Locul Si Rolul Antrenorului In Pregatirea Fotbalistilor

CAPITOLUL I INTRODUCERE

LOCUL SI ROLUL ANTRENORULUI IN PREGATIREA FOTBALISTILOR

De-a lungul timpului s-a dovedit fara nici o indoiala ca antrenorul este una din frigurile dominante ale intregii activitati sportive.Prin inalta sa calificare, cu personalitatea si profilul specific, dar mai ales prin conceptia si stilul de munca, antrenorul este factorul decisive in pregatirea si obtinerea performantelor sportive, cat si in formarea si educarea corespunzatoare a celor pe care ii conduce.

Trebuie sa recunoastem insa ca s-a scris foarte putin despre locul si rolul antrenorului, despre framantarile si munca sa si consider ca se cuvine sa se dea o importanta mai mare si o atentie deosebita acestei profesiuni si oamenilor care au imbratisat-o, deoarece tot ceea ce face un antrenor urmareste realizarea practica a celebrului dictong latin “Mens sana in corpore sano”.Fiindca antrenorul cauta cele mai potrivite metode si mijloace prin care sa obtina rezultate cat mai bune, atat in ceea ce priveste latura fizica, cat si cea psihica.

Lasand la o parte umorul sau exagerarea, ramane miezul, adevarul care ne intereseaza.Astfel, dupa parerea unor specialisti, antrnorul trebuie sa fie ca un elefant, pentru ca elefantul este puternic, perseverant, munictor si lucrul cel mai important, are pielea tare care rezista la lovituri si critici.In alte parti, l-am gasit comparat cu un vultur care supravegheaza si vede totul, intervenind fulgerator atunci cand este nevoie, sau cu o vulpe diplomata.Bineinteles ca in aceasta directie mai putem continua comparatiile, dar antrenorul ca toti ceilalti, care lucreaza cu oameni.

Ar fi foarte interesant de urmarit comparatia dintre meseria de antrenor si alte meserii, astefle, dupa unii specialisti din domeniul fotbalului, antrenorul este un regizor de spectacole sportive, dar daca despicam mai mult firul in patru vom putea trage urmatoarele concluzii in legatura cu aceasta afirmatie: antrenorul nu are de-a face cu oameni formati, ci isi formeaza “actorii” luandu-i uneori de la varsta scolara, asugurandu-le maturizarea in colectivul lui.El creste odata cu ei, dar trebuie sa faca acest lucru cu un pas mai devreme.

Asadar, diferenta cea mai mare consta in faptul ca spectacolul sportiv este plin de neprevazut si foarte greu poate fi regizat , iar “actorii”nu au replica pregatite, fiind nevoiti sa le creeze in functie de cele ale adversarilor.

Unii il considera pe antrenor un veritabil commandant de osti si cred ca ne place aceasta comparative, pastrand, desigur, proportiile.In fond, lupta sportiva presupune batalii cu multe similtitudini in arta militara.

Mi se pare ca in procesul de antrenament sunt asemanari mari, fiindca in fond si ofiterul si antrenorul nu urmaresc sa-si perfectioneze oamenii in tehnica si tactica respectiva , asigurand aceasta intr-un regim de disciplina si ordine.

Dupa cum bine putem observa si in acest domeniu al meseriilor, comparatiile pot continua inca mult timp, dar dupa parerea mea, meseria de antrenorse aseamana cel mai mult cu cea de profesor de educatie fizica;cu toate acestea intre cele doua profesii exista multe deosebiri.

Profesorul din scoala se adreseaza si lucreaza cu toti elevii, pe cand antrenorul se concentreaza asupra pregatirii speciale numai a unora, socotiti ca fiind talentati in domeniul respectiv(fotbalul).

Profesorul rezolva in principal sarcinile generale ale educatiei fizice, privitoare mai ales la dezvoltarea armonioasa si intarirea sanatatii, antrenorul se ocupa de specializarea si perfectionarea pana la maiestrie intr-o anumita masura.

Profesorul este multumit daca intreaga clasa si-a asigurat un bagaj minim de cunostinte, iar antrenorul urmareste realizarea maximului posibil, a marii performante.Odata atins un pisc, apare altul, iar un esesc mobilizeaza mai puternic noi forte, pentru alte piscuri si mai inalte, dealtfel, un antrenor care afirma ca si-a realizat performantele si ii ajunge ce a obtinut, nu mai este antrenor si trebuie sa se retraga.

Pentru un antrenor, obtinerea unei performante cu sportivii sau echipa lui, nu este decat un punct de plecare pentru un nou drum de munca, mult mai perfectionata, spre noi performante si mai inalte.

Esential pentru un antrenor este sa nu-si piarda capul sis a-si faca mai departe datoria credincios proiectelor si planurilor sale, trecand prin victorii si infrangeri ca prin etape absolute normale in meseria lui;sa le priveasca pe toate, bune si rele, cu barbatie si luciditate, fiindca pericolul cel mai mare se gaseste in cele doua stari de exagerare:euphoria succesului si deznadejdea esecului.

Eu cred ca nimeni nu poate descrie perfect bucuria si oboseala plina de bucurie pe care le resimte un antrenor atunci cand obtine o mare victorie.Este bucuria implinirii muncii si confirmarea drumului ales.Dar si infrangerile au ceva barbatesc si frumos in ele, pentru ca si mai mare este bucuria unei victorii reputata dupa infrangeri, tocmai datorita faptului ca le-ai privit drept in fata si le-ai analizat lucid.

Este foarte grea munca antrenorului, obositoare, plina de nelinisti si intrebari, cu multe insatisfactii si clipe vecine cu deznadejdea, dar este frumoasa si eu cred ca cei care au imbratisat-o nu ar schimba-o cu alta, niciodata.

1.1. Motivarea alegerii temei si gradul ei de actualitate

Indragit de majoritatea practicantilor amatori sau profesionisti, de catre milioane

de admiratori, spectatori sau telespectatori, fotbalul a devenit un fenomen social al zilelor noastre.El este practicat astazi in mod organizat, dupa estimarile specialistilor in mai mult de 130 tari ale lumii, numarand peste 250 milioane jucatori legitimati(vezi I.Motroc).

Pe masura ce fotbalul cuprinde tot mai multi factori, exigentele cresc.In intrecerile dintre cluburi, intre tari apar jucatori tot mai dotati si mult mai bine pregatiti prin munca si pasiune, de catre antrenori, iar cine nu tine pasul este eliminat.

Pentru ca acesta munca sa fie tot mai rodnica, intr-o perioada cat mai scurta, antrenorul trebuie sa caute caile cele mai potrivite pentru a progresa rapid.

In toata activitatea unui antrenor de fotbal, indiferent de categoria de clasificare sau de echipa pe care o antreneaza, de cea mai mare importanta este imbinarea armonioasa a muncii practice cu cea teoretica, una ajutand-o pe cealalta si amandoua contribuind la ridicarea nivelului performantelor individuale ca antrenor si desigur, a performantelor echipei si jucatorilor.

Marturisesc ca mi-am propus sa abordez acest subiect: “ Locul si rolul antrenorului in pregatirea fotbalistilor” deoarece peste putin timp voi deveni antrenor si prin aceasta lucrare imi pot exprima parerile in legatura cu aceasta atat de frumoasa si deosebita meserie, pe de o parte, iar pe de alta parte am posibilitatea de a-mi verifica cunostintele.

Desigur, pentru a avea o idee despre ceea ce trebuie sa fac, am consultat si materialele bibliografice, dar trebuie sa recunoastem insa ca s-a scris foarte putin

despre locul si rolul antrenorului, despre framantarile si munca sa.De altfel, cred ca as

putea sa afirm fara sa gresesc prea mult ca activitatea fiecarui antrenor (cu experienta) inseamna cel putin o carte.Experienta fiecaruia dintre ei, desi in general irepetabila, este plina de invataminte in special pentru antrenorii tineri care sunt la inceput de drum, de idei noi pentru cei ce imbratiseaza aceasta profesiune(ma gandesc la antrenorii care au o oarecare experienta), sau doresc sa o cunoasca mai bine.

Si atunci ne punem fireasca intrebare: de ce antrenorii cu experienta care ar putea sa scrie astfel de lucruri nu o fac?Probabil, cei mai multi dintre ei sunt coplesiti in primul rand de numeroasele probleme pe care le ridica in fiecare clipa practica marii performante, iar in al doilea rand cred ca au oarecare retineri fata de nelipsitii critici care au mai mult timp sa despice firul in patru.Oricum, cei care au de pierdut in aceasta situatie suntem noi, antrenorii tineri, indiferent de ramura de sport pe care o pregatim si consider ca, valoarea noastra ca viitori specialisti este conditionata in mare masura de accesul la informatie .

1.2. Scopul lucrarii

Pentru a trata acest subiect trebuie sa pornesc de la motivul principal care m-a facut sa imbratisez aceasta meserie;in primul rand, putem observa ca aproape toti antrenorii au practicat ei insisi, la un anumit nivel, sportul respectiv inca din tinerete sau din copilarie.Le-a placut, s-au atasat pana la pasiune de el si s-au decis sa nu-l abandoneze toata viata.

Este adevarat ca pentru a fi antrenor trebuie sa fi practicat cat de cat sportul respectiv si acesta sa-ti placa in mod deosebit.Consultand cateva materiale bilbiografice am ajuns la concluzia ca antrenorii buni au devenit aceia care din copilarie au fost in contact cu sportul, abordand mai multe ramuri ale lui, trecand cel mai adesea prin sportul

de baza, atletismul si oprindu-se la unul pe care l-au indragit in mod deosebit, pana la pasiune, si nu se mai pot desparti de terenul de sport cu nici un chip.

Exista o problema mult discutata la ora actuala si anume, daca antrenorii “mari” trebuie sa fi fost si sportivi de mare performanta la vremea lor.Din cate cunosc eu, parerile sunt diferite, in fotbal insa, destul de putini din marii antrenori au jucat la cel mai inalt nivel in tineretea lor.Dupa parerea mea, tocmai aceia care au jucat fotbal la un nivel mediu, dar l-au jucat cu multa dragoste si pasiune, au devenit antrenori mari.

De regula, sportivii de mare performanta joaca pana dincolo de pragul maturitatii si intra in aceasta meserie ceva cam tarziu, cand elanul tineresc este mai scazut, insuccesele din finalul carierei(putini stiu sa se retraga la timp) creeaza o stare de insatisfactie.De aceea unii dintre noi abordeaza aceasta meserie putin obositi si cu nervii “ tociti “ daca putem spune asa de stresul marilor competitii.Nu doresc prin aceasta sa pun la indoiala competenta lor, ci ma refer mai de graba la elanul, puterea de munca si rabdarea, in special la inceput cand drumul este foarte greu.Apoi, de cele mai multe ori, datorita celebritatii lor, ei se trezesc antrenori de mari echipe, lipsindu-se astfel de “ucenicia”, absolut necesara la echipe de juniori sau de categorie inferioara.

De regula, antrenorii care nu s-au realizat ca jucatori de performanta au impulsuri puternice pentru a se realize pe aceasta calein sportul indragit, si din aceasta categorie cred ca fac parte si eu.Acesti antrenori pun deosebit de multa pasiune si putere de munca pentru a realiza cu altii ceea ce nu au reusit ei insisi.

Motivul principal este faptul ca abandonand sportul de performanta la o varsta relativ tanara , sunt inca plini de energie, inventivi si dornici de performante cat mai inalte, ceea ce eu cred ca ii face sa se plaseze din plin in aceasta meserie.

Cu toate ca s-a scris putin despre locul si rolul antrenorului de fotbal, despre profilul si personalitatea lui, despre munca sa in general, mi-am asumat riscul unor eventuale critici (putine materiale din care am putut sa ma inspire ) fiind foarte convins ca nu voi epuiza nici pe departe aceasta varsta si interesanta problema a rolului pe care-l joaca antrenorul in viata sportivilor si in nici un caz nu voi putea analiza toate aspectele muncii lui.

Dar, scopul principal al lucrarii mele este sa provoc in primul rand o eventuala reactie stimulativa din partea antrenorilor cu experienta , de a-i indemna sa scrie car mai multe lucruri despre aceasta profesie atat de frumoasa si plina de neprevazut, iar in al doilea rand, doresc sa atrag atentia asupra antrenorului, ca om, pentru ca toti cei ce ne-nconjoara, ne incurajeaza, ne ajuta in munca, sau chiar ne fluiera, sa goste si pasiune, au devenit antrenori mari.

CAP. II PROFILUL SI PERSONALITATEA ANTRENORULUI DE FOTBAL

2.1. Profilul antrenorului de fotbal (tehnician, educator, organizator, conducator)

Locul si rolul antrenorului, dupa parerea doctorului Victor Stanculescu , sunt dominate de profilul si personalitatea lui, de cunostinele profesionale si capacitatea de munca, dar personalitatea lui este mult influentata de rolul lui social, mai precis de locul pe care-l ocupa in societate.

Citind cartile domnului antrenor emerit Victor Stanculescu(atat pe cea din 1982 cat si pe cea din 1999)am ajuns la concluzia ca nu pot sa tratez problema locului si rolului antrenorului de fotbal daca nu o abordez mai intai pe aceea profilului ( a imaginii) si personalitatii lui.Dupa parerea aceluiasi autor, exista patru coordonate principale care definesc profilul sau imaginea acestei meserii si anume aceea de tehnician, educator, organizator si conducator.

Mi s-a parut foarte interesant sa tratez in randurile care urmeaza despre aceste coordonate, deoarece consider ca un viitor antrenor de fotbal are mare nevoie sa cunoasca problemele legate de munca sa.

Astfel, a fi un bun tehnician este, desigur, conditia de baza a meseriei de antrenor si cere si cunoasterea tuturor tainelor sportului pe care l-ai practicat.Este vorba de a stapani in primul rand teoria educatiei fizice si sportului, iar in al doilea rand de a avea suficiente cunostinte practice in ramura de sport pe care urmeaza sa o pregatesti.Nu intamplator afirm aceste lucruri, deoarece, pe parcursul lucrarii vom vedea cat de complicate sunt peoblemele puse de intalnirea oficliala (spre exemplu) si cum, uneori, o buna pregatire nu se materializeaza intr-un joc bun.Pe buna dreptate se vorbeste tot mai mult de “stiinta jocului”, in paralel cu “stiinta pregatirii”.Cu toate ca acestea doua se intrepatrund in practica, nu arareori constatam ca unii antrenori sunt buni conducatori ai procesului instructiv-educativ, dar dovedesc carente grave in indeplinirea functiei de conducatori ai echipei in joc si invers.Imaginea tehnicianului nu este completa daca nu adaugam si necesitatea cunoasterii regulamentelor si chiar pe cele de confectionare a materialelor sportive si ajutatoare pentru antrenament.De altfel, la noi in tara, mai mult decat oriunde poate, un bun antrenor trebuie sa posede toate aceste atuuri ca sa poata sa-si desfasoare activitatea si sa aiba rezultate.

De asemenea, astazi, nu poate fi conceput un antrenor care sa nu aiba cel putin notiuni de baza din biomecanica si fiziologie, ca sa nu mai vorbim de primul ajutor de cele legate de refacerea si recuperarea sportivilor.

Despre educator, acelasi Victor Stanculescu spune ca : “este o conditie primordiala pentru un antrenor”, deoarece dupa parerea dansului, el trebuie sa fie mai intai pedagog si apoi instructor.

Eu consider ca antrenorul realizeaza procesul educativ in fiecare clipa a activitatii sale, prin tinuta si comportarea sa, prin tot ceea ce face, prin tot ceea ce spune.

Pentru a deveni educator, antrenorul trebuie sa-si insuseasca in mod obligatoriu o serie de cunostinte din domeniul pedagogiei , psihologiei, sociologiei.De fapt, nimeni nu mai contesta ca astazi exista o pedagogie si o psihologie a educatiei fizice si sportului.Sunt convins insa, ca nici pedagogia si nici psihologia nu ne pot da retete pentru rezolvarea tuturor problemelor delicate pe care le intalnim in munca cu sportivii pe care-I pregatim, de aceea eu cred ca antrenorul pentru a reusi sa-si cunoasca mai bine subiectii cu care lucreaza trebuie sa se apropie de ei cat mai mult, acest lucru sa-i permita sa analizeze caracterul fiecarui sportiv in parte, toate acestea in scopul de a gasi solutiile cele mai eficiente pentru a realiza un climat cat mai bun de munca.

A fi un bun organizator, este o alta componenta principala a profilului antrenorului.Aceasta cu atat mai mult, cu cat el lucreaza permanent cu sportivi in formare si de aici necesitatea de a-i dirija si organiza permanent.

Dar mai inainte de a-i organiza pe altii, cred ca trebuie sa fie el insusi bine organizat, de aceea, nici un amanunt nu trebuie sa-i scape , iar actiunile sa nu se deruleze la voia intamplarii, sau si mai grav, in criza de timp.Nu este lipsit de importanta faptul ca dupa cum lucreaza antrenorul vor lucra si ceilalti.

A fi bine organizat, inseamna, dupa parerea mea, sa prevezi si sa planifici totul, gasind solutiile cele mai eficiente atat pentru problemele mici, cat si pentru cele mari care se ivesc.Cand afirm acestea, ma gandesc in primul rand la problemele legate de antrenament si baza lui materiala , apoi jocul cu problemele lui speciale, deplasarile, achizitia de echipament, cantonamente si nu in ultimo rand, la probeleme personale ale jucatorilor.

A fi un bun conducator, iata o alta latura principala a profilului antrenorului, dupa parerea antrenorului emerit Victor Stanculescu.

Aceasta problema cred ca se refera in primul rand la cunoasterea cat mai bine a colectivului cu care lucrezi.Dupa parerea mea, un adevarat conducator trebuie sa caute permanent omul potrivit pentru locul potrivit, este exact ceea ce face si un antrenor in echipa si colectivul cu care lucreaza.El cauta permanent jucatori care sa corespunda posturilor din echipa si face totul posibil pentru a obtine randamentul maxim de la fiecare.

2.2. Personalitatea antrenorului de fotbal

Pentru tratarea acestui subiect inca de la inceput vreau sa subliniez faptul ca, nefiind specialist, nu voi incerca o dezbatere psihologica , ci voi incerca sa tratez problema din unghiul de vedere al unui viitor antrenor.Pentru aceasta voi pune in discutie

unele aspecte caracteristice temperamentului, capacitatile si talentul care ar trebui sa-l caracterizeze.

Meseria de antrenor se desfasoara intotdeauna in conditii de tensiune si mari solicitari psihice.In aceste conditii, nu intotdeauna ne putem stapani si uneori iesim din codul politetii si diplomatiei, obligate mai ales de zgomotul spectatorilor si vrand-nevrand, ne maifestam cum nu ar trebui sa o facem de obicei.

Temperamentul

Temperamentul unui antrenor se simte si se manifesta in permanenta in vorbirea

curenta sic and afirm aceste lucruri ma gandesc cu mare placere la antrenorii pe care i-am avut eu, la clubul “ Universitatea “ Cluj-Napoca si in mod special ma gandesc la domnul profesor Alexa Uifalean, care avea darul de a ne mobiliza si impulsiona in momentele mai dificile ale jocului.

Cred ca fiecare dintre noi ne aducem aminte cu mare placere de antrenorii pe care i-am avut incepand de la copii si pana la echipa mare si ar fi interesant de abordat problema tipologiei antrenorilor.Astfel, as dori sa pun in discutie aceste tipuri, adaptate la profilul antrenorului:sangvin, coleric si flegmatic- interiorizat.

Tipul sangvin, dupa parerea specialistilor, este tipul antrenorului cel mai des intalnit pe stadioane si care atrage cel mai mult atentia.Acest tip de antrenor esti vioi, se agita mult, face totul cu pasiune, reactioneaza afectiv puternic la toate evenimentele.Acest tip de antrenor este dinamic si active, poate nu perfect organizat si calculat in tot ceea ce face, dar munceste mult si reuseste sa impulsioneze si pe ceilalti din jurul sau.

In conducerea antrenamentului si jocului este energic dominant, intervine categoric, corectand si dinamizand colectivul si jucatorii.In unele cazuri, in conditii de tensiune nervoasa, reactiile lui sunt cateodata impulsive si poate chiar aflate la extreme, ceea ce prezinta pericolul unor hotarari pripite.Trebuie sa marturisesc ca in aceasta categorie ma regasesc si eu cel mai mult, stiind totodata ca nu exista un temperament pur sangvin, ci in el strecurandu-se si alte tipuri de temperament(coleric, flegamtic).

In concluzie, acest tip de antrenor, are din plin ceea ce numim personalitate.Tipul sangvin, in cazul profesiunii de antrenor, este de preferat altora, se de ce, o sa vedem in randurile care urmeaza.

Tipul coleric, este reprezentat de un antrenor cu prea mult temperament sau care uzeaza de el la maximum.

Acest tip de antrenor este deosebit de dinamic, exploziv chiar, el se maifesta ca atare, solicitand celor din jur supunere deplina (Florin Halagian este cel mai bun exemplu).Munceste mult, unerori prea mult, si daca ar reusi sa-si infraneze manifestarile impulsive ar putea fi un antrenor foarte bun.Acest lucru nu ar insemna poate nimic daca in relatiile cu jucatorii nu s-ar comporta oarecum tiranic si daca agitatie de pe marginea terenului n-ar fi inca un mare necaz si antrenorul nostru nu ar pierde treptat si controlul asupra jocului (ca sa nu mai vorbim de pierderea controlului in ceea ce spune).

Ca sa concluzionez, tipul coleric este( in fond) un om bun de intentii bune, realizate, daca pot sa spun asa, numai pe jumatate, uneori ratate in intregime tocmai din cauza gravelor neajunsuri ale unui temperament volcanic, incontrolabil.

Celui de-al treilea tip, cel flegmatic – interiorizat, este caracterizat printr-o atitudine mai putin socanta.Ma simt obligat sa explic putin termenul “ interiorizat”, deoarece exista pericolul ca notiunea de flegmatic sa fie inteleasa in sensul de nepasator, ceea ce nu este cazul, deoarece acest tip de antrenor este chiar opusul nepasatorului.Acest tip de antrenor este un om cu o mare putere de stapanire, care nu lasa sa se vada pe chipul si in comportarea sa starile prin care trece.Acest lucru este foarte important deoarece il ajuta sa judece la rece si sa ia hotarari indelung gandite.Ma gandesc ca ar fi ideal daca ar putea transmite aceasta stare de calm si echipei .

Cu buna stiinta nu am tratat si problema tipului melcancolic, deoarece dupa parerea specialistilor acesta, cu calmul sau nefiresc si cu nepasarea sa, nu poate fi un antrenor bun niciodata.

2.2.2. Caracterul

Vorbind despre character putem sa-l definim foarte simplu ca fiind o componenta a personalitatii si se exprima prin atitudinile si manifestarile fata de cei din jur si fata de propria persoana.

Consider ca un bun antrenor de fotbal (dar nu numai de fotbal) trebuie sa aiba o atitudine sincera si prietenoasa, sa fie intotdeauna corect si pe cat se poate egal in afectiune cu toti sportivii lui, perseverent si nu in ultimul rand consecvent si drept in toate actiunile si hotararile pe care le ia.

Antrenorul nu trebuie sa uite nici o clipa ca jucatorii ii cantaresc si ii judeca fiecare hotarare, fiecare miscare si ca el trebuie sa fie un permanent exemplu pentru ei.

2.2.3. Predispozitiile

Acest termen este explicat de dictionarul explicativ al limbii romane ca fiind insusirea sau dispozitia naturala care poate da nastere unei aptitudini sau unui talent.

Mi se pare deosebit de important pentru a fi un bun antrenor sa gandesti rapid, sa gasesti mereu solutii si foarte adesea sa le faci in meci, aflat sub presiune.

Din cele citite in cartile domnului doctor Victor Stanculescu am tras concluzia ca antrenorii de forbal pot fi de mai multe feluri : unii care au un talent deosebit in a depista tinerele talente, altii care sunt foarte buni in conceperea planurilor de joc, sau, o alta categorie de antrenori care au o inclinatie deosebita catre reprezentarea miscarilor, fiind tehnicieni foarte buni.Ramane doar sa stabilim fiecare fiecare dintre noi in ce

categorie de antrenori ne includem, neuitand nici faptul ca tot munca ramane factorul de baza.

2.3. Sfera de activitate a antrenorului

Problemele tehnice ale antrenorului de fotbal constituie activitatea de baza a antrenorului, si, dupa felul in care le abordeaza si le rezolva ii caracterizeaza de la inceput valoarea si randamentul.

2.3.1. Antrenamentul

Antrenamentul este activitatea cea mai concreta a antrenorului si cea care-I ocupa de fapt cel mai mult timp pe parcursul zilelor si saptamanilor.Cred ca pentru orice antrenor, antrenamentul trebuie sa inceapa cu mult inainte de ora fixate ( cel putin cu doua ore, mai ales la inceput ) si sa se termine cu mult dupa incheierea lectiei ( dupa parerea mea antrenorul trebuie sa plece ultimul din vestiar) . Desi mi-am inceput activitatea de antrenor de foarte putin timp, am reusit sa trag cateva concluzii cu privire la lectia propriu-zisa de antrenament.

Astfel, o prima concluzie ar fi urmatoarea: lectia propriu – zisa solicita din partea antrenorului un mare efort fizic si intellectual, care poate fi mult redus daca antrenamentul a fost indelung gandit si pregatit.

O alta problema care mi se pare vitala este aceea a portarilor.Dupa cum bine se stie acest post este unul “cheie”, nu numai in fotbal ci in toate jocurile sportive in care exista portar, si am intampinat reale dificultati in antrenarea lor, deoarece fiind singur imi este foarte greu sa ma impart la toti.Am rezolvat insa aceasta problema lucrand cu portarii specific dupa incheierea antrenamentului cu jucatorii de camp.

Legat de problema antrenamentului, domnu doctor Victor Stanculescu este de parere ca un bun antrenor ( cu experienta ) consuma pentru pregatirea antrenamentului circa jumatate din timpul propriu zis al acestuia.Deci, la cele 120 de minute ale unei lectii, trebuie sa adaugam si 60 de minute pentru pregatire, la care sa mai prevedem si circa 15-30 minute inainte, pentru organizarea locului de munca si 15-30 minute in final pentru incheierea lectiei .Facand totalul, constatam ca pentru a desfasura in conditii foarte bune o lectie de antrenament, antrenorul consuma circa 4 ore. Nu mai vorbesc de zilele in care se fac doua antrenamente pe zi.

2.3.2. Competitia

Daca antrenamentul este activitatea cea mai completa si laborioasa a antrenorului, competitia cred ca este carte lui de vizita, felul in care se materializeaza toata munca vasta si complicata a unui antrenor, este rodul trudei depuse la antrenamente si in activitatea de zi cu zi cu jucatorii si cu echipa.De fapt, toate antrenamentele si

actiunile ce se intreprind cu echipa au ca scop principal participarea la meci in cele mai bune conditii si obtinerea victoriei .

Celor multi li se pare simplu ceea ce vad pe teren si toti se “pricep” in acesr domeniu, si mai intodeauna dau sfaturi despre formatii si schimbari , despre tactica de joc pe care ar trebui sa o aplice antrenorul, dar toti acesti oameni uita ca pentru un antrenor meciul inseamna altceva, si anuma munca foarte multa, sacrificii, tensiune si emotie dusa uneori pana la infarct.

2.3.3. Planificarea

Daca am afirmat ca antrenorul trebuie sa gandeasca foarte mult, sa analizeze fiecare pas pe care il face cu echipa sis a proiecteze mintal tot ce va face, acest lucru face ca absolut necesar intocmirea unor lucrari de planificare.

Dupa parerea mea, nimic nu se poate desfasura astazi la voia inamplarii sau dupa inspiratie, inclusiv munca unui antrenor, fiindca aici avem de obicei obiective precise de atins si totul se desfasoara intr-o intrecere in care prin intermediul ziarelor, se fac publice clasamentele la zi ale echipei.

Planificarea rapeste, daca pot sa spun asa, mult timp antrenorului dar cum memoria nu poate sa retina totul este necesar sa scriem pe hartie ceea ce gandim sis a cantarim bine cum vom actiona.

2.3.4. Jucatorii

Jucatorul este, alaturi de antrenor, a doua piesa de baza in angrenajul unei echipe .Municnd si actionand permanent pentru realizarea unei echipe eu cred ca antrenorul trebuie sa plece de la necesitatea cunoasterii indivizilor cu care lucreaza.

Un factor deosebit de important mi se pare a fi acela al motivatiei sportivului de performanta si sunt foarte multe elemente care-l pot mobiliza si determina sa actioneze.

Acelasi antrenor emerit Victor Stanculescu ne sugereaza ideea ca fiecare antrenor sa efectueze stiudiul psiho-sociologic al fiecarui jucator folosindu-se de fisa personala a jucatorilor si nu in ultimul rand de atat de necesarele intrebari puse in scopul rezolvarii problemelor existente ( ex. “Care iti este cel mai bun prieten din echipa ?” ; “ Ce post ai prefera sa joci ?” etc).

Astfel, vom reusi treptat sa cunoastem mai bine pe fiecare jucator si mecanismele care-l impulsioneaza sau il franeaza.De altfel, orice intalnire cu un jucator reprezinta un moment de munca si un prilej de a actiona in folosul acestuia si al echipei.

2.3.5. Echipa

Construirea si inchegarea unei echioe este una din problemele de baza ale

activitatii antrenorului, pe care o consider ca importanta la acelasi nivel cu antrenamentul si competitia .Cred ca in toate jocurile sportive colective, nu numai in fotbal, antrenorii socotesc ca una dintre principalele cai spre succes o constituie munca pentru formarea unui colectiv omogen.

In primul rand, pentru ca sa poti avea o echipa adevarata trebuie sa se manifeste la toti componentii colectivului o unitate perfecta in scop si interese, obiectivele echipei fiind ale tuturor.In al doilea rand, sa se manifeste din partea tuturor o integrare si acordare a intereselor individuale cu cele colective.Mai clar spus, o renuntare din partea unora la ambitii neconcordante cu cele ale echipei.

Antrenorului ii revine si aici rolul deosebit de important de a asambla colectivul, de a forma o echipa adevarata pentru obtinerea unor performante cat mai inalte.

2.3.6. Perfectionarea profesionala continua

Este dupa parerea mea o conditie obligatorie pentru succesul unui antrenor, as spune mai mult chiar, pentru mentinerea lui ca antrenor.Desi abia am inceput aceasta meserie pot sa afirm cu tarie ca antrenorul care se bazeaza numai pe cunostintele si practica proprie se inseala in primul rand pe el, apoi pe sportivii pe care ii pregateste sin u in ultimul rand isi inseala meseria.

De aceea, recunosc ca de la fiecare antrenor pe care l-am avut am “furat” cate ceva.De la domnul Dan Anca am invatat cum trebuie sa-i pregateasc din punct de vedere fizic pe sportivii mei, de la domnul Alexa Uifalean am invatat probleme legate de tehnica si tactica jocului de fotbal, iar de la domnul Tiberiu Poratschi atutudinea si tactul pe care trebuie sa-l aiba un antrenor atunci cand lucreaza cu oamenii.

Meseria aceasta , poate mai mult decat altele, se invata pe parcurs.Bagajul de cunostinte cu care ramanem dupa terminarea faculatii este deosebit de valoros, dar consider ca reprezinta doar baza pe care noi trebuie sa cladim edificiul.

2.3.7. Eficienta activitatii

Eficienta activitatii, pe care antrenorul trebuie sa o inregistreze zilnic, este o problema tehnica de la care nici un antrenor nu trebuie sa se sustraga, chiar daca uneori ii consuma mult timp.

De altfel, cred ca nu se poate concepe proiectarea unei activitati fara a avea la baza o buna evidenta si documentarea.Pornind de la inregistrarea jocurilor cu toate datele respective, trecand prin evidenta normelor de control a rezultatelor si clasamentelor la zi, si, mai ales, evidenta desfasurarii fiecarui antrenament, toate acestea sunt documente de mare pret pentru ca munca in viitor sa se desfasoare cu success.Un antrenor care doreste

sa realizeze ceva in meseria lui, trebuie sa-si noteze toate aceste lucruri zilnic, deoarece acestea ii vor folosi enorm peste un timp oarecare.

2.4. Problemele organizatorice ale antrenorului de fotbal

Problemele organizatorice sunt deosebit de numeroase in viata unei echipe si au o mare pondere in activitatea zilnica a antrenorului, rapindu-i, mai ales la noi in tara, prea mult timp.De aceea eu cred ca prima grija pe care trebuie sa o aiba un antrenor este aceea de a-si asigura un mic grup de colaboratori pe aceasta linie, tocmai pentru a nu-i afecta din timpul pe care in mod normal trebuie sa-l acorde problemelor tehnice.Totusi sunt anumite probleme organizatorice care-l privesc pe antrenor si care le consider de maxima importanta pentru bunul mers al unei echipe, si acestea o sa incerc sa le dezbat in randurile care urmeaza.

2.4.1. Organizarea deplasarilor si a cantonamentelor de pregatire

La prima vedere, aceasta problema intra mai mult in sarcina clubului sau a colaboratorilor pe care i-a ales antrenorul, dar cred ca tot antrenorul este cel care trebuie sa faca propunerile asupra modului in care se va organiza actiunea.Cand afirm aceasta, ma gandesc la faptul ca antrenorul este direct interesat ca aspectele organizatorice san u impiedice activitatea de pregatire a echipei.Uneori, un singur amanunt organizatoric neglijat poate compromite o munca asidua de luni sau chiar ani de zile( ex. camerele, paturile – dimensiunile lor – apa calda, sauna etc).

2.4.2. Organizarea meciurilor oficiale

Si aceasta problema se poate spune ca revine mai mult celor din conducerea cluburilor ( ma refer la cel care ocupa functia de organizator de competitii ) dar cred ca orice antrenor stie ca acestea sunt probleme mult prea importante pentru a le lasa altora.De aceea, fiecare antrenor ar trebui sa se intereseze, sa verifice sis a controleze problemele legate de meciul oficial, pentru ca riscul pierderii unui meci din motive organizatorice este mult prea mare si poate fi o pata rusinoasa in cariera unui tehnician

( vezi cazul A.S.A. Targu Mures unde lipsa ambulantei la teren a dus la pierderea jocului cu 3-0).

Sa mai citim inca o data regulamentul, sa verificam carnetele de legitimare, sa venim cu o clipa mai devreme la teren, sunt doar cateva din actiunile pe care le putem intreprinde pentru a evita surprizele neplacute.

2.4.3. Selectia permanenta de jucatori

Aceasta trebuie sa fie una sin preocuparile de baza ale oricariu antrenor pentru ca niciodata nu putem afirma ca avem un lot complet si intodeauna mai este loc de bine.

Dupa parerea d-lui profesor universitar Ion Motroc, o tendinta care se manifesta si azi este scaderea varstei de selectie ( 8 – 9 ani) si inceperea activitatii de instruire sistematica, de unde va rezulta o longevitate in pregatire si performanta, cu forme proprii de organizare si instruire.

Ca viitori antrenori de fotbal, cred ca trebuie sa vedem toate echipele si toti jucatorii din raza noastra de actiune, indiferent ca acei copii joaca intr-o echipa de club sau in fata blocului.

2.4.4. Pregatirea materialelor si aparatelor sportive

Eu cred ca nici un antrenor nu se poate dispensa in procesul de antrenament de unele aparate ajutatoare ( zidul, porticul, jaloanele, mingea suspendata ) care il vor ajuta foarte mult in munca lui si rezultatele nu vor inceta sa apara in timp.

Astfel, pentru copii ( 6 – 12 ani ) este indicat sa se foloseasca mingile de fotbal din cauciuc sau plastic, suficiente ca numar ( una la doi copii ) pentru marirea intensitatii antrenamentului, dar si a interesului lor.

Ca materiale ajutatoare pot fi folosite porti de diferite marimi, de la portile de 1.50m/1m, pana la cele cu bare normale, dar cu deschidere de 4- 5 m/1,80-2 m.Pentru diferitele exercitii de obisnuire cu mingea, pentru jocurile de miscare se pot folosi jaloane de diferite forme si dimensiuni , cercuri ( marcate pe sol ) , mingi medicinale de diferite marimi si greutati.

Pentru juniori ( 10 – 14 ani ) sunt folosite aceleasi materiale ajutatoare, dar cu dimensiuni si destinatii mai complexe.La acest nivel se pot folosi mingile normale

( oficiale ) suficiente ca numar ( cel putin o minge la doi jucatori ) pentru asigurarea eficientei si scurtarea timpului de instruire.

Cluburile mai mari, cu posibilitati financiare, pot sa diversifice mijloacele de instruire, indtroducand aparatul de filmat, cel cu proiectie si chiar tabla magnetica.Vizionare unor casete ce cuprind invatarea tehnicii, tacticii, prezentarea unor jucatori celebri, echipe campioane pe plan intern si international, sunt tot atatea mijloace deosebit de eficiente pentru largirea orizontului jucatorilor, mai ales la nivelul varstei de 10 – 18 ani, perioada care cred ca este hotaratoare in formarea jucatorului de fotbal.

De asemenea, filmand periodic (macar o data pe an ) executiile tehnicesi actiunile tactice ale propriilor jucatori, acestia vor avea ocazia unica de a se recunoaste si compara cu cei vazuti in casetele prezentate, iar procesul motivational al jucatorilor va deveni mobilizator si va constitui un suport neinlocuit prin alte mijloace.

2.4.5. Echipamentul sportivilor

Mi se pare o problema foarte importanta, pe care un antrenor de fotbal nu o poate neglija.Mai intai, fiindca echipamentul reprezinta prima carte de vizita a unei echipe,

dupa care iti dai seama nu neaparat de fondurile si bugetul de care dispune ci mai ales de gradul ei de organizare.

Echipamentul trebuie sa fie pe cat de atragator ( purtand culorile clubului ), pe atat de adecvat antrenamentelor sau jocurilor specifice acestui nivel ( ma refer la grupele de copii ), dar mai ales el trebuie sa fie adaptat anotimpurilor si evolutiei meteorologice.De la o varsta cat mai mica trebuie educate grija fata de echipament, atat fata de cel personal, cat si fata de cel primit de la club.Apoi, sa nu uitam ca in special ghetele de fotbal (“ adidasii “ in cazul jucatorilor de varste mai mici ) au o influenta deosebita asupra jucatorilor, deoarece una este sa ai in picioare niste ghete vechi, mai mari cu 1 – 2 numere si fara 3 – 4 crampoane( cum se intampla destul de des in fotbalul nostru ) si alta este sa ai o pereche de ghete noi, care sa-ti fie pe masura.

Pentru a ne da seama ca echipamentul este foarte important am sa scriu in randurile care urmeaza o “patanie” care mi s-a intamplat jucand la juniori republicani la “U” Cluj – Napoca.Jucam acasa cu echipa Foresta Bistrita si echipa oaspete avea aceeasi culoare a echipamentului, ca noi.Ei bine, acest lucru a creat un prim soc, atat pentru conducerea clubului nostru ( care nu era pregatita pentru astfel de surprize) cat si pentru noi – care din aceasta cauza nu am putut face incalzirea cum se cuvenea si in final am fost foarte aproape de a pierde jocul ( s-a terminat 1 – 1 ).

CAP. III MUNCA SI ACTIVITATEA ANTRENORULUI DE FOTBAL PENTRU PREGATIREA SI CONCEPEREA LECTIEI DE ANTRENAMENT

3.1. Pregatirea si conceperea

Pregatirea si conceperea lectiei de antrenament cred ca reprezinta in mod sigur una dun problemele de baza ale activitatii zilnice a unui antrenor, care solicita deosebit de mult timp si consum de energie.Atunci cand isi concepe antrenamentul la masa de lucru, antrenorul trebuie sa fie inconjurat de manuale, caiete, dar mai ales foi si notite, observatii la zi de la ultimele antrenamente sau meciuri.Pe langa toate acestea, ar trebui sa mai aiba in fata si propriile documente de planificare, alcatuite pe diverse perioade si etape si sa stabileasca daca a realizat ceea ce si-a propus sau nu.

Antrenorul care-si respecta profesiunea si propria munca trebuie sa faca din fiecare lectie de antrenament problema zilei sis a o pregateasca cat mai bine si asta indiferent de timpul pe care trebuie sa-l aloce pregatirii deoarece numai astfel va putea obtine rezultatele pe care le asteapta in timp.

3.2. Sarcinile sau temele lectiei

Sarcinile sau temele lectiei sunt primele elemente pe care antrenorul de fotbal trebuie sa si le fixeze pentru a directiona continutul lectiei si mai ales ideile dominante.Cred ca intrebarea care se impune pentru a rezolva aceasta problema este: ce dorim sa realizam prin antrenament?iar raspunsul ne va veni numai dupa consultarea documentelor de planificare cu toata suita lor.

Dupa parerea domnului doctor Victor Stanculescu “odata fixate aceste sarcini principale ale lectiei este bines a ne gandim si la unele elemente care pot conditiona sau sau limita intentiile noastre “.Din cele de mai sus am dedus ca timpul pe care il avem la dispozitie este foarte important, incadrat in programul sportivilor (jucatorii merg la scoala) si mai apoi de conditiile de care dispunem.

Dar cel mai important lucru pentru a realize acest obiectiv pare a fi stabilirea conceptiei proprii de joc si pregatire.Iata deci ca fixarea sarcinilor sau a temelor de lectie nu este o problema chiar atat de simpla si trebuie gandita foarte atent, mai ales in raport cu posibilitatile reale ale colectivului.

3.3. Alegerea mijloacelor si a exercitiilor

Aceasta este etapa urmatoare dupa parerea domnului doctor Victor Stanculescu, prin care ne propunem sa relizam sarcinile lectiei.Si aceasta este foarte importanta, deoarece alegerea celor mai corespunzatoare exercitii si mijloace este dificila.Antrenorul de fotbal ( si nu numai ) trebuie sa selecteze cele mai eficiente metode si mijloace care pot contribui direct la realizarea sarcinilor pe care si le-a propus.Parerea mea este ca, odata cu trecerea timpului, fiecare antrenor isi selectioneaza singur un tip al celor mai eficiente exercitii pentru diverse sarcini.

Ex. 1: Cele mai eficiente 5 exercitii pentru invatarea trasului la poarta;

Ex. 2: Cele mai eficiente 5 exercitii pentru invatarea lovirii mingii latul, etc.

Foarte buna mi se pare ideea domnului Victor Stanculescu de a avea un dosar cu exercitii si mijloace inventariate si clasate pe diverse criterii si mai mult, dosare cu exercitii pentru atac, aparare, pentru anumite faze ale jocului si chiar pentru dezvoltarea fortei, rezistentei, vitezei, mobilitatii.

Cred ca toti antrenorii au exercitii preferate, care in decursul timpului le-au dat rezultate,dar nimeni nu le poate repeta la nesfarsit si nici sa garanteze ca sunt cele mai eficiente, pentru ca oricat ar fi de bune, ele isi pierd din valoare in momentul in care jucatorii ofteaza si spun : “ iarasi facem exercitiul cutare?” sau “iar” incepe cu asta?

De aceea, consider ca nici un antrenor nu trebuie sa uite ca in fotbal(in sport in general), pentru a ajunge la rezultatul optim trebuie sa inlature plictiseala si monotonia si acest lucru il putem realiza doar prin diversitate si inovare.

3.4. Dozarea

Dozarea este etapa a treia, dupa parerea aceluiasi Victor Stanculescu, si este o problema si mai complicata decat cele dezbatute pana acum, deoarece aici se cantareste si se dramuieste fiecare picatura de energie, durata fiecarui exercitiu, numarul de repetari, intensitatea lor si nu in ultimul rand durata si continutul pauzelor.Trebuie sa recunoastem ca este o adevarata maiestrie, potrivirea tuturor acestor parametri, dar nu trebuie sa uitam ca in viata totul se invata.Din cele citite in carte “Ghidul Antrenorului de Fotbal “ reiese ca totul depinde de metoda pe care o folosim in antrenament sau in fiecare parte a lectiei si nu il ultimul rand de efectul pe care sa-l aiba exercitiul.

De regula, am observat ca in fotbal, antrenorii folosesc in cea mai mare parte metoda cu intervale(d –l antrenor Dan Anca, d – l Tiberiu Poratschi).In acest caz, fie ca o face constient sau cronometrat, fie prin natura jocului, sportivul alterneaza in fiecare exercitiu efortul intens si cu pauze pasive sau active.

Mai nou, antrenorii isi dozeaza exercitiile dupa modelul duratei unui atac, in jur de 60 – 100 secunde, cu momente de intensitate maxima alternate cu efort mediu(profesorul Uifalianu).

Din cele scrise mai sus, reiese ca dozarea depinde de o serie de factori, pe care trebuie sa-i cunoastem bine inainte de a ne apuca sa pregatim lectii de antrenament .Bineinteles ca la inceput o sa ne fie mai greu, dar muncind zilnic cu abnegatie si daruire cred ca vom reusi pana la urma sa depasim si aceasta problema a dozarii.

3.5. Conducerea si dirijarea lectiei

Este bine stiut ca reusita unei lectii si randamentul fiecarul exercitiu depin in buna masura de felul in care antrenorul explica si demonstreaza utilitatea lucrului ce urmeaza a fi efectuat .

Oricat de bine am concepe un conspect de antrenament, el poate sa nu-si atinga scopul, daca antrenorul nu reuseste sa stapaneasca si sa dirijeze echipa cu clarviziune si fermitate.De aceea, cred ca antrenorul trebuie sa fie dinamic si activ, sa-i impulsioneze in permanent ape jucatorii sai, dar, in acelasi timp cu calm si rabdare sa-i corecteze si sa dea indicatii si indrumari echipei si fiecarui jucator.

Consider ca aici se vede diferenta clara dintre un antrenor experimentat si unul incepator, dar si faptul ca maniera de conducere a antrenamentului depinde mult de caracterul antrenorului, de pasiunea lui pentru sportul respectiv.

3.6. Explicatiile si indicatiile

Explicatiile si indicatiile pe care le da in timpul antrenamentului, trebuie sa fie cat mai concise si clare.In timpul antrenamentului, ca si in timpul jocului nu le putem tine sportivilor lectii teoretice cu explicatii ample.Se observa foarte bine acest lucru la antrenorii care lucreaza cu echipele lor de mai mult timp, ei nu mai trebuie sa vorbeasca tot timpul deoarece sportivii lor stiu deja ce li se cere sa faca atat in joc, cat si in antrenamente, spre deosebire de jucatorii incepatori carora trebuie tot timpul sa le explici si sa le demonstrezi exercitiile pe care le au de facut si acest lucru sa-l faci cu multa rabdare si calm.Trebuie sa evitam explicatiile lungi din timpul lectiei, toate aceste explicate, corectari, indicatii sa le facem din mers, fara a intrerupe cursivitatea antrenamentului.Nu vom opri colectivul cu care lucram, numai atunci cand greseala este generala si vom aplica scurt si raspicat ce avem de lamurit, convinsi fiind ca ne asculta toti jucatorii.

3.7. Dinamismul antrenorului

Dinamismul antrenorului cred ca determina in buna masura densitatea , intensitatea si dinamica lectiei.Nu este nevoie si nici nu este poate indicat ca antrenorul sa daca efectiv

antrenament alaturi de jucatorii sai, insa consider ca este foarte bine daca conduce unde parti ale antrenamentului, desigur ma refer la incalzire, la unele exercitii mai dificile de realizat de catre sportivii sai.

Chiar daca nu lucreaza efectiv, prin felul lui de a fi, dinamic si activ, prezent in orice colt al terenului, corectand sau accentuand, gata sa ia masuri pentru orice eveniment din lectie, el influenteaza nu numai cursul antrenamentului, ci si randamentul fiecarui jucator si contribuie decisiv la reusita lectiei.

Imi amintesc ca anul trecut am urmarit timp de 2 luni, antrenamente ale antrenorilor de fotbal de la clubul “U” Cluj – Napoca, la ideea practica de antrenament obligatorie a profesorului Popovici Cornel.Urmarind mai multe antrenamente ale antrenorului Alexa Uifalean am observat ca domnia sa, in unele lectii de antrenament este deosebit de activ, in altele, actioneaza numai in anumite momente, iar uneori, lectia dansului merge foarte bine fara ca el sa intervina aproape deloc.

Sincer sa fiu, nu am inteles pana in momentul de fata atitudinea antrenorului Uifalean vizavi de maniera de conducere a lectiei de antrenament, dar probabil chiar in cursul aceluiasi antrenament sunt parti in care este chiar indicat sa stam deoparte.

Demonstratiile efectuate de antrenor sunt dupa parerea mea obligatoriila nivelul copiilor si juniorilor si uneori chiar si la niveluri superioare.In acest din urma caz, nu le vom face decat atunci cand suntem convinsi ca putem executa bine, si mai ales corect ceea ce dorim sa explicam.Daca varsta nu ne mai permite sa executam o demonstratie viguroasa, in viteza, vom folosi un jucator sau mai multi, buni executanti ai elementului sau procedeului tehnic ce urmeaza a fi invatat.

Nu pot sa inchei aceasta tema inainte de a vorbi putin si despre tinuta antrenorului.Astfel, tinuta antrenorului in timpul lectiei trebuie sa fie cea de lucru, exact cea pe care o solicita activitatea practica in sportul respectiv.Echipamentul antrenorului trebuie sa fie impecabil, un exemplu permanent pentru jucatori.

3.8. Atmosfera din timpul antrenamentului

Atmosfera din timpul antrenamentului trebuie sa se caracterizeze in general prin seriozitate si munca, dar incluzand si o nota de entuziasm tineresc.Parerea mea este ca pentru a realiza aceasta atmosfera, un rol deosebit de important ii revine antrenorului, care, prin tot ceea ce face trebuie sa creeze buna dispozitie si un climat cat mai favorabil pentru ca antrenamentul sa se poata desfasura in conditii cat mai bune.De aceea, inceputul lectiei este hotarator pentru modul cum decurge intregul antrenament, antrenorul, va cauta sa inceapa cu ceva amuzant, care sa creeze o atmosfera de buna dispozitie si entuziasm( ex: incalzirea sa se faca la numaratoaresi jucatorii sa fie atenti atat la cifrele pe care le rosteste antrenorul, cat si la ce trebuie sa faca in situatia cand aud cifra respectiva-jocuri de atentie, sub forma de incalzire).Pe parcursul lectiei, mai putem presara un moment sau doua de destindere, mai ales cand avem doua antrenamente pe zi,

sau daca jucatorii au avut o zi incarcata.Trebuie insa, sa avem mare atentie, fiindca antrenamentul de performanta este departe de a fi o distractie.

Excesul de glume si momentele de destindere pot duce la deconectare, efectele pot fi la fel de periculoase ca si cele ale atmosferei sumbre, cand sportivii muncesc in sila.

Este foarte important ca pe parcursul lectiei de antrenament, antrenorul, sa gaseasca un cuvant de incurajare pentru fiecare jucator si acest lucru nu va intarzia sa dea roade, sportivul incercand sa execute tocmai cum i s-a cerut.

In concluzie, un antrenor, pentru a crea o atmosfera optima trebuie sa fie calm, destines, cu zametul pe buze(atunci cand trebuie), dar in acelasi timp ferm si categoric in tot ceea ce face, neavand voie sa aiba simpatii sau antipatii printre jucatori.

3.9. Analiza antrenamentului

O sumara analiza a antrenamentului si unele observatii concrete asupra felului in care s-a desfasurat, reprezinta momentul cu care se incheie lectia.

Antrenorul trebuie sa faca cu aceasta ocazie unele observatii si aprecieri asupra felului cum s-a lucrat, sa-i laude pe jucatorii care s-au remarcat, sa sublinieze partile bune si greselile, iar atunci cand este cazul, sa-i critice pe cei care n-au efectuat antrenamentul cu intensitatea solicitata.

Tot cu aceasta ocazie, antrenorul trebuie sa comunice viitorul program de activitate, sa stabileasca unele sarcini, teme si exercitii pentru antrenamentele individuale care se vor executa separate sau chiar acasa, la inviorare ori in timpul liber.Insa adevarata analiza a lectiei, antrenorul o face ceva mai tarziu, cand sta linistit la masa de lucru.Atunci, pregatindu-si viitoarele antrenamente, rememoreaza tot ce a facut, si mai ales, ce n-a facut in lectie fata de conspect(se intampla des mai ales cand lucrezi cu grupe de incepatori) si de sarcinile ciclului in care se pregateste.

Cu aceasta ocazie, antrenorul isi noteaza toate datele privind munca depusa in lectie, inclusiv timpul alocat pentru fiecare exercitiu cu observatiile ce se impugn.

La prima vedere, putem fi considerati de cei din jurul nostrum niste caraghiosi (de cei nespecializati in aceasta meserie) care fac toate aceste lucruri pentru ca nu au altceva mai bun de facut, dar un antrenor stie de ce face acest lucru, pentru ca numai masurand si inregistrand poate masura si constata unde a gresit si in ce directie trebuie sa insiste.Asa vom afla de ce rateaza atat de mult loviturile de la 11 m(sau 7 m in cazul in care lucram cu grupe de copii) sau de ce primim atatea goluri din faze fixe.

CAP. IV. MUNCA SI ACTIVITATEA ANTRENORULUI DE FOTBAL PENTRU PREGATIREA COMPETITIEI

Jocul oficial, sau meciul, este dupa cum bine se stie, momentul de varf al activitatii de antrenorsi faza de cea mai mare raspundere din munca lui.De fapt, toate antrenamentele si actiunile ce se intreprind cu echipa, au ca scop principal participarea la meci in cele mai bune conditii si pentru obtinerea victoriei.

Inca inainte de a aborda acest capitol doresc sa precizez faptul ca inca neavand nici un meci oficial( decat 3 – 4 amicale) cu echipa pe care o pregatesc, voi trata acest subiect numai din experienta pe care o am ca jucator, si de aceea sunt convins ca nu voi putea atinge toate problemele delicate legate de acest subiect, dar fac acest lucru din dorinta de a ma cunoaste mai bine si in speranta ca in timp voi putea acumula mult mai multe cunostinte despre munca si activitatea antrenorului de fotbal pentru pregatirea competitiei.

Iata de ce, parerea mea este ca orice ar face si orice proiecte de perspectva ar avea, antrenorul trebuie sa se concentreze sis a pregateasca cu mare atentie fiecare joc oficial si, mai ales primul care urmeaza, sa faca tot ce ii sta in putinta ca echipa lui sa joace cat mai bine.

Pentru marele public, meciul este un spectacol, o recreatie sau destindere, pentru suporteri inseamna victorie, dar pentru un antrenor cred ca inseamna multa munca, stres si emotie.Cred ca este tot dreptul spectatorilor si suporterilor sa ceara ca echipa sa joace bine si sa castige, deoarece unii o sustin chiar material, iar altii sunt alaturi de ea de mai multi ani, dar orice am spune, antrenorul nu poate sa-i multumeasca pe toti decat facand ca echipa sa joace bine si sa castige.Am impresia uneori ca fotbalul este un sport in care cateva zeci de mii de tehnicieni se framanta in tribune si acolo, jos, un singur nepriceput ia hotarari.Dupa parerea mea, presedintii cluburilor prea usor cedeaza la insistentele tribunii si ii “decapiteaza” pe antrenori, fara sa stea prea mult pe ganduri.

4.1. Efectuarea antrenamentelor la aceeasi ora la care se desfasoara jocul oficial (bioritmul)

Desi despre acest subiect nu cred ca se pot spune prea multe, este una din masurile elementare pe care trebuie sa si le ia orice antrenor.Ora respectiva ( a jocului) trebuie sa ne gaseasca pe terenul de antrenament, daca este posibil, zilnic.

Astfel, vom putea cunoaste , si mai ales, ne vom putea pregati exact in conditiile jocului, pentru ca zeci de mici amanunte se modifica odata cu schimbarea orei de joc, multe dintre ele pot fi lipsite de importanta, dar unele dintre ele pot rasturna calculele noastre (ale antrenorilor) si pot dauna bunei prezentari a echipei la meci ;pentru ca este cu totul altceva sa joci dimineata la ora 11, dupa amiaz la ora 16, sau seara la ora 20.

4.2. Desfasurarea antrenamentelor pe un teren asemanator cu cel pe care vom juca meciul oficial

Bineinteles, ca este o masura elementara de organizare, dar pe care, uneori o uitam, fiindca in priml rand ne este greu sa schimbam mereu locul de antrenament (din cauza lipsei unui autobuz) si in al doilea rand, nu este la indemana oricui sa aiba mai multe terenuri de antrenament (de iarba, zgura, bitum etc).

Dar, cred ca orice antrenor stie ca altfel se joaca pe zgura sau bitum si altfel pe iarba.Imi amintesc ca dupa ce am facut un antrenament timp de mai bine de 2 luni (perioada precompetitionala) numai pe teren de bitum, cand am intrat pe terenul de iarba cu ocazia primului meci de campionat, parca eram cazut acolo de pe o alta planeta si imi era totul necunoscut.De aceea, antrenorul trebuie sa faca neaparat macar ultimele 2 – 3 antrenamente pe terenul de joc, iar cand are meci in deplasare sa incerce sa-i familiarizeze pe jucatorii sai cu detalii despre terenul pe care urmeaza sa joace.

De asemenea, imi amintesc ca dupa un esec usturator, (am pierdut cu 5 – 0 la Oradea cu “Viitorul”)datorat in buna parte terenului si mingii ude de ploaie, am facut la comanda antrenorului Alexa Uifalean, antrenamente speciale pe ploaie, pentru a ne obisnui sa jucam si pe ploaie, iar in saptamana dinaintea jocului cu “Gloria-Bistrita”(erau foarte buni tehnicieni)si in ziua jocului au udat terenul cu furtunul tocmai pentru ca antrenorul stia ca daca terenul este uscat nu avem nici o sansa sa castigam acel meci.Si a avut dreptate, pentru ca munca dansului si a celor care au udat terenul (ingrijitorii terenului)a dat roade, noi jucand pe contraatac, si cu mingi pasate pe sus, am invins cu 1- 0 si am mers la turneul final de juniori republicani.

4.3. Antrenamentul din ziua jocului

Trebuie sa recunosc, ca pe vremea cand jucam eu fotbal nu se facea asa ceva la echipe de club obisnuite, dar echipele de club mari si echipele nationale stiu ca aveau un astfel de antrenament.

Dupa parerea mea, acest antrenament din ziua jocului este foarte necesarin caz meciurilor in deplasare, ca mijloc de acomodare cu terenul.

De fapt, nu este vorba de un antrenament ci de regula se face o incalzire individuala usoara, apoi un joc complementar ( putin handbal si marcarea golului cu capul sau din vole).Astfel, in mod placut se face o incalzire si se alearga pe tot terenul, realizandu-se o prima acomodare cu suprafata de joc.

Se mai pot face si incalziri cu mingea( 4 contra 2) de 5 – 10 min., apoi pase in 2 – 3 jucatori de pe loc si din deplasare, alteori fiecare jucator cu cate o minge, se incalzeste singur pe tot terenul.

Partea fundamentala a antrenamentului cuprinde exersarea unei lovituri libere, lovituri de la coltul terenului, exersarea pressing-ului, iesirea la offsaid, etc.In nici un caz

nu vom executa in acest antrenament combinatii si scheme tactice pentru ca in tribuna sigur sunt observatori ai echipei adverse.

Totul se incheie cu un concurs de tras la poarta de la 11 m si astfel vom avea ocazia sa descoperim cine este cel mai in forma jucator din acea zi ( la 11 m) precum si starea de spirit a jucatorilor inainte de meci.

4.4. Organizarea programului zilnic in functie de ora jocului

Aici, doua lucruri mi se par deosebit de importante si anume: alimentatia si odihna.

Dupa cum stim, organismul se trezeste total dupa somnul de noapte la doua ore si jumatate, chiar 3 ore.Jucatorii obisnuiti sa doarma mai mult dimineata vor continua sa “doarma pe teren”, atunci cand avem jocul la ora 10 sau 11.Sigur intrebarea care se impune este : “ ce ar trebui sa faca un antrenor in aceasta situatie?”.Eu cred ca printr-un singur telefon acasa la sportiv ar putea rezolva aceasta problema si cand afirm aceasta ma gandesc sa-l verific pe jucator la ce ora se culca seara si sa nu uit sa-i reamintesc ca meciul este la ora 11 sa zicem si el trebuie sa se trezeasca cel tarziu la ora 9.

Regulile privind alimentatia sportivilor sunt in general cunoscute cred,de catre toti antrenorii, fie ei tineri sau cu vechi stagii de activitate ; reamintesc doar respectarea acelorasi 2 – 3 ore intre masa si efort, precum si o grija deosebita ca masa dinaintea jocului sa fie usoara dar consistenta, fara abuz de condimente sau alimente grase si greu digerabile.

Bineinteles ca pentru a realiza toate acestea, antrenorul trebuie sa stea de vorba cu fiecare jucator, pentru ca in functie de activitatea acestuia de la scoala si de alte probleme familiale sa-si organizeze rational un program zilnic.

Consider ca munc, odihna, alimentatia, antrenamentul si nu in ultimul rand timpul liber, au un rol hotarator in succesele pe care le avem si toate acestea trebuie cantarite si calculate cu mare atentie .

Daca suntem in cantonament sau in deplasare, atunci aceste lucruri se schimba categoric , deoarece totul este condus de antrenor.In acest fel, orele de masa, de odihna si de efort nu vor fi o “surpriza” pentru jucatori si organismul lor.

Nu pot sa inchei acest subiect, inainte de a arata importanta realizarii unei plimbari in ziua jocului cu scopul reinviorarii si destinderii jucatorilor, de aceea este bine sa o facem in aer liber chiar si iarna.Este vorba de o plimbare usoara cu pauze si fara graba prea mare.

4.5. Planul de pregatire a meciului

Pentru a scrie despre acest subiect a trebuit sa consult materialele bibliografice.Astefel in lucrarea “ Ghidul antrenamentului de fotbal” scrisa de dl. Victor Stanculescu, realizarea unei informari complete, la zi, este prima conditie de baza a intocmirii unui plan eficient de pregatire a meciului.De aceea, in viziunea dansului “nimic nu trebuie sa scape” si cu mult timp inainte antrenorul va strange date despre adversar si conditiile specifice meciului.

O idee interesanta a dlui Stanculescu mi s-a parut aceea de a compara fortele si in acest fel vom putea realize un plan tactic de joc pe care o vom folosi la meci, este rezultatul analizelor si compararii fortelor de care vorbeam si stabileste programul de joc pentru atac si aparare ce se potriveste cel mai bine jocului practicat de adversarul nostru.

Nu avem voie sa uitam insa ca tot ceea ce gandim si concepem trebuie neaparat sa poate fi aplicat de jucatorii pe care ii avem in echipa.

Pregatirea planului tactic de joc trebuie realizata in timp, pe parcursul intregului ciclu saptamanal, fiindca, dupa parerea mea doar sedinta de pregatire a meciului nu este suficienta.

4.6. Actiunile si masurile de pregatire a jocului

Dupa cele citite in “Ghidul antrenorului de fotbal” acestea se materializeaza zi de zi, in perioada dinaintea meciului , in tot ceea ce facem.

De regula, ciclul saptamanal incepe printr-o sedinta sau discutie cu echipa, in care incercam sa analizam ultimul joc sis a stabilim directiile de activitate si sarcinile ciclului de pregatire urmator.Astfel, cu ajutorul echipei vom putea face o evaluare mai concreta , la zi a fortelor, iar jucatorii isi vor putea exprima parerea in legatura cu planul tactic.Daca analiza complexa a situatiei la zi va stabili ca este necesar sa modifice ora sau numarul antrenamentelor o vom face fara ezitare.

Este absolut necesar ca dupa aceasta sedinta tuturor jucatorilor nostri sa le fie clar cum joaca adversarul si cum putem sa-i invingem, ce trebuie sa antrenam cu echipa si cu fiecare jucator in parte.

Desigur, nu toate problemele tactice se vor lamuri in prima sedinta, fiindca dupa cum spuneam, planul tactic se intregeste de-a lungul saptamanii, inultima discutie dinaintea jocului recapituland doar lucrurile deja stiute si pregatite in antrenamente.

4.7. Studiul echipelor adverse

In lumea tehnicienilor din domeniul fotbalului s-a statornicit credinta ca “un adeversar cunoscut este pe jumatate batut”.Nu cred ca este un simplu joc de cuvinte, ci daca privim lucrurile in profunzimea lor vom observa ca exista un mare adevar.

Deoarece cunoasterea echipei pe care o vom intalni, a jucatorilor si jocului lor si nu in ultimul rand cunoasterea oricarui amanunt despre partenerul de intrecere constituie un atuu pretios in mana unui antrenor priceput, foarte hotarator in balanta victoriei.

Pentru aceasta consider necesar adunarea unui numar cat mai mare de informatii despre viitorii parteneri de intrecere si ea nu trebuie realizata numai in preagtirea jocului respectiv, ci trebuie sa devina o munca sistematica desfasurata in timp.

Astazi, in sportul de performanta sistemul de informare asupra jocului adversarilor a devenit obligatoriu, astfel calatoriile de informare ale antrenorilor pentru a vedea un meci a viitorului adversar sunt obisnuite.

Dar fiindca un singur om(antrenorul), nu poate cuprinde in totalitate aceasta munca de informare, exista mai intotdeauna pe langa marile echipe, tehnicieni specializati in acest scop.

Uneori este chiar antrnorul second, alteori un vechi jucator sau o rezerva cu ceva experienta.

Este important sa amintesc aici ca unii antrenori doar au incredere in memoria lorsi doar privesc jocul , altii au fise gata tiparite si noteaza unele idei.Fiecare cu metodele lui, dar dupa parerea mea, memoria ne mai poate si insela si uitam unele amanunte foarte importante, de aceea, ideal ar fi sa apelam la aceste fise gata tiparite , in care notam esentialul dupa un anumit sistem prescurtat si cu aceasta ocazie ne putem permite sa inregistram unele date fara sa pierdem firul jocului.

4.8. Reanalizarea jocului propriei echipe

Reanalizarea jocului propriei echipe se face pornind de la ultimul meci oficial si este absolute necesara pentru a realiza o evaluare a fortelor in conditii de competitie, si acest lucru se poate face numai cu participarea activa a intregii echipei .

Desigur fiecare antrenor cunoaste bine atat partile bune cat si cele slabe ale echipei si ale fiecarui jucator in parte, dar o analiza la zi a posibilitatilor de exprimare a echipei si a jocului se impun fara doar si poate.

De regula, ea se programeaza a doua zi dupa joc, daca ii avem la dispozitie pe toti jucatorii care au jucat, daca nu, inaintea primului antrenament din noul ciclu saptamanal.Urmand modelul profesorului Uifalean cred ca este bine ca aceasta sedinta sa aiba aspectul unei discutii cu echipa si jucatorii sa fie lasati sa ia ei primii cuvantul sis a-si spuna parerea atat despre joc, cat si despre ce ar trebui facut sa castige .

Daca jucatorii nu au aceasta deprindere, antrenorul trebuie sa-i stimuleze punandu-le o serie de intrebari pe marginea comportarii echipei in meciul disputat.

Consider ca numai dupa consultarea propriilor jucatori, antrenorul poate sa-si spuna punctual de vedere in legatura cu jocul disputat, tinand cont de parerea sportivilor care au luat cuvantul si incercand sa atraga atentia aupra problemelor esentiale.

4.9. Conducerea echipei in timpul meciului

Desigur ca despre acest subiect nu am cum sa scriu foarte multe deoarece mi-am inceput de putin timp meseria de antrenor de fotbal, dar din cele vazute la fostii mei antrenori mi-am format o idee despre principalele actiuni pe care trebuie sa le faca un antrenor ca meciul sa se desfasoare in bune conditii.

Astfel, cred ca conducerea echipei reprezinta una din activitatile de maxima importanta si raspundere pentru orice antrenor, pentru ca in timpul celor mai aprige dispute, el trebuie sa aiba calmul si luciditatea necesara pentru a observa si analiza actiunile si reactiile propriei echipe, dar si pe cele mai eficiente impuse de situatiile jocului.

Antrenorul trebuie sa – si incurajeze in permanenta jucatorii, mai ales atunci cand gresesc, sa le explice telegrafic ce se intampla pe teren si ce trebuie sa faca pentru a depasi momentele delicate.Modelul meu de antrenor, atat cat am jucat fotbal la “Universitatea” a fost dl. Profesor Uifaleanu, iar de la noi din tara imi place dl. Mihai Stoichita (in viziunea mea este antrenorul viitorului ), iar din strainatate Marcello Lippi si Luis Fernandes.

CAP. V ORGANIZAREA CERCETARII

5.1. Durata, participanti, desfasurarea cercetarii

Prin metoda observatiei am urmarit timp de mai bine de doi ani atat antrenorii de fotbal de la Centrul de Copii al Clubului Gloria, cat si in conditiile de desfasurare a procesului instructiv- educativ.

In timpul desfasurarii observatiei, mi-am notat principalele probleme care mi s-au parut mai interesante.Astfeal, prin metodas observatiei, mi-am format o parere atat in ceea ce priveste pregatirea profesionala a antrenorilor pe care i-am urmarit, cat sip e cele care tin de continutul si eficienta activitatii instructiv-educative.

Prin metoda anchetei ( convorbirii ) am reusit sa obtin informatii de la antrenorii de fotbal in legatura cu modul in care jucatorii invata sau rezolva unele probleme legate de joc, atitudinea pe care o adopta vizavi de procesul de antrenament, interesele si preferintele personale ale jucatorilor , stilul de munca al antrenorilor, regimul de viata si de refacere al sportivilor.

De asemenea, am reusit sa obtin informatii cu privire la eficacitatea unor mijloace si metode de instruire se de educare folosite de antrenorii precum si modalitati de rezolvare a unor probleme extrasportive.

Probabil, ca am reusit acest lucru si datorita faptului ca in timpul efectuarii anchetei nu mi-am notat nimic , retinand raspunsurile si trecandu-mi-le ulterior in caiet, astfel am realist realizat mai usor atmosfera de incredere ai am surprins mai bine aspectele reale, concrete ale problemelor.

Am realizat o ancheta si prin chestionar, dar in comparatie cu convorbirea, chestionarul prezinta dezavantajul ca cercetatorul , nefiind prezent, nu mai poate intervene in orientarea raspunsurilor si nu mai are posibilitatea de a realiza o atmosfera fireasca, de incredere si sinceritate.

In aceasta situatie unele intrebari raman realmente fara raspuns, iar examinatorul nu mai poate reveni in cazul unui chestionar restituit incomplet.

Fata de convorbire,raspunsurile sunt mai putin spontane si influentate oarecum si de faptul ca subiectul cunoaste de la inceput continutul chestionarului.Metoda prin chestionar ofera si un mare avantaj fata de convorbire, si anume:includerea unui numar mare de subiecti si a unui material faptic, bogat si variat.

Antrenorii care au avut amabilitatea de a-mi raspunde la chestinoare sunt de la Centrul de Copii si Juniori ai Clubului Gloria, precum si de la Scoala de Fotbal V.Moldovan .

5.2. Metode si mijloace de cercetare folosite

Dupa cum bine se stie, astazi se cere antrenorilor nu numai sa inregistreze perofromantele sportivilor pe care-i antreneaza, ci sa le si explice, sa le interpreteze,

mergand de la cauza la efect.Aceasta presupune din partea antrenorilor cercetarea fenomenelor psihice, dezvoltarea si legatura lor cu celelalte laturi ale pregatirii sportivilor, ma refer la pregatirea fizica, functionala si tehnica.Bineinteles, ca toate aceste lucruri le putem face doar cu ajutorul metodelor de cercetare prin intermediul carora putem cunoaste mult mai bine realitatea educationala.

De aceea, este important ca subiectul care face cercetarea sa – si insuseasca metodologii de cercetare pedagogica, sa cunoasca in ce consta fiecare metoda si cum trebuie utilizata, san u se limiteze la o singura metoda ci sa le imbine, confruntand datele obtinute , pentru o mai mare eficienta.

Astfel, pentru a aduce la bun sfarsit ceea ce mi-am propus sa realizez prin lucrarea “Locul si rolul antrenorului in pregatirea fotbalistilor”, am folosit mai multe metode:metoda observatiei si cea a anchetei (prin convorbire si prin chestionar).

Metoda observatiei este una din principalele meotde de investigatie directa a realitatii si reprezinta punctul de plecare in obtinerea materialelor faptice.

In domeniul educatiei fizice si sportului dupa autoarea Georgeta Chirita, prin metoda observatiei se constata si se apreciaza urmatoarele:

Durata procesului(durata executiei, timpul de parcurgere)

Valoarea deplasarilor in spatiu a subiectilor (lungimea elanului, saritura pentru lovirea mingii cu capul sau piciorul)

Aspectul cantitativ al procesului(nr. de pasi, nr. de repetari)

Conditii externe (temperature, ambianta)

Continutul procesului de instruire (sarcinile lectiei, complexul de exercitii, dozarea efortului)

Metode folosite pentru predarea si insusirea exercitiilor (tehnica de executare a miscarii, procedee tactice)

Atitudinea si interesul subiectilor in timpul lectiei

Comportarea unui subiect in cadrul colectivului

Cea de a II- a metoda folosita de mine, este cea a anchetei, care se realizeaza in doua

forme:convorbire directa cu o persoana sau cu un grup si chestionarul prin care se solicita raspunsuri in scris.

Folosind ancheta in domeniul educatiei fizice si sportului, obtinem relatari

privind:starile psihofiziologice(senzatii, perceptii, etc), atitudini, opinii, motive, stari subiective din domeniul cognitive, afectiv.

Este important sa stim ca succesul anchetei este conditionat de respectarea cerintelor referitoare la pregatirea anchetei si de atitudinea anchetatorului in timpul efectuarii ei.

Pregatirea anchetei consta in formularea intrebarilor, dup ace in prealabil au fost stabilite scopul si problematica anchetei.Am urmarit ca fiecare intrebare sa fie concisasi clara, sa se refere la o singura idee, sa ofere posibilitatea stabilirii unor legaturi intre aspectele investigate.

Insa dintre toate metodele existente,cea mai buna mi se pare cea statistica, deoarece, desi prin aplicarea metodelor statistice presupune aplicarea in prealabil a altor metode

prin care se obtine sirul de date ce urmeaza a fi prelucrat statistica nu se reduce numai la preclucrare, ci prin intermediul ei posibilitatea de cunoastere a fenomenului se largeste.

Astfel, cercetatorul reuseste sa desprinda din inregistrarile brute si isolate, “legile” dupa care se desfasoara fenomenele , sa sesizeze unitatea dintr-o larga diversitate.Este important sa stim ca probabilitatea este cu atat mai mare cu cat numarul fenomenelor studiate este mai mare.

Statistica isi exprima rezultatele in date cifrice si foloseste ca procedeu de baza numaratoarea si gruparea .Metoda statistica poate preciza numeric, prin valoarea unei posibilitati, limitele increderii intr-un rezultat numeric de observatie sau experiment.

Aplicarea metodelor statisticii matematice in prelucrarea si analizarea unor fenomene intalnite in activitatea de educatie fizica si sport este justificata prin caracterul probabilistic al acestor fenomene, care intra in grupa fenomenelor colective.

Studierea cu ajutorul statisticii matematice a caracteristicilor diferitelor fenomene de educatie fizica si sport permite:

Descrierea mai exacta a acestor fenomene

Delimitarea mai viguroasa a problemelor, prin introducerea unei ordini precise

Prevederea unor fenomene care vor putea avea loc daca acestea se repeta in conditii asemanatoare sau identice celor care au fost studiate mai inainte.

Din cele desprinse din cartea dnei.Mariana Mardicaru “Metodologia cercetarii

activitatilor corporale “ reiese ca cercetarea statistica a fenomenelor colective se desfasoara in 3 etape:

Observarea statistica a caracteristicilor colectivitatii studiate

Centralizarea, ordonarea si prelucrarea datelor culese in cursul observarii

Aprecierea si analiza indicatorilor sintetici, care caracterizeaza colectivitatea de fenomene cercetate.

CAP. VI INCHEIEREA

(CONCLUZII SI RECOMANDARI)

Departe de mine gandul ca am epuizat sau am pus in discutie toate problemele care preocupa si framanta pe toti cei care muncesc in aceasta frumoasa profesie, dar deosebit de grea, plina de emotii si raspundere.

De aceea, pot sa spun ca nu am scris nimic despre anumite probleme legate de tipologia profesiunii (in speta tipurile de antrenori), de colectivul de lucru al antrenorului (second, medic, psiholog, masor, organizator de competitii), precum si probleme legate de organizarea interna a echipei (capitanul de echipa, liderul de echipa etc), tocmai datorita faptului ca in prezent aceste probleme simt ca ma depasesc, dar sper ca in cativa ani (5 – 10 ani) sa pot sa-mi completez cunostintele si in aceste directii deoarece consider ca un antrenor are nevoie de toate aceste lucruri.

Pentru un antrenor de fotbal perfectionarea profesionala continua este o problema vitala , care conditioneaza progresul si locul lui in lumea sportului.Este important ca tot ceea ce primim ca informatie, tot ce invatam de la altii sa filtram prin propria gandire, prin conceptia noastra de baza.Receptivitatea pentru nou nu insemana obligatia de a ne schimba zilnic metodele si mijloace de baza ale muncii, ce de a le perfectiona permanent, aplicand ceea ce ni se potriveste mai bine noua si echipei.In acest sens antrenorul trebuie sa citeasca cat mai mult, in special carti, articole si lucrari de specialitate , dar nu va uita sa le citeasca si pe cele de cultura generala beletristica.Consider ca este necesar ca antrenorul sa poarte discutii cu jucatorii sai in timpul unei bune carti beletristice si acest lucru ii va oferi posibilitatea de a-i cunoaste si de a le infuenta personalitatea.

In concluzie, cititul este pentru un antrenor un mijloc principal de mentinere in forma profesionala.Adesea se spune despre antrenor si chiar despre profesorul de educatie fizica ca sunt doar “oameni ai muschilor”, si poate numai din vina noastra.Noi, antrenorii si profesorii nu putem combate aceasta teorie doar negand-o, ci trebuie san e dovedim oameni de cultura, cultivandu-ne, citind mult si gandind mult la ceea ce am citit, frecventand teatre si cinematografe si, de ce nu, chiar audiind concerte.Cred ca numai astfel ne vom putea impune si vom putea schimba optica celorlalti despre meseria noastra,Am speranta ca viitorii antrenori de fotbal vor avea toate aceste calitati si vor reusi sa schimbe mentalitatea celor din jur.Am vrut sa spun prea multe si de aceea, lucrarea, poate sufera.Am dorit insa nespus de mult ca, scriind aceste lucruri, sa-mi verific cunostintele legate de aceasta deosebita profesie dar mai ales sa atrag atentia asupra omului – antrenor, asupra profilului, personalitatii si rolului sau in societate.

Chestionarul nr. 1

De ce v-ati facut antrenor de fotbal?

a. Sa fiti in actualitate?

b. Pentru avantaje materiale?

c. Aveti chemare pentru aceasta profesiune?

Care sunt dupa parerea dumneavoastra calitatile de baza ale unui antrenor de fotbal?

SA FIE UN BUN PROFESIONIST SI UN PEDAGOG FOARTE BUN

EDUCATOR

ORGANIZATOR

Ce tip de antrenor sunteti?

a. Autoritar

b. Democratic

c. Democratic si autoritar

Ce credeti ca decide rezultatul in marea performanta?

a. Pregatirea sub toate aspectele

b. Alte aspecte strategice (organizatorice, colaborarea cu ceilalti antrenori, medic, psiholog, etc.)

c. Amandoua

Care dintre acestea decide Victoria echipei d-voastra?

a. Pregatirea

b. Aspectele strategice

c. Amandoua, combinate

Chestionarul nr.2

Ce tipuri de jucatori preferati?

a. Care se supun orbeste, indiferent ce le spuneti

b. Tipul de jucatori cu personalitate

c. Tipul de jucatori care se supun, dar fac tot ce vor ei

Cum va comportati in majoritatea situatiilor?

a. Schimbati o decizie data anterior

b. Sunteti intransigent, nu schimbati deciziile niciodata

c. Sunteti de acord sa reveniti, in functie de situatie

Cum considerati studiul individual?

a. O obligatie profesionala

b. O necesitate profesionala

c. Si una si alta

Ce temperament aveti?

a. Impulsiv-coleric

b. Flegmatic-interiorizat

c. Sangvin-echilibrat

Cum socotiti profesiunea de antrenor de fotbal?

a. Usoara

b. Grea

c. Si grea si usoara

Chestionarul nr. 3

Ce preferati pentru echipa voastra?

a. Sa aiba o conceptie buna de joc

b. Sa aiba o conceptie buna de antrenament

c. Si una si alta

Impartiti munca cu altii (echipa tehnica), sau faceti singuri toata munca?

a. Efectuati singur toata munca

b. Impartiti munca cu antrenorul second

c. Va place sa impartiti doar sarcini si sa controlati

Cum credeti ca este bine?

a. Sa fi antrenor profesionist, avand o singura meserie, cea de antrenor

b. Sa ai o alta meserie si sa fi antrenor de fotbal numai in timpul liber

c. Sau sa fi profesor-antrenor

Cu cine va place mai mult sa lucrati?

a. Cu jucatori de mare performanta

b. Cu juniori si copii

c. Cu echipe de amatori

5. Ce rol au demonstratiile direct efectuate de antrenor?

DEMONSTRATIV SI DE APROFUNDARE

Chestionarul nr. 4

1. De ce v-ati facut antrenor de fotbal?

Pentru ca imi place aceasta meserie.

2. Ce temperament aveti ?

a. Coleric

b. Flegmatic

c. Sangvin

3. Care a fost cel mai bun rezultat ca antrenor?

Locul 3 la juniori I .

4. Care este numarul jucatorilor de baza din echipa pe care o antrenati?

8 jucatori

5. Cu cine va place mai mult sa lucrati?

a. Copii

b. Juniori

c. Seniori

Chestionarul nr. 5

1. Care a fost divizia cea mai superioara in care ati jucat fotbal?

Divizia B.

2. Dupa parerea d-voastra ce fel de temperament ar trebui sa aiba un antrenor de fotbal?

Sangvin.

3. Cat timp va ia pregatirea unui antrenament?

1 ora.

4. Ce rol au demonstratiile efectuate de antrenor?

5. Ce masuri luati cand aveti jucatori in declin de forma?

Odihna, repaus inainte cu o zi inainte de joc, discutii cu jucatorii pe aceasta tema.

Chestionarul nr. 6

1. De ce v-ati facut antrenor de fotbal?

Pentru ca imi place sa lucrez cu copii.

2. Cat timp va ia pregatirea unui antrenament?

1 ora

3. Sunteti adeptul antrenamentului din ziua jocului? De ce?

Nu, mai ales cand campionatul este pe sfarsite

4. Ce sistem de joc a folosit echipa Romaniei la Campionatul Mondial din SUA `94?

1-4-4-2

5. Care este cel mai bun jucator roman din toate timpurile, dupa parerea d-voastra?

Gheorghe Hagi.

Chestionarul nr. 7

1. Ce este mai important pentru d-voastra?

a. Familia de acasa (sotie si copii)

b. Familia de la stadion (echipa si clubul)

c. Si una si cealalta deopotriva

2. Cum va place sa munciti?

a. Numai pe terenul de fotbal

b. Explicand si jucatorii executand singuri

c. Explicand si executand odata cu jucatorii

3. Ce ati prefera?

a. Sa castigati

b. Sa pierdeti

c. Sa castigati si sa pierdeti

4. Cu cine va place mai mult sa lucrati?

a. Cu amatori

b. Cu juniori si copii

c. Cu jucatori de performanta

5. Ca antrenor de fotbal va place sa fiti?

a. In centrul atentiei si mereu in mijlocul echipei

b. In afara atentiei echipei de cele mai multe ori

c. In functie de situatie si nevoile echipei

Chestionarul nr. 8

1. Care sunt etapele invatarii si perfectionarii tehnicii?

LOVIREA MINGII, PRELUAREA MINGII, CONDUCEREA SI PROTEJAREA MINGII, MISCARILE INSELATOARE.

2. Care sunt cele patru calitati motrice de baza atat de importante in jocul de fotbal?

VITEZA DE REACTIE

VITEZA DE DEPLASARE

FORTA

REZISTENTA

3. Care a fost cel mai bun rezultat ca antrenor?

Locul 3 la juniori I

4. Ce temperament aveti?

Echilibrat

5. Care este numarul jucatorilor de baza?

Chestionarul nr. 9

1. Care a fost divizia cea mai superioara in care ati jucat fotbal?

Divizia B

2. Ce performante credeti ca puteti sa obtineti cu jucatorii pe care ii aveti in echipa?

Locul 1

3. Cine a castigat Campionatul Mondial din Italia `90?

Germania

4. Care sunt cele 4 forme ale apararii colective?

MARCAJUL STRICT

MARCAJUL IN ZONA

APARAREA COLECTIVA

PRESINGUL PE TOT TERENUL

5. Cat timp va ia pregatirea unui antrenament ?

1 ora

Chestionarul nr. 10

1. Care a fost divizia cea mai superioara in care ati jucat fotbal?

Divizia B

2. Dupa parerea d-voastra cel fel de temperament ar trebui sa aiba un antrenor de fotbal?

Echilibrat.

3. Dupa parerea d-voastra pentru a deveni un antrenor “mare”, individual respectiv trebuie neaparat sa fi fost si un sportiv de mare performanta la vremea lui?

4. Ce va determina pe d-voastra sa munciti ca antrenor?

PASIUNEA PENTRU FOTBAL

PLACEREA DE A LUCRA CU COPII

5. Ce fel de antrenor sunteti?

DEMOCRAT

Chestionarul nr. 11

1. Care a fost divizia cea mai superioara in care ati jucat fotbal?

Divizia B

2. Ce fel de temperament nu este indicat sa aiba un antrenor?

COLERIC

3. Dupa parerea d-voastra care sunt calitatile unui bun antrenor de fotbal?

ORDINE

DISCIPLINA

PROFESIONALISM

RABDARE

4. Cat timp va ia pregatirea unui antrenament?

1 ora

5. Care este numarul jucatorilor de baza din echipa d-voastra?

Chestionarul nr. 12

1. Care a fost divizia cea mai superioara in care ati jucat fotbal?

Divizia B

2. Ce trebuie sa caracterizeze pe un bun antrenor?

ORDINE

DISCIPLINA

PROFESIONALISM

RABDARE

3. Ce tara a castigat Campionatul Mondial de fotbal din Spania `82?

ITALIA

4. Ce rol au demonstratiile direct efectuate de antrenor?

DEMONSTRATIV SI DE APROFUNDARE

5. Care a fost cel mai bun rezultat la d-voastra in cariera de antrenor de fotbal?

CALIFICAREA LA TURNEUL NATIONAL PE TARA

Chestionarul nr. 13

1. Care a fost divizia cea mai superioara in care ati jucat fotbal?

Divizia Nationala

2. Efectuati singur toata munca de antrenor sau impartiti cu antrenorii secunzi?

DE CELE MAI MULTE ORI SINGUR.

3. Ce parere aveti despre documentarea antrenorului de fotbal?

ESTE OBLIGATORIE

4. Ce tara a castigat Campionatul European de Fotbal din Germania `87?

OLANDA

5. Ce masuri luati cand aveti jucatori in declin de forma?

PREGATIREA INDIVIDUALA SUPLIMENTARA

Chestionarul nr. 14

1. Care a fost divizia cea mai superioara in care ati jucat fotbal?

Divizia B

2. Care sunt cele 8 etape ale metodicii invatarii lovirii mingi cu piciorul?

LOVIREA MINGII CU LATUL

LOVIREA MINGII CU SIRETUL

LOVIREA MINGII CU EXTERIORUL

SIMULAREA LOVIRII MINGII

LOVIREA MINGILOR AUTO-ARUNCATE

LOVIREA MINGILOR STATICE

LOVIREA MINGILOR ROSTOGOLITE

LOVIREA MINGILOR IN AER

3. Ce sistem de joc a folosit echipa Romaniei la Campionatul Mondial din SUA `94?

1-4-4-2

4. Ce parere aveti despre efectuarea antrenamentelor la aceeasi ora la care se desfasoara jocul oficia?

SUNT DE ACORD

5. Sunteti adeptul antrenamentului din ziua jocului?

Chestionarul nr. 15

1. Care a fost divizia cea mai superioara in care ati jucat fotbal?

Divizia B

2. Ce sistem de joc se foloseste in mod deosebit in prezent?

1-4-4-2

3. Durata, intensitatea si numarul de antrenamente pe care le efectuati intr-un ciclu saptamanal?

Durata – 120 min

Intensitatea 80-90%

Nr. Antrenamente /saptamana: 5

4. Efectuati singur toata munca de antrenor sau impartiti cu antrenorii secunzi?

DE CELE MAI MULTE ORI SINGUR.

5. Cati jucatori de baza aveti in echipa pe care o pregatiti?

Chestionarul nr. 16

1. De ce v-ati facut antrenor de fotbal?

Din placere de a lucra cu copii

2. Daca ati lucra ca antrenor la grupa de varsta 12-14 ani, ce probe si norme de control ati da cu copii?

Viteza- 30 de metri

Rezistenta- 600 metri

Sarituri de pe loc in lungime

3. Sunteti adeptul jocului ofensiv sau defensiv?

Ofensiv

4. Cat trebuie sa doarma dupa parerea d-voastra un junior de 18 ani daca are 2 antrenamente zilnic?

11 ore

5. Ce tara a castigat Campionatul Mondial de fotbal din Spania `82?

ITALIA

Chestionarul nr. 17

1. Care a fost divizia cea mai superioara in care ati jucat fotbal?

Divizia B

2. Ce durata trebuie sa aiba antrenamentul, daca lucrati cu grupa de varsta 12-14 ani?

60 de minute maxim

3. Cand a luat fiinta FRF?

1929

4. Care este dupa parera d-voastra rolul antrenorului de fotbal?

Educator

Organizator

5. Care sunt cele 4 forme ale apararii colective?

MARCAJUL STRICT

MARCAJUL IN ZONA

APARAREA COLECTIVA

PRESINGUL PE TOT TERENUL

Chestionarul nr. 18

1. Care a fost divizia cea mai superioara in care ati jucat fotbal?

Divizia B

2. Care este dupa parerea d-voastra rolul antrenorului de fotbal?

Profesor

Educator

3. Dupa parerea d-voastra, antrenorul trebuie sa se implice in viata extrasportiva a jucatorilor sai?

4. De cate ori si in ce ani a castigat echipa Braziliei Campionatul Mondial de Fotbal?

De 4 ori

1952, 1958, 1970, 1994

Chestionarul nr. 19

1. Care a fost divizia cea mai superioara in care ati jucat fotbal?

Divizia B

2. Dupa cum se stie perioada de varsta cuprinsa intre 14-16 ani este foarte dificila pentru copii (se instaleaza caracterele masculine; perioada cand trebuie sa obteze pentru categoria de scoala pe care trebuie sa o urmeze este perioada adolescentei). Ce masuri luati pentru ca jucatorii vostri sa poata depasi cu success aceasta perioada dificila din viata?

Port discutii cu jucatorii

Le dau curaj in tot ceea ce fac

3. Sunteti adeptul sistemului cu libero fix, sau acelui cu marcaj in zona?

Sunt adeptul sistemului cu marcaj in zona

Chestionarul nr. 20

1. Care a fost divizia cea mai superioara in care ati jucat fotbal?

Divizia B

2. Ce intelegeti d-voastra prin viata de echipa?

Colegialitate

3. Ce se intampla daca un joc a fost oprit definitiv timpului regulamentar?

Se reia jocul de la scorul care era in momentul in care jocul a fost oprit

4. Care sunt etapele invatarii si perfectionarii tehnicii?

LOVIREA MINGII, PRELUAREA MINGII, CONDUCEREA SI PROTEJAREA MINGII, MISCARILE INSELATOARE

5. Dupa parerea d-voastra ce rol joaca antrenorul in viata echipei sale?

EDUCATIV

Chestionarul nr. 21

1. Care a fost divizia cea mai superioara in care ati jucat fotbal?

Divizia B

2. Cate examene medicale faceti cu echipa d-voastra pe an?

2 examene

3. Ce masuri luati in situatia in care constatati ca echipa voastra este obosita si cu moralul foarte scazut?

REPAUS

ANTRENAMENTE MAI USOARE

4. Care sunt cele 4 forme ale apararii colective?

MARCAJUL STRICT

MARCAJUL IN ZONA

APARAREA COLECTIVA

PRESINGUL PE TOT TERENUL

5. Cat timp va ia pregatirea unui antrenament ?

1 ora

Chestionarul nr. 22

1. Care a fost divizia cea mai superioara in care ati jucat fotbal?

Divizia B

2. Considerati ca este necesar sa discutati cu elevii d-voastra despre probleme legate de antrenament si joc?

3. Dupa pareera d-voastra de ce credeti ca apare starea de supraantrenament?

Aceasta se instaleaza de obicei cand intensitatea antrenamentului este prea mare.

BIBLIOGRAFIE

Ghidul Antrnorului Profesionist de Fotbal pentru 364 de zile ale unui an competitional – dr. Victor Stanculescu, ed. Transilvania Expres, Brasov, 1999;

Fotbalul la copii si juniori – Ion Motroc si Florin Motroc, ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996;

Ghidul Antrenorului de Fotbal – Victor Stanculescu, ed. Sport – turism, Bucuresti, 1982;

Fotbal 2000 – Gheorghe Meta, Cornel Popovici, ed. JRC 2000;

Fotbal, metode si mijloace – Angelo Niculescu, Ion Ionescu, ed. Stadion, Craiova, 1972;

Psihologia Culturii Fizice si a Sporturilor – Mihai Kramar, ed. Fundatia “Vasile Goldis”, Arad, 1997;

Metodologia Cercetarii Activitatilor Corporale – Mihai Epuran, Mariana Marolicaru, ed. Risoprint, Cluj – Napoca, 1998;

Pedagogie – George Chirita, ed. Stadion, Bucuresti, 1974

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Locul Si Rolul Antrenorului In Pregatirea Fotbalistilor (ID: 166627)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Locul Si Rolul Antrenorului In Pregatirea Fotbalistilor

Copyright Notice

Contribuții Privind Valorificarea Jocului DE Handbal ÎN Activitățile Motrice DE Timp Liber

. Studiu Privind Densitatea și Frecventa Procedeelor Tehnice de Baza „lupte Libere” In Timpul Luptei de Concurs

. Studiu Privind Folosirea Mijloacelor Pentru Dezvoltarea Fortei DE Apucare Si Ridicare In Vederea

. Rolul Incalzirii Pentru Antrenamente Si Jocuri In Baschet

Influentele Intinderilor Progresive Asupra Amplitudinii Articulare Si Elasticitatii Musculare

Fοrmarea Si Dezvοltarea Echipei

Copyright Notice

Similar Posts