LOCUINTE ASISTATE PENTRU VARSTNICI -un loc numit acasa – Student Branzoiu Maria „O societate va fi în cele din urmă judecată după modul în care își… [303440]

[anonimizat]

-[anonimizat]: [anonimizat]

„O societate va fi în cele din urmă judecată după modul în care își tratează bătrânii” – (Albert Einstein)

BUCURESTI

2020

INTRODUCERE

1.1 Motivatia alegerii

1.2 Diferenta intre “casa” si “acasa” (paralela la “house” si “home”)

Importanta sociala a conceptului (calitatea vietii si longevitate) -> +statistici si argumente

2. AZIL vs. LOCUINTE ASISTATE

2.1 Dependenta vs. independenta

2.2 [anonimizat] a 3-a

2.3 Evolutia arhitecturala a centrelor destinate seniorilor (exemple istorice)

GERONTOPIA – Avantaje si dezavantaje ale unui experiment contemporan

3.1 Un loc ideal in care imbatranesti si mori

3.2 O lume a varstei a 3-a, limitarea contactului intergenerativ

PRINCIPII DE PROIECTARE

4.1 [anonimizat]:  – IMPORTANTA MEDIULUI (Conexiuni cu alte domenii ([anonimizat], educational, sanitar, Aplicatii practice (exemple cu imagini)

RITUALURI PERSONALE (Identitate, atasament, comunitate ( posibilitatea de a-[anonimizat] a-[anonimizat] a simti ca apartin locului. Design-ul trebuie sa fie flexibil pentru a putea fi modificat in functie de nevoia fiecaruia)

INTEGRAREA PERSOANELOR DIN DIFERITE CULTURI ([anonimizat], religii sau educatie)

4.2 Tipologia interactiunilor umane ([anonimizat], Intre spatiul exterior si spatiul interior)

4.3 [anonimizat]

( [anonimizat], [anonimizat])

[anonimizat] (fise analitice)

INTERVIURI (sau anexa)

([anonimizat] a unei rude)

Concluzii

11.1 Prezentarea proiectului de diploma (si legatura cu informatiile din lucrarea de disertatie)

[anonimizat], insula unde oamenii uita sa moara.

Ikaria este o [anonimizat]. Aici, una din trei persoane ajunge la varsta de 90 de ani.

Frumusetea insulei atmosfera de poveste sau poate caldura oamenilor si dorul de bunici au incoltit in mintea mea o idee, [anonimizat] a uitat sa mai fie meleag de dragoste si dor. Doina romaneasca a ramas o amintire prafuita pe care bunicii nostri o mai au doar in gand.

[anonimizat], cu tineri si batrani care perpetueaza frumusetea si unicitatea datinilor.

[anonimizat], trebuie sa avem grija de valoarea inestimabila pe care o au parintii si bunicii nostri. [anonimizat]. Experienta lor este seva care ne hraneste. Daca nu o folosim, noi si copiii nostri ne vom rataci in viata si vom pierde cel mai important lucru: radacinile.

[anonimizat], de amintiri din copilarie. Parintii mei au avut cu siguranta o asemenea stare. Bunicii mei la fel. Vreau sa creez o lume ideala pentru timpul ramas celor care au trecut mai multi ani prin viata.

Sunt seniori, nu vreau sa ii numesc batrani, pentru ca foarte multi au inima tanara si au dragoste de viata.

Motivatia alegerii acestui proiect este de natura emotionala, sentimentala intrucat viata a facut ca eu sa fiu nevoita sa intru in contact cu azilele de batrani deja existente si cu sistemul din Romania. Am constatat ca situatia in care sunt pusi bunicii nostrii, parintii nostrii, nu este una tocmai fericita. Din pacate, conceptul de azil in Romania este unul negativ, privit cu frica de cei care locuiesc acolo aproape ca niste prizonieri. Personalul medical este slab pregatit, lipsit de umanitate, poate si din cauza salariilor mici si conditiilor oferite de angajator. Mediul este unul rece, lipsit de caldura sufleteasca, fapt care degradeaza foarte mult starea fizica si psihica a rezidentilor. Conditiile din aceste azile sunt departde de ceea ce si-ar dori un om pentru parintii sau bunicii lui.

Motivul pentru care am aprofundat aceasta tema este pentru ca am vrut sa gasesc o alternativa a ceea ce inseamna asistenta sociala in Romania.

Conceptul meu este ca ultima parte a vietii oamenilor sa fie intr-un mediu familiar, in mijlocul naturii, intr-o comunitate cu activitati comune care sa le stimuleze dorinta de viata, iar sanatatea sa fie protejata de personal calificat. Simularea unui oras le va oferi linistea psihica dar si siguranta si confort. Fiind un sistem organizat, toate activitatile casnice pot fi realizare de catre personalul auxiliar evitandu-se astfel accidentele casnice. Toate aceste beneficii vor diminua nivelul de stres si oamenii pot duce o viata mai lunga, mai linistita, mai sanatoasa si mai fericita. Proiectul meu vrea sa le ofere o varianta placuta , recunoscatoare si confortabila pentru ultima parte a vietii.

DIFERENTA DINTRE „CASA” SI „ACASA”

„Educatia, sanatatea si arhitectura fac parte din aceeasi constelatie, formeaza un triunghi” – Arh. Serban Tiganas, School and Hospital, 2017.

„Totuși trebuie să găsim calea spre evoluție și performanță punând împreună, cei implicați în multe feluri în domeniile complexe, profesii diferite și complementare, discipline și specializări, ceea ce avem de oferit pentru a progresa.” – Arh. Serban Tiganas, School and Hospital, 2017.

Este un punct de vedere exprimat in 2017, valabil in prezent si viitor. O idee buna spusa de un arhitect important. Educatia la care se refera cuprinde atat cei „sapte ani de acasa”, orele de joaca la gradinita, orele de curs de la scoala, cat si legile emise de Ministerul Educatiei. Invatam permanent sa facem diferenta intre bine si rau, invatam sa evaluam si sa apreciem calitatile si defectele noastre, ne alegem si ne pregatim intr-un anumit domeniu.

Sanatatea personala, sanatatea societetii, fizica si morala, sanatatea mediului, sistemul sanitar sunt elemente importante alaturi de educatie.

Am ajuns la arhitectura.

„Arhitectura este jocul savant, corect si magnific al formelor reunite sub lumina” spunea Le Corbusier, un arhitect important, un pionier al arhitecturii moderne.

Da, asa am ajuns si eu la arhitectura.

Aceasta imagine, aceste cuvinte pline de mister, au creat dorinta de a patrunde tainele acestei arte.

Doua cuvinte care seamana si totusi sunt atat de diferite. „Casa” si „acasa”. Diferenta dintre ele este doar una semantica ? Sau este una mult mai profunda ?

Casa este doar o cladire, una care cu ajutorul arhitectului si bine inteles persoanei care va locui acolo va putea fi transformata in asa zisa „acasa”. Ca arhitect, gandirea spatiilor daca nu este corecta si personalizata pentru fiecare client in parte, poate foarte usor influenta in mod negativ succesul de a face locul sa devina „acasa”. Prezentarea unui proiect se face din unghiuri favorabile, scotand in evidenta estetica si utilitatea constructiei. Aceasta etapa de prezentare nu este una realista, ea cuprinde scenarii posibile de mobilare dar in final ramane doar o casa. Imaginile sunt sterile, fara personalitate deoarece un arhitect poate crea doar o casa. Interventia celui care va locui acolo are un rol decisiv pentru a duce mai departe creatia si de a deveni „acasa”. Aceasta este etapa cea mai importanta a acestui proiect. Abia atunci cand casa va fi locuita, atunci cand cuierul va fi plin de haine, frigiderul plin de magneti din calatorii, canapeaua va fi poate in alta pozitie decat a prevazut arhitectul. Abia atunci acea casa putem spune ca a devenit „ACASA”, iar arhitectul se poate bucura si el de un proiect dus la capat cu succes.

Case, urate sau frumoase, cladiri care au o poveste, costructii mici sau mari, toate sunt nascute din talentul, imaginatia si munca unor oameni. Sunt spatii unde locuiesti, inveti, te relaxezi, lucrezi.

Multe din aceste locuri, la un moment dat se pot numi „acasa”. „Acasa” nu este un cuvant, este sufletul invizibil al locuintei noastre. „Acasa” este arhitectura sufletului, este relatia noastra cu fiintele si lucrurile care ne inconjoara in acest spatiu.

Mergem sa stam la casa bunicii in vacanta. Bunicii sunt la ei „acasa”. Putem iubi patul care miroase a levantica, dulapul din bucatarie plin de bunatati, masa mare la care ne asezam impreuna sa mancam, curtea plina de flori parfumate si atunci, vom fi si noi „acasa” la bunici.

Suntem proiectanti, designeri, folosim lemn, beton, caramida, sticla si tot felul de materiale. Folosim imaginatia, stiinta, emotiile noastre si cel mai important, spatiul, pentru a construi o casa, o scoala, un sat, un oras sau o platforma industriala. Amprenta noastra ramane acolo. Unii o numesc „concept”. Este un termen tehnic, rece, care ramane statistic in portofoliul autorului.

„Concept” contine de fapt, o parte de suflet, doar asa,creatia poate deveni „acasa” pentru cel care o locuieste. Daca nu are nimic viu, ramane o constructie fara valoare, care nu poate aduce emotie.

1.3 IMPORTANTA SOCIALA A CONCEPTULUI

Longevitatea este prin definitie a fi tanar pentru mai mult timp.

Cresterea economica a dus la imbunatatirea semnificativa a conditiilor de trai si de munca, determinand astfel cresterea sperantei de viata. Exista numerosi factori care determina starea de sanitate respectiv calitatea vietii noastre.

„În medicina socială, sărăcia reprezintă cea mai importantă cauză a mortalității și morbidității din întreaga lume”- Dr. Y. Tountas, University of Athens, Center for Health Services Research.

Mediul social si economic cuprinde: educatia, statutul social, relatiile sociale, cultura, veniturile.

Factorii fizici cuprind locurile de munca, locuinta, comunitatile, apa si aerul cat mai curate, drumurile sigure, etc.

Caracteristicile si comportamentele individuale ale persoanei, genetica, stilul de viata, activitatea fizica, fumatul, consumul de alcool,stresul, au un rol important in durata de viata, a sanatatii persoanei.

Organizatia mondiala a sanatatii a constatat ca ritmul imbatranirii populatiei este mult mai rapid decat in trecut. Intre 2015 si 2050, populatia lumii de peste 60 de ani va ajunge de la 12% la 22%. In 2020, numarul persoanelor cu varsta peste 60 de ani a depasit numarul copiilor mai mici de 5 ani. In 2050, 1 din 5 persoane va avea 60 de ani sau mai mult.

„Pe lângă câți ani trăim, este important de calculat câți ani de viață sănătoasă avem în față” – a mai spus Dr. Y. Tountas, University of Athens, Center for Health Services Research.

Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste „imbatranirea sanatoasa” ca un proces de dezvoltare si mentinere a capacitatii functionale, care sa permita bunastarea la o varsta inaintata. Capacitatea intrinseca cuprinde toate capacitatile mentale si fizice, pe care o persoana le poate avea. Abilitatea de a merge, de a gandi, de a vedea, de a auzi si de a-si aminti. Toate acestea pot fi influentate de prezenta bolilor, leziunilor si a schimbarilor legate de varsta.

Mediul include caminul personal si comunitatea in care traieste, precum si factorii din cadrul acestora, respectiv oamenii si relatiile dintre ei, atitudinile si valorile acestora, politicile sociale si de sanatate.

Timpul este neiertator si copiii devin adolescenti, tineri, maturi apoi batrani. Viata care insoteste timpul ne aduce continuu din randul celorlalti noi membri care au nevoie de ajutor. Si iata cum indiferent de varsta, indiferent de statutul social, indiferent de nivelul intelectual, exista un moment sau o perioada in care ceilalti trebuie sa ne ofere tot ceea ce ne lipseste pentru a duce o viata normala.

A ajuta implica o lupta comuna a celor responsabili si implicati in sistemul de sanatate, in sistemul educatei, al mediului, al finantelor.

Conceptul de locuinta asistata este de a produce servicii pentru nevoi individuale intr-un ansamblu rezidential normalizat. Individualitatea este premisa fundamentala in acest model de ingrijire. Construim un „camin” care sa aiba un design confortabil si familiar. Un loc in care rezidentii sa se simta ACASA. Pentru a avea o acomodare mai rapida , vom crea un mediu cu utilitati exceptionale, cu gradini mobilate corespunzator, cu piscine si fantani relaxante. Vom crea un mod de viata la care se poate adapta un rezident care provine din medii sociale diferite sau are nevoi speciale.

O statistica de la 1 ianuarie 2019 arata ca din 19,5 milioane de locuitori, 3,62% milioane sunt persoane peste 65 de ani.

Conform previziunilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, pana in 2050, 80% dintre persoanele in varsta vor locui in tari cu venituri mici si medii. Romania este una din tarile vizate de acesti viitori rezidenti.

AZIL vs. LOCUINTE ASISTATE

2.1 DEPENDENTA VS. INDEPENDENTA

Vorbim despre dependenta pe care o poate da varsta, o dizabilitate sau pur si simplu lipsa oricarei resurse de trai. O persoana dependenta presupune un sir de probleme care trebuiesc rezolvate. Perceptia comunitatii asupra acestor probleme este lenta, experienta de a rezolva situatiile se va crea in timp.

Trecerea de la independenta la dependenta se poate face brusc, sau intr-un timp mai lung sau mai scurt. Indiferent de starea rezidentului este necesar sa atinga un nivel satisfacator de securitate si individualitate, un mediu pozitiv cu caracteristicile vietii de „acasa”.

In anul 1963, Organizatia Mondiala a Sanatatii a ajuns la concluzia ca perioadele pot fi impartite in mai multe trepte in functie de starea de sanatate si de dependenta sau independenta a persoanei. Astfel, o persoana nu este neaparat batrana daca este independenta si activa la o varsta inaintata. Faptul ca tehnologia a avansat, medicina a reusit sa pastreze o stare de sanatate si o viata activa a persoanelor pe timp mai indelungat. Persoanele peste 60 de ani sunt considerate varstnice, cele peste 75 de ani sunt considerate batrane si cei peste 85 de ani, longevivi. In toate categoriile pot exista persoane cu dizabilitati sau persoane absolut dependente din punct de vedere fizic sau psiho-social.

Orice om isi doreste sa fie alaturi de familie pana la sfarsitul vietii. Odata cu intrarea in a treia etapa a vietii, incep usoarele probleme de sanatate. Putem imparti persoanele varstnice dupa modul de viata sau dupa starea de sanatate. Exista persoane care traiesc in cuplu pana la adanci batraneti, ajutandu-se unul pe altul in caz de nevoie, exista persoane singure care traiesc si sunt active pana la o varsta inaintata si o alta categorie, sunt persoane care au nevoie de ajutor la un moment al vietii. Sistemul de protectie sociala ofera ajutor in functie de nevoia fiecaruia.

Serviciile acordate persoanelor aflate in imposibilitatea de a se hrani si ingriji singure pot avea loc la domiciliul persoanei sau in centre specializate. Alegerea de a fi intr-un centru de ingrijire este luata de obicei de persoanele care sunt singure si au nevoie de ingrijire medicala sau doar de afectiune.

De ce au nevoie persoanele dependente si cele independete ???

2.2 DE LA AZIL LA LOCUINTA ASISTATA – EVOLUTIA CONCEPTIILOR DESPRE INGRIJIREA VARSTEI A TREIA

In ultimii 50 de ani, evolutia formei si functionalitatii unei case a trecut prin mai multe etape, atat in tara noastra cat si in restul lumii. Referindu-ne strict la casele in care sunt cazate sau locuiesc persoane de varsta inaintata s-a creat necesitatea de relocare si segmentare pe criterii de servicii.

Pentru o functionalitate incurajatoare si perfectibila se va crea un pachet de servicii necesare. Heterogenitatea este mai bine reprezentata de serviciile asistate, dar indiferent de eficienta locuirii individuale, scopul final este costul redus. Succesul locuirii asistate consta in abilitatea de a ingriji si persoanele sarace.

Fragilitatea rezidentilor este mult mai mare intr-un azil. O varianta de dorit este suprapunerea dintre azil si locuinte asistate. Procesul de imbatranire al persoanelor restrictioneaza activitatile din cauza dizabilitatilor. Rezidentii sunt tratati ca indivizi cu diferite nevoi personale. Rutina si planurile de servicii sunt flexibile si pot fi modificate in functie de nevoia fiecaruia.

Azilul este o unitate de ingrijire intr-un spatiu inchis. Rezidentii locuiesc in camere fara personalitate, utilate cu mobilier strict necesar, oarecum confortabil pentru o anumita categorie de seniori. Prezinta o libertate limitata, activitati strict necesare, fara posibilitatea de schimbare a mediului ambiant, cu interactiuni nesemnificative intre rezidenti. Spatiul este camera. In afara ei poate fi o curte, o sala de recuperare, sau o alta camera multifunctionala. Personalul este calificat, serviciile respecta un program putin flexibil. Se pune accent pe siguranta si ingrijirea persoanei din punct de vedere fizic. Partea emotionala are un rol secundar sau lipseste cu desavarsire in cadrul unui azil.

Evolutia azilelor tinde sa isi modifice structura organizatorica, sau sa isi micsoreze numarul in detrimentul locuintelor asistate. Schimbarea conceptului de ingrijire pune accent pe diversificarea activitatilor zilnice, individualizarea ingrijirii personale, respectarea autonomiei, asumarea riscului, asigurarea unor ingrijiri de calitate la costuri reduse, mentenanta heterogenitatii populatiei.

Locuinta asistata are o caracteristica principala si foarte importanta. Este o locuinta care in zonele comune ofera un simt al familiei, al comunitatii, apartinerii la comunitate. Seniorii se simt in siguranta, confortabil, intr-un loc care le trezeste amintiri si sentimentul de a fi acasa.

Arhitectura are un impact considerabil in stilul de viata si in imbunatatirea starii de bine a seniorilor fragili.

Mediul joaca un rol dominant in dezvoltarea si mentinerea starii de sanatate. Aranjamentele pe termen lung trebuie sa raspunda tuturor cerintelor care se schimba in timp. Tehnologia ajuta la dezvoltarea, selectia si relocarea in functie de accidente, modificari a starii de sanatate.

Conceptul arhitectural in contextul imbatranirii intr-o locuinta asistata are perspective:

Fizice;

Sociale;

Comerciale;

Culturale;

Clinice;

Psihologice.

Mediul din punct de vedere al designului cuprinde niste detalii importante ale atributului „acasa”. Usi care se incuie, mobila si decoratiuni personale, control indirect al temperaturii, posibilitati de comunicare prin telefon, interfon, cablu tv, internet.

Seniorii isi traiesc viata printre lucrurile lor, care pastreaza lucrul cel mai de pret: amintirile.

2.3 EVOLUTIA ARHITECTURALA A CENTRELOR DESTINATE SENIORILOR (EXEMPLE ISTORICE)

––––––––––

GERONTOPIA – AVANTAJE SI DEZAVANTAJE ALE UNUI EXPERIMENT CONTEMPORAN

3.1 UN LOC IDEAL IN CARE IMBATRANESTI SI MORI

Gerontopia este locul unde imbatranim.

Geron = batranete

Topie = loc

Sunt 2 cuvinte grecesti care au o mare importanta pentru fiecare dintre noi.

Idealul arhitectural suporta si stimuleaza in egala masura un concept complex si simultan.

Cum imbatranesc ? Cine de cine are grija ? Cine plateste ? Cat se cheltuie pentru batrani ?

Pornim de la un adevar demonstrat, un plus al varstei inaintate este intelepciunea si respectul. Un minus al varstei inaintate este fragilitatea si dependenta.

Oamenii isi doresc pentru ultima parte a vietii, un trai linistit, intr-un mediu adecvat nevoilor lor. Ei privesc acest lucru cu calm si seninatate. Nu este sigur daca toti oamenii realizeaza ca va veni aceasta perioada a existentei lor. Exista insa diferite momente sau evenimente petrecute in tumultul vietii, care ii fac sa realizeze ca acest lucru se va intampla, mai devreme sau mai tarziu. Atunci, gandul ca urmeaza ceva greu sau usor, undeva intr-un loc cunoscut sau nu, alaturi de rude sau prieteni, alaturi de necunoscuti, face sa se nasca dorinta ca acel loc sa fie pregatit din timp, cel putin in imaginatia lor. Gandul ca vor trece cu bine acea perioada cu siguranta da un sens vietii.

Arhitectura are un rol urias in acest caz. Acele locuri trebuie sa indeplineasca niste conditii extrem de variate. Arhitectul lucreaza cu imaginatia sa, cu experienta de viata a sa si a celor cunoscuti, cu spiritul sau tehnic, cu mediul inconjurator, cu materiale banale sau deosebite. Arhitectul trebuie sa creeze aceste locuri pentru seniori, tinand cont de nevoi emotionale si ideologice.

Locuintele asistate au scopuri terapeutice in principal, dar aceste locuri trebuie sa fie de o calitate exceptionala, pentru a oferi rezidentilor o atmosfera familiara, sa poata pastra demnitatea si independenta. De asemenea nu trebuie sa uitam de confidentialitate si individualitate.

Rolul acestui loc special poate fi interpretat ca o interactiune intre trei notiuni exceptionale:

Autonomia

Arhitectura

Imbatranirea

Aceasta interactiune, face ca mediul socio-fizic sa tina cont de viata seniorilor. Accentul se pune pe integrarea acestor persoane in viata asistata, in scopul precis de progres si adaptare. Habitatul creat devine sustenabil si agreabil, ajutat de tehnologie medicala dar fara a pune accent pe aceasta.

Relatia dintre oameni si locuri face obiectul de studiu in multe domenii. Locuinta asistata nu este o constructie sau un ansamblu lipsit de spirit. Este un amalgam de stiinta, tehnologie si spiritualitate. Este un simbol, o idee vie, un mecanism in perpetua dezvoltare si schimbare. Evolutia sociala, culturala, tehnica si umana va modifica continuu acest habitat, pregatindu-l pentru fiecare generatie de seniori, cu nevoile si dorintele momentului.

Crearea unor locuinte asistate fac studiul mai multor domenii, precum planificarea asistata, geografie culturala, filozofie, stiinte sociale, literatura si desigur arhitectura.

Designul mediului tine seama de necesitatile predictibile, respectiv:

Obiectivismul care ne spune ca lumea poate fi studiata separat de noi;

Pozitivismul care arata ca lumea reala este masurabila;

Reductionismul presupune ca cea mai buna cale de a studia lumea este prin examinarea discreta a partilor elementare.

Locuinta asistata nu este o adresa la care persoana locuieste, este un loc ce interconecteaza lucrurile cu persoana care locuieste.

„First, it means to meet others for exchange of products, ideas and feelings, that is, to experience life as a multitude of possibilities. Second, it means to come to an agreement with others, that is, to accept a set of common values. Finally, it means to be oneself, in the sense of having a small chosen world of our own.” – Christian Norberg Schulz, The Concept of Dwelling.

Locuinta poate fi uluitoare si inteleapta. La tinerete locurile noi in care locuim sunt lipsite de personalitete, sunt straine si goale, dar asteapta sa fie umplute cu energia noastra, cu ideile si lucrurile noastre. La batranete ne trebuie locuri deja umplute cu ideile noastre pentru ca aceste lucruri inseamna amintiri iar faptul ca ne reamintim cine suntem face ca viata sa aiba sens.

Locuintele noastre poseda identitatile noastre si ne comunica mesaje despre personalitatea noastra, despre stilul de viata. Sunt locuri intime care contin obiectele noastre speciale, ritualurile sociale, secretele si teritoriile sigure. Filmul vietii este creat de toate aceste amintiri, ce devin apoi izvor de energie pentru zilele urmatoare.

Entitatile sunt experimentate prin simturi. Atingerea texturii, vazul luminii, auzul armoniei, mirosul aromelor.

„Never build for needs ! A space evokes its use. It transcends need. If it doasen’t do that, then it has failed…” Louis Kahn, Wurman, 1986:186

Entitatile locuintelor permit imbinarea realista intre spatiu, forma si functiune.

Seniorii sunt mentorii nostri. Un vechi proverb romanesc ne atrage atentia „Cine nu are batrani, sa isi cumpere”. Ei merita iubirea, recunostinta si admiratia noastra pe care ne place sa le o oferim prin „Casa Ideala”.

Proust vorbeste despre importanta locului in vietile noastre: „ Its memory, the composite memory of its ribs, knees, and shoulder-blades offered it a whole series of rooms in which it had at one time or another slept; while the unseen walls kept changing, adapting themselves to the shape of each successive room that it remembered, whirling madly through the darkness. And even before my brain, lingering in consideration of when things had happened and of what they had looked like, had collected sufficient impressions to enable it to identify the room, it, my body, would recall from each room in succession what the bed was like, where the doors were, how daylight came in at the windows, whether there was a passage outside, what I had had in my mind when I went to sleep, and had found there when I awoke.”

Trecere timpului face ca sinele nostru biologic sa decada aducand tot felul de vulnerabilitati si dizabilitati. Bolile cronice sunt o amenintare foarte mare. Pierderea memoriei este cea mai mare importanta problema a varstei inaintate. Memoria este cea care ne tine productivi, echilibrati si orientati si face ca totul sa aiba sens.

“We shape our buildings; thereafter they shape us.” – Winston Churchill, 1943.

Respectand povestile rezidetilor, fostul lor stil de viata si casa asa cum o vad ei facem primul pas in crearea locului ideal. Trebuie sa interpretam povestea lor si sa cream un suport individual, pentru fiecare. Autonomia este unica si variata. Cand autonomia este experimentata poate indica atingerea unor scopuri terapeutice pozitive. Daca nu este experimentata, multe alte nevoi si dorinte sunt abandonate iar scopul proiectului este un esec.

Kastenbaum: “I want to die in the place i made to live.”

Nu putem sti unde vom muri, dar putem controla unde imbatranim. Acest loc are doua componente importante. Una fizica si una nedeterminata . Intre cele doua se afla o legatura foarte stransa.

Schatzchi and Natter: “Premeditation of death is premeditation of freedom.”

Casa unui rezident este ca o scena de teatru. Asteapta sa primeasca oaspeti pentru a si depana amintirile. Flori de matase, picturi cu copaci, animale de plus si tot felul de lucruri care ascund o poveste vesela sau trista. Pentru designeri este o provocare critica sa ofere un interior care sa empatizeze cu rezidentul. Implicarea familiei este un argument favorabil in rezolvarea problemei. Astfel rezidentul este incurajat sa aduca un aport personal si propria interpretare in mobilarea interioara.

Designerii folosesc mediul terapeutic pentru a stimula mentenanta memoriei. In ultimele clipe ale vietii, unii ar spune ca imaginile personale si interpretarile unor locuri confortabile sunt mult mai pretioase decat locul fizic in sine. La destinatia finala a calatoriei din viata, fotografiile si interpretarile chiar conteaza.

3.2 O LUME A VARSTEI A TREIA, LIMITAREA CONTACTULUI INTERGENERATIV

Locuintele asistate organizate ca zone rezidentiale, reprezinta oaze de liniste si multumire sufleteasca pentru seniorii care le populeaza. Aceasta solutie sociala si arhitecturala sustinuta de o politica coerenta a proiectelor, de catre societate poate fi o rezolvare rezonabila pentru o populatie care tinde sa aiba din ce in ce mai multi batrani.

Asistenta sociala asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau chiar excluderea sociala a unor persoane.

Singuratatea este una din cauzele deprecierii calitatii vietii. Scopul centrelor de ingrijire a varstnicilor au ca scop pastrarea pentru o perioada cat mai lunga a starii de sanatate, a vietii active si o relationare cu rudele sau alte persoane.

––––––––––

PRINCIPII DE PROIECTARE

4.1 CONSIDERENTE SOCIO-CULTURALE

IMPORTANTA MEDIULUI, RITUALURI PERSONALE SI INTEGRAREA PERSOANELOR DIN DIFERITE CULTURI

It's a weird city because the uglier the weather, the more beautiful the city. And the uglier the buildings, the more coherent the city. Rem Koolhaas

We say we want to create beauty, identity, quality, singularity. And yet, maybe in truth these cities that we have are desired. Maybe their very characterlessness provides the best context for living. Rem Koolhaas

I believe that architecture is fundamentally a public space where people can gather and communicate, think about the history, think about the lives of human beings, or the world. Tadao Ando

https://www.brainyquote.com/authors/tadao-ando-quotes

Locuintele asistate sunt un subiect greu de definit in contextul actual. Avem azile de batrani, azile de copii, azile de oameni cu dizabilitati, oameni care sunt ingrijiti la domiciliul lor intr un sistem invechit si plin de lipsuri.

Societatea evolueaza, tehnica a atins limite inimaginabile, dar oamenii cu diverse nevoi, sunt din ce in ce mai marginalizati. Oamenii cu nevoi speciale pot avea orice varsta, sex, religie sau etnie. Ceea ce ii separa sunt dizabilitatile, varsta sau saracia. Locuinta asistata poate fi un azil sau o locuinta privata, daca ea exista.

Discutam despre mediul sanitar in primul rand. Mediul acesta face parte dintr un sistem sanitar care este depasit de problemele medicale. Aceste probleme au inceput sa fie preluate de un sistem privat care a costruit azile pentru batrani sau bolnavi. Costurile sunt foarte mari desi nici nu pot acoperi toate problemele pe care le au rezidentii. Mediul educational face si el parte dintr-un sistem educational. Nu discutam despre problemele copiilor si tinerilor cu dizabilitati care invata in acest sistem. Ne vom referi la cadrele medicale si de alte profesii care sunt pregatite in acest sistem si trebuie sa rezolve apoi problemele celor din locuintele asistate si din azile.

Personalul din sistemul de asistenta sociala are pregatirea si calificarea specifica pentru ingrijirea persoanelor cu nevoi speciale. Persoanele care au dreptul la asistenta sociala sunt reglementate prin lege.

Asa cum am amintit in capitolele anterioare, evolutia centrelor destinate seniorilor a fost destul de lenta in tara noastra, spre deosebire de statele dezvoltate, unde grija fata de seniori are un grad ridicat de importanta.

Tarile dezvoltate economic si cultural protejeaza si incurajeaza seniorii sa aiba o viata activa fizic si emotional pana la sfarsitul vietii. Sistemul de protectie sociala recompenseaza munca de o viata a celor care au ajuns la o varsta inaintata si le ofera o viata lipsita de grija zilei de maine.

Se poate ajunge la o viata linistita a seniorilor si la noi in tara, chiar daca acum pare ceva imposibil.

Avem suficiente resurse pentru a incepe sa costruim zone rezidentiale pentru oamenii care merita sa traiasca intr-un mediu natural, departe de stresul orasului. Sistemul nostru de asistenta sociala nu este pregatit moral pentru asa proiect. Generatia tanara are resurse, forta de convingere, capacitate intelectuala si tehnica pentru a pune temelia unei noi conceptii de viata pentru parintii lor. Va fi prima caramida intr-o noua societate in care parintii nu mai pot fi o povara pentru copiii lor.

Locuinta asistata amplasata intr-o zona rezidentiala creeaza multiple avantaje. Alegem un mediu curat, cat mai putin poluat, intr-o zona usor accesibila, avand toate utilitatile necesare. O putem numi comunitate dupa ce zona va avea cladirile necesare si va fi populata de rezidenti. Va capata o identitate clara in clipa in care va functiona si va indeplini toate conditiile unei vieti normale. Vrem sa construim o oaza de liniste si fericire pentru seniori.

Sistemul rezidential este opusul sistemului medical. Exista multe exemple in lume, in care acest sistem are un real succes. Exista „sate pentru seniori” in care toate dotarile creeaza un mediu aproape ideal pentru rezidenti.

Spatiul in care vom costrui locuintele asistate trebuie sa inlocuiasca si saaiba toate atributele de „acasa”.

De-a lungul vietii ne schimbam adresa de multe ori. Ne putem adapta sau nu in locul in care locuim. Dar exista un moment in care ne stabilim undeva, inchegam o familie si incepem sa cream un mod de viata. Timpul isi pune amprenta pe toate actiunile noastre si incet-incet, unele devin ritualuri.

Aceste ritualuri se pot schimba pe parcurs, in functie de evolutia evenimentelor. Dar altele pot ramane pentru toata viata. Le numim cu mandrie „tabieturi”. Chiar ne dorim sa le pastram, pentru ca unele ne creeaza un sentiment placut si ne fac sa retraim amintiri dragi noua.

Designul locului este arta si priceperea arhitectului care asculta psihologul, intreaba medicul, se sfatuieste cu costructorul si studiaza descoperirile in tehnologie. Proiectul final trebuie sa tina cont in primul rand de trecerea timpului. Locuintele asistate pentru seniori sunt locuri ce satisfac cerintele oamenilor. Principalul caracter al acestui loc este flexibilitatea lui de a se modifica dupa nevoia fiecaruia, intr-un timp relativ scurt. Un rezident activ si sanatos poate in orice moment sa aiba un accident care sa il transforme intr-un rezident imobilizat si dependent. Scopul proiectului este ca el sa poata ramane in acelasi loc, numit „acasa” pana la sfarsitul vietii.

Costructia locuintelor asistate trebuie sa indeplineasca toate cerintele unui camin. In plus trebuie sa aiba in apropiere toate utilitatile necesare unor persoane cu nevoi speciale. Cabinete medicale, sali de sport, zone comerciale, culturale, zone de agrement, mijloace de transport pentru incinta cat si legaturi cu localitatile apropiate.

Amplasamentul cladirilor, rezolvarea circulatiei precum si aplasamentul spatiilor comune exterioare trebuie sa aiba un sens. Totul participa la integrarea sociala a rezidentilor in spatiul creat. Scopul final este realizarea unei comunitati flexibile dar atasate acestui mediu lipsit de istorie. Aceasta comunitate va veni cu propria poveste pentru a umple acest gol.

Aceasta comunitate va avea doua componente clare si distincte. Rezidentii, locuitori ai caselor sau apartamentelor si personalul angajat al diverselor utilitati. Relatia dintre ei poate fi foarte stransa in unele cazuri, sau indiferenta in altele. De exemplu, o asistenta medicala poate ingriji zilnic un pacient rezident, dar un angajat al cofetariei nu va fi observat de un rezident care nu are obiceiul de a merge la cofetarie.

Transferul rezidentilor din caminul personal in care au trait ani sau zeci de ani, in noua locuinta, poate fi simtita ca o pierdere. Este important ca obiectele personale sa fie pastrate, pentru a recrea un nou camin pentru urmatoarea perioada. Asta nu inseamna ca vor petrece tot restul vietii in acel loc. Vor avea libertatea sa aleaga oricand sa se mute in alta locatie.

Ritualurile peronale sunt atat de variate, incat designerul trebuie sa le aiba in vedere atunci cand proiecteaza.

Cafeaua de dimineata, stand la fereastra, privind rasaritul soarelui;

Cititul ziarului cu pipa in mana si cana de ceai;

Plimbarea de seara sau de dimineata cu cainele de companie;

Plantatul si ingrijitul florilor de la fereastra sau din gradina;

Alergatul zilnic pentru a pastra conditia fizica;

Vorbitul la telefon cu prietenii sau rudele dragi;

Pictatul stand cu sevaletul intr un parc;

Cantatul la un instrument impreuna cu prietenii;

Cusutul la gherghef sau tricotatul unui sal;

Cumparaturi pentru meniul zilnic.

Toate aceste ritualuri sunt viata, sunt modul de petrecere a timpului, sunt lucruri la care nu putem renunta in mod normal. Daca incet incet pierdem posibilitatea sa mai avem ritualuri din diverse motive, calitatea vietii incepe sa scada. O boala sau un accident poate intrerupe oricand viata normala. Avantajul de a locui in casa asistata este ca imediat cineva va veni in ajutor .

Ritualurile pot fi atat individuale cat si de grup. Ritualurile de grup le putem numi traditii sau obiceiuri. Pot fi evenimente in familie (nunti, botezuri, nasterea unui copil, moartea unei rude), aniversari (zile de nastere, ani de la terminarea studiilor, ani de casatorie), sarbatori religioase (Craciun, Paste, Bairam, Hanuka).

Aceste ritualuri comune reprezinta liantul care formeaza comunitatea. Avantajul imens pe care il detine o comunitate de seniori este intelepciunea acumulata in timp, experienta de viata. O comunitate de seniori va da dovada de intelegere si acceptare fata de actiunile celor din jur.

Rutina zilnica este o orientare in timp si spatiu.

Cumulul de pierderi a ritualurilor duce la pierderea increderii de sine, la pierderea identitatii si a legaturii cu locul si comunitatea. Aici intervine sistemul nou de asistenta sociala. Recuperarea medicala se face in zonele deja cunoscute motiv pentru care schimbarea nu este atat de drastica si greu de suportat.

Un exemplu ar fi masajul sau inotul. Masajul, gimnastica si inotul de intretinere se transforma in masaj, gimnastica si inot de recuperare. Comunitatea ajuta foarte mult din punct de vedere moral, deoarece personalul medical este deja cunoscut, se schimba numai modelul exercitiilor.

Integrarea persoanelor de diverse etnii, culturi si religii este foarte simpla deoarece in ritualurile zilnice ale comunitatii exista o solidaritate si o reciprocitate de grup.

4.2 TIPOLOGIA INTERACTIUNILOR UMANE

Persoanele care vor locui intr-un spatiu asistat se impart in mai multe categorii in functie de gradul de sanatate, de educatie si de dependenta. Intr-o astfel de societate asistata abordarea arhitecturala a spatiului trebuie sa tina cont de tipurile de actiuni dintre rezidenti si personalul angajat.

Interactiunea dintre rezidenti si personalul medical:

Prin diferite artificii arhitecturale putem crea o stare psihologica pozitiva prin legatura deschisa si directa dintre zona de locuinte si centrul medical. Spatiul apartamentului locuit de rezident trebuie sa contina suficient loc pentru o interactiune cu un cadru medical chiar in interiorul acestei locatii. Organizarea apartamentului astfel incat sa permita o eventuala mobilare cu obiecte personale care sa nu impiedice totusi actul medical are un efect pozitiv asupra starii generale a persoanei in cauza. In functie de gradul de dependenta al rezidentului actul medical poate avea loc in interiorul locuintei sau intr-o cladire cu functiune specializata. Drumul intre locuinta si acea cladire trebuie sa fie placut si usor de parcurs.

Interactiunea dintre rezidenti si personalul auxiliar:

Locuintele ocupate de rezidenti au in unele cazuri personal calificat pentru curatenie, menaj usor, pentru ingrijirea unui bolnav, a animalelor de companie si a spatiilor verzi din jurul caselor. In propriile locuinte oamenii se gospodaresc singuri, se pot aproviziona, pot iesi pentru anumite activitati culturale, sportive, recreative. In cadrul acestor activitati pot intra in contact cu personalul angajat. Comunitatea le ofera o siguranta si o atmosfera de echilibru deoarece isi vor crea o rutina intrand in contact cu persoane cunoscute.

Interactiunea intre rezidenti:

Intalnirile pot avea loc in locuri special amenajate, respectiv terase, cafenele, parcuri, terenuri de sport, cinematograf, biblioteca, sau pot avea loc in interiorul locuintei. Faptul ca au preocupari comune si locuri relativ reduse ca numar, duc la o apropiere intre seniori. Se pot naste noi prietenii. Crearea unor legaturi stranse intre rezidenti poate aduce beneficii. Niciodata nu este prea tarziu sa inveti sa pictezi, sa crosetezi, sa canti sau sa te ocupi de gradinarit.

Interactiunea intre rezidenti si vizitatori:

Spatiul in care persoanele locuiesc are un puternic caracter de siguranta si liniste deoarece il numesc acasa. In spatiul lor privat primesc cu placere prieteni si rude cu diferite ocazii. Pot petrece impreuna aniversari, sarbatori sau doar timp de calitate, depanand povesti si amintiri.

RAPORTURI SPATIALE

STUDII DE CAZ

Hospital, Retirement (Esternberg, Austria)

Proiectant: Gärtner+Neururer

Suprafața:  7575.0 m²

Descrierea proiectului:

Constructia se afla intr un mic sat austriac.Este compusa din trei corpuri diferite ca forma, functionalitate si suprafata.impreuna compun un camin pentru ingrijirea batranilor. Suprafata totala este de 7575 metri patrati, pe trei niveluri construite .Camerele locuite de rezidenti se afla intr o aripa eparata fiind orientate spre sud vest.Langa zonele de locuit se afla camerele de asistenta medicala. Functiunile publice sunt amplasate la etajul 1, respectiv administratia, o cafenea, o capela si o sala nultifunctionala.

Lantern of Saybrook

Conceput ca un sat cu casute mici, cu pridvor, indreptate spre un teren de golf, ansamblul aminteste de arhitectura anilor 40. Scopul este foarte precis, deoarece se adreseaza bolnavilor de dementa si de altzheimer.

,,Fiecare lucru pe care il vezi, culoarea peretelui, vopseaua, are de fapt un beneficiu terapeutic, o valoare terapeutica ,, a spus CEO – ul Jean Makesh.In calitate de terapeut ocupational pregatit, el a reusit sa creeze un mediu controlat, pentru a i ajuta sa reinvete si sa ii ajute sa isi pastreze abilitatile de baza. Pardoseala este vopsita in verde , imitand iarba, pe plafon exista o retea de leduri ce imita cerul instelat si o serie de efecte sonore imita ciripitul pasarelelor pe tot parcursul zilei.Toate aceste efecte ajuta rezidentii la stimularea memoriei.

,, ii duc inapoi la acele amintiri. Creez o capsula de timp. Le permite sa imbratiseze tot ce este in jurul lor.,,a declarat Jean Makesh in fata ziaristilor.

` Serviciile, dotarile, masurile de siguranta si programele speciale fac din acest ,,proiect,, ceva unic, un cadru – scoala pentru cei care vor sa infiinteze astfel de camine pentru cei cu probleme de memorie.

Wilder Kaiser, Scheffau am Wilden Kaiser,

Tirol, Austria

Proiectant SRAP Sedlak Rissland + Dürschinger Architekten, Nürnberg, Germania

Firma arhitectului: SRAP Sedlak Rissland + Dürschinger Architekten

Arhitecți de conducere: René Rissland + Uli Wiese

Arhitect peisagistic: bauchplan) (landchaftsarchitekten)

Descrierea proiectului

in anul 2014, trei municipalitati din austria, au hotarat sa construiasca ,,o casa pentru pensionari si asistenta medicala,,,pentru a imbunatati si moderniza vechiul camin de batrani care nu mai corespundea standardelor actuale.In urma concursului de arhitectura, proiectul castigator a fost cel al unor arhitecti germani.Finalizarea si deschiderea au avut loc in 2017.

Aspectul este simplu,format din doua corpuri unite cu un atrium.Zona exterioara cuprinde o gradina publica, o gradina pentru tratament psihiatric si un loc de joaca pentru copii.

La nivelul parterului se afla sala de evenimente, o capela si o cafenea in partea din fata a cladirii, iar in partea din spate, o zona administrativa, Sali de servicii si o bucatarie.

La etaj exista 54 de apartamente utilate modern, distribuite pe 2 niveluri.Peste tot exista spatii comune, terase acoperite si balcoane orientate spre pitorescul lant muntos Village Village Scheffau.

In intreaga cladire,finisajele in stil traditional cu incrustari in lemn se imbina armonios cu elemente moderne.

Peter Rosegger Nursing Home / Dietger

Wissounig Architekten (Graz, Austria)

Arhitecți: Dietger Wissounig Architekten

Descrierea proiectului:

Cladirea are 2 etaje, o forma simpla de patrat, compusa din 8 comunitati de locuinte, grupate in jurul a patru curti interioare, partial acoperite, avand si un acces direct spre parcul public al orasului Graz.

Fiind in posesia unui plan meticulos elaborat cu privire la siguranta si protectia la incendiu, cladirea a fost executata din lemn. Caracteristicile lemnului, diversitatea decorurilor si privelistilor interioare si exterioare creeaza o atmosfera calda, placuta, confortabila si prietenoasa acestor locuinte.

Geriatric Centre Donaustadt Vienna

Architects: Delugan Meissl Associated Architects

Suprafața utilă: 26.271 m²

Suprafața construită: 44.136 m²

Suprafață construită (remodelare): 33.300 m²

Suprafață construită (construcție nouă): 10.800 m²

Descrierea proiectului:

Conceptul acestui camin se bazeaza pe un proiect actual al municipalitatii, care vrea sa vina in ajutorul persoanelor care datorita varstei incep sa aiba diverse nevoi. Nu este un centru medical in sensul conventional.

Spatiul interior ofera un contact direct cu lumea exterioara. Centrul de servicii este usor accesibil datorita circulatiei din jur. Locuitorii pot alege daca si cum doresc sa interactioneze cu ceilalti rezidenti.

Aceasta noua abordare a proiectului, demonstreaza legatura pozitiva dintre confidentialitatea vietii de zi cu zi dintr-un centru geriatric si viata din orasul inconjurator.

Housing for Elderly People in Huningue, Franța

Arhitecți: Dominique Coulon și asociați

Suprafață: 3932.0 m²

Descrierea proiectului:

Proiectul cuprinde 25 de locuinte de cate 50 metri patrati, o sala de calculatoare, un restaurant , un atelier de hobby si o gradina de legume. Atractia este chiar amplasamentul ansamblului, asezat pe malul Rhinului. Betonul rosu, teracota si lemnul produc la interior o atmosfera placuta iar la exterior cladirea este imbracata intr-o caramida de tip artizanal care pare a avea „ceva gresit”. Acest detaliu subliniaza amenajarea potrului rustic conectandu-se perfect la istoria Rhinului.

Rochester Springs

Proiectant: Three: Living Architecture (Dallas)

Suprafata: 73.073 mp

DESCRIEREA PROIECTULUI

Conceptul acestui proiect este unul din primele 5 tendinte ale arhitecturii din 2014 privind proiectarea unei comunitati de viata in varsta avand „niste camere flexibile” adica niste camere construite pentru a fi schimbate in viitor. Unitatea a fost conceputa ca locuinta asistata sau de ingrijirea memoriei. Acest ansamblu face parte dintr-un concept mai mare care va avea si un campus in viitor. Parterul va cuprinde 2 cartiere de locuinte pentru persoane cu probleme de memorie, cu zone comune organizate in jurul curtilor exterioare, iar etajul 1 va avea numai locuinte asistate si zone comune.

LANSERHOF TEGERNSEE

Proiectant: ingenhoven, Plange Mühle 1, Düsseldorf, Germania

Descrierea proiectului:

Designul intregii statiuni este rafinat si atemporal avand forme elegante si culori calde. Aici deviza este a fi si a ramane sanatos. Proiectarea tine cont de toate elementele esentiale pentru un spatiu pentru intinerire si regenerare. Centrul de tratament are 5000 mp si ofera o gama larga de programe de diagnostic, terapii, fiind exclusiv compus din 70 de camere si apartamente. Toate sunt proiectate pentru a crea mult spatiu, liniste si confidentialitate.

Norterre

Proiectant: ACTION PACT DESIGN (Manhattan)

Suprafata: 160.000 mp

DESCRIEREA PROIECTULUI

Primul proiect de sanatate multigenerationala si bunastare. Acest proiect va schimba modul in care traim, ne jucam si ne vindecam. Este construit pentru rezidenti din toate etapele vietii inclusiv familii tinere, adulti activi si varstnici. Adultii tineri, parintii si bunicii se pot reuni pentru cursuri de fitness, yiga, antrenamente personalizate, demonstratii de gatit, consultatii medicale si alte terapii fizice. Complexul cuprinde 60 de locuinte asistate, 20 cu asistenta pentru probleme de memorie, 20 de resedinte pentru ingrijire de lunga durata si 40 de apartamente cu ingrijire de scurta durata pentru persoane de toate varstele, inclusiv pentru copii.

Sheridan din Iordania de Sud

Proiectant: Harley Ellis Devereaux (HED)

Suprafata: 87.360 metri patrati

DESCRIEREA PROIECTULUI

Constructia este situata intre 2 lanturi montane si cuprinde 7 unitati de cazareasistata pentru persoanele in varsta si 33 de unitati de ingrijire pentru cei cu probleme de memorie. Personalul utilizeaza un stil inovator bazat pe cele mai recente descoperiri pentru a-i ajuta pe cei cu probleme de memorie, dementa si altzheimer sa se conecteze la simturile si amintirea pe termen lung. Peogramul lor se bazeaza pe organizarea ce concursuri de sah, de lectura si activitati din domeniile artelor si meseriilor.

INTERVIURI

Cadre medicale/ ingrijitori:

Ce va sugereaza cuvintele „camin/azil de batrani” ?

Unde credeti ca ar trebui amplasat un azil pentru batrani ?

Care sunt cele mai grele probleme in lucrul cu persoanele in varsta ?

Ce imbunatariri se pot face pentru a le face viata mai buna persoanelor din azil ? Ce ati adauga/ schimba ? (activitati, camere, etc).

Cum vi se pare conceptul prezentat in proiectul de diploma ? Ati dori sa lucrati intr-un astfel de mediu ? Dar sa deveniti rezident ?

Persoane tinere/adulte/ in varsta:

Ce va sugereaza cuvintele „camin/azil de batrani” ?

Unde credeti ca ar trebui amplasat un azil pentru batrani ?

Cum vi se pare conceptul prezentat in proiectul de diploma ? Ati lua in considerare sa alegeti un astfel de loc pentru bunicii/parintii dvs. sau sa va retrageti chiar dvs. intr-un astfel de loc ?

Ce imbunatariri se pot face pentru a le imbunatatii viata persoanelor din azil ? Ce ati adauga/schimba ? (activitati, camere, etc).

Considerați ca un astfel de proiect ar reduce problemele bătrânilor și dificultatile intalnite de aceștia ?

CONCLUZII