care este un sistem de analiză al situațiilor financiare în cadrul procesului de luare a deciziei de creditare și a procesului de rating pentru clienții corporate și introducerea situațiilor financiare ale clienților se efectuează numai de către personalul specializat al Departamentului SABINE Factory din cadrul Direcției Managementul Riscului de Credit Clienți Corporate. Situațiile financiare sunt analizate centralizat pe baza unui manual de utilizare standardizat valabil la nivelul întregului grup Erste Bank. Pe baza situațiilor financiare introduse în sistem, programul SABINE generează maxim 11 rapoarte. Analiza se efectueaza pe minim 3 perioade de timp anterioare, respectiv pe ultimii 2 ani consecutivi încheiati (minim două situații financiare anuale și ultima balanță de verificare trimestrială) iar în cazul clienților a caror activitate se desfasoară de mai puțin de doi ani, analiza se efectuează, după caz, pe baza ultimelor trei situații financiare istorice, rezultate din combinarea următoarelor: ultimul bilanț contabil sau raportare contabilă (31.12 sau 30.06) în cazul în care există sau ultima balanță contabilă trimestrială intocmită în cazul în care există sau ultimele două balanțe contabile încheiate, în cazul în care există. De asemenea în aplicația SABINE pot fi introduse și situații financiare previzionate, în măsura în care clienții pun la dispoziția băncii contul de profit și pierdere și bilanțul simplificat previzionat.
Determinarea capacității de rambursare previzionată pe baza analizei fluxului de lichidități pe perioada urmatoare presupune ca pe baza evoluției din perioada anterioară ajustată cu influențele perioadelor următoare (portofoliului de contracte/comenzi de aprovizionare și desfacere și/sau a programului de producție/activitate ș.a.m.d.), să se prognozeze posibilitățile clientului-solicitant de a genera în viitor lichidități și de a-și onora obligațiile de plată viitoare. Analiza fluxului de lichidități presupune utilizarea, după caz, a cash flow-ului net (Sabine), a fluxului de numerar determinat prin metoda directă sau indirectă. Prin analiza economico-financiară a activitatii clienților, se urmărește existența pe perioada de creditare a capacității de rambursare/plata pentru credit, dobânzi și eventuale comisioane.
Creditele se acordă, de regula în limita capacității de rambursare a clienților iar pentru efectuarea aprecierii asupra bonității clienților-solicitanți, se coroborează rezultatele analizei economico-financiare (cuantificabile) și interpretarea indicatorilor, astfel încât să se evidențieze punctele tari și cele slabe, care să contribuie ca bază de plecare la luarea unor decizii fundamentate. Analiza bonității utilizatorilor din contractele de leasing finanțate de bancă, analiza bonității trasului/emitentului cambiei/BO în cazul operațiunilor de scontare, precum și analiza debitorilor în cazul operațiunilor de factoring, în conformitate cu prevederile din fișele de produs specifice, se efectuează cu utilizarea aplicației SABINE.
Sistemul de rating de credite al B.C.R. este de tip bi-dimensional și se bazează pe rezultatele analizei a două criterii: cantitative (cuantificabile) și cele calitative (necuantificabile) ale clientului. Criteriile cantitative (cuantificabile) cuprind indicatorii de bonitate (lichiditate patrimonială, solvabilitate patrimonială, profitabilitatea, gradul de îndatorare), unele criterii de natura trendului cifrei de afaceri, al ponderii exportului în cifra de afaceri realizată de client, precum și al sursei de rambursare iar cele calitative (necuantificabile) se bazeaza pe analiza calității acționariatului, managementului, gradului de îndeplinire a condițiilor de eligibilitate, strategiei adoptate de client, condițiilor de piață în care-și desfasoară activitatea clientul, auditarea raportarilor contabile și natura colateralelor. Determinarea ratingului de credite conduce la încadrarea clientului în una din cele cinci categorii de performanță financiară (A, B, C, D, E) conform standardelor ERSTE, astfel ratingul de credite se calculează pentru toți clienții beneficiari de credite aflați în portofoliu pe baza situațiilor financiare anuale/semestriale/conturilor de executie bugetară. Nivelul cel mai bun al ratingului de credit este 1, iar cel mai slab 5; un credit cu ratingul 5 este considerat pierdere.
Analiza non – financiară vizează credibilitatea clientului, respectiv conduce la formarea convingerilor referitoare la calitățile morale și profesionale ale managerilor clienților-solicitanți, a principalilor asociați și colaboratori, precum și a reputației privită prin calitatea produselor, serviciilor și a modului de îndeplinire a obligațiilor asumate în relațiile cu partenerii de afaceri și se efectuează de catre managerii de relații corporate.
La stabilirea volumului creditelor se au în vedere, după caz, activele și cheltuielile care urmează a fi finanțate, astfel:
a) materii prime și materiale (inclusiv produsele și semifabricatele din cooperare), ambalajele, combustibilul, obiectele de inventar etc., la prețul de cumparare, inclusiv TVA, la care se adaugă cheltuielile efective de transport-aprovizionare, taxele și comisioanele;
b) cheltuieli de producție neterminată și semifabricatele destinate consumului propriu, la costurile efective, care nu pot fi mai mari decat cele programate prin bugetul de venituri și cheltuieli;
c) semifabricate destinate vânzării și produse finite, la costurile efective, care nu pot fi mai mari decât cele programate prin BVC; la stabilirea prețului de creditare se vor avea în vedere și ambalajele care nu intra în costul produsului, precum și alte cheltuieli determinate de executarea unor lucrări sau operații stabilite prin comenzi și contracte, și care se recuperează din prețurile obținute;
d) mărfuri cumpărate în vederea revânzării, la prețul de cumpărare, inclusiv TVA, la care se adauga cheltuielile legate de aprovizionarea acestora;
e) utilaje, mașini instalații, mijloace de transport, construcții etc. procurate pentru realizarea obiectivelor de investiții se creditează la nivelul preturilor de aprovizionare, inclusiv cheltuielile de transport, montaj și TVA, conform facturii fiscale, alte taxe și cheltuieli aferente importurilor.
f) lucrări de construcții montaj pentru realizarea, dezvoltarea, modernizarea, retehnologizarea capacităților de producție se creditează la nivelul sumelor din devize, situații de lucrări etc. inclusiv avansurile (dacă este cazul) și TVA ;
g) imobilul, la valoarea din contractul de vânzare-cumpărare sau din devizul general, inclusiv TVA, în cazul construcțiilor.
Deasemeni la determinarea volumului creditelor se ține seama, dupa caz, și de aportul propriu al solicitantului.
Pentru toate produsele tip credit se efectuează analiza garanțiilor propuse de clientul solicitant prin cererea de credit depusă iar managerul de relații va alege numai acele garanții prevăzute în normele proprii BCR. Banca are dreptul și, în același timp, obligația să verifice la clienții ei existența în permanență a garanțiilor asiguratorii pe toată durata creditării, respectarea condițiilor în care s-a acordat creditul, iar în cazul în care se constată încălcarea prevederilor contractuale să retragă creditele înainte de scadența stabilită sau, în lipsă de disponibilități, să le treacă la credite restante și/sau îndoielnice și să urmărească rambursarea acestora în ordinea stabilită prin lege. Creditele și scrisorile de garanție solicitate se acorda pe bază de contract, din care trebuie să rezulte foarte clar destinația, suma, rata dobânzii, garanțiile, precum și toate condițiile și termenele de creditare pe care împrumutatul este obligat să le respecte, utilizarea creditului aprobat pentru o altă destinație decât cea stabilită la acordarea lui, dă dreptul băncii să întrerupă creditarea și să retragă împrumutul acordat, concomitent cu recuperarea dobânzilor și comisioanelor pentru creditul folosit.
Creditul se aprobă în conturi separate de împrumut, iar plățile se efectuează prin virament numai din contul curent. Plățile în numerar din credit, se efectuează numai dacă acest lucru se justifică și este stipulat în mod expres în contractul de împrumut. Pentru nerespectarea de către împrumutat a prevederilor contractuale, sau dacă situația economico-financiară a acestuia nu mai asigură rambursarea creditului, banca poate întrerupe finanțarea și poate recurge la recuperarea debitelor pe cale juridică. Pe toată durata creditării, clienții beneficiari de credite bancare au obligația să pună la dispoziția băncii, un exemplar din bilanțul contabil, situațiile contabile, declarațiile de impozit periodice și orice alte documente solicitate de bancă. Această obligație trebuie prevăzută ca o clauză distinctă în contractul de credite.
Scadența unei obligații de plată reprezintă data când aceasta devine exigibilă prin împlinirea termenului stabilit prin documentul contractual, iar creditorul are dreptul de a cere efectuarea plății și debitorul are obligația de a plăti. Scadențele creditelor se stabilesc în funcție de capacitatea de rambursare a clientului rezultată din cash-flow având în vedere valorificarea și termenele de încasare a mărfurilor, produselor, lucrărilor creditate și alte elemente, după caz.
Pentru creditele și scrisorile de garanție acordate, banca percepe dobânzi și comisioane, precum și penalități, stabilite conform prevederilor legale, creditele, valorile de recuperat, creanțele comerciale, precum și dobânzile aferente acestora, nerambursate, respectiv neîncasate, la scadență, sunt considerate creanțe restante și respectiv dobânzi restante. Între încasarea ratelor la scadență și a dobânzilor la termenele stabilite, prioritate are încasarea dobânzilor, dacă prin documentele încheiate între împrumutat și bancă nu s-a convenit altfel. De regulă și conform NM 1/2005, ordinea încasării creanțelor bilanțiere cuvenite băncii este: – comisioane; – dobanzi în ordinea vechimii; – credite în ordinea vechimii. În vederea administrării riscului și acoperirii eventualelor pierderi din credite și dobânzi, banca constituie rezerva generală pentru riscul de credit, precum și provizioane specifice de risc pentru credite și dobânzi, potrivit legii, deasemeni bunurile aduse în garanție sunt trebuie asigurate pentru toate riscurile la o societate de asigurări iar drepturile de despăgubire rezultate din polița de asigurare se cesionează în favoarea băncii.
3. 6. Evoluția BCR și reacția băncii la criză
Soldul creditelor acordate de BCR s-a contractat cu peste 5 miliarde de lei anul trecut, sub nivelul de 33 mld. lei, dupa ce in 2013 se prabusise cu 7 miliarde de lei. Banca a vandut anul trecut doua pachete de credite neperformante cu o valoare cumulata de 2 miliarde de lei, in timp ce alte credite proaste au fost scoase in afara bilantului.
Rezultatul operațional în trimestrul I 2014 a atins valoarea de 551,7 milioane RON (122,5 milioane EUR), în scădere cu 2,8% față de 567,3 milioane RON (129,3 milioane EUR) în trimestrul I 2013. Venitul operațional în trimestrul I 2014 a scăzut cu 6,8% până la 914,1 milioane RON (203,0 milioane EUR) de la 981,1 milioane RON (223,6 milioane EUR) în trimestrul I 2013. Cheltuielile operaționale în cuantum de 362,5 milioane RON (80,5 milioane EUR) au scăzut cu 12,4% de la 413,9 milioane RON (94,3 milioane EUR) în trimestrul I 2013. Raportul cost-venit s-a îmbunătățit până la valoarea de 39,7% față de 42,2% în trimestrul I 2013. Cheltuielile cu deprecierea activelor financiare altele decât la valoarea justă prin profit sau pierdere în trimestrul I 2014 a scăzut cu 1,5% la 496,4 milioane RON (110,3 milioane EUR) de la 504,0 milioane RON (114,9 milioane EUR) în trimestrul I 2013. Profitul net s-a situat la valoarea de 1,0 milioane RON (0,2 milioane EUR) în comparație cu pierderea netă de -10,2 milioane RON (-2,3 milioane EUR) în trimestrul I 2013. BCR și-a menținut poziția de lider de piață în funcție de active, în pofida unei reduceri a activelor totale cu 6,8% la 65.803,9 milioane RON (14.756,9 milioane EUR) la 31 martie 2014, în comparație cu 70.583,4 milioane RON (15.971,6 milioane EUR) la 31 martie 2013. BCR dispune de bază de capital și lichiditate puternice, mult superioare minimelor reglementate: rata capitalului de tip 1+2 pentru grupul BCR (conform IFRS) era de 24,9% în decembrie 2013; rata de solvabilitate de 14,7% (standarde locale, doar banca) în decembrie 2013.
Care este reacția optimă a băncii la criză?.
Înainte de a fi capabili sa definim ce actiune sa întreprindem, trebuie să evaluăm situația; cea mai importantă și de bază întrebare în orice criză (și în afara crizei) este „ Unde sunt banii?” „ Unde cant lichiditatile?”
Relațiile de comerț, financiare și de afaceri ale unei companii sunt de obicei complexe Totuși este întotdeauna posibil să localizezi drumul banilor de la plată până. la destinația finală. Dacă găsim drumul banilor, suntem de asemenea capabili să detectăm probleme și să întreprindem acțiunea corectă.
Unde putem găsi banii pe care îi folosește clientul? Cel mai frecvent noi finanțăm cumpararea de materie primă, prefinanțăm plata de la cumpărători sau finanțăm investiții pe termen lung (echipamente sau imobile). Activele pe termen lung nu variază foarte mult de asemenea nu este prea ușor să le transformi în bar, deci monitorizarea ar trebui să se așeze pe acțiuni și creanțe.
Cantitatea de acțiuni este radusă – deși fără rambursarea împrumutului fără cheltuieli:
marja este tot mai mică, iar producția sau comerțulcompaniei consumă bani fiindcă compania prpduce sub pragul rentabilității:
cumpărătorii plătesc la termene mai lungi, deci banii sunt legați de creanțe mai îndelungate;
clientul a început să folosească banii din încasări în alte scopuri.
Cantitatea de creanțe cesionate se reduce fără rambursarea facilității de finanțare a comerțului:
creanțele de calitate permit cumpărătorilor să reducă sumele de plată pentru o factură;
clientul începe să compenseze împotriva altor creanțe pentru a-și rezolva situația lichidităților (pe costul băncii);
clientul și-a canalizat veniturile de realizat prin alte conturi bancare (poate în altă țară, dacă activitatea este internațională);
clientul folosește banii în alte scopuri (dacă nu monitorizăm corespunzător fluxul plăților).
Creanțele băncii cresc deși activitatea stagnează:
ștrangularea lichiditățiloreste rezolvatăde către client prin luarea altui credit – verificați sursa rambursării, verificați care este garanșia;
riscul de a avea aceeași garanție gajată la doua bănci diferite – de exemplu veniturile de realizat.
Acestea sunt cele mai frecvente procese care pot primejdui baza de garanții și care pot primejdui procesul normal de finanțare.
Dintr-un scurt interviu cu directorul adjunct BCR , am putut afla si alte condiții neoficiale de acordare/neacordare a creditelor:
nu se finanțează activități ai căror administratori sunt implicați în dosare penale;
nu se acordă credite pentru activitățile ce implică jocurile de noroc (pentru a nu încuraja evoluția acestor tipuri de activități);
nu se acordă credite societăților cu furnizori unici;
consultare amănunțită a CIP (Centrala Incidentelor de Plăți).
Capitolul IV
Studiu privind acordarea unui credit de către BCR
S.C.OVIAL S.R.L.
4. 1.Prezentarea S.C.OVIAL S.R.L.
Societatea comercială S.C OVIAL S.R.L. a fost înființată în anul 1994 fiind organizată ca o societate cu răspundere limitată, obiectul de activitate fiind comerțul cu amănuntul al produselor alimentare și nealimentare. Societatea are un capital integral privat. Sediu social al S.C. OVIAL S.R.L. se află în Săveni, strada 1 Decembrie, nr.58, județul Botoșani.
1.1. Structura societății:
forma juridică de constituire – SRL;
tipuri de activități – Comerț cu amănuntul;
acționari/asociați principali – Floria Alexandra – 50% și Scarlat Ovidiu – 50%;
structura organizatorică (organigramă);
personal de conducere – 2 administratori;
experiență în domeniu – din 1994 până în prezent;
personal de execuție – 47 persoane (gestionari, vânzători, șoferi, muncitori necalificați);
personal administrativ – 2 contabili.
1.2. Produse/Piețe:
La început societatea a funcționat cu un bar și magazin alimentar în orașul Săveni ajungând ca în anul 2014 să aibă nouă puncte de lucru:
Supermarket în orașul Săveni, strada Ștefan cel Mare, nr.2, județul Botoșani;
Magazin alimentar în orașul Săveni, str.Ștefan cel Mare, nr.2, bl. F6, sc. A, jud.Botoșani;
Bar în orașul Săveni, str. Ștefan cel Mare, nr. 1, bl. F6, sc. A, jud. Botoșani;
Bar și magazin în comuna Știubeni, jud. Botoșani;
Depozit materiale construcții în orașul Săveni, str. 1 Decembrie, nr. 121;
Depozit materiale construcții și materiale lemnoase în str. Independenței, nr. 18.
În perioada 2013 – 2014 nu au fost închise sau deschise magazine noi.
1.3. Indicatori financiari de performanță: evoluția principalilor indicatori financiari pe ultimii doi ani ( cifra de afaceri, profit brut și net, rata profitului brut etc.), conform tabel nr.1:
Tabel nr.1 – Indicatori financiari de performanță
Graficul nr. 1. Evoluția Indicatorilor financiari de performanță
2.Piața
2.1. Aprovizionare:
Surse de aprovizionare existente (nominalizarea furnizorilor interni/externi); principalii furnizori sunt: Metro, S.C.Grupul de Distribuție ETA S.R.L., S.C. British S.R.L., S.C. Orient Trading S.R.L., S.C. Defel Com S.R.L. etc.;
Contracte, comenzi: societatea are încheiate contracte avantajoase cu majoritatea furnizorilor;
3. Concurența
Puncte forte (avantajul mărcii produselor, calitatea, prețul, etc. comparativ cu concurenșa). Investițiile continue fpcute în amenajarea punctelor de lucru, a magazinelor, a depozitelor au făcut ca firma să fie din ce în ce mai cunoscută atât pe piața orașului Săveni cât și a localităților limitrofe.De asemenea clientela este atrasă prin prețurile mici practicate de societate, precum și prin promptitudinea de servire.
Distribuție – vânzare, reclamă:
Structura de distribuție este reprezentată în special de persoane fizice precum și de societăți cum ar fi: Unitatea Medico-Socială, Grădinițe, Primării. Liceu, etc.
Sistemul de vânzare este cu amănuntul, pe credit si cash;
Prezentarea sumară a activității de reclamă/publicitate – se face prin firme luminoase și vitrine la punctele de desfacere.
4. Prețuri. Modul de calcul al prețului se face prin adăugarea unui adaos comercial care să asigure atât rata profitului cât și atragerea clientelei
5. Resurse financiare. Resursele financiare necesare pentru realizarea afacerii se compun din surse proprii precum și surse atrase, reprezentate prin linie de credit, alte credite.
6.Alte informații edificatoare asupra posibilităților de reușită a afacerii
Deciziile manageriale ale conducerii firmei s-au dovedit de fiecare dată a fi luate în cele mai bune momente și rezultatele au mărit de fiecare dată cota de piață a societății.
4.2. Cererea de finanțare depusă de SC OVIAL SRL
În vederea procurării de resurse pentru finanțarea activității de exploatare societatea comercialaă SC OVIAL SRL a depus o cerere de finanțare la banca unde iși are deschis contul curent adică la BCR în ianuarie 2015. Conținutul cererii de finanțare poate fi analizat în tabelul următor.
Tabel nr. 2. SC OVIAL SRL – Cerere de finantare
4.3. Analiza documentației solicitate la depunerea cererii de credit
Din datele reflectate in balantele de verificare am extras informatiile reefritoare la situatia veniturilor și cheltuielilor si le-am centralizat in tabelul nr.3.
De asemenea pe baza datelor din balanța de verificarte s-a procedat la o analiză a clienților, furnizorilor, stocurilor și a situației mijloacelor fixe.Aceste analize pot fi vizualizate în tabelele 4-7
O importanță deosebită prezintă situația creditelor la alte bănci, prezentată detaliat în tabelul nr. 8.
Numele Companiei / CUI
SC OVIAL SRL
CUI 6107295
Tabel nr. 3. Situatia veniturilor si a cheltuielilor
Data:
Numele companiei/ CUI: 6107295
SC OVIAL SRL
Tabel nr. 4 Analiza furnizori la data de (se va mentiona situatia furnizorilor la data celei mai recente balante de verificare)
Semnatura/stampila Data
Numele companiei/ CUI: 6107295
SC OVIAL SRL
Tabel nr. 5. Analiza clientilor la data de (se va mentiona situatia clientilor la data celei mai recente balante de verificare)
*daca TOP 10 clienti de mai su reprezinta mai putin de 50% din total vanzari, atunci se va completa tabelul corespunzator cu restul clientilor(pana la 50% din total vanzari)
**se vor preciza informatii suplimentare despre clientii neincasati cu vechime >360 zile (daca exista) de la termenul contractual de plata (daca exista litigii, daca s-au initiat proceduri judiciare, daca exista posibilitati de recuperare)
Semnatura/stampila Data
Numele companiei/ CUI: 6107295
SC OVIAL SRL
STOCURI
Tabel nr. 6. Analiza stocurilor la data de (se va mentiona situatia stocurilor la data celei mai recente balante de verificare)
* Info suplimentare despre stocurile cu miscare lenta, cu vechime >90 zile
Semnatura/stampila Data
Numele companiei/ CUI: 6107295
SC OVIAL SRL
MIJLOACE FIXE
Tabel nr. 7 Analiza mijloacelor fixe la data de (se va mentiona situatia mijloacelor fixe la data celei mai recente balante de verificare)
Semnatura/stampila Data
Numele companiei/ CUI: 6107295
SC OVIAL SRL
CREDITE IN DERULARE LA ALTE BANCI
Tabel nr. 8 Analiza creditelorla data de (se va mentiona situatia creditelor la data celei mai recente balante de verificare)
*plafon aprobat/total plafon aprobat
Semnatura/stampila Data
Pentru a realiza analiza indicatorilor financiari am realizat o centralizare a datelor din sitiațiile financiare din perioada 2008-2014 prezentată în tabelul următor:
Tabel nr. 9 Centralizator situații financiare
*Date financiare partiale
Pe baza datelor din tabelul de mai sus am realizat o reprezentare grafică a cifrei de afaceri, a datoriilor și a activelor circulante în perioada 2008-2014.
Graficul nr. 2. Evoluția cifrei de afaceri, a datoriilor și a activelor circulante
OBSERVAȚII:
Cifra de afaceri a coborât cu peste 50% în 2014 față de anul 2008, scădere datorată creșterii datoriilor. De asemenea putem observa o creștere atât a activelor circulante cât și a capitalurilor proprii.
Tabel nr 10. Evoluția indicatorilor financiari cu trend negativ
4.4. Analiza indicatorilor de bonitate sau a indicatorilor financiari
Din punct de vedere a băncii o importanță deosebită prezintă analiza bonității financiare. În tabelul de mai jos și graficele următoare se poate observa o evoluție a acestor indicatori, respectiv: gradul de îndatorare, rentabilitatea comercială, rentabilitatea financiară , rentabilitatea economică și profitul brut.
Tabel nr. 11 Evoluția indicatorilor financiari în perioada 2008-2014
Graficul nr. 3. Evoluția indicatorilor financiari în perioada 2008-2014
OBSERVAȚII:
Cifra de afaceri a scăzut semnificativ în 2014, cea mai productivă perioadă înregistrându-se în anul 2009.
O creștere semnificativă se observă și în cazul pasivelor îndeosebi a capitalurilor proprii.
Graficul nr. 4. Evoluția indicatorilor financiari în perioada 2008-2014
OBSERVAȚII:
În ultimii ani, îndeosebi 2013-2014 a scăzut gradul de îndatorare, simultan o scădere semnificativă a rentabilității societății se poate observa, anul 2014 rezultând cel mai puțin productiv.
Graficul nr. 5. Evoluția indicatorilor financiari în perioada 2008-2014
OBSERVAȚII:
În graficul nr.5 putem observa evoluția datoriilor vis-a-vis de cifra de afaceri și a pasivelor. Raportul datorii/cifra de afaceri este foarte mare comparativ cu raportul datorii/pasive, lucru pozitiv pentru activitatea societății: datorii mici/puține cifra de afaceri si pasive mai mari, chiar dacă se poate observa o cifră de afaceri în scădere, pasivele sunt în creștere.
Graficul nr. 6. Evoluția indicatorilor financiari în perioada 2008-2014
OBSERVAȚII:
Se poate observa din graficul nr. 6 un profit net mai mare în raport cu cifra de afaceri, rentabilitatea comercială fiind în scădere în 2014, cu 1,33 procente față de anul 2008.
Graficul nr. 7. Evoluția indicatorilor financiari în perioada 2008-2014
OBSERVAȚII:
Dacă graficul anterior arăta un profit net semnificativ mai mare față de cifra de afaceri, în graficul nr.7 se observă un profit ușor micșorat comparativ cu capitalurile proprii, însă rentabilitatea financiară a înregistrat o scădere masivă din 2008, în 2014 fiind cu 36,56% mai mică.
Garficul nr.8. Evoluția indicatorilor financiari în perioada 2008-2014
OBSERVAȚII:
Profitul brut este mai mare față de totalul activelor, însă rentabilitatea economică este mult scăzută în 2014, în 2008 înregistrând o cotă cu 19,37 procente mai mare.
În urma anlizei efectuate de analistul de credite acesta a întocmit un raport pentru SC OVIAL SRL in cadrul căruia s-a specificat acceptul băncii de a acorda creditul solicitat.
Raport companie
Data raport: 07 ian. 2015
Data actualizare: 28 oct.2014
INFORMATII COMPANIE
Nume: SC OVIAL SRL
Sediul Social: Str. 1 DECEMBRIE, Nr.58, Postal Code 715300, SAVENI, Botosani
Cod Fiscal: 6107295 Nr. Reg. Com.: J07/701/1994
Stare Societate: Certificat de inmatriculare preschimbat; Functiune
Forma Juridica: SRL Data inreg.: 09-aug-1994
Telefon: 0231540496 Fax: –
Adresa web: – E-mail: –
Activitate(2013): 4711/Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predo-minanta de produse alimentare, bauturi si tutun
Activitate 4711/Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predo-
Principala: minanta de produse alimentare, bauturi si tutun
Info Moneda: Cursul de schimb EUR/RON la 31 dec. a anului aferent
DATE INSOLVENTA LA 07 ian. 2015
Compania nu se afla in insolventa.
ACTIONARI
COMPANII
Nu exista inregistrari
PERSOANE FIZICE
Nume:
Calitate: asociat Nationalitate: romana Telefon: 0723/553111
Data nasterii: 17.08.1968 ID: 1680817975085 Adresa web: –
Procent: 50 Data inceput: 13.03.2009 Email: –
Adresa: SAVENI
Administrator si in:
MARTA SRL (14997720 – J07/348/2002)
PRESIDY AUTOSERVICE SRL (25313453 – J07/132/2009)
OVIAL SRL (28458564 – J07/201/2011)
MARLANY SERV SRL (27328248 – J07/265/2010)
Actionar si in:
MARTA SRL (14997720 – J07/348/2002) – 100%
Scarlat Ovidiu Intreprindere Individuala(30348555-F7/848/2012)- less than 1%
Nume:
Calitate: asociat Nationalitate: romana Telefon: 0231/541351
Data nasterii: 03.11.1972 ID: [anonimizat] Adresa web: –
Procent: 50 Data inceput: 08.08.1994 Email: –
Adresa: SAVENI
Administrator si in:
Actionar si in:
Floria Alexandra Intreprindere Individuala (30348555-F7/848/2012)- less than 1%
PRESIDY AUTOSERVICE SRL (25313453 – J07/132/2009) – 100%
LISTA
Nu exista inregistrari.
ISTORIC ACTIONARI
COMPANII
Nu exista inregistrari.
PERSOANE FIZICE
Nu exista inregistrari
LISTA
Nu exista inregistrari.
ADMINISTRATORI
COMPANII
Nu exista inregistrari.
PERSOANE FIZICE
Nume: Scarlat Ovidiu
Calitate: administrator Nationalitate: romana Telefon: –
Data nasterii: 17.08.1968 ID: 1680817975085 Adresa web: –
Data inceput: 11.03.2009 Data sfarsit: – Email: –
Durata mandate: 99 Adresa: SAVENI
Administrator si in:
MARTA SRL (14997720 – J07/348/2002)
PRESIDY AUTOSERVICE SRL (25313453 – J07/132/2009)
OVIAL SRL (28458564 – J07/201/2011)
MARLANY SRL (27328248 – J07/265/2010)
Actionar si in:
MARTA SRL (14997720 – J07/348/2002) – 100%
Scarlat Ovidiu Intreprindere Individuala(30348555-F7/848/2012)- less than 1%
ISTORIC ADMINISTRATORI
COMPANII
Nu exista inregistrari.
PERSOANE FIZICE
Nu exista inregistrari
ESTE ACTIONAR IN
Nu exista inregistrari
ESTE ADMINISTRATOR IN
Nu exista inregistrari
RELATII
Nume: MARTA SRL
Cod fiscal: 14997720 Nr.Reg.Com: J07/348/2002 Telefon: –
Adresa: SAVENI Adresa web: –
Stare societate: Functiune Data inceput: 08.08.1994 Email: –
Relationate prin: Scarlat Ovidiu
Nume: Scarlat Ovidiu INTREPRINDERE INDIVIDUALA
Cod fiscal: 30348555 Nr.Reg.Com: F7/848/2012 Telefon: –
Adresa: SAVENI Adresa web: –
Stare societate: Intrerupere temporara de activitate Email: –
Relationate prin: Scarlat Ovidiu
Nume: Floria Alexandra INTREPRINDERE INDIVIDUALA
Cod fiscal: 32589061 Nr.Reg.Com: F7/1432/2009 Telefon: –
Adresa: SAVENI Adresa web: –
Stare societate: Functiune Email: –
Relationate prin: Floria Alexandra
Nume: PRESIDY AUTOSERVICE SRL
Cod fiscal: 25313453 Nr.Reg.Com: J07/132/2009 Telefon: –
Adresa: COMUNA VLASINESTI Adresa web: –
Stare societate: Functiune Email: –
Relationate prin: Scarlat Ovidiu
Floria Alexandra
Nume: OVIAL SRL
Cod fiscal: 28458564 Nr.Reg.Com: J07/201/2011 Telefon: –
Adresa: COMUNA STIUBENI Adresa web: –
Stare societate: Functiune Email: –
Relationate prin: Scarlat Ovidiu
ISTORIC COMPANIE
SCORING
Scorul stabilit pentru companie se încadrează în intervalul 22 – 28. Acest lucru evidențiază faptul că baza financiara si cea operationala sunt considerate sanatoase. Factorii generali nefavorabili nu vor cauza efecte fatale Compania prezinta un risc relative scazut
LIMITA DE CREDIT
07 ian. 2015 1.334.154 RON
EVALUARE RISC
07 ian. 2015 A5- Rating A5 indica un risc de credit mediu si este atribuit companiilor cu capacitate de rambursare moderata.
VALORI SECTORIALE
Company Activity: 4711–Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun
Company Sector: 471–Comert cu amanuntul in magazine nespecializate
COMPARATIE SECTORIALA
PEER ANALYSIS
CONCLUZII
Instituțiile de credit reprezintă componenta esențială a oricărui sistem financiar,banca este un intermediar, care acceptă depozite și canalizează aceste depozite în activitatea de creditare , fie direct fie prin intermediul piețelor de capital.Banca este elementul de legatura între clienții cu deficit de capital și cei care au surplus de capital . Profitul băncii rezidă în diferența de dobandă (între cea platită deponentului și cea încasată de la creditor) și în alte comisioane încasate pentru serviciile prestate , a mișcării monedei, transferul, transformarea și alocarea acesteia, realizarea echilibrului dinamic dintre cererea și oferta de monedă fiind direct determinate de activitatea bancară. Componenta definitorie a intermedierii financiare, creditarea constituie totodata fluxul principal de finanțare al economiei, formele și instrumentele de credit diversificându-se și adapatându-se cerințelor clientelei, transformării tehnologiilor de transfer și concurenței, într-un mediu caracterizat prin incertitudine și riscuri.
În urma capitolului I, putem vedea cum timpul și-a pus amprenta asupra evoluției sistemului bancar comercial românesc, au existat influențe în urma cărora legislația românească a suferit schimbări vis-a-vis de societățile comerciale, operațiunile acestora și tranzacțiile efectuate.
După o scurtă lectură a capitolului al II-lea, vedem cum s-a dezvoltat noțiunea de credit și ce schimbări a suportat, ajungând să îndeplinească funcțiile,formele și trăsăturile de astăzi, sfere ce ajută la o înțelegere mai profundă a conceptului de credit.
În cadrul capitolului III, a fost prezentată Banca Comercială Română din poziția de bancă creditoare, cotarea acesteiea pe piața insituțiilor de credit, dar și o reliefare a categoriilor de clienți acceptată, fapt care ajută să înțelegem în capitolul al IV-lea situația expusă pentru creditare.
În capitolului IV, a fost prezentată SC OVIAL SA din poziția de societate solicitantă de linie de credit. Pentru determinarea deciziei de creditare sau necreditare a societății au fost analizate aspecte calitative ale firmei ce țin de flux tehnologic, materii prime, poziționare pe piață și concurenți etc., precum și indicatori de bonitate care din prisma băncii creditoare sunt cei mai relevanți, Indicatorii sunt calculați și analizați în dinamică,în conformitate cu norma internă de creditare bancară, în acordarea unei linii de credit ținându-se cont și de bugetul de venituri și cheltuieli anii 2013-2014. Important e ca aceastea să aibă o valoare îndeajuns de mare, pentru a acoperi pe termen scurt rambursările multiple ale liniei de credit, fără a afecta activitatea curentă a firmei și fără a afecta activitatea băncii creditoare.
O analiză a metodologiei de creditare a persoanelor juridice este în mod definitiv un proces complex, care presupune o informare și analiză amănunțită din partea instituției de credit asupra clientelei care solicită credite, deoarece principalul scop al instituțiilor de credit este de a obține profit prin expunerea la un risc minim. Legăturile și influențele pe care sistemul bancar le are în economia de piață își pun amprenta permanent determinând schimbări, reglementări și fluctuații.
Luând în considerare întreaga lucrare ca pe un ansamblu complex de noțiuni, procedee, reguli și metodologii, putem aprecia că toate acestea se găsesc într-o interdependență care determină crearea unui sistem bancar unitar cu implicații în sectorul economic.
În concluzie, afirmăm că cercetarea unei astfel de teme este una relevantă și de actualitate, deoarece din ce în ce mai mult legislația din România și UE, perfomanțele financiare ale firmelor și condițiile de creditare se schimbă permanent ca urmare a fluxurilor informaționale și economice, a schimbărilor ce survin în orice sector de activitate, care există la nivel global, dar mai ales la nivel european și își pun accentual și în România.
Apreciem cercetarea ca fiind una corectă și fidelă realității economice și financiare actuale, deoarece principalul scop al acesteia este de a ilustra, de exemplifica, de a oferi un model practic asupra unei metodologii de creditare a persoanelor juridice și implicațiile acesteia pentru participanții la procesul de creditare, pentru partenerii acestora, chiar și pentru piața economică românească.
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
S.C. OVIAL S.R.L c.f. RO6107295 r.c. J07/701/1994
Județul BOTOȘANI loc. SĂVENI str. 1 Decembrie nr. 58 cod poștal 715300 tel. 0231540496
Balanța de verificare
01.12.2014 – 31.12.2014
Total sume clasa 1 0.00 3837921.11 1756372.62 1808590.81 13543777.19 17433916.49 493908.35 4384047.65
Total sume clasa 2 5978080.91 13129250.27 -25022.75 19073.96 6664158.73 2043099.80 5949883.23 28824.30
S.C. OVIAL S.R.L c.f. RO6107295 r.c. J07/701/1994
Județul BOTOȘANI loc. SĂVENI str. 1 Decembrie nr. 58 cod poștal 715300 tel. 0231540496
Balanța de verificare
01.12.2014 – 31.12.2014
Total sume clasa 3 3388617.41 469801.72 1679393.42 1863458.46 21188108.45 18453357.80 3175244.61 440493.96
S.C. OVIAL S.R.L c.f. RO6107295 r.c. J07/701/1994
Județul BOTOȘANI loc. SĂVENI str. 1 Decembrie nr. 58 cod poștal 715300 tel. 0231540496
Balanța de verificare
01.12.2014 – 31.12.2014
S.C. OVIAL S.R.L c.f. RO6107295 r.c. J07/701/1994
Județul BOTOȘANI loc. SĂVENI str. 1 Decembrie nr. 58 cod poștal 715300 tel. 0231540496
Balanța de verificare
01.12.2014 – 31.12.2014
Total sume clasa 4 327884.60 2725950.82 3819336.87 3718967.55 42641637.66 44939334.56 246408.91 2544105.81
Total sume clasa 5 69825.83 1417809.83 6400006.00 6219995.38 61798653.35 62966626.73 50451.56 1218424.94
S.C. OVIAL S.R.L c.f. RO6107295 r.c. J07/701/1994
Județul BOTOȘANI loc. SĂVENI str. 1 Decembrie nr. 58 cod poștal 715300 tel. 0231540496
Balanta de verificare
01.12.2014 – 31.12.2014
S.C. OVIAL S.R.L c.f. RO6107295 r.c. J07/701/1994
Județul BOTOȘANI loc. SĂVENI str. 1 Decembrie nr. 58 cod poștal 715300 tel. 0231540496
Balanța de verificare
01.12.2014 – 31.12.2014
Total sume clasa 6 0.00 0.00 1262464.27 1262464.27 12154729.28 12154729.28 0.00 0.00
Total sume clasa 7
Totaluri:
Informații existente în baza de date a Centralei Riscului de Credit pentru SC OVIAL SRL
cu codul de identificare 6107295 pentru perioada 31.01.2012 – 31.12.2014
I.Date de identificare
Nume/denumire : SC OVIAL SRL Tara : ROMÂNIA
Cod identificare : 6107295 Judet: BOTOȘANI
Grup : G Sucursala a unei persoane juridice : Nu
Forma proprietate : 35 – Societăți comerciale cu raspundere limitată Situație specială : Situație normală
Activitate : 4771 – Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, Încadrare debitor pe sistem: S
cu vânzare predominantă de produse alimentare,
băuturi și tutun
Sector instituționalizat: S11 – SOCIETĂȚI NEFINANCIARE Încadrare debitor (pentru debitorii proprii): –
II Riscul global pentru luna 31.12.2014 : 1.619.987 (lei)
III. Istoricul pentru perioada 31.01.2012 – 31.12.2014 (lei)
Informații existente în baza de date a Centralei Riscului de Credit pentru SC OVIAL SRL
cu codul de identificare 6107295 pentru perioada 31.01.2012 – 31.12.2014
III. Istoricul pentru perioada 31.01.2012 – 31.12.2014 (lei)
Informații existente în baza de date a Centralei Riscului de Credit pentru SC OVIAL SRL
cu codul de identificare 6107295 pentru perioada 31.01.2012 – 31.12.2014
III. Istoricul pentru perioada 31.01.2012 – 31.12.2014 (lei)
Informații existente în baza de date a Centralei Riscului de Credit pentru SC OVIAL SRL
cu codul de identificare 6107295 pentru perioada 31.01.2012 – 31.12.2014
III. Istoricul pentru perioada 31.01.2012 – 31.12.2014 (lei)
Informații existente în baza de date a Centralei Riscului de Credit pentru SC OVIAL SRL
cu codul de identificare 6107295 pentru perioada 31.01.2012 – 31.12.2014
III. Istoricul pentru perioada 31.01.2012 – 31.12.2014 (lei)
Sunt afisate doar lunile in care debitorul este inregistrat la Centrala Riscului de Credit.
SERVICIUL DATORIEI (conform Regulamentului nr.2/2012)
A:Intariere in maximum 15 zile, inclusive ; D: intarziere intre 61 si 90 de zile, inclusiv
B: Intariere intre 16 si 30 de zile, inclusive ; E: intarziere peste 90 de zile,
C: Intariere intre 31 si 60 de zile, inclusive ; X: credite scoase in afara bilantului
Necompletarea anumitor rubrici semnifica faptul ca pentru acest debitor nu exista informatii aferente in baza de date.
Informatiile referitoare la fraude sunt corespunzatoare zilei efectuarii interogarii.
Informatiile referitoare la incidentele de plata sunt corespunzatoare zilei anterioare efectuarii interogarii.
Cerere de consultare dupa titular de cont Istoric Sintetic pentru perioada 09.01.2008 – 09.01.2015
Nr. 218 Data 09.01.2015
Data înreg la CIP 09.01.2015 Nr. evidenta 6696642
Titularul de cont cu cod unic de înregistrare 6107295 în perioada 09.01.2008 – 09.01.2015 nu figurează la CIP cu incidente de plăți.
Tabel nr. 2. Informații edificatoare asupra posibilităților de reușită a afacerii
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Locul Si Rolul Bancilor In Economia de Piata Romaneasca (ID: 141866)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.