Locul Si Rolul Accizelor In Ansamblul Veniturilor Bugetare

CUPRINS

INTRODUCERE

Acesta lucrare își propune să prezinte principalele aspecte referitoare la locul și rolul accizelor în ansamblul veniturilor bugetare.

Lucrarea care se intituleaza “locul și rolul accizelor în ansamblul veniturilor bugetare“, are 3 capitole esentiale, si anume: coordonate generale privind așezarea și perceperea accizelor, obligatiile platitorilor de accize si in ultimul capitol, studiul de caz al lucrarii avem evolutia accizelor in Romania in ultimii ani.

Lucrării prezintă aspect care prin natura sa străbate mai multe discipline, legate de finante si in mod special de finantele publice

În acest sens primul capitol prezinta aspectele cu referire directa la coordonatele generale privind asezarea si perceperea accizelor prin definirea accizelor, caracteristicile principale ale accizelor si in mod evident care sunt produsele si categoriile care sunt supuse accizei de stat. Apoi este foarte important modul de determinare a accizelor si modalitatiile de calcul ale accizelor.

În cel de al-doilea-lea capitol am realizat o prezentare genarala obligatiilor platitorilor de accize si anume: a regimului de antrepozitare, a sistemului de marcare si a masurilor special privind supravegherea productiei, importurilor si a circulatiei unor produse accizabile.

Capitolul al-treilea intitulat „Evolutia accizelor in Romania” reprezintă partea principală a lucrări, studiul de caz. Aici este abordata analiza efectiva a accizelor in ultimii ani in Romania, si anume cifrele accizelor si cum au crescut sau s-au micsorat de la an la an si evident importanta acestora in ansamblul veniturilor bugetare anuale.

Accizele intra in categoria impozitelor indirect, astfel acciza se include in pretul de vanzarea al anumitor produse care fac parte din categoria celor accizabile. Acciza poate fi definite ca o taxa speciala de consumatie care se aplica produselor din tara si a produselor de import, si ea este suportata intotdeauna de consumatorul final. De asemenea trebuie precizat faptul ca acciza constituie o foarte importanta sursa a veniturilor in cadrul bugetului de stat.

Accizele, larg raspândite în cadrul economiilor de piata, sunt taxe incluse în pretul de vânzare al produselor comercializate în interiorul unei tari. Accizele sunt de obicei axate pe produse destinate consumului de masa si pentru care cererea este mai degraba inelastica. De aceea, accizele trebuie sa aiba un grad ridicat de eficienta fiscala si reprezinta o sursa importanta de venituri pentru bugetul de stat. Producatorii sau cumparatorii trebuie sa plateasca bugetului accizele numai într-o singura faza a ciclului economic. Taxele sunt calculate fie ad-valorem, reprezentând un procentaj aplicat pretului de vânzare, fie specific, sub forma unei sume fixe pe unitatea de masura.

Acciza totusi poate fi folosita si ca o motivatie de ordin social pentru controlarea consumatorilor, in ideea de a descuraja individual la anumite actiuni, spre exemplu tigariile dauneaza grav sanatatii.

Iar nu in ultimul rand trebuie precizat faptul ca scopul accizelor este unul fiscal si are rolul de a asimila resurse la dispozitia statului.

CAPITOLUL I – COORDONATE GENERALE PRIVIND AȘEZAREA ȘI PERCEPERERA ACCIZELOR

Accizele sunt taxe de consumație aplicate asupra produselor ce intră în categoria impozitelor indirecte.

Accizele, larg raspândite în cadrul economiilor de piata, sunt taxe incluse în pretul de vânzare al produselor comercializate în interiorul unei tari. Accizele sunt de obicei axate pe produse destinate consumului de masa si pentru care cererea este mai degraba inelastica. De aceea, accizele trebuie sa aiba un grad ridicat de eficienta fiscala si reprezinta o sursa importanta de venituri pentru bugetul de stat. Producatorii sau cumparatorii trebuie sa plateasca bugetului accizele numai într-o singura faza a ciclului economic. Taxele sunt calculate fie ad-valorem, reprezentând un procentaj aplicat pretului de vânzare, fie specific, sub forma unei sume fixe pe unitatea de masura.

1.1 Sfera de aplicare a accizelor

Accizele au fost introduce în țara noastră în luna noiembrie 1991 (prin Hotărârea Guvernului Nr. 779/1991), dar există o reglementare complexă în Legea Nr. 571/2003, Capitolul I, “Accize armonizate”. Accizele se introduce în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată. Actul normative instituitor al accizelor reglementa două forme ale acestora, respective accizele la unele produse din import și din țară și impozitul la țițeiul din producția internă și gazele natural. Specific ambelor forme este faptul că accizele se datorează, de către producători, importatotir sau achizitori, într-o singură fază a circuitului economic, cotele de impunere sau sumele fixe în lei, după caz, fiind unice atât pentru produsele realizate întăra cât și pentru cele de la import.

Prin Legea Nr. 571/2003, privind Codul Fical, Titlul VII – “Accize și alte taxe special”, se asigura armonizarea principiilor de impunere cu legislația comunitară și se simplifică procedurile de control, supraveghere și autorizarea a agenților economici producători și importatori de produse accizabile. Drept urmare au fost instituite reguli fundamentale, care vizează faptul că generator și exigibilitatea accizelor, regimul de antrepozitare, producerea și deținerea în regim suspensiv a produselor accizabile. În acest sens, au fost introduce concept noi utilizate în modul de aseazare și percepere a accizelor, dintre care reținem conceptele de bază:

Produsele accizabile sunt: bere, vinuri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, produse intermediare, alcool etilic, produse din tutun, uleiuri minerale, confecții de blănuri natural, articole din cristal, bijuterii din aur și/sau platină, produse de parfumerie, cafea boabe și cafea solubilă, autoturisme.

Producția de produse accizabile: reprezintă orice operațiune prin care aceste produse sunt fabricate, procesate sau modificate sub orice formă. În activitatea de producție este inclusă și operațiunea de îmbuteliere și ambalare a produselor accizabile în vederea eliberării pentru a acestora

Antrepozitul fiscal este locul, aflat sub controlul autorității fiscal competente unde produsele accizabile sunt produse, transformate, deținute, primate sau expediate în regim suspensiv, de către antrepozitarul autorizat.

Antrepozitarul vamal este locul aprobat de autoritatea vamală, aflat sub controlul acesteia, în care mărfurile pot fi depozitate conform Codului Vamal al României

Antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridic autorizată de autoritatea fiscal competentă, în exercitarea activității acesteia să produsă, să transforme, să dețină, să primească șiș a expedieze produse accizabile, într-un antrepozit fiscal.

Regimul suspensiv este regimul fiscal conform căruia plata accizelor este suspendată pe perioada producerii, transformării, deținerii și deplasării produselor

Documentul administrative de însoțire a mărfii – DAI – este documentul care trebuie folosit la mișcarea produselor accizabile în regim suspensiv.

Codul NC reprezintă poziția tarifară, subpozitia tarifara sau codul tarifar, conform Nomenclaturii Combinate din Tariful Vamal de Import al României.

Definirea accizelor

Conform Dicționarului Limbii Române, DOM, accizele sunt o formă specială de taxă deconsumație care se datorează bugetului de stat pentru anumite produse din țară și din import, fiind incluse în prețul de vânzare al acestora. Accziele se percep asupra produselor care se consumă în cantități mari și care nu pot fi înlocuite de consumatori cualtele de același tip.

Accizele sunt taxe special de consumație care fac parte din categoria impozitelor indirect aplicate asupra mărfurilor și produselor provenite atât din producția internă, dar și din cele care fac obiectul importului.

Statul, prin intermediul accizelor, urmărește, atât colectarea unor venituri cât mai mari, cât și dirijarea consumului către anumite grupe de produse. Accizele sunt aplicate unui număr restrâns de produse impozabile, acestea fiind nominalizate în legea care reglementează acest tip de impozit.

Conform Ordonanța de urgență nr. 158/2001, înlocuit(ă) parțial de Legea nr. 521/2002, produsele care sunt supuse accizelor se împart în patru mari grupe:

Alcoolul brut, alcoolul etilic rafinat, băuturilor alcoolice și orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului de alcool;

Produse din tutun;

Produse petroliere;

Alte produse și grupe de produse

În funcție de această împărțire a produselor care se supun impozitării prin accize are loc stabilirea plătitorilor, a modului de calcul a accizelor și bineînțeles a cotelor de impozitare.

1.1.2 Caracteristicile accizelor

sunt suportate de consumatorul final

sunt plătite la buget de către comercianți sau alți contribuabili obligați prin lege la plata acestor impozite

randamentul fiscal al impozitelor indirecte depinde de evoluția ciclurilor economice (în perioade de avânt – randament fiscal ridicat; în perioade de recesiune-randament fiscal scăzut)

1.1.3. Produse accizabile

Conform Ordonanței de urgență nr. 158/2001, înlocuit(ă) parțial de Legea nr. 521/2002, produsele care sunt supuse accizelor se impart in patru mari grupe:

Alcoolul brut, alcoolul etilic rafinat, băuturilor alcoolice și orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului de alcool;

Produse din tutun;

Produse petroliere;

Alte produse și grupe de produse.

În a patra categorie, (“Alte produse și grupe de produse”) produsele sunt diverse, variind de la cafea, blănuri sau cristaluri, până la mașini, cuptoare cu microunde sau puști de vânătoare. Structura actuală este în majoritatea ei aliniată la Directivele UE. Noul cadru legislativ, instituit prin Ordonanța 158/2001, reduce semnificativ diferențele între România și UE în domeniul taxării indirecte. Că urma re a recomandărilor făcute de Comisia Europeană în Raportul de țară pe 2001 privind progresele României în procesul de aderare, noua Ordonanța aliniază sfera de acțiune a accizelor pe uleiuri minerale la acquis și aduce importante ajustări în ceea ce privește structura altor categorii cum ar fi alcoolul și băuturile alcoolice. Pentru aceasta categoarie, două noi grupe de produse au fost aliniate la Directiva 92/83/EEC – produsele intermediare și băuturile fermentate, altele decât vinul și berea.

De asemenea accizele se instituie, de regulă, asupra produselor la care:

producția și vânzarea sunt supravegheate de stat;

elasticitatea cererii în raport cu venitul este supraunitară;

consumul lor conduce la externalități de ordin negativ (afectează starea de sănătate și conducla cheltuieli suplimentare pentru refacere, influențează mediul înconjurător).În categoria acestor produse întâlnim, aproape fără excepție, băuturile alcoolice, produsele din tutun și produsele petroliere. Plata accizelor are loc în statele în care produseleimpozitate se consumă indiferent unde (în ce stat membru) s-au fabricat, inclusiv în ceea ce privește produsele care provin din import. Aceasta înseamnă practic că plata accizelor nu poate avea loc înainte de momentul în care produsele respective sunt declarate că puse în vânzare pe piață.

Nivelul accizelor este:

*) Nivelul accizelor va fi menținut în condițiile menținerii actualelor nivele minime prevăzute în directivele comunitare în domeniu. Pentru produsele din grupa tutunului prelucrat acciza intră în vigoare la data de 1 iulie a fiecărui an, în conformitate cu angajamentele asumate de România în procesul de negociere cu Uniunea Europeană

1.2 Determinarea accizelor

Indiferent de modul de proveniență a produselor, acciza se percepe sub forma unui accize specifice, baza de impozitare este dată de cantitatea de produs. În situația produselor petroliere baza de calcul o reprezintă cantitatea de carburanți, exprimată în tone, diferențiata pe feluri de carburanți, această bază de calcul se folosește în mod identic și pentru cafea; dar în situația în care bunurile provin de la o persoană fizică, neînregistrată ca agent economic care comercializează prin agenți economici, baza de calcul a accizelor o constituie contravaloarea încasată ce se cuvine deponentului. La determinarea accizelor pentru diferite categorii de bunuri se folosesc mai multe modalități de calcul, în funcție de tipul accizei care se aplică și în funcție de produsul la care se aplică acciza.

Baza de impozitare a accizelor

Baza de impozitare diferă în funcție de felul fiecărui produse care se supune accizelor și de proveniență acestora. Pentru produsele din import baza de impozitare este reprezentată de valoarea în vamă la care se adăugă taxa vamală, comisionul vamal și alte taxe prevăzute de lege, astfel:

Baza de impozitare = Valoarea în vamă (Prețul extern + Cheltuieli conexe parcursului extern + Transport/Asigurare/Manipulare) + Comision Vamal + Taxa vamală + Alte taxe în vamă

Baza de impozitare prezintă o mare varietate in ideea de a determinat modalitatea de calcul, in primul rand trebuie luat in calcul provenienta produsului si anume daca aceste este de import sau face parte din categoria produselor nationale, apoi se va tine masura de felul produsului care va fi supus accizei. Astfel, baza de impozitare a accizelor o reprezintă cantitatea de alcool pur existentă în băuturile alcoolice obținute pe bază de alcool etilic sau a băuturilor alcoolice naturale, a băuturilor spirtoase, precum și a celor obținute pe bază de vin și care au concentrație alcoolică mai mare de 22% în volum. Pentru vinuri sau pentru bere, baza de calcul se alcatuieste din cantitatea exprimată în hectolitri, care multiplicată cu numărul de grade alcoolice din conținutul acesteia. De asemenea pentru tigarete, baza de impozitare se face din numarul de tigarete, pe baza careia se calculează acciza unitară și din baza de impozitare pentru acciza ad-valorem. Baza de impozitare pentru acciza ad-valorem în cazul țigaretelor, este prețul maxim de vânzare cu amănuntul declarat pentru fiecare tip de țigaretă. Iar in situatia produsele din tutun, altele decât țigaretele, metoda de impozitare este dată de numărul unităților de 1.000 de bucăți pentru țigări sau cantitatea exprimată în kilograme pentru tutun. Referitor la produsele care provin din petrol sau adiacente acestuia si a diferitelor variatiuni de cafea, baza de impozitare este dată, de cantitatea acestora care este exprimată în tone. Exista totusi si cateva categorii de produse pentru care se acciza se determina prin aplicarea cotei procentuale adaugate la baza de impozitare, iar aceasta baza de impozitare se diferentiaza in functie de locul de provenienta al produsului respective. La determinarea bazei de impozitare trebuie să se țină cont de faptul că accizele preced taxa pe valoarea adăugată și se calculează o singură dată. Trebuie tinut cont de un aspect extreme de important si anume de faptul ca taxa pe valoarea adaugata nu se include in baza de impozitare a accizelor. În schimb, accizele se includ în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată. Apare astfel, dubla impunere internă, calculându-se impozit (în situația TVA-ului) prin aplicarea cotei de impozitare la o bază de impozitare care conține impozite. Astfel, pentru produsele din producția națională, baza de impozitare este dată de prețurile de livrare, mai puțin accizele. Altfel spus, baza de impozitare este determinată de prețul importatorului, dar nu poate fi mai mică decât costurile aferente realizării acestor produse.

Pentru produsele care provin de la persoanele fizice neînregistrate că agenți economici, dar comercializează prin agenți economici, baza de impozitare este dată de contravaloarea care se cuvine persoanei fizice pentru produsele respective. Pentru bunurile supuse accizelor vândute prin intermediul caselor de amanet, baza de impozitare a accizei este dată de prețul de vânzare (fără taxă pe valoarea adăugată) al bunurilor respective, mai puțin accizele. Pentru produsele din import, baza de impozitare este reprezentată de valoarea în vamă la care se adaugă taxa vamală, comisionul vamal și alte taxe prevăzute de lege.

1.2.1 Modul de calcul

De exemplu în cazul alcoolui brut, alcoolui etilic rafinat, băuturi alcoolice și orice alte produse destinate producției alimentare sau consumului care conțin alcool etilic alimentar cu o concentrație mai mare de 0.5% în volum, vinuri, produse pe bază de vin și produse pe bază de distilat de vin, care au o concentrație alcoolică mai mare de 22%, coniac, armaniac și vinars, băuturi alcoolice naturale, acciza se va calcula pe baza următoarei formule:

A = Q x C x K CS, unde:

A = Acciza

Q = cantitatea

C = Concentrația alcoolică exprimată în procente de volum

K = acciza unitară

Cs = Cursul de schimb

Referitor la băuturile alcoolice spirtoase, care se obtin pe bază de alcool etilic rafinat și băuturi alcoolice obținute din distilate de cereale, acciza se calculează astfel:

A = Q x C x K x Cs + 1% x Bi, unde:

A = Acciza

Q = cantitatea

C = Concentrația alcoolică exprimată în procente de volum

K = acciza unitară

Cs = Cursul de schimb

Bi = Baza de impozitare pentru acciza procentuală; Baza de impozitare a accizei procentuale o reprezintă valoarea la prețul maxim de vânzare cu amănuntul declarat.

Pentru vinuri și produse pe bază de vin, preum și produse pe bază de distilat de vin cu o concentrație alcoolică de până la 22 grade, inclusiv, precum și pentru bere, acciza are formula de mai jos:

A = Q x C x K CS, unde:

A = Acciza

Q = cantitatea

C = Concentrația alcoolică exprimată în procente de volum

K = acciza unitară

Cs = Cursul de schimb

În cazul țigărilor, acciza este formată din acciza specifică și acciza ad valorem:

A = A1 + A2, A1 – acciza specifică, A2 – acciza ad valorem

A1 = Q x K x Cs, unde:

Q = Cantitatea exprimată în unități de 1.000 țigarete

K = acciza unitară la 1.000 țigarete

Cs = cursul de schimb

A2 = Bi x 25%, Bi = Baza de impozitare

Sumele datorate bugetului de stat că acciza pentru combustibili se determina după formula:

A = Q x K x Cs, unde:

Q = Cantitatea exprimată în tone

K = acciza unitară

Cs = Cursul de schimb

În cazul cafelei și a altor produse care sunt supuse accizei specific, acciza se calculează după formula:

A = Q x K x Cs, unde:

Q = Cantitatea

K = acciza unitară

Cs = Cursul de schimb

În cazul electricității, accize se determina:

A = Q x K x R, unde

A = cuantumul accizei;

Q = cantitatea de energie electrică activă exprimată în MWh;

K = acciza unitară;

R = cursul de schimb leu/eur;

În cazul produselor în cazul cărora acciza se determina folosind cotele procentuale, formula de calcul este :

A = Bi x Cota, Bi – Baza de impozitare

Plata accizelor va fi “valoarea în lei a accizelor și impozitelor datoare bugetului de stat, stabilite potrivit prezenței ordonanțe (OG. Nr. 27/2000) în echivalent Euro pe unitatea de măsură, se determina prin transformarea sumelor exprimate în echivalent Euro la cursul de schimb valutare comunicat de Banca Națională a României în ultima

zi a fiecărei luni. Acest curs se utilizează pentru calculul accizelor și a altor impozite indirect pe toată durata lunii imediate următoare.”

1.3 Facilități fiscale în domeniul accizelor

Plătitorii accizelor au o domeniu larg de contribuabilii, dar acestia sunt clasifiati in functie de produsele care vor fi supuse accizei. Platitorii de accize se clasifica in 4 clase in functie de grupele produselor accizabile.În cazul alcoolului brut, alcoolului etilic rafinat, băuturilor alcoolice și oricăror alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care conțin alcool, plătitorii sunt agențiie conomici – persoanele juridice, asociațiile familiale, persoanele fizice autorizate – care produc sau care importă astfel de produse. Conform legii 571/2003 dezvoltă categoriile de plătitori ai accizelor în cazul alcoolului brut, alcoolului etilic și al băuturilor alcoolice, astfel:

a) agenții economici – care sunt consideratii in primul rand persoanele juridice, asociațiile familiale, persoanele fizice autorizate – care cumpără de la producători individuali – persoane fizice – produse de natura celor supuse accizelor, pentru prelucrare și/sau comercializare;

b) agenții economici, pentru cantitățile de produse supuse accizelor, obținute din producție proprie sau din import, care sunt acordate ca dividende sau ca plată în natură acționarilor sau asociaților, precum și persoanelor fizice angajate

1.3.1. Scutiri generale la plata accizelor

Scutirile de la plata accizelor pot fi grupate în :

scutiri generale pentru produsele accizabile destinate unor scopuri expres prevăzute de lege;

scutiri pentru alcoolul etilic și alte produse alcoolice;

scutiri pentru uleiuri minerale;

Sunt absolviti de la plata accizelor produsele care fac obiectul exportului direct de agenții economici producători sau prin agenți economici care își desfășoară activitatea in bază unui provizion. De asemenea, sunt ocrotiti de la plata accizelor produsele care sunt comercializate prin magazinele de tipul si regimul duty free, dar și a produsele care sunt importate în regim de tranzit sau cu caracter temporar.

Pentru produsele care se află în regim de import temporar scutirea are loc numai în cazul în care agentul importator depune o garanție egală cu valoarea accizelor aferente. In momentul in care marfa iese din regimul temporar, garantia va fi returnata agentului economic care a platit garantia. Bineinteles ca sunt scutite bunurile importate cu provenienta din donații sau cu finantare directa din împrumuturi nerambursabile, precum și in situatie de cooperare sau prin diverse tipuri de colaborare, acordate de guvernele țărilor străine, organisme internaționale și organizații non-profit în scop de caritate, instituțiilor de învățământ și cultură, ministere lor și altor organe ale administrației publice. Nu in ultimul rand sunt absolvite de accize si produsele care sunt in legatura cu rezerva de stat si cu rezerva de mobilizare, in perioada in care aceastea au acest regim. Daca pentru alcoolul sanitar este nevoie de producerea lui din alcoolul etilic rafinat atunci si acesta va intra pe lista produselor scutite la plata accizelor, numai pentru cantitățile de alcool sanitar livrate direct unităților sanitare și farmaciilor, precum și alcoolul etilic rafinat utilizat în producția de medicamente și de oțet alimentar. Alcoolul etilic este pe lista de scutiri si in situatia in care este aplicat in fabricarea cu scop medical si utilizat in spitale si/sau farmacii.. Tot de aceasta scutire mai beneficiaza si combustibilul care este folosit pentru consumul casnic, indiferent de cantitatea acestuia, dar și petrolul turboreactor care este folosit in mod special si exclusiv drept combustibil pentru aviație. Pentru magazinle care comercializeaza produse in regim duty free, alcoolul etilic rafinat utilizat în producția de alcool sanitar care este livrat in mod direct spitelelor sau farmaciilor, si pentru producerea de medicamente sau a otelului sanitar, scutirea de la plata accizelor constă în restituirea accizelor plătite la cumpararea acestor produse, numai in situati in care aceste produse sunt vor fi folosite in mod exclusiv pentru destinațiile prevăzute. Daca agentul economic care produse, foloseste ca materie principala un anumit produs care este supus accizarii, acesta va putea sa isi deduca din accize ca urmare a livrarii produselor finite, acciza corespunzătoare materiei prime. Pentru produsele care se catalogheaza la alcoolul brut, alcoolul etilic si cel rafinat, produsele obținute pe bază de alcool etilic și băuturile alcoolice obținute din distilate de cereale, care sunt utilizate ca materie primă pentru obținerea altor produse supuse accizelor se va posibilitatea de a se deduce accizea plătita pentru acestea din accizele care vor fi datorate pentru produsele obținute din prelucrare sau modificare. Accizele se pot deduce, daca ele sunt platite in vama sau chiar la momentul cumparari lor de pe piata interna a materiei prime de la agenții economici producători sau de la cei importatori. Principiul deducerii se aplică și în situatia alcoolului brut care este supus prefabricarii cu scopul de a se obține alcoolul etilic rafinat.

In functie de cantitatea de materie prima folosita la producerea bunurilor supuse accize, are loc si deducerea, acesta fiind elemental de baza. Retele de consum oferta in mod normal si normele de consum, rețete pe baza cărora s-a obținut inclusiv licența de fabricație. Scăderea accizelor nu poate să depășească limita accizelor stabilite pentru produsele finite (băuturile alcoolice) obținute. Daca se doreste deducerea accizelor speficice materiei prime sunt necesare cateva documente importante, aceste documente justificative sunt:

în cazul cumpararii de materie prima direct de pe piața internă:

licența de import;

autorizația de comercializare în calitate de agent economic importator;

declarația vamală de import;

factura externă.

b) în cazul cumpararii de materie prima direct de la agenții economici producători interni:

copie de pe autorizația de comercializare în calitate de producător de alcool;

copie de pe factura vizată de supraveghetorul fiscal, care să ateste proveniențaalcoolului și în care acciza să fie evidențiată separat. Pe factura fiscală trebuie săexiste viza supraveghetorului fiscal. De asemenea, factura fiscală trebuie însoțităde o copie după documentul de supraveghere fiscală întocmit de supraveghetorul fiscal.

c) în cazul achiziționării materiei prime direct de la agenții economici importatori:

copie de pe autorizația de comercializare a furnizorului în calitate de agenteconomic importator;

copie de pe declarația vamală de import;

factura fiscală care să ateste proveniența alcoolului, în care acciza să fie calculată separat;

Pentru a se putea deduce accizele trebuie ca agenții economici sa aiba intotdeauna o evidenta a achizitiei de materii prime prin inregistrarea lor in jurnalul de cumparari, dar si in cel al vanzarilor de materii prin inregistrarea lor in jurnalul de vanzarii. Cele doua jurnale, de cumparari si de vanzari se redacteaza pentru fiecare luna in parte si vor fi prezentate în termen de 5 zile de la expirarea lunii la organul fiscal teritorial de unde face parte.

Produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor, atunci când sunt destinate pentru:

livrarea în situatia relațiilor consulare sau diplomatice;

b) organizațiile internaționale recunoscute ca atare de catre autoritățile publice ale României, și membrii acestor organizații, în limitele și în condițiile stabilite prin convențiile internaționale, care pun bazele acestor organizații, sau prin acorduri încheiate la nivel statal sau guvernamental;

c) forțele armate aparținînd oricarui stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord, cu excepția Fortelor Armate ale României precum și pentru personalul civil care le însoțește sau pentru aprovizionarea popotelor ori cantinelor acestora;

d) consumul aflat sub incidența unui acord încheiat cu țări nemembre sau organizații internaționale, cu condiția ca un astfel de acord să fie permis ori autorizat cu privire la scutirea de taxă pe valoarea adăugată.

De asemenea accizele nu se pot aplica pentru simplul important de produse care in mod normal pot fi accizabile, dar acestea se afla in bagajul persoanei care este calator, care are domiciliul stabil in Romania.

Sunt scutite de plata accizelor alcoolul etilic și alte produse alcoolice atunci când sunt:

a) complet denaturate, conform prescripțiilor legale;

b) denaturate și utilizate pentru producerea de produse care nu sunt destinate consumului uman;

c) utilizate pentru producerea oțetului

d) utilizate pentru producerea de medicamente;

e) utilizate pentru producerea de arome alimentare destinate preparării de alimente sau băuturi nealcoolice ce au o concentrație ce nu depășește 1,2% în volum;

f) utilizate în scop medical în spitale și farmacii;

g) utilizate direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea de alimente cu sau fără cremă, cu condiția ca în fiecare caz concentrația de alcool să nu depășească 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziția ciocolatei și 5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziția altor produse;

În situatiile mai sus prezentate absolvirea de la plata accizelor se poate da doar utilizatorului, cu condiția ca aprovizionarea să fie facuta direct de la un antrepozit fiscal.

De asemenea este absolvit de la plata accizelor tutunul care este prelucrat, atunci când are ca destinatie exclusiva testelor științifice și testele referitoare calitatea produselor.

Astfel sunt scutite de la plata accizelor:

a) produsele energetice livrate în vederea utilizării drept combustibil pentru motor pentru aeronave, altele decât aviația turistică în scop privat.

b) produsele energetice livrate în vederea utilizării drept combustibil pentru motor pentru navigația în apele comunitare și pentru navigația pe căile navigabile interioare, inclusiv pentru pescuit, altele decât pentru navigația ambarcațiunilor private de agrement. De asemenea, este scutită de la plata accizelor și electricitatea produsă la bordul ambarcațiunilor.

c) produsele energetice și energia electrică utilizate pentru producția de energie electrică, precum și energia electrică utilizată pentru menținerea capacității de a produce energie electrică;

d) produsele energetice și energia electrică utilizate pentru producția combinată de energie electrică și energie termică;

e) produsele energetice – gazul natural, cărbunele și combustibilii solizi -, folosite de gospodării și/sau de organizații de caritate;

f) combustibilii pentru motor utilizați în domeniul producției, dezvoltării, testării și mentenanței aeronavelor și vapoarelor;

g) combustibilii pentru motor utilizați pentru operațiunile de dragare în cursurile de apă navigabile și în porturi;

h) produsele energetice injectate în furnale sau în alte agregate industriale în scop de reducere chimică, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal;

i) produsele energetice care intră în România dintr-o țară terță, conținute în rezervorul standard al unui autovehicul cu motor destinat utilizării drept combustibil pentru acel autovehicul, precum și în containere speciale și destinate utilizării pentru operarea, în timpul transportului, a sistemelor ce echipează acele containere;

j) orice produs energetic care este scos de la rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, fiind acordat gratuit în scop de ajutor umanitar;

k) orice produs energetic achiziționat direct de la operatori economici producători, importatori sau distribuitori, utilizat drept combustibil pentru încălzirea spitalelor, sanatoriilor, azilurilor de bătrâni, orfelinatelor și altor instituții de asistență socială, instituțiilor de învățământ și lăcașurilor de cult;

l) produsele energetice

m) energia electrică produsă din surse regenerabile de energie;

n) energia electrică obținută de acumulatori electrici, grupurile electrogene mobile, instalațiile electrice amplasate pe vehicule de orice fel, sursele staționare de energie electrică în curent continuu, instalațiile energetice amplasate în marea teritorială care nu sunt racordate la rețeaua electrică și sursele electrice cu o putere activă instalată sub 250 KW;

o) produsele, utilizate pentru încălzire.

1.3.2 Scutiri particulare la plata accizelor

Sunt scutite de la plata accizelor alcoolul etilic și alte produse alcoolice atunci când sunt:

complet denaturate conform prescriiptilor legale ;

folosite pentru producere de medicamente ;

folosite în scop medical în spitale și farmacii;

folosite pentru fabricarea de arome alimentare și au o concentrație ce nu depășește 1.2% în volum destinate preparării de alimente sau băuturi nealcoolice;

kg produs ce intra în compoziția altor produse.

folosite în industria cosmetica

folosite în procedee de fabricație cu condiția că produsul finit să nu conțină alcool;

eșantioane pentru analiza sau teste de producție necesare în scopuri științifice

CAPITOLUL II. – OBLIGAȚIILE PLĂTITORILOR DE ACCIZE

În Codul Fiscal, Titlul VII “Accize și alte taxe speciale”, articolele 193-198 cuprind toate obligațiile plătitorilor de accize. Aceste obligații sunt foarte clar delimitate după cum urmează:

Plata accizelor la bugetul de stat – “Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care acciza devine exigibila.”

Depunerea declarațiilor de accize – “Orice plătitor de accize prevăzut la prezentul capitol are obligația de a depune lunar la autoritatea fiscală competenta o declarație de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.”

Documente fiscal – “Pentru produsele accizabile, altele decât cele marcate, care sunt transportate sau deținute în afară antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, originea trebuie să fie dovedită folosindu-se un document care va fi stabilit prin norme. Documentul nu poate fi mai vechi de 5 zile. Aceasta prevedere nu este aplicabilă pentru produsele accizabile transportate sau deținute de către alte persoane decât comercianții, în măsura în care aceste produse sunt ambalate în pachete destinate vânzării cu amănuntul.”

Evidențe contabile – “Orice plătitor de accize are obligația de a ține registre contabile precise, conform legislației în vigoare, care să conțină suficiente informații pentru că autoritățile fiscale să poată verifica respectarea prevederilor din prezentul titlu.”

Responsabilitățile plătitorilor de accize – “Orice plătitor de accize poarta răspunderea pentru calcularea corectă și plata la termenul legal a accizelor către bugetul de stat și pentru depunerea la termenul legal a declarațiilor de accize la autoritatea fiscală competentă, conform prevederilor prezentului titlu și celor ale legislației vamale în vigoare.”

Garanții – “Antrepozitarul autorizat – după acceptarea condițiilor de autorizare a antrepozitului fiscal -, operatorul înregistrat, operatorul neînregistrat și reprezentantul fiscal au obligația depunerii la autoritatea fiscală competentă a unei garanții, conform prevederilor din norme, care să asigure plata accizelor care pot deveni exigibile.

Accizele se plătesc la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care acciza devine exigibilă.

Prin excepție termenul de plată a accizelor este:

în cazul operatorilor înregistrați – ziua lucrătoare imediat următoare celei în care au fost recepționate produsele accizabile;

în cazul furnizorilor autorizați de energie electrică sau de gaz natural – data de 25 a lunii următoare celei în care a avut loc facturarea către consumatorul final.

În situatia importului unui produs pentru care trebuie achitata acciza, si nu este plasat într-un regim suspensiv, momentul plății accizelor este momentul înregistrării declarației vamale de import.

Astfel orice plătitor de accize prevăzut la prezentul capitol are obligația de a depune lunar la autoritatea fiscală o declarație de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.

Operatorul neînregistrat are obligația de a depune declarația de accize pentru fiecare operațiune în parte.

Declarațiile de accize se depun intotdeauna la autoritatea fiscal care este competentă, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declarația.

Pentru produsele accizabile, altele decât cele marcate, care sunt transportate sau deținute în afara antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, trebuie sa se faca dovada originii, cu un document si prin diferite norme. Astfel orice document prin care se doreste sa se faca dovada originii nu este permis a fi mai vechi de 5 zile. Aceasta situati este aplicabila doar pentru persoanele care sunt calitatea de comerciant, iar produsele acestora sunt ambulate, sigilate si apoi sunt destinate vanzarii cu amanuntul.

Toate transporturile de produse accizabile trebuie sa fie însoțite de un document, astfel:

mișcarea produselor accizabile în regim suspensiv este însoțită de documentul administrativ de însoțire;

mișcarea produselor accizabile eliberate pentru consum este însoțita de factură fiscala ce va reflecta cuantumul accizei, modelul acesteia fiind precizat în norme;

transportul de produse accizabile, când acciza a fost plătită, este însoțit de factură sau aviz de însoțire.

Orice antrepozitar autorizat are obligația de a ține registre contabile precise, care să conțină suficiente informații pentru ca autoritățile fiscale să poată verifica respectarea prezentului titlu, conform legislației în vigoare.

Orice antrepozitar autorizat, obligat la plata accizelor, poartă răspunderea pentru calcularea corectă și plata la termenul legal a accizelor către bugetul de stat și pentru depunerea la termenul legal a declarațiilor de accize la autoritatea fiscală competentă, conform prezentului titlu și cu legislația vamală în vigoare.

Accizele se administrează de autoritățile fiscale competențe și de autoritățile vamale, pe baza competențelor lor, așa cum sunt precizate în prezentul titlu și în legislația vamală în vigoare.

Lunar, până la data de 15 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, antrepozitarii autorizați pentru producție sunt obligați să depună la autoritatea fiscală competentă o situație, care să conțină informații cu privire la stocul de materii prime și produse finite la începutul lunii, achizițiile de materii prime, cantitatea fabricată în cursul lunii, stocul de produse finite și materii prime la sfârșitul lunii de raportare și cantitatea de produse livrate, conform modelului prezentat în norme.

După acceptarea condițiilor de autorizare a antrepozitului fiscal, antrepozitarul autorizat depune la autoritatea fiscală competentă o garanție, conform prevederilor din norme, care să asigure plata accizelor care pot deveni exigibile.

Garanțiile pot fi: depozite în numerar, ipoteci, garanții reale și personale.

Modul de calcul, valoarea și durata garanției vor fi prevăzute în norme.

In cazul in care operatorii economicii care platesc aciize din categoria titeiului si a gazelor natural, acestia sunt obligatii sa fie inregistrati la autoritatea fiscal pentru a fi in Operatorii economici plătitori de accize și de impozit la țițeiul și la gazele naturale din producția internă sunt obligați să se înregistreze la autoritatea fiscală competentă, conform dispozițiilor legale în materie.

Operatorii economici au obligația să calculeze accizele și impozitul la țițeiul și la gazele naturale din producția internă, după caz, să le evidențieze distinct în factură și să le verse la bugetul de stat la termenele stabilite, fiind răspunzători pentru exactitatea calculului și vărsarea integrală a sumelor datorate.

Plătitorii au obligația să țină evidența accizelor și a impozitului la țițeiul și la gazele naturale din producția intemă, după caz, conform prevederilor din norme.

2.1 Regimul de antrepozitare

Regimul de antrepozitare. Producția și transformarea produselor accizabile trebuie realizate într-un antrepozit fiscal. Depozitarea exclusivă a produselor accizabile în regim suspensiv de accize poate avea loc în:

antrepozitele fiscale ale antrepozitarilor autorizați pentru producția de produse energetice și ale persoanelor afiliate acestora, pentru un număr maxim de 8 antrepozite fiscale de depozitare pentru fiecare antrepozitar autorizat pentru producția de astfel de produse din România, inclusiv persoanele afiliate acestuia. În înțelesul acestei prevederi, antrepozitarul autorizat pentru producția de produse energetice este operatorul economic care deține instalații și utilaje pentru rafinarea țițeiului și prelucrarea fracțiilor rezultate în vederea obținerii de produse supuse accizelor;

antrepozitele fiscale aflate în zona aeroporturilor, destinate exclusiv aprovizionării aeronavelor cu produse energetice, în baza certificatelor eliberate în acest sens de autoritatea competentă în domeniul aeronautic;

antrepozitele fiscale ale antrepozitarilor autorizați pentru producția de țigarete a căror cotă de piață reprezintă peste 5% și ale persoanelor afiliate acestora, pentru un număr maxim de două antrepozite fiscale de depozitare pentru fiecare antrepozitar autorizat pentru producția de astfel de produse din România, inclusiv persoanele afiliate acestuia.

Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile.

Deținerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada perceperii accizelor, atrage plata acestora.

Este interzisă producerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, după cum este interzisă deținerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost percepută.

Principiile de bază ale sistemului de antrepozitare fiscală sunt:

producția și/sau depozitarea produselor accizabile pot avea loc numai într-un antrepozit fiscal. Astfel, nici un produs supus regimului de antrepozitare fiscală nu poate fi fabricat în România dacă agentul economic nu este autorizat ca antrepozitar;

circulația produselor accizabile între antrepozitele fiscale (pe teritoriul României sau peteritoriul comunitar) se face în regim de suspendare de accize, transportul produselor între douăantrepozite fiscale fiind însoțit de exemplarele 2, 3 și 4 ale documentului administrativ deînsoțire;

produsele accizabile supuse marcării nu pot fi depozitate în antrepozite fiscale de depozitare, cu excepția băuturilor alcoolice supuse sistemului de marcare;

acciza este plătită de către antrepozitarul sau importatorul autorizat, la momentul eliberării în consum a produselor accizabile;

antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile;

deținerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate facedovada plății accizelor, atrage plata acestora.

În vederea autorizării, agentul economic solicitant al autorizației de antrepozit fiscaltrebuie să îndeplinească o serie de condiții, dintre care cele mai importante sunt:

depunerea unei garanții financiare care să acopere riscul neplății accizelor pentru produsele fabricate, depozitate sau expediate din antrepozitul fiscal;

existența unui sistem de securitate, administrare și contabilitate care să permităevidențierea stocurilor de materii prime, lucrărilor în desfășurare, a recepțiilor de materii primeși a livrărilor de produse accizabile;

raportarea către autoritatea fiscală a oricăror pierderi și lipsuri privind produseleaccizabile;

înștiințarea autorității emitente a autorizației cu privire la orice modificare intervenită înstructura antrepozitului fiscal.

Regimul de antrepozitare fiscală reprezintă un instrument de întărire a capacității decontrol a administrației fiscale asupra producției, importului și circulației produselor accizabileși, totodată, un instrument de reducere a efortului administrativ pentru colectarea accizelor, cuinfluențe directe în reducerea fenomenului de evaziune fiscal.

2.2 Sistemul de marcare

Sistemul de marcare al produselor se va efectua intotdeauna cu un timbre, o banderola sau chiar o eticheta, iar antrepozitarul autorizat sau importatorul are obligatia de a aplica marcajele numai la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului accizabil, respectiv pe pachet, cutie sau pe sticlă, astfel încât deschiderea ambalajului să deterioreze marcajul, adica timbrul, banderola sau eticheta.

In situatia in care marcarea produselor accizabile se va face cu timbre, banderole sau cu etichete care sunt deteriorate, acestea vor fi considerate ca produse nemarcate.

Autoritatea fiscală competenta permite eliberarea marcajelor.

Eliberarea marcajelor se face către:

a) antrepozitarii autorizați pentru produsele accizabile prevăzute la art. 202;

b) operatorii înregistrați care achiziționează produsele accizabile prevăzute la art. 202;

c) persoanele care importă produsele accizabile prevăzute la art. 202, pe baza autorizației de importator. Autorizația de importator se acordă de către autoritatea fiscală competentă, în condițiile prevăzute în norme.

Desemenata de autoritatea fiscal, unitatea specializata pentru tiparire si elibereaza marcajele, conform prevederilore legale.

Bugetul de stat asigura intotdeauna contravaloarea marcajelor, din valoarea accizelor aferente produselor care sunt supuse accizei si apoi supuse marcării, conform prevederilor din norme.

În ceea ce privește categoria "alte produse accizabile", sunt absolvite de la plata accizelor:

produsele exportate direct de agenții economici producători sau prin agenți economici care își desfășoară activitatea pe bază de comision. Beneficiază de regimul de scutire numai produsele exportate, direct sau prin agenți economici comisionari, de către producătorii care dețin în proprietate utilajele și instalațiile de producție necesare pentru realizarea acestor produse;

produsele aflate în regimuri vamale suspensive, conform prevederilor legale în domeniu. Pentru produsele aflate în aceste regimuri, scutirea se acordă cu condiția depunerii de către agentul economic importator a unei garanții egale cu valoarea accizelor aferente. Această garanție va fi restituită agentului economic numai cu condiția încheierii în termen a regimului vamal acordat.

orice produs importat, provenit din donații sau finanțat direct din împrumuturi nerambursabile, precum și din programe de cooperare științifică și tehnică, acordat instituțiilor de învățământ, sănătate și cultură, ministerelor, altor organe ale administrației publice, structurilor patronale și sindicale reprezentative la nivel național, asociațiilor și fundațiilor de utlilitate publică, de către guverne străine, organisme internaționale și organizații nonprofit și de caritate;

produsele livrate la rezerva de stat și la rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim.

Operatorii economici care exportă sau care livrează într-un alt stat membru sortimente de cafea obținute din operațiuni proprii de prelucrare a cafelei achiziționate direct de către aceștia din alte state membre sau din import pot solicita autorităților fiscale competente, pe bază de documente justificative, restituirea accizelor virate la bugetul de stat, aferente cantităților de cafea utilizate ca materie primă pentru cafeaua exportată sau livrată în alt stat membru. Beneficiază de regimul de restituire a accizelor virate bugetului de stat și operatorii economici, pentru cantitățile de cafea achiziționate direct de către aceștia dintr-un stat membru sau din import și returnate furnizorilor.

2.3 Masuri speciale privind supravegherea producției, importului și circulației unor produse accizabile

Sistemul de supraveghere se aplică tuturor antrepozitarilor autorizați pentru producția de alcool etilic nedenaturat și distilate.

Pentru fiecare antrepozit fiscal de producție de alcool etilic și de distilate vor fi desemnați reprezentanți permanenți ai autoritații fiscale competente, denumiți în continuare supraveghetori fiscali. Prezența supraveghetorilor fiscali va fi asigurată pe tot parcursul desfășurării procesului de producție, respectiv pe cele trei schimburi și în zilele de sărbători legale.

Antrepozitarii autorizați pentru producția de alcool etilic și de distilate vor întocmi și vor depune la autoritatea fiscală competentă, o dată cu cererea de autorizare, un program de lucru defalcat pe luni, care sa prevadă cantitatea estimată a se obține într-un an, în funcție de capacitatea instalață.

În vederea înregistrării corecte a întregii producții de alcool etilic și de distilate obținute, fiecare antrepozit fiscal de producție de alcool etilic și de distilate trebuie sa fie dotat obligatoriu de către antrepozitarul autorizat cu mijloace de măsurare, denumite în continuare contoare, avizate de Biroul Român de Metrologie Legală, necesare pentru determinarea cantitătii de alcool etilic și de distilate, precum și cu mijloace de masurare legale pentru determinarea concentrației alcoolice pentru fiecare sortiment de alcool etilic și de distilate. Mijloacele de masurare și masurătorile efectuate cu acestea se supun, în mod obligatoriu, controlului metrologic al statului.

În cazul antrepozitarilor autorizați pentru producția de alcool etilic, contoarele vor fi amplasate la ieșirea din coloanele de distilare pentru alcoolul brut, la ieșirea din coloanele de rafinare pentru alcoolul etilic rafinat și la ieșirea din coloanele aferente alcoolului tehnic, astfel încât sa fie contorizate toate cantitațile de alcool rezultate.

În cazul antrepozitarilor autorizați pentru producția de distilate, contoarele vor fi amplasate la ieșirea din coloanele de distilare sau, după caz, la ieșirea din instalațiile de distilare.

Folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum și amplasarea înaintea contoarelor a unor canele sau robinete, prin care se pot extrage cantitați de alcool sau distilate necontorizate, sunt interzise.

Antrepozitarii autorizați pentru productia de alcool și de distilate sunt obligați sa prezinte supraveghetorilor fiscali certificate de calibrare, eliberate de un laborator de metrologie agreat de Biroul Roman de Metrologie Legala, pentru toate rezervoarele și recipientele în care se depoziteaza alcoolul, distilatele și materiile prime din care provin acestea, indiferent de natura lor.

Pe întregul flux tehnologic de la ieșirea alcoolului brut, rafinat și tehnic din coloanele de distilare, respectiv de rafinare, și pâna la contoare, inclusiv la acestea, se vor aplica sigilii. Operațiunile de sigilare și desigilare se vor efectua de catre supraveghetorul fiscal desemnat, astfel încât sa nu se deterioreze aparatele și piesele componente. Amprentele sigiliilor aplicate trebuie sa fie menținute intacte. Sigilarea și desigilarea vor fi consemnate într-un proces verbal.

Supraveghetorii fiscali au obligația sa verifice:

a. existența certificatelor de calibrare pentru rezervoarele și recipientele de depozitare a alcoolului, a distilatelor și a materiilor prime din care provin acestea;

b. înregistrarea corectă a intrărilor de materii prime;

c. înscrierea corectă a alcoolului și a distilatelor obținute, în rapoartele zilnice de producție și în documentele de transfer-predare către antrepozite de prelucrare sau de depozitare de produse finite, în concordanță cu înregistrarile mijloacelor de masurare,

d. concordanța dintre normele de consum de materii prime, consumul energetic lunar și producția de alcool și distilate obținută;

e. realitatea stocurilor zilnice de alcool brut, rafinat, alcool denaturat, tehnic și distilate, înscrise în evidențele operative ale antrepozitelor de depozitare de astfel de produse;

f. centralizatorul lunar al documentelor de transfer către antrepozitele de prelucrare a alcoolului și a distilatelor;

g. concordanța dintre cantitățile de alcool și de distilate eliberate din antrepozitul fiscal de producție cu cele înscrise în documentele fiscale;

h. modul de calcul, de evidențiere și de virare a accizelor datorate pentru alcool și distilate, precum și pentru băuturile spirtoase realizate de catre antrepozitarul autorizat de producție, care își desfașoară activitatea în sistem integrat;

i. depunerea la termen, la organele fiscale teritoriale, a declarațiilor privind obligațiile de plată cu titlu de accize și a decontului de accize, în conformitate eu prevederile legale;

j. orice alte documente și operațiuni care să conduca la determinarea exactă a obligațiilor catre bugetul de stat;

k. înregistrarea corectă a operațiunilor de import și export, în situația în care antrepozitarul autorizat desfășoară astfel de operațiuni.

Deasemenea, supraveghetorii fiscali au obligația de a înregistra, într-un registru special, toate cererile antrepozitarilor autorizați de producție sau ale organelor de control privind sigilarea sau desigilarea instalațiilor.

În vederea certificării realității tuturor operațiunilor reflectate în documentele aferente producției de alcool și de distilate, începînd de la intrarea materiei prime pâna la livrarea alcoolului și a distilatelor către secțiile de prelucrare sau către terți, toate documentele întocmite, inclusiv documentele fiscale, vor fi prezentate obligatoriu supraveghetorului fiscal desemnat pentru a fi vizate de acesta.

Desigilarea aparatelor și a pieselor de pe tot fluxul tehnologic se face numai în baza unei solicitari scrise, justificate, din partea antrepozitului fiscal de producție de alcool și de distilate sau în situații de avarie.

Cererea de desigilare se transmite supraveghetorului fiscal cu cel putin trei zile înainte de termenul stabilit pentru efectuarea operațiunii propriu-zise, care va proceda la desigilare. La desigilare, supraveghetorul fiscal întocmește un proces-verbal de desigilare. In procesul verbal se vor consemna data și ora desigilării, cantitatea de alcool și de distilate – în litri și in grade – înregistrată de contoare la momentul desigilării, precum și stocul de alcool și de distilate, pe sortimente, aflat în rezervoare și în recipiente.

Se interzice antrepozitarilor autorizați deteriorarea sigiliilor aplicate de către supraveghetorul fiscal. În cazul în care sigiliul este deteriorat accidental sau în caz de avarie, antrepozitarul autorizat este obligat să solicite prezența supraveghetorului fiscal pentru constatarea cauzelor deteriorarii accidentale a sigiliului sau ale avariei.

În procesul-verbal încheiat se vor menționa cauzele accidentului sau ale avariei care au generat întreruperea activitații, data și ora întreruperii acesteia, stocul de alcool și de distilate existent la acea data si indicii înregistrați de contoare în momentul suspendării activității. Originalul procesului-verbal de desigilare sau de suspendare, după caz, se depune la autoritatea fiscală competentă, în termen de 24 de ore de la încheierea acestuia. Al doilea exemplar al procesului-verbal rămâne la antrepozitarul autorizat, iar exemplarul al treilea se păstrează de către supraveghetorul fiscal.

Alcoolul etilic și distilatele livrate de către antrepozitarii autorizați pentru productie, către utilizatorii legali, trebuie să se încadreze în prevederile standardelor legale în vigoare. Fiecare livrare va fi însoțită de buletine de analiză completate conform standardelor legale în vigoare, eliberate de laboratorul propriu al producătorului, dacă acesta a fost agreat, sau emise de alte laboratoare autorizate. Buletinele de analiză vor cuprinde cel putin 7 parametri fizico-chimici, prevăzuți de standardele legale în vigoare.

Toate cisternele și recipientele prin care se vor transporta cantitățile de alcool și de distilate vor purta sigiliul supraveghetorului fiscal și vor fi însoțite de documente fiscale.

Supraveghetorul fiscal, care a procedat la sigilarea cisternelor sau a recipientelor de transport al alcoolului și al distilatelor în vrac, va comunica în aceeași zi, la autoritatea fiscală competentă, data plecării transportului de alcool și de distilate, numărul de înmatriculare al mijlocului de transport, cantitatea expediata și data aproximativă a sosirii acestuia.

La sosirea efectiva a alcoolului și a distilatelor la destinație, agentul economic beneficiar este obligat să solicite autoritații fiscale competente desemnarea unui reprezentant fiscal care, în maximum 24 de ore, va efectua verificarea documentelor de transport și a datelor înscrise în documentul de însoțire, dupa care va proceda la desigilarea cisternelor sau rccipientelor.

Livrarea alcoolului și a distilatelor în vrac se va face direct de la antrepozitarul autorizat pentru producție sau de la importator catre utilizatorii legali. Livrarea în vrac a alcoolului etilic și a distilatelor în scopul obținerii de băuturi alcoolice altor beneficiari decât antrepozitarii autorizați pentru producția de astfel de băuturi este interzisă.

Antrepozitarii autorizați pentru productie și importatorii pot livra alcool in vrac, pentru consum, direct spitalelor, farmaciilor și agenților economici utilizatori legali de alcool, alții decât producatorii de băuturi alcoolice.

Alcoolul etilic tehnic îmbuteliat poate fi comercializat numai de către antrepozitarul autorizat pentru producția de alcool etilic și numai sub forma de alcool etilic tehnic denaturat, conform standardelor legale în vigoare.

Comercializarea în vrac și utilizarea ca materie primă a alcoolului etilic și a distilatelor cu concentrația alcoolica sub 96,0% în volum, pentru fabricarea bauturilor alcoolice, este interzisă. Producția de alcool sanitar de către alți producători decât antrepozitarii autorizați pentru producția de alcool etilic este interzisă. Comercializarea pe piața interna a alcoolului sanitar în vrac este interzisă.

În vederea înregistrarii corecte a producției de țuică și rachiuri de fructe, fiecare antrepozitar autorizat este obligat să se doteze cu mijloace de măsurare volumetrică, denumite contoare, avizate de Biroul Român de Metrologie Legală, precum și cu mijloace legale de măsurare a concentrației alcoolice a materiei prime și a produselor rezultate din prelucrarea acestora instalațiile de fabricație fiind în mod obligatoriu sigilate în aceleași condiții ca și în cazul antrepozitarilor autorizați pentru producția de alcool etilic sau de distilate.

Cazanele individuale ale producătorilor de tuica și rachiuri de fructe, a căror producție este destinată vânzarii, vor fi livrate și vor fi dotate cu vase litrate de organele abilitate de Biroul Roman de Metrologie Legala, precum și cu mijloace de măsurare legală a concentrației alcoolice a produselor obținute.

Alcoolul, distilatele și băuturile spirtoase pot fi importate în vrac numai pe bază de contracte încheiate direct cu producătorii externi sau cu reprezentanții acestora și numai în scopul prelucrării sau îmbutelierii directe de catre antrepozitarul autorizat pentru producție.

La intrarea în țară a alcoolului în vrac, indiferent de natura acestuia, a distilatelor în vrac, precum și a băuturilor spirtoase în vrac, organele vamale de frontieră, dupa efectuarea formalităților de vămuire, vor aplica pe fiecare cisternă și recipient un sigiliu special, cu însemnele autorității vamale, desigilarea fiind interzisă până la destinația finală a acestora.

În momentul efectuării operațiunii de vămuire se va preleva, în mod obligatoriu, o probă din fiecare cisternă sau recipient, în scopul verificării autenticității datelor înscrise în documentele însoțitoare, respectiv factura și certificatele de analize fizico-chimice.

Prelevarea probei se face de către delegatul laboratorului, agreat de autoritatea vamală să efectueze expertize în vederea identificării produselor.

Prelevarea probei se face în prezența autorității vamale, a delegatului permanent în vamă din partea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și a importatorului. Dacă importatorul depune o declarație că nu este interesat sa participe la prelevare, operațiunea respectivă se poate face în lipsa acestuia.

Operațiunea de prelevare a probelor se efectuează în conformitate cu normele românești în vigoare privind eșantionarea, analiza și inspecția unui lot de produse de catre delegatul laboratorului agreat. Din proba prelevată se vor constitui 3 eșantioane identice, dintre care unul este destinat laboratorului, altul autoritații vamale, iar al treilea importatorului. Eșantioanele vor fi etichetate și vor fi sigilate de către autoritatea vamală.

Transmiterea eșantioanelor prelevate către laboratoare se efectuează prin grija și sub responsabilitatea delegatului laboratorului agreat.

Operatiunea de prelevare se încheie prin întocmirea unui proces-verbal de prelevare, conform modelului prezentat în norme. Rezultatele expertizei vor fi consemnate de către laboratorul agreat în certificate de expertiză.

Analiza produselor se face pe cheltuiala importatorilor și are ca scop determinarea concentrației alcoolice și a cantităților reale, comparativ cu cele înscrise în documentele însoțitoare, pentru corecta evaluare a accizelor datorate și a calitații produsului.

Termenul de efectuare a analizelor va fi, după caz pe loc, în cazul produselor fară conținut de zahar sau în 24 de ore de la prelevarea probei, în cazul produselor cu conținut de zahăr. Termenul obligatoriu de pastrare a eșantioanelor este de un an.

Lunar, pana la data de 15 a fiecarei luni, pentru luna precedentă, antrepozitarii autorizați pentru producție și importatorii de alcool și de distilate vor depune la organele fiscale teritoriale o situație conținînd informații privind modul de valorificare a acestor produse prin vânzare sau prelucrare, și anume: destinația, denumirea și adresa beneficiarului, numărul și data facturii, cantitățile, prețul unitar și valoarea totală, din care, dupa caz, valoarea accizei, conform modelului prezentat în norme. Această situație va fi însoțită în mod obligatoriu de un exemplar al listelor de inventar întocmite pentru stocurile de materii prime și produse finite înregistrate la sfârșitul lunii. Listele de inventar se întocmesc în doua exemplare și vor fi vizate de către antrepozitarul autorizat pentru producție sau de catre importator. În cazul antrepozitarilor autorizați pentru producție, listele de inventar vor fi vizate și de catre supraveghetorul fiscal. Al doilea exemplar se păstrează de catre antrepozitarul autorizat de productie și de catre importator.

Lunar, până în ultima zi a lunii, pentru luna precedentă, organele fiscale teritoriale vor transmite Ministerului Finanțelor Publice – Direcția generală a tehnologiei informației situația centralizatoare pentru fiecare județ privind modul de valorificare a alcoolului și a distilatelor, conform modelului prezentat în norme.

Se interzice orice operațiune comercială cu uleiuri minerale care nu provin din antrepozite fiscale de producție.

Întârzierea la plată a accizelor cu mai mult de 30 de zile de la termenul legal atrage revocarea autorizației antrepozitarului autorizat și închiderea activității până la plata sumelor restante.

CAPITOLUL III. – EVOLUȚIA ACCIZELOR ÎN ROMÂNIA

Incasările bugetare au fost influențate atât de evoluțiile economice, cât și de deciziile de politică fiscală adoptate, cum ar fi: creșterea salariului minim, majorarea salariilor în sectorul bugetar, modificarea bazei de calcul în cazul contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată de pensionari, modificarea cuantumului accizelor, precum și de măsura blocării temporare a rambursărilor fondurilor europene, ca urmare a deficiențelor constatate în anii anteriori.

Sursa: Ministerul Finantelor Publice – Raport privind situația macroeconomică pe anul 2014 și proiecția acesteia pe anii 2015-2017

Veniturile din accize au înregistrat creștere ca urmare a majorării nivelului accizelor la motorină, la țigarete, precum și majorării cursului de schimb.

În cadrul veniturilor bugetare, pe orizontul de referință cele mai mari ponderi sunt înregistrate de contribuțiile sociale (8,8-8,7% din PIB ), TVA (8,5% din PIB), accize (3,6% din PIB). În momentul în care economia înregistrează un curs ascendent, randamentul fiscal al impozitelor din TVA și accize este mai ridicat.

Măsuri fiscale întreprinse în anul 2013

Ajustarea nivelului unor accize la alcool și băuturi alcoolice

Majorarea nivelului accizelor pentru bere cu 10%, respecitv

De la 0.748 la 0.8228 EURO/HL de produs/grad Plato;

Pentru micii producători de bere – de la 0.43 la 0.473 EURO/HL de produs/grad Plato;

Corelarea cotelor de accize pentru bere și băuturi fermentate, altele decât bere și vin, cu conținutul de alcool și mteriile prime utilizate în procesul de producție. Astfel, pentru Berea/baza de bere utilizată în amestecul cu băuturi nealcoolice la care ponderea gradelor Plato provenite din malț, cereale maltificabile și nemaltificabile este mai mică de 30% din numărul total de grade Plato, se va percepe o acciza suplimentară de 10 EURO/HL de produs.

Devansarea cu 3 luni a calendarului de creșterea a accizei la țigarete.

Cursul de schimb valutar pentru calculul accizelor datorate bugetului de stat

Pentru anul 2014, valoarea în lei a accizelor și a impozitului la țițeiul din producția internă, se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, la cursul de schimb de 4,5223 lei/euro stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul 2012, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.C 296/5 din 02.10.2012, valoare care se actualizează cu media anuală a indicelui prețurilor de consum calculată în luna septembrie 2013, comunicată oficial de Institutul Național de Statistică, respectiv 104,77%.

Sursa: Ministerul Finantelor Publice – Raport privind situația macroeconomică pe anul 2014 și proiecția acesteia pe anii 2015-2017

Cel mai mare procent al accizelor ca și venit consolidat în bugetul de stat este în anul 2014, cu un impotant procent de 3,7%, în creștere față de anul precedent cât și anul anterior celui precedent.

Scăderea accizelor în 2013 față de 2012 cu 0.1 procente se datorează majorării semnificative a accizelor pentru produsele petroliere, tutunului și alcoolului ceea ce reprezintă o scădere implicit a consumului produselor care aparțin acestor industrii.

În schimb situația s-a remediat în anul 2014 când ponderea accizelor în PIB a crescut cu 0.3 procente ceea ce denotă un consum crescut al produelor accizate.

Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare se înregistrează la contribuții (8,8% din PIB) TVA (8,3% din PIB), Accize (3,7% din PIB)

În cadrul veniturilor bugetare, în anul 2013 cele mai mari ponderi sunt înregistrate de contribuțiilesociale (8,7%), TVA 8,5%, accize 3,6%.

Accize 22,3 mld lei În anul 2013 acestea sunt estimate la 3,6% din PIB în funcție de creșterea cursului de schimb la accize, creșterea reală și impactul creșterii accizelor la motorina, țigări și bere.

Ponderea veniturilor în total venituri bugetare în anul 2012.

Accizele dețin 10.5%.

Sursa: Ministerul Finantelor Publice – Raport privind situația macroeconomică pe anul 2014 și proiecția acesteia pe anii 2015-2017

În 2012 accizele ocupă un loc important în ponderea veniturilor bugetare respectiv locul 4 din 11 segmente de contribuții. Prin acest fapt demonstrează că accizele au un rol extrem de important privind contribuția la bugetul de stat aflanduse mai sus chiar decât impozitul pe profit sau veniturile nefiscale.

Produsele accizate beneficiază de un număr mare de consumatori iar valoarea accizelor propuse de către stat este una destul de mare pe fiecare produs astfel că un produs care costă doar câțiva lei poate ajunge să coste odată accizat chiar și câteva zeci de lei.

Ponderea veniturilor în total venituri bugetare în anul 2013.

Accizele dețin 10.2%.

Sursa: Ministerul Finantelor Publice – Raport privind situația macroeconomică pe anul 2014 și proiecția acesteia pe anii 2015-2017

În 2013 accizele au cunoscut o ușoară scădere din punct de vedere al contribuției acestora la bugetul de stat în detrimentul impozitului și salariilor pe venit ceea ce denotă faptul că forța de muncă a crescut, implicit și contribuția impozitului pe salarii și venit la bugetul de stat.

Asta nu înseamnă că, consumul produselor accizate a scăzut și contribuția a scăzut ci doar faptul că, contribuția accizelor s-a devansat în detrminetul altor segmente de contribuții.

Ponderea veniturilor în total venituri bugetare în anul 2014.

Accizele dețin 11.1%.

Sursa: Ministerul Finantelor Publice – Raport privind situația macroeconomică pe anul 2014 și proiecția acesteia pe anii 2015-2017

Observăm o creștere subtantiala a ponderii accizelor în contribuția la bugetul de stat în anul 2014, iar după cum spuneam anterior reprezintă o creștere a consumului și a accizelor percepute.

Economia țării noastre s-a remediat în anul 2014, veniturile s-au echilibrat, ia rnivelul de trăi a crescut. Odată cu toate acestea a crescut consumul, iar asta se reflectă în procentul accizelor, în contribuția prin prisma lor la bugetul de stat.

Comparativ cu anul 2013 bugetul de stat a cunoscut o creștere de 0.9 procente din segmentul accizelor. Am putea spune că este o creștere relevanta față de anul anterior, iar specialiștii prognozează o creștere semnificativă și în anul 2015.

Creșterea accizelor din ultimii ani a dus la scăderea pieței legale de alcool și la scăparea de sub control a producției gospodărești care este comercializată în piețe, târguri, birturi, restaurante și locuitorilor din marile orașe, inclusiv în București.

Recenta mãsurã de creștere a accizei la bãuturi spirtoase de la 750 Euro/hl alcool pur la 1000 Euro/hl alcool pur (fatã de numai 562 Euro/hl alcool pur în Bulgaria), introdusã de la 1 septembrie prin Ordonanța nr.16/2013, a condus la diminuarea imediatã a producției și vânzãrilor legale și la o colectare din accize mai micã cu circa 20 mil. Euro în perioada septembrie-decembrie 2013 comparativ cu aceeași perioadã a anului 2012.

Producția legalã acoperã în micã parte consumul populației. Consumul oficial în România este de 3 ori mai mic decât în Bulgaria, suma încasatã din accize în 2012 în România a fost de 91 mil. Euro, fiind mai micã decât cea încasatã în Bulgaria (95 mil. Euro). Dacã în România consumul legal/locuitor și cota de accizã ar fi aceleași ca în Bulgaria, statul român ar încasa în plus cu 156 milioane de Euro/an.

De la momentul creșterii cu 250% a accizei la bãuturi intermediare la 1 iulie 2010, de la 65 Euro/hl produs la 165 Euro/hl, producția s-a prăbușit cu 97% fatã de nivelul anterior, iar încasãrile bugetare din accize au scãzut astfel:

Așadar, statul român pierde astãzi peste 100 mil lei, adică în jur de 25 mil. Euro/an din încasãri din accize, la care se adaugã TVA și alte taxe. Oferta este acoperitã de țuica și distilatele cu tărie alcoolică mică obținute în gospodãriile individuale țărănești în special din sudul țării. Acestea ar putea fi concurate cu succes din punct de vedere al prețului de către bãuturile intermediare, dacã nivelul accizei ar fi în jurul valorii de 55-65 Euro/hl.

Bugetul încaseazã anual o sumã nesemnificativã de 2 mil. Euro din accize la vinurile spumante. În Uniunea Europeanã sunt doar 4 țări viticole care au accizã la vinurile spumante: Franța (o cotã neglijabilã), Germania, Ungaria și România.

Sursa: Ministerul Finantelor Publice – Raport privind situația macroeconomică pe anul 2014 și proiecția acesteia pe anii 2015-2017

Distingem o creștere semnificativă a accizelor în perioada 2013-2014 atât ca și procentaj (0.9%) cât și că suma (3160 milioane lei) ceea ce ne arată că această creștere a accizelor a fost majorata datorită contibutiilor la bugetul de către accizați.

Datorită creșterii accizelor impuse de stat la anumite produse s-a produs o majorare importanta în bugetul de stat pe o perioadă relativ scurtă de numai un an de zile. Rezultă astfel că majorarea accizelor a reprezentat o stategie în acest context inteligenta am putea spune.

Cei mai mari conribuabili la bugetul de stat sunt în fiecare an producătorii și importatorii de produse petroliere, producătorii și importatorii de tutun și producătorii și importatorii de băuturi alcoolice, în aceste industrii fiind și percepute cele mai crescute accize penru toate segmentele de produse.

Datorită acestor industrii, contribuția la bugetul de stat prezintă o creștere semnificativă de la an la an datoriita majorării accizelor în apoximativ fiecare trimestru și creșterii numărului de consumatori, implicit a plătitorilor de accize.

Sursa: Ministerul Finantelor Publice

Sursa: Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2014-2016

După cum se poate vedea în mod evident și din aceast tabel, accizele începând cu anul 2011 și până în prezent și chiar și în previziunile pentru anul 2016, sunt pe o pantă ascenta extreme de importantă. Cifrele accizei sunt aproximative că inseamnata cu impozitul pe venit. De asemenea creșterea anuală este din ce în ce mai mare, diferența dintre ani 2011-2012 fiid de doar 1.155, în timp ce diferență care se prognozează între anul curent și ceea ce se va întâmpla la anul cu accizele este de 1.411. Cea mai mare diferență a accizelor o reprezintă, creșterea cu 2.103 a anului 2013, față de anul 2012. În 2014, accizele sunt și mai mari, acestea crescând față de 2013 cu 1.282. Creșterea din anul 2015, este una comparabilă cu ceea ce s-a întâmplat și în anul precedent, și anume cifra exactă care repezinta diferența dintre 2014-2015 este de 1.293.

Putem afirma că accizele devin o sursă tot mai importantă în veniturile bugetului de stat.

CONCLUZII

În unele țări, în ultimele decenii, s-au intensificat preocupările privind utilizarea, într-o mă imare măsură, a accizelor și ca instrument pentru înfăptuirea unor obiecte de ordin social. Astfel, creșterea consumului de alcool și efectele nocive ale acestiua (absenteism, accidenterutiere, spitalizare, creșterea numărului de infracțiuni etc.) au condus la concluzia că taxele de consumație pe alcool nu sunt folosite în suficientă măsură ca mijloc de frânare a consumului de alcool. În practică fiscală din țările membre ale Uniunii Europene există încă diferențe mari într enivelul accizelor percepute la băuturile alcoolice. Astfel, în Suedia, acum 9 ani nivelul accizei (care este cel mai mare în cadrul țărilor membre ale UE) la 1 hl alcool pur este de peste 6,7 ori mai mare decât nivelul minim întâlnit în Italia. Se poate afirma deci că în această țară există o preocupare (întâlnită și în alte țări nordice) pentru estomparea consumului de alcool. Diferențe la fel de importante apar și între nivelurile accizelor percepute asupratutunului de exemplu acciza specifică la 1000 de țigarete în Regatul Unit este de 30 de orimai mare decât cea din Spania.Concluzionând, scopul accizelor este unul fiscal, desigur, și anume formarea de resurse la dispoziția statului dar cel puțin la fel de importantă este însă și motivația de ordin social a accizelor, prin faptul că aceste pot fi folosite că și pârghii fiscale pentru controlarea consumurilor, în sensul descurajării acelora care, spre exemplu, dăunează sănătății.

Este evident că accizelor le revin un loc extrem de important în bugetul de stat și acestea aduc o sumă consistentă la buget. De asemenea, conform analizei și a graficelor din lucrare se poate observa că accizele sunt de la an la an tot mai marii.

Cu siguranță că accizele vor crește incontiuare an de an, având în vedere analiza ultimilor ani, și este de observant faptul că panta accizei este una ascendentă, sumele încasate de bugetul de stat pentru accize sunt tot mai mari.

BIBLIOGRAFIE

G. Vintila – “Fiscalitate. Medote și tehnici fiscale” Editia a doua, Editura Economica, 2006

Popa, F. Popa, ,,Impozitele și taxele reglementate de codul fiscal”, Editura Contaplus, București, 2008

E. Duca, ,,Codul fiscal comentat și adnotat”, Editura Rosetti, București, 2006

M. Popovici, C. Comaniciu, I. Moldovan – “Fiscalitate”, Editia a II-a revizuita și îmbunătățită, Editura Alma Mater, Sibiu, 2002

Ordonanța Guvernului Nr. 27/2000

O.U.G. Nr. 54/2010

Văcărel, I., Anghelache, G., Bistriceanu, D., Moșteanu, I., Bercea, F., Bodnar, M., Georgescu, F., ,,Finanțe publice”, Ediția a III a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2001

Bistriceanu, Ghe. , “Finantele agentilor economici”, Editura Didactica și Pedagogica R.A. – Bucuresti, 2007

Transpunerea în România a normelor Uniunii Europene în domeniul impozitarii indirect (TVA si accize), Studiul 7

Ministerul Finantelor Publice – Raport privind situația macroeconomică pe anul2014 și proiecția acesteia pe anii 2015-2017

Ministerul Finantelor Publice

Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2014-2016

http://www.mfinante.ro/accizetaxe.html?pagina=domenii