Locul Romaniei pe Piata Mondiala a Mierii

INTODUCERE

În România apicultura a evoluat în condiții naturale deosebit de favorabile, ceea ce a dus la continua dezvoltare a acestei activități și la obținerea unor producții de miere considerabile din punct de vedere cantitativ, dar și la o ameliorare din punct de vedere calitativ.

România este fondatoarea APIMONDIA – Federația Internațională a Asociațiilor de Apicultori, cu sediul în București, având ca fondator pe prof. dr. Veceslav Harnaj. În 1965 Prof. Veceslav Harnaj președintele APIMONDIA. Tot în acest timp Prof. Harnaj a fost președintele Asociației Apicultorilor din România, remarcându-se atât la nivel național, cât și internațional.

După valoarea biologică, în șirul complex și variat al alimentelor, mierea de albine ocupă primul loc. Prin conținutul mare în zaharuri (70 -80%) mierea constituie un aliment energetic prin excelentă.

Mierea ca aliment este valoroasă și prin conținutul său în vitamine, săruri minerale, enzime etc. Acizii organici din miere (acidul lactic, acidul citric) pot concura la calitățile gustative ale acestui produs dar au și efecte binefăcătoare asupra organismului uman prin corectarea florei intestinale de putrefacție și un rol activ în metabolismul glucidelor. Prin prezența unor minerale (Na, Ca, K, Mg) mierea exercită o acțiune alcalinizantă asupra organismului, fiind indicată în stările de acidoză. Pe lângă factorii nutriționali sau biocatalitici, mierea este valoroasă și prin calitățile sale organoleptice, fiind consumată cu plăcere.

În această lucrare intitulată ”STUDIU DE CAZ PRIVIND ANALIZA LOCULUI ROMÂNIEI PE PIAȚA INTERNAȚIONALĂ A MIERII ÎN PERIOADA 2007-2013” mi-am propus să prezint evoluția pieței mierii atât la nivel mondial și european, cât și la nivelul țării noastre. Am ales să tratez această temă deoarece mierea este un aliment natural și sănătos, iar România deține o tradiție îndelungată în domeniul creșterii albinelor și realizării de produse apicole, apicultura impunându-se ca ocupație de sine stătătoare încă din cele mai vechi timpuri.

Am abordat această analiză a locului României pe piața internațională a mierii pentru că mierea românească are o calitate deosebită, este extrem de solicitată la export, țara noastră fiind net exportatoare a acestui produs.

Prezenta lucrare este structurată în trei capitole ce prezintă aspecte la nivel global, european și la nivelul României despre numărul de stupi de albine, producția de miere exprimată în tone, exportul și importul de miere, clasamentul țărilor producătoare, importatoare și exportatoare de miere, dar și prețul mediu la import și la export al acesteia. Toți acești indicatori caracterizează locul și importanța României în producția și comerțul internațional de miere.

CAP.1.PREZENTAREA ELEMENTELOR TEORETICO-METODOLOGICE PRIVIND TEMA ABORDATĂ

Documentarea

Mierea este un produs biologic natural ,,fabricat” de albine prin prelucrarea nectarului și a manei care constă conform accepțiunii generale în includerea de enzime din glandele salivare ale acesteia și eliminarea surplusului de apă până la 20% din greutatea totală a produsului finit, depozitat în celulele fagurilor, constituind principala sursă de hrană pentru întreaga populație de albine din stup.

Acest produs a intrat în alimentația omului din timpuri străvechi, ca singura sursă de substanțe dulci până la apariția zahărului extras din trestia de zahăr și sfecla de zahăr.

(Sursa: Manualul Apicultorului, ediția a VI a, Editura Apimondia, București, 1988)

Valoarea alimentară, dietetică și terapeutică a mierii rezidă în compoziția chimică complexă a acestui produs îndeosebi în conținutul său mare în zaharuri invertite (fructoză și glucoză) ușor asimilabile de organism și gustul deosebit față de alte substanțe dulci care-l face să fie foarte apreciat în hrana zilnică a copiilor, vârstnicilor și a sportivilor.

Mierea are o valoare energetică mare, astfel un Kg miere produce aproximativ 3200 calorii.

Deși are un conținut scăzut în proteine, acestea sunt prezente sub formă de aminoacizi esențiali liberi care reglează metabolismul uman și păstrează echilibrul energetic a acestuia.

Pe lângă puterea sa calorică excepțională, datorită compoziției sale chimice, mierea naturală conține o serie de substanțe cum ar fi: antibiotice, fermenți, vitamine și microelemente. Aceste componente îi conferă o mare valoare terapeutică în vindecarea rănilor, a arsurilor și a afecțiunilor tubului digestiv, sistemului cardio-vascular, sistemului nervos etc.

(Sursa: Andreani Elizabeth, 2012, Secrete despre miere, Casa Editoriala Ponte)

Hotărâtor pentru calitatea mierii și în special pentru conținutul în fermenți al mierii din comerț este modul de tratare în timpul extracției și al conservării. Uneori sorturi de miere cu un conținut ridicat în fermenți, datorită unei acțiuni necorespunzătoare a luminii și a temperaturii (încălzite peste 40C – 45C) se degradează, pierzând substanțial din valoarea alimentară și terapeutică.(Sursa: D.C. Jarvis, Mierea și alte produse naturale, Editura Apimondia, 1976)

(Sursa: Frank Renate, Mierea, Aliment si medicament, Ed.MAST, 139 pag)

Sortimentele de miere. Există mai multe sortimente de miere. Acestea depind de sursa de cules a nectarului (albinele culeg si nectar si polen dar mierea rezultă doar din prelucrarea nectarului). Când mierea provine de la o singură specie meliferă, mierea se numește monofloră. Cea mai cunoscuta miere monofloră este cea de salcam, care este obținută în cursul lunii mai. Aceasta miere are o culoare de la incolor până la galben deschis si o aroma specifică.

Un alt sortiment de miere monofloră este mierea de tei, care se obține în luna iunie, iar în perioada iulie- august se obține mierea de floarea soarelui, care are virtuți terapeutice foarte mari, fiind bună pentru cardiaci.

Mierea care se obține de la o multitudine de specii melifere, dar care fiecare nu depășesc ca pondere 10% se numește polifloră, cum ar fi mierea de fâneață.

O categorie aparte o constituie mierea de mană provenită de la arbori ca: bradul, molidul, stejarul, fagul. Aceasta este singura miere de culoare închisă până la brun foarte întunecat.

Cantitatea de miere care se obține în cursul unui sezon apicol de o familie de albine se numește producție totală și constituie principalul criteriu de selecție în ameliorarea albinelor.

Cantitatea de miere care se extrage de la o familie de albine în cursul sezonului apicol se numește miere marfă, aceasta făcând obiectul comercializării.

Mierea si industria cosmetica. Mierea este unicul produs care poate păstra în el aroma florilor din lumea întreagă; ea are asupra pielii acțiune regeneratoare, cicatrizantă, previne îmbătrânirea, atenuează ridurile deja instalate.

Datorită acțiunii specifice ale diverselor substanțe, vitamine, enzime, substanțe dezinfectante, calmante mierea constituie produsul de bază al oricărui tratament cosmetic.

Apiterapia a câștigat în ultimii 50 de ani o bună reputație, nu numai în Europa, ci în întreaga lume.

Efectele terapeutice ale mierii sunt determinate de proprietățile plantelor vizitate de albine, respectiv de principiile active ale acestora astfel:

– mierea de tei (sedativ nervos, antispastic, fortifiant al cordului) – indicată în tuse uscată, insomnii, bronșite, laringite, traheite, astm bronșic, tuberculoză pulmonară, diskinezie biliară hipertona, răni purulente și arsuri);

– mierea de mentă (carminativă, analgezică, tonică, antiseptică) – indicată în spasme pilorice, diskinezii biliare și gastrointestinale);

– mierea de salcâm (expectorantă, excelent calmant al tusei, antiseptică, diuretică, antidiareica), se poate folosi, în doze mici (până în 5 grame pe zi), chiar și în diabet, desigur cu acordul medicului și reducerea aportului altor glucide din alimentație;

– mierea de floarea-soarelui – indicată în ateroscleroză, tulburări de dinamică sexuală;

– mierea de pomi fructiferi (antimicrobiană, îndeosebi față de bacteriile Gram pozitive și Gram negative) – indicată în maladii gastrointestinale și ale rinichilor;

– mierea de conifere – acțiune antiseptică și antiinflamatoare atât pentru căile respiratorii, cât și pentru cele urinare, acțiune diuretică;

– mierea polifloră – antiseptică, sedativă.

(Sursa: Pledoarie pentru cresterea albinelor, 2005, Ed.Alex-Alex, 96 pag.)

Mierea in industria alimentară. Mierea ca îndulcitor natural este folosită tot mai frecvent în sectorul patiserii-cofetării pentru realizarea unei game largi de produse considerate sănătoase și uneori chiar dietetice deoarece în componența lor nu mai intră zaharurile industriale (polizaharide) greu digerabile și care au o serie de contraindicații.

Produsele de patiserie și de cofetărie care au în compoziția lor miere se deosebesc de cele preparate pe bază de zaharuri prin gustul aromat specific mierii.

Prin diluția mierii și dirijarea fermentației, acest produs este utilizat în industria vinurilor (hidromel, cognac) și în obținerea oțetului din mere și miere.

Fermentația alcoolică a diluțiilor apoase obținute din miere are ca rezultat obținerea de băuturi alcoolice de tipul hidromel sau cognac și constă în transformarea zaharurilor în alcool și acid carbonic sub influența unor microorganisme, dintre care pe primul loc se află drojdiile Sacharomyces selecționate(cultivate) cu productivitate ridicată și perfect adaptate la viața anaeroba.

(Sursa:Marin M., și colaboratorii, Valoarea alimentară, dietetică si terapeutică a produselor apicole, Editura Agro-Silvică, București, 1965)

(Sursa: Marghitas Liviu Alexandru, Albinele si produsele lor, Ed.Ceres, 391 pag.)

Mierea ca obiect al comertului international. Mierea este un produs natural extrem de comercializat pe piata internatională. În comerțul mondial cu miere există două categorii de țări: importatoare și exportatoare.

Cele mai importante țări exportatoare de miere sunt: Argentina, Mexic, China, Australia, SUA. Există și țări exportatoare de cantități mai mici de miere dar care există permanent de piață cum ar fi: Noua Zeelendă, Canada, Chile, Spania, Ungaria, România, Iugoslavia, etc..

Țările mari importatoare de miere sunt: Germania, Elveția, Marea Britanie, Franța, Italia, Belgia, Olanda și Japonia.

Pe piața mondială prețul mierii variază, ca și prețul altor mărfuri în funcție de cerere și ofertă, iar producția mondială de miere are fluctuații anuale determinate de condițiile naturale de cules.

Pe piață, mierea de albine se exportă sau se importă vrac, la recipiente de 200 Kg, importatorul urmând să o proceseze în ambalaje destinate desfacerii către consumatori, majoritatae sortimentelor de miere fiind sub formă cristalizată cu excepția mierii de salcâm și salvie.

În ultimii ani piața internațională a mierii a înregistrat o creștere atât la nivelul consumului de miere si produse apicole, cît și la nivelul producției.

Romania, ocupa locul 23 pe piața mondială a mierii, iar la nivel european locul 7 ( Sursa:Centrul Statistic Mondial FAO, www.faostat.fao.org).

Din producția totală mondială de miere, circa o treime este comercializată pe plan internațional. In topul marilor producatori de miere, Romania ocupa locul 19, cu o productie de cca 20 mii tone.

Europa si Asia-Pacific domina piata internationala a mierii. In ultimul deceniu, piata internationala se confrunta cu o pierdere importanta a numarului familiilor de albine datorita fenomenului de numit "Collony Collapse Disorder" determinat de o serie de factori ca: stressul, pesticidele si bolile albinelor. Acest lucru a dus la un declin in productia de miere in marile regiuni producatoare, unde si seceta prelungita a contribuit la reducerea culesului.

Mierea naturala este clasificata in pozitia 0409 in cadrul Sistemului Armonizat de Descriere si Clasificare a Marfurilor.

(Sursa: Beldescu Alina, Marie Jeanne Dumitrescu, 2012, Miere, Potentialul de export al Romaniei, Centrul Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine, http://www.dce.gov.ro/Info_business/produse/Miere2012.pdf )

In acest context al importantei mierii, mi-am ales sa elaborez aceasta analiza a pietei mierii in Romania pentru a identifica evolutia numarului de familii de albine, a productiei si comertului, precum si pentru a evalua locul si rolul Romaniei in productia si comertul cu miere in UE si pe plan mondial.

Elaborarea lucrarii de diploma a necesitat o documentare ampla pe baza diferitelor surse de informatii: manuale, carti, articole stiintifice, baze de date internationale in special FAOSTAT. Ele sunt citate in aceasta lucrare.

Planul Lucrării

Pentru elaborarea acestei lucrari, impreuna cu indrumatorul didactic, am elaborat Planul lucrarii care a cuprins urmatoarele aspecte:

INTRODUCERE

CAP.1.PREZENTAREA ELEMENTELOR TEORETICO-METODOLOGICE PRIVIND TEMA ABORDATĂ

1.1. Documentarea

1.2. Planul Lucrării

1.3. Sistemul de indicatori folosiți

1.4. Metoda de lucru

CAP.2.PIAȚA MONDIALĂ ȘI EUROPEANĂ A MIERII, 2007-2014

2.1. Mierea și importanța ei în consum

2.2. Piața mondială a mierii

2.2.1. Numărul de familii de albine

2.2.2. Producția totală și medie de miere

2.2.3. Exportul mondial de miere

2.2.4. Importul mondial de miere

2.2.5. Top 10 țări exportatoare pe glob și ponderea lor în valoarea exportului mondial de miere

2.2.6. Top 10 țări importatoare pe glob și ponderea lor în valoarea importului mondial de miere

2.2.7. Preț mediu mondial al mierii la import și la export

2.3. Piața mierii în UE-28

2.3.1. Numărul de familii de albine (stupi)

2.3.2. Producția de miere (tone) – totală și pe țări ale UE-28

2.3.3. Exportul de miere – total și pe țări ale UE-28

2.3.4. Importul de miere total și pe țări ale UE-28

2.3.5. Top 10 țări exportatoare de miere în UE-28

2.3.6. Top 10 țări importatoare de miere în UE-28

2.3.7. Preț mediu al mierii în UE-28 la import și la export

CAP.3.STUDIU DE CAZ – LOCUL ROMÂNIEI PE PIAȚA INTERNAȚIONALĂ A MIERII

3.1. Numărul de familii de albine (stupi) și locul României pe mapamond și în UE-28 după numărul de familii de albine

3.2. Producția totală de miere (tone metrice) și locul României pe mapamond și în UE-28 după producția totală de miere

3.3. Exportul valoric de miere al României ( Milioane USD) și locul României pe glob și în UE-28 după exportul valoric de miere

3.4. Importul valoric de miere al României (Milioane USD) și locul României pe glob și în UE-28 după importul valoric de miere

3.5. Balanța comercială a mierii (Milioane USD)

3.6. Principalele țări partenere la importul și la exportul de miere pentru România

3.7. Prețul mediu la export și la import pentru România

CAP.4.CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Sistemul de indicatori folosiți

Pentru elaborarea lucrarii de diploma privind analiza pietei mierii in Romania si a locului acesteia in productia si comertul cu miere pe plan mondial, s-a utilizat urmatorul sistem de indicatori:

– Numarul familiilor de albine in Romania, UE si pe plan mondial

-Productia totala de miere in Romania, UE si pe plan mondial

-Productia medie de miere in kg pe familie de albine in Romania, UE si pe plan mondial

-Exportul si importul de miere al Romaniei, in UE si pe plan mondial

-Pretul mierii in Romania, UE si pe plan mondial.

Metoda de lucru

Cunoașterea științifică a situatiei pietei mierii, a mecanismului de formare și manifestare a fenomenelor și proceselor care au loc pe aceasta piata, a necesitat utilizarea unui ansamblu de metode și tehnici specificesi anume:

Analiza reprezintă acea metodă rațională ce presupune descompunerea unui întreg (fenomen sau proces) în elementele sale constructive pentru ca prin metode specifice să fie studiate esența lor. – face posibilă cunoașterea realității obiective, în toată complexitatea sa.

Sinteza este acea operațiune logică de reunire într-un singur tot unitar a elementelor , factorilor, cauzelor și condițiilor izolate anterior prin operația de analiză, cu scopul dobândirii imaginii integrale, structural-relaționale a întregului respectiv și al evidențierii manifestărilor esențiale caracteristice acestui întreg.

Inducția reprezintă acea metodă logică, ce permite stabilirea unei concluzii general valabile pentru situații economice similare celei analizate, mergând pe o filieră de la particular la general, de la exemple concrete la generalizări.

Deducția este acea operațiune rațională cu ajutorul căreia se poate deduce o concluzie pornind de la general la particular.

Abstractizarea reprezintă metoda rațională prin care se face trecerea de la concretul ce se poate percepe la concretul logic.

Am porocedat la analiza retrospectivă sau post-factum si analiza cantitativa, pe baza datelor culese din baza de date FAOSTAT.

Avdn in vedere ca mi-am propus analiza in timp a pietei mierii, am efectuat atat o analiza statică, dar si analiza dinamică.

(Sursa: Ghic Gratiela, Grigorescu Carmen Judith, 2012, Analiza economico-financiara, Manual de studiu individual, PRO Universitaria Bucuresti, http://bv.ucdc.ro/bv/F_3_analiza-economico-financiara-grigorescu.pdf)

Metoda comparatiei s-a utilizat pentru stabilirea dinamicii fenomenelor analizate: familii de albine, productie totala si medie de miere, export, import, pretul mierii. In acest scop s-a efectuat comparatia in timp cu ajutorul indicilor cu baza fixa, (IBF) , a caror formula matematica de calcul este:

Indicii de baxă fixă (IBF) n = 1,2,3,…..i

Arată evoluția indicatorului analizat în perioada de analiză, în fiecare an, (Xn) comparativ cu valoarea înregistrată în primul an (X0), luat drept termen de comparație. Termenul n arata numarul de ani din seria cronologica aleasa spre studiu.

Metoda indicilor de structura a fost utilizata pentru determinarea pnderii diferitelor elemente structurale ale unui fenomen analizat in valoarea totala a fenomenului, conform formului:

x100

Metoda grafica a fost utilizata pentru a ilustra mai sugestiv evolutia indicatorilor urmariti in lucrare. In acest scop s-au utilizat facilitatile EXCEL.

(Sursa: Popescu Agatha, 2012, Comert intern si international, Ed. Rawex Com, Bucuresti, Ed.Eikon Cluj Napoca)

CAP.2.PIAȚA MONDIALĂ ȘI EUROPEANĂ A MIERII, 2007-2014

2.1.Mierea și importanța ei în consum

Mierea de albine este un produs natural complex, rezultat al nectarului floral al plantelor și al îmbogățirii acestuia de către albine (Apis Mellifera L) cu substanțe proprii, prin acțiunea sucului secretat de glandele acestora. Albinele produc frecvent și miere de mană, care provine din diverse lichide dulci din plantă, dar nu din floare. Prin invertirea nectarului în miere sunt încorporate proteine, materii albuminoide, acizi, substanțe minerale, substanțe funcționale de origine organică, vitamine, antibiotice naturale, hormoni și polen.

Producerea mierii de calitate este o problemă de prestigiu, criteriul principal de clasare a produselor apicole trebuind să devină tocmai calitatea produselor livrate, modul de prezentare, pe sorturi și pe sortimente.

Mierea posedă o serie de caracteristici senzoriale specifice: aspect (fără spumă, fără corpuri străine vizibile), culoare (de la slab incolor până la galben‐deschis, galben‐auriu, galben‐portocaliu, galben‐închis, rubiniu, brun‐închis), miros și gust (specific mierii, cu aromă mai puțin sau mai mult pronunțată, gust dulce), consistență (omogenă, fluidă, vâscoasă, cristalizată).

Mierea este produsul de bază al albinelor, componenta principală constituind‐o zaharurile, reprezentate îndeosebi de glucoză și fructoză ce provin din nectarul floral, extrafloral, mană și alte surse recoltate de albine și depozitate în faguri.

După proveniență, mierea de albine se clasifică în: miere monofloră și miere polifloră din nectarul florilor și miere de pădure.

Mierea monofloră – care provine integral sau în cea mai mare parte din nectarul unei specii de plante (salcâm, tei, floarea‐soarelui, rapiță, etc.)

Mierea polifloră – care provine dintr‐un amestec de nectar de pe flori de diferite specii sau dintr‐un amestec de miere monofloră (fâneață de deal, de șes, de baltă, pomi fructiferi, salcâm tei, tei ‐ floarea‐soarelui, etc.)

Mierea de pădure – care provine în cea mai mare parte din sucurile dulci de pe alte părți ale plantelor decât florile, în amestec cu nectarul florilor de pădure)

În funcție de modul de prelucrare, mierea de albine se clasifică în:

Miere de fagure

Miere obținută prin scurgere liberă

Miere obținută prin centrifugare

Substanțele biologic active conținute de miere îi conferă acesteia o pluritate de efecte cu acțiuni terapeutice globale, dintre care: trofice, fortifiante, tonice, cicatrizante, conservante, protective, antigerminative, nutritive, hemostatice, regeneratoare.

În funcție de regiunea în care se produce mierea, la nivel global se pot identifica mai multe sortimente ce vor fi menționate în tabelul 1. În țara noastră cel mai întâlnit sortiment de miere este mierea de tei și cea de salcâm, însă în ultimii ani a avut loc o reprofilare către mierea de rapiță, deoarece agricultorii au început să cultive din ce în ce mai mult teren cu rapiță, aceasta fiind o cultură foarte profitabilă.

(Sursa: Beldescu Alina, Marie Jeanne Dumitrescu, 2012, Miere, Potentialul de export al Romaniei, Centrul Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine, http://www.dce.gov.ro/Info_business/produse/Miere2012.pdf )

Tabel 1

Arome și sortimente de miere din diverse regiuni producătoare ale lumii

Sursa: Beldescu Alina, Marie Jeanne Dumitrescu, 2012, Miere, Potentialul de export al Romaniei, Centrul Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine, http://www.dce.gov.ro/Info_business/produse/Miere2012.pdf )

2.2.Piața mondială a mierii

2.2.1. Numărul de familii de albine

Numărul de familii de albine a crescut cu 7,69% pe plan mondial, de la 75,1 milioane în anul 2007 la 80,9 milioane în anul 2013. Cel mai mare număr de familii de albine se găsește în Asia, pe locul 2 aflându-se Europa, pe locul 3 Africa, pe 4 America și pe ultimul loc Oceania.

Se constată o creștere a numărului de familii de albine în perioada2007-2013 pe toate continentele, cu excepția Oceaniei. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Asia 14,46%, în timp ce în Oceania numărul de familii de albine a scăzut cu 3,19 % (Tabel 2)

Tabel 2

Evoluția numărului de familii de albine pe glob și pe continente, 2007-2013

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

Tabel 3

Distribuția numărului de familii de albine pe continente, 2007-2013 (%)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

Distribuția numărului de familii de albine pe continente și-a păstrat aceeași ierarhie în perioada analizată. În anul 2013 Asia se află pe locul 1 cu44,17%, Europa pe locul 2 cu 20,77%, Africa pe locul 3 cu 20,53%, America pe locul 4 cu 13,66%, iar pe ultimul loc se află Oceania cu 0,88% (Tabel 3).

2.2.2. Producția totală și medie de miere

Producția totală de miere a înregistrat un trend ascendent la nivel global, crescând cu 13,81% de la 1,46 milioane tone în anul 2007 la 1,66 milioane tone în anul 2013.

Cea mai mare producție totală de miere este realizată de Asia, 760 mii tone în anul 2013, cu 23,76% mai mare decât în anul 2007.

Pe locul al 2-lea se află Europa, cu o producție de 372 mii tone în anul 2013, fiind cu 9,91% mai mare decât în anul 2007.

Pe locul 3 se află America cu 332 mii tone în 2013, cu 3,58 % mai mare decât în anul 2007. Pe locul 4 se află Africa cu o producție de 169 mii tone în 2013, cu 6,41 % mai ridicată decât în 2007.

În Oceania, deși numărul de familii de albine a scăzut, producția totală de miere a crescut cu 1,89 % în intervalul analizat, atingând 29 mii tone în anul 2013 (Tabel 4)

Tabel 4

Evoluția producției totale de miere pe glob și continente, 2007-2013 (tone)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

Analizând evoluția producției totale de miere la nivel global, de la un an la altul, cu ajutorul indicilor cu bază variabilă constatăm că cei mai buni ani de producție au fost2008 și 2011, 2010 și 2013, iar cel mai slab an a fost 2009, când s-a înregistrat o scădere a producției față de anul anterior.

Evoluția pe continente a producției totale de miere de la un an la altul a fost diferită în raport de condițiile climatice și structura florei melifere (Tabel 5).

Tabel 5

Creșterea procentuală anuală a producției totale de miere pe continente (%)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

În topul țărilor producătoare de miere pe glob se află în ordine descrescătoare: China cu 27 % din producția mondială, Turcia cu 5,6 %, Argentina cu 4,8 %, Ucraina cu 4,4%, Federația Rusă cu 4,1%,SUA cu 4%, India cu 3,6%, Mexic cu 3,4 %, Etiopia cu 2,7% și Iran cu 2,6%. Toate aceste 10 țări realizează împreună 1 mil tone miere, reprezentând 62,6% din producția totală de miere. (Tabel 6)

Tabel 6

Top 10 țări producătoare de miere pe glob, 2007-2013 (tone)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

Producția medie de miere pe familie de albine la nivel global a înregistrat o tendință de creștere de la 19,4 kg în 2007 la 20,5 kg în 2013, sporul fiind de 5,68 %.

Cel mai ridicat nivel al producției medie de miere pe familie a fost înregistrat de Oceania, care în anul 2013 a obținut 41,3 kg / familie, cu 5,25 % mai mult decât în 2007. Pe locul al 2-lease află America, cu o producția de cca. 30 kg / familie cu o ușoară tendință de aproximativ 2% spre anul 2013. Pe locul 3 se află Europa a cărei producții medii de miere a crescut cu 7 %, de la 20,6 kg în 2007 la 22,1 kg în 2013. Pe locul al 4-lea se află Africa cu cca. 10 kg miere pe familie, cu un trend crescător în perioada analizată. (Tabel 7).

Tabel 7

Producția medie de miere pe familie de albine, la nivel global și pe continente, 2007-2013

(kg / familie)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

2.2.3. Exportul mondial de miere

La nivel mondial cantitatea de miere exportată a crescut cu 42,1 %, de la 410 mii tone în anul 2007, la 582,9 mii tone în 2013. (Tabel 8)

Ținând seamă de producția de miere obținută la nivel global, se apreciază că dacă în 2007 exportul cantitativ de miere reprezenta 28,05% din producție, în anul 2013, 35% din producția globală de miere face obiectul exportului.

Tabel 8

Evoluția cantității de miere exportate la nivel mondial și pe continente, 2007-2013 (tone)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

În anul 2007 America contribuia în proporție de 42,33% în totalul de miere exportată mondial, fiind urmată de Asia cu 28% și de Europa cu un procent de 27%. Oceania deține un procent destul de mic în comparație cu celelalte continente, de doar 2,56%, dar considerabil mai mare față de Africa ce realizează 0,27% din exportul mondial de miere.

Tabel 9

Contribuția continentelor la cantitatea de miere exportată pe plan mondial (%)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

În anul 2013 contribuția cea mai mare la exportul de miere mondial este realizată de Asia, deținând 38,24%, fiind urmată de Europa cu 30,29% și de America cu 28,5%. Cea mai mică contribuție este dată de Africa, deținând 0,55% din totalul cantității de miere exportată la nivel global. (Tabel 9)

Valoarea exportului global de miere a urmat un trend ascendent în perioada analizată, crescând de 2,24 ori. Acest lucru s-a datorat creșterii valorii exportului de miere pe toate continentele. Astfel, în Africa valoarea exportului de miere a crescut de 4,1 ori, în Oceania de 2,8 ori, în Asia de 2,8 ori, în Europa de 2,2 ori, iar în America de 1,8 ori. Acest lucru s-a datorat cantității de miere exportate și prețului mierii la export. (Tabel 10)

Tabel 10

Valoare exportului de miere la nivel global și pe continente (mii USD), 2007-2013

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

Contribuția diferitelor continente la valoarea exportului mondial de miere este următoarea: pe primul loc se află Europa cu 38,14%, pe locul al doilea America cu 27,63%, pe locul al treilea Asia cu 25,5%, pe locul al patrulea Oceania cu 8,2%, iar pe ultimul loc Africa cu 0,48% (Tabel 11).

Tabel 11

Contribuția continentelor la valoarea exportului mondial de miere (%)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

2.2.4.Importul mondial de miere

Valoarea importului global de miere a crescut de 2, 19 ori, de la 917 milioane USD în 2007 la 2 miliarde USD în anul 2013. Acest lucru a fost favorizat de creșterea valorii importului de miere pe toate continentele. Astfel, cea mai mare creștere a valorii importului de miere a fost înregistrată de America de 2,78 ori, urmată de Oceania cu o creștere de 2,43 ori, Africa cu o creștere de 2,41 ori, Asia cu o creștere de 2,4 ori și Europa cu o creștere de 1,9 ori (Tabel 12)

Tabel 12

Valoare importului de miere la nivel global și pe continente , 2007-2013 (mii USD)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

Contribuția continentelor la valoare importului mondial de miere este următoarea: pe primul loc se află Europa cu 52,2 %, pe locul 2 America cu 26,1 %, pe locul 3 Asia cu 19,2 %, iar Africa și Oceania fiecare cu câte 1 % (Tabel 13)

Tabel 13

Contribuția continentelor la valoarea importului mondial de miere, 2007-2013 (%)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

Evoluția cantității de miere importate la nivel mondial a înregistrat o creștere cu 36,52 % în anul 2013 față de anul 2007, reprezentând o creștere de 153594 tone. La nivelul continentelor cea mai mare creștere din punct de vedere procentual este realizată de Oceania, înregistrând o creștere de 57,76 % în raport cu anul 2007. Al doilea continent cu o creștere procentuală de peste 50 % este Africa, ajungând în anul 2013 să importe 8675 tone de miere. (Tabel 14)

Tabel 14

Evoluția cantității de miere importate la nivel mondial și pe continente, 2007-2013 (tone)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

În perioada analizată nu s-au produs modificări în structura contribuției continentelor la cantitatea de miere importată.

Cantitatea cea mai mare de miere este importată de Europa care deține 53,36 % din totalul cantității de miere importate, urmată de America cu 27,79 %, Asia cu 16,95 %. Cea mai mică contribuție este adusă de Africa și Oceania care, cumulat, importă mai puțin de 2 % din totalul mondial. (Tabel 15)

Tabel 15

Contribuția continentelor la cantitatea de miere importată pe plan mondial (%)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

2.2.5.Top 10 țări exportatoare pe glob și ponderea lor în valoarea exportului mondial de miere

Primele 10 țări exportatoare cumulează un procent de 60,85 % din valoarea totală a exportului mondial de miere.

Tabel 16

Top 10 țări exportatoare după valoarea exportului (mii USD)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

Cel mai mare exportator de miere la nivel mondial este China care deține un procent de 12,12% din cantitatea de miere exportată la nivel mondial cu o valoare de 246,5 milioane USD. Pe locul al doilea se află Argentina care deține un procent de 10,46 %. Al treilea cel mai mare exportator este Noua Zeelandă cu o valoare a exportului de miere de 140 milioane USD. Pe ultimul loc în clasamentul celor zece țări exportatoare este Belgia care deține un procent de 3,28 %. (Tabel 16)

2.2.6.Top 10 țări importatoare pe glob și ponderea lor în valoarea importului mondial de miere

Cele mai mari 10 țări importatoare pe glob realizează importuri în valoare 1,47 miliarde USD, reprezentând 73 % din totalul valorii importului mondial de miere.(Tabel 17).

Tabel 17

Top 10 țări importatoare după valoarea importului (mii USD)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

Cel mai mare importator este SUA ce realizează import de miere în valoare de aproximativ 498 milioane USD, ce reprezintă 24,7 % din valoarea totală importată de miere. Pe locul doi cu o valoare a importului de miere de 313,5 milioane USD se află Germania (15,57 %). Pe al treilea loc în clasament se poziționează Regatul Unit cu o valoare a importului de patru ori mai mică decât SUA. Polonia se situează pe ultimul loc în clasamentul celor 10 țări importatoare, deținând un procent de 2,4 % din valoarea importului mondial de miere. (Tabel 17)

2.2.7.Preț mediu mondial al mierii la import și la export

Prețul mediu al mierii la import a avut un trend ascendent în perioada analizată, în anul 2013 a ajuns la valoarea de 3,49 USD / kg cu 1,31 USD / kg mai mult față de anul 2007.(Tabel 18)

Tabel 18

Prețul mediu mondial al mierii (USD / kg)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

Fig. 1. Prețul mediu mondial al mierii, 2007-2013 (USD/kg)

2.3.Piața mierii în UE-28

2.3.1.Numărul de familii de albine (stupi)

Numărul de familii de albine a crescut cu 2,68% la nivelul Europei, de la 16,36 milioane în anul 2007 la 16,8 milioane în anul 2013. La nivelul Uniunii Europene numărul de stupi a scăzut cu 1,49% de la 12,11 milioane în anul 2007 la 11,9 milioane în anul 2013. Cel mai mare număr de familii de albine se găsește în Spania, pe locul 2 aflându-se Polonia, pe locul 3 Grecia, iar România pe locul 4.

Tabel 19

Numărul de familii de albine și contribuția UE-28 la totalul Europei

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

Cea mai mare creștere a numărului de familii de albine în perioada 2007-2013 o înregistrează Slovenia, urmată de Ungaria și România. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în Slovenia cu 57,5 %, în timp ce în Luxembourg numărul de familii de albine a scăzut cu 42,8 %.

În anul 2007 Uniunea Europeană deținea 73,98 % din numărul de stupi existenți în Europa, în timp ce în anul 2013 acest procent a scăzut cu 3 procente față de anul de referință 2007. (Tabel 19)

2.3.2.Producția de miere (tone) – totală și pe țări ale UE-28

Producția europeană de miere a înregistrat un trend ascendent la nivel global, crescând cu 9,91 % de la 338 mii tone în anul 2007 la 372 mii tone în anul 2013.

Producția de miere la nivelul Uniunii Europene a înregistrat un trend ascendent până în anul 2012 când producția de miere a scăzut considerabil față de anul 2011. În 2013 aceasta a început să reia trendul ascendent, ajungând la 203,8 mii tone, cu 3,2 % față de anul 2007.

Cea mai mare producție de miere este realizată de Spania, 30,6 mii tone în anul 2013, cu 3,85 % mai mică decât în anul 2007.

Pe locul al 2-lea se află România, cu o producție de 26,6 mii tone în anul 2013, fiind cu 59,1 % mai mare decât în anul 2007.

Pe locul 3 se află Ungaria cu 18,5 mii tone în 2013, cu 15,65 % mai mare decât în anul 2007.

Pe locul 4 se află Germania cu o producție de 15,7 mii tone în 2013, cu 14 % mai scăzută decât în 2007.

Țara cu cea mai mică producție declarată este Luxembourg cu 87 tone, cu 46,3 mai puțin decât în anul 2007.

Aportul UE-28 la totalul european a scăzut de la an la an pe parcursul perioadei analizate, ajungând la 54,78 % în anul 2013, cu circa 3,5 procente mai puțin față de anul 2007. (Tabel 20)

Cei mai mari 10 producători însumează un procent 79,63 din totalul cantității de miere produse la nivelul UE-28.

Cel mai mare producător de miere din UE-28 este Spania cu un aport 15,02 % la total, urmată de România cu 13,09 % și Ungaria cu 9,08 %.

La finalul clasamentului se află Portugalia care a produs în anul 2013 9,3 mii tone de miere, reprezentând 4,58 % din totalul produs de UE-28. (Tabel 21)

Tabel 20

Evoluția producției de miere (tone) și contribuția UE la totalul producției europene (tone)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

Tabel 21

Top 10 țări producătoare și ponderea lor în totalul UE-28

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

2.3.3.Exportul de miere – total și pe țări ale UE-28

În anul 2013 Europa a înregistrat o creștere a valorii exportului de miere cu 119,35 procente față de anul 2007, ajungând de la 353 milioane USD în anul 2007 la 775 milioane USD în anul 2013.

Același trend ascendent s-a înregistrat și la nivelul UE-28 unde s-a ajuns în 2013 la o valoare de peste 695 milioane USD față de 341 milioane USD în anul 2007.

Exporturile UE-28 au avut o pondere de 89,7 % din totalul european, cu 6,97 procente mai mic decât în anul 2007. (Tabel 22).

În perioada 2007-2013 cea mai mare creștere a valorii exportate este realizată de Polonia care a crescut valoarea exportată de aproximativ 15 ori.

O altă țară care a crescut valoarea exportului de miere de 13,5 ori este Estonia, care a ajuns la o valoare de 108 mii USD în anul 2013 față de 8 mii USD în anul 2007.

Țara cu valoarea exportului de miere cea mai mare este Germania care a înregistrat o creștere de 46 % în 2013 comparativ cu anul 2007 și a ajuns la o valoare exportată de peste 125 milioane USD. (Tabel 22)

Tabel 22

Valoarea exportului de miere la nivelul UE- 28 (mii USD), 2007-2013

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

2.3.4.Importul de miere total și pe țări ale UE-28

În perioada analizată valoarea importului de miere al Europei și al UE-28 au avut același trend ascendent, fiecare au înregistrat o creștere de 92 de procente în raport cu anul 2007.(Tabel 23)

Tabel 23

Evoluția valorii importului de miere la nivelul UE- 28 (mii USD), 2007-2013

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

Ponderea valorii importului de miere al UE-28 în valoarea importului de miere al Europei a avut mici fluctuații pe parcursul perioadei analizate, însă luând în calcul doar anii 2007 și 2013 această structură a rămas neschimbată – 95 %.

Analizând evoluția valorii importului pe fiecare țară a UE-28, cea mai mare creștere a fost înregistrată de Croația care a înregistrat o creștere de aproximativ 40 de ori, de la 26 mii USD în 2007 la 1,06 milioane USD în anul 2013. O altă țară în care valoarea importului de miere a crescut considerabil a fost Lituania care a realizat o creștere cu 795 % în anul 2013 față de anul 2007 și a ajuns să importe în anul 2013 miere în valoare de 2,73 milioane de USD comparativ cu anul 2007 când importa în valoare de 305 mii USD. La polul opus se situează Ungaria care a înregistrat o scădere a valorii importului de miere cu 90,26 % în anul 2013 față de anul 2007 și a ajuns să importe miere în valoare de 266 mii USD în 2013 comparativ cu anul 2007 când importa în valoare de 2,73 milioane USD. (Tabel 23)

2.3.5.Top 10 țări exportatoare de miere în UE-28

Primele 10 țări aflate în clasamentul țărilor exportatoare după valoarea exportului însumează 88 % din valoarea exportului la nivelul Uniunii Europene, ceea ce reprezintă 612 milioane USD.

Tabel 24

Top 10 țări exportatoare după valoarea exportului de miere (mii USD)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

Cel mai mare exportator de miere al Uniunii Europene este Germania ce deține o cotă de aproximativ 18 % din totalul european. Aceasta a exportat miere în anul 2013 în valoare de peste 125 milioane USD. A doua țară în clasament este Spania cu o cotă de 13,34 % și o valoare exportată de aproape 93 milioane USD. Cea de-a treia țară este Ungaria cu o cotă de 12,23 % și o valoare de 85 milioane USD. Ultima țară din clasamentul celor 10 țări este Regatul Unit care a exportat miere în anul 2013 în valoare de 20,6 milioane USD, constituind circa 3 % din totalul valorii exportului de miere al UE-28. (Tabel 24)

2.3.6.Top 10 țări importatoare de miere în UE-28

Primele 10 țări aflate în clasamentul țărilor importatoare după valoarea importului însumează 89,39 % din valoarea importului de miere la nivelul Uniunii Europene, ceea ce reprezintă 894,6 milioane USD. Germania este cel mai mare importator al UE-28 cu o valoare a importului de miere de peste 313,4 milioane USD. Această țară deține o cotă de 31,3 % din valoarea importată la nivelul UE-28, ceea ce o face o țară net importatoare. Al doilea cel mai mare importator din UE-28 este Regatul Unit cu o pondere în total de 12,59 % și o valoare a importului de 126 milioane USD. Pe locul trei se află Franța cu o pondere de 11,25 % și o valoare de 112,6 milioane USD. (Tabel 25).

Tabel 25

Top 10 țări importatoare după valoarea importului de miere (mii USD)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

La finalul clasamentului este situată Suedia cu o valoare a importului de miere de 21,4 milioane USD, reprezentând 2,14 % din totalul valorii importate la nivelul Uniunii Europene.

2.3.7.Prețul mediu al mierii în UE-28 la import și la export

Pe baza datelor furnizate de Faostat s-au determinat prețurile medii ale mierii la import și la export. În tabelul 26 sunt prezentate centralizat informațiile despre cantitatea importată și valoarea importului de miere și cantitatea exportată și valoarea exportului de miere la nivelul Uniunii Europene. Aceste date sunt necesare pentru determinarea prețurilor medii la import și la export pentru UE-28.

Tabel 26

Situație centralizată a importului și exportului de miere la nivelul UE-28, 2007-2013

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

În perioada analizată trendul prețului mierii la import păstrează aceeași linie ca prețul mediu global cu o ușoară scădere în anul 2012, dar crescând ușor în anul 2013. Față de prețul mediu global la export se observă că prețul mediu la export la nivelul Uniunii Europene a fost mai mare cu aproximativ 1 USD / kg. Această diferență de preț poate fi explicată prin calitatea mierii care se exportă din Uniunea Europeană. (Tabel 27)

Tabel 27

Prețul mediu al mierii la import și la export în UE-28, 2007-2013, (USD / kg)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

Fig. 2. Prețul mediu al mierii la import și la export la nivelul UE-28, 2007-2013

CAP.3.STUDIU DE CAZ – LOCUL ROMÂNIEI PE PIAȚA INTERNAȚIONALĂ A MIERII

3.1.Numărul de familii de albine (stupi) și locul României pe mapamond și în UE-28 după numărul de familii de albine

Principala caracteristică a pieței mierii în România este constituită de faptul că cea mai mare parte a producției este realizată de micii producători privați, iar unii dintre aceștia se află sub protecția unor procesatori sau a unor asociații comerciale, sau derulând contracte de furnizare cu aceștia. În țara noastră există circa 35 de mii de apicultori, numărul familiilor de albine fiind de aproximativ un milion. Potrivit datelor statistice, în anul 2013 circa 47 % din producția de miere a României este exportată.

În perioada analizată numărul de familii de albine din România a crescut de la an la an până în anul 2012, înregistrând o scădere cu 3,13% în 2013 față de anul 2012. Creșterea numărului de familii de albine se datorează accesării fondurilor prevăzute în Programele Naționale Apicole prin achiziționarea de material biologic necesar repopulării șeptelului apicol. Acest aspect a dus la mărirea numărului de familii de albine și/sau înlocuirea acestora conform practicilor apicole și la mărirea productivității acestora. În anul 2013 s-a înregistrat o creștere de 40,74 % față de anul 2007 și s-a ajuns la un număr de familii de albine de peste 1,25 milioane în 2013 față de 0,89 milioane în anul 2007. (Tabel 28)

Tabel 28

Numărul de stupi și evoluția numărului de stupi, Romania, 2007-2013

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

România ocupă locul 4 în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de familii de albine după Spania, Polonia și Grecia. La nivel mondial România ocupă locul 17 cu un număr de familii de albine de 10 ori mai mic decât țara cu cel mai mare număr – India.

3.2.Producția totală de miere și locul României pe mapamond și în UE-28 după producția totală de miere

În anul 2013, producția de 26,6 mii tone de miere a fost obținută de la 1,25 milioane familii de albine. Producția medie de miere pe familia de albine în anul 2013 a fost 21,27 kg/stup. Se constată o creștere atât a numărului de familii de albine, cât și a producției totale și medii față de anul 2007 când s-a obținut o producție de 16,7 mii tone obținută de la 0,89 milioane familii de albine, rezultând o producție medie de 18,82 kg/stup. (Tabel 29)

Tabel 29

Producția totală și medie a României, 2007-2013

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

De-a lungul perioadei analizate producția de miere a României a avut un trend ascendent, pornind de la 16,7 mii tone în anul 2007 și ajungând la 26,7 mii tone în anul 2013. (Tabel 29)

România se află pe locul 2 în Uniunea Europeană cu o producție de miere de 26,67 mii tone, cu 3900 tone mai puțin decât Spania, iar la nivel mondial țara noastră ocupă locul 15 cu o producție de 15 ori mai mică decât prima țară aflată în clasament – China.

Potrivit Centrului Român pentru Promovarea comerțului și Investițiilor Străine, în privința consumului de miere, România este printre țările cu cele mai scăzute consumuri din Europa, deși s-a înregistrat o creștere în ultimii ani. Astfel consumul de miere a înregistrat o creștere semnificativă de la 50-60 grame pe locuitor la 400-500 grame în prezent. Comparativ cu țările occidentale consumul este foarte mic. În aceste țări consumul înregistrează valori de până la 5 kilograme anual. În ultimii ani se înregistrează o creștere a consumului de miere în țara noastră pe fondul proliferării produselor naturiste pe bază de miere.

În prezent consumul de miere pe cap de locuitor în România este de 400-500 grame, comparativ cu 5 kg în Danemarca, 2 kg în Germania, în Olanda și Belgia și peste 600 grame în Ungaria.

3.3.Exportul valoric de miere al României și locul României pe glob și în UE-28 după exportul valoric de miere

În perioada analizată cantitatea de miere exportată de România a crescut de două ori, ajungând în 2013 la o cantitate de 12,65 mii tone. Valoarea exportului de miere a crescut de 3,33 ori în perioada 2007-2013 și a înregistrat o creștere până la valoarea de 54,3 milioane de USD, cu 38 milioane USD mai mult decât în anul 2007. (Tabel 30)

Tabel 30

Exportul de miere al României, cantitativ și valoric, 2007-2013

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

România se situează pe locul 6 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește valoarea exportului de miere cu un aport la valoarea totală a exportului de miere al Uniunii Europene de 7,8 procente. La nivel mondial țara noastră se clasează pe locul 13 cu o valoare foarte apropiată de cea înregistrată de Brazilia.

3.4.Importul valoric de miere al României (Milioane USD) și locul României pe glob și în UE-28 după importul valoric de miere

În perioada 2007-2013 importul cantitativ de miere a crescut de 9,41 ori, înregistrând o valoare de 2,9 mii tone în anul 2013. Din punct de vedere valoric, în anul 2013, s-a înregistrat o valoare de 5,5 milioane USD, de 7,1 ori mai mare decât valoarea înregistrată în anul 2007, când a fost importată miere în valoare de 0,77 milioane USD. (Tabel 31)

Tabel 31

Importul de miere al României, cantitativ și valoric, 2007-2013

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

În Uniunea Europeană, România se află pe locul 18, după Portugalia, iar pe plan mondial aceasta ocupă locul 34 în ceea ce privește valoarea importului de miere.

3.5.Balanța comercială a mierii

Balanta comerciala a mierii a fost pozitiva in perioad analizata datorita faptului ca Romania este o tara net exportatoare de miere, valoarea exportului depasind cu mult valoarea importului.

Astfel, in 2013, soldul balantei comerciale a mierii a fost de 3,14 ori mai mare decat in anul 2007, cifrandu-se la 48.810 mii USD.(Tabel 32).

Tabel 32

Balanta comerciala a mierii Romania, 2007-2013, ( Mii USD)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

3.6.Principalele țări partenere la importul și la exportul de miere pentru România

Principalele piețe de desfacere a exporturilor românești de miere sunt piețele europene, precum Germania, Italia, Franța, Austria, Regatul Unit, Polonia și Spania (peste 90 % din exporturile Românești).

În perioada 2007-2013, comerțul cu miere al României a înregistrata un puternic trend ascendent, susținut exclusiv de evoluția exporturilor. Astfel în anul 2013 România a ajuns să exporte o cantitate de 12,6 mii tone, în creștere față de anul 2007 când a înregistrat o cantitate de miere exportată de 6,2 mii tone.

În anul 2013 România a exportat o cantitate 6,7 mii tone de miere către Germania, reprezentând 53,4 % din totalul cantității de miere exportată de România. A doua țară care importă o cantitate de 1,67 tone de miere din România este Italia cu un procent din exportul total al României de 13,23 %.

Importurile de miere ale României sunt extrem de scăzute comparativ cu cele ale marilor consumatori mondiali. Cu toate acestea, în perioada 2007-2013, importurile de miere ale României au înregistrat o creștere continuă atât din punct de vedere valoric, cât și cantitativ. Dacă importurile de miere s-au situat la numai 316 tone în anul 2007, acestea au înregistrat o creștere la peste 2968 tone în anul 2013. (Tabel 33)

Tabel 33

Principalele țări partenere la exportul de miere al României și cantitățile exportate către acestea 2007-2013, (tone)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

Cea mai mare cantitate de miere importată de România este 1175 tone și provine din Cipru. Această cantitate reprezintă 39,59 % din totalul cantității de miere pe care România o importă. A doua țară exportatoare pentru România este Bulgaria cu o cantitate de peste 590 tone, ceea ce reprezintă aproape 20 % din cantitatea totală importată de miere.

Tabel 34

Principalele țări partenere la importul de miere al României și cantitățile importate de România 2007-2013, (tone)

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor Faostat

3.7.Prețul mediu la export și la import pentru România

Pretul mediu al mierii exportate de Romania a variat intre 2,61 USD/kg in anul 2007 si 4,29 USD/kg in anul 2013. Asadar, in perioada analizata, pretul mierii exportate a crescut de 1,64 ori, ceea ce reprezinta un aspect pozitiv in comertul exterior cu miere al tarii noastre.

Pretul mediu al mierii importate de Romania a crescut de la 2,45 USD/kg in anul 2007 la 3,43 USD/kg in anul 2011, acesta fiind nivelul maxim, dar apoi a scazut pana la 1,86 USD/kg in anul 2013.(Fig.3.).

Diferenta de pret la export FOB si de pret la import CIS a avut efecte favorabile asupra balantei comerciale a mierii, si mai exact asupra soldului acesteia, care a fost pozitiv in toti anii analizati.

Fig. 3. Prețul mediu al mierii la import și la export, Romania, 2007-2013 (USD/kg)

CAP.4.CONCLUZII

1.In prezenta lucrare de diploma s-a analizat piata mierii la nivel global, european și la nivelul României privind numărul de stupi de albine, producția de miere exprimată în tone, exportul și importul de miere, clasamentul țărilor producătoare, importatoare și exportatoare de miere, dar și prețul mediu la import și la export al acesteia. Toți acești indicatori dovedit ca Romania are un rol important in productia si comertul international cu miere.

2.In perioada 2007-2013, pe plan mondial numarul familiilor de albine a crescut cu 7,6 %, atingand in 2013 o cifra impresionanta de 80.910.087 familii, cele mia multe fiind in Asia, Europa si Africa, urmata de America.

3.Productia totala de miere a crescut cu 13,8 % atingand cifra de 1663 mii tone in 2013, in topul producatorilor aflandu-se China cu 27 % din producția mondială, Turcia cu 5,6 %, Argentina cu 4,8 %, Ucraina cu 4,4%, Federația Rusă cu 4,1%,SUA cu 4%.

4.Productia medie de miere pe glob este de cca 20 kg/familie de albine, dar Oceania produce 41 kg/familie, urmata de America cu o medie 30 kg/familie si de Europa cu 22 kg/familie si Asia cu 21 kg/familie.

5.Cantitatea de miere exportata acrescut cu 42 %, atingand 582 mii tone in anul 2013 pe plan mondial, Asia exportand 38 %, Europa 30 % si America 28 %. Cei mai mari exportatori de miere sunt China, Argnetina, Noua Zeelanda, Germania si Mexic.

6.Valoarea exportului de miere a crescut cu 24 %, atingand in 2013 cifra de 2.033 milioane USD, in timp ce valoarae importului de miere a crescut cu 19 %, atingand 2013 milioane USD.

7.Pretul mediu mondial al mierii la export a crescut de la 2,21 USD/kg in 2007 la 3,49 USD/kg in 2013, iar pretul mediu la import a sporit de la 2,18 USD/kg la 3,51 USD/kg.

8.In UE-28, numarul familiilor de albine s-a diminuat usor cu cca 1,5 % atingand 11.930.083 familii in 2013, reprezentand 14,7 % din numarul familiilor de albine existente pe glob. Cele mia multe familii de albine , in ordine descrescatoare se afla in: Spania (2,4 milioane), Polonia (1,5 milioane), Grecia (1,34 milioane), Romania (1,25 milioane) si Germania ( 0,7 milioane).

9.Productia totala de miere a UE a fost de 203840 tone in 2013, cu 3,19 % mai mare decat in 2007, ceea ce inseamna ca cresterea productiei s-a datorat sporirii productiei medii pe familii. Cei mai mari producatori de miere in UE-28 sunt, in ordine descrescatoare: Spania (30,6 mii tone), Romania ( 26,6 mii tone), Ungaria (18,5 mii tone), Germania ( 15,7 mii tone), Polonia (15,4 mii tone) si Grecia (15 mii tone).

10.Exportul de miere al UE-28 a crescut de 2 ori in perioada 2007-2013 atingand 695,7 Milioane USD in 2013, iar importul a crescut de 1,92 ori, atingand cifra de 1.000 MIlioane USD in 2013.

11. Principalii exportatori de miere ai UE sunt, in ordine descrescatoare: Germania, Spania, Ungaria, Belgia, Italia si Romania-locul 6, iar principalii importatori sunt: Germania, Marea Britania, Franta, Italia si Belgia.

12.Pretul mediu al mierii la export al UE a crescut de la 3,26 la 4,66 USD/kg, iar pretul mierii la import a crescut de la 2,38 la 3,40 USD/kg in perioada analizata.

13.In 2013, Romania avea 1254039 familii albine, cu 40 % mai multe decat in 2007, datorita interesului pentru cresterea albinelor care este o activitate profitabila si stimulentelor din partea UE pe familie de albine, pentru a spoir productia de miere.

14.Productia totala de miere a Romaniei a fost 26.678 tone in 2013 cu 60 % mai mare decat in 2007. Productia medie a fost de 21,2 kg/familie, cu putin peste media mondiala si usor sub media UE, dar mai mare cu 12,7 % fata de 18,8 kg/familie in anul 2007.

15. În prezent consumul de miere pe cap de locuitor în România este de 400-500 grame, mult mai mic comparativ cu 5 kg în Danemarca, 2 kg în Germania, în Olanda și Belgia și peste 600 grame în Ungaria.

16.Exportul de miere al Romaniei a crescut de 3,3 ori in perioada anlizata atingand valoarea de 54316 mii USD in 2013, iar importul a crescut de 7 ori, atingand valoarea de 5506 mii USD. Ca urmare balanta comerciala a mierii a avut un sold pozitiv in toata perioada analizata. Valoarea soldului a sporit de 3,14 ori atingand in 2013 cifra de 48.810 mii USD.

17. Principalele piețe de desfacere a exporturilor românești de miere sunt piețele europene, precum Germania, Italia, Franța, Austria, Regatul Unit, Polonia și Spania (peste 90 % din exporturile Românești).

18.Importurile de miere se fac in special din Cipru, Bulgaria, China, Polonia si Cehia.

19.In concluzie, Romania se situaeaza printre tarile cu un potential deosebit pentru cresterea albinelor, avand o flora extrem de valoarasa si diversa care conduce la o calitate deosebita a mierii, motiv pentru care este foarte solicitata la export.

BIBLIOGRAFIE

1.Andreani Elizabeth, 2012, Secrete despre miere, Casa Editoriala Ponte

2.Beldescu Alina, Marie Jeanne Dumitrescu, 2012, Miere, Potentialul de export al Romaniei, Centrul Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor Straine, http://www.dce.gov.ro/Info_business/produse/Miere2012.pdf

3.Centrul Statistic Mondial FAO, www.faostat.fao.org

4.Frank Renate, Mierea, Aliment si medicament, Ed.MAST, 139 pag

5. Ghic Gratiela, Grigorescu Carmen Judith, 2012, Analiza economico-financiara, Manual de studiu individual, PRO Universitaria Bucuresti, http://bv.ucdc.ro/bv/F_3_analiza-economico-financiara-grigorescu.pdf

6.Jarvis, D.C., 1976, Mierea și alte produse naturale, Editura Apimondia

7.Manualul Apicultorului, ediția a VI a, Editura Apimondia, București, 1988

8.Marin M., și colaboratorii, Valoarea alimentară, dietetică si terapeutică a produselor apicole, Editura Agro-Silvică, București, 1965

9.Marghitas Liviu Alexandru, Albinele si produsele lor, Ed.Ceres, 391 pag.

10.Pledoarie pentru cresterea albinelor, 2005, Ed.Alex-Alex, 96 pag

11.Popescu Agatha, 2012, Comert intern si international, Ed. Rawex Com, Bucuresti, Ed.Eikon Cluj Napoca