Locuințe colective Parcul Natural Văcărești [601819]

Universitatea de Arhitectură și Urbanism „ION MINCU” l Facultatea de Arhitectură l An universitar 2015 – 2016

HIBRID NATURAL – ARTIFICIAL DE LOCUIT
Locuințe colective – Parcul Natural Văcărești

Student: [anonimizat].: Ardeleanu Ștefania

Îndrumător: lect. dr. arh. Adrian Moleavin
Cotutelă: conf. dr. arh. Silvia Costescu

Universitatea de Arhitectură și Urbanism „ION MINCU” l Facultatea de Arhitectură l An universitar 2015 – 2016

INTRODUCERE

Istoria Lacului V ăcărești începe în perioada comunistă , în jurul anilor 70, când acesta
era des tinat să facă parte din s istem ul hidrologic de ap ărare a București ului, ce avea
să protejeze București ul de posibile inundații. Lucrările au început însă, dupa
terminarea turnării digului din pământ betonat, în anul 1989 ,au încetat . iar în prezent
este unul din marile proiecte neterminate ale comunismului. . Aflată sub semnul
„situației juridice incerte”, la fel ca multe alte zone sau clădiri din Capitală, și cuveta
proiectatului lac Văcărești a devenit o zonă abandonată și transformată în timp într -o
groapă de gunoi i mprovizată În ace ști ani, zona Lacului V ăcăresti, cunoscut ă ca și
“Groapa V ăcărești” a fost recucerită de natur ă. Între aceste betoane , natura a reu șit
să își reintere în drepturi iar acum putem gasi aic i un ecosistem divers : este habitatul
a 94 de specii de păsări, a mai multor reptile, insecte și chiar și mamifere.
Vorbim, sincer, de o minune a naturii ce efectiv nu merită să fie tratată cu
superficialitate și care ar trebui să se bucure de atenție ceva mai mult de câteva zile
dintr-un an. Și, în acest context, vorbim despre un proiect de obținere a statutului de
arie naturală protejată, pentru ceea ce sper că va fi, în câțiva ani, „Parcul Natural
Văcărești” . Un proiect urban de mediu, demara t sub coordonarea asociației „Salvați
Dunărea și Delta”, ce se bucură deja de susținerea Academiei Române (prin avizul
științific favorabil emis de Comisia Monumentelor Naturale) și, ținând cont de poziția
exprimată public, și de cea a Ministerului Mediulu i. În prezent, dosarul se află în faza
„avizării suprafeței administrative” de către consiliul local, dar materializarea în
practică a susținerii generale la nivel declarativ se lasă, ca de obicei , așteptată.
Nu am vorbi de o premieră pe plan internațional (deși contextul în care ecosistemul a
luat naștere este unul deosebit ), în marile orașe ale lumii existând un număr
impresionant de arii naturale protejate . Praga, de exemplu, capitala Cehiei,
adăpostește 88 de astfel de zone, însumând 2200 de hectare , iar în cazul Vienei
vorbim de 30% din suprafața orașului ca fiind acoperită de arii protejate. Dintre
acestea, Wienerberg este poate cel mai bun exemplu în cazul de față , reprezentând
o arie protejată pe terenul unei foste cărămidării abandonate.

Universitatea de Arhitectură și Urbanism „ION MINCU” l Facultatea de Arhitectură l An universitar 2015 – 2016

OPORTUNIT ĂȚI

În Parcul Natural Văcărești există cinci proprietari privați alături de statul român prin
Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor. Conform datelor cadastrale actuale, suprafața
viitorului parc va fi de 183 ha . Din acestea, aprox 3 ha reprezintă loturi private, iar un
mare lot, de 180 ha, este proprietate publică, adică a noastră, a cetățenilor. Există mai
multe cereri de punere în posesie, pe Legea 10/2001, nefinalizate până acum .
Conform acestor legi, în speță OUG 57/2007 – Legea ariilor protejate, regimul de
protecție se aplică peste orice formă de proprietate. Sau, în termenii legii, la Art 7:
„Regimul de protecție se stabilește indiferent de destinația terenului și de deținător, iar
respectarea acestuia este obligatorie în conformitate cu preveder ile prezentei
ordonanțe de urgență, precum și cu alte dispoziții legale în materie.” Excepție fac
obiectivele militare, de sănătate și securitate națională – nu este cazul Văcăreștiului.

În ultimii 24 de ani, București ului i-au fost r ăpite peste 200 0 de hectare de spa țiu verde.
Avem una din cele mai poluate capitale europene și suntem cu mult sub norma minim ă
a Uniunii Europene de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor. Protejarea
acestei zone de 183 ha si transformarea ei in “parc natural” ar aduce București ului în
plus înca 1 mp/locuitor . Asocia țiile non -guvernamentale cer introducerea regimului de
protec ție pentru aceast ă zonă. Parcul Natural Văcărești va oferi , astfel, un model de
dezvoltare durabil ă în București .

Multe din terenurile adiacente parcului sunt neconstruite. Acestea sunt o oportunitate
pentru a r ăspunde la cre șterea demografic ă la care este supus ora șul. Viitoarele
construcții ar trebui s ă facă o trecere lin ă de la mediul natural la mediul artificial al
orașului. Ele trebuie s ă se integreze în ora ș și să raspund ă nevoilor acestuia ,
dar f ără să deranjeze ecosistemul în plin ă dezvoltare .

Universitatea de Arhitectură și Urbanism „ION MINCU” l Facultatea de Arhitectură l An universitar 2015 – 2016

CARACTERISTICI TEREN
Terenul se este situat latura
vestica a Parcului Natural
Văcărești , pe Strada Sezatoarei
nr. 48 si are o suprafata de
4668.19 mp si se invecineaza:
 La Nord cu teren liber si
are latura de 115.68 m.l.
 La Sud cu teren liber si
are latura de 87.92 m.l.
 La Vest cu teren liber si
are latura de 57.09 m.l.
 La Est se invecineaza cu
Lacul Văcărești si are
latura de 73.26 m.l.

Conform regulametului local de
urbanism, pe acest teren este
admis un POT maxim de 70%, un
CUT maxim de 4,5 iar regimul de
inaltime nu est e conditionat.
Terenul prezinta multiple
oportunitati: dispune de acces la
diverse mijloace de transport in
comun (metrou, RATB), este in
apropierea de centrul comercial
SUN PLAZA, de gradinite si scoli,
spitale, de piete agroalimentare si
de Parcul Lumea Copiilor.

Universitatea de Arhitectură și Urbanism „ION MINCU” l Facultatea de Arhitectură l An universitar 2015 – 2016

PROPUNERE TEMA
Pe lang ă terenul propus, viitorul Parc Văcărești are terenuri libere î n propor ție de mai
mult de 50% ce urmează sa fie construite. Ținâ nd totuși cont de resursele limitate pe
care ni le ofer ă natura, o arhitectur ă sustenabil ă este imperativa. Este necesar ă o
nouă abordare a modului în care construim. Fiind la limita dintre natura și ora ș,
trecerea trebuie sa fie c ât mai lin ă. Ea nu trebuie nici s ă sufoce noul ecosi stem
format in Parcul Văcărești dar nici nu trebuie sa își nege identitatea sau legatura
cu ora șul.
Pentru a schimba modul în care vedem arhitectura , trebuie s ă plecăm de la func țiunea
pentru care noi, oamenii, am învatat s ă construim: LOCUIREA. Modul resp onsabil în
care vom învata s ă trăim într-o cladire sustenabil ă ne va schimba și percep ția asupra
lumii.
Se propune , pentru acest teren, ca func țiune principal ă sa fie locuirea colectivă .
Pentru parterul și mezaninul cl ădirii se propun func țiuni publice și semi -publice
destinate managementului Parcului Natural Văcărești și administrației. Întreg ul
ansamblu va fi construit după principiilor arhitecturii su stenabile .

FUNCTIUNI PROPUSE
FUNCTIUNI PUBLICE SI SEMI -PUBLICE (organizate în parter și mezanin)
Asocia ția Parculul National Văcărești – se propune oferirea unui spațiu de
desfașurare a activității celor care se ocupă de buna dezvoltare a parcului:
 Birouri pentru supravegherea evolutiei parcului – 80 mp ( 4 birouri x 20 mp);
 Spații arhive – 30-40 mp ;
 Puncte de informare și documentare destinate publicului larg pentru flora și
fauna Parcului – 20 mp;
 Spatii de expozitie – 100 mp;
 Săli de conferin țe pentru prezent ări de proiecte și pentru organizarea vi zitelor
însotite de ghid în zona protejat ă – 80 mp (2 săli x 40 mp );
 Puncte de belvedere .

Universitatea de Arhitectură și Urbanism „ION MINCU” l Facultatea de Arhitectură l An universitar 2015 – 2016

SPAȚII DESTINATE ARHITECTURII SUSTENABILE (constă , în principal, în existența
unor birouri de supraveghere a funcționarii mecanismului complex numit „clădire ”)
 Birouri – 80 mp ( 4 birouri x 20 mp);
 Puncte de informare si documentare destinate publicului larg pentru arhitectura
ecologica – 50 mp;
Functiuni publice :
 Cafenea – 50 – 60 mp;
 Restaurant – 200 mp (din care 100 mp bucătărie si depozitări);
 Terase – 50 mp (împarțite între cafenea, restaurant și alte funcțiuni) .

ADMINISTRAȚIE CL ĂDIRE:
 Birouri administrative pentru zona de locuit – 40 mp (2 birouri x 20 mp) ;
 Depozitări pentru mentenanță – 30 mp .

LOCUIRE (Procentajul numărului de apartamente este conform cererii pe piață )
 20% garsoniere – 35-40 mp ;
 40% apartamente 2 camere – 60-70 mp;
 30% apartamente 3 camere – 90 mp ;
 10% apartamente 4 camere – 120 mp ;
 Spații comune (circulații orizontale și veritcale): 10 -15%;
 Terase – gradin ă cu proprietate privat ă;
 Locuri de parcare subternare: conform normativului: 1 loc pentru apartamentele de
2 și 3 camere și 2 locuri pentru apartamentele de 4 camere; la care se adaugă locurile de
parcare pentru spațiile pub lice și semi -publice .

SPATII EXTERIOARE
 Accese pietonare si carosabile ;
 Spatii verzi ;
 Locuri de parcare supraterane destinate vizitatorilor ;
 Terase – gradina pentru vizitatori .