Localizare geografica [303123]

Introducere

Alegerea spre studiu a fostei capitale a Țării Românești și anume , a municipiului Târgoviște care a [anonimizat] o bună cunoaștere a zonei, a componentelor de bază a [anonimizat]-i poartă numele .

[anonimizat]. [anonimizat] (primul inginer român),[anonimizat], sunt nume înscrise în istoria poporului nostru.

[anonimizat]-[anonimizat], tradițiile, momente din trecutul acestui teritoriu care nu trebuiesc uitate și care au o importanță istorică la nivel local și național.

[anonimizat], [anonimizat], ce conferă acestei zone mari disponibilități în vederea dezvoltării și a valorificării turismului.

[anonimizat], [anonimizat], destul de numeroase și interesante.

În elaborarea acestei lucrări am parcurs cele trei etape de întocmire ale unei lucrări: documentare, cercetare, redactare, [anonimizat], de analiză a [anonimizat], dar și metode geografice de caracterizare și evidențiere a cadrului natural și al obiectivelor turistice.

[anonimizat] a [anonimizat]. [anonimizat]. Aflându-[anonimizat], turiștii vor reveni mereu în acest oraș cu un trecut istoric zbuciumat ca al atâtor altor așezări urbane din țara noastră.

[anonimizat] o suprafață de 54 km2 și este situat în partea central sudică a României. Este străbătut de paralela 44 grade 56’ și de meridianul 25 grade 26’. Din anul 1968 , [anonimizat]. Municipiul administrează politic comunele suburbane: Doicești, Aninoasa, Răzvad, Șotânga, Ulmi.

Populația orașului Târgoviște este de 89.930 de locuitori conform datelor rezultate în urma recesământului din anul 2002.

Drumurile naționale care străbat orașul sunt : DN71 (Bâldana – Sinaia), DN72 (Ploiești – Găești) și DN72A (Târgoviște – Câmpulung) dar și două importante căi de comunicație feroviară: Titu – [anonimizat]. [anonimizat] 78 km pe șosea și la 80 de km folosind calea ferată.

Capitolul I

1. Resurse turistice naturale

1.1 Resurse morfoturistice

Orașul se afla pe o terasă înaltă de 260m, deasupra văii Ialomiței. Situat la limita dintre regiunea deluroasă subcarpatică și Câmpia Înaltă a Târgoviștei, care cuprinde interfluviul dintre râul Dâmbovița și râul Ialomița până la contactul cu „câmpia de divagare”, [anonimizat] o prelungire a câmpiilor subcolinare.

Câmpia Târgoviște este desprinsă din uniformitatea Câmpiei Române, Târgoviștea fiind așezată în sectorul subcolinar al acesteia, parte a câmpiei piemontane Înalte a Ialomiței, și în vecinătatea Dealurilor Subcarpatice.

Numeroase așezări rurale înșirate pe văile mijlocii ale Ialomiței și Dâmboviței ,au gravitat in jurul celei mai prielnice zone ce a asigurat condiții de habitat si stabilizarea unui centru economic, Câmpia Târgoviștei. Râul Ialomița curge în dreptul localității pe direcția NV-SE, pe o distanță de 18 km in oraș . Acesta delimitează spre nord-est si est vatra orașului propriu-zis.

Cele patru unități de terasă din interfluviul Dâmbovița-Ialomița care dezvoltă geomorfologia municipiului Târgoviște și zonele adiacente sunt:

1.Terasa înaltă :

-este terasa pe care este amplasat rezervorul de apă potabilă care înmagazinează apa de la sursa Butoiu – Hulubești;

-are o dezvoltare redusă la limita de vest cu Comuna Dragomirești, cu aspect de piemont mai înalt față de relieful din jur cu cca. 5,00 – 15,00 m. Lățimea maximă măsurată în zona limitei orașului este de 500 m.

2. Terasa superioară :

– are relieful aproximativ plan, stabil, cu o dezvoltare mare între Priseaca și Teiș (dealul Teiș) și a Platformei Industriale Târgoviște Sud.

3. Terasa inferioară :

– se află pe partea dreaptă a râului Ialomița, cu o dezvoltare continuă, o lățime maximă de 1.750 m cu o denivelare maximă față de terasa superioară de 10m pe teritoriul satului Teiș.

– acoperă cea mai mare parte a municipiului Târgoviște .

– are un aspect aproximativ plan, cu o panta medie de 0,8% către sud-est ,fără potențial de risc in cazul inundațiilor.

În zona orașului, între terasa superioară și cea inferioară este o denivelare de 1,00 – 3,00 m.

4. Terasa joasă :

– este mai coborâtă cu cca. 2,00 – 6,00 m față de terasa inferioară

-are o dezvoltare continuă pe ambele maluri ale râului Ialomița și dimensiuni variabile cu lățimea maximă de 1.000 m în dreptul Pasajului denivelat de la Târgoviște Nord.

Resurse hidroturistice

Municipiul Târgoviște se încadrează între 2 bazine hidrografice și anume:

1. Bazinul hidrografic Ialomița – Buzău cu râul Ialomița și afluentul său pârâul Milioara.

Râul Ialomița prezintă o albie în formă de U, malurile acestuia fiind înalte de 5,00 – 8,00 m și cu un gradient hidraulic de cca 2%, ce permite scurgerea rapidă a apelor transformând zona într-una cu potențial de risc scăzut in cazul inundațiilor. De luat în calcul că în perioadele cu precipitații abundente ,viiturile erodează intens malurile. Pe râul Ialomița este amenajat un prag de fund, în aval de podul de la Teiș. Acesta protejează malul.

Din dreptul acestor amenajări este deviată apa Iazului Morilor, care in trecut punea morile în mișcare. Acest curs de apă prezintă maluri înalte de 0,5 – 1,5 m, cu o bogată vegetație. Din apa canalului este alimentat lacul artificial, aflat in Parcul Chindia .

2. Bazinul hidrografic al râului Argeș are Dâmbovița ca afluent principal .

Râul Dâmbovița colectează pârâul Ilfov care străbate partea de vest a municipiului Târgoviște. Pârâul Ilfov izvorăște din pârâul Plaiului, sub dealul Priseaca și prezintă un curs permanent aproape paralel cu cel al râului Dâmbovița, cu numeroase meandre. Trei lacuri cu dimensiuni variabile pe cursul său superior sunt amenajate prin baraje de pământ. Lateral stânga, în zona unei foste mendre de pe pârâul Ilfov s-a format un lac cu volum de apă ce depinde de precipitații .

In vestul satului Priseaca au fost amenajate 3 bazine piscicole. În partea de SV la limita cu satul Dumbrava adiacent teritoriului municipiului Târgoviște ,prin barare, sunt amenajate o salbă de lacuri.

Resurse climatoturistice

Clima temperat-continentală a municipiului Târgoviște se motivează prin faptul că paralela de 45° latitudine nordică reprezintă atât jumătatea distanței dintre Polul Nord si Ecuator, cât și dintre culmile Carpaților Meridionali și Câmpia Română, cuprinzând teritoriul municipiului pe la nord, pe linia Șotânga-Doicești-Aninoasa. Arealul târgoviștean este ocolit de masele de aer polar datorită prezenței dealurilor înconjurătoare.

Amplitudine termică de 22°C (temperatura medie a lunii ianuarie fiind de -1,2°C, iar a lunii iulie de +20,8°C).

Temperatura maximă absolută înregistrată la Târgoviște a fost de +40,4°C în 1946, urmată de 39,1°C în anul 2000. Minima absolută s-a înregistrat pe 13 ianuarie 2004 și a fost de -25,8°C. Valoarea anuală a bilanțului radiativ (intensitatea anuală a căldurii solare) este de 50 kcal/cm² – căldură care ajută la dezvoltarea optimă a covorului vegetal.

Datorită barajelor oferite de Culmile Subcarpaților externi, care o cuprinde spre nord-vest (Masivul Spătărelul – Mitropolia, cu altitudine maximă de 693 m) si nord-est (Dealul Mănăstirii, altitudine maximă de 425 m), Târgoviștea beneficiază de apărarea naturală împotriva vânturilor dominante și este caracterizată de un microclimat specific urban, cu ierni blânde, spre prea blânde, și veri aproximativ răcoroase, cu o temperatură medie anuală de + 9,9°C (izoterma de + 10°C ce conturează limita nordică a câmpiei și traversează de la vest la est Câmpia Înaltă a Târgoviștei). Se produc frecvent inversiuni de temperatură datorita slabei circulație a aerului.

1.4 Resurse turistice biogeografice

Vegetația forestieră, specifică zonei de silvostepă, este bine reprezentată de salcie, salcâm, anin, plop , cireșul sălbatic, carpen, stejar, ulm, frasin, tei, gorun, platan, arțar etc. Activitățile antropice de urbanizare au modificat profund vegetația primară, încât caracteristicile vegetației spontane sunt greu de stabilit in funcție de condițiile ecologice. Compoziția floristică a covorului vegetal a suferit mari transformări .

Întâlnim erbacee precum : iarba grasă, trifoiul, pirul, traista-ciobanului, neghina, mohorul, iarba de gazon, mușețelul, cicoarea, viorelele, toporașii, păpădia, gălbenelele, margareta, romanița, piciorul cocoșului și altele.

Flora este bogată și variată din punct de vedere al regionării geo-botanice, încadrându-se câmpiei înalte din regiunea sudica.

Lumea animală beneficiază de un grad mare de adaptabilitate la mediu , fiind formată din comunități de animale terestre, acvatice si subterane. Cele mai des întâlnite sunt vulpea si veverița, iar pe lunca Ialomiței întâlnim diferite specii de rozătoare: iepurele, ariciul, popândăul, șoarecele de câmp. Dintre păsări mai frecvent, întâlnim pupăza, eretele, ciorile,ciocănitoarea, cucul, pupăza, pițigoiul, coțofana, vrabia și guguștiucul .

Biotopuri specifice sunt create în lacuri și râuri datorită populațiilor acvatice formate din : clean, scobar, mreană și biban.

Resurse turistice antropice

Scurt istoric al municipiului Târgoviște

Săpăturile arheologice efectuate în perimetrul orașului și în împrejurimile acestuia au scos la iveală vestigii materiale care datează din neoliticul târziu (inclusiv fragmente de ceramică aparținând Culturii Gumelnița), și din epoca bronzului.

Localitatea apare menționată documentar pentru prima dată în anul 1396 într-o notă de călătorie a bavarezului Johan Schiltberger, căzut prizonier după înfrângerea cruciaților în lupta cu turcii de la Nicopole (1396) .

La sfârșitul secolului al XIV-lea, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân s-a construit aici Curtea Domnească, al cărei ansamblu a fost definitivat la începutul secolului al XV-lea.

Domnitorul s-a gândit atât la avantajele strategice ale așezării, cât și la cele economice, orașul găsindu-se cam la jumătatea însemnatului drum comercial care lega Transilvania cu porturile dunărene.

Într-un act emis în 1418 de Mihail I, fiul și asociatul la domnie a lui Mircea cel Bătrân, atestă că Târgoviște va deveni capitală odată cu stabilirea reședinței lui, aici. Acesta o numește ” orașul domniei mele ”

Zona în care a apărut și s-a dezvoltat orașul, s-a dovedit prielnică locuirii încă din timpuri îndepărtate. Urmele de viețuire cele mai îndepărtate corespund neoliticului, continuate cu așezări sau morminte din epoca bronzului, vestigii din perioada târzie a epocii fi erului, precum și din secolele III î.Hr. – I d.H., aparținând civilizației geto-dacice. Din secolele II și III d.H. au fost descoperite materiale ceramice romane, iar din secolele VIII-X, dovezi de practicare a meșteșugurilor sătești, dar și două monede bizantine de bronz. Aceste descoperiri probează existența unei așezări la începutul secolului al XIV-lea ce se intindea spre sud și a atras populatia de aici. Astfel, între valea Ialomiței și drumul Câmpulungului a fost întemeiat târgul permanent numit apoi Târgul de Sus sau Suseni.

În secolul al XIV-lea, coloniștii sași se stabilesc aici, dezvoltând economic zona și sporind urbanizarea acesteia. Demografia este în creștere, calitatea și amploarea locuințelor e tot mai semnificativa. Monezi ce au fost găsite în locuințele arse în urma unui incendiu, confirma ca au existat schimburi între Mircea cel Bătrân(1386-1418), domn al Țării Românești, Srațimir (1371-1396), țarul Vidinului (1371-1396) si Sigismund de Luxemburg (1387-1437), regele Ungariei .

Orașul Târgoviște devine scaun domnesc in vremea lui Mircea cel Bătrân, pe timpul căruia localitatea a cunoscut o înflorire deosebită și o întărire a fortificațiilor militare împotriva expansiunii otomane. Vlad Țepeș, în 1459, mută scaunul la București din motive miltare și economice dar, reședința domnească din Târgoviște nu e părăsită, ci va fi utilizată și de succesorii acestuia. Radu cel Mare (1495-1508) hotărăște să readucă scaunul la Târgoviște și construiește Prima Biserică a Mitropoliei și Biserica Mănăstirii Dealu, gropnița domnească, ceea ce este un monument reprezentativ al arhitecturii românești.

Sub domnia lui Neagoe Basarab (1512-1521), orașul trece printr-o perioadă în care are loc o semnificativă crestere edilitară, economică și culturală. Urmașii în scaun ai lui Neagoe, cu excepția Domnilor Radu Ilie, Pătrașcu cel Bun și Mihnea Turcitul, care au rezidat la Târgoviște ,au preferat București drept reședință.

În secolului al XVI-lea, se remarcă Petru Cercel (1583-1585), care aduce în Târgoviște influențe culturale din Italia și Franța.

Domnia lui Mihai Viteazul (1593-1601) a reprezentat un reper important în istoria orașului Târgoviște. Chiar dacă învinge la Călugăreni (23 august 1595), otomanii reușesc să ocupe Curtea domnească, fiind alungate în octombrie 1595. Mihai Viteazul a condus țara din Târgoviște, până la moartea sa. În această perioadă , orașul trece printr-o perioadă de o reală dezvoltare .

Mahalalele orașului se organizează în jurul bisericilor parohiale: Sfântul Nicolae – Geartoglu, Sfinții Apostoli, Sfântul Nicolae – Simuleasa, Sfântul Gheorghe, Biserica Roșie , Sfinții Voievozi, Târgului .

Matei Basarab (1632-1654) stabilește în anul 1639 la Târgoviște, noile edificii ale Curții domnești, într-o formă completă și construiește noi biserici , reușește să fortifice foarte bine orașul cu un val de pământ cu palisadă de lemn si cu bastioane.

Marele umanist al secolului XVII , Udriște Năsturel, a creat un mediu cultural elevat, care a contribuit la înflorirea învățământului, a tipăriturilor, a picturii și arhitecturii. Reședința țării se mută iar la București după moartea bătrânului voievod (aprilie 1654 ) din timpul revoltelor.

După invazia tătarilor și incendierea produsă de aceștia, Târgoviște scade ca importanță, până când pe tron urcă Constantin Brâncoveanu (1688-1714), care reconstruiește și reface Curtea Domnească.

Moartea acestuia în 1714 a dus din nou la o perioada de decădere a orașului. Urmează un șir lung de tragedii: războiul ruso-turc (1828-1829), ciuma, incendiul și cutremurul de la 1829, holera care a apărut in 1831. Lucrări importante de modernizare au fost impuse prin Regulamentul Organic din 1831, cu accent deosebit pe dezvoltarea infrastructurii și organizare (lărgirea și pietruirea ulițelor, edificii publico-administrative, școli , spitale etc.).

Principele Barbu Știrbei a dinamizat viața economică a orașului prin „Bâlciuri noi”, după retragerea trupelor rusești în 1851.

În vremea lui Alexandru Ioan Cuza, dar în special in vremea lui Carol I, viața culturală a orașului a crescut simțitor datorită activității marelui cărturar Ion Heliade Rădulescu dar și pentru că au apărut un număr considerabil de tipografii. După ce a fost obținută independența, o nouă epocă de dezvoltare și modernizare a Târgoviștei a născut. Perioada primului Război Mondial a însemnat un nou declin, dar a fost urmată de o perioadă de refacere a orașului. Au avut loc reconstrucții masive și au fost renovate monumentele avariate, au apărut fabrici, hale comerciale, bănci, barajul de pe Ialomița, stadioane, biblioteca orașului, muzeu .

Cel de-al doilea Război Mondial a adus din nou nenorociri orașului: distrugeri, pierderi de vieți omenești și declin economic. Anii 50 au însemnat o organizare si o amprentă a sistemului sovietic. După ce a fost înființat județul Dâmbovița, cu reședința în municipiul Târgoviște, orașul primește o nouă platformă industrială, fapt ce rezultă o explozie demografică semnificativă.

În perioada 1974-1989 zona centrului a fost puternic afectată în favoarea sistematizării noilor cartiere de blocuri de locuințe și a noilor construcții moderne. Numeroase clădiri cu valoare istorică și arhitecturală au fost demolate. Orașul s-a dezvoltat lent în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.

Astăzi este în plină desfășurare activitatea de restaurare și punere în valoare a centrului istoric și a monumentelor sale prin programe naționale și europene.

Edificiile istorice însumează o gamă variată de construcții aparținând mileniilor și secolelor trecute răspândite cu predilecție în regiunile de afirmare a marilor civilizații.

Din această grupă de resurse antropice sunt menționate: castele, forturi, cetăți, castele fortificate, etc.

Cetatea este expresia concentrată a așezării antice sau medievale, așezare nevoită mereu a se apăra. Apariția cetăților ca forme de habitat de mare vitalitate încă din Antichitate este confruntată de vestigiile rămase pe vatra vechilor civilizații cât și în urma săpăturilor arheologice întreprinse.

întinsă pe 29.000 mp și reprezintă cel mai bine păstrat ansamblu aulic medieval de pe teritoriul României. A funcționat cu intermitență timp de peste trei veacuri (1396-1714), ca reședință și scaun domnesc pentru 33 de voievozi, începând cu Mircea cel Bătrân și încheind cu Constantin Brâncoveanu.

Prima mențiune documentară a Curții domnești din Târgoviște se face în privilegiul din 1403, în care se arată că domnul își ia libertatea de a alege el mai întâi mărfurile pentru cerințele casei sale din Târgoviște. Aceeași clauză este consemnată și în alt privilegiu comercial, din anul 1409. Dintr-un act care datează din perioada 1409—1418, aflăm că Mihail voievod, fiul și asociatul la domnie al lui Mircea cel Bătrân, rezida în Târgoviște, „orașul domniei mele” și din veniturile „casei sale” de aici acordă unele danii mănăstirilor Cozia și Cotmeana.

Fazele de construcție

De-a lungul timpului, complexul de monumente a trecut prin mai multe faze de construcție, astfel:

Grupa I-a, cea a Curții fortificate, cuprinde 2 faze: FAZA 1 – Mircea cel Bătrân și FAZA 2 – Vlad Dracul.

Grupa a II-a se întinde pe perioada interzicerii fortificării și cuprinde fazele: Petru Cercel, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu

Evoluția monumentelor curții a avut loc în sensul unei lărgiri continue a spațiului clădit și a incintei, de fiecare dată executându-se lucrări de extindere și transformare, în corelare cu tendința vârfurilor claselor dominante de a-și adapta viața la noile condiții ale epocii.

Reprezentative pentru arhitectura și arta românească, monumentele Curții Domnești – Turnul Chindia, Palatul Domnesc, Biserica Mare Domnească, Casa Doamnei Bălașa, Biserica Sfânta Vineri, Biserica Paraclis, Fortificațiile Curții Domnești, Poarta de Sud, Baia Domnească, Foișorul Brâncovenesc – oferă posibilitatea cunoașterii unui capitol din istoria și arta medievală a României.

Ruinele Palatului Petru Cercel

Chiar dacă Curtea Domnească este atestată în timpul lui Mircea cel Bătrân, dezvoltarea și extinderea fortificațiilor se face după o jumătate de secol mai târziu, după ce Târgoviște a fost menționată ca singura capitală a Țării Românești într-un document din 1431, posibil în timpul domniei lui Vlad Dracul sau chiar în timpul domniei lui Vlad Țepeș. Vlad Dracul a reconstruit și a extins fortificațiile, în timp ce fiul său, Vlad Țepeș, a adăugat turnuri și alte clădiri. La mijlocul secolului al XV-lea, fortificațiile Curții Domnești au devenit cele mai mari din țara valahă.

O altă etapă a extinderii fortificațiilor a fost inițiată la sfârșitul secolului al XVI-lea de voievodul Petru Cercel. În același timp, cu această nouă extensie, el repară Palatul și construiește o serie de utilități absolut necesare, cum ar fi apeductul care a furnizat apă palatului și garnizoanei.

Cu toate acestea, perioada maximă de dezvoltare a reședinței voievodale este cunoscută sub domnia lui Matei Basarab. Cele 5 uși de acces la cetate, cu numele localităților la care se îndreptau drumurile de legătură (Buzău, Argeș, Dealu, Câmpulung și București), au fost restaurate și făcute din piatră, oferindu-le camere pentru gardieni.

Dezvoltarea impresionantă a construcțiilor și arhitecturii în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu a ajuns la Curtea Domnească din Târgoviște. Cu permisiunea otomanilor, voievodul reconstruiește parțial fortificațiile, dar, mai ales, reconstruiește și dezvoltă palatul voievodal (1695), bisericile (1699) și clădirile utilitare sau decorative. Cu această ocazie sunt construite două noi case.

Când capitala a fost mutată în București, zidurile curții au început să se deterioreze. Complexul a fost afectat de războiul ruso-român în 1736-1739 când a fost pus pe foc. În plus, un cutremur a afectat în continuare curtea. Voievodul Grigore Ghica al II-lea a făcut unele reparații în 1748-1752, dar lucrarea făcută a fost de slabă calitate.

Un incendiu și un cutremur de la începutul secolului al XIX-lea transformă curtea strălucitoare, într-o ruină. Ultimele lucrări majore de restaurare și conservare a curții au fost făcute în 1961, când au fost deschise rămășițele vechilor fortificații pentru turiști. După aceasta, se realizează doar lucrări minore de conservare și amenajare a teritoriului.

Din 1396 până în 1714, timp de 350 de ani, Târgoviște a fost capitala Țării Românești, uneori împărtășind cu București această onoare (de exemplu în vremea lui Vlad Țepeș). În total, 33 de voievozi au fost în acest timp, ceea ce a făcut instanța cunoscută sub numele de "Cetatea celor 33 de voievozi". Cu toate acestea, unii istorici susțin că au existat mai mulți voievozi care au condus de la Târgoviște până la 40 de ani. Indiferent de adevăr, poate că instanța a jucat un rol important în istoria Țării Românești și a României în general.

Resurse turistice religioase

Sunt 40 la număr – fiecare în parte reprezentând ctitoria unui domnitor si purtând încărcătura sa istorică și culturală.

Complexul Monumental „Stelea”

Ansamblul arhitectural al Mânăstirii Stelea este o zonă cu profunde influente în evoluția urbanistică a orașului medieval, cu construcții ridicate pe parcursul mai multor veacuri.

La margine de Calea Domnească și la circa 200m N de Mitropolie, el își asumă denumirea de „Ansamblu arhitectural” prin însăși componentele sale: o biserică ce datează din secolul al XIV-lea și una din secolul al XV-lea; turnul clopotniță, mânăstirea cu biserica din veacul al XVII-lea construita de Vasile Lupu, domn al Moldovei.

Complexul Monumental Mitropolitan

Neagoe Basarab a început să facă această sfântă și mare Mitropolie, în stilul Sfintei Sofia. Alături de biserică se afla „locuința mitropolitului” .

Important centru tipografic și cultural, aici au funcționat ateliere de pictură, o tipografie, Centrul Academic, școli. Mitropolia s-a numărat printre puținele ansambluri arhitecturale din Târgoviște, înconjurat cu ziduri distincte ce-i ofereau o autenticitate .

Mitropolia a fost finalizată în anul 1933 . Dimitrei Belizarie a fost pictorul bisericii, iar Pandele Theodorescu a realizat sculptura iconostasului.

Biserica Domnească ”Adormirea Maicii Domnului”

Biserica Domnească din Târgoviște este ctitoria voievodului Petru Cercel (1583-1585). Biserica a fost zidită în același timp cu Casa Domnească și alături de aceasta, în anul 1584. Lăcașul poartă hramul Adormirea Maicii Domnului și a fost realizat după modelul bisericile de tipul cruce greacă înscrisă.

Sursă : arhivă proprie

Biserica Sfânta Vineri

Face parte din Complexul Național Curtea Domnească din Târgoviște și este unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din țară. Construcția este singurul monument cunoscut până în prezent în arhitectura Țării Românești care datează de la mijlocul secolului al XV-lea (1571) și care a rămas în picioare.

Biserica "Sf. Vineri" sau biserica mică domnească, a fost construită la mijlocul secolului al XV-lea și reparată în 1517, de către un clucer pe nume Manea Persanu. Situată în extremitatea de nord-vest a incintei a doua a Curții Domnești, este o mărturie de la începutul secolului al XVI-lea, din Țara Românescă, păstrată întreagă.

Biserica Albă

Construcția de la sfârșitul secolului XVI este de dimensiuni modeste.

Exteriorul este împărțit de un brâu în 2 registre, partea superioară fiind împodobită de panouri și medalioane pictate . Aceste lucrări se presupune ca-i aparțin lui Pana Hagi Avram.

Complexul Monumental Mănăstirea Dealu

Complexul arhitectonic de la Dealu este compus din biserica mănăstirii, turnul clopotnița , corpul chiliilor și paraclisul.

Mănăstirea de la Dealu a fost dăruită satelor Răzvad și Alexeni de către voievodul Alexandru Aldea la 17 noiembrie 1431 , pentru pomenirea tatălui său.

În locul vechii biserici, Radu cel Mare a început să construiască mănăstirea care a fost sfințită în anul 1501 . De-a lungul timpului Biserica a suferit jafuri si distrugeri din partea trupelor habsburgice si armatei lui Bathory. În anul 1801 au fost inițiate noi reparații datorită lui Dionisie Lupu. Biserica , la inițiativa lui Neagoe Basarab , a fost zugrăvită cu vapsele si cu aur.

Tribolatul plan al bisericii este compus din pronaos, naos și absida altarului . Mesterii au reușit să vină cu soluții interesante și inovatoare față de planul inițial și pentru acele vremuri. Pronaosul este împărțit în doua traverse inegale, care nu se găsesc în componenta structurală a altor biserici; acestea susținând cele 2 turle mici.

Începând din 1956 , Naosul are iconostasul din lemn de păr sălbatic.

Peretele de V ce încadrează intrarea, pisania și cele 7 rozete traforate, prezente în registrul superior , găzduiește și decorația bisericii ce este împărțită în două registre de către un brâu orizontal , ce au și arcade oarbe .

Turlele pronaosului și cea a naosului sunt împodobite cu motive sculptate, ce prezintă un detaliu de decorație, care a fost denumit „motivul Dealu”.

Pronaosul adăpostește mormintele voievozilor de la Târgoviște: Vladislav al II-lea, Radu cel Mare, Vlad Înecatul, Radu Bădica , mormântul capului domnitorului Mihai Viteazu, Vlad cel Tânăr , Pătrașcu cel Bun .

Școala divizionară de ofițeri, Școala Copiilor de trupă, Liceul Militar „Nicolae Filipescu” a activat în clădirile mănăstirii.

Biserica „Sfântul Nicolae Simuleasa”

Realizată în plan trilobat, biserica a fost compusă inițial din pronaos, naos și altar. In anul 1800 i-a fost adăugat un pridvor .

Absida altarului este semicirculară la interior și poligonală la exterior. Decorația exterioară s-a conservat doar partial . Aceasta este împărțită în două registre egale, de către un brâu prifilat, cel inferior păstrând arcurile originalei.

Pană Hagi Avram este pictorul acestei biserici .

Biserica „Stolnicului”

Construită în anul 1705 și refăcută mai târziu de Răducanu Dudău.

Palatul individual era dreptunghiular, compus din pridvor, naos și absida altarului. Pronaosul era boltit prin doua calote . Naosul de formă pătrată, nu mai păstrază boltirea inițială . Altarul este circular la interior si poligonal la exterior .

Pictura biserici din 1925 a fost realizată de către Pavel Ionescu.

Biserica „Sfântul Nicolae Andronești”

Realizată în 1527 de Manea Pușanu, mare vornic al cancelariei domnești în timpul lui Radu de la Afumați ,construiește Biserica în anul 1527 iar în 1653 , se fac transformări importante de către Matei Basarab și soția sa, Elena . A fost pictată în anul 1813.

Dintre vechile icoane împărătești din pridvor se deosebește cea care înfățișează pe Arhanghelul Mihail, redat în tonalități calde, cu degradări fine.

Biserica „Geartoglu”

Lăcașul a fost până de curând în plin proces de restaurare. A fost ridicata peste o biserică de lemn de la sfârșitul secolului al XIV-lea .

Planul construcției este un dreptunghi alungit cu absida poligonală și turn clopotniță pe pronaos. Ferestrele bifore, bolta semicilindrică transversală de sub turn, decorația fațadei vestice cu șase firide terminate în arc frânt și cele opt contraforturi ce sprijineau zidurile, au fost realizate in sec al XVII-lea .

Biserica Târgului

Udriște Năsturel a sfințit Biserica în anul 1654. Planul bisericii Târgului se înscrie în mod novator pe cel al mânăstirii Dealu .

Ctitoria conservă pietrele de mormânt ale lui Paraschiv și Oprea, fii lui Radu căpitanul ispravnicul lăcașului .

Resurse turistice culturale

Biblioteca Județeană „Ion Heliade Rãdulescu” Dâmbovița (a cărei activitate a fost extinsă în afara granițelor prin crearea Bibliotecii „Târgoviște” din Chișinău, Republica Moldova și sprijinirea bibliotecilor românești din Montreal și Castellon) și Casa de Cultură a municipiului sunt principalele instituții de cultură ale orașului Târgoviște postdecembrist. Lor li s-au adãugat Teatrul Municipal și Filarmonica „Muntenia”. Unicat în țară este Muzeul Național al Poliției Române, inaugurat în anul 2000 la Casa Coconilor

Biblioteca Județeană „Ion Heliade Rãdulescu” Dâmbovița

Biblioteca publică a Târgoviștei s-a înființat instituțional la 26 noiembrie 1943, „adăpostită în localul Muzeului până ce se va clădi casă proprie”.

1947 – se formează un comitet care coordonează lucrările de amplasare, construcție, dotare cu mobilier a noii clădiri, construită după planul Fundației Dalles.

1950 – Prin organizarea administrativ-teritorială, instituția devine Bibliotec raională, cu atribuții de îndrumare metodologică pentru bibliotecile raionului Târgoviște

1974 – Instituția devine bibliotecă județeană

1992 – Biblioteca Județeană Dâmbovița a primit numele lui Ion Heliade Rădulescu, ctitor de cultură națională, născut la Târgoviște, pe 6 ianuarie 1802.

Activitățile culturale de tradiție ale instituției; ”Ziua Culturii Naționale” , „Eminescu și poezia de azi” , „24 ianuarie 1859 în conștiința românilor” , ”Atelier Caragiale” , „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, „Flashmob de promovare a lecturii” , “Seara de carte la Târgoviște”

Activități culturale ale Bibliotecii Județene Dâmbovița

Sursa : http://oficialmedia.com/biblioteca-judeteana-ion-heliade-radulescu-dambovita-peste-3000-de-utilizatori-noi-in-anul-2015/

Teatrul ”Tony Bulandra”

Teatrul Popular Tony Bulandra isi deschide usile la 1 septembrie 1974 în locația Casei de Cultură a municipiului Târgoviște .Premiera piesei „Adâncimi”, cu care, apoi, la Festivalul-concurs bienal „I.L.Caragiale” își adjudecă „Medalia de Aur” a participat cu onor la inaugurare acestui important reper al orasului.

Consiliul Local al Municipiului Târgoviște este de acord cu înființarea teatrului profesionist municipal „Tony Bulandra” la 21 octombrie 1996.

Instituția a reușit rapid să devină principalul reper cultural în comunitatea târgovișteană, oferind publicului său creații ale unor artiști consacrați iar aici enumeram pe : Mihai Măniuțiu, Alexander Hausvater,etc.

Muzeul de Artă

Proiectată ca sediu al Prefecturii, clădirea în care funcționează muzeul este una dintre cele mai vechi și frumoase din Târgoviște, datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Deși de dimensiuni relativ mici, imobilul nu este lipsit de monumentalitate și de o anume somptuozitate datorată atât exteriorului, dar mai cu seamă interiorului împodobit cu stucaturi, plafoane și pereți pictați cu motive geometrice și vegetale.

Muzeul de Artă posedă un patrimoniu deosebit de valoros de artă românescă: pictură religioasă, fresce și icoane, mobilier de epocă precum și opere de artă modernă și contemporană semnate Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Gabriel Popescu, Vasile Blendea, Tanți Iliescu-Mihăilescu, Sava Henția, Gheorghe Tatarăscu.

Sursă:arhivă proprie

Muzeul de Istorie

Clădirea și amplasamentul Muzeului de Istorie au fost alese, nu întamplător, într-o zonă cu o deosebită semnificație istorică – Calea Domnească. Palatul de Justiție, azi monument istoric, a fost construit la începutul secolului al XX-lea, fiind una dintre cele mai importante mărturii ale arhitecturii neoclasice.

Menționăm ca istoria poporului român din epoca paleolitică până la 1918 este prezentata vizitatorului in acest spațiu.

Prima parte a expoziției cuprinde dovezi materiale și spirituale ale existenței populației geto-dacice, ceramică si figurine neolitice, tezaurul de monede din argint thassiene si macedonene din secolele II si I i. Hr. de la Căprioru, tezaurul de monede dacice de la Adânca. Sunt evidențiate apariția si formarea statelor feudale românești, realizându-se o scurtă incursiune în formarea statului feudal Țara Românească, și continuând cu alegerea Târgoviștei drept reședință voievodală, de către Mircea cel Bătrân.

Spațiul rezervat domnitorilor Vlad Țepeș, Petru Cercel, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, este expus cu obiecte de artă decorativă, ornamente tipografice,carte veche, frescă brâncovenească, xilogravuri, lapidariu provenit de la Palatul Potlogi, care demonstrează și întărește dovada efortului depus de voievozi pentru păstrarea și totodată sporirea identității ,spiritualității și culturii medievale.

Secțiunile în care sunt prezentate revoluția condusă de Tudor Vladimirescu, Unirea Țărilor Române sub Al. I. Cuza și Războiul de Independență, oferă vizitatorului nu numai documente, dar și arme, uniforme militare, artă plastică, hărți, însemne heraldice.

Muzeul Tiparului și al Cărții Românești Vechi

Clădirea a fost reconstruită din temelii, pe locul unde odinioară se afla o casă egumenească, la care au trudit călugării de la Mănăstirea Dealu în anul 1802, când un puternic cutremur afectează chiliile acestui lăcaș de cult. Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești adăpostește mărturii ale civilizației poporului român, exprimată printr-unul dintre cele mai eficiente meșteșuguri, din punct de vedere al impactului social – tiparul.

Muzeul este structurat pe săli, ce reprezintă activitatea tipografică atât târgovișteană, de la început (secolul al XVI – lea) cât și a celorlalte centre tipografice apărute ulterior în Moldova și Transilvania (secolele XVII, XVIII) și culminează cu editarea primelor ziare cu apariție regulată (secolul al XIX-lea), când evoluția cărții vechi românești este încheiată. La ieșirea din ultima sală, în marele hol, vizitatorii pot admira un model de tiparniță datând din 1778, precum și o vitrină în care sunt expuse cărți imprimate în renumite centre culturale europene: Leipzig, Viena, Roma, Amsterdam, Londra, Paris, Polonia ș.a.

Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni

Sursă: arhivă proprie

Înființat în 1967, Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni prezintă vizitatorului, ediții princeps, corespondență, mobilier de epocă, obiecte cu caracter memorial, artă plastică, fotografii, care vin să ilustreze, în mod fericit, talentul scriitoricesc și frământările oamenilor de cultură de pe aceste meleaguri.

Muzeul este structurat în trei mari secțiuni: o primă secțiune reprezentând Evul Mediu, când Târgoviștea era ea însăși primul centru de cultură al țării, exercitând influențe în spațiul larg românesc; o a doua, cea a poeților redeșteptării naționale, și cea de-a treia a scriitorilor născuți la Târgoviște sau aduși de viață prin aceste locuri.

Imobilul în care funcționează muzeul a aparținut scriitorului Ion Al. Brătescu-Voinești până după primul război mondial și a fost construit între 1897 – 1898.

Muzeul ”Vasile Blendea”

Cunoscută și sub numele de Casa "Angela Georgescu", clădirea în care funcționează muzeul este monument de arhitectură românească de la sfârșitul secolului al XVIII-lea.

Muzeul adăpostește colecția Emilia și Vasile Blendea, în cadrul căreia se evidențiază lucrări de artă plastică (desene, pictură, grafică, sculptură) și piese cu caracter memorial (scrisori, manuscrise, fotografii de familie).

Casa – atelier Gheorghe Petrașcu

Casa – atelier Gheorghe Petrașcu amintește vizitatorului de clipele petrecute de cel care s-a legat de Târgoviște, de orașul în care a fost primit în 1922 când și-a construit aici o locuință, oraș pașnic, care îl atrăgea atât prin istoria sa de pe ruinele Curții Domnești, dar și prin liniște și frumusețe .În operele sale a fost influențat de Nicolae Grigorescu.

Printre tablourile sale, se numără: “Intrare la Curtea Domnească din Târgoviște”, Căldărușă cu cârciumărese”, ”Vedere din Târgoviște”, ”Casă după ploaie”, ”Portret de băiat”, ”Casă la Veneția”.

Muzeul expune de asemenea obiecte ce au caracter memorial, fotografii, scrisori, peneluri, șevaletul, obiecte personale etc., care au ca rol să facă legământul dintre sufletul celui care este oaspete și frământările artistice ale artistului.

Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic

Primul din România și din Europa Centrală și de Sud-Est ,Muzeul Evoluției Omului si Tehnologiei in Paleolitic este concentrat pe descoperirile cele mai importante făcute în paleoliticul superior și mijlociu din țara noastră.

În muzeu putem vedea și studia artefacte care fac parte, cu siguranță, din patrimoniul arheologic universal, exemplul fiind cele mai vechi marturii din lume ce privesc simbolismul omului de Neanderthal, prezentate prin recipientele pentru prepararea ocrului si o geoda vopsită cu ocru de peste 50.000 de ani vechime, descoperite în peștera Cioarei-Boroșteni (jud. Gorj), unicul colier din cochilii de melci de dimensiuni mici din continentul European, de circa 29.000 de ani, cel mai vechi instrument de suflat din țară, un fluier gravețian, ce are 20000 de ani vechime, multe pandantive din dinti de animale și pandantive din piatră gravate, unele chiar mai vechi de 25000 de ani si multe altele, toate acestea fiind descoperite în siturile Piatra Neamț-Poiana Cireșului (jud. Neamț) și peștera Cioarei-Boroșteni. În muzeu se concentrează peste 3/4 din toate obiectele de podoabă și de artă descoperite în România, ce au o vechime de 10.000 de ani.

Muzeul Național al Poliției Române

A fost inaugurat la 7 iulie 2000 în fosta Casă a Coconilor ridicată de Constantin Brâncoveanu pentru fii săi. Clădirea în stil neoclasic a fost refăcută in secolul al XIX-lea.

Expoziția începe din 1821, moment in care Tudor Vladimirescu pune bazele primului serviciu de ordine publica, alcătuit din gărzile pandurilor, continuă cu fondarea în 1848 a Gărzii Municipale.

Există documente de legislație purtând semnături ale domnitorilor, uniforme, însemne de grad, cărti, publicații, albume, drapele, lucrări de artă cu tematică adecvată, arme de foc.

2. Obiective culturale – monumente de arhitectură

Primăria

Având o arhitectură inspirată de cea a palatelor comunale din nordul Italiei, Primăria este creația arhitectului și a antreprenorului Baldassare Vignossa Giovanni , fiind ridicată între anii 1896 – 1898.

Clădirea, în stil eclectic, este dominată de un turn ridicat pe una dintre laturi, interiorul fiind împodobit cu stucături și panouri pictate.

Edificiul a fost consolidat și restaurat în 1977, 1986 și 2004. În parcul aflat în fața Primăriei, amenajat încă din 1898, se află bustul lui Ion Heliade Rădulescu.

Nicolae Iorga a vizitat orașul în mai multe rânduri menționând că „Târgoviștea are o primărie, o prefectură și un tribunal cum ar șade bine oriunde”.

Școala de cavalerie Târgoviște

La 20 octombrie 1907 era așezată piatra de temelie pentru clădirea ce avea să găzduiască din anul 1910 Școala de Ofiteri de Cavalerie de la Târgoviște, în prezența a două figuri de marcă ale istoriei României, principele Ferdinand, viitorul rege Ferdinand I Întregitorul (1914-1927), în acel moment Inspector General al Cavaleriei, și Ministrul de Război, Generalul Alexandru Averescu (1859-1938), personajul cel mai impozant si important a istoriei militare românești, erou al Primului Război Mondial, mareșal al României incepand cu anul 1930, președinte al Consiliului de Miniștri de două ori .

Deviza de pe frontispiciul clădirii care este vizibilă până în prezent este : ”Ofițerul de cavalerie trebuie să fie călăreț și cavaler”.

”Poșta Veche”

Edificiul se păstrează și este folosit și astăzi, în conservare excelentă, purtând în continuare denumirea „Poșta Veche”.Arhitectul Alexandru Clavel a reînviat în acest monument elemente de arhitectură muntenească din secolele XIV – XV ,s-a folosit ca material de construcție , cărămidă roșie presată , cea aparentă (o întâlnim și la palatul domnitorului Petru Cercel de la Curtea Domnească, la fresca exterioară de la sfârșitul secolului al XVI-lea) și piatră albă.

În interiorul „Poștei vechi”, plafoanele sunt din lemn crestat și zugrăvit (ca-n stilul romani). „De altfel, istoricul Daniel Popescu sintetizează în opera arhitectului drept caracteristici „satisfacerea și armonizarea exigențelor utilului cu legile frumosului, natura materialelor de construcție, încadrarea în peisaj și o reală înclinare spre artă”.(Sursa:http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol–posta-veche-de-la-targoviste-monument-arhitectural,7814.html?fbclid=IwAR0ez1FGhzSrDt-piobiNPwa2tB93QjXEXFCtwTyTy0iAeAEi9LKnP6Rq-0 )

Casa de Cultura a Sindicatelor

Casa Sindicatelor a fost construită între anii 1969­1974. Este situată în centrul Târgoviștei, în Piața Mihai Viteazul. Capacitatea sălii de spectacole este de 597 locuri. Arhitectul clădirii a fost Nicolae Vlădescu.

Busturi, monumente, statui

Monumentul Eroilor

Statuia Voievodului Mircea cel Bătrân (1386-1418) – sculptură în piatră de.

Bustul Voievodului Vlad Țepeș ( 1456-1462), opera sculptorului Petru Balogh ,realizat în piatră. Dezvelit în 1968 .

Bustul Voievodului Petru Cercel (1583-1585),operă în piatră a sculptorului Octavian Ilica, dezvelit în 1968 la intrarea n Curtea Domnească.

Statuia și bustul Voievodului Mihai Viteazul (1593-1601)

Busturile Voievozilor Matei Basarab (1632-1654) – sculptat de Mihai Alexandru și Vasile Lupu (1634-1653) – sculptat de Ilica Veturea , ambele lucrate în piatră. Dezvelite în anul 1968 în scuarul din fața Bisericii Stelea.

Monumentul Memorial Tudor Vladimirescu, ridicat în anul 1911, la 90 de ani de la moarte,de Smara Gheorghiu, în Parcul Libertății , în apropierea locului unde au fost găsite osemintele presupuse a fi ale lui Tudor Vladimirescu. Lucrat de calcar de Albești.

Statuia in bronz a Diaconului Coresi OT Târgoviște, opera sculptoriței Iulia Onita, dezvelită în anul 1968,în parcul Muzeului Tiparului și al Cărții Vechi Românești .

Bustul scriitorului I.Al. Brătescu-Voinești , sculptat în calcar de Vasile Blendea, dezvelit în parcul casei sale. (azi Muzeul Scriitorilor Târgovișteni).

Bustul Poetului Ion Heliade – Rădulescu , dezvelit în 1902,realizat în marmură albă de sculptorul Fr.Storck , amplasat în final, în scuarul Primăriei.

Grădini, parcuri, locuri de agrement

Complexul Turistic de Natație Târgoviște

A fost inaugurat în luna august a anului 2016. Complexul este construit pe amplasamentul fostei Baze de Agrement Crizantema din Târgoviște, ce fusese amenajată în perioada comunistă și care ajunsese într-un stadiu avansat de degradare.

Complexul se întinde pe o suprafață de 10 hectare, are un bazin acoperit de înot, de 50 de metri lungime și 25 de metri lățime și doi metri adâncime, cu vestiare, cu dușuri, saună, tribune. Alături de acest bazin sunt două terenuri de minifotbal cu suprafață sintetică, iluminate pe timp de noapte, un teren de baschet, trei terenuri de tenis, două locuri de joacă pentru copii, piste pentru role și biciclete , un aqualand și 225 de locuri de parcare.

Bazinul de Înot Târgoviște

A fost inaugurat in data de 15.07.2010 în incinta Clubului Sportiv Municipal Târgoviște, lângă Școala “Matei Basarab” din microraionul III.

Bazinul are o lungime de 25 m și o lățime de 12,50 m, iar adâncimea variază între 1,40 m si 2,00 m, cu un volum de circa 445 mc. Bazinul de Înot este dotat cu vestiare, grupuri sanitare și dușuri pe sexe, holuri, recepție cu anexă, cabinet medical.

Temperatura apei din bazin este conform standardelor, cu valori între 28 și 30 grade, iar calitatea ei este verificată zilnic, respectând normele în vigoare.

Parcul Chindia

A fost amenajat în anul 1970 , pe lunca râului Ialomița , pe locul fostei grădini domnești. În incinta acestui parc găsim Grădina Zoologică , grădina de vara, cu cinematograf și scenă pentru spectacole, și lacul de agrement Chindia, unde se pot face plimbări cu barca și hidrobicicleta.

De asemenea, parcul dispune de spații de joacă pentru copii, terenuri de sport, pistă pentru biciclete.

Grădina Zoologică Târgoviște

Grădina Zoologica Târgoviște constituie împreună cu Parcul Chindia, pe care îl mărginește pe latura de nord-vest, un nucleu cu vechime considerabilă , care a reprezentat, de-a lungul timpului, principala atracție de petrecere a timpului liber pentru târgovișteni.

Se întinde pe o suprafață de 4 hectare și deține în jur de 80 de specii de păsări și animale, unele unicat în România : hipopotamul pitic (Hexaprotodon liberiensis), o specie de maimuțe – Mangabi negru cu moț (Cercocebus atterimus ) sau vulturul pleșuv – (Aegypius monachus).

Zoo Târgoviște mai deține, în colecția sa, specii de păsări și animale, de pe toate continentele: Europa, Asia , Australia, America de Nord, America de Sud și Africa.

Acest obiectiv de agrement al municipiului Târgoviște ,are un istoric impresionant ,fiind amplasat pe locul unde in 1583,domnitorul Petru Cercel a amenajat primul colț zoologic din țară.

Parcul Mitropoliei

Se află în centrul municipiului și este împrejmuit de cele două importante artere ale Târgoviștei – Bulevardul Libertății și Bulevardul Mircea cel Bătrân. În parc se regăsesc: Mitropolia, una dintre cele mai mari și mai frumoase biserici ale cetății de scaun, bustul lui Tudor Vladimirescu, bustul maicii Smara (Smaranda Gheorghiu) cea care a însemnat o prezență prelungită în perioada interbelică în domeniul literaturii pentru copii și tineret.

2. Festivaluri și sărbători

Pe parcursul unui an în municipiul Târgoviște sunt organizate o serie de evenimente care definesc identitatea națională și a urbei cum ar fi:

Ianuarie:

-01-07 ianuarie slujbe religioase la lăcașurile de cult;

– 24 ianuarie sărbătorirea Unirii Principatelor Române;

Februarie:

– 24 februarie- Dragobetele;

Martie:

– 1-10 martie – Târgul de Primăvară;

– 8 martie – Ziua femeii;

Aprilie-Mai – sărbătorile Pascale;

Mai:

– 1 Mai – ziua internațională a muncii;

Iunie:

-01-06 – manifestări cultural artistice în diferite locații cu ocaziile ”Ziua

Copilului”, ”Ziua Europei”, Festivalul Păpușilor Vii”;

-15-22 iunie ”Festivalul Cultura Urbană” – se desfășoară în Centrul Vechi al

municipiului Târgoviște;

– 26 iunie ”Ziua Drapelului”;

Septembrie:

”Zilele Cetății Târgoviște”

Octombrie:

Festivalul „ Crizantema de Aur”

Decembrie:

– 01 decembrie ”Ziua Națională a României”

– 22 decembrie ”Ziua Victoriei Revoluției Române”;

23 Decembrie – 06 Ianuarie :

– piese de teatru organizate în aer liber de către teatrul Tony Bulandra în diverse locații și perioade;

-întreceri sportive organizate pe stadionul Eugen Popescu, Sala Polivalentă, săli de sport din cadrul unor instituții;

– promovarea unor produse tradiționale cu ocazia unor târguri specifice;

-festivalul Timișoreana- se desfășoară în Piața Tricolorului

– Ziua Romilor – se desfășoară în Parcul Chindia

– Sărbătoarea religioasă “Înălțarea “

– Festivalul ” Tudorița ” – se desfășoară în cartierul Matei Voievod

– Adunări publice, marșuri, pichetări și acțiuni de protest.

Capitolul II

Ca modalitate de evaluarea a potențialului turistic în municipiul Târgoviște am realizat un chestionar cu 20 de întrebări despre valoarea patrimoniului cultural târgoviștean cât și despre activitatea turistică la ora actuală.

Pentru realizarea acestei evaluări am folosit un eșantion de 23 de subiecți cu vârsta cuprinsă între 18 și peste 45 de ani, atât localnici cât și turiști, cu diferite ocupații și diferite grade de studii.

Deasemenea, pentru obținerea răspunsurilor am folosit 3 tipuri de întrebări și anume:

– întrebri deschise ce da posibilitatea respondentului să-și formeze singur răspunsurile făra sa ii fie limitate variantele de răspuns și anume întrebari deschise care solicită sugestii, opinii.

– întrebări închise cu 2 sau 3 variante de răspuns

– întrebările mixte, reprezintă o combinație dintre întrebările deschise și cele închise

Se observă că majoritatea celor chestionați sunt de părere că municipiul Târgoviște are un potențial turistic. În același timp, mai mult de jumătate consideră că orașul nu are îndeajuns de multe elemente culturale puse la dispoziția publicului și nici structuri de agrement.

Dintre exemplele date, structurile de agrement cele mai cunoscute de aceștia sunt: Complexul Turistic de Natație,Parcul Chindia și Grădina Zoologică. Deasemenea majoritatea consideră că dispune de îndeajuns de multe structuri de cazare și alimentație turistică. Cele mai cunoscute structuri de cazare sunt:hotelurile Dâmbovița,Valahia,King și pensiunile Casa Domnească și Chindia. Acestea au fost cele mai exemplificate tocmai datorită faptului că sunt poziționate în centrul orașului. Cei care au răspuns negativ la ultimile două întrebări au completat afirmând că lipesesc structurile de cazare ieftine pentru tineret cum ar fi hostelurile sau că multe dintre acestea sunt de proastă calitate și nicidecum amplasate strategic în zona obiectivelor turistice. Cu toate acestea un procent de peste 60% consideră că majoritatea structurilor de cazare și alimentație sunt accesibile, în zone favorabile și centrale.

Din păcate acestea nu sunt valorificate la adevărata lor valoare, nu sunt promovate și nici nu le sunt acordate atenția necesară atât din partea locuitorilor dar mai ales din partea oficialităților. Se observă că o mare parte din populația târgovișteană nu a fost la concertele filarmonicii din stagiunea trecută, dar nici la teatru. Lipsa de timp, de informații, de interes datorită necunoașterii, dar și lipsa unui management și a unui marketing adecvat, își spun cuvântul.

Analizând aceste două intrebări, se observă că un procent e aproape 100% , respondenții considerând că prezintă atracții turistice , clădirile din zona centrală. În același timp, un număr foarte mare de respondenți consideră că introducerea Ansamblului ”Curtea Domnească” în cicuitul turistic ar avea un impact major în dezvoltarea turismului. Deasemenea orașul dispune de mai mult de 60 de obiective , ce nu le sunt cunoscute nici măcar locuitorilor . Se observă astfel că majoritatea consideră că există pâna în 20 de obiective mai importante. Fațadele degradate a multor clădiri, lipsa informațiilor despre acestea, reduc interesul turiștilor cât și a locuitorilor, nemaifiind astfel considerate puncte de interes.

Răspunsurile date următoarelor două întrebări și anume “Cunoașteți următoarele obiective ?” și “ Pe care din obiectivele de mai jos le-ati vizitat?” sunt legate de cele anterioare, cu câteva obiective turistice adăugate pentru a le afla cunoștințele.

Obiectivele enumerate sunt:Turnul Chindiei, Ansamblul ”Curtea Domnească”,Mănăstirea Dealu,Biserica Stelea, Muzeul de Artă,Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni,Muzeul Evoluției Omului, Muzeul de Istorie, Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești,Casa Atelier ”Gheorghe Petrașcu” Casa Atelier ”Vasile Blendea”,Muzeul Național al Poliției Române,Mitropolia,Complexul Turistic de Natație, Grădina Zoologică.

Toți subiecții au răspuns 100% în privința tuturor obiectivelor. Aceștia au răspuns că au auzit sau le-au văzut în trecere , dar termenul ”a cunoaște” din întrebare ,nu prevede aceste răspunsuri.

Dintre acestea au fost vizitate in proporție de 100% doar câteva precum, Turnul Chindiei,Ansamblul ”Curtea Domnească,Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești,Mănăstirea Dealu, iar în proporție de pâna în 90% Muzeul de Artă,Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni,Muzeul Național al Poliției Române. Celelalte obiective au fost vizitate doar in proporții mici de 30-40%.

Motivele pentru care obiectivele de mai sus nu au fost vizitate au fost variate, principalele cauze fiind lipsa de interes, lipsa de timp, nu au avut ocazia , cunosc puține informații, nu se pot vizita toate, lipsa de amenajare, valoare arhitecturală exterioară dar nu și interioară.

La întrebarea ”Care obiectiv turistic credeți că este simbolul orașului”? toți cei chestionați au răspuns ”Curtea Domnească”. Eu consider că simbolul orașului este Turnul Chindiei , însă respondenții nu au greșit, deoarece Turnul Chindiei se află în incinta Curții Domnești.

În același timp , 80% recomandă municipiul Târgoviște ca destinație turistică pentru viitorii turiști.

La incheierea chestionarului, respondenții au fost rugați să dea unele sugestii pentru dezvoltarea turismului în Târgoviște. Sugestiile au fost multe si variate. Aceștia au propus: crearea unui tur al orașului (centru) cu ghid in limbi străine, mai multă publicitate atât în pliante și broșuri cât și la televizor și pe internet, punerea în valoare a clădirilor cu valoare istorică si arhitecturală, sprijin pentru proiectele culturale sau turistice-culturale, acces liber la minim 15 obiective alese cel puțin pentru o perioadă de timp pană când acestea vor deveni cunoscute, investiții în promovarea și reabilitarea obiectivelor alese ca posibili “poli culturali”, mai multă curățenie, programe atractive și interactive, extinderea legăturilor spre centrele de interes din județ, mai multe evenimente artistice, culturale, sportive de calitate.

Capitolul III

La nivelul spațiului urban, axat pe orașe de diferite dimensiuni spațiale și demografice, cu funcții economice diversificate, turismul devine o activitate economic din ce în ce mai importantă, ce aduce beneficii financiare, impune restructurarea urbanistică cât și modernizarea infrastructurii.

În fiecare oraș se pot dezvolta o serie de facilități care să susțină turismul și să diversifice activitțile turistice. De asemenea, trebuie să se aibă în vedere segmentele de potențiali clienți care pot deveni turiști.

Cele mai multe segmente de turiști sunt atrase de mediul urban datorită multiplelor activități culturale și artistice care se concentrează pe un spațiu restrâns. Gruparea acestor activități dup un anumit specific al valorilor culturale urbane (poziție, structură, caracteristici, functionalitate, reprezentativitate, etc.,) explică existența unor multiple tipuri de turism, componente ale turismului urban.

Unul dintre cele mai importante criterii de departajare a formelor de turism are la bază motivația ce stă la baza deplasării în scop turistic. În funcție de motivul principal al călatoriei se pot diferenția mai multe tipuri de turism, și anume: turismul de recreere și agrement, turismul cultural și religios,, turismul de afaceri, vizitele la rude și prieteni. Putem spune că în municipiul Târgoviște se desfășoară mai mult sau mai puțin tipurile de turism menționate.

3.1 Turismul de recreere și agrement

Orașul Târgoviște dispune de un număr redus de spații si structuri de agrement, acestea fiind poziționate în apropierea obiectivelor turistice importante.

Cea mai cunoscută destinație este ”Complexul Turistic de Natație Târgoviște”, acesta fiind amplasat pe Calea Ialomiței . Ștrandul cuprinde o plajă amenajată cu umbrele , șezlonguri , 4 piscine , tobogane, ce funcționează doar în sezonul de vară.

În acest complex, există și un bazin acoperit unde le oferă oportunitatea turiștilor, de a practica înotul atât pe timp de vară,cât și pe timp de iarnă , cu o suprafață construită de 4410m, cu o capacitate maximă de 300 locuri ce dispune de un bazin de înot cu o adâncime de 2,07 m , vestiare, sală de forță, sauna, cabinet medical, bar.

În incinta acestui complex regăsim și: 3 terenuri pentru tenis , 2 terenuri de minifotbal,1 teren de baschet , 1 teren de volei , locuri de joacă pentru copii , piste pentru bicilete și role.

O altă destinație este Parcul Chindia , ce este amplasat pe lunca râului Ialomița unde funcționează grădina de vară,cu cinematograf și scenă pentru spectacole,cât și lacul de agrement ce-i poartă numele.

De asemenea , se poate vizita primul colț zoologic din țară amenajat de către domnitorul Petru Cercel cu peste 100 de specii de animale de pe toate continentele.

3.2 Turismul cultural și religios

În această ramură a turismului putem include ca și subdiviziuni, turismul istoric, turismul muzeal, sau religios toate acestea fiind practicate într-o mai mare sau mai mică măsură în orașul Târgoviște.

Obiectivele turistice de factură culturală precum Casa de Cultură a Sindicatelor, Biblioteca Județeană „Ion Heliade Rădulescu”, Teatrul Municipal “Tony Bulandra, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița,dar și Ansamblul Curții Domnești formează un minunat complex arhitectural , acestea fiind poziționate relativ în centrul orașului.

Municipiul Târgoviște mai găzduiește casele memoriale ale unor importanți creatori de artă și cultură autentică cum ar fi: Casa-muzeu Vasile Blendea, Casa-muzeu Gheorghe Petrașcu

Lista monumentelor de tip religios a Municipiului Târgoviște este foarte bogată și variată, fiind alcătuită dintr-un număr de 40 mănăstiri și biserici,cele mai cunoscute fiind Mănăstirea Dealu, Biserica Mitropoliei, Biserica Andronești , Mănăstirea Stelea , cât și Biserica Mare a Curții Domnești,Biserica Sfânta Vineri din incinta Ansamblului ”Curtea Domnească”

Dat fiind caracterul de tranzit al acestui tip de turism, problema accesului spre centrul istoric și a locurilor de parcare este deosebit de importantă, de aceea este necesar a fi asigurată fluiditatea traficulului spre centru, precum și punerea în lumină a principalelor obiective turistice, prin asigurarea întreținerii, conservării, a locurilor de parcare din vecinătate care să sporească în final gradul de atractivitate. Majoritatea obiectivelor sunt prevăzute în planurile de dezvoltare urbană durabilă a municipiului Târgoviște.

3.3 Turismul de afaceri

Această formă de turism s-a dezvoltat considerabil în ultima perioadă și va continua să crească considerabil în perioadele viitoare.

Turismul de afaceri necesită facilități adecvate specificului activităților de acest gen combinate cu cerințe pentru serviciile turistice. Legtura dintre afaceri și turism se realizează în momentul în care participanții uzează o gamă largă de servicii turistice, oferite de unitățiile hoteliere si de alimentație publică și folosesc mijloace de distracție și agrement, de care profită, direct sau indirect, industria turistică.

Mediul de afaceri nu este dezvoltat în municipiul Târgoviște și necesită forță de muncă calificată, infrastructura de bază și conectivitate, posibilitatea de a se dezvolta într-o piață concurențială, posibilitatea de a accesa infrastructură pentru birouri și spații de producție, administrație eficace și eficientă,capacități pentru susținerea ramurilor industriale.

3.4 Vizita la rude și prieteni

Acest tip de turism constituie o formă aparte, n care nu are loc o aranjare prealabilă de cazare sau masă, acestea fiind asigurate de către gazde. Cererile suplimentare pentru servicii turistice se formeaza printr-un apel direct al turismului la unitățile prestatoare de servicii din zona vizitată.

Aceasta formă de turism se manifestă ca efect al preferințelor multor turiști pentru a călători individual, cu mijloace proprii. În general această formă de turism se desfașoară pe o perioada relativ scurtă de 1 sau 2 zile în timpul saptămanii sau pe o perioadă mai îndelungată, mai rar, în timpul vacanțelor, concediilor. De obicei acești turiști provin în general din regiunile appropriate Târgoviștei, turiști care sosesc de obicei în weekenduri pentru relaxare, agrement, cultură , dar și turiști ce provin din regiuni mai îndepartate ale țării sau din străinatate care vin de obicei în vacanțe, în concedii sau de sărbatori petrecând un timp mai indelungat în Târgoviște.

3.5 Nivelul de analiză temporală

Tipurile de turism practicate în municipiul Târgoviște se mai pot clasifica și la nivelul de analiză temporală. Desfășurarea activitații turistice la nivel poate fi nuanțată în funcție de sezonalitate, fenomen cu impact major în ceea ce privește periodicitatea sau frecvența de manifestare a cererii turistice.

Clima cât și motivația sunt factori ce imprimă mișcării turistice caracterul de sezonalitate. Având in vedere climatul temperat-continental din această regiune a țării, un climat ce presupune ierni blânde și veri aproximativ răcoroase, se poate spune că din acest punct de vedere în Târgoviște se poate desfășura o activitate de turism permanentă.

Principalul tip de turism fiind turismul cultural-istoric, ce se poate practica pe toată perioada anului, nu se poate face o diferențiere clară intre fluxurile turistice din perioadele sezoniere ale anului. Cu toate acestea cele mai mari fluxuri turistice se inregistrează în perioada vacanțelor și a sărbatorilor.

3.6 Nivelul de analiză dinamic

Acest nivel vizează analiza fluxurilor turistice în funcție de doua citerii generale: Criteriul desfășurării în timp și criteriul organizatoric.

În ceea ce privește criteriul desfășurării în timp, se pot diferenția mai multe tipuri de turism și anume turismul de sejur ce include turismul de sejur lung, turismul de sejur mediu și cel de sejur scurt, turismul itinerant și turismul de tranzit. În cazul Târgoviștei se poate vorbi deocamdată despre turismul de sejur scurt și cel itinerant.

Poziția geografică a municipiului, relativ centrală între marile orașe cu importanță economică, la 80 km sud-est de București și 50 km est de Ploiești, constituie un avantaj pentru dezvoltarea orașului.

Criteriul organizatoric, în vederea diferențierii formelor de turism, presupune o analiză de detaliu care vizează modalitatea de aranjare a vacanței diferențiindu-se astfel turismul organizat ce presupune organizarea detaliată a sejurului în general de către o agenție de turism, turismul semiorganizat și turismul pe cont propriu. Având in vedere formele de turism din orașul Târgoviște, deobicei este practicat turismul semiorganizat si cel pe cont propriu.

În cazul turismului semiorganizat, turistul contractează în prealabil un numar limitat de servicii precum cele de cazare, multe dintre ele fiind apelate pe măsura derulării călătoriei, in special, serviciile de alimentație sau de agrement. În cazul turismului pe cont propriu, acesta nu presupune contractarea anticipată a serviciilor turistice, satisfacerea necesitățiilor turistice realizându-se pe măsura deplasării si apelării directe la unitățile prestatoare de diverse servicii.

Capitolul IV

4.1 Structuri de cazare

Municipiul Târgoviște dispune de 15 unități de cazare ( 5 hoteluri , 2 hosteluri , 8 pensiuni turistice) însumând aproximativ 673 locuri de cazare, cu un grad de confort de la două și trei stele până la hotel de patru stele, însă nu există nici o unitate de cazare care să ofere condiții de cinci stele.