Locuinte de Vacanta Si Locuinte Secundare In Zona Metropolitana a Municipiului Bucuresti
Ϲuprіns
Ϲɑpіtοlul 1. Introducere
1.1 Motivația alegerii temei
1.2 Metodologia cercetării
Ϲɑpіtοlul 2. Zona metropolitană București
2.1 București și Județul Ilfov – istorie și actualitate
2.2 Zona Metropolitană. Definiție, caracteristici, avantaje.
2.3 Proiectul zonei metropolitane București
2.4 Analiza zonei metropolitane
Ϲɑpіtοlul 3. Populație
3.1 Populație stabilă
3.2 Migrația populației din / către zona metropolitană
3.3 Avantajele și dezavantajele migrației
3.4 Profesiile și nivelul de educație
Ϲɑpіtοlul 4. Locuințe
4.1 Locuințe permanente
4.2 Locuințe secundare sau case de vacanță
Capitolul 5. Analiza detaliată a localităților
5.1 Zone de locuit
5.2 Zone protejate / naturale
Capitolul 6. Analiza SWOT
6.1 Puncte tari
6.2 Puncte slabe
6.3 Oportunități
6.4 Amenințări
Capitolul 7. Concluzii
Bibliografie
Anexe
Ϲɑpіtοlul 1. Introducere
Motivatia alegerii temei
Tema aleasă de mine pentru lucrarea de licență se intitulează „Locuințe de vacanță și secundare în zona metropolitană a municipiului București”, și reprezintă o curiozitate personală legată de expansiunea imobiliară pe care o poate avea capitala României raportată probabil la posibilitățile financiare actuale sau relativ recente.
Desigur că poate având posibilitatea de a călători și a vedea la fața locului cum arată o zonă metropolitană dezvoltată în lume, pe de o parte, sau doar accesând informație disponibilă în diverse medii, pe de altă parte, curiozitatea că poate și Bucureștiul poate ajunge cândva la nivelul de capitală a unei zone Metropolitane, s-a infiripat și a devenit probabil obsesie.
Am ales ca zonă de referință Zona Metropolitană București. Zona Metropolitană București reprezintă un proiect al administrației municipale, care, împreună cu consiliile locale din alte 49 de comune limitrofe Bucureștiului, în principal din județul Ilfov, vor să alinieze regiunea la standardele europene.
Acest proiect va include o serie de localități din zona județelor Ilfov, Ialomița, Călărași sau Giurgiu, zone care au cunoscut o dezvoltare destul de rapidă în ultimii 25 de ani. În această perioadă unele dintre aceste localități au trecut de la statutul de „rural”, la statutul de „urban”, altele au cunoscut o mărire semnificativă a numărului de construcții individuale ridicate pe teritoriul propriu, implicit a numărului de locuitori stabili, altele încearcă să nu rămână în urmă oferind facilități pentru dezvoltare imobiliară, turistică sau economică.
Bucureștiul se confruntă cu o diversitate continuă în domeniul imobiliar. Capitala va fi un magnet permanent pentru foarte mulți tineri, care, fie vin să studieze la una din multele universități de stat sau private, fie vin în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit decât cel din localitatea de unde pleacă.
Altă categorie a populației este reprezentată de cea a persoanelor care au stat în capitală destul de mult timp, perioadă în care și-au creat o situație, iar acum au ajuns la o stabilitate financiară, iar cursul normal îl reprezintă migrarea locațională în afara ariei de agitație cotidiană. Această categorie va fi întotdeauna la timpul „acum”, pentru că fluxurile populaționale nu cunosc porțiuni neacoperite. Aceeași categorie de populație alege să migreze cu locuințele în afara capitalei, dar vor păstra aproape întotdeauna locul de muncă în mijlocul agitației municipale.
O a treia categorie este cea a persoanelor trecute de cele două tinereți, ajunse acum la vârsta de pensionare, vârstă care vine odată cu necesitatea de liniște și calm. Această categorie de populație va căuta cu siguranță locul acela liniștit care se află într-o zonă aerisită.
Odată plecați din localitățile de domiciliu cele trei categorii amintite, (și aici am amintit poate câteva categorii de persoane, dar cu siguranță nu pe toate, care aleg o schimbare de domiciliu), crează premiza migrației populaționale, activitate care nu va dispărea niciodată. Principalul acestei migrații îl reprezintă aspectul locativ. Fie că locuință este construită sau achiziționată, fie că este prima, a doua sau a 9-a proprietate, fie că este catalogată ca o locuință permanentă sau ca locuință de vacanță, acțiunea tot migrație locativă se numește.
Noțiunea de locuință secundară, locuință permanentă sau de vacanță, este definită de persoanele care vând și / sau persoanele care achiziționează. Cu siguranță constructorul va alege un loc special pentru ridicarea unei case de vacanță, va pretinde un preț mai mare decât normal pentru o astfel de ofertă, dar destinația va fi cu siguranță stabilită de beneficiar.
În general casele de vacanță sunt construite în locuri speciale, pentru că promovarea locației unde este amplasată, contează la fel de mult precum locuință în sine. Tocmai acest loc special contribuie într-o măsura mare la prețul final al locuinței. Dar și aici destinația finală pentru construcție tot beneficiarul o stabilește.
Vom vedea pe parcursul lucrării că zona aleasă pentru studiu nu prea se poate lăuda cu multe construcții care au ca destinație folosirea pe post de case de vacanță. Termenul mai aproape de studiul meu este cel de locuință secundară. Asta făcând excepție că în proporție covârșitoare locuințele nou construite sau deja existente în zona Metropolitană București au ca destinație stabilirea permanentă.
1.2 Metodologia de cercetare
Metodologia de cercetare a lucrării s-a bazat pe acumularea de informații din diverse surse, atașate cunoștintelor personale și constituite într-un rezumat reprezentativ pentru teritoriul ales ca subiect de studiu.
Informațiile și statisticile prezentate în această lucrare au fost culese din surse oficiale precum institute de statistică locală, regională sau națională. Comentariile au fost făcute în mod personal pe baza datelor corect și atent verificate.
O primă faza lucrării a constituit-o elaborarea unui cuprins care să atingă toate capitolele reprezentative pentru tratarea unui astfel de subiect, respectiv istoria locului, evoluția teritorială și ocupațională, dezvoltarea economică, posibilitățile de investiții și dezvoltare și concluziile ce pot fi trase ca urmare a studiului.
Primele capitole se referă la istoria zonei, caracteristicile și avantajele acesteia, plus analiza proiectului și a zonei metropolitane din punct de vedere locativ.
Următoarele capitole au ca studiu populația, dinamica de locuire și migrația locațională. Având în vedere că și aceste date au o marjă foarte mică de eroare, dar bine menționate din punct de vedere statistic, am încercat să le transpun într-o ordine logică de întelegere și / sau percepție.
Fiecare din aceste capitole, pe lângă datele statistice culese din rapoartele oficiale ale institutelor de statistică locală, conțin comentarii sau concluzii personale care au la bază studiul diverselor materiale beletristice menționate în capitolul de final, cel legat de bibliografie.
Capitolul de final de referă la o analiză personalizată a fiecarei zone subiect. Aici având la bază datele legate de dezvoltarea locală, am facut analiza pe criterii reprezentative legate de subiect. Hărțile atasate sunt dezvoltate în totalitate prin forțe proprii, având totuși la bază date oficiale, prezentarea încercând să respecte cât mai aproape de adevăr realitatea actuală și dezvoltarea ultimilor ani.
Ultimele aspecte sunt legate de concluziile pe care le-am formulat în manieră proprie făcând referire la cele menționate pe parcursul lucrării, bibliografia lucrării unde am menționat materialele citite și anexele care conțin câteva hărți în format GIS ale localitătilor ce au avut rolul de material de studiu.
Ϲɑpіtοlul 2. Zona metropolitana București
2.1 București si Județul Ilfov – istorie si actualitate
Istoria Bucureștiului este veche si neintrerupta.
Rezultatele cercetărilor arheologice atestă că teritoriul pe care se află Bucureștiul a fost locuit neîntrerupt încă din epoca paleolitică (dovada stau așchii tăioase din cremene, un „nucleu” de silex descoperite pe malul Lacului Fundeni, carierele de nisip din Pantelimon, „perle” din minereu de cupru găsite în morminte, și multe alte dovezi arheologice)
Tradiția spune că întemeierea orașului s-a realizat în vremea lui Bucur, pe care unii îl cred cioban, alții pescar, boier, haiduc. Prima consemnare în scris a acestei tradiții este cea din 1761, a călugărului franciscan Blasius Kleiner.
O altă tradiție, din secolul al XVI-lea, vorbește despre Negru Vodă ca întemeietor al Bucureștiului. Printr-un document al domnitorului Mircea cel Bătrân din 1410 Bucureștiul este numit „Cetatea noastră”.
Prima atestare documentară certă a Bucureștiului datează din 1459, când prin hrisovul din 20 septembrie, domnitorul Vlad Țepeș scutește de dări și întărește dreptul de proprietate al unor locuitori. Documentul, foarte deteriorat, a fost descoperit în jurul anului 1900.
De-a lungul timpului au loc câteva evenimente, poate nu cele mai importante, dar cu siguranță dovezi certe că Bucureștiul s-a dezvoltat continuu:
– În timpul domniei lui Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Țepeș, 18 din cele 25 de documente care au înscris pe ele locul de unde au fost emise sunt din Cetatea de Scaun București;
– În timpul domniei lui Mircea Ciobanu se ridică un palat domnesc numit mai târziu Curtea Veche; în 1558-1559 în curtea domnească se construiește o biserică, cea mai veche construcție păstrată în forma sa originală;
– Din secolul al XVII-lea orasul se întinde și pe malul drept al Dâmboviței; în partea de vest se întinde până în zona Cișmigiu iar în est până la intersecția Căii Moșilor cu Hristo Botev de astăzi;
– La 15 august 1595 Capitala este ocupată de turci. Bisericile au devenit Moschei. La retragerea turcilor din București, în octombrie 1595, Sinan Pașa a prădat și a incendiat orașul;
– Pentru București urmează o perioadă neagră: orașul este devastat în urma răscoalei seimenilor din 1655 și a incendiului din 1658. Un an mai târziu este prădat de tătari iar în 1660 în urma unei secete care a durat doi ani, o foamete cumplită se abate asupra țării;
– Bucureștiul devine Capitala Țării Românești în 1659 în timpul domniei lui Gheorghe Ghica și începe o perioadă de refacere și de dezvoltare;
– In timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu în 1689, austriecii intră în București. Radu Popescu spune despre această perioadă: „însă răutăți ce s-au făcut într-o lună, ce au șezut, limbă nu poate să spuie: bătăi, cazne, legături; egumenii și unii boiari legați cu ștreanguri de gât, pentru făină și orz, și carne și altele ca acestea nenumărate”;
– În 1716 sunt fixate pentru prima dată coordonatele Bucureștiului – 44°22' latitudine nordică și 23°48' longitudine estică – de către Hrisant Nottara, viitorul patriarh al Ierusalimului;
– În timpul războiului ruso-turc din 1768-1774, Bucureștiul este ocupat de trupele imperiului rus de două ori;
– La 29 octombrie 1789 Bucureștiul este ocupat de trupe austriece (nemții cu coadă cum erau numiți din cauza perucilor). Perioada de administrație militară austriacă va dura până la 24 iulie 1791;
– Primul recensământ al populației realizat după criterii științifice în 1831 indică următoarele cifre:
Figura 1.1. Tabel reprezentând primul recensământ științific al populației orașului București
_________________________________________________
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Bucureștiului
– În 1834 s-a introdus nomenclatura oficială a străzilor Capitalei, străzile se lărgesc, sunt pavate și dotate cu canalizare;
– In Perioada 1851-1859 se înființează cimitire noi: Bellu, Sf. Vineri și Ghencea, se construiește Hipodromul de la Șosea (1851), se înființează Conservatorul de muzică (1851), este înființată moara lui Assan, cea mai modernă moară din țară (1853), se introduce iluminatul public cu petrol lampant devenind astfel primul oraș din lume care a folosit lămpi cu petrol la iluminatul străzilor (1857);
– La 24 ianuarie 1862 se deschide primul parlament al României iar București este priei realizat după criterii științifice în 1831 indică următoarele cifre:
Figura 1.1. Tabel reprezentând primul recensământ științific al populației orașului București
_________________________________________________
Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_Bucureștiului
– În 1834 s-a introdus nomenclatura oficială a străzilor Capitalei, străzile se lărgesc, sunt pavate și dotate cu canalizare;
– In Perioada 1851-1859 se înființează cimitire noi: Bellu, Sf. Vineri și Ghencea, se construiește Hipodromul de la Șosea (1851), se înființează Conservatorul de muzică (1851), este înființată moara lui Assan, cea mai modernă moară din țară (1853), se introduce iluminatul public cu petrol lampant devenind astfel primul oraș din lume care a folosit lămpi cu petrol la iluminatul străzilor (1857);
– La 24 ianuarie 1862 se deschide primul parlament al României iar București este proclamată capitala țării;
– În perioada interbelică, Bucureștiul cunoaște ultima sa epocă de înflorire administrativă și culturală. Viața cultural-socială a Bucureștiului ajunge la un nivel fără precedent, confirmând porecla de „mic Paris” (sau „Paris al Balcanilor”, deși improprie din punct de vedere geografic);
– Perioada 1944–1965 (perioada comunista) si 1966–1989 (perioada socialista) aduc o serie de evenimente nu foarte favorabile contextului de devoltare a Bucureștiului de până atunci. A inceput perioada dictatorială, propagandistă, de decimare a intelectualității anticomuniste;
– Decembrie 1989 – odata cu revoluția română, începe perioada democrației în istoria Bucureștiului și a României.
Județul Ilfov este situat în partea de S-SE a României, în centrul Câmpiei Valahe. La fel ca un zid protector ce înconjoară o cetate, județul se desfășoară în jurul Capitalei României, București, fiind înconjurat la rândul său de județele vecine Prahova la nord, Dâmbovița la vest, Giurgiu la sud-vest, Călărași la sud-est și Ialomița la est. Se întinde pe o suprafață de 1583 kmp, fiind cel mai mic județ al țării. Pe teritoriul lui se află 8 orașe (Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popești Leordeni și Voluntari), 32 comune și 91 sate. Reședința județului Ilfov se află pe teritoriul municipiului București.
Cele mai vechi urme de locuire descoperite în perimetrul actual al județului Ilfov datează din Neolitic, prin vestigiile scoase la iveală în localitățile Cernica, Glina și Vidra. Cucerirea (101-102, 105-106) și apoi ocupația romană (106-271/275) a Daciei, au influențat meleagurile ilfovene de azi, iar năvălirile, ocupațiile temporare ale altor popoare din secolele III-VII au lăsat urme în viața locuitorilor, fără însă să-i disloce din locurile pe care le ocupau. În arealul satului Fundeni (Dobroiești) s-au descoperit urme ale populației autohtone din secolul al VI-lea. În Evul Mediu, printre așezările cu populații stabile apare consemnat în hrisoavele vremii Snagovul, legat de Mânăstirea Snagov, ctitorie din secolul al XIVlea a Domnului Mircea cel Bătrân.
Primele referiri la existența teritorială a județului Ilfov datează de la începutul secolului al XV-lea, fiind legate de râul Ilfov, de la care se pare că județul a preluat numele. Prima mențiune documentară, despre județ apare într-un hrisov din 23 martie 1482, emis la Gherghița de către domnul Basarab cel Tânăr, prin care domnitorul dăruiește Mânăstirii Snagov unele sate și munți și-i oferă unele privilegii (… ‚’ Si iarăși oricâte sate are Sfânta Mânăstire în județul Elfov, iar ele să se ia birul de la vecinii mânăstirii…”). De atunci județul a evoluat și s-a dezvoltat în limite variate, fiind (în ultimele decenii ale secolului al XX-lea) cel mai forfecat și mai ajustat județ al țării.
În toate formele administrative mai vechi, orașul București, aflat în partea centrală a județului Ilfov, era înglobat în teritoriul acestuia. La ultima modificare administrativă – teritorială majoră, din 17 februarie 1968, orașul București a fost declarat municipiu și a devenit unitate de sine stătătoare, cu rang de județ, evoluând în afara limitelor județului Ilfov.
Teritoriul actual al Ilfovului reprezintă o relicvă a județului de odinioară, cu rădăcini ancorate în secolul al XV-lea. De-a lungul timpului, și cu precădere în a doua jumătate a secolului XX, acesta a cunoscut cele mai mari amputări teritoriale, ajungând în prezent la suprafața de 1583 km2 (0,67% din suprafața țării), față de 5176 km2 în 1937 și 8225 km2 în 1972 (cu 2 municipii, 2 orașe, 125 de comune). La 23 ianuarie 1981, județul era un sector de sine stătător, denumit Sectorul Agricol Ilfov (avea un oraș Buftea, 26 comune și 73 sate).
În 1996 conform Legii 24 din 12 aprilie, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost înlocuită cu Județul Ilfov, iar în urma aplicării Legii nr. 50 din 10 aprilie 1997 a fost trecut în categoria județelor.
2.2 Zona Metropolitana. Definitie, caracteristici, avantaje.
Metropola reprezintă un centru urban de dimensiuni mari, foarte dezvoltat economic, politic și cultural, fiind centrul unei țări sau al unei regiuni, având un rol important în relațiile regionale și internaționale.
Definirea metropolelor și a zonelor metropolitane diferă de la stat la stat. Noțiunea de metropolă e derivată din grecescul μητρόπολις (metropolis), (meter – mamă, polis – oraș). Termenul metropolis s-a folosit în Grecia Antică pentru a desemna orașul care era centrul unei colonii. Metropola avea o influență politică hotărâtoare la nivelul coloniei și era centrul religios, economic, cultural și social al regiunii.
În timpul Imperiului Roman, termenul s-a extins și la orașele mari cu roluri importante și complexe în zonele în care se aflau.
Richard Forstall, Richard Greene și James Pick au încercat sa dea o definiție coerentă de zonă metropolitană cu ajutorul un studiu realizat de ei, care definește zona metropolitană așa: un centru urban, împreună cu zonele limitrofe, care urmărește două principii:
– numai 35% din locuitori sunt angajați in agricultură sau pescuit;
și
– peste 20% din piața de muncă călătorește în centrul urban.
În anul 2010 la o analiză efectuată după aceste 2 criterii definitorii, au reieșit peste 115 zone metropolitane existente în lume. Cele mai mari (având ca prim criteriu numărul de locuitori), au fost la vremea aceea urmatoarele:
Tokio (Japonia) – peste 32.450.000 locuitori
Seoul (Coreea de Sud) – peste 20.550.000 locuitori
Mexico (Mexic) – peste 20.450.000 locuitori
New York (Statele Unite ale Americii) – peste 19.750.000 locuitori
Mumbai (India) – peste 19.200.000 locuitori
În România zonele metropolitane au fost reglementate prin legea 351 din 6 iulie 2001 ca fiind o zonă constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane (Capitala României și municipiile de rangul I) și localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată, la distanțe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri.
Începand cu 2001, mai exact odată cu apariția Legii 215 / 2001, privind administrația publică locală, ideea înființării unei zone metropolitane a Municipiului București a devenit din ce în ce mai discutată și mai analizată în diverse departamente locale de natură economică, tehnică sau regională.
S-a ajuns la o concluzie aproape unanimă și anume că înființarea unei Zone Metropolitane București reprezintă cea mai potrivită soluție institutională pentru conducerea și organizarea complexelor funcții inerente activității economice, serviciilor publice, relațiilor sociale și culturale ale Orașului București și ale sateliților săi.
În România Zona Metropolitană București nu este prima care se dorește să ia naștere. Există deja zone metropolitane funcționale în jurul orașelor Iași, Arad și Oradea, precum și alte proiecte în derulare (Suceava, Brasov).
2.3 Proiectul zonei metropolitane București
Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională în România, se referă, printre altele la diminuarea dezechilibrelor regionale, pregatirea cadrului instituțional pentru a raspunde criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene, corelarea politicilor și activităților guvernamentale la nivelul regiunilor. Prezenta lege vine să reglementeze juridic o stare de fapt deja existentă la nivelul Municipiului București și a Județului Ilfov. Între cele două unități administrative nu există o delimitare clară din punct de vedere al infrastructurii și serviciilor publice; delimitarea teritorială era una formală în condițiile în care mare parte din populația activă a Județului Ilfov are locuri de muncă în orașul București, zona de loisir și agrement a Capitalei se regăsește în teritoriul Județului Ilfov, iar problemele de mediu nu pot fi rezolvate decât prin coloborarea autorităților celor două unități teritoriale.
La elaborarea proiectului de lege privind zona Metropolitană București au fost avute în vedere reglementările europene în domeniu, în special acele legislații înrudite cu sistemul de drept romanesc, respectiv Legea Romei si Legea Parisului, cele trei țări făcând parte din marele sistem de drept romanic, ale carui-principii fundamentale se regasesc și în legile de organizare și funcționare a capitalelor.
Zona Metropolitană București este un proiect local pentru crearea unei unități administrative integrate între municipiul București și localitățile limitrofe și care ar cuprinde actualmente aproximativ 2,4 milioane de locuitori (neoficial 3,4 milioane). Există proiecte de mărire substanțială a zonei astfel încât ea va include 94 de unități administrativ-teritoriale, situate pe circa 5.000 km², va fi gata în aproximativ 10-12 ani, din cauza că mai întâi vor fi efectuate studii, iar urmatorii trei-patru ani vor fi alocați consultărilor publice. Astfel zona Metropolitană București ar urma să cuprindă șase orașe (printre care Giurgiu, Oltenița, Otopeni) și 87 de comune din județele Ilfov, Giurgiu si Călărași. La nord, metropola s-ar învecina cu județul Prahova, iar la sud cu Bulgaria. Astfel, s-ar intinde pe 5.046,1 km², o arie de 20 de ori mai mare decât dimensiunea actuala a Bucureștiului.
In imaginea de mai jos se vede componenta zonei Metropolitane București, asa cum este definită de proiectul de lege denumit „Legea Zonei Metropolitane București”. Definirea prezentă în cadrul imaginii, aici diferențiată de culoarea de fundal, este dată de densitatea populației în fiecare localitate componentă a zonei metropolitane.
Figura 2.1 Zona Metropolitana București.
_______________________________
Sursă: http://www.zmb.ro/
2.4 Analiza zonei metropolitane
Înființarea zonelor metropolitane în România stagnează, deți asemenea structuri administrativ-teritoriale ar aduce mai multe avantaje decât dezavantaje pentru locuitorii lor.
Avantaje:
Decongestionarea orașului, a aglomerării urbane
Satisfacerea cererii de locuințe a populației
Fonduri bugetare mai mari pentru localitățile cu venituri mici
Beneficiile economice derivate din creșterea atractivității zonei pentru investitori
Îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare și de transport
Crearea de locuri de muncă prin atragerea de investitori
Creșterea nivelului de trai al populației
Dezvoltarea regională și investițiile în infrastructura
Extinderea rețelelor de utilități
Accesarea fondurilor structurale ale UE
Dezavantaje:
Speculațiile imobiliare care determină scumpirea terenurilor
Dificultățile de administrare
Creșterea taxelor locale pentru localitățile din Ilfov, Ialomița, Dâmbovița și Călărași
Degradarea mediului, prin aglomerarea de locuințe
Pierderea autonomiei locale
Centralizarea fondurilor și riscul distribuirii preferențiale a acestora
Experiența statelor Uniunii Europene demonstrează că zonele metropolitane bine conduse ajung rapid la competitivitate economică (pot atrage eficient fonduri și investitori, își pot dinamiza sectoarele construcțiilor, serviciilor și turismului), iar dezvoltarea lor viitoare este una durabilă (politicile economice, culturale, sociale, ecologice sunt armonizate în mod fericit).
Analiza SWOT este o metodă folosită în mediul de afaceri, pentru a ajuta la proiectarea unei viziuni de ansamblu asupra unei firme sau a unui proiect. Ea funcționează ca o radiografie a subiectului și evaluează în același timp factorii de influență interni și externi ai unei organizații, precum și poziția acesteia pe piață sau în raport cu ceilalți competitori cu scopul de a pune în lumină punctele tari și slabe, în relație cu oportunitățile și amenințările existente la un moment dat pe piață. Acronimul SWOT provine din engleză: Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats, însemnând „Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări”.
O astfel de analiză a fost facută la nivelul Municipiului București și a localităților limitrofe, tocmai pentru a putea avea cunoștintă de potențialul pe care îl poate avea zona metropolitană. La capitolul „Puncte tari”,în privința zonei Metropolitane București, au reieșit o serie de factori determinanți:
București-Ilfov – un pol național al creșterii economice și creării de locuri de muncă
Cel mai mare volum al investițiilor străine directe din România (56% din total în anul 2004)
structură economică în care domină sectorul servicii (63,4%), precum și un important sector al industriei prelucrătoare
Cel mai mare număr de IMM la nivel național
Regiunea este lider național în ceea ce privește capacitatea de inovare
Cel mai important nod de transport din România, aflat în inima a două coridoare de transport pan-europene (coridoarele multi-modale IV și IX)
Concentrare mare de întreprinderi active în sectorul telecomunicațiilor
Pondere mare a persoanelor cu studii superioare, precum și a facilităților de cercetare
Existența unei oferte turistice (în special de afaceri, dar și culturale, recreaționale și sportive)
Ϲɑpіtοlul 3. Populație
3.1 Populatie stabila
Conform proiectului de dezvoltare a zonei Metropolitane București, în componența acesteia vor intra 98 de localități. Datorită numarului de locuitori din fiecare localitate, a dezvoltarii teritoriale și administrative precum și a potențialului economic și demografic, 8 dintre aceste localități au trecut la statutul de oraș în ultimii 15 ani.
Analizând distribuția locuitorilor din aceste localități în anul 2002, raportul era de 89,9% populație în mediul rural, față de 10,2 % în mediul rural. În perioada 2002 – 2011 raportul dintre cele două medii de rezidență s-a rasturnat în favoarea mediului urban, datorită în primul rând trecerii de la rangul de localitate la oraș a localităților: Bragadiru, Chitila, Măgurele, Pantelimon, Popești-Leordeni și Voluntari.
În tabelul de mai jos se poate observa distribuția populației pe principalele localități din zona Metropolitană București, la ultimele 2 recensaminte, 2002 si 2011.
Figura 3.1. Tabel reprezentând populația stabilă la ultimele 2 recensăminte în cele mai importante localități din ZMB
_______________________________
Sursă: Institutul National de Statiatica www.insee.ro
Alte localități care fac parte din proiectul zonei Metropolitane București, înregistrează la rândul lor o evoluție pozitivă în ce privește numarul de locuitori comparativ la ultimele 2 recensăminte, procentul de evoluție fiind totuși mai mic decât al celor prezentate detaliat în tabel, și anume: Ciolpani (+ 7,6%), Dărăști (3,1 %), Gruiu (3,6 %), Jilava (2,6 %), Moara Vlăsiei (8,1 %), Periș (5,7 %). Între acestea din urmă singura localitate care are un statut special este Jilava. Este adevarat că evoluțiă populatiei este una destul de mică (2,6 %), dar ca numar de locuitori stabili in localitate există 12223 locuitori la recensământul din 2011 față de 11919 în anul 2005.
3.2 Migrația populației din / către zona metropolitană
Mișcarea interna a populației se transpune în doi indicatori statistici și anume: soldul schimbărilor de domiciliu și soldul schimbărilor de reședință.
În ceea ce privește soldul schimbărilor de domiciliu la nivelul regiunii Metropolitane București, acesta este pozitiv pe toată perioada analizată (2005 – 2011). Cel mai mic număr de persoane care au schimbat domiciliul se regăsește in 2005 când numarul persoanelor venite în zona Metropolitană București minus numarul de persoane care au părăsit această zona este de plus 4796 persoane. În anul 2011 aceeași analiză rezultă un plus de 7777 de persoane. Cel mai mare numar de persoane rezultate ca schimbând mediul de reședință în această perioadă se gasește în anul 2010 respectiv 10437 locuitori stabiliți în regiune.
Această evoluție pozitivă se datorează stabilirii în județul Ilfov a unui număr mai mare de locuitori. Spre exemplu în anul 2011, în județ s-au stabilit cu 9724 persoane mai mult decât numărul celor plecați, iar în București numărul celor stabiliți a fost depășit cu 1974 de numărul celor care au părăsit locația de domiciliu.
În cazul repartizării pe medii de rezidență, atât în anul 2010 cât și în anul 2011, se poate observa că persoanele ce și-au schimbat domiciliu la nivelul regiunii, preferă în proporție de aproximativ 60% mediul rural.
Figura 3.2. Soldul schimbărilor de domiciliu – migrația interna a populației in regiunea Metropolitană București
_______________________________
Sursă: Institutul National de Statistica: www.insee.ro\
În ceea ce privește migrația flotantă (schimbarea de reședință), la nivelul regiunii București Ilfov soldul acesteia este pozitiv și prezintă o traiectorie ascendentă pe aproape toată perioada analizată, excepție făcând scăderea cu aproape 24% din anul 2011.
Figura 3.3. Soldul schimbărilor de reședință – migrația flotantă în regiunea Metropolitană București
_______________________________
Sursă: Institutul National de Statistica: www.insee.ro\
Soldul schimbărilor de reședință la nivel regional crește de la 11.825 persoane în anul 2005, la 20.279 persoane în anul 2011. Această evoluție pozitivă este datorată soldului pozitiv înregistrat la nivelul Municipiului București, 12.067 persoane în anul 2005, respectiv 18.943 în anul 2011. Apogeul acestui indicator a fost atins în anul 2009, în valoare brută soldul schimbărilor de reședință măsurând 27.719 persoane ân plus. Privind datele statistice prin prisma repartizării pe medii de rezidență se poate constata că majoritatea persoanelor ce și-au schimbat reședința la nivel de regiune au preferat mediul urban, în proporție de aproximativ 95%.
Figura 3.4 Migrația externa a populatiei din regiunea Metropolitana București
_______________________________
Sursă: Institutul National de Statistica: www.insee.ro\
Figura 3.5 Migrația populației dinspre localitățile limitrofe capitalei către București
Legenda:
La nivelul regiunii Metropolitane București migrația externă prezintă un sold pozitiv, numărul persoanelor imigrante depășind în mod constant numărul persoanelor emigrante. Conform datelor statistice prezentate de Institutul National de Statistică, numărul emigranților la nivel regional prezintă o traiectorie oscilantă, per total crescând cu aproape 240%, de la 1808 persoane emigrante în anul 2005, la 6106 persoane în anul 2011. În cazul persoanelor imigrante, în anul 2005 acestea însumau 2065 persoane, în creștere până la un maxim de 6984 persoane în anul 2011.
Împartirea numărului total de imigranți și emigranți pe județe, relevă faptul că soldul pozitiv de la nivel regional se datorează valorilor înregistrate în Municipiul București. Aici numarul de emigranți a crescut, de asemenea, cu aproape 240%, de la 1791 persoane emigrante în anul 2005, la 6034 persoane în anul 2011.
Numărul de imigranți s-a situat pe toată perioada analizată peste numărul emigranților, crescând de la 2041 persoane în anul 2005, la 6672 persoane în anul 2011.În cazul județului Ilfov, soldul pozitiv se menține, numărul de imigranți depășind în mod continuu numărul de emigranți.
3.3 Avantaje si dezavantajele migrației
Anul 1997 este unul de maximă semnificație în istoria socială recentă a României. Începând din acest moment, se schimbă fundamental raportul în circulația migratorie dintre sat și oraș. Până la momentul respectiv, plecările de la sat la oraș le depășeau în volum pe cele în sens invers, de la oraș la sat. În contextul recesiunii economice specifice României anilor 1997-1999, are loc inversarea, migrația urban-rural devine flux dominant în migrația totală. În perioada 1997-2009, orașul are o pierdere netă de persoane prin migrație, în favoarea satului, de aproape 340 mii de persoane (aproximativ 28 de mii anual). Mecanismul tradițional – satul pierde, iar orașul câștigă populație – este înlocuit de cel al pierderii nete pentru urban. În 2010, s-a înregistrat un număr record de români care s-au mutat de la oraș la sat din toată istoria sa națională a țării.
Explicația este simplă. Șocul inițial al recesiunii de la sfârșitul anilor 1990 a fost mai mare la oraș decât la sat. Populația rurală care migrase la oraș pentru muncă este obligată să revină la țară fie din motive de șomaj, fie presată de costul ridicat al vieții urbane. Satul își reia, pentru ei, funcția tradițională de mediu de asigurare a subzistenței. Ulterior, după încetarea recesiunii, trendul se menține. Orașul continuă să piardă populație în favoarea satului. Chiar în ani de așa-zisă creștere economică, 2007-2008, orașul pierde, în favoarea satului, în medie 42 de mii de oameni anual. Poate fi vorba și de un efect de inerție socială, dar esențială este, continuarea efectelor crizei pentru populația urbană vulnerabilă la declinul economic.
Pierderile nu sunt uniform distribuite pe toate categoriile de populație. În perioada recesiunii 1997- 2000, segmentul cel mai afectat de criza urbană este cel al persoanelor de 40-44 de ani. Acesta este grupul care pierde cel mai mult în urban, dar câștigă cel mai mult în rural ca număr de persoane. La el, pentru aceeași perioadă de recesiune se adaugă și segmentul familiilor cu copii mici, obligate de costul vieții urbane să revină la sat. Ulterior, cei care revin la sat sunt din ce în ce mai în vârstă, din ce în ce mai apropiați de vârsta de pensionare. Inspectarea datelor demografice indică modele foarte clare ale migrației de revenire de la oraș la sat. Pentru intervalul 2001-2003, pierderea de populație din urban pentru rural este maximă la gruparea de 45-49 de ani, pentru ca, din 2004 încolo, revenirile să se concentreze în gruparea de vârstă de 50-54 ani.
Toate tipurile de migrație, internă și externă, sat-oraș și oraș-sat etc. trebuie puse în contextul dezvoltării micro – sau macro – regionale.
Mobilitatea interurbană este în mai mare măsură asociată cu dezvoltarea. Sporul considerabil, însă, și pentru fluxul oraș-sat în perioada 2009-2010 ar putea să indice și un efect de criză prelungită asupra unui segment de populație urbană sărăcită.
3.4 Profesiile și nivelul de educație
Dintre toate regiunile țării, în anul 2011, zona Metropolitană București, are cea mai mare pondere a populației absolvente de învățământ superior, respectiv de 31,4% mai mare decat media UE (26.8%), datele fiind furnizate de EUROSTAT, oganismul Uniunii Europene, care se ocupa cu statistica, acest lucru fiind de înțeles pentru că Municipiul București atrage studenți din toată țara. Zona Metropolitană București are cel mai mic procent al absolvenților cu nivel scăzut de educație, respectiv de 11,6% pentru că majoritatea elevilor continuă studiile.
La nivel național, ponderea absolvenților de învățământ superior în populația cu vârste între 30-34 ani a crescut constant în perioada 2008-2011 de la 16% la 20.4% în anul 2011, valoare care este însa cu mult sub media europeană pentru acelați an (34.6%).
Figura 3.6. Nivelul de instruire al populației cu vârstă curinsă între 25-64 ani în 2011, după EUROSTAT
_______________________________
Sursă: Eurostat
În anul 2011, în regiunea București Ilfov valoarea ponderii absolvenților de învățământ superior din totalul populației în vârstă de 30-34 ani înregistrează o valoare peste ținta Europa 2020 (40%)
La nivelul României, împărțirea resurselor de muncă / populație ocupate pe sectoare de activitate este relativ proporțională, spre exemplu în anul 2005 32.2% din persoanele ocupate se aflau în agricultură, 30.3% în industrie și construcții și 37.5% în domeniul serviciilor. Pe parcursul perioadei analizate aceste procente s-au modificat, sectorul serviciilor castigând teren în fața agriculturii (28.6% din persoanele ocupate lucrau în agricultură, 28,8% în industrie și construcții și 42.6% în sectorul serviciilor).
Figura 3.7. Evoluția ponderiilor pe sectoare de activitate a populației ocupate la nivel național, după INS
_______________________________
Sursă: Repere economice și sociale regionale: Statistică teritorială 2010-2013
Populația ocupată la nivelul regiunii București-Ilfov are o tendință de creștere per ansamblu de aproximativ 10%, de la 962 mii persoane ocupate în anul 2005, la 1,051 mil persoane în anul 2010, cu o scădere mică în anul 2007, de la 1,023 mil persoane, la 1,018 mil persoane. Ca pondere în populația ocupată totală a României, regiunea oscilează cu o contribuție cuprinsă între 10.51% în anul 2005 și 11.58% în anul 2011.
Figura 3.8 Evoluția ponderiilor pe sectoare de activitate a populației ocupate la nivelul regiunii București Ilfov, după INS
_______________________________
Sursă: Repere economice și sociale regionale: Statistică teritorială 2010-2013
În cazul regiunii Metropolitane București ponderea persoanelor ocupate în agricultură este de doar 1.1% în anul 2011, în scădere cu 0.5% față de nivelul din 2005. În industrie și construcții ponderea populației ocupate scade de la 30.5% în anul 2005, la 22.6% în anul 2011. Sectorul serviciilor este stâlpul de rezistență în regiunea Metropolitană București, populația ocupată fiind de 67.9% în anul 2005, în creștere până la 76.3% în anul 2011. Prin urmare, se poate constata că situația regiunii este total diferită de cea naționala, fiind vorba de o regiune de capitală cu un grad ridicat de urbanizare.
Din punct de vedere a împărțirii pe medii de rezidență, numărul de persoane ocupate este mai mare în mediul urban decât în mediul rural. La nivel național populația ocupata din mediul urban prezintă valori cuprinse între 4,889 mil persoane ocupate în anul 2005, în creștere până la 5,072 mil persoane ocupate în anul 2011, iar la nivelul regiunea Metropolitană București valori cuprinse între 885 mii persoane ocupate în anul 2005, în creștere până la 977 mii persoane ocupate în anul 2011. În mediul rural, la nivel național, numărul persoanelor ocupate prezintă un trend descrescător, scăzând de la 4,258 mil persoane în anul 2005, la 4,066 mil persoane în anul 2011. La nivelul regiunii Metropolitană București trendul este unul crescător, numărul de persoane ocupate sporind de la 77 mii persoane în anul 2005, la 81 mii persoane în anul 2011.
În regiunea Metropolitană București ponderea persoanelor ocupate în agricultura din mediul urban este în scădere, de la 0.4% în anul 2005, la 0.2% în anul 2011. Construcțiile și industria în mediul urban scade de la 30.5% persoane ocupate în anul 2005, la 21,9% în anul 2011, iar serviciile în mediul urban, câștigă teren prin creșterea de la 69.1% persoane ocupate în anul 2005, la 77.9% persoane ocupate în anul 2011.
În mediul rural repartizarea pe sectoare de activitate este diferită după cum urmează: ponderea persoanelor ocupate în agricultura a scăzut de la 15.6% în anul 2005, la 11.2% în anul 2011, în industrie și construcții, ponderea persoanelor ocupate crește de la 30.4% în anul 2005, la 31,6% în anul 2011, iar în sectorul serviciilor ponderea persoanelor ocupate crește de la 54% în anul 2005, la 57,2% în anul 2011.
Ϲɑpіtοlul 4. Locuinte
In perioada 2005- 2011 la nivel national fondul de locuinte s-a dezvoltat constant ajungand in anul 2011 sa existe cu 266 mii de locuinte mai mult decat in 2005 (cca 3 % mai mult). Dintre totalul locuintelor cca 97,7 % sunt in proprietate privata, aceasta proportie mentinandu-se in tot acest interval de timp.
Figura 4.1 Tabel reprezentand numarul de locuinte existente si construite in perioada 2005 – 2013, in București si regiunea ilfov
_______________________________
Sursa: Baza de date TEMPO. https://statistici.insse.ro
Figura 4.2 Evolutia numarului de locuinte existente in perioada 2005 – 2011
_______________________________
Sursa: Baza de date TEMPO. https://statistici.insse.ro
La nivelul Municipiului București, in perioada 2005-2011 numarul de locuinte a crescut constant an de an, astfel ca in anul 2011 existau cu cca 1,6 % mai multe locuinte decat in 2005 (cu 12918 locuinte mai mult). Din totalul locuintelor existente in municipiul București cca 97,9 % sunt in proprietate privata. De mentionat este faptul ca in municipiul București se afla cca 9,4 % din totalul locuintelor de la nivel national. In localitatile aferente Bucureștiului in perioada 2005-2011 numarul de locuinte existente a crescut constant, astfel ca, in 2011 se inregistreaza cu 24 % mai multe locuinte decat in anul 2005 (cu 25495 locuinte mai mult). Din totalul locuintelor existente in Județul Ilfov, 88,4 % sunt in proprietate privata, mai mult decat media nationala)
Figura 4.3 Locuinte terminate in cursul anului in perioada 2005 – 2011
_______________________________
Sursa: Baza de date TEMPO. https://statistici.insse.ro
In perioada 2005-2008 la nivel national, numarul de locuintele terminate in cursul anului (locuinte construite noi) a inregistrat o crestere constanta, atingand un maxim in anul 2008 (dublu fata de anul 2005), dupa care pe fondul crizei economice, a scazut treptat insa, peste valoarea din 2005, atingand in anul 2011 o valoare cu 40 % mai mare decat in anul 2005.
Daca la nivelul municipiului București se constata aceeasi tendinta pozitiva a numarului de locuintelor noi terminate pentru perioada 2005-2008, incepand cu 2008, tendinta de descrestere este mult mai accentuata atingandu-se in anul 2011 un prag inferior celui din 2005 (cca 90 %). In localitatile adiacente Bucureștiului se constata ca in perioada 2005-2008 numarul de locuinte terminate in cursul anului a inregistrat o tendinta de crestere mai mare decat media nationala, inregistrandu-se in anul 2008 de cca 3 ori mai multe locuinte terminate decat in anul 2005. In perioada 2008-2011 tendinta de descrestere a numarului de locuinte terminate a fost mai lenta, in anul 2011 inregistrandu-se cu 70 % mai mult decat in anul 2005. Daca la nivelul anului 2005 numarul de locuinte terminate in cursul anului in Județul Ilfov era aproximativ egal cu cel inregistrat in municipiul Ilfov, incepand cu anul 2006 in județul Ilfov numarul de locuinte noi terminate in cursul anului depaseste nivelul celui din municipiul București, acesta fiind dublu la nivelul anului 2011. Se constata ca localitatile din jurul Bucureștiului sunt mult mai atractive decat municipiul București din punct de vedere al dezvoltarii imobiliare, situatie confirmata si de extinderea continua a intravilanului din localitatile din județul Ilfov.
Figura 4.4 Locuinte terminate in cursul anului din fonduri private, in perioada 2005 – 2011
_______________________________
Sursa: Baza de date TEMPO. https://statistici.insse.ro
Din totalul locuintelor terminate in cursul anului, la nivel national, ponderea locuintelor terminate din fonduri private a crescut cu cca 10 % in perioada 2005-2011, atingandu- se un procent de 95 % in anul 2011. Aceeasi tendinta se reamarca si cazul zonei metropolitane București. In Romania, din totalul locuintelor terminate in cursul anului din fonduri private, ponderea celor construite din fondurile populatiei au cunoscut o fluctuatie, in sensul ca in perioada 2005-2008 a scazut de la 98 % la 92 % iar in perioada 2008-2009 a crescut de la 92% la 97 %.
La nivel regional se remarca o diferenta intre București si localitatile limitrofe Bucureștiului in privinta locuintelor terminate din fondurile populatiei ca fonduri private. In localitatile din jurul Bucureștiului, in toata perioada analizata, cca 98% din totalul locuintelor construite din fonduri private provin din fondurile populatiei, ponderea dezvoltatorilor imobiliari privati fiind extrem de redusa.
In cazul municipiului București, se remarca o dezvoltare a numarului de locuinte terminate din fonduri private (altele decat cele ale populatiei) doar in anii 2008-2010, anul 2011 aducand aceasta pondere la nivelul anilor 2005-2008, cand majoritatea locuintelor terminate sunt din surse private apartinand populatiei.
Figura 4.5. Harta locuintelor noi din București, in perioada 2005 – 2011
_______________________________
Sursa: Sursa: Analiza Ziarul Financiar. http://www.zf.ro
Conform unei analize efectuate de Ziarul Financiar efectuata la finalul anului 2011 cele mai multe proiecte de blocuri adresate populației cu venituri medii, sunt ansamblurile Militari Residence (1.800 de unități), Confort City (1.680 de unități) și Răsărit de Soare din Titan (988 de unități) fiind cele mai mari trei dezvoltări rezidențiale finalizate până la acea data pe piața Capitalei. Doar o treime dintre cele mai mari ansambluri rezidențiale din București au fost construite în zone din care să se poată ajunge pe jos în mai puțin de zece minute până la o stație de metrou. Stațiile de metrou în apropierea cărora au fost construite ansambluri rezidențiale noi în ultimii ani sunt Dristor (InCity, New Town), Pipera (UpGround), Grozăvești (Orhideea Gardens), Dimitrie Leonida (Monaco Towers), Titan (Armonia) sau Păcii (Ten Blocks).
Dezvoltatorii imobiliari au construit în ultimii ani mai multe proiecte în zone precum Colentina sau Băneasa, unde nu există în prezent acces la rețeaua de metrou a Capitalei.
În afara Capitalei cele mai mari ansambluri rezidențiale noi sunt Cosmopolis în nord, în comuna Ștefănești, unde au fost finalizate 751 de apartamente și vile, și Green City în sud, proiectul de 620 vile din comuna 1 Decembrie. Pentru a locui în aceste proiecte este aproape obligatorie deținerea unui autoturism personal, mai ales de către cei nevoiți să facă zilnic "naveta" spre București.
4.1 Locuinte permanente
Definitia de locuinta permanenta este asociata de populatia romaniei ca si proprietate personala. Am vazut ca in romania mai mult de 95 % din locuinte sunt proprietate personala. Acest aspect este impamantenit din vremea comunismului, concept care avea la baza proprietatea. A avea o proprietate inseamna a fi responsabil de continuitatea acesteia. Revolutia, odata consumata a adus cateva schimbari in modul de gandire a romanilor. Proprietatea este un atribut pe care persoanele care locuiesc in Romania il au in subconstient, si care nu este dorit sa fie pierdut.
Drept urmare, a avea o locuinta proprietate personala este un punct in plus la capitolul incredere in sine, valoare sau personalitate.
In perioada comunista fiecare persoana era ademenita spre marile orase sau in aproprierea marilor uzine, care reprezentau si locul de munca, prin apartamente construite in blocuri de minim 4 sau maxim 10 etaje, tocmai pe premiza ca odata improprietarita acea persoana cu greu va pleca de acolo. Odata cu aparitia libertatii de orice fel populatia incepe sa aiba posibilitataea de alege intre a ramane in locuintele tip compact (bloc de locuinte), sau a alege schimbarea spre locuinta pe pamant de tip casa sau vila. Cu siguranta ca alegerrea este influentata de multi factori, in principal de cel financiar. Odata cu aparitia democratiei au iesit la iveala si formele de finantare care au dat posibilitatea persoanelor dornice de schimbare de domiciliu de la forma compacta la forma casa pe pamant, sa aleaga varianta din urma.
Din punct de vedere statistic, numarul locuintelor permanente1, in localitatile limitrofe Bucureștiului, este in crestere continua, asa cum reiese din tabelul urmator, cel putin in ultimii 10 ani:
Figura 4.6 Tabel reprezentand numarul locuintelor permanente in localitatile limitrofe Bucureștiului in perioada 2005 – 2013
_______________________________
Sursa: Baza de date TEMPO. https://statistici.insse.ro
1Locuinta permanenta este locuinta in care persoanele din gospodarie locuiesc in mod obisnuit, care la momentul recensamantului poate fi ocupata sau neocupata (de exemplu daca persoanele din gospodarie sunt plecate pentru o perioada indelungata).
4.2 Locuinte secundare sau case de vacanta
O persoana poate avea mai multe proprietati, dar nu poate avea resedinta decat la una din adrese. Locuinta secundara sau locuinta de vacanta poate fi definita de proprietar dupa bunul plac. Statistica unor astfel de proprietati este destul de greu de efectuat.
Din punct de vedere al locuintelor de tip secundar sau al caselor de vacanta acest capitol este slab reprezentat in regiunea metropolitana București. Singurele localitati care se pot mentiona in aceasta categorie sunt Snagov sau Corbeanca.
Locuintele secundare sau de vacanta din Ilfov sunt mentinute la standarde financiare foarte ridicate, pretul acestora situandu-le pe locul 2 intr-un clasament national, dupa județul Constanta.
In localitatile Snagov si Corbeanca pretul locuintelor de vacanta a avut o evolutie crescatoare până in 2008, an luat ca referinta pentru startul crizei financiare. In contrast cu evolutia nationala, pretul acestora a continuat sa fie mentinut la o valoare mare, desi in aproape toata Romania a scazut considerabil. Singurul județ care se poate compara cu zona metropolitana București, avand ca reper preturile, este Constanta, județ in care oferta de case de vacanta a cunoscut un avant continuu, parca netiinand cont de criza care afecteaza domeniul imobiliar de mai bine de 7 ani.
Deși în momentul aparitiei crizei imobiliare, in anul 2007, se preconiza că proprietățile rezidențiale de lux aveau să rămână „vedetele” pieței imobiliare (se mergea pe ideea că cei cu bani vor continua să facă astfel de achiziții), ele au trecut totuși, într-un con de umbră. Piața autohtonă a funcționat în ultimii ani pe „regim de avarie”, concentrându-și activitatea – atât în materie de vânzări de apartamente, cât și de construcții – pe un segment susținut de end-useri: cel vizat de programul Prima Casă.
Incepand cu anul 2014 se simte o usoara schimbare in acest aspect. În ultimele câteva luni, o serie de dezvoltatori – străini în mare parte – și-au anunțat planurile de a construi câteva ansambluri rezidențiale de lux în Capitală. Faptul că investitorii se arată tot mai interesați de achiziția unor astfel de proprietăți (după o perioadă îndelungată de expectativă) a constituit, cu siguranță, un impuls important în această direcție. „Am sesizat că investitorii s-au întors în piața imobiliară (…). Nu vorbim de un număr la fel de ridicat ca în perioada 2005-2008, dar există persoane care dispun de resurse financiare și care doresc o investiție sigură, o investiție care să le aducă un randament anual superior celui oferit de, spre exemplu, un depozit bancar”, spunea, în primăvara lui 2015, Gabriel Voicu, director New Homes division în cadrul Coldwell Banker Affiliates of Romania.
Proprietățile rezidențiale de lux care își recapătă atractivitatea din punct de vedere investițional reprezintă o tendință vizibilă nu doar în România, ci în întreaga lume. „Imobiliarele de lux au devenit noua monedă globală. Investitorii internaționali cu bani, dezmorțiți după criză, sunt în căutare de sectoare sigure pentru investiții, iar imobiliarele premium reprezintă acum moneda principală de tranzacționare”, spune Chris Dietz, vicepreședintele departamentului de operațiuni internaționale în cadrul Leading Real Estate Companies of the World, rețea reprezentată exclusiv în țara noastră de compania Crosspoint Real Estate. Un investitor într-un rezidențialul de lux este interesat, în primul rând, de o modalitate sigură de a-și plasa capitalul – el cumpără pentru a-și diversifica portofoliul, luând în calcul și o eventuală revânzare, deși nu pe termen mediu. Pentru un asemenea cumpărător, factori precum tipul și localizarea proprietății sunt extrem de importanți în luarea unei decizii de achiziție.
Potrivit unei analize realizate recent de Leading Real Estate Companies of the World, în colaborare cu Crosspoint, profilul cumpărătorului de proprietăți din categoria premium se modifică, iar una dintre cele mai importante schimbări constă în faptul că media de vârstă a acestei categorii de clienți este mai mică decât oricând. Astfel, reprezentanții generației născute după 1980) sunt activi pe piața imobiliară de lux din întreaga lume. „În București, media de vârstă a celor care cumpără proprietăți rezidențiale premium, în zonele centrale sau de nord ale Capitalei, este în continuă scădere. Avem clienți sub 30 de ani pe care îi intâlnim ca proprietari ai unora dintre cele mai exclusiviste penthouse-uri din București. WhatsApp, Youtube, Facebook, LinkedIn au devenit limbaje comune între noi și clienții noștri – agențiile care vor înțelege această tendință vor fi câștigătoare în viitor”, spune Mihai Dumitrescu, managing partner, Crosspoint Investment Banking & Real Estate.
Capitolul 5. Analiza detaliata a localitatilor
Orasul Bragadiru
Se afla situat în partea de vest a județului Ilfov, la 8 km de Municipiul București, pe drumul național nr.6 (D.N.6) București-Alexandria și se întinde pe o suprafață de 2.179 ha. în prezent numărul total al populației orașului este de peste 10.000 locuitori
Activitatea agricolă se desfășoară în gospodarii individuale și unități agricole. Suprafața agricola este de 1.614 ha. Profilul ocupațional al populației active este cel al unei așezări urbane cu profil industrial și servicii.
Încă din anul 1882, localitatea a beneficiat de o industrializare puternică, aici fiind construita Fabrica de Spirt Bragadiru care, începând cu anul 1898, exporta în țări ca: Italia,, Turcia, Germania, Egipt, Bulgaria. In prezent funcționează în oraș o serie de societăți comerciale de interes național, societati producătoare de tâmplărie din PVC și aluminiu, producătoare de mobilier, producătoare de medicamente, producătoare de băuturi răcoritoare, producătoare de dulciuri, etc
Figura 5.1 Tabel reprezentand statistica locuintelor si a populatiei orasului Bragadiru in perioada 2005 – 2013
_______________________________
Sursa: Baza de date TEMPO. https://statistici.insse.ro
Pe langa statistica privind locuintele si locuitorii localitatii se mai pot face analize privind migratia din si inspre localitate, somajul, potentialul sau diverse alte clasificari comparativ cu alte localitati din zona Metropolitana București. Cateva caracteristici specifice localitatii Bragadiru sunt (rezultate sunt specificate in procente):
Navetismul dinspre localitate spre alte destinatii.
Intre 2 si 36 %. (Mic fata de medie).
Navetism din București spre localitate.
Peste 16%. (Mare fata de medie).
Navetism din localitate spre București.
Intre 20 si 50%. (Mare fata de medie)
Rata de innoire edilitata.
Intre 2 si 5%. (Mic fata de medie)
Aportul bucurestenilor la innoirea edilitara
Intre 30 si 50% (Mediu fata de medie).
Ponderea caselor construite de bucuresteni din totalul fondului locativ
Intre 0 si 4% (Mic fata de medie).
Ponderea activitatii agricole
Intre 62 si 79% (Mediu fata de medie).
Ponderea produselor perisabile pentru bucurești
Intre 1 si 8% (Mediu fata de medie).
Potentialul natural
Intre 1 si 8% (Mediu fata de medie).
Rata ocuparii
Intre 17 si 49% (Mic fata de medie).
Pondere salariati
Intre 6 si 47% (Mic fata de medie).
Pondere someri
Intre 10 si 50% (Mare fata de medie).
Orasul Buftea
Este situat în Câmpia Vlăsiei, în partea de nord-vest a județului Ilfov, la 20 km nord de București. De la nord la sud este străbătut de râul Colentina și este înconjurat de păduri ramase mărturie a vechilor Codrii ai Vlăsiei.
Orașul Buftea este compus din următoarele cartiere: Centru, Studio, Bucoveni, Atârnați, Buciumeni, Oțetărie și Săbăreni- Gară.
Prin Buftea trec două drumuri naționale DN1A București-Ploiești și DN7 București-Pitești. De asemenea, în Buftea sunt două stații C.F.R. (Buftea, Săbăreni). În orașul Buftea își desfășoară activitatea circa 600 de societăți comerciale, din care unele cu capital străin sau mixt. Pe raza localității funcționează capacități de producție precum: industria alimentară, industria de mase plastice, ambalaje metalice și cartonaj, materiale de construcții, construcții, confecții metalice, confecții fibra sticla, precum si parcuri logistice si showroom și reprezentanta auto.
Figura 5.2 Tabel reprezentand statistica locuintelor si a populatiei orasului Buftea in perioada 2005 – 2013
_______________________________
Sursa: Baza de date TEMPO. https://statistici.insse.ro
Pe langa statistica privind locuintele si locuitorii localitatii se mai pot face analize privind migratia din si inspre localitate, somajul, potentialul localitatii sau diverse alte clasificari comparativ cu alte localitati din zona Metropolitana București. Cateva caracteristici specifice localitatii Buftea sunt (rezultate sunt specificate in procente):
Navetismul dinspre localitate spre alte destinatii.
Intre 2 si 36 %. (Mic fata de medie).
Navetism din București spre localitate.
Intre 5 si 15%. (Mediu fata de medie).
Navetism din localitate spre București.
Sub20%. (Mic fata de medie)
Rata de innoire edilitata.
Intre 2 si 5%. (Mic fata de medie)
Aportul bucurestenilor la innoirea edilitara
Intre 30 si 50% (Mediu fata de medie).
Ponderea caselor construite de bucuresteni din totalul fondului locativ
Intre 0 si 4% (Mic fata de medie).
Ponderea activitatii agricole
Intre 62 si 79% (Mediu fata de medie).
Ponderea produselor perisabile pentru bucurești
Intre 10 si 50% (Mare fata de medie).
Potentialul natural
Intre 20 si 54% (Mare fata de medie).
Rata ocuparii
Intre 50 si 69% (Mediu fata de medie).
Pondere salariati
Intre 50 si 68% (Mediu fata de medie).
Pondere someri
Intre 10 si 50% (Mare fata de medie).
Orașul Chitila
Este unitate o teritorial-administrativa în componență județului Ilfov. Este situat pe drumul național nr.7 (D.N.7) fiind străbătut de această sosea pe o distanță de 3 km. Teritoriul așezării a făcut parte din moșiile familiilor Brâncoveanu (din anul 1681) și apoi Bibescu. Ca sat, Chitila a făcut parte în anul 1892 din comună Bucoveni, județul Ilfov. Populația era atunci de 446 persoane (221 bărbați și 225 femei). Numele așezării vine de la porțiunea pe care se întindea comună și unde în Codrii Vlăsiei există locul de refugiu și de “chiteala” (de la verbul “a se chiti”) a răzvrătiților împotriva stăpânirii de atunci.” Chiteala” s-a transformat în Chitila, nume pe care orașul îl poartă și astăzi.
Orașul Chitila este situat la 9 km nord-vest de centrul Municipiului București. Orașul se învecinează la est cu municipiul București, la nord cu localitatea Mogoșoaia, la sud cu localitățile Dragomirești- Vale și Chiajna iar la nord-vest cu orașul Buftea și pădurea Râioasa. Economia orașului Chitila este preponderent industriala și logistica, în prezent pe teritoriul localității își desfășoară activitatea următoarele companii
Figura 5.3 Tabel reprezentand statistica locuintelor si a populatiei orasului Chitila in perioada 2005 – 2013
_______________________________
Sursa: Baza de date TEMPO. https://statistici.insse.ro
Pe langa statistica privind locuintele si locuitorii localitatii se mai pot face analize privind migratia din si inspre localitate, somajul, potentialul localitatii sau diverse alte clasificari comparativ cu alte localitati din zona Metropolitana București. Cateva caracteristici specifice localitatii Chitila sunt (rezultate sunt specificate in procente):
Navetismul dinspre localitate spre alte destinatii.
Intre 40 si 67 %. (Mediu fata de medie).
Navetism din București spre localitate.
Peste 16%. (Mare fata de medie).
Navetism din localitate spre București.
Sub20%. (Mic fata de medie)
Rata de innoire edilitata.
Intre 6 si 15%. (Mediu fata de medie)
Aportul bucurestenilor la innoirea edilitara
Intre 30 si 50% (Mediu fata de medie).
Ponderea caselor construite de bucuresteni din totalul fondului locativ
Intre 0 si 4% (Mic fata de medie).
Ponderea activitatii agricole
Intre 22 si 58% (Mic fata de medie).
Ponderea produselor perisabile pentru bucurești
Intre 0 si 0.5% (Mic fata de medie).
Potentialul natural
Intre 1 si 8% (Mic fata de medie).
Rata ocuparii
Intre 50 si 69% (Mediu fata de medie).
Pondere salariati
Intre 6 si 47% (Mic fata de medie).
Pondere someri
Intre 10 si 50% (Mare fata de medie).
Orasul Magurele
Se învecinează la est cu comuna Jilava, la sud-est cu comună Dascălu, la vest cu orașul Bragadiru, la sud-vest cu comună Cornetu. Relieful așezării este ușor înclinat nord-est – sud-vest, cu văi puțin adânci ce străbat orașul pe direcția vest-est. Predomina zona de câmpie (90%). Teritoriul se afla la o altitudine cuprinsă între 65-80 metri. Orașul Măgurele deține 500 ha teren intravilan, 3.327 ha teren arabil, 104 ha pășuni, 266 ha izlaz și 504 ha pădure.
În orașul Măgurele își desfășoară activitatea 160 de agenți economici: 120 industriali, 5 agricoli, 10 prelucrare, 10 servicii, 15 comerț. În centrul orașului își au sediul 9 institute de cercetare-producție, preponderent în domeniul fizicii, precum și 2 farmacii, 9 cabinete medicale individuale, o stație de salvare, un centru comercial și un hotel cu restaurant ce dispune de 64 camere pentru cazare. Principala îndeletnicire a locuitorilor este agricultură. Peste 65% din populația activă se ocupă de grădinărit, astfel că sunt peste 650 ha cultivate cu legume, 15 ha cu flori, 650 ha cu grâu, 1.150 ha porumb și 380 ha cu plante de nutreț.
Culturile se efectuează atât în terenul arabil pe parcele mici cât și în curțile gospodăriilor. La ultimul recensământ au rezultat 11.041 locuitori din care 5.385 bărbați. Facultatea de Fizică a Universității București funcționează în oraș cu un efectiv de circa 1.000 studenți.
Figura 5.4 Tabel reprezentand statistica locuintelor si a populatiei orasului Magurele in perioada 2005 – 2013
_______________________________
Sursa: Baza de date TEMPO. https://statistici.insse.ro
Pe langa statistica privind locuintele si locuitorii localitatii se mai pot face analize privind migratia din si inspre localitate, somajul, potentialul localitatii sau diverse alte clasificari comparativ cu alte localitati din zona Metropolitana București. Cateva caracteristici specifice localitatii Magurele sunt (rezultate sunt specificate in procente):
Navetismul dinspre localitate spre alte destinatii.
Intre 40 si 67 %. (Mediu fata de medie).
Navetism din București spre localitate.
Peste 16%. (Mare fata de medie).
Navetism din localitate spre București.
Peste50%. (Mare fata de medie)
Rata de innoire edilitata.
Peste 16%. (Mare fata de medie)
Aportul bucurestenilor la innoirea edilitara
Intre 53 si 90% (Mare fata de medie).
Ponderea caselor construite de bucuresteni din totalul fondului locativ
Intre 5 si 13% (Mediu fata de medie).
Ponderea activitatii agricole
Intre 62 si 79% (Mediu fata de medie).
Ponderea produselor perisabile pentru bucurești
Intre 10 si 50% (Mare fata de medie).
Potentialul natural
Intre 10 si 18% (Mediu fata de medie).
Rata ocuparii
Intre 50 si 69% (Mediu fata de medie).
Pondere salariati
Intre 50 si 68% (Mediu fata de medie).
Pondere someri
Intre 10 si 50% (Mare fata de medie).
Orasul Otopeni
Orașul Otopeni este situat în zona limitrofă de nord a Capitalei României pe drumul național nr.1 (D.N.1). Din punct de vedere administrativ-teritorial este situat în județul Ilfov ocupând o suprafață de 31,52 km pătrați. Orașul Otopeni se învecinează la vest cu comuna Mogoșoaia, la nord cu calea ferată București-Urziceni, care reprezintă hotarul dintre oraș și comunele Corbeanca și Balotești, la est cu comuna Tunari, la sud cu linia de centură a Bucureștilor, care îl separă de cartierul Băneasa din sectorul 1 al Capitalei.
Orașul Otopeni a cunoscut o permanentă dezvoltare economică, socială și culturală datorită așezării sale în imediata apropiere a Capitalei României, precum și a existenței pe teritoriul său a Aeroportului Internațional Henri Coandă, cel mai mare aeroport din Romania.
În orașul Otopeni își au sediul companii romanești și străine de renume: lanturi de magazine engros si retail, showroomuri auto, comanii IT, sedii de banci, companii energetice, companii petroliere.
Figura 5.5 Tabel reprezentand statistica locuintelor si a populatiei orasului Otopeni in perioada 2005 – 2013
_______________________________
Sursa: Baza de date TEMPO. https://statistici.insse.ro
Pe langa statistica privind locuintele si locuitorii localitatii se mai pot face analize privind migratia din si inspre localitate, somajul, potentialul localitatii sau diverse alte clasificari comparativ cu alte localitati din zona Metropolitana București. Cateva caracteristici specifice localitatii Otopeni sunt (rezultate sunt specificate in procente):
Navetismul dinspre localitate spre alte destinatii.
Intre 40 si 67 %. (Mediu fata de medie).
Navetism din București spre localitate.
Peste 16%. (Mare fata de medie).
Navetism din localitate spre București.
Intre 20 si 50%. (Mediu fata de medie)
Rata de innoire edilitata.
Intre 6 si 15%. (Mediu fata de medie)
Aportul bucurestenilor la innoirea edilitara
Intre 3 si 25% (Mic fata de medie).
Ponderea caselor construite de bucuresteni din totalul fondului locativ
Intre 0 si 4% (Mic fata de medie).
Ponderea activitatii agricole
Intre 22 si 58% (Mic fata de medie).
Ponderea produselor perisabile pentru bucurești
Intre 0 si 0.5% (Mic fata de medie).
Potentialul natural
Intre 1 si 8% (Mic fata de medie).
Rata ocuparii
Intre 50 si 69% (Mediu fata de medie).
Pondere salariati
Intre 50 si 68% (Mediu fata de medie).
Pondere someri
Intre 0 si 5% (Mic fata de medie).
Orașul Pantelimon
Este o unitate teritorial-administrativa în componență județului Ilfov, situată în partea de est a Municipiului București, având o poziție favorabilă fiind limitrofa Capitalei. Prima atestare documentară datează din jurul anului 1660.
Orașul se întinde pe o suprafață de 6.716 ha din care suprafața agricolă este de 2.564 ha. Pe raza orașului Pantelimon există Biserica Sfântul Nicolae, cu hramul Sfântului Pantelimon și Mănăstirea Cernica unde se găsesc moaștele Sfântului Calinic.
Asistența medicală este asigurată de două dispensare (adulți și copii), în care-și desfășoară activitatea 8 cadre medicale cu studii superioare și 9 cadre cu studii medii sanitare.
În orașul Pantelimon își desfășoară activitatea un număr de peste 300 societăți (societăți pe acțiuni, societăți cu răspundere limitată și asociații familiale) care asigură locuri de muncă la peste 60% dintre locuitorii orașului.
Printre întreprinderile de interes național de pe teritoriul orașului se afla: Institutul de Cercetări, Tehnologii și Proiectare – producție pentru industria anorganică și metale neferoase rare, Institutul pentru Controlul Medicamentelor, fabrici de ciocolata etc. De asemenea funcționează depozite pe diferite profile (metalurgie, materiale de construcție, etc.)
Figura 5.6 Tabel reprezentand statistica locuintelor si a populatiei orasului Pantelimon in perioada 2005 – 2013
_______________________________
Sursa: Baza de date TEMPO. https://statistici.insse.ro
Pe langa statistica privind locuintele si locuitorii localitatii se mai pot face analize privind migratia din si inspre localitate, somajul, potentialul localitatii sau diverse alte clasificari comparativ cu alte localitati din zona Metropolitana București. Cateva caracteristici specifice localitatii Pantelimon sunt (rezultate sunt specificate in procente):
Navetismul dinspre localitate spre alte destinatii.
Intre 70 si 98 %. (Mare fata de medie).
Navetism din București spre localitate.
Intre 1 si 4%. (Mic fata de medie).
Navetism din localitate spre București.
Peste 50%. (Mare fata de medie)
Rata de innoire edilitata.
Peste 16%. (Mare fata de medie)
Aportul bucurestenilor la innoirea edilitara
Intre 30 si 50% (Mediu fata de medie).
Ponderea caselor construite de bucuresteni din totalul fondului locativ
Intre 15 si 32% (Mare fata de medie).
Ponderea activitatii agricole
Intre 22 si 58% (Mic fata de medie).
Ponderea produselor perisabile pentru bucurești
Intre 0 si 0.5% (Mic fata de medie).
Potentialul natural
Intre 50 si 54% (Mare fata de medie).
Rata ocuparii
Intre 17 si 49% (Mic fata de medie).
Pondere salariati
Intre 70 si 98% (Mare fata de medie).
Pondere someri
Intre 0 si 5% (Mic fata de medie).
Orasul Popesti – Leordeni
Este situat pe drumul național nr.4 (D.N.4) București – Oltenița, chiar la ieșirea din București. De centrul Capitalei îl despart numai 9 km, acest lucru putând fi considerat avantajul major al orașului. Prin unirea satelor Leordeni cu Popești-Romani și Conduratu, efectuată la 1873, s-a născut localitatea Popești-Leordeni.
Localul actual al Primăriei a fost construit în anul 1903. Suprafața orașului este de 5.580 ha. Suprafața de intravilan este de 970 ha, în timp ce extravilanul ocupa 4.610 ha.
Orașul s-a format din trei sate, a căror toponimie se regăsește în numele boierilor care au trăit prin aceste locuri cu secole în urmă: Popești-Conduratu sau Pavlicheni, Popești Romani și Leordeni. Orașul Popești-Leordeni are ca patroană și ocrotitoare pe Sf. Fecioara Maria, iar în fiecare an, pe data de 8 septembrie (sărbătoarea Nașterii Sf. Fecioare Maria) toți locuitorii țin sărbătoarea propriei urbe, într-un cadru festiv deosebit. Pretutindeni în lume centrele industriale, comerciale se găsesc spre periferia marilor centre urbane, de aceea, terenurile aparținând orașului Popești-Leordeni constituie un loc ideal pentru dezvoltarea unor afaceri de dimensiuni importante.
Figura 5.7 Tabel reprezentand statistica locuintelor si a populatiei orasului Popesti – Leordeni in perioada 2005 – 2013
_______________________________
Sursa: Baza de date TEMPO. https://statistici.insse.ro
Pe langa statistica privind locuintele si locuitorii localitatii se mai pot face analize privind migratia din si inspre localitate, somajul, potentialul localitatii sau diverse alte clasificari comparativ cu alte localitati din zona Metropolitana București. Cateva caracteristici specifice localitatii Popesti – Leordeni sunt (rezultate sunt specificate in procente):
Navetismul dinspre localitate spre alte destinatii.
Intre 2 si 36 %. (Mic fata de medie).
Navetism din București spre localitate.
Intre 5 si 15%. (Mediu fata de medie).
Navetism din localitate spre București.
Peste 50%. (Mare fata de medie)
Rata de innoire edilitata.
Intre 2 si 5%. (Mic fata de medie)
Aportul bucurestenilor la innoirea edilitara
Intre 53 si 90% (Mare fata de medie).
Ponderea caselor construite de bucuresteni din totalul fondului locativ
Intre 0 si 4% (Mic fata de medie).
Ponderea activitatii agricole
Intre 80 si 98% (Mare fata de medie).
Ponderea produselor perisabile pentru bucurești
Intre 10 si 50% (Mare fata de medie).
Potentialul natural
Intre 1 si 8% (Mic fata de medie).
Rata ocuparii
Intre 50 si 69% (Mare fata de medie).
Pondere salariati
Intre 70 si 98% (Mare fata de medie).
Pondere someri
Intre 0 si 5% (Mic fata de medie).
Orașul Voluntari
Se afla în Câmpia Vlăsiei în partea de nord-est a Municipiului București, între două cursuri de apă, Colentina și Pasărea. De-a lungul acestor râuri s-au format câteva din cele mai vechi localități din acesta parte a țării: pe valea Colentinei: Plumbuita, Fundeni și Colentina, iar pe valea râului Pasărea: Tunari, Ștefănești și Afumați. Este unitate teritorial-administrativa a județului Ilfov și integrează în componența sa teritorială două cartiere distincte că localizare geografică, dar unitare din punct de vedere al concepției administrative: Voluntari și Pipera.
Cea mai mare parte a acestui teritoriu făcea parte din vestiții Codri ai Vlăsiei. Din suprafața acoperită odinioară cu păduri au rămas câteva fragmente dense așa cum sunt actualele păduri Tunari, Andronache, Pasărea. Satul Pipera a apărut în urmă cu aproximativ 200 de ani pe teritoriul moșierilor Ion Boamba și Mircea Călinescu. Denumirea se bănuiește că ar avea la origine existența unor plantații de ardei iute. Numele orașului Voluntari se pare că provine de la ardelenii care în anii 1916- 1918 au trecut munții pentru a participa la luptă națională de eliberare de sub jugul habsburgic. Orașul Voluntari se întinde pe o suprafață de 3740,460 ha.
În ultima perioadă s-a înregistrat o creștere semnificativă a populației stabile datorată nu atât sporului natural cât sporului migrator. Acesta este explicabil prin creșterea atractivității orașului și prin tendința generală de migrare din Municipiul București spre zonele periurbane. Principalele funcții ale orașului sunt: comercială, deservire și social-culturală.
Figura 5.8 Tabel reprezentand statistica locuintelor si a populatiei orasului Voluntari in perioada 2005 – 2013
_______________________________
Sursa: Baza de date TEMPO. https://statistici.insse.ro
Pe langa statistica privind locuintele si locuitorii localitatii se mai pot face analize privind migratia din si inspre localitate, somajul, potentialul localitatii sau diverse alte clasificari comparativ cu alte localitati din zona Metropolitana București. Cateva caracteristici specifice localitatii Voluntari sunt (rezultate sunt specificate in procente):
Navetismul dinspre localitate spre alte destinatii.
Intre 40 si 67 %. (mediu fata de medie).
Navetism din București spre localitate.
Peste 16%. (mare fata de medie).
Navetism din localitate spre București.
Peste 50%. (Mare fata de medie)
Rata de innoire edilitata.
Peste 16%. (Mare fata de medie)
Aportul bucurestenilor la innoirea edilitara
Intre 30 si 50% (Mediu fata de medie).
Ponderea caselor construite de bucuresteni din totalul fondului locativ
Intre 5- si 13% (Mediu fata de medie).
Ponderea activitatii agricole
Intre 22 si 58% (Redus fata de medie).
Ponderea produselor perisabile pentru bucurești
Intre 10 si 50% (Mare fata de medie).
Potentialul natural
Intre 20 si 54% (Mare fata de medie).
Rata ocuparii
Intre 50 si 69% (Mare fata de medie).
Pondere salariati
Intre 50 si 68% (Mediu fata de medie).
Pondere someri
Intre 5 si 9% (Mediu fata de medie).
Localitatea Branesti
Este localitatea de reședință a comunei cu același nume din județul Ilfov, Muntenia, România. Localitatea se află în partea de vest a comunei, pe malul stâng al râului Pasărea. Denumirea provine, de la braniște (un termen ce înseamnă mic câmp în mijlocul pădurii). Marele Dicționar Geografic al Romîniei din 1898 consemnează localitatea în plasa Dâmbovița din județul Ilfov, cu 1191 de locuitori, majoritar bulgari, reședință a comunei formată pe atunci doar din acest sat și din Vadu Anei. La acea vreme, în sat funcționa începând cu 1879 o școală cu 58 de elevi (din care 50 băieți), și o pepinieră unde făceau practică elevii școlii de silvicultură din București.
Localitatea este străbătută de DN3, care îl leagă de București, și are o haltă pe calea ferată București–Constanța.
Figura 5.9 Tabel reprezentand statistica locuintelor si a populatiei localitatii Branesti in perioada 2005 – 2013
_______________________________
Sursa: Baza de date TEMPO. https://statistici.insse.ro
Pe langa statistica privind locuintele si locuitorii localitatii se mai pot face analize privind migratia din si inspre localitate, somajul, potentialul localitatii sau diverse alte clasificari comparativ cu alte localitati din zona Metropolitana București. Cateva caracteristici specifice localitatii Branesti sunt:
Navetismul dinspre localitate spre alte destinatii.
Intre 2 si 36 % (Mic fata de medie).
Navetism din București spre localitate.
Intre 1 si 4% (Mic fata de medie).
Navetism din localitate spre București.
Sub 20% (Mic fata de medie).
Rata de innoire edilitata.
Peste 16% (Mare fata de medie).
Aportul bucurestenilor la innoirea edilitara
Intre 53 si 90% (Mediu fata de medie).
Ponderea caselor construite de bucuresteni din totalul fondului locativ
Intre 15 si 32% (Mare fata de medie).
Ponderea activitatii agricole
Intre 62 si 79% (Mare fata de medie).
Ponderea produselor perisabile pentru bucurești
Intre 1 si 8% (Mare fata de medie).
Potentialul natural
Intre 20 si 54% (Mare fata de medie).
Rata ocuparii
Intre 17 si 49% (Mic fata de medie).
Pondere salariati
Intre 70 si 98% (Mare fata de medie).
Pondere someri
Intre 0 si 5% (Mic fata de medie).
Localitatea Corbeanca
Este o comună în județul Ilfov, formată din satele Corbeanca (reședința), Ostratu, Petrești și Tamași. Comuna se află în partea de nord a județului, pe malurile râului Cociovaliștea, care izvorăște din vestul comunei în pădurea Valea Mocanului. Prin comună trece șoseaua județeană DJ101, care o leagă spre vest de Buftea (unde se termină în DN1A) și spre est de Balotești (unde se intersectează cu DN1), Moara Vlăsiei și mai departe în județul Ialomița de Fierbinți-Târg și Jilavele (unde se termină în DN1D).
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov, fiind formată din satele Corbeanca, Mechioaia, Ostratu, Oracu, Tamași și Sărindeanca, totalizând 1114 locuitori și 254 de case. În comună funcționau o școală mixtă și 3 biserici. În 1925, comuna era în plasa Buftea-Bucoveni a aceluiași județ, fiind formată din satele Corbeanca, Mecheaua, Ostratu, Oracu, Cornești și Tamași, având în total 1288 de locuitori.
În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Buftea din regiunea București, iar în 1968 a redevenit parte a județului Ilfov.
Figura 5.10 Tabel reprezentand statistica locuintelor si a populatiei localitatii Corbeanca in perioada 2005 – 2013
_______________________________
Sursa: Baza de date TEMPO. https://statistici.insse.ro
Pe langa statistica privind locuintele si locuitorii localitatii se mai pot face analize privind migratia din si inspre localitate, somajul, potentialul localitatii sau diverse alte clasificari comparativ cu alte localitati din zona Metropolitana București. Cateva caracteristici specifice localitatii Corbeanca sunt:
Navetismul dinspre localitate spre alte destinatii.
Intre 70 si 98 % (Mare fata de medie).
Navetism din București spre localitate.
Intre 5 si 15% (Mic fata de medie).
Navetism din localitate spre București.
Peste 50% (Mare fata de medie).
Rata de innoire edilitata.
Peste 16% (Mare fata de medie).
Aportul bucurestenilor la innoirea edilitara
Intre 53 si 90% (Mare fata de medie).
Ponderea caselor construite de bucuresteni din totalul fondului locativ
Intre 15 si 32% (Mare fata de medie).
Ponderea activitatii agricole
Intre 62 si 79% (Mare fata de medie).
Ponderea produselor perisabile pentru bucurești
Intre 1 si 8% (Mare fata de medie).
Potentialul natural
Intre 10 si 18% (Mediu fata de medie).
Rata ocuparii
Intre 17 si 49% (Mic fata de medie).
Pondere salariati
Intre 70 si 98% (Mare fata de medie).
Pondere someri –
Intre 10 si 50% (Mare fata de medie).
___________________________________________________
* – Stabiliri de resedinta in localitate – persoane sosite intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, care la data de 1 I sau 1 VII aveau inscrisa in actul de identitate si in fisele de evidenta a populatiei mentiunea de stabilire a resedintei.
** – Numarul total al stabilirilor cu domiciliul se refera la persoanele care au sosit in localitate, inclusiv cele sosite din strainatate (fenomen al miscarii migratorii externe).
*** – Populatia dupa domiciliu la data de 1 ianuarie a anului de referinta reprezinta numarul persoanelor cu cetatenie romana si domiciliu pe teritoriul Romaniei, delimitat dupa criterii administrativ-teritoriale. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declara ca are locuinta principala, trecuta in actul de identitate (CI, BI), asa cum este luata in evidenta organelor administrative ale statului. in stabilirea valorii acestui indicator nu se tine cont de resedinta obisnuita, de perioada si/sau motivul absentei de la domiciliu.
5.1 Zone de locuit
Aproape toate localitatile limitrofe Bucureștiului au beneficiat in ultimii 10-15 ani de atentia dezvoltatorilor imobiliari. Acestia s-au axat pe contructia de cartiere de vile avand facilitati apropiate de cele din marile orase. Pe langa facilitatile curente de apa, gaz, curent locuitul la case pe pamant aduce cateva avantaje care nu pot fi trecute cu vederea. Daca in perioada comunista aspectul de casa pe pamant era mai putin accesibila si aproape deloc promovata, acum odata cu noua situatie a Romaniei democratice, tendinta de eliberarea din aglomeratia de bloc, este din ce in ce mai intalnita si mai solicitata.
Constructia de case in regim de proprietate privata nu este accesibila tuturor categoriilor de clase sociale. De aceea dezvoltatorii imobiliari au cautat diverse variante de finantare pentru a putea acoperii nevoile celor mai putin hotarati din punct de vedere financiar.
Se contureaza din ce in ce mai mult zonele de delimitare financiara in București si localitatile limitrofe. Daca de exemplu zona de nord a capitalei (cartierele Baneasa, Floreasca, Dorobanti” si-au capatat statutul de zona preferentiala si este cautata doar de populatia cu „dare de mana” alte cartiere din sudul capitalei precum Berceni, Giurgiului sau Rahova vor fi pe de o parte mai populate si pe de alta parte mai accesibile oamenilor din ptura sociala de mijloc.
Pastrand statutul inceput in capitala, zonele alaturate au adoptat acelasi criteriu:
– in zona de nord a capitalei s-au dezvoltat cartiere de locuit cu statut de lux, precum in Otopeni (Luxor Residence, privilege Residence, Splendor City), Pipera (City Light), Andronache (Cosmopolis), Corbeanca (Paradisul-Verde),
– in zona de sud s-au dezvoltat cartiere mai numeroase ca locuinte dar mai accesibile ca pret (Green-City – 1 decembrie, Sud Rezidential – Berceni, Gama Redsidence – Popesi Leordeni)
– in zona de est s-au dezvoltat cartiere frumoase si practice precum: Caisului Residence, Parcul Florilor – Dobroiesti; Rezidential Pantelimon, Neofort Rezidential – Pantelimon; Cernica Residence – Cernica
– in zona de vest au aparut cartiere practice si foarte bine pozitionate, aici existand marele avantaj al zonei cele mai verzi din regiunea metropolitana: IrishVilla Residence, Ansamblul Rezidential Curtea Domnaeasc – Domnesti; Cartierul Orhideelor, Complexul rezidential Mela Residence – Chiajna; Fortuna Residence, Adora Urban Village – Bragadiru; New-Residence – Magurare
5.2 Zone protejate / naturale
Pe teritoriul județului Ilfov se află un număr de patru rezervații naturale declarate prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 care cuprind arii protejate de interes național.
Figura 5.11 Tabel reprezentand ariile protejate din regiunea metropolitana București
_______________________________
Sursa: Natura 2000 in Romania. http://natura2000.mmediu.ro/
* International Union for Conservation on Nature
Natura 2000 este o rețea europeană de zone naturale protejate creată în anul 1992 din necesitatea de a proteja natura și de a menține pe termen lung resursele naturale necesare dezvoltării socio-economice. Declararea siturilor protejate Natura 2000 are la bază două directive ale Uniunii Europene care reglementează modul de selectare, desemnare și protecție a siturilor: Directiva Păsări (1979) pe baza căreia au fost declarate Ariile de Protecție Specială Avifaunistică (SPA) și Directiva Habitate (1992) pe baza căreia au fost declarate Ariile Speciale de Conservare (SCI). Siturile au fost deliminate pe baza identificării științifice a habitatelor și speciilor de pe teritoriul lor. Secțiunea Natura 2000 în România a fost realizată în cadrul proiectului 17609 SMIS-CSNR "Campanie Națională de conștientizare privind importanța conservării Biodiversitații prin Rețeaua Natura 2000 în România", aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor nr. 2206 din 07.12.2010, cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regională.
Situl Natura 2000 Grădiștea – Căldărușani – Dridu a fost declarată arie de protecție specială avifaunistică (ROSPA0044) prin Hotărârea de Guvern 1284/2007, având o suprafață de 6642.3 ha, făcând parte din regiunea biogeografică continentală.
Aria naturală protejata Lacul Snagov a fost desemnată rezervație naturală și este considerată o zonă umedă importantă, având o suprafată de 100 ha. Snagovul, un liman fluvial al râului Ialomița, este cel mai important lac de agrement din jurul capitalei, fiind cel mai pitoresc dintre atracțiile turistice din zonă, a carui frumusețe este întregită de pădurile înconjurătoare. Suprafața lui este de 5,75 km2, lungimea de 16 km, iar adâncimea maximă de 9 m (cel mai adânc lac din Câmpia Română).
Aria naturală protejată Pădurea Snagov, a fost denumită rezervație naturalistică, geobotanică și forestieră, având o suprafață de 10 ha. Pădurea Snagov este o arie protejată pentru conservarea unor arborete, cu destinație de cercetare științifică, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect dendrologic, oferind posibilitatea cercetării și vizitării în scopuri educative. A fost desemnată arie naturală protejată datorită existenței a 15 exemplare de Fagus sylvatica, specie care în mod obișnuit este caracteristică zonelor de deal.
Situl Natura 2000 Scroviștea a fost declarat sit de importanta avifaunistica (ROSPA0140) si sit de importanta comunitara (ROSCI0224) si se suprapune peste aria naturală protejată Scroviștea.
CAPITOLUL 6. ANALIZA SWOT
Analiza SWOT este o metodă folosită în mediul de afaceri, pentru a ajuta la proiectarea unei viziuni de ansamblu asupra unei firme, unui obiectiv, unui plan sau a unei strategii. Ea funcționează ca o radiografie a obiectului sau a ideii de afaceri și evaluează în același timp factorii de influență interni și externi ai unei subiect, precum și poziția acesteia pe piață sau în raport cu ceilalți factori cu scopul de a pune în lumină punctele tari și slabe, în relație cu oportunitățile și amenințările existente la un moment dat pe piață.
Conceptul analizei strategice SWOT provine dintr-o cercetare efectuată între anii 1960 și 1970 la Stanford Research Institute din SUA. Acronimul SWOT provine din engleză Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats, însemnând „Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări”.
6.1 Puncte tari
Punctele tari ale acestei analize la nivelul zonei metropolitane a Bucureștiului, au fost descrise astfel:
1. Cel mai important nod de transport rutier-feroviar-aerian, strabatut de cele mai multe coridoare de transport TEN-T (rutier, feroviar).
2. Regiunea București-Ilfov are cea mai mare densitate de cai ferate la 1.000 kmp de teritoriu, (153,2 km/kmp), ceea ce înseamna mai mult de 3 ori media nationala (45,2 km/kmp). Aceasta cifra pentru municipiul București se ridica la 416 km/kmp adica de cca 9 ori media nationala.
3. Conectivitate intraregionala si interegionala buna (DN modernizate complet, DJ+DC modernizate 74%).
4. Regiunea București-Ilfov este principalul nod de autostrazi din Romania, repectiv A1, A2 si A3.
5. Regiunea București-Ilfov include aeroportul international Henri Coanda-Otopeni cel mai mare aeroport international din România, cu o preconizata crestere a fluxului de pasageri în perioada 2014-2020.
6. Trend descrescător al concentratiilor de noxe sub formă de gaz si pulberi in suspensie.
7. Punerea în funcțiune în anul 2011 a stației de tratare a apelor uzate de la Glina faza I.
8. Nivel cel mai ridicat în profil național al resurse umane cu educatie superioara.
9. Cea mai extinsă rețea de instituții de învățământ superior.
10. Nivel ridicat de atractivitate a universitatilor din București.
11. Ponderea mare a sectorului de servicii în planul economiei regionale, sector principal angajator al forței de muncă înalt calificată și calificată.
12. Municipiul București principalul angajator în sectorul administrației publice naționale și locale, angajator de forță de muncă înalt calificată și calificată.
13. Rata de dependență demografică – “povara economică” a populației în vârstă de muncă scazuta.
14. Durata medie a vieții (speranța de viață) a populației din Regiunea București Ilfov in usoara crestere.
15. Castigul salarial mediu brut lunar în Regiunea București Ilfov are o evoluție pozitiva.
16. Pronderea populatiei care locuieste in gospodarii cu intensitate redusa a muncii este in scadere relativa.
17. Regiunea București-Ilfov prezintă cea mai mare atractivitate din punct de vedere al investițiilor străine directe.
18. Pondere importanta a IMM-urilor in regiune.
19. Regiunea București-Ilfov înregistrează cea mai mare densitate a facilităților cu profil de cercetare dezvoltare inovare, inclusiv sectorul agricol.
20. Număr mare de întreprinderi inovative.
21. Regiunea înregistrează în plan național cota cea mare a investițiilor cu caracter inovativ.
22. Ponderea cea mai ridicată a clusterelor in profil national.
6.2 Puncte slabe
Punctele slabei ale acestei analize la nivelul zonei metropolitane a Bucureștiului, au fost descrise astfel:
1. Nivel de accesibilitate redus fata de UE: indicele de accesibilitate (UE27=100) 48 accesibilitate cai ferate, 55 accesibilitate drumuri.
2. Lipsa conectarii aeroportului cu orasul prin reteaua de metrou sau prin alte linii rapide de transport.
3. Aglomerarea traficului în zona urbana, cu tendinte de crestere.
4. Stare nesatisfacatoare a strazilor orasenesti.
5. Soseaua de centura din jurul Bucureștiului subdimensionata.
6. Transportul public nu beneficiaza de benzi separate care sa duca la timpi de deplasare redusi.
7. Tendinta in scadere de utilizare a transportului public.
8. Transport electric urban nemodernizat.
9. Retea de metrou insufficient de dezvoltata.
10. Sistem de transport intraregional deficitar.
11. Cai ferate si statii neoperationale.
12. Conectivitate intermodale redusa intre statiile de cale ferata.
13. Sisteme integrate IT&C pentru sistemul de transport aflate in faza incipienta de dezvoltare.
14. Lipsa unui sistem integrat de plata al calatoriilor intraregional.
15. Sistematizarea circulatitiei neadaptata numarului in crestere de mijloace de transport.
16. Terminale intermodale de pasageri si marfa neadecvate ca numar si capacitate la cerintele economiei regionale.
17. Capacitate insuficientă de epurare a apelor uzate produse de către localități, precum și de colectare selectivă și prelucrare a deșeurilor.
18. Slaba calitate a corpurilor de apă de suprafață și subterane.
19. Numar insuficient de cladiri reabilitate termic.
20. Slaba utilizare a sistemelor de energie termica din surse regenerabile.
21. Nivel ridicat de pierderi in retele de distributie a apei si a agentului termic datorit gradului ridicat de uzura al magistralelor si retelelor termice primare si secundare.
22. Utilizare redusa a centralelor de cogenerare de inalta eficienta.
23. Sistem de iluminat public partial eficient energetic.
24. Infrastructura serviciilor publice insufient dezvoltata si dotata.
25. Capacitate insuficienta de gestiune a deșeurilor periculoase, municipale, constructii si
emolari, echipamente electrice si electronice (colectare, sortare, prelucrare, valorificare).
26. Slaba colectare selectiva a deseurilor în municipiul București si cvasi-absenta acesteia în județul Ilfov.
27. Nivelul concentrațiilor de particule în suspensie PM10 sunt peste limita admisa.
28. Absenta unui sistem operational activ pentru managementul calitatii aerului.
29. Calitate necorespunzatoare a apei salbei de lacuri de pe raul Colentina (13 lacuri).
30. Promovare redusa a identitatii culturale si istorice a regiunii.
31. Zone si monumente cu potential turistic ridicat neamenajate sau nerestaurate.
32. Zone de recrere si sport reduse ca numar pentru o regiune de capitala europeana.
33. Masuri la scara insuficienta de promovare a incluziunii sociale si combaterii saraciei.
34. Disparități intra-regionale în ceea ce privește oportunitățile de angajare și dezvoltare personală.
35. Acces redus al grupurilor dezavantajate la educație și la piața muncii, în general și la studii superioare și locuri de muncă de calitate.
36. Valoarea ratei de participare a adultilor la educatie si formarea de competente pe tot parcursul vietii mult sub media europena.
37. Parteneriat redus între instituțiile de învățământ și mediul de afaceri.
38. Rata abandon scolar printre cele mai ridicate la nivel national.
39. Nivel redus de productivitate față de media europeană (sub 70% din media UE).
40. Nivel redus al competitivității în contextul globalizării economiei.
41. Număr redus de branduri regional cu impact național sau internațional.
42. In regiune, cel mai ridicat nivel al somajului se inregistreaza in randul tinerilor (categoria de varsta 15-24 ani
43. Sectorul productiv este în continuare un consumator de energie pe produs față de media UE.
44. Structuri de sprijinire a afecerilor si infrastructura aferenta insuficient dezvoltata.
45. Servicii locale de suport a IMM-urilor slab dezvoltate.
46. IMM-uri insuficient orientate catre cunoastere si creare de produse si servicii bazate pe inovare.
47. Slaba integrare a cercetării universitare cu mediul de afaceri.
48. Cheltuielile firmelor pentru cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare înregistrează un nivel scăzut comparativ cu media UE.
49. Insuficienta integrare a tehnologiei informației și comunicațiilor la nivelul firmelor, în special a IMM-urilor.
50. Disparități intra-regionale semnificative de natură să influențeze adâncirea fenomenului de separare digitală.
51. Existența unor zone cu acoperire redusă din punct de vedere al tehnologiei informației și comunicațiilor.
52. Numar redus de centre de excelenta in materie de cercetare, inovare si transfer tehnologic.
53. Managementul defectuoas al terenului (evidenta terenurilor, clarificarea dreptului de proprietate, etc).
54. Expolatatii agricole individuale cu suprafata sub media la nivel national.
55. Pondere redusa a suprafetei agricole detinuta in asociere (12%).
6.3 Oportunitati
Oportunitatile analizei SWOT la nivelul zonei metropolitane a Bucureștiului, au fost descrise astfel:
1. Modernizarea si extinderea preconizata a soselei de centura.
2. Finalizarea conexiunilor intre austrazi. (A1, A2 si A3).
3. Masuri active de fluidizare a traficului în municipiul București.
4. Sprijinirea actiunilor de mediu si de transport prin fonduri europene.
5. Cantitatea mare de deseuri urbane ofera posibilitatea crearii unei piete a serviciilor si a reciclarii.
6. Potential de producere a energiei regenerabile din surse fotovoltaice si geotermale.
7. Promovarea ocupării forței de muncă, promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei sunt obiective cheie ale strategiei Europa 2020.
8. Reluarea creșterii economice.
9. Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere.
10. Creșterea investițiilor în educatie.
11. Promovarea de măsuri active privind incluziunea sociale a grupurilor defavorizate
12. Stimulente guvernamentale care promovează ocuparea forței de muncă.
13. Importanța specială acordată competitivității de strategia Europa 2020, în special în tipul de regiune „mai dezvoltata” în care se incadreaza regiunea București-Ilfov.
14. Structura economică ce favorizează o dezvoltare bazată pe creștere inteligentă, dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare
15. Creșterea integrării economice la nivelul UE.
16. Preconizata aderare la moneda unică europeană.
17. Demararea investitiei la cel mai puternic laser din lume ELI- Extreme Light Infrastructure.
18. Sprijinirea difuzarii si adoptarii de noi tehnologii, în special tehnologii generice esentiale.
19. Sprijinirea investitiilor în solutii inovatoare si în infrastructuri si echipamente de cercetare, în special atunci când ele sunt de interes european.
20. Încurajarea inovarii si a crearii unei baze de cunostinte în zonele rurale.
6.4 Amenintari
1. Reduceri ale bugetelor aferente sectorului transporturi.
2. Înrautatirea conditiilor de trafic care sa conduca la mentinerea nivelului peste media admisa
3. a emisiilor de noxe.
4. Înrautatirea gradului de accesibilitate fata de media europeana prin reducerea ritmului de recuperare a decalajelor.
5. Cresterea afectiunilor populatiei datorate unui grad de poluare crescut.
6. Întârzierea aplicarii planurilor de mediu din cauza lipsei de mecanisme si scheme de cofinantare adecvate la capacitatea financiara, în special în cazul localitatile mici.
7. Evoluții negative economice care să conducă la înrăutățirea ocupării forței de muncă.
8. Riscul creșterii infracționalității în ariile sociale defavorizate fapt de natură să conducă la sporirea dificultăților și a costurilor incluziunii sociale.
9. Agravarea riscului sărăciei pe fondul unei reveniri a crizei economice.
10. Întârzierea măsurilor de sprijinire a economiei și reintrarea în recesiune economică.
11. Recuperare economică lentă în măsură să afecteze atractivitatea regiunii din punct de vedere al investițiilor străine directe.
12. Nediminuarea fenomenului de Brain Drain.
13. Reducerea stimulentelor economice de natură să încurajeze cercetarea, dezvoltarea tehnologică și inovarea la nivel național.
14. Menținerea unui nivel scăzut față de media europeană a cheltuielilor IMM-urilor în ceea ce privește cercetarea, dezvoltarea tehnologică și inovarea în interiorul firmelor.
15. Incetinirea ritmului cresterii economice.
Capitolul 7. Concluzii
Zona Metropolitana București este up proiect mai mult decat necesar in peisajul urbanistic al Romaniei.
Zona Metropolitana București a aparut si datorita aglomeratiei urbane, cererii tot mai mare a populatiei de a migra catre capitala. Zona Metropolitana București vine cu o serie impresionanta de avantaje, economice, regionale sau tehnice.
Cu siguranta ca acest proiect a luat nastere si ca urmare a cererii de locuinte venite din partea populatiei. Piata imobiliara va fi intotdeauna o piata activa, indiferent de puterea de cumparare. Fluxurile de generatii, nevoia de stabilitate, dorinta de schimbare locativa vor fi doar cateva din motivele care vor sta in picioare mereu in ce priveste achizitia sau schimburile de proprietati imobiliare.
Puterea financiara a fiecarui individ sau grupuri de indivizi vor conta in deciziile privind achizitia de locuinte, fie ele permanente, secundare sau periodice. Zona Metropolitana București ofera o mult mai mare arie a posibilelor destinatii imobiliare pentru populatie. Migratia populatiei intre locuinta personala si locurile de munca reprezinta un capitol important in economia zonala.
In ce priveste interesul pentru achizitia sau constructia de locuinte este prezent de ambele parti: pe de o parte consumatorul va cauta o serie de facilitati si avantaje, pe de alta parte zona se dezvolta din multe puncte de veder, dar in primul rand din punct de vedere economic.
Fiecare localitate din Zona Metropolitana București se dezvolta in primul rand individual. Organismele de conducere locale sunt cele mai in masura sa atraga fonduri pentru deszoltare. Facilitatile oferite populatiei se reflecta in alegerea acestora privind stabilirea locuintelor in acea localitate.
Din pacate dupa cei 25 de ani de la revolutie, constructia de locuinte a prins foarte putin avant in Romania. ZMB a incercat si incearca sa formeze zone residentiale la marginea capitalei, similare cu imaginea marilor metropole europene. Pentru a putea fi pe deplin complet acest proiect ar trebui sa conceapa un plan centralizat si coorent de dezvoltare imobiliara. Până acum ce s-a construit a fost in regie proprie, iar dorinta populatiei romaniei de a-si schimba domiculiul arata un interes deosebit.
La acest avant destul de mic a contat in proportie uriasa declinul economic inceput in 2007. Pe picior gresti au fost prinsi foarte multi antreprenori, care fie au oprit momentan constructiile, fie le-au sistat complet. Anul 2014 a aratat pentru prima oara dupa 2007 un reviniment in achizitia de locuinte.
Poate fi semnul ca populatia a trecut de recesiune, poate fi semnul ca dezvoltarea de proiecte imobiliare incepe sa isi reintre in normal.
Dar ce trebuie sa ne ramane intiparit in minte este ca domeniul imobiliar nu va sta pe loc nicidata. Si cu cat trece timpul si tehnologia avanseaza, si modalitatile de dezvoltare vor fi mai accesibile.
Dorinta locuitorilor Romaniei este de a fi proprietar pe orice. Proprietatea reprezinta vocea puternica a romanilor. Conceptul de proprietar este asimilat cu puterea si stabilitatea fiecarui locuitor. Indifirent daca vom considera acest lucru bun sau nu, indiferent daca se vrea sau se va schimba aceasta gandire, in ce priveste domeniul imobiliarelor migratia va exista intotdeauna. Si plecand de la acest aspect, si locuintele, fie ca sunt inchiriate, proprietate principala, secundara sau de vacanta vor avea propriul ciclu de dezvoltare.
Bibliografie
Cocean, P.(1995), Amenajarea teritoriilor periurbane, Editura Universitatea din București.
Firuță, C. (2004), Județul Ilfov: imprejurimile Bucureștiului, Editura Alcor Edimpex.
Ianoș, I. (2000), Sisteme teritoriale, Editura Tehnică.
Ianoș, I. (2005), Geografia urbană și rurală, Ministerul Educației.
Ianoș, I.,Tălângă C. (2005), Geografie urbană și geografie rurală, Editura Universitatea din București.
Ianoș, I. (2006), Spațiu, economie și sisteme de așezări, Editura Tehnică.
Pintilii, R. (2008), Rolul ariilor de atracție turistică din zona de influență a Municipiului Bucureșți în dezvoltarea integrată a acestuia, Editura Universitatea din București.
Simion, G. (2010), Zona Metropolitană București: geografia agriculturii prin utilizarea tehnicilor GIS, Editura Universitară.
Surse online
Institutul National de Statistica – Directia Județeana Ilfov
Institutul National de Statistica – Repere economice si sociale regionale – Statistica Teritoriala
Planul de dezvoltare Urbana Buftea
Planul de dezvoltare Urbana Bragadiru
Planul de dezvoltare Urbana Otopeni
Planul de dezvoltare Urbana Buftea
Planul de dezvoltare Urbana Chitila
Planul de dezvoltare Urbana Magurele
Planul de dezvoltare Urbana Otopeni
Planul de dezvoltare Urbana Pantelimon
Planul de dezvoltare Urbana Popesti-Leordeni
Planul de dezvoltare Urbana Voluntari
Planul de dezvoltare Urbana Branesti
Planul de dezvoltare Urbana Corbeanca
Zona Metropolitana București – www.zmb.ro
Anexe
1.Voluntari – amplasarea cartierelor rezidentiale pe teritoriul localitatii
Legenda:
2. Popesti – Leordeni
– delimitare comuna, zona de locuit, cartiere rezidentiale, zona industriala
Legenda:
Bibliografie
Cocean, P.(1995), Amenajarea teritoriilor periurbane, Editura Universitatea din București.
Firuță, C. (2004), Județul Ilfov: imprejurimile Bucureștiului, Editura Alcor Edimpex.
Ianoș, I. (2000), Sisteme teritoriale, Editura Tehnică.
Ianoș, I. (2005), Geografia urbană și rurală, Ministerul Educației.
Ianoș, I.,Tălângă C. (2005), Geografie urbană și geografie rurală, Editura Universitatea din București.
Ianoș, I. (2006), Spațiu, economie și sisteme de așezări, Editura Tehnică.
Pintilii, R. (2008), Rolul ariilor de atracție turistică din zona de influență a Municipiului Bucureșți în dezvoltarea integrată a acestuia, Editura Universitatea din București.
Simion, G. (2010), Zona Metropolitană București: geografia agriculturii prin utilizarea tehnicilor GIS, Editura Universitară.
Surse online
Institutul National de Statistica – Directia Județeana Ilfov
Institutul National de Statistica – Repere economice si sociale regionale – Statistica Teritoriala
Planul de dezvoltare Urbana Buftea
Planul de dezvoltare Urbana Bragadiru
Planul de dezvoltare Urbana Otopeni
Planul de dezvoltare Urbana Buftea
Planul de dezvoltare Urbana Chitila
Planul de dezvoltare Urbana Magurele
Planul de dezvoltare Urbana Otopeni
Planul de dezvoltare Urbana Pantelimon
Planul de dezvoltare Urbana Popesti-Leordeni
Planul de dezvoltare Urbana Voluntari
Planul de dezvoltare Urbana Branesti
Planul de dezvoltare Urbana Corbeanca
Zona Metropolitana București – www.zmb.ro
Anexe
1.Voluntari – amplasarea cartierelor rezidentiale pe teritoriul localitatii
Legenda:
2. Popesti – Leordeni
– delimitare comuna, zona de locuit, cartiere rezidentiale, zona industriala
Legenda:
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Locuinte de Vacanta Si Locuinte Secundare In Zona Metropolitana a Municipiului Bucuresti (ID: 162699)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.