Locuinta Protejata Pentru Persoanele cu Dizabilitati

CUPRINS

ARGUMENT

Locuința protejată poate fi numită casa (domiciliul) persoanei cu dizabilități. Persoanele care beneficiază de aceste locuințe sunt cele care dețin un loc de muncă în urma obținerii unei calificări în diferite domenii.

Numită „casă”, locuința protejată oferă un trai independent, creșterea autonomiei, încredere în propria persoană, formarea și dezvoltarea deprinderilor de autogospodărire, întreținere.

Purtând denumirea de locuință protejată este de înțeles că persoanele beneficiază de aceasta. Locuiesc în sistem protejat, sunt supravegheate în permanență de personal calificat angajat și monitorizate de specialiști (asistent social, medic, psiholog, instituțiile autorizate).

Pornind de la cele menționate mai sus pot spune că lucrarea de față descrie și explică locuința protejată, în partea de teorie.

Pentru întocmirea prezentei lucrări s-au folosit câteva metode și tehnici de lucru privind persoanele adulte cu handicap. De asemenea această lucrare conține și partea practică ce a fost întocmită bazându-se pe cercetare, pentru a se scoate în evidență posibilitățile și modul de lucru cu persoane adulte cu handicap.

Cert este că indiferent de ceea ce se dorește a se evidenția prin demersul teoretic și investigația practică, munca concretă cu persoanele adulte cu handicap prezintă un oarecare grad de dificultate sub aspectul integrării în societate și încadrarea în muncă, obținerea autonomiei.

Pentru a se obține rezultatele dorite se necesită multă muncă și suport de specialitate. Se menționează faptul că ar fi de indicat a se lucra de la o vârstă mai fragedă cu această categorie de beneficiari.

GLOSAR

Abilități de viață independentă – se referă la capacitatea unei persoane de a se întreține, autoservi și autogospodări, la nivelul obișnuit al comunității de apartenență, fie cu sprijin în unități de asistență socială, fie independent, în comunitate.

Beneficiar – utilizator de servicii sociale.

Contract de servicii – înțelegere, acord scris care produce efecte juridice, între furnizorul de servicii sociale și beneficiar, prin care se stipulează condițiile în care se desfășoară activitățile de asistență socială, drepturile și obligațiile fiecăreia dintre părți.

Evaluare – proces complex și continuu prin care sunt estimate și recunoscute particularitățile de dezvoltare, integrare și incluziune socială a persoanelor adulte cu handicap; acesta presupune colectarea de informații cât mai complete și interpretarea acestora în scopul orientării și intervenției.

Integrare socială – procesul de interacțiune dintre individ sau grup și mediul social, prin intermediul căruia se realizează un echilibru funcțional al părților.

Incluziune socială – setul de măsuri și acțiuni multidimensionale din domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncii, locuirii, educației, sănătății, informării și comunicării, mobilității, securității, justiției și culturii, destinate combaterii excluziunii sociale.

Responsabil de caz – lucrător în cadrul unui serviciu social specializat, care coordonează derularea planului individual de intervenție.

Procedură – conține, de regulă, scopul, obiectivele și domeniul de aplicare ale unei activități; etapele de urmat; conținutul activității: cine, când, unde și cum se realizează activitatea; ce materiale, echipamente și documente trebuie utilizate; cum trebuie controlată și înregistrată activitatea.

CAPITOLUL I

Persoana cu dizabilități din Locuința

Protejată

I.1. Locuința protejată. Introducere

„Locuința protejată” oferă suport adulților cu dizabilități mintale ușoare prin oferirea de spațiu locativ și asistență socială periodică  pentru a le asigura condiții minime de existență și autonomie socială.

În locuința protejată crește gradul de independență al beneficiarilor, se susține incluziunea lor în viața comunitară, exercitarea rolurilor sociale caracteristice tuturor persoanelor unei comunități, inclusiv incluziunea vocațională a acestora. În acest sens, beneficiarii vor fi asistați de către asistenții sociali, care vor oferi suport în funcție de necesitățile beneficiarilor, mai frecvent în prima perioadă a plasamentului și doar periodic odată cu sporirea gradului de independență a beneficiarilor.

Dezinstituționalizarea este un proces complex care trebuie să fie însoțit de dezvoltarea unor servicii comunitare pe potrivă considerată un serviciu de plasament în comunitate, locuința protejată reprezintă o alternativă îngrijirii rezidențiale și sprijină reintegrarea în familie și comunitate a persoanelor care anterior au fost plasate în instituții rezidențiale. De asemenea, rolul acestor servicii este de a preveni plasarea în instituții rezidențiale a altor persoane cu dizabilități.

Locuința protejată este o oportunitate pentru beneficiarii noștri de a avea o viață independentă, de a se bucura de condiții pentru integrarea în societate și să decidă singuri ce este important în viața lor cotidiană.

Managerul de caz a beneficiarilor plasați în serviciul locuință protejată activează în cadrul departamentului dezvoltare servicii comunitare și este responsabil de acordarea suportului personalului serviciilor în prestarea serviciilor calitative ale beneficiarilor.  Managerul de caz al beneficiarilor din servicii va raporta managerului departamentului dezvoltare  servicii comunitare.

 Responsabilități:

Promovarea la nivel comunitar a importanței incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități mintale plasate în casă comunitară și locuință protejată;

Asistență tehnică directorului/coordonatorului serviciului în stabilirea parteneriatelor cu administrația publică locală, prestatorii de servicii din comunitate;

Asistență tehnică personalului din cadrul serviciilor în procesul de evaluare a nevoilor beneficiarilor;

Participarea la elaborarea planurilor individuale de asistență, planurilor educaționale individualizate sau a planurilor de intervenție comportamentală pentru beneficiarii din servicii;

Elaborarea suporturilor de curs și moderarea trening-urilor,  meselor rotunde, seminarelor etc. Efectuate pentru personalul din servicii și alți parteneri ai programului;

Elaborarea planurilor  de activitate  și a rapoartelor  în conformitate cu cerințele programului;

Promovarea lucrului eficient în echipă și stabilirea clară a priorităților în vederea atingerii obiectivelor scontate ale programului;

Completarea corectă și la timp a documentelor și păstrarea lor în conformitate cu cerințele programului. Elaborarea documentelor noi în caz de necesitate;

Disponibilitatea de a călători național și internațional;

Disponibilitatea de a lucra după un program flexibil;

Alte obligațiuni și responsabilități necesare realizării scopului programului.

Calificări:

Studii universitare în psihologie, asistență socială, psihopedagogie sau alte domenii din științele sociale relevante pentru activitățile preconizate pentru persoane  cu dizabilități;

Minimum 2 ani de experiență de lucru cu persoane cu dizabilități, în special acordarea directă a serviciilor;

Cunoașterea bună a aspectelor ce țin de serviciile de asistență socială bazate pe comunitate, planificare centrată pe persoană, autodeterminare și integrare, incluziune socială;

Experiență de elaborare a instrumentelor de evaluare și monitorizare și de desfășurare a instruirilor, seminarelor și atelierelor de lucru comunitare;

Abilități înalte de organizare și de management al timpului;

Abilități înalte de scriere și redactare;

Cunoașterea bună, la nivel de comunicare și scriere, a limbilor română, engleză și rusă.

Permisul de conducere (categoria B) și experiența de conducere va constitui un avantaj;

Cunoașterea calculatorului, în particular microsoft word, excel și power point, căutarea online și managementul datelor.

Alte cerințe:

Abilități excelente de comunicare și relaționare interpersonală;

Grad înalt de responsabilitate și flexibilitate;

Integritate, discreție profesională, capacitatea de a trata subiecte confidențiale;

Tact și diplomație în interacțiunea cu factorii guvernamentali de decizie și oficialii locali de toate nivelele;

Rezistența la situațiile de stres, flexibilitate și creativitate în desfășurarea activităților aferente funcției;

Optimism și capacitatea de a depăși prin exemplul propriu situațiile de stres și dificultate;

Dorința de a ajuta / abilita persoanele cu dizabilități.

I.2. Concepte

Dizabilitate. Persoana cu handicap. Locuința Protejată

Conform legii 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, acestea sunt persoane cărora, datorită unor afecțiuni fizice, mentale sau senzoriale, le lipsesc abilitățile de a desfășura în mod normal activități cotidiene, necesitând măsuri de protecție în sprijinul recuperării integrării incluziunii sociale.

Începând cu anul 2002 s-a decis de comun acord între sănătate, protecția copilului, protecția persoanelor cu handicap și educație să înceapă utilizarea termenilor propuși de clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății (cif), aprobată de organizația mondială a sănătății (afectare, limitare a activității și restricții în participare) în paralel cu termenii învechiți (incapacitate, deficiență, handicap), iar termenul „dizabilitate” să acopere termenii „deficiență” și „handicap”.

Punctul de vedere al lui ph. Wood (punct de vedere împărtășit și de organizația mondială a sanătății) este că termenul de handicap ar trebui păstrat cu accepțiunea sa specifică de dezavantaj, de deficiență defavorizantă, de consecința situațională apărută ca urmare a deficiențelor sau maladiilor invalidante.

Conform clasificării internaționale a funcționării, dizabilității și sănătății, adoptată și aprobată de organizația mondială a sănătății, dizabilitatea este termenul generic pentru afectări/deficiențe, limitări de activitate și restricții de participare, definite, și care relevă aspectul negativ al interacțiunii individ-context.

Există patru tipuri de handicap:

Handicapul senzorial (ambliopie-cecitate-surdomutitate);

Handicapul motor (paralizie-infirmitate motrică-cerebrală, etc.);

Handicapul mental (retardare, deficiență mintală-imbecilitate-idioție);

Handicapul care rezultă dintr-o maladie cronică (astm-diabet-tuberculoză).

De asemenea se definesc trei grade de intensitate ale handicapului, ținând seama de consecințele fizice și sociale:

Handicapul ușor, care nu împiedică potențialitățile de dezvoltare și permite o independență fără ajutor extern;

Handicapul mediu, pentru care o intervenție specializată face posibilă integrarea socio-profesională;

Handicapul sever, care accentuează dependența individului de altă persoană inclusive pentru satisfacerea nevoilor elementare.

Handicapul reprezintă o sursă de stigmatizare indiferent dacă este mental sau fizic. Din acest punct de vedere persoanele cu dizabilități se confruntă de multe ori cu practici discriminatorii fiind unul dintre grupurile vulnerabile „țintă” a marginalizării și excluziunii sociale „… fie că ne referim la deficiențe, la incapacități sau la dezavantaje, avem de-a face cu o relație dialectică în care intervin simultan factori biologici, ecuație personală, privire exterioară”. ( Ferreol, Gilles , apud Neculau, Adrian, Ferreol, Gilles, 1996: 212).

A fi persoană cu handicap echivalează de cele mai multe ori cu experiența izolării, discriminării, vulnerabilității, și abuzurilor asupra identității și stimei de sine.

Excluziunea socială a persoanelor cu handicap nu înseamnă doar un nivel redus al resurselor materiale, ci mai ales dificultățile sau imposibilitatea lor de a participa în mod efectiv la viața socio-economică și culturală; în anumite privințe mai înseamnă și alienare și distanțare față de societatea obișnuită. Excluderea socială este definită în termenii lipsei de acces sau a accesului limitat la drepturile civile, sociale, economice, politice, reflectând într-o anumită privință standardele de viață și oportunitățile. (Manea, Livius, 2003:106).

Dizabilitatea apare ca o problemă de drepturi umane. Implică lupta pentru alegere, justiție socială și participare.

O dezbatere referitoare la excluziunea persoanelor cu handicap trebuie să ia în considerare două domenii esențiale strâns legate între ele – educația și munca – întrucât, în principal handicapul are semnificația excluderii și marginalizării în raport cu sistemul de educație și cu piața forței de muncă.

În contextul aderării la UE, în România trebuie în continuare să atragem atenția opiniei publice și a autorităților asupra situației dificile a tinerilor cu handicap, mai ales prin prisma șanselor lor de acces pe piața forței de muncă. Este bine că în ultimii ani se schimbă înțelegerea dizabilității de către societate în sensul că barierele sociale definesc persoana cu dizabilitate, nu deficiențele persoanei. Acceptarea în societate, reducerea barierelor scade efectul dizabilităților, crește competențele și șansele de integrare și autonomie socială.

Tinerii cu dizabilități care sunt tratați ca persoane „normale" au șanse mai mari să reușească în viață, mai ales dacă sunt ajutați să facă ei înșiși abstracție de handicapul care îi însoțește toată viața. Ca atare, este necesar să fie ajutați să-și transforme dizabilitatea în abilitate. Ceea ce nu întotdeauna ne reușește.

Pentru ca o persoană cu handicap să-și depășească condiția, trebuie să „își asume răspunderea”, demers voluntar și în același timp individual: „înseamnă a căuta autonomie și independență, prima axiomă a readaptării; înseamnă, de asemenea să corespunzi unui profil-tip, să ai o personalitate care să facă posibilă aceasta. Însă prețul ce trebuie plătit nu este același pentru toți. Pentru a face precum ceilalți, trebuie să fii ceva mai mult decât sunt ceilalți”. ( Ferreol, Gilles, apud Neculau, Adrian, Ferreol, Gilles, 1996:215, în Dragomir, Valentina, 2002:104)

Majoritatea persoanelor cu dizabilități pot lucra alături de colegii lor fără dizabilități, fără niciun fel de – sau cu foarte puțină – asistență. Unele însă ar putea avea nevoie de accesibilizarea mediului de muncă sau a procedurilor de lucru. Dar aceste ajustări deseori sunt ușor de implementat și necostisitoare. Deseori, este disponibilă asistența financiară sau de alt tip, nu rare fiind cazurile în care ajustările făcute în folosul angajaților cu dizabilități au adus beneficii și celorlalți membri ai personalului și clienților.

Angajarea în muncă este una din căile importante pentru incluziunea socială și că toți cei care doresc să muncească ar trebui să aibă oportunitatea să o facă și să beneficieze de sprijinul de care au nevoie.

Locuințele protejate reprezintă instituții de asistență socială care asigură persoanelor adulte cu handicap găzduire de tip familial în sistem protejat, precum și asistență și suport pentru asigurarea unei vieți autonome și active.

„Locuința protejată” este un serviciu social valorizant, oferindu-le adulților cu dizabilități mintale oportunități reale de dezvoltare și abilitare pentru un trai independent într-o comunitate.

Scopul serviciului este de a crește gradul de independență și autodeterminare al persoanelor cu dizabilități. Serviciul presupune plasarea persoanelor cu dizabilități într-o locuință obișnuită dintr-o comunitate.

În Locuința protejată persoanele cu dizabilități își formează abilități de gospodărit (prepararea hranei, spălarea veselei, spălarea și sortarea hainelor, curățirea spațiului, creșterea animalelor pentru consum intern, etc.), de comunicare și gestionare a resurselor financiare.

De asemenea, beneficiarii serviciului Locuința protejată sunt susținuți în identificarea unui loc de muncă precum și în menținerea acestuia, dată fiind nevoia de a contribui și acoperi din contul beneficiarilor cheltuielile curente pentru întreținerea serviciului.

CAPITOLUL II

Prezentarea cadrului legal specific al Locuințelor Protejate

ORDIN Nr. 67 din 21 ianuarie 2015 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilități.

ANEXA 2

Standarde minime de calitate pentru serviciile sociale cu cazare, organizate ca locuințe protejate pentru persoanele adulte cu dizabilități

Secțiunea 1

Standarde minime de calitate

MODULUL I

ACCESAREA SERVICIULUI (Standardele 1 – 3)

STANDARD 1 – INFORMARE

Furnizorul realizează informarea potențialilor beneficiari/reprezentanților legali și/sau membrilor de familie cu privire la locuința protejată.

Rezultate așteptate: potențialii beneficiari/reprezentanții legali și/sau membrii de familie, cunosc modul de organizare și funcționare a locuinței protejate, scopul/funcțiile acesteia, condițiile de admitere, drepturile și obligațiile persoanelor beneficiare.

S1.1 Furnizorul locuinței protejate pune la dispoziția beneficiarilor/reprezentanților legali/membrilor de familie, materiale informative privind organizarea acesteia, activitățile derulate, condițiile de admitere.

S1.2 Furnizorul locuinței protejate facilitează accesul potențialilor beneficiari/reprezentanților legali/membrilor lor de familie, anterior admiterii beneficiarilor, pentru a cunoaște condițiile de locuit și de desfășurare a activităților.

S1.3 Furnizorul locuinței protejate elaborează și utilizează un Ghid al beneficiarului pentru informarea exclusivă a beneficiarilor sau, după caz, a reprezentanților legali/familiilor acestora.

STANDARD 2 – ADMITERE

Furnizorul locuinței protejate realizează admiterea beneficiarilor în condițiile legii și numai dacă serviciul respectiv răspunde nevoilor beneficiarilor.

Rezultate așteptate: Beneficiarii/reprezentanții legali cunosc și acceptă condițiile de admitere în locuința protejată.

S2.1 Furnizorul locuinței protejate elaborează și aplică o procedură proprie de admitere.

S2.2 Admiterea în locuința protejată se realizează cu încheierea unui contract de furnizare servicii.

S2.3 Furnizorul locuinței protejate întocmește, pentru fiecare beneficiar, dosarul personal al beneficiarului.

S2.4 Furnizorul locuinței protejate asigură arhivarea dosarelor personale ale beneficiarilor.

STANDARD 3 – ÎNCETARE SERVICII

Încetarea serviciilor se realizează la cererea beneficiarilor/reprezentantului legal, precum și în alte condiții cunoscute și acceptate de aceștia.

Rezultate așteptate: Beneficiarii sunt găzduiți și asistați în locuința protejată pe perioada pe care o doresc, cu excepția situațiilor speciale prevăzute de lege sau a celor stipulate în procedura de ieșire sau în contractul de furnizare servicii.

S3.1 Furnizorul locuinței protejate stabilește și aduce la cunoștința beneficiarilor condițiile de încetare/sistare a serviciilor.

S3.2 Furnizorul locuinței protejate asigură comunicarea permanentă cu serviciul public de asistență socială.

S3.3 Furnizorul se asigură că beneficiarul părăsește locuința protejată în condiții de securitate.

MODULUL II

EVALUARE ȘI PLANIFICARE (Standardele 1 – 2)

STANDARD 1 – EVALUARE

Admiterea și asistarea beneficiarilor în locuința protejată se realizează în baza evaluării nevoilor individuale și situației personale a fiecărui beneficiar.

Rezultate așteptate: Beneficiarii sunt asistați și îngrijiți în locuințe protejate care asigură condiții de viață adecvate și acces la servicii corespunzătoare nevoilor fiecărui beneficiar.

S1.1 Fiecare beneficiar este asistat și îngrijit în locuința protejată în baza unei evaluări a nevoilor individuale.

S1.2 Furnizorul locuinței protejate are capacitatea de a realiza evaluarea nevoilor și potențialului beneficiarilor.

S1.3 Furnizorul locuinței protejate efectuează reevaluarea nevoilor beneficiarilor conform unui calendar prestabilit.

S1.4 Evaluarea/reevaluarea nevoilor beneficiarului se efectuează cu implicarea acestuia.

STANDARD 2 – PLANIFICARE ACTIVITĂȚI/SERVICII

Locuința protejată asigură accesul la servicii pentru fiecare beneficiar, conform unui plan individual de intervenție.

Rezultate așteptate: Fiecare beneficiar primește serviciile necesare, în funcție de nevoile individuale.

S2.1 Beneficiarul primește suport în locuința protejată în baza unui plan individual de intervenție.

S2.2 Furnizorul locuinței protejate are capacitatea de a realiza și aplică planul individual de intervenție.

S2.3 Planul individual de intervenție este revizuit după fiecare reevaluare.

S2.4 Planul individual de intervenție se întocmește cu consultarea beneficiarului.

S2.5 Furnizorul locuinței protejate asigură monitorizarea situației beneficiarului și a aplicării planului individual de intervenție.

S2.6 Furnizorul locuinței protejate asigură păstrarea datelor personale și informațiilor cuprinse în documentele componente ale dosarelor de servicii ale beneficiarilor în regim de confidențialitate, cu respectarea prevederilor legale.

MODULUL III

ACTIVITĂȚI DERULATE/SERVICII ACORDATE (Standardele 1 – 4)

STANDARD 1 – ÎNGRIJIRE PERSONALĂ

Locuința protejată asigură beneficiarilor suportul necesar pentru realizarea activităților de bază ale vieții zilnice (vezi modulul VI S.1.1).

Rezultate așteptate: Beneficiarii primesc ajutor și îngrijire adecvată pentru a-și continua viața în demnitate și respect.

S1.1 Locuința protejată oferă condiții adecvate pentru realizare igienei personale.

S1.2 Locuința protejată dispune de dotările necesare pentru realizarea îngrijirii personale a beneficiarilor.

S1.3 Locuința protejată asigură asistența necesară beneficiarilor aflați în situație de dependență, pentru realizarea activităților zilnice.

STANDARD 2 – VIAȚĂ ACTIVĂ ȘI CONTACTE SOCIALE

Locuința protejată încurajează și promovează un stil de viață sănătos, independent și activ.

Rezultate așteptate: Beneficiarii trăiesc într-un mediu de viață adaptat nevoilor individuale care promovează inițiativa proprie și răspunde dorințelor și așteptărilor fiecăruia.

S2.1 Beneficiarii locuinței protejate decid de comun acord asupra regulilor de conviețuire aplicabile tuturor.

S2.2 Beneficiarii locuinței protejate folosesc îmbrăcăminte și încălțăminte proprie, în acord cu preferințele lor.

S2.3 Furnizorul locuinței protejate organizează acțiuni de informare a beneficiarilor în vederea menținerii unui stil de viață sănătos.

S2.4 Beneficiarii locuinței protejate au acces la serviciile medicale din comunitate.

S2.5 Beneficiarii locuinței protejate sunt încurajați să participe la activitățile desfășurate în comunitate și să se implice în viața comunității.

S2.6 Furnizorul locuinței protejate sprijină promovarea și menținerea relațiilor beneficiarilor cu familia, prietenii, vecinii.

S2.7 Locuința protejată asigură condițiile necesare pentru respectarea vieții intime a beneficiarilor.

S2.8 Locuința protejată facilitează accesul la serviciile din comunitate.

STANDARD 3 – INTEGRARE/REINTEGRARE SOCIALĂ

Locuința protejată promovează integrarea/reintegrarea socială a beneficiarilor.

Rezultate așteptate: Beneficiarii sunt încurajați și sprijiniți să-și mențină sau să-și dezvolte abilitățile pentru o viață socială activă, în scopul revenirii în familie și în comunitate sau al construirii unei noi vieți independente.

S3.1 Locuința protejată asigură participarea la activități de facilitare a integrării/reintegrării în familie, în comunitate, pe piața muncii și în societate în general, în baza unui program de integrare/reintegrare socială.

S3.2 Locuința protejată are capacitatea de a realiza sau de a asigura accesul beneficiarilor la activități/servicii de integrare/reintegrare socială.

S3.3 Locuința protejată asigură accesul beneficiarilor la terapii de recuperare/reabilitare funcțională.

STANDARD 4 – ASISTENȚĂ ÎN CAZ DE DECES

Locuința protejată asigură asistența beneficiarilor aflați în stare terminală și în caz de deces.

Rezultate așteptate: Beneficiarii primesc cu prioritate asistență adecvată în caz de stare terminală și serviciile necesare în caz de deces.

S4.1 Locuința protejată asigură asistență adecvată beneficiarului aflat în stare terminală.

S4.2 Furnizorul locuinței protejate asigură asistența necesară în caz de deces al beneficiarului.

MODULUL IV

MEDIUL DE VIAȚĂ (Standardele 1 – 6)

STANDARD 1 – SIGURANȚĂ ȘI ACCESIBILITATE

Locuința protejată asigură beneficiarilor un mediu de locuit sigur și adaptat nevoilor acestora.

Rezultate așteptate: Beneficiarii trăiesc într-un mediu de viață sigur și confortabil.

S1.1 Locuința protejată are un amplasament adecvat pentru asigurarea accesului beneficiarilor din și spre comunitate.

Locuința protejată este amplasată în comunitate sau în imediata ei apropiere, caz în care are acces la mijloacele de transport în comun (auto, metrou, tren, etc).

S1.2 Locuința protejată este amenajată astfel încât să asigure beneficiarilor condiții pentru o viață independentă, minim asistată.

Locuința minim protejată se compune din camerele proprii ale beneficiarilor, grupuri sanitare, o baie/dușuri, o bucătărie, o debara. În cazul locuințelor maxim protejate se amenajează și o cameră pentru personalul de îngrijire/supraveghere, dotată cu grup sanitar propriu.

Locuința protejată poate găzdui maxim 10 persoane.

Locuința protejată asigură pentru fiecare beneficiar un spațiu locativ total de cel puțin 13,5 mp respectiv 16 mp, în cazul locatarilor care utilizează un fotoliu rulant.

În dormitor/camera personală se alocă un spațiu de cel puțin 6 mp/beneficiar și 8 mp/beneficiar, pentru utilizatorii de fotoliu rulant.

S1.3 Furnizorul locuinței protejate are în vedere îmbunătățirea permanentă a mediului de viață al beneficiarilor.

S1.4 Locuința protejată deține mijloacele necesare pentru comunicarea la distanță.

S1.5 Spațiile exterioare sunt amenajate și dotate astfel încât să ofere siguranță beneficiarilor.

STANDARD 2 – SPAȚII COMUNE

Locuința protejată deține spații comune suficiente și adaptate pentru realizarea activităților zilnice.

Rezultate așteptate: Beneficiarii au acces la spații comune suficiente, sigure, accesibile, funcționale și confortabile.

S2.1 Spațiile comune sunt amenajate și dotate astfel încât să permită accesul tuturor beneficiarilor.

S2.2 Spațiile comune asigură condiții minime de confort.

S2.3 Locuința protejată dispune de spații destinate repausului și/sau activităților de relaxare în aer liber.

S2.4 Spațiile comune se mențin curate și igienizate.

STANDARD 3 – CAZARE

Locuința protejată asigură fiecărui beneficiar un spațiu de cazare personal, corespunzător nevoilor proprii.

Rezultate așteptate: Fiecare beneficiar deține un spațiu de cazare într-un dormitor/cameră personală.

S3.1 Locuința protejată alocă fiecărui beneficiar un spațiu de cazare într-un dormitor/cameră personală.

Dormitoarele/camerele personale îndeplinesc următoarele condiții:

– dispun de spațiul necesar pentru amplasarea patului și a cel puțin unei noptiere;

– permit accesul în fotoliu rulant, dacă starea beneficiarului o impune;

– dispun de spațiul necesar pentru amplasarea mobilierului minim, adaptat în cazul în cazul în care situația o impune, respectiv o masă și două scaune, un dulap suficient de spațios pentru păstrarea hainelor și a lenjeriei personale, cuier, oglindă, lampă de iluminat;

– sunt amenajate de așa manieră încât să creeze un ambient interior cât mai prietenos (beneficiarii sunt încurajați să își personalizeze spațiul propriu din dormitor cu fotografii de familie, obiecte decorative, flori, etc).

Furnizorul asigură fiecărui beneficiar o cameră. În cazul insuficienței spațiului locativ, maxim 2 beneficiari pot ocupa împreună o cameră, cu acordul scris al acestora.

S3.2 Dormitoarele/camerele personale sunt amenajate astfel încât să prevină riscul de accidente.

În dormitoare este asigurată:

– securizarea ferestrelor, securizarea instalațiilor electrice, utilizarea de materiale antiderapante pentru pardoseală, fixarea cablurilor în afara drumului de acces obișnuit, etc.

– securizarea ușilor cu sisteme de închidere accesibile beneficiarilor, dar și personalului, în caz de urgență (una din chei revine beneficiarului, iar o cheie de rezervă se păstrează la sediul furnizorului locuinței protejate).

În cazul locuințelor protejate care funcționau și erau acreditate la data solicitării acordării licenței de funcționare și care nu îndeplinesc întocmai condițiile menționate, acestea pot funcționa în continuare, dar au obligația să prevadă în planul de îmbunătățire și adaptare a mediului ambiant ca, în termen de maxim 3 ani, să amenajeze dormitoarele/camerele personale conform tuturor condițiilor standardului, pentru a fi reacreditate.

S3.3 Dormitoarele/camerele personale dispun de echipamente și instalații care asigură lumină și ventilație naturală, precum și o temperatură optimă în orice sezon.

S3.4 Dormitoarele/camerele personale se mențin curate și după caz, igienizate.

S3.5 Locuința protejată asigură obiecte de cazarmament adecvate și păstrate în stare corespunzătoare (curate, neuzate, etc.).

STANDARD 4 – ALIMENTAȚIE

Locuința protejată asigură condițiile necesare păstrării alimentelor și preparării hranei zilnice.

Rezultate așteptate: Beneficiarii prepară și servesc masa în condiții adecvate și conform preferințelor lor.

S4.1 Locuința protejată deține spații special destinate preparării și păstrării alimentelor.

S4.2 Locuința protejată facilitează servirea meselor pentru beneficiari în spații adecvate.

S4.3 Spațiile destinate preparării, păstrării alimentelor și servirii meselor respectă normele igienico-sanitare și de siguranță prevăzute de legislația în vigoare.

S4.4 Locuința protejată utilizează produsele obținute din gospodăriile anexă proprii exclusiv pentru creșterea calității alimentației oferite beneficiarilor.

STANDARD 5 – SPAȚII IGIENICO-SANITARE

Locuința protejată dispune de spații igienico-sanitare suficiente, accesibile, funcționale, sigure și confortabile.

Rezultate așteptate: Beneficiarii au acces la spații igienico-sanitare adecvate.

S5.1 Locuința protejată deține grupuri sanitare suficiente, accesibile și adaptate după caz.

S5.2 Locuința protejată deține spații suficiente și adaptate pentru realizarea toaletei personale a beneficiarilor.

S5.3 Spațiile igienico-sanitare sunt astfel amenajate încât să fie evitată producerea de accidente și să permită întreținerea și igienizarea curentă.

S5.4 Locuința protejată deține grupuri sanitare separate pentru personal.

S5.5 Locuința protejată asigură igienizarea lenjeriei de pat și a altor materiale și echipamente textile, precum și a lenjeriei personale și hainelor beneficiarilor.

STANDARD 6 – IGIENA ȘI CONTROLUL INFECȚIILOR

Locuința protejată aplică măsurile de prevenire și control a infecțiilor, în conformitate cu legislația în vigoare.

Rezultate așteptate: Beneficiarii sunt protejați contra riscului infecțiilor.

S6.1 Toate spațiile, utilitățile, dotările, echipamentele și materialele aflate în dotarea locuinței protejate sunt curate, igienizate, ferite de orice sursă de contaminare.

S6.2 Locuința protejată deține un spațiu special pentru depozitarea materialelor igienico-sanitare.

S6.3 Locuința protejată efectuează colectarea și depozitarea deșeurilor conform prevederilor legale în vigoare.

MODULUL V

DREPTURI ȘI ETICĂ (Standardele 1 – 4)

STANDARD 1 – RESPECTAREA DREPTURILOR BENEFICIARILOR ȘI A ETICII PROFESIONALE

Locuința protejată respectă drepturile beneficiarilor prevăzute de lege

Rezultate așteptate: Drepturile beneficiarilor sunt cunoscute și respectate de personal.

S1.1 Furnizorul locuinței protejate elaborează și aplică o Cartă a drepturilor beneficiarilor.

Carta drepturilor beneficiarilor, denumită în continuare Cartă, privește, în principal, următoarele drepturi:

1. de a fi informați, ei și reprezentanții lor, asupra drepturilor și responsabilităților lor în calitate de beneficiari ai locuinței protejate și de a fi consultați cu privire la toate deciziile care îi privesc;

2. de a-și desfășura activitățile într-un mediu fizic accesibil, sigur, funcțional și intim;

3. de a decide și a-și asuma riscurile în mod direct sau prin reprezentanții legali în toate aspectele vieții lor și de a-și exprima liber opțiunile;

4. de a gândi și acționa autonom, cu respectarea drepturilor celorlalți beneficiari, conform potențialului și dorințelor personale;

5. de a fi informați cu privire la starea lor de sănătate;

6. de a consimți asupra serviciilor asigurate prin contractul de furnizare servicii;

7. de a beneficia de serviciile menționate în contractul de furnizare servicii;

8. de a li se păstra datele personale în siguranță și confidențialitate;

9. de a nu fi abuzați, neglijați, abandonați, pedepsiți, hărțuiți sau exploatați;

10. de a face sugestii și reclamații fără teamă de consecințe;

11. de a nu fi exploatați economic privind banii, proprietățile sau să le fie pretinse sume bănești ce depășesc taxele convenite pentru servicii;

12. de a nu li se impune restricții de natură fizică ori psihică, în afara celor stabilite de medic sau alt personal calificat, precum și a celor convenite prin contractul de furnizare servicii;

13. de a fi tratați și de a avea acces la servicii, fără discriminare;

14. de a beneficia de intimitate;

15. de a-și manifesta și exercita liber orientările și interesele culturale, etnice, religioase, sexuale, conform legii;

16. de a-și dezvolta talentele și abilitățile;

17. de a-și utiliza așa cum doresc lucrurile personale;

18. de a-și gestiona așa cum doresc resursele financiare, cu excepția cazurilor de restricție legală sau a acordurilor scrise între locuința protejată și beneficiar/reprezentantul său legal privind gestionarea banilor și bunurilor;

19. de a practica cultul religios dorit;

20. de a nu desfășura activități lucrative, aducătoare de venituri pentru locuința protejată, împotriva voinței lor;

21. de a accesa toate spațiile și echipamentele comune;

22. de a avea acces la toate informațiile financiare care îi privesc, deținute de furnizor;

23. de a fi informați la zi, în mod complet și accesibil, în format clasic sau adaptat, despre procedurile furnizorului și activitățile desfășurate în locuința protejată și de a-și putea exprima liber opiniile în legătură cu acestea;

24. de a fi consultați cu privire la serviciile furnizate, inclusiv dreptul de a refuza unele servicii în anumite circumstanțe stabilite prin contractul de furnizare servicii;

25. de a fi tratați individualizat, pentru o valorizare maximală a potențialului personal.

S1.2 Furnizorul locuinței protejate informează beneficiarii asupra drepturilor lor.

S1.3 Personalul care deservește locuința protejată cunoaște și respectă prevederile Cartei.

S1.4 Furnizorul locuinței protejate măsoară gradul de satisfacție a beneficiarilor cu privire la serviciile primite.

S1.5 Personalul locuinței protejate își desfășoară activitatea în baza unui Cod de etică.

S1.6 Centrul se asigură că personalul cunoaște și aplică Codul de etică.

S1.7 Furnizorul locuinței protejate se asigură că personalul cunoaște modalitățile de abordare a beneficiarilor și de relaționare cu aceștia, în funcție de situațiile particulare în care se află.

STANDARDUL 2 – PROTECȚIA ÎMPOTRIVA ABUZURILOR ȘI NEGLIJĂRII

Locuința protejată aplică măsurile necesare pentru prevenirea și combaterea oricăror forme de tratament abuziv, neglijent, degradant asupra beneficiarilor.

Rezultate așteptate: Beneficiarii sunt protejați împotriva abuzurilor, neglijării, discriminării sau tratamentului degradant sau inuman.

S2.1 Furnizorul locuinței protejate utilizează o procedură proprie pentru identificarea, semnalarea și soluționarea cazurilor de abuz și neglijență în rândurile propriilor beneficiari.

S2.2 Personalul locuinței protejate încurajează și sprijină beneficiarii pentru a sesiza orice formă de abuz, neglijare sau tratament degradant la care sunt supuși de persoanele cu care vin în contact, atât în centru, cât și în familie sau în comunitate.

S2.3 Furnizorul locuinței protejate organizează sesiuni de instruire a personalului propriu privind cunoașterea și combaterea formelor de abuz și neglijare.

S2.4 Personalul locuinței protejate monitorizează activitățile întreprinse de beneficiari pe perioada când nu se află în incinta sa, în scopul prevenirii riscului de abuz sau exploatare.

S2.5 Furnizorul locuinței protejate aplică prevederile legale cu privire la semnalarea, către organismele/instituțiile competente, a oricărei situații de abuz și neglijare identificată și ia toate măsurile de remediere, în regim de urgență.

STANDARD 3 – SESIZĂRI/RECLAMAȚII

Furnizorul locuinței protejate încurajează beneficiarii să-și exprime opinia asupra oricăror aspecte care privesc activitatea centrului.

Rezultate așteptate: Aspectele și situațiile care nemulțumesc beneficiarii sunt cunoscute astfel încât să poată fi remediate în timp util.

S3.1 Furnizorul locuinței protejate informează beneficiarii asupra modalității de formulare a eventualelor sesizări/reclamații.

S3.2 Centrul asigură înregistrarea și arhivarea sesizărilor și reclamațiilor.

STANDARDUL 4 – NOTIFICAREA INCIDENTELOR DEOSEBITE

Locuința protejată aplică reguli clare privind notificarea incidentelor deosebite.

Rezultate așteptate: Posibilele incidente ce pot apare în perioada de rezidență a beneficiarului sunt cunoscute de familie și/sau de instituțiile competente.

S4.1 Furnizorul locuinței protejate asigură evidența incidentelor deosebite care afectează beneficiarul.

S4.2 Furnizorul locuinței protejate informează familia/reprezentantul legal al beneficiarului cu privire la incidentele deosebite care afectează sau implică beneficiarul.

S4.3 Furnizorul locuinței protejate informează instituțiile competente cu privire la toate incidentele deosebite petrecute în centru.

MODULUL VI

MANAGEMENT ȘI RESURSE UMANE (Standardele 1 – 2)

STANDARD 1 – ADMINISTRARE, ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE

Locuința protejată respectă prevederile legale privind organizarea și funcționarea sa.

Rezultate așteptate: Beneficiarii primesc servicii care funcționează în condițiile legii.

S1.1 Locuința protejată funcționează conform prevederilor unui regulament propriu de organizare și funcționare.

Furnizorul locuinței protejate elaborează și aplică un regulament propriu de organizare și funcționare, corespunzător tipului de locuință protejată, respectiv:

– locuință minim protejată, în care se asigură sprijin și asistență ocazională în scopul menținerii și dezvoltării abilităților de viață independentă și promovării integrării/reintegrării sociale a beneficiarilor.

Monitorizarea beneficiarilor se realizează prin vizite ocazionale ale responsabilului de caz și contacte telefonice;

– locuința moderat protejată, în care se asigură sprijin și asistență planificată și la nevoie, conform unui program stabilit împreună cu beneficiarii, în scopul menținerii și dezvoltării abilităților de viață independentă, promovării integrării/reintegrării sociale a beneficiarilor și continuării programelor de recuperare/reabilitare funcțională; asigură asistență cu caracter planificat și la nevoie.

– locuință maxim protejată, în care se asigură sprijin și asistență permanentă în scopul dezvoltării abilităților pentru o viață independentă, facilitării integrării/reintegrării sociale a beneficiarilor și continuării programelor de recuperare/reabilitare funcțională; asistența și monitorizarea beneficiarilor este asigurată 24 de ore din 24 de ore cu personal de specialitate (personalul poate locui în aceeași locuință protejată).

Activitățile de bază care se desfășoară într-o locuință protejată sunt:

– supravegherea condițiilor de viață ale beneficiarilor;

– consilierea și informarea beneficiarilor pentru a accesa și valorifica resursele și facilitățile comunității: sănătate, educație, muncă, activități recreative etc.

– dezvoltarea abilităților de viață independentă: autoservire, autogospodărire, efectuarea cumpărăturilor, gestionarea bugetului, altele;

– suport pentru angajare: identificarea, ocuparea și păstrarea unui loc de muncă;

– mediere: optimizarea relațiilor sociale ale beneficiarilor în locuința protejată și în comunitate;

– intervenție în caz de urgență pentru rezolvarea unor situații de criză ale beneficiarilor: accidente, conflicte, boală etc.

– monitorizarea situației beneficiarilor rezidenți în locuința protejată.

S1.2 Activitățile locuinței protejate sunt coordonate de o persoană cu atribuții în acest sens.

S1.3 Furnizorul locuinței protejate asigură instruirea personalului în vederea cunoașterii procedurilor utilizate.

S1.4 Furnizorul locuinței protejate cunoaște și aplică normele legale privind gestionarea și administrarea resurselor financiare, materiale și umane ale locuinței protejate.

S1.5 Furnizorul locuinței protejate se asigură că beneficiarii și orice persoană interesată, precum și instituțiile publice cu responsabilități în domeniul protecției sociale, cunosc activitatea și performanțele sale.

S1.6 Furnizorul locuinței protejate facilitează participarea tuturor beneficiarilor și a personalului la stabilirea obiectivelor și priorităților de dezvoltare, în vederea creșterii calității serviciilor.

STANDARD 2 – RESURSE UMANE

Locuința protejată dispune de o structură de personal capabil să asigure activitățile și serviciile acordate

Rezultate așteptate: Beneficiarii sunt asistați de personal suficient și competent.]

S2.1 Structura de personal a locuinței protejate corespunde din punct de vedere al calificării cu serviciile acordate.

S2.2 Furnizorul locuinței protejate respectă dispozițiile legale privind angajarea personalului.

S2.3 Personalul angajat care deservește locuința protejată deține o fișă de post.

S2.4 Conducerea locuinței protejate realizează anual evaluarea personalului.

S2.5 Furnizorul locuinței protejate se asigură că personalul propriu are create oportunitățile și condițiile necesare creșterii performanțelor profesionale.

Notă: documente prevăzute de standardele minime de calitate pentru locuințele protejate:

1. Materialele informative, pe suport de hârtie sau electronic;

2. Ghidul beneficiarului;

3. Registrul de evidență privind informarea beneficiarilor;

4. Procedura de admitere;

5. Modelul contractului de furnizare servicii;

6. Contractele de furnizare servicii încheiate de beneficiarii;

7. Dosarul personal al beneficiarului care conține decizia de admitere, copii după cartea de identitate a beneficiarului/reprezentantului legal și după caz, a membrilor de familie, documente care certifică necesitatea asistării beneficiarului în regim instituționalizat, contractul de furnizare servicii;

8. Evidența dosarelor personale arhivate, pe suport de hârtie sau electronic;

9. Procedura privind încetarea/sistarea serviciilor;

10. Registrul de evidență a ieșirilor beneficiarilor din centru;

11. Modelul fișei de evaluare/reevaluare a beneficiarului;

12. Fișele de evaluare/reevaluare ale beneficiarilor;

13. Modelul planului individual de intervenție al beneficiarului care cuprinde și programul de integrare/reintegrare socială;

14. Planurile individuale de intervenție ale beneficiarilor;

15. Modelul fișei de monitorizare servicii;

16. Fișele de monitorizare servicii;

17. Dosarul de servicii al beneficiarului care conține fișa de evaluare/reevaluare, planul individualizat de asistență și îngrijire/planul individual de intervenție al beneficiarului, fișa de monitorizare servicii;

18. Regulile casei;

20. Procedura privind asistența în stare terminală sau în caz de deces;

21. Planul de îmbunătățire și adaptare a mediului ambiant (care este inclus în planul propriu de dezvoltare);

23. Avizele sanitare prevăzute de lege;

24. Carta drepturilor beneficiarilor;

25. Procedura de măsurare a gradului de satisfacție a beneficiarilor sau modelul chestionarului;

26. Codul de etică;

27. Procedura privind identificarea, semnalarea și soluționarea cazurilor de abuz și neglijență;

28. Chestionarul tip pentru identificarea riscului de abuz și exploatare în afara locuinței protejate;

29. Registru de evidență a cazurilor de abuz, neglijare și discriminare;

30. Caietul de evidență a sesizărilor/reclamațiilor;

31. Registrul de evidență a incidentelor deosebite;

32. Regulamentul propriu de organizare și funcționare al locuinței protejate;

33. Planul propriu de dezvoltare;

34. Documentele financiar-contabile, rapoartele de inspecție și control;

35. Raportul anual de activitate al locuinței protejate;

36. Statul de funcții;

37. Organigrama;

38. Contractele de muncă, contractele de prestări servicii, contractele de voluntariat, convențiile de colaborare;

39. Fișele de post pentru personal;

40. Fișele de evaluare ale personalului;

42. Registrul de evidență privind perfecționarea continuă a personalului;

43. Planul de instruire și formare profesională a personalului.

Lista documentelor

Aferente standardelor specifice de calitate – locuințe protejate pentru persoane adulte cu handicap.

1. Ghidul beneficiarului – vezi standardul 1.

2. Manual de proceduri – vezi standardul 1.

2.1. Procedură privind evaluarea/reevaluarea beneficiarilor – vezi standardul 2.

2.2. Procedură privind sistarea serviciilor – vezi standardul 4.

2.3. Procedură privind relația personalului cu beneficiarii – vezi standardul 20.

2.4. Procedură privind înregistrarea și rezolvarea sesizărilor/reclamațiilor – vezi standardul 21.

2.5. Procedură privind protecția împotriva abuzurilor și neglijării – vezi standardul 22.

2.6. Procedură privind notificarea incidentelor deosebite – vezi standardul 23.

3. Fișă de evaluare – vezi standardul 2.

4. Plan individual de intervenție – vezi standardul 3.

5. Foaie de ieșire – vezi standardul 4.

6. Codul drepturilor beneficiarilor – vezi standardul 19.

7. Registru privind protecția împotriva abuzurilor – vezi standardul 22

Capitolul. III. Cercetare

III.1. Denumirea serviciului social.

Locuințele protejate ale Centrului Revis Hîrlău

III.1.1. Denumirea actuală a centrului și definirea/destinația:

Centrul de pregătire pentru o viață independentă a tinerilor cu dizabilități – Revis Hîrlău are o suprafață totală de 2600 m.p, din care: 424 m.p.- suprafață construită la sol și un teren în suprafața de 2176 m.p.

Centrul este format din:

1 clădire principală nouă, construită și finalizată în anul 2005 printr-un program desfășurat de catre fundația ASED și Asociația SPEhRO din Elveția, centrul fiind donat D.G.A.S.P.C. Iași conform contractului de donație din 26 mai 2005

1 Seră

Centrul Revis Hîrlău este format din parter și etaj, la parter fiind atelierele de terapie ocupațională iar la etaj a fost un apartament compus din 3 dormitoare, living și 2 săli de conferințe. Locuințele Protejate Revis au fost înființate în anul 2008 pe un proiect cu finanțare Phare, recompartimentându-se una din sălile de conferință și livingul existent, astfel au fost înființate 7 locuințe protejate care în prezent găzduiesc 12 beneficiari.

Standardul 1 – Siguranță și accesibilitate: „S1.2 În dormitor/camera personală se alocă un spațiu de cel puțin 6 mp/beneficiar și 8 mp/beneficiar, pentru utilizatorii de fotoliu rulant.”

Conform ordinului sus menționat, cei 12 beneficiari ai centrului – componență rezidențială sunt împărțiți în 7 camere aflate la mansarda centrului, cum urmează:

Prima cameră are o suprafață de 14,08 m² și găzduiește 2 beneficiari (în conformitate cu prevederile standardelor specifice de calitate);

A II-a cameră are o suprafață de 18,88 m² și găzduiește 2 beneficiari (în conformitate cu prevederile standardelor specifice de calitate);

A III-a cameră are o suprafață de 17,94 m² și găzduiește 2 beneficiari (în conformitate cu prevederile standardelor specifice de calitate);

A IV-a cameră are o suprafață de 14, 84 m² și găzduiește 1 beneficiar (în conformitate cu prevederile standardelor specifice de calitate);

A V-a cameră are o suprafață de 13, 30 m² și găzduiește 2 beneficiari (în conformitate cu prevederile standardelor specifice de calitate);

A VI-a cameră are o suprafață de 22,62 m² și găzduiește 2 beneficiari (în conformitate cu prevederile standardelor specifice de calitate);

A VII-a cameră are o suprafață de 9,25 m² și găzduiește 1 beneficiar (în conformitate cu prevederile standardelor specifice de calitate).

La parterul centrului nu sunt găzduiți beneficiari în regim rezidențial, la parterul centrului sunt atelierele ocupaționale pe care cei din locuințe protejate le frecventează.

Locuințe Protejate Revis beneficiază de 2 grupuri sanitare cu o suprafață de 4.9 m², respectiv 4,75 m².

III.1.2. Istoricul centrului

Furnizor de servicii – indicator de relevanță

Centrul Revis Hîrlău situat în oraș Hârlău, Strada Roșiori, nr.18a, jud. Iași a fost realizat cu ajutorul fundației ASED și Asociația SPEhRO din Elveția, fiind donat direcției generale de asistență socială și protecție a copilului Iași conform contractului de donație din 26 mai 2005.

Centrul Revis Hîrlău este format din parter si etaj, la parter fiind atelierele de terapie ocupațională iar la etaj a fost un apartament compus din 3 dormitoare, living si 2 săli de conferințe. Locuințele Protejate Revis au fost înființate în anul 2008 pe un proiect cu finanțare Phare, recompartimentându-se una din sălile de conferință si livingul existent, astfel au fost înființate 7 locuințe protejate în care în prezent găzduiesc 12 beneficiari.

Locuințe Protejate Revis este o unitate de asistență socială fără personalitate juridică aflată în subordinea direcției de asistență socială și protecție a copilului Iași destinată să asigure gratuit servicii sociale persoanelor adulte cu dizabilitați de pe raza localității Hîrlău, județul Iași, principalul scop fiind reintegrarea socio-profesională a acestora și pregatire pentru o viață independentă.

III.1.3. Situația actuală

III.1.3.1. Servicii

În oferirea gamei de servicii din cadrul centrului se ține cont de opinia beneficiarilor pe de o parte, de recomandarile speciale ale comisiei de expertiza medicala pentru persoane adulte cu handicap și de activitățile prevăzute în lista standardelor specifice de calitate pentru locuințe protejate, stabilite în ordinul nr 559 /2008.

În cadrul Centrului Revis , adulții cu handicap beneficiază de următoarele servicii:

Activități ce vizează perfecționarea abilităților practice și a aptitudinilor profesionale, dobândirea unor norme de conduită socială ;

Activități colective de recreere și socializare;

Activități de sprijin pentru viață independentă;

Activitățile de sprijin pentru viață independentă constau în:

Consiliere – informarea și îndrumarea beneficiarilor pentru a accesa și valorifica resursele și facilitățile comunității (sănătate, educație, muncă,  activități recreative etc.);

Dezvoltarea abilităților de trai independent;

Fiecare beneficiar al centrului va fi încurajat și sprijinit să participe la procedurile de recuperare, activități care intenționează să le dezvolte/ îmbunătățească deprinderile de viață independentă și să-și asume responsabilități conform restantului funcțional și aptitudinilor.

III.1.3.2. Amenajarea și dotarea clădirii

Centrul “Revis” a fost construit pe un teren cu suprafața de 2600 mp, destinat curți – etaj.

Casa scării – face legătura mansardei cu parterul;

Pardosit gresie;

Balustrada metalică;

Spațiu de zi cu suprafața 25.15 mp

Pardosit parchet;

Pereți var lavabil;

1 televizor plasmă Panasonic;

Sistem home cinema;

Canapea și 2 fotolii.

Locuințe protejate compuse din:

7 dormitoare pardosite cu parchet și pereți cu var lavabil

Camerele sunt mobilate și utilate pentru fiecare beneficiar:

Pat din lemn;

Saltea relaxa;

Dulap;

Scaun;

Masă;

Casetofon (în fiecare dormitor câte unul)

Iar televizor sunt în 4 camere achiziționate de către beneficiari.

Bucătărie suprafața 38.90 mp;

Pardosit gresie;

Pereți placați faianță;

Combină frigorifică;

Aragaz;

Mașină de spălat;

12 scaune;

5 mese;

1 dulap.

2 băi cu o suprafață de 4.9 m², respectiv 4,75 m².

pardosit gresie ;

pereți placați faianță.

spațiu depozitare suprafață 3.70 mp

pardosit gresie;

pereți var lavabil.

Capitolul IV

Metodologia și instrumentele de lucru în Locuințe Protejate „Revis” Hîrlău

IV.1. Planul individual de intervenție

Planul stabilește în detaliu obiectivele, etapele și acțiunile care vor fi întreprinse de personal pentru a răspunde tuturor cerințelor de sănătate, îngrijire, recuperare și socializare ale utilizatorului precum și modalitățile de monitorizare, evaluare și implementare a procesului de furnizare a serviciilor.

În cadrul Centrului Revis, Hîrlau pentru fiecare beneficiar se întocmește un plan al intervențiilor care îi vor fi acordate în centru, astfel încât fiecare beneficiar primește servicii în baza unei planificări individuale.

El este constituit din: programul individual de îngrijire, programul individual de recuperare, programul individual de socializare.

Planul individual de intervenție este elaborat de o echipă multidisciplinară formată din minimum 3 specialiști din domenii ca medicină, asistență socială, psihologie, etc., cu participarea beneficiarului/reprezentantului legal sau a familiei (cu acceptul beneficiarului). Acesta va fi semnat și coordonat de responsabilul de caz, desemnat din rândul personalului specializat al instituției.

Planul individual este revizuit după reevaluare și oricând este necesar, în funcție de nevoile individuale ale beneficiarului.

IV.2. Programul individual de îngrijire

Programul individual de îngrijire include programe de intervenție specifică în vederea asigurării, conform standardelor specifice de calitate și a nevoilor individuale ale beneficiarilor, a serviciilor, respectiv hrănire, igienă personală, supraveghere și menținerea sănătații.

Centrul de zi asigură beneficiarilor o alimentație corespunzatoare calitativ și cantitativ (aport caloric, dievrsitate, prelucrare, prezentare etc.). Conform normelor legale, atunci când este cazul, se asigură beneficiarilor hrana dietetică conform prescripțiilor medicului și în baza recomandărilor asistentului dietetician.

Centrul Revis Hîrlău asigură fiecărui beneficiar-ucenic 2 mese cu hrană gătită și două gustări, la intervale echilibrate.

Meniurile vor fi variate de la o zi la alta și pe cât posibil se va ține cont de preferințele beneficiarilor.

Beneficiarii au timp suficient pentru a servi masa (nu sunt grăbiți în nici un fel); atunci când este necesar li se asigură asistență pentru hrănire din partea personalului, într-o manieră discretă, tolerantă, încurajându-se totodată, formarea abilităților de hrănire independentă.

Beneficiarii pot ajuta la pregătirea hranei, la servire și la spălarea veselei, în vederea formării/dezvoltării abilităților de autoservire și autogospodarire.

Centrul Revis Hîrlău informează beneficiarii/reprezentanții legali, chiar de la primirea acestora în unitate, asupra drepturilor și modalităților legale de acordare a asistenței medicale.

Centrul asigură monitorizarea în scop preventiv și terapeutic a stării de sănătate psihică a beneficiarilor, se evaluează regimul alimentar al acestuia și se adaptează conform indicațiilor medicale.

Personalul este obligat să efectueze controale ale stării de sănătate fizică și psihică (conform normelor legale). Activitățile de recuperare și structura personalului implicat corespund tipului și măsurării centrului, normelor profesionale și nevoilor beneficiarilor.

Programul individual de recuperare cuprinde, în mod necesar, activități de formare/ dezvoltare a abilităților de autoservire, îngrijire personală și autogospodărire, în vederea creșterii nivelului de autonomie personală.

Beneficiarii sunt încurajați și sprijiniți să manifeste inițiative, să-și organizeze și să execute, pe cât posibil autonom, acțiuni și activități cotidiene, fiind luate toate măsurile necesare pentru prevenirea riscurilor de accidente, îmbolnavire.

IV.3. Programul individual de recuperare

În cadrul centrului se asigură fiecărui beneficiar un program de recuperare care are ca finalitate dezvoltarea autonomiei personale a beneficiarilor.

Activitățile de recuperare specifice persoanelor adulte cu handicap sunt asigurate în baza unui program individual de recuperare, care constituie o secțiune a planului individual de intervenție.

  Programul individual de recuperare este elaborat și revizuit periodic în baza evaluării/reevaluărilor efectuate pentru fiecare beneficiar de către personalul responsabil.

Programul individual de recuperare se stabilește de o echipă multidisciplinară, formată din asistent social, psiholog, medic, asistent medical, cu participarea beneficiarului/ reprezentantului și familiei beneficiarului, după caz, în baza evaluării / reevaluărilor nevoilor beneficiarului.

Activitățile de recuperare sunt selectate în conformitate cu specificul și misiunea Centrului Revis Hîrlău și de nevoile generale și individuale ale beneficiarilor.

Programul individual de recuperare al fiecărui beneficiar cuprinde, în mod necesar, activități de formare-dezvoltare a abilităților de autoservire, îngrijire personală și autogospodărire, în perspectiva integrării/reintegrării comunitare a acestora.

Structura personalului implicat în activitățile de recuperare corespunde misiunii centrului și se stabilește în baza nevoilor beneficiarilor.

Personalul din cadrul unității încurajează și sprijină beneficiarii să manifeste inițiativă și implicare, să-și organizeze și să execute, pe cât posibil autonom, acțiuni și activități cotidiene, fiind luate toate măsurile necesare pentru prevenirea riscurilor ce pot aparea.

IV.4. Programul individual de socializare

Activitățile cuprinse în acest program vor fi adaptate în funcție de tipul centrului de zi și de nevoile individuale ale beneficiarilor și pot consta în: informare, interpretare în limbaj mimico-gestual; consiliere juridică; asistență socială; pregătire pentru viața independentă; îndrumare vocațională (sprijin pentru angajare, formare, orientare și integrare în muncă); socializare și petrecere a timpului liber.

Personalul specializat din cadrul centrului încurajează și sprijină beneficiarul să mențină relația cu familia, reprezentantul legal, prietenii, prin telefon, corespondență, vizite, ieșiri ale beneficiarilor în comunitate; de asemenea, sunt informați împreună cu reprezentanții legali, familiile, asupra condițiilor de desfășurare a vizitelor în unitate (programul de vizitare, restricții, spațiile de primire a vizitatorilor, condițiile de supraveghere a vizitelor) asigurându-se un cadru privat și o ambianță intimă pentru primirea acestora.

Centrul Revis, Hîrlău informează și consultă familiile beneficiarilor atunci când se iau decizii importante în legătură cu beneficiarii, acestea fiind luate doar cu acordul scris al beneficiarului/ reprezentantului legal sau familiei.

De asemenea, beneficiarii vor fi informați asupra valorilor promovate în comunitate, asupra drepturilor și obligațiilor lor în calitate de cetățeni.

Centrul Revis, Hârlău asigură beneficiarilor condiții pentru desfașurarea unor activități de socializare și petrecere a timpului liber, în incinta centrului și în comunitate îi informează asupra oportunităților recreative promovate și asupra felului în care pot fi sprijiniți pentru a participa la acestea fiind încurajați, totodată să-și exprime opiniile și preferinșele. Astfel de activități dețin o pondere adecvată în cadrul programului zilnic și se respectă dreptul beneficiarilor de a nu participa la acestea.

Capitolul V

Manualul de proceduri Aplicat în Locuințele Protejate ale Centrului Revis Hîrlău

V.1 Locuințe protejate

V.1.1. Procedura privind admiterea beneficiarului

Centrul Locuințe Protejate Revis Hîrlău se adresează persoanelor cu handicap mediu și accentuat (gradul II și III de handicap), a căror plan individual de recuperare propune ergoterapie și activități agro-zootehnice și gospodărești. Pot fi admise ca beneficiari persoanele cu handicap ( fie din familie, fie instituționalizate), în limita locurilor disponibile.

Actele necesare în vederea admiterii sunt:

Cererea persoanei cu handicap;

Copie după certificatul de naștere;

Copie după actul de identitate;

Certificatul de încadrare în grad de handicap și programul individualizat de reabilitare, readaptare și reintegrare socio-profesională în care să se precizeze recomandarea că poate fi integrat într-un program de formare profesională;

Ancheta socială sau referat cu propunerea de intrare în Centrul Revis (se va realiza de către autoritatea locală de pe raza căreia domiciliază beneficiarul – dacă provine din comunitate; se va efectua de către asistentul social al centrului pentru persoane adulte cu handicap sau de asistentul social al unității de protecție socială din care provine beneficiarul– dacă este transferat din altă unitate de protecție socială; în ambele cazuri ancheta socială va conține informații și date complete despre beneficiar și familia acestuia);

Fișa psihologică;

Fișa medicală (acte medicale vechi și recente care să ateste starea de sănătate a beneficiarului;

Decizia de internare emisă de comisia de internare/ externare a persoanelor adulte aflate în dificultate din cadrul D.G.A. S. P. C. Iași;

Decizia de internare se ia de către comisia de internare/ externare pentru persoanele adulte aflate în dificulate și poate fi contestată la secretariatul comisiei în termen de 15 zile de la primirea acestui act (data confirmării de primire prin poștă), iar contestațiile se soluționează de către comisie în termen de 30 zile de la înregistrare.

La admitere, solicitantului serviciilor oferite de Centrul Revis Hîrlău i se va pune la dispoziție ghidul beneficiarului, iar toți cei interesați pot să viziteze centrul pentru a cunoaște condițiile de locuit, personalul, mediul de desfășurare a activităților etc.

V.1.2. Procedura privind evaluarea inițială/reevaluarea beneficiarilor

Fiecărui beneficiar i se evaluează nevoile generale și speciale de asistență și îngrijire din punct de vedere social, psihologic și medical, în baza actelor existente la dosar. Evaluarea se realizează de către o echipă interdisciplinară formată din minimum 3 specialiști din domenii ca medicină, asistență socială și psihologie, coordonată de responsabilul de caz. Responsabilul de caz este desemnat de către conducerea centrului, pentru unul sau mai mulți beneficiari instituționalizați, care coordonează derularea planului individual de intrvenție.

Evaluarea efectuată la primirea în unitate include următoarele aspecte :

autonomia personală și starea fizică;

greutate și regim alimentar ( inclusiv preferințe alimentare);

văz, auz, comunicare ( limbaj);

locomoție;

mobilitate generală;

istoricul « recăderilor »;

continență;

medicația curentă;

sănătate mentală și cogniție;

preocupări, hobby-uri;

nevoi de educație culturale, religioase;

siguranță personală, riscuri;

relația cu familia și alte contacte sociale;

dependență de droguri, alcool, tutun etc.

Centrul Locuințe Protejate Revis, Hîrlău reevaluează situația beneficiarului atunci când apar modificări semnificative ale stării sale psiho-fizice, la 6 lun i- atunci când rezidența beneficiarului depășește 6 luni – și la ieșirea beneficiarului din instituție.

V.1.3. Procedura privind ieșirea din centrul de pregatire pentru o viata independenta a tinerilor cu handicap Revis Hîrlău,locuințe protejate

Ieșirea beneficiarului din Centrul Revis se efectuează:

După terminarea perioadei prevăzute în contractul de servicii (după 18 luni) cu respectarea procedurii prevăzute în planul de ieșire;

Din motive de ordin medical;

La dorința explicită a beneficiarului;

În cazul în care acesta nu respectă obligațiile prevăzute în contractul de servicii și regulamentul de ordine interioară pentru comportamente care prejudiciază sau deranjează grav rutinele zilnice ale activităților centrului sau comportamente ce sunt un pericol pentru beneficiar sau ceilalți beneficiari.

Ieșirea din centru se poate realiza prin transferul beneficiarului la o altă instituție de asistență socială, reintegrarea familială sau traiul independent în comunitate.

Pentru fiecare beneficiar, Centrul Revis întocmește foaia de ieșire și un dosar care va conține:

Fișa de evaluare/ reevaluare

Planul individual de intervenție

Dosarul se întocmește în 2 exemplare dintre care unul se înmânează cu semnătură de primire, beneficiarului/ reprezentantului legal sau familiei (după caz), iar al doilea este păstrat în arhiva Centrului Revis.

V.1.4. Procedura privind înregistrarea și rezolvarea sesizărilor/ reclamațiilor

Centrul Locuințe Protejate Revis Hîrlău informează în scris beneficiarii/ reprezentanții legali, chiar de la primirea în centru asupra procedurii privind sesizările/ reclamațiile.

Acestea vor fi înregistrate în registrul de evidență a reclamațiilor întocmit de către o persoană desemnată de conducerea centrului, urmând a fi soluționate în termen de 1-3 zile, funcție de gravitatea/ complexitatea faptei sesizate.

Sesizările/ reclamațiile vor fi efectuate în scris adresându-se șefului de centru. Pentru beneficiarii care nu se pot adresa în scris, redactarea lor se va face de către specialiștii centrului rezidențial, aceștia din urmă verificând exactitatea faptelor sesizate și propunând soluții șefului de centru.

Reclamantului i se va comunica verbal modul în care au fost soluționate sesizarea/ reclamația, fapt consemnat în registrul de evidență a reclamațiilor, prevăzându-se data și semnătura beneficiarului.

V.1.5. Procedura privind notificarea evenimentelor deosebite

Centrul Revis are și aplică o procedură de notificare a incidentelor deosebite petrecute în timpul procesului de furnizare a serviciilor, această procedură constând în:

personalul centrului va consemna într-un caiet de procese verbale, toate incidentele deosebite petrecute în centrul rezidențial care afectează siguranța beneficiarilor.

Despre petrecerea incidentului deosebit, familia sau reprezentantul legal al beneficiarului vor fi anunțați în cel mai scurt timp.

Centrul Revis informează în legătură cu toate incidentele deosebite petrecute în procesul de furnizare a serviciilor, instituțiile interesate (instituțiile de coordonare: D.G.A.S.P.C., inspectorul de județ – A.N.P.H., Poliție). Notificarea se va transmite în maximum 24 de ore de la producerea incidentului.

Se notifică următoarele evenimente deosebite:

Decesul unui beneficiar, inclusiv circumstanțele în care s-au produs;

Îmbolnăvirile, conform normelor sistemului de sănătate;

Răniri sau vătămări importante ori accidente;

Orice acuzații privind comportamentul inadecvat al unui membru al personalului;

Absența nejustificată din Centrul Revis;

Abateri ale beneficiarilor față de regulamentul de ordine interioară și față de obligațiile prevăzute în contractul de servicii;

Orice evenimente petrecute în centrul rezidențial care afectează bunăstarea și siguranța beneficiarilor.

Notificările efectuate și măsurile întreprinse vor fi consemnate în dosarul beneficiarului.

V.1.6. Procedura privind protecția împotriva abuzurilor și neglijării

Beneficiarii Centrului Revis sunt protejați împotriva abuzului (acesta poate fi: fizic, psihologic, sexual, financiar – material), neglijării, discriminării, tratamentului degradant sau inuman. Conducerea Centrului Revis informează atât personalul cât și beneficiarii asupra drepturilor asistaților, precum și despre noțiunea de abuz și neglijare.

Conducerea Centrului Revis încurajează și sprijină beneficiarii să sesizeze orice formă de abuz din partea personalului, a altor beneficiari din cadrul centrului sau a unor persoane din afara lui, chiar dacă aceste fapte au fost comise deliberat sau din ignoranță. Angajații care identifică situații de abuz, neglijare sau exploatare a unui beneficiar, au obligația de a înștiința imediat conducerea unității care aplică legislatța în vigoare ( anunță după caz salvarea, poliția , procuratura etc.).

În cazul în care se identifică situații de abuz, neglijare sau exploatare a unui beneficiar, personalul desemnat de către conducerea Centrului Revis consemnează situațiile sesizate, precum și măsurile care au fost luate în registrul privind protecția împotriva abuzurilor. Aceste evenimente vor fi trecute și în dosarul beneficiarului. De asemenea în acest registru vor fi înregistrate și informările pe care le-a efectuat conducerea centrului rezidențial cu dovada luării la cunoștință atât de către beneficiari cât și de personal.

V. 1.7. Procedura privind relația personalului cu beneficiarii

Conducerea Centrului Revis informează personalul asupra conținutului codului drepturilor beneficiarilor. Pentru desfășurarea în condiții optime a activității în centrul rezidențial, personalul va respecta următoarele principii:

Principiul egalității de șanse;

Principiul respectării demnității;

Principiul asigurării autonomiei;

Principiul asigurării intimității;

Principiul asigurării confidențialității;

Principiul abordării individuale a persoanelor cu handicap;

Principiul implicării active și depline a beneficiarilor;

Principiul cooperării și parteneriatului;

Principiul recunoașterii valorii fiecărei ființe umane și valorizării ei, indiferent de handicap.

Personalul care lucrează în cadrul Centrului Revis, Hîrlău cunoaște particularitățile individuale legate de tipul și gradul de handicap al beneficiarilor, în vederea stabilirii unei comunicări eficiente cu aceștia. Personalul angajat în cadrul Centrului Revis trebuie să manifeste abilități empatice și de comunicare, tratând beneficiarii cu onestitate și respect.

V.1.8. Activități ocupaționale

Centrul Revis asigură sprijin beneficiarilor pentru a cunoaște și accesa resursele ocupaționale ale comunității: ocupații terapeutice, muncă plătită, muncă voluntară sau protejată. Personalul de sprijin este pregătit pentru a informa beneficiarii cu privire la serviciile de consiliere și orientare vocațională, evaluare și plasare a forței de muncă oferite de comunitate și asigură sprijin beneficiarilor pentru a folosi aceste servicii.

V.1.9. Activități recreative și de socializare

În cadrul Centrului Revis personalul încurajează și îndrumă beneficiarii pentru a-și forma și manifesta abilități, talente , hobby-uri etc. De asemenea, se sprijină organizarea unor activități recreative comune ale beneficiarilor (serbarea unor evenimente, onomastici, etc), cu respectarea regulamentului de ordine interioară.

V.1.10. Incluziune familială și comunitară

În cadrul Centrului Revis beneficiarii sunt încurajati și sprijiniți să mențină relații cu familia lărgită, își pot vizita membrii familiei în condiții de siguranță atunci când doresc și pot fi de asemenea vizitați de aceștia, cu respectarea regulamentului de ordine interioară.

Centrul Revis sprijină beneficiarii să întrețină relații de bună conviețuire în cadrul centrului și să aibă relații bune cu vecinii; personalul sprijină beneficiarii să intrețină relații de prietenie cu persoane din cadrul centrului și din afara acestuia (din comunitatea locală).

Personalul din cadrul centrului asigură informarea beneficiarilor asupra valorilor promovate de comunitate, asupra drepturilor și obligațiilor lor în calitate de cetățeni.

Centrul Revis promovează activități de implicare a comunității în asistarea beneficiarilor.

V.2. Regulamentul de acces în Centrul Locuințe Protejate Revis Hîrlău

În cazul în care reprezentanți din cadrul unei instituții publice (cu excepția instituțiilor publice competente să verifice activitatea unității) sau ai unei organizații neguvernamentale doresc să efectueze vizite la Centrul Revis Hîrlău, aceștia vor redacta o solicitare scrisă adresată conducerii D.G.A.S.P.C. Iași. Menționăm că cererea va cuprinde date despre organizație, motivul vizitei în centrul rezidențial și perioada în care reprezentanții organizației doresc să realizeze deplasarea la Centrul Revis. După aprobarea cererii de vizitare a centrului rezidențial de către conducerea D.G.A.S.P.C. Iași, se va aduce la cunoștința conducerii Centrului Revis. Vizitele nu vor perturba programul angajaților sau activitățile zilnice ale beneficiarilor din cadrul Centrului Locuințe Protejate Revis Hîrlău.

În cazul vizitelor primite de către beneficiarii din Centrul Revis din partea rudelor sau persoanelor apropiate, se vor avea în vedere următoarele:

vizitele se vor desfășura respectând atât intimitatea convorbirilor purtate, cât și programul beneficiarilor.

cu ocazia vizitelor, responsabilul de caz va oferi informații familiei sau persoanelor apropiate beneficiarului în legătură cu evoluția acestuia în cadrul centrului rezidențial. De asemenea, persoana poate solicita informații despre beneficiar și de la membrii echipelor multidisciplinare (asistent social, psiholog, medic, asistent medical, etc.).

responsabilul de caz va întocmi rapoarte de întrevedere, cu ocazia convorbirilor avute cu membrii familiei beneficiarului. Aceste rapoarte se vor depune la dosarele sociale ale beneficiarilor.

Conform standardelor specifice de calitate pentru centrele rezidențiale, centre de zi și locuințe protejare, pentru persoane adulte cu handicap, aprobate prin ordinul 559/2008, toate persoanele care doresc informații și sunt interesate de activitățile din centrul rezidențial, pot să viziteze Centrul Revis. Aceste vizite se vor desfășura cu aprobarea și în prezența conducerii centrului rezidențial.

V.3. Metodologie privind modalitatea de învoire a unui beneficiar din Centrul Locuințe Protejate Revis Hîrlău

Pentru ca un beneficiar din Centrului Locuințe Protejate Revis ,Hârlău să fie învoit pentru o perioadă determinată, atât persoana la care este învoit acesta, cât si compartimentul de asistență socială din cadrul centrului rezidențial vor avea in vedere următoarele:

– atât persoana din familia de origine a beneficiarului, cât si persoana care nu face parte din familia de origine a beneficiarului vor inainta conducerii centrului revis o cerere de invoire care să conțină informații referitoare la : date de identitate a persoanei care ia beneficiarul in invoire, adresa exactă unde va fi invoit beneficiarul, numărul de telefon unde poate fi contactat si motivația persoanei din familie de a lua persoana cu handicap in invoire. Totodată persoana solicitantă va da o declarație pe propria răspundere prin care se obligă, să ingrijească si să supravegheze corespunzător persoana cu handicap. Persoana din familia de origine a beneficiarului va prezenta la centrul revis harlau o recomandare de la compartimentul de asistență socială din cadrul primăriei de domiciliu a acesteia.

– în cazul in care persoana nu face parte din familia beneficiarului, compartimentul de asistență socială din cadrul centrului va solicita autorității locale pe raza căreia domiciliază această persoana o anchetă socială. Această anchetă socială va cuprinde informații despre condițiile sociale si materiale pe care persoana care ia în învoire le deține. Menționăm că beneficiarul nu va putea fi învoit până compartimentul de asistență socială nu va intra în posesia anchetei sociale cu propunerile autorității locale (nu este permisă învoirea beneficiarului după contactarea telefonică a asistentului social al autorității locale de pe raza unde domiciliază persoana în cauză).

Observație : atât pentru cazul în care o persoană din familie sau o persoană care nu face parte din familia de origine a beneficiarului dorește învoirea unei persoane cu handicap, persoana va prezenta adeverință de la medicul de familie prin care să se ateste starea de sănătate prezentă a sa și a celorlalți membri ai familiei.

– hotârârea de învoire a unei persoane cu handicap se ia de către conducerea centrului la propunerea responsabilului de caz.

– persoanei care ia în învoire un beneficiar din Centrul Revis i se va aduce la cunoștință faptul că are obligația de a supraveghea și îngriji persoana cu handicap pentru perioada de învoire. De asemenea, persoana are obligația de a se prezenta la Centrul Revis, Hîrlău (singură sau cu beneficiarul) de câte ori este solicitat de către responsabilul de caz din centrul rezidențial.

– beneficiarul care se află în învoire va avea dreptul la indemnizație de persoană cu handicap pentru perioada învoirii, în baza unei cereri adresate D.G.A.S.P.C. Iași și a adeverinței de la Centrul Revis, Hîrlău care atestă acest fapt, dacă învoirea este de cel puțin 30 de zile.

– în cazul învoirii care depășește o lună, responsabilul de caz al beneficiarului învoit va face demersurile necesare monitorizării evoluției și integrării persoanei cu handicap la domiciliul unde se află persoana .Aceste demersuri se realizează prin : solicitarea de anchete sociale de la primăria de domiciliu unde este învoit beneficiarul și contactarea telefonică a asistentului social al primăriei respective, responsabilul de caz va urmări obținerea de informații referitoare la :

Activitățile desfășurate de beneficiar (se vor avea în vedere în special exploatarea sexuală și prin muncă).

Gradul de integrare socială la domiciliul persoanei care l-a luat în învoire.

Natura relațiilor care beneficiarul le are cu persoana la care se află în învoire și cu membrii comunității.

În cazul în care din anchetele sociale, convorbirile telefonice și vizitele în teren rezultă faptul că beneficiarul nu este îngrijit și supravegheat corespunzător, acesta va reîntoarce în Centrul Locuințe Protejate Revis, Hîrlău, iar in funcție de cele constatate se vor sesiza organele abilitate. Menționăm că dacă beneficiarul (care are capacitate de discernământ) nu dorește să se întoarcă la centrul rezidențial, acesta va redacta o cerere prin care declară acest fapt, urmând ca responsabilul de caz să efectueze demersurile necesare externării persoanei cu handicap din Centrul Locuințe Protejate Revis Hîrlău.

Capitolul. VI.

Drepturi, obligații, regulile casei privind beneficiarii Locuințelor Protejate ale Centrului Revis Hîrlău

VI.1. Drepturi:

De a fi informați (ei sau reprezentanții lor legali) cu privire la drepturile și responsabilitățile în calitate de beneficiari ai serviciilor, de a participa și de a fi consultați cu privire la toate deciziile care îi privesc;

De a-și desfășura activitățile într-un mediu fizic accesibil, sigur, funcțional și intim;

De a decide și a-și asuma riscurile (direct sau prin reprezentanți legali) în toate aspectele vieții lor și de a-și exprima liber opțiunile;

De a gândi și acționa autonom, cu respectarea drepturilor celorlalți beneficiari, conform potențialului și dorințelor personale;

De a fi informați cu privire la starea lor de sănătate;

De a consimți asupra serviciilor asigurate în contractul de servicii;

De a li se păstra toate datele în siguranță și confidențialitate;

De a nu fi abuzat,neglijați, abandonați, pedepsiți, hărțuiți sau exploatați;

De a face sugestii și reclamații fără teamă de consecințe;

De a nu fi exploatați economic privind banii, proprietățile sau să le fie pretinse sume bănești ce depășesc taxele convenite pentru servicii;

De a nu li se impune restricții de natură fizică sau psihică, în afara celor de medic sau alt personal calificat precum și a celor convenite prin contractul de servicii;

De a fi tratați și de a avea acces la toate serviciile, fără discriminare;

De a beneficia de intimitate;

De a-și manifesta și exercita liber orientările și interesele culturale, etnice, religioase, sexuale, conform legii;

De a-și dezvolta talentele și abilitățile;

De a fi sprijiniți pentru a se angaja în muncă;

De a-și utiliza așa cum doresc lucrurile personale;

De a-și gestiona așa cum doresc resursele financiare, cu excepția cazurilor de restricție legală sau al acordurilor scrise între centru și beneficiarul/ reprezentantul său legal privind gestionarea banilor și bunurilor;

De a practica cultul religios dorit;

De a avea acces la informații privitor la reproducere și planificare familiară, într-o formă accesibilă nivelului de educație a beneficiarului;

De a nu desfășura activități lucrative, aducătoare de venituri pentru centru, împotriva voinței lor;

De a accesa toate informațiile financiare care îi privesc, deținute de către centru;

De a fi informații la zi, în mod complet și accesibil, în format clasic sau adaptat, despre politica și procedurile centrului și a-și putea exprima liber opiniile în legătură cu acestea;

De a fi informați cu privire la toate activitățile desfășurate de centru;

De a fi informați la zi, în mod complet și accesibil, în mod clasic sau adaptat, despre politica și procedurile centrului și a-și putea exprima liber opiniile în legătură cu acestea;

De a fi informați cu privire la toate activitățile desfășurate de centru;

De a fi consultați cu privire la serviciile furnizate, inclusiv dreptul de a refuza unele servicii, în anumite circumstanțe stabilite prin contractul de servicii;

De a fi tratați individualizat, pentru o valorizare maximală a potențialului personal;

De a primi răspuns la solicitările exprimate.

VI.2. Obligații:

Să nu introducă în unitate băuturi alcoolice;

Să nu consume băuturi alcoolice;

Să nu respecte ora de sosire și plecare din unitate;

Să respecte programul de funcționare a unității;

Să aibă o comportare și atitudine civilizată în relațiile cu ceilalți beneficiari și personalul din unitate;

Să anunțe formatorul și ajutorul de formator atunci când se ivesc probleme deosebite;

Să fumeze în locurile special amenajate;

Să folosească în mod civilizat bunurile din dotarea unității și a celor personale;

Este interzis beneficiarilor să fie violenți fizic și verbal în relațiile cu personalul din unitate;

Este interzis beneficiarilor să fie violenți fizic și verbal în relațiile cu colegii;

Să nu sustragă bunurile colegilor;

Să nu distrugă echipamentul unității;

Să nu părăsească unitatea fără bilet de voie;

Să nu comită acte antisociale în unitate și în afara ei;

Nerespectarea acestor obligații va determina luarea următoarelor măsuri:

Consiliere cu conducerea unității;

Observație în fața colegilor de atelier, etc.;

Program adiministrativ alături de îngrijitor;

Este chemat în fața consiliului de coordonare;

Dacă abaterea este gravă se anunță organele de poliție pentru a lua măsuri în ce privește deranjarea liniștei și ordinii publice;

Se întocmește dosar pentru a se solicita transferul într-o altă unitate.

VI.3. Regulile casei

Să-și aranjeze patul;

Să-și facă curățenie în cameră;

Să facă curățenie în bucătărie;

Să facă curățenie în baie;

La îndrumarea supraveghetorului să pregătească micul dejun și cina;

Să asculte și să efectueze sarcinile pe care le dă supraveghetorul;

Efectuarea toaletei de dimineață și seară;

Să dea la spălat hainele murdare, să-și spele încălțămintea;

Să nu uite lumina aprinsă, să nu uite apa deschisă;

Aprinderea aragazului se face numai la îndrumarea și supravegherea supraveghetorului;

Să nu sustragă bunurile colegilor;

Să nu părăsească centruș fără bilet de voie și să respecte ora de întoarcere în centru;

Să comunice personalului orice neregulă observată;

Să aibă o comportare și atitudine civilizată în relațiile cu ceilalți beneficiari și personalul din unitate.

Capitolul VII.

Metode și tehnici de cercetare și intervenție a studiului efectuat

Observația este o “tehnică de investigație care are ca scop culegerea de informații cu valoare de fapte, necesare pentru a le completa pe cele rezultate în urma altor tehnici”. Observația este o tehnică care se aplică permanent pe toată durata instrumentării cazului.

Observația se poate clasifica in observație spontană, fără intenție specifică si observație intenționată ne sistematizată, făcută cu scopul de a ințelege un fenomen sau o situație, fără un studio aprofundat. Când observația se realizează cu scopul de a culege date cu character stitințific, cu mijloace specifice si de către personae cu pregătire specială, ea se numește stiințifică.

Observația stiințifică se imparte la rândul ei in două mari tipuri: catitativă lucrează cu variabile, urmând testarea acestora in condiții de viață reală, ca fenomen provocat si calitativă. Observația participativă, de tip calitativ, inseamnă studierea din interior a unei comunități, prin participarea pe o perioadă mai lungă de timp la activitățile ei, fără a avea o schemă dinainte stabilită, aceea urmând a fi elaborată pe parcursul cercetării sau la sfârșitul acesteia. Scopul observației constă in identificarea naturii si structurii interacțiunilor care se stabilesc intre alte personae semnificative.

Observația are anumite caracteristici relavante, care reprezintă si avantajele ei comparative cu alte metode:

Comportamentul indivizilor este studiat in contextual natural, adică este surprinsă multitudinea de factori ce determină si condiționează acțiunile si interacțiunile umane, e posibil descrierea si explicarea vieții sociale ca process viu, unde factorii si variabilele obiectiv structurale si de ordin subiectiv symbolic se influențează recipric pe axa timpului inclusive după mecanisme de feed – back, de retroacțiuni si retrocorecții, ceea ce nu e depistabil prin celelalte metode ale investigației sociologice;

Observația privește acțiunile si interacțiunile firești, comportamentul ibișnuit al subiecților, tipic pentru viața cotidiană intrucât observația este o metodă nonobstructivă (nu provoacă răspunsuri) si, in general, de lungă durată;

Prin observație se investighează comportamentul efectiv al oamenilor, ceea ce fac ei cu adevărat su nu ceea ce spun. Diferența între faptele și relatarea lor poate fi semnificativă (prin chestionar sau interviu);

În mod special observația participativă angajează și folosirea altor metode ca interviiul și analiza de documente.

Cuvânt împrumutat din limba engleză (interview), interviul reflectă și semnifică în limba noastră una din cele mai caracteristice activități umane – comunicarea, convorbirea, „Discuția liberă” sau transmiterea verbală a unor informații între oameni, relația specifică omului de a întreba și de a primi răspunsuri (în limba franceză întâlnim termenii „entrevue” și „entretien”, ultimul reflectând cel mai bine sensul cuvântului englez).

Interviul nu este însă numai o simplă discuție „în doi”, ci și o tehnică de investigație științifică, aplicată de echipe mai mult sau mai puțin numeroase pentru cunoașterea științifică și „inter-disciplinară” a unui anumit fenomen sau domeniu social, caz în care „discuția în doi” (de tip oarecum, ziaristic, reportericesc) se „integrează” unui ansamblu de mijloace de culegere a datelor, ca etapă sau ca „moment” al unui demers sociologic.

Interviul sociologic este astfel „un procedeu de investigație științifică care utilizează procesul comunicării verbale pentru a culege informații în legătură cu scopul urmărit” (Roger Muccheli, L’entretien de face a face dans la relation d’aide, Paris, ESF,1975, p.50).

Instrumentul de lucru al interviului îl constituie ghidul de interviu care este alcătuit din întrebări deschise, întrebări care vizează „ansamblul populaîiei” și „ansamblul temei” cercetate și care pot fi modificate sau „adaptate” în cursul desfășurării convorbirilor. Lipsa întrebărilor închise sau scalate și, în general, lipsa rigidității deosebește ghidul de interviu de un chestionar.

Spre deosebire de tehnica chestionarului – bazată pe formulare “rigide” – tehnica interviului presupune “o mare libertate de mișcare” în plan metodologic și ethnic din partea cercetătorilor, libertate care constă în următoarele:

Se stabilesc problemele care vor fi studiate, dar forma concretă a întrebărilor este lăsată “la inspirația momentului”;

În timpul interviului se pot formula întrebări noi, fapt neîntâlnit în cazul tehnicii chestionarului;

Operatorul de interviu poate cere detalii, precizări și eventuale reveniri (atunci când constată contradicții între răspunsuri) din partea subiecților intervievați etc.

În investigația sociologică, tehnica interviului are menirea de a ne fumiza date suplimentare și complementare cu privire la tema studiată, date care sprijină sau care repun în discuție concluziile formulate pe baza datelor observației directe sau ale documentării statistice.

Capitolul VIII.

Planurile de (re)integrare

Planul de (re)integrare socială

Nume și prenume beneficiar : A. N.

Data si locul nașterii : 12.07.1973, loc. Podu Iloaiei

Starea civilă : necasatorita Profesia : ajutor grădinar

Sex : F Etnia : rommă Naționalitatea: română

Diagnosticul clinic: sechele, encefalopatie infantilă cronică, paraplegie, oligofrenie gr. I-II, Q.I. = 50-55

Nr. dosar: 1792 Nr. decizie de admitere : 50/2.03.2006

Certificat de încadrare în grad de handicap nr. 50029 din 16.12.2003, gr. I

Activități cuprinse :

Activități necesare unei bune integrari sociale;

Activități pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă;

Relația cu familia

Beneficiara a fost instituționalizată o perioadă îndelungată de timp și nu a avut o relație filială corespunzătoare cu parinții, fiind separată astfel și de frați ;

Ambii parinți sunt în vârstă , au o situație materială dificilă și nu se pot deplasa la centru pentru a o vizita ;

Beneficiara iși vizitează părinții de 2-3 ori pe an la domiciliul acestora ;

Parinții doresc ca fiica lor să locuiască cu ei, dar aceasta refuză datorită condițiilor precare și a imposibilității adaptării mediului la nevoile sale specifice.

Integrare socio-profesională

Adaptare relativ dificilă la reguli, la un program impus, implicarea crește dacă lucrează în echipă, cooperează bine cu instructorii ;

Motivație extrinsecă, caracterizată prin câștiguri imediate;

Necesită sprijin pentru creșterea autodeterminării și a implicării în activități socio-profesionale .

Personalul implicat

Personalul de specialitate din cadrul centrului (echipa interdisciplinară).

Data : 30.04.2015

Manager de caz : B.A.I.

Planul de (re)integrare socială

Nume și prenume beneficiar: B. E.

Data și locul nașterii: 01.07.1968, com. Dumești, jud. Iași

Starea civilă: necasatorită Profesia: ajutor bucătar

Sex: F Etnia: română Naționalitatea: română

Diagnosticul clinic : sechele, encefalopatie infantilă, paraplegie;

Diagnosticul def. funcționale : deficiență funcțională gravă, cod handicap 5 mental ;

Certificat de încadrare în grad de handicap nr. 50149 din 05.07.2004-gr III

Activități cuprinse :

Activități cu rol socializator;

Activități pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă.

Relația cu familia :

Beneficiara a fost instituționalizată de când era minoră și nu a avut o relație filială corespunzătoare cu parinții ;

Mama este decedată, tatăl este în vârstă și nu se poate deplasa foarte des pentru a o vizita la centru, cu toate că își dorește acest lucru ;

Îl vizitează de 2-3 ori pe an la domiciliul din mun.Iași.

Integrare socio-profesionala :

Adaptare facilă la reguli, la un program impus, lucrează în echipă, cooperează cu instructorii ;

Dă dovadă de seriozitate, dorința de a se face utilă și participă activ la activitățile din cadrul centrului.

Personalul implicat :

Personalul de specialitate din cadrul centrului (echipa interdisciplinară).

Data : 2.04.2015

Manager de caz : B.A.I.

Planul de (re)integrare socială

Nume și prenume beneficiar: M. I.

Data și locul nașterii: 07.07.1981 Bacau CNP:

Starea civilă: necăsătorit Profesia: –

Sex: M Etnia: română Naționalitatea: română

Diagnosticul clinic: Oligofrenie gr. I, Q.I.=50

Diagnosticul def. funcționale : deficiență funcțională medie, cod handicap 5 mental

Nr. dosar: 2412 Nr. decizie de admitere : 234 din 2.03.2006

Certificat de încadrare în grad de handicap: nr. 50172/13.09.2004 –gr.III

Activități cuprinse :

Activități de relaționare cu ceilalți ;

Activități pentru perfecționarea abilităților practice.

Relația cu familia :

Nu se cunosc date despre familie.

Integrare socio-profesională

Deține aptitudini pentru o integrare socio/profesională ;

Este activ și serios în ceea ce privește desfășurarea activităților din cadrul centrului.

Personalul implicat :

Personalul de specialitate și de îngrijire din cadrul centrului.

Data : 10.04.2015

Manager de caz : B.A.I.

Planul de (re)integrare socială

Nume și prenume beneficiar: A. M.

Data și locul nașterii: 09.11.1983 com Scheia, jud Iași

Starea civila: necăsaăorit Profesia :ajutor grădinar

Sex: M Etnia: română Naționalitatea: română

Diagnosticul clinic: Oligofrenie gr. II, QI=40 cu tulburări de comportament

Diagnosticul def. funcționale : deficiență funcțională accentuată, cod handicap 5 mental

Nr. dosar: 2534 Nr. decizie de internare : 48 din 2.03.2006

Certificat de încadrare în grad de handicap: nr. 50321 din 10/09/2004 -gr. II

Activități cuprinse :

Activități de socializare și integrare socială;

Activități pentru dezvoltarea autonomiei personale și a abilităților practice .

Relația cu familia :

Menținerea și îmbunătățirea relației cu familia de origine.

Integrare socio-profesională :

Relaționare și cooperare bună cu cei din jur ;

Participă activ la activitățile din cadrul centrului dacă este ghidat și supravegheat de personalul de specialitate ;

Posibilitate de integrare socio-profesională la finalizarea cursurilor .

Personalul implicat :

Personalul de specialitate și îngrijire din cadrul centrului.

Data :14.04.2015

Manager de caz: B.A.I.

Bibliografie

Cosmovici, Nicolae, 2006, psihologia persoanelor cu nevoi/cerinte speciale, handicapatologie, support de curs – note si conspecte de curs, universitatea petre andrei, Iași;

Ferreol, gilles, apud neculau, adrian, ferreol, gilles, 1996 :215, in dragomir, valentina, 2003, fenomenul marginalizarii si situatia persoanelor cu handicap, revista de asistenta sociala nr. 6/2002, bucuresti, p. 109 ;

Manea, Livius, 2003, dinamica protectiei speciale a persoanelor cu handicap,

revista de asistenta sociala nr. 1/2003, bucuresti, p. 107 ;

Miftode Vasile, 2006, Metodologie sociologică, fundația axis, iași, pagina 157-161;

Roger Muccheli, L’entretien de face a face dans la relation d’aide, Paris, ESF,1975, p.50;

Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap publicată în monitorul oficial, partea i, nr. 1006 din 18.12.2006 ;

Manualul de proceduri ale Centrului Revis, Hîrlău din cadrul Locuințelor Protejate;

Metode și instrumente de lucru.Locuințe Protejate, Revis, Hîrlău;

ORDIN Nr. 67 din 21 ianuarie 2015;

World Vision România, op. Cit., 2002, pg. 18;

http://www.civic.md/anunturi/angajari/16821-manager-de-caz-al-beneficiarilor-dinserviciile-locuin-protejat-i-cas-comunitar.html ; 25.05.2012 , h 18.00;

http://www.inclusion.md/ro/supported_living ; 25.05.2012, h 18.20;