Localitateaănatală [621275]
MINISTERULăEDUCAğIEIăNAğIONALEăȘIăCERCETĂRIIăȘTIINğIFICE
INSPECTORATULăȘCOLARăALăJUDEğULUIăIALOMIğA
LUCRARE METODICO – ȘTIINğIFICĂăăPENTRUăOBğINEREAă
GRADULUI DIDACTIC I
Metode tradiționale si metode alternative de evaluare
Complementaritatea lor
CoordonatorăștiinĠific:ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă Profesorăînv.ăprimar:ăBădescuăMarioara
LectorăuniversitarăDr.ăPălășanăToader ȘcoalaăGimnazialăăCosâmbești
DepartamentulăpentruăPedagogiaăÎnvăĠământuluiăăăăăăăăăăăăăăăăăăă ă LocalitateaăăComunaăCosâmbești
PrimarășiăPreșcolarăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă ăăăăăăăăăăăăă JudeĠulăIalomiĠa
București
C U P R I N S
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. EVALUAREA ȘCOLARĂ – COMPONENTĂă FUNDAMENTALĂă Aă
PROCESUL UI DEăÎNVĂğĂMÂNT
1.1. Evaluarea- definireășiăproblematică
1.2. Caracteristicile actuale ale conceptului de evaluare
1.3.ăTendinĠeădeămodernizareăaăevaluăriiășcolare
1.4. Strategii de evaluare
1.5.ăEvaluareaătradiĠionalăăversusăevaluareaămodernă
CAPITOLULă2.ăMETODE,ăTEHNICIăȘIăINSTRUMENTEăDEăEVALUAREă
2.1. Repere conceptuale
2.2. MetodeătradiĠionaleădeăeva luare
2.2.1. Probe orale
2.2.2. Probe scrise
2.2.3. Probe practice
2.2.4. Testul docimologic
2.3. Metode alternative de evaluare
2.3 .1.ăObservareaăsistematicăăaăcomportamentuluiăelevului
2.3 .2.ăInvestigaĠia
2.3.3. Proiectul
2.3.4. Portofoliul
2.3.5. Autoevaluarea
2.4.ăTehniciășiăinstrumenteădeăevaluare
2.4.1. Repere conceptuale
2.4.2. Proiectarea instrumentelor de evaluare
2.4.3.ăCalităĠileăinstrumentelorădeăevaluare
2.4.4. Tipuri de itemi
CAPITOLUL 3. NECESITATEA COM PLEMENTARITĂğIIă STRA TEGIILOR DE
EVALUARE
CAPITOLUL 4. MICROCERCETARE PEDAG OGICĂă PRIVINDă OPTIMI ZAREA
PROCESULUI DE EVALUA REăÎNăÎNVĂğĂMÂNTULăP RIMAR PRIN UTILIZARE A
UNORă METODEă ȘIă STRAT EGII MENITE S Ă ASIGURE EFICIENTIZAREA
ACESTUIA
4.1. Cercetare pedagogi că- concept
4.2.ăTipulăcercetării
4.3. Metode de cercetare
4.4.ăArgumentulăcercetării
4.5. Obiectiveleăcercetării
4.6 .ăIpotezaăgeneralăăaăcercetării
4.7.ăCriteriiășiăindicatoriădeăvalidareăaăipotezei
4.8 .ăVariabileleăcercetării
4.9. Coordonatele majore ale metodei de cercetare
4.10. Descrierea etapelor de cercetare
4.8.1.ăEtapaăpreexperimentalăă– iniĠială
4.8.2.ăEtapaăexperimentală
4.8.3.ăEtapaăpostexperimentală
4.11 .ăConcluziileăcercetării
4.11.1. Originalitatea cerce tării/ăPuncteleătari/ăLimiteleăcercetării
BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
Motto: ,, Să nu-i educăm pe copi ii nostri pentru lumea de azi. Această lume nu va
exista când ei vor fi mari și nimic nu ne permite să -i învățăm să se adapteze .”
( Maria Montessori, ,,Descoperirea copilului)
Noileăschimbăriăcareăauăavutălocăînăsocietateăauădeterminatăschimbăriăimportanteășiăînă
procesulădeăînvăĠământ.
“Reformaăcurricularăăașteptatăăatâtădeăsocietateaăcivilă,ăcâtășiădeăagenĠiiăeducaĠionaliă –
elevi,ă învăĠătoriă șiă profesori,ă esteă oă condiĠieă sineă quaă nonă aă consolidăriiă caracteruluiă
performantăalăînvăĠământuluiăromânesc”1.
Înă contextulă generală ală reformeiă învăĠământuluiă românesc,ă începândă cuă anulă școlară
1998/1999,ăoăreformăăprofundăășiăcoerentăăaăevaluăriiărezultatelorășcolareăaăfostăintrodusăălaă
toateănivelurileăînvăĠământuluiăpreuniversitar.
ReformaăevaluăriiăelevilorădinăînvăĠământulăprimarăesteăoăreformăădeăsubstanĠă,ăcareă
are ca scop schim bareaăcompletăăaăsistemuluiăexistentășiănuăsimplaărevizuireăsauăîmbunătăĠireă
aă acestuia.ă Astfel,ă pentruă primaă datăă înă Ġaraă noastrăă s -aă trecută deă laă evaluareaă cantitativăă –
realizatăăaproapeăînăexclusivitateăînăfuncĠieădeăexperienĠaăcadruluiădidacticășiădeăpercepĠiaă loră
asupraăniveluluiădeăpregătireăalăeleviloră– laăevaluareaăcalitativă.ăAcestăsistemăcompletănouădeă
evaluareăareălaăbazăăcriteriiăunitare,ălaănivelănaĠional,ădeăapreciereăaăperformanĠelorăeleviloră–
numiteădescriptoriădeăperformanĠăă– care reali zeazăăoăevaluareămultămaiăobiectivăă(utilizândă
patruătrepteădeănotare),ădarămaiăcuăseamăăfurnizeazăăelevilorășiăpărinĠilorăinformaĠiiărelevanteă
asupraă niveluluiă deă pregătireă atins. Înă învăĠamântulă primar,ă rezultateleă evaluăriiă seă exprimăă
prin calificative.
TendinĠaă actualăă înă evaluareaă contemporanăă esteă aceeaă aă încurajăriiă studiuluiă șiă
aplicăriiătehnicilorădeăapreciereăcriterială,ădeăprogres,ădeăprocesă(formativă)ăsauăpeăobiectiveă
maiălargiășiăflexibile.ăDocimologiaămodernăăși -aăconceput,ăapropiatășiăintrod us, deja în uzul
curentă oă serieă deă categoriiă conceptualeă operaĠionaleă specifice,ă dintreă care:ă elementeă deă
competenĠă,ăstandardeădeăperformanĠă,ăindicatoriădeăperformanĠă,ăcapacităĠiășiăsubcapacităĠi,ă
descriptoriă deă performanĠă,ă probeă (sarcini)ă ,ă subiecte,ă bareme de corectare, certificarea
evaluativă,ăraporturiădeăevaluare,ăcalificativeăevaluativeăetc.
1CrișanăAlexandru,ăNoulăCurriculumăNaĠional:ăstatut,ăcomponenteășiăcaracteristici,ăîn:ă, ,ăÎnvăĠământulăprimar”,ă
nr. 2 -3/1998, pag.3.
,,Indicatorii de performanță reprezintă rezultatele observabile anticipate ale
activităților desfășurate, definite ca niveluri acceptabile ale realizării obiectivelor
proiectate.2
StandardeleăcurriculareădeăperformanĠăăsuntăcriteriiădeăevaluareăaăcalităĠiiăprocesuluiă
de în văĠare.ăEleăconstituieăenunĠuriăsinteticeăcareăindicăăînăceămăsurăăsuntăatinseăobiectiveleă
curriculareădeăcătreăelevi.
Descriptoriiă deă performanĠăă suntă oă modalitateă tehnicăă deă descriereă sauă deă definireă
operaĠionalăăaăobiectuluiăevaluării,ădarăeiănuăconstit uie obiectul propriu- zisăalăevaluării.
Pricipaleleă calităĠiă aleă acestuiă sistemă deă evaluareă suntă flexibilitateaă șiă adaptabilitateaă
sa:ă odatăă introduseă modeleleă motriceă pentruă punereaă înă ecuaĠiaă evaluativăă aă principaleloră
obiectiveă deă referinĠăă deă laă nivelulă curricular,ă precumă șiă aă principaleloră capacităĠi,ă sistemulă
este capabil de autoreglare.
Adeseaă evaluareaă școlarăă esteă redusăă laă acĠiuniă cumă suntă “aă verifica”,ă “aă nota”,ă “aă
aprecia”,ă ”ă aă clasifica”ă – expresiile cele mai frecvent folosite pentru denumirea acestei
activităĠi.ăă
Evaluareaă modernăă puneă accentă peă verificareaă realizăriiă obiectivelor,ă măsurareaă
rezultatelorăprinăutilizareaăunorăprocedeeăprinăcareăseăstabileșteăoărelaĠieăfuncĠionalăăîntreăună
ansamblu de simb oluriă șiă ună ansambluă deă fenomeneă șiă obiectiveă sauă complementareă aleă
acestoraăconformăunorăcaracteristiciăpeăcareăacesteaăleăposedă.ăMăsurareaășiăapreciereaăservescă
decizieiă deă ameliorare,ă respectivă hotărâriiă unoră soluĠiiă pentruă perfecĠionareaă procesuluiă și a
rezultatelor.
EvaluareaătradiĠionalăăcentratăăpeăacumulareaădeăcunostinĠe,ăînăcareănotareaăesteăună
scop în sine, un mijloc de clasificare, constituindu-se un moment separat de activitatea de
predare- învăĠareă capătăă noiă conotaĠii.ă Evaluareaă actualăă seă realizeazăă înă vedereaă adoptăriiă
unoră deciziiă șiă măsuriă ameliorative,ă puneă accentă peă problemeleă deă valoare,ă peă emitereaă
judecăĠiiădeăvaloare,ăceăacoperăăatâtădomeniileăcognitiveăcâtășiăpeăceleăafectiveășiăpsihomotoriiă
aleăînvăĠăriiășcolare.ă
Aceastaăîșiăasumăăunărolăactiv,ădezvoltândămereuăoăfuncĠieădeăfeed -back pentru elev,
iar elevul devine partener într- oă relaĠieă educaĠionalăă ceă oferăă transparenĠă,ă siguranĠă,ă
deschidere. Elevulăesteăevaluatăpentruăceeaăceăștie,ănuăesteăsancĠionatăpentruăceeaăceănuăștie.
_____________________
2Marin Manolescu, ,,Evaluarea Școlară – unăcontractăpedagogic”,ăEd.ăFundaĠieiă,,ăD.ăBolintineanu”,ăBucurești,ă
2002, pag.206.
Conform LegiiăEducaĠieiăNaĠionale ( Legea 1/ 2011) ,ăscopulăevaluăriiăesteă acela de
aăorientaășiădeăaăoptimizaăînvăĠarea.
E valuareaă seă centreazăă peă competenĠe,ă oferăă feed -backă reală eleviloră șiă stă la baza
planurilor individualeădeăînvăĠare .
Laă finalulă claseiă pregătitoare,ă cadrulă didactică responsabil,ă întocmește,ă înă bazaă uneiă
meodologiiăelaborateădeăMinisterulăEducaĠieiă NaĠionale,ăunăraportădeăevaluareă aădezvoltăriiă
fizice, cognitive, socio- emoĠionale,ă aă dezvoltăriiă capacităĠiloră șiă atitudiniloră deă învăĠare,ă
precumășiăaălimbajuluiășiăaăcomunicării.
Oă altăă noutate,ă începândă cuă anulă școlară 2013 -2014,ă oă reprezintăă introducereaă uneiă
formeă maiă complexeă deă evaluareă laă sfârșitulă claseloră aă II -aă șiă aă IV -aă șiă anumeă Evaluareaă
NaĠională,ă careă cuprindeă subiecteă uniceă elaborateă deă experĠiă înă educaĠie,ă urmândă modelulă
european al sistemelor de evaluare.
Caăformăădeăevaluare,ăacestăexamenăreprezintăăoăevaluareăsumativă.ăEsteăoăevaluareădeă
bilanĠăaăinstruirii,ăcareăintervineălaăsfârșitulăparcurgeriiăunuiăansambluădeăsarciniădeăinvăĠareăceă
constituieă ună totă unitar,ă corespunzător,ă deă exempluă uneiă programe,ă uneiă părtiă maiă mariă dină
programă,ăsauăindicăărezultateleăobĠinuteălaăsfârșitulăuneiăperioadeădeăînvăĠare – semestru, an
școlar, ciclu de studii.
ObiectiveleăevaluărilorănaĠionaleăn ou introduse suntădiferiteăînăcazulăENăIIăășiăală
ENă IVă șiă esteă importantăă precizareaă caracteruluiă loră specific,ă pentruă aă puteaă urmăriă
posibilităĠileă deă optimizare,ă înă raportă cuă modulă înă careă auă fost proiectateă șiă auă fostă
administrate.
Astfel,ăînăcazulăEvaluăriiănaĠionaleădeălaăfinalulăclaseiăaăII -a elementele care constituie
noutateăpentruăsistemulădeăînvăĠământăpreuniversitarăromânesc,ăsuntăurmătoarele:ă
– Rezultateleă evaluăriloră suntă folositeă pen tru elaborarea planurilor individualizate de
învăĠareăaleăelevilor.ă
– Rezultateleă evaluăriiă șiă planurileă individualizateă seă comunicăă părinĠiloră eleviloră șiă
constituieădocumenteădinăportofoliulăeducaĠionalăalăelevului.ă
Prin Metodologie …ăseăprecizeazăăfaptulăcăărezultateleăindividualeănuăseăafișează,ănuăseă
comunicăăpublicășiănuăseăînregistreazăăînăcatalogulăclaseiă(Art.ă22(1)).ă Faptulăcăă rezultateleă
eleviloră nuă suntă ”cuantificate”ă ă prină calificativeă esteă înă concordanĠăă cuă necesitateaă deă
identificareășiăde explorareăaăunorămodalităĠiădiferiteădeăprezentareăaărezultatelorăelevilor,ăînă
concordanĠăăcuăexempleădeăbuneăpracticiăidentificateăînăalteăsistemeăeducaĠionaleăeuropene.ă
Oă comunicareă optimizatăă cuă părinĠiiă necesităă informaĠiiă întemeiateă peă date,ă peă
informaĠiiăconcrete,ăpeăexempleădeăapreciereăaăperformanĠelorăindividualeăaleăelevilor.ă
Obiectiveleă Evaluăriiă naĠionaleă laă finalulă claseiă aă IV -a sunt,ă înă mareă măsură,ă
constanteăînătimp,ăsimilareăcelorăaleăevaluărilorănaĠionaleăanterioare,ăpentruăaăputeaăevidenĠiaă
evoluĠiaă tendinĠeloră înregistrateă laă nivelulă învăĠământuluiă primar,ă fiindă însăă actualizateă
conformănecesităĠilorănormativeășiăcurriculareăaleăacesteiăetape:ă
1.ă Evaluareaă cunoștinĠelor,ă aă capacităĠiloră șiă aă deprinderiloră deă bazăă laă citireă șiă
matematic ăă aleă eleviloră deă clasaă aă IV -a,ă înă scopulă luăriiă deciziiloră deă politicăă educaĠionalăă
vizândă nivelulă învăĠământuluiă primară peă bazaă unoră dateă statisticeă obĠinuteă printr -o
metodologieătransparentă.ă
2.ă Raportareaă performanĠeloră eleviloră testaĠiă înă termeniă compatibiliă cuă modulă deă
raportareă dină evaluărileă internaĠionaleă (prină utilizareaă coduriloră șiă aă descriptoriloră deă
performanĠăăasociaĠiăcodurilor).ă
3.ă ObĠinereaă unuiă feedbackă utilă dină parteaă sistemul ui, pentru activarea dimensiunii
prognosticeăaăevaluării,ăsemnificativăpentruăproiectareaăparcursuluiăeducationalăulterior(ăciclulă
gimnazial),ădupăăgeneralizareaăconcluziilorăoptime.
4. Informarea, într- ună modă transparentă șiă accesibil,ă dublatăă șiă deă respon sabilizare, a
diferiĠilorăparteneriăeducaĠionaliăcuăprivireălaăraportareaăperformanĠelorăelevilorădeăclasaăaăIV –
aă laă standardeleă curriculareă corespunzătoare,ă peă bazaă calculăriiă performanĠeloră mediiă laă
nivelul unui an.
5. Constituirea unei baze de date com parabileă cuă evaluărileă naĠionaleă anterioare,ă
pentruăaărealizaăcomparaĠiiăîntreăcohorte.ăAstfel,ăseăvaăputea,ădeăexemplu,ădeterminaăînăviitoră
evoluĠiaă performanĠeloră școlareă datorateă introduceriiă claseiă pregătitoareă înă învăĠământulă
primar.
6.ă Proiectareaă șiă validareaă peă eșantionă naĠională reprezentativ,ă selectată dină cadrulă
populaĠieiădeăeleviăparticipante,ăaăunorăinstrumenteădeăevaluareăutileăcadrelorădidacticeăpentruă
diversificareaăpracticilorădeălaăclasăășiăpentruăcomparareaăperformanĠelorăpropriilorăelevi cu
performanĠeleămediiănaĠionale.
Laă oraă actualăă seă tindeă spreă oă evaluareă complexă,ă realizatăă prină intermediulă unoră
metodologiiăcomplexe,ășiăaăunuiăinstrumentarădiversificat.ăAstfelăs -a extins gama metodelor
de evaluare folosite de cdrele did acticeă laă clasă,ă vorbindu -se insistent despre
complementaritateaămetodelorătradiĠionaleă(evaluăriăorale,ăscrise,ăprobeăpracticeăetc.)ăcuăalteleă
noi,ă moderneă (portofoliul,ă proiectul,ă investigaĠia,ă autoevaluareaă etc.)ă ceă reprezintăă deă faptă
alternative în con textulăeducaĠionalăactual,ăcândăseăcereăcuăinsistenĠăădeplasareaăaccentuluiădeă
laă evaluareaă produseloră învăĠăriiă laă evaluareaă proceseloră cognitiveă aleă elevuluiă înă timpulă
activităĠiiă deă învăĠare.ă Alăturiă deă metodeleă deă evaluareă tradiĠionale,ă metodeleă altern ative de
evaluareăvizeazăăpeălângăăobiectiveleădeăînvăĠareășiăpeăceleă atitudinaleășiăcomportamentale,ă
metodeleă alternativeă seă utilizeazăă laă ciclulă primară adaptateă laă particularităĠileă deă vârstăă aleă
elevilor,ă laă specificulă fiecăreiă disciplineă șiă laă condiĠiileă înă careă seă desfășoarăă activitateaă
didactică.ă Ele îmbină procedeele orale și scrise, solicitând capacități, cunostințe, atitudini și
comportamente ( ca în cazul proiectului, al investigației) sau însoțesc celelalte metode de
evaluare, completându-le (ca în cazul observației sistematice, al portofoliului).
Autoevaluarea poate fi considerată la ciclul primar, scop al activității formative și mijloc de
stimulare a motivației și de autoreglare a activității de învățare a elevului. Utilizate într -o
varietate d e forme ele dau eficiență actului de evaluare prin compensarea dezavantajelor
unor metode cu avantajele ce decurg din aplicarea altora.
Sistemulătehnicilorășiăinstrumentelorădeăevaluareăs -aăîmbogăĠităsubstanĠial.ăÎnăpracticaă
evaluativăăcurentăădarășiăînădezbaterileăteoreticeășiăînălucrăriădeăspecialitateăseăsolicităăexpresă
integrareaăînăprobeleădeăevaluareăăaăăitemilorăobiectivi,ăsemiobiectiviășiăsubiectivi,ăînădeplinăă
corespondenĠăă cuă complexitateaă competenĠeloră șiă performanĠeloră vizateă prină programeă șiă
manualeășcolareăetc.
Într- oă lumeă aflatăă înă permanentăă transformare,ă modernizareaă învăĠământuluiă prină
utilizareaă metodeloră noiă deă învăĠare -evaluare a unor strategii moderne, care permit
reasamblări,ăreajustăriășiăadaptăriălaădisciplineleădeăînvăĠământ,ădepindeăînăultimăăinstanĠăădeă
cunoașterea,ădeăînĠelegereaășiădeăabilitateaădeăaăleăfolosi.ăPrinăadaptareaăvechilorăvaloriălaănoileă
cerinĠeăaleăsocietăĠii,ăcadrulădidacticănuăesteăunăsimpluăexecutantăalăunorăprescripĠiiăsauăreĠete,ă
ci devineăfactorăactivăalăprocesuluiădeăînvăĠământ,ăînvaĠăăcuăceiăpeăcareăîiăînvaĠă,ăavândărolădeă
coordonatorășiăcatalizatorăalăeducaĠiei.
CAPITOLUL I
EVALUAREAăȘCOLARĂ – COMPONENTĂ
FUNDAMENTALĂ AăPROCESULUIăDEăÎNVĂğĂMÂNT
Motto: ,, Evaluarea este cel mai puternic instrument politic în educație .”
( P. Broadfoot)
1.1 EVALUAREA – DEFINIREăȘIăPROBLEMATICĂ
Evaluareaă școlarăă poateă fiă consideratăă aă treiaă dimensiuneă aă preocupăriloră didactice,ă
alăturiădeăpredareășiăînvăĠare,ăcareă trebuie să fie la rândul ei evaluată în contextul celorlalte
componenteășiăalăcondiĠionarilorăexterneășiăinterneăaleăacestuiăproces.
RenataăVigonoăsusĠineăcăă,,evaluareaăpresupuneăunădemersădeăidentificareăaăvalorilor”.ă
Înăacelașiăspirit,ăAnnaăBonboirăapreciazăăastfelăcaăaăevaluaăînseamnăă,,ăaăfaceăoăjudecatăădeă
valoare”ăsauă,,ăaăformulaăoăjudecatăădeăvaloare”.
I.ă T.ă Raduă apreciazăă căă evaluareaă ,, se referă la întregul proces de măsurare și
apreciere a rezultatelor, completându- l prin stabilirea elementelor izbutite și a celor critice ,
ca bază pentru îmbunătățirea activității verificate. […] În evoluția concepțiilor privind
evaluarea eficienței învățământului se pot desprinde două tendinte. Pe de o parte se constată
extinderea acțiunilor de evaluare de la rezultatele școlare obținute de elevi către multiplele
aspecte ale activității învățământului ca subsistemal sistemului social. […] Pe de altă parte,
în corelație cu prima tendință se constată în acest domeniu aceeași caracteristică esențială a
știintei contemporane și anume abordarea multidisciplinară, vizând o examinare cât mai
completă posibil a unui domeniu atât de complex cum este învățământul.”1
,,Evaluarea este actul didactic integrat întregului proces de învățământ, care asigură
evidențierea atât a cantității cunoștintelor dobândite cât și a calității lor, care privește
valoarea ( nivelul, performanțele și eficiența ) acestora la un moment dat- în mod curent,
periodi c și final, oferind soluții de perfecționare a actului de predare – învățare.”2
Înă vorbireaă curentă,ă evaluareaă esteă confundată,ă adesea,ă cuă verificareaă cunoștinĠeloră
elevilorășiăcuăatribuireaădeăcalificative pentruăacesteăcunoștinĠe.
______________________
1I.ăT.ăRadu,ă,,ăTeorieășiăpracticăăînăevaluareaăeficienĠeiăînvăĠământului”,ăBucur ești,ăE.D.P.,ă1981,ăpag.ă33
2IoanăBontaș,ă,,Pedagogie”,ăBucurești,ăEd.ăALL,ă1998,ăpag.ă23.
Evaluareaăesteăunăprocesămultămaiăcomplex,ăcareăpresupuneăoăpregătireă știinĠificăăa
învăĠătorului,ăprecumășiăefortulădeăaădiminuaălaăminimumăsubiectivismulăînăaprecierileăpeăcare
acestaăleăfaceăînămodăobișnuit.
Pentruă învăĠător,ă evaluareaă esteă oă activitateă etapizată,ă laă capătulă căreiaă acestaă îșiă dăă
seama care este pregatirea elevului, la unămomentădat,ăînăcomparaĠieăcuăașteptărileăluiășiăcuă
cerinĠeleăprogramelorășcolare.
Pentruă elev,ă evaluareaă esteă mijloculă prină careă elă realizeazăă cumă esteă percepută de
învăĠătorășiăcumăîiăapreciazăăacestaăpregătirea.ăDesigur,ănuăîntotdeaunaăeval uarea învăĠătoruluiă
coincideăcuăautoevaluareaăfăcutăădeăelevăproprieiăsaleăpregătiri.ăPentruăaăevitaăneînĠelegerileă
suntănecesareănișteăstandarde,ăadicăănișteăetaloaneăaleăpregătiriiălaăcareăsăăseăpoatăăraportaăatâtă
învăĠătoriiă(evaluatorii)ăcâtășiăeleviiă(evaluaĠii).
Pentruă familie,ă evaluareaă esteă oă caleă deă aă știă undeă seă situeazăă copilulă (caă pregătireă
școlară)ășiăceăperspectiveăareăelădeăaăcontinuaăaceastăăpregătireăîntr -un anumit domeniu.
Pentruă toĠiă factoriiă implicaĠiă înă pregatireaă elevilor, evaluarea este "barometrul" care
indicăă înă oriceă momentă "starea"ă pregătiriiă școlare,ă succeseleă șiă eșecurile,ă nivelulă
performanĠelorăobĠinuteăînăraportădeăceleăproiectateăprinăcurriculum.
Atâtă succeseleă înregistrateă deă elevi,ă câtă șiă eventualeleă lacuneă înă pregătireaă loră permită
învăĠătoruluiăsă -șiăautoapreciezeăactivitateaăînătoateăfazeleă(etapele)ăpregătiriiășiădesfășurăriiă
procesului didactic. Toate acestea îi vor pe rmiteă săă iaă măsuriă deă ameliorareă a propriei sale
activităĠi,ă atâtă prină continuarea,ă laă ună nivelă superioră aă experienĠeiă valoroase,ă câtă șiă prină
remediereaăcarenĠelorăcareăauădeterminatăuneleălacuneăînănivelulădeăpregătireăalăelevilor.
EvaluareaătrebuieăprivităășiăcaăunămomentăaplicativăalăînvăĠării.ăCunoștinĠeleăse însu șescă
cuăadevărat,ăînămodătemeinic,ăînăprocesulăimplicăriiălor.ăÎnăcadrulăprocesuluiădeăînvăĠământ,ă
evaluareaăîșiăexercită:
funcĠiaădiagnostică realizatăăprinătesteădeăcunoștinĠeădeătipădiagnostic;ă
funcĠiaă pronostică realizatăă prină testeă deă aptitudini,ă testeă pedagogiceă deă
tip criterial, teste de tip normativ;
funcĠiaă deă selecĠie ,ă careă intervineă atunciă cândă seă doreșteă clasificareaă
(ierarhizarea)ăelevilorăuneiăclase,ășcoli,ălaăsfârșitulăanilorășcolari.ă
Aceastăă funcĠie seă realizeazăă prină testeă standardizateă deă tipă normativă șiă oferăă mariă
posibilităĠiăuneiăselecĠiiăobiective3.
___________________
3 M.,E.,ăÎ.,ă“GhidulădeăevaluareăînăînvăĠământulăprimar”,ăBucurești,ă1999,ăpag.12 .
EVALUAREAă randamentuluiă școlară prină naturaă eiă șiă prină funcĠiileă peă careă leă
realizează,ă nuă esteă oă activitateă propriuă – zisăă deă predareă – învăĠare,ă dară seă efectueazăă înă
sprijinul acestor procese.
Subăraportăpedagogic,ăacĠiunileădeăverificareăaăpregătiriiăelevilorăauăefecteăde întărireăaă
achiziĠiilorăînvăĠăriiăprinărepetareaășiăsistematizareaăpeăcareăleăprilejuiesc,ăprinăcontribuĠiaăceăoă
aducă ină direcĠiaă completăriiă cunoștinĠelor,ă precumă șiă înă sensulă consolidăriiă priceperiloră șiă
deprinderilor.
Dină perspectivaă psihologică,ă evaluareaă îșiă demonstreazăă valenĠeleă deă susĠinereă a
învăĠării,ă înă primulă rândă prină efecteleă peă careă leă producă asupraă eleviloră aprecierileă pozitiveă
(laudele,ăcalificativeleămari,ăgesturileăaprobative,ăîncurajărileăfăcuteăetc.)ășiăchiarăceleănegativeă
(dezaprobarea, mustra rea,ă calificativeleă miciă etc.)ă atunciă cândă acesteaă dină urmăă nuă suntă
folositeăabuziv.ăÎnăactivitateaălaăclasăătrebuieăfolositeăînămodăsistematicăaprecierileăpozitive,ă
evidenĠiindă progreseleă obĠinute,ă maiă alesă faĠăă deă eleviiă timoraĠiă deă insucceseleă înregistr ate,
neîncrezătoriăînăforĠeleălor.ăTrebuieăevitatăăutilizareaăabuzivăăaăaprecierilorănegativeădarăatunciă
cândăseărecurgeălaăele,ăsăăpriveascăăoăsituaĠieășiănuărandamentulăglobalăalăelevului.
Acesteăaprecieriănuătrebuieăsăăexprimeăînăniciunăcazăprediciăaleă unor rezultate viitoare
slabeăci,ăpeăcâtăposibil,ăsăăfieăîncurajatoare,ăsăăofereăoăperspectivăăoptimistă.
ImportanĠaă evaluăriiă înă procesulă deă învăĠământă cresteă șiă dină perspectivaă educaĠieiă
permanente. Seăproducăschimbăriăimportanteăînăceeaăceăpriveșteăobiectiveleăurmărite,ăcriteriileă
deă evaluare,ă metodeleă șiă tehnicileă folosite.ă Restrângereaă acĠiuniiă deă evaluareă laă rezultateleă
obĠinuteădeăeleviăpeădurataășcolarităĠiiănuămaiăesteămulĠumitoare,ăobiectulăevaluăriiăsolicitatădeă
orientărileă actualeă nuă esteă numaiă produsul,ă ciă șiă procesulă careă aă contribuită laă obĠinereaă
rezultatului.
CerinĠaă deă aă garantaă activităĠiiă instructiv -educativeă oă eficienĠăă sporităă faceă necesarăă
intensificareaăeforturilorădeăaăasiguraăprocesuluiădeăînvăĠământăunăcaracterăcâtămaiărigurosășiă
maiăraĠional.ăEvaluareaăconstituieăpunctulăfinalăîntr -o succesiune de evenimente care cuprinde
următoareleă etape:ă stabilireaă scopuriloră pedagogiceă ,ă înă funcĠieă deă comportamentulă elevilor,ă
proiectareaășiăexecutareaă programului de realizare a scopurilor propus e,ămăsurareaărezultateloră
aplicăriiăprogramului.
RelaĠiaă dintreă curriculumă șiă evaluareă esteă esenĠialăă șiă presupuneă câtevaă exigenĠeă
metodologice:
șăAsigurareaămoduluiăunitarădeăaăgândiăproiectareaăcurriculumului,ăînăspecialădefinireaă
obiectiveloră șiă aă conĠinutului,ă cuă selecĠiaă strategiiloră deă evaluare.ă Realizareaă practicăă esteă
posibilăăpeădouăăcăi:
a) alegereaă strategiiloră deă evaluareă imediată dupăă formulareaă obiectiveloră șiă înainteaă
stabiliriiăetapelorășiămetodelorădeăinstruire;
b) operaĠionalizareaă completăă aă obiectivelor,ă careă dupăă tehnicaă Mager,ă integreazăă
situaĠiaădeătestareășiăcriteriulăminimalădeăreușită.
șă Fundamentareaă evaluăriiă progreseloră școlareă peă standardeă curriculare/ă deă învăĠare,ă
propriiăciclurilorădeăînvăĠământășiădisciplinelorășcolare,ătranspuseăînăobiectiveășiăstandardeădeă
evaluare.ăDupăăA.ă Stoica ,, standardeleădeăevaluareădiferăădeăstandardeleădeăînvăĠareă(înăcareăseă
regăsescăobiective/competenĠeăspecificeășiăconĠinuturi)ăprinăfaptulăcăăeleăreprezintăădetali eri
aleăcelorădinăurmăășiăspecificăănivelulădeăperformanĠăăpentruărezultateleăașteptateăaleăînvăĠării,ă
stipulate în programe“ă(A.ăStoicaă2003,ăpag.ă24)
șăCuăcâtăstandardeleăcurriculareășiădeăevaluareăsuntămaiăbineădeterminate,ăcuăatâtăcrescă
șanseleămetodelorădeăevaluareăsăăsatisfacăămaiăbineăcondiĠiileătehniceăaleăevaluării:ăvaliditatea,ă
fidelitatea,ă obiectivitatea.ă Peă deă altăă parte,ă practicaă evaluăriiă poateă controlaă realismul,ă
relevanĠaășiăcompletitudineaăstandardelorășiăsolicitaărevizuireaăsauădezvoltareaăacestora.ăDină
acest punct de ve dere,ărolulăcadrelorădidacticeănuăesteănumaiăacelaădeăaăurmăriămonitorizareaă
șiă îndeplinirea standardeloră educaĠionale,ă ciă șiă deă aă participaă laă reconstrucĠiaă lor,ă dupăă caz.ă
Dintr- oăperspectivăămaiălargăăseăpoateăspuneăcăărezultateleăînvăĠăriiăidentificateășiăapreciateăcuă
metodeleădeăevaluare,ăarătrebuiăsăădevinăăfeedback -uriăconstructive,ăcareăsăăreglezeăîntregulă
program curricular.
șă SelecĠiaă șiă adecvareaă strategiiloră deă evaluareă înă funcĠieă deă naturaă disciplineloră
școlareășiătipurileădeăcompetenĠeăvizate.
Metodeleă deă evaluareă nuă suntă egală valabileă pentruă oriceă situaĠieă deă testare;ă inclusivă
metodeleă “moderneă “ă nuă reprezintăă oă garanĠieă aă relevanĠeiă sauă utilităĠ ii lor în orice
împrejurare.ăCeeaăceăconteazăăesteăgradulălorădeăfuncĠionalitateăînăraportăcuămodelu l didactic
alădisciplineiă(setulădeăconcepte,ămetodeăspecificeădeăcunoaștereășiăcompetenĠeleă asociate).
Problematicaă peă careă oă genereazăă activitateaă deă evaluareă faceă parteă dină ansamblulă
teorieiăeducaĠieiă– teorieiăevaluării.ă
Acesta este un „sistem de concepții, principii și tehnici referitoare la măsurarea și
aprecierea rezultatelor școlare și a procesului didactic; este o componentă a tehnologiei
didactice”4.
Ceeaăceăcaracterizeazăăevaluareaăesteăfaptulăcăăesteăapreciatăăcaăfiindăpozitivăăda căălaă
caracteristicileăsaleăgeneraleăseăadaugăăideeaădeăreluareășiăcontinuareăaăprocesuluiădidactic.
1.2 CARACTERISTICILE ACTUALE ALE CONCEPTULUI DE
EVALUARE
Teoria evalu ăriiă rezultateloră școlareă esteă constituităă dint -ună sistemă deă concepĠiiă șiă
tehniciăreferitoareălaămăsurareaășiăapreciereaărezultatelorăobĠinuteăînăactivitateaădeăînvăĠământ,ă
înăgeneral,ășiăcuădeosebireăaărezultatelorășcolare.
În spiritul dicĠionareloră deă s pecialitate, evaluarea este ,, aprecierea sau judecata
meritelor, valorii sau deficiențelor a ceva”5. Acestă,,ăceva”ăpoateăfiăunăelev,ăoăclasăădeăelevi,ă
unăcadruădidactic,ăunăsistemădeăînvăĠământăetc.ă
ÎnăultimulătimpănoĠiuneaădeăevaluareăși -a am plificatăfoarteămultăconĠinutul,ăiarăariaăeiă
problermaticăă s -aă extinsă înă consecinĠă.ă Caracteristicileă actualeă aleă conceptuluiă deă
EVALUARE au fost sintetizate recent de Yvan Abernot (1996) astfel:
Evaluareaătrebuieăsăăfieăînăslujbaăprocesuluiăeducativășiăintegratăăacestuia.
Evaluareaășcolarăănuăesteădecâtăunămijlocăînăslujbaăprogresuluiăelevului,ănuăunăscopăînă
sine.
Evaluareaă trebuieă săă apreciezeă înainteă deă toateă drumulă parcursă deă elev:ă aă făcută
progrese sau nu?
Evaluareaătrebuieăsăăstimulezeăactivitateaăelevuluiășiăsăăfacilitezeăprogresulăsău.
Aăevaluaăunăelevăînseamnăăa -iătransmiteăinformaĠiiăutile.
Pentruăaăevaluaăcorect,ăprofesorulătrebuieăsăăfieăneutruășiăobiectivăpeăcâtăposibil.
Evaluareaătrebuieăsăăfieăînăserviciulăcopilului;ăeaătrebuieăsă -lăajuteăsă -și construiascăă
viitorul.
____________________
4I. T.Radu ,ă,,ăTeorieășiăpracticăăînăevaluareaăeficienĠeiăînvăĠământului”,ăBucurești,ăE.D.P.,ă 1981,ăpag.ă15
5CarterăV.ăGood,ă,,DictionaryăofăEducation”,ă1959
EvaluareaătrebuieăsăăseăadresezeăuneiăfiinĠeăînădevenire,ăînăcreștere,ăcareănuăaăîncheiată
procesul de dezvoltare.
Se poate afirmaăcăăevaluareaărezultatelor școlareăseăimpuneădinămaiămulteăraĠiuni,ăcareă
decurg ,ă deă oă parte,ă dină interdependenĠaă învăĠământuluiă cuă viaĠaă economico -socialăă șiă
culturală,ăiarăpe deăaltăăparteădinăcerinĠeleăinterneăaleăsistemului.ăPrimaăseăaflăălaăorigineaăceleiă
de-a doua.
EvaluareaăînăînvăĠământăpoateăfi:
mijlocăprinăcareăsistemulăeducativăesteăpusăînărelaĠieăcuăcelelalteăsubsistemeăaleă
societăĠii,ăcuăinstituĠiiăsociale,ăexterioareăînvăĠământuluiă(structuriăsociale,ăpiaĠaă
muncii);
mijlocădeăcontrolă(autocontrol),ăcareăvizeazăărealizareaăunorăraporturiăadecvateă
întreă componenteleă sistemului,ă îndeplinindă oă funcĠieă pedagogicăă deă utilitateă
internă.
Demersurile evaluative sunt realizat eă caă acĠiuniă componenteă aleă activităĠiiă deă
învăĠământă șiă servescă sistemuluiă însuși.ă Eleă suntă înă corelaĠieă cu mai multe componente ale
sistemului, corespunzându- leădestinatariădiferiĠi:
1. PrimulădintreăaceștiaăesteăeducatorulăacesteiăactivităĠi,ăcăruiaăevaluareaăîiăfurnizeazăă
informaĠiiăprivindăcalitateaădemersurilorăîntreprinse.ăEvaluareaărezultatelorăelevilorăreprezintăă
înăacelașiătimpăoăevaluareăindirectăăaăacĠiuniiăpedagogiceăaăeducatorului.ăImportanĠaăeiăconstă
înă evidenĠiereaă aspecteloră izbutite,ă dară șiă aă erorilor,ă dificultăĠiloră șiă aă zoneloră criticeă aleă
programuluiărealizat,ăiarăînăfinal,ăînăsugerareaăunorămăsuriădeăreglareă cu rolul de a face actul
educativ cât mai eficient (efectulăbackwash).ăDinăaceastăăperspectivăăevaluareaăesteămenităăsăă
realizeze nuă numaiă cunoaștereaă rezultateloră obĠinuteă înă pregătireaă elevilor,ă ciă ș i explicarea
acestora,ă oferindă ă informaĠiiă cuă privireă laă conĠinuturileă predate,ă metodeleă utilizate,ă relaĠiileă
promovateă cuă elevii,ă astfelă încâtă proiectareaă șiă desfășurarea,ă înă continuare,ă aă procesuluiă săă
dobândeascăăoămotivareăbazatăăpeăexperienĠă.
2.ăDestinatarulăcelămaiăimportantăalăacĠiunilorăevaluativeăesteăelevul,ăcăruiaăevaluareaă
îiăoferăăposibilitateaădeăaăcunoașteănivelulăperformanĠelorăobĠinuteăînăraportăcuăceleăașteptateă
deășcoală,ăeforturileăceăsuntănecesareăpentruăaăajungeălaărezultateăînăconcordanĠăăcuăobiectiveleă
programului,ă caă șiă posibilitateaă deă aă anticipaă deă oă manierăă clarăă orientareaă saă școlarăă șiă
profesională.ă Înă acestă fel,ă evaluareaă îndeplineșteă ună rolă deă seamăă înă as ocierea elevilor
demersuluiă pedagogică astfelă caă eiă săă devinăă artizaniă aiă proprieiă loră formări,ă conștienĠiă deă
progreseleăpeăcareăleăobĠin,ădarășiădeădistanĠaălaăcareăseăaflăăînăraportăcuăobiectiveleăstabilite.
RelaĠiaăevaluăriiăcuătransformareaăelevuluiăînăsubiectăalăproprieiăluiăformăriă– principiu
fundamentalăînăeducaĠieă– puneăînăevidenĠăănecesitateaădeăaădepășiăpracticileăevaluăriiăreduseă
laănotate,ăclasificare,ălaăarmonizareaăeșecurilorășiădeăăaăpromovaăunămodădeăevaluareămenităsăă
încurajezeășiăsăăstimulezeăeforturileăelevilorăînăînvăĠare,ăcaășiăcoparticipareaălorălaăevaluareaă
performanĠelorăpeăcareăleăobĠin.
3.ă Perspectivaă managerialăă evidenĠiazăă rolulă acĠiuniloră evaluativeă înă activitateaă deă
conducere,ăoricareă arăfiă nivelulălaăcareăseă realizează.ăEleăsu nt menite domeniului la care se
referăășiăindicăăstareaăsistemului,ăiarăpeăaceastăăbazăăseăadoptăădeciziiăpentruăreglareaăacestuia.ă
Conducerea,ăameliorareaăactivităĠiiăimplică,ădeăceleămaiămulteăori,ăoăalegereăîntreă alternativeleă
posibile,ă ceeaă ceă comportă ună procesă deă decizie.ă Dină aceastaă rezultăă căă problemaă cheieă înă
evaluareă nuă esteă dacăă trebuieă oriă nuă săă seă evalueze,ă ciă înă funcĠieă deă decizieă urmeazăă săă fieă
întreprinsăăoăacĠiuneădeăevaluare.
Adoptareaădeciziilorășiăevaluareaănuăimplică,ăînsă,ăînămodăneces ar realizarea acestor
acĠiuniădeăcătreăaceleașiăpersoane.ăEvaluareaăesteăunăprocesădeăcunoaștereășiădeăapreciereăa ă
stăriiă fenomenuluiă evaluat,ă careă ajutăă factoriiă deă decizieă săă facăă oă alegereă raĠională.ă Prină
urmare,ă evaluatorulă seă ocupăă deă judecăĠiă dară deciziaă poateă săă nuă îiă aparĠină.ă Seă creeazăă ună
cuplu:ă evaluatoră →ă decident.ă Esteă importantă faptulă căă existăă șiă numeroaseă situaĠiiă înă careă
evaluatorulă este,ă înă acelașiă timp,ă șiă decident.ă Celeă maiă multeă deciziiă privindă realizareaă șiă
reglarea procesului didactic sunt adoptate de educator, îndeplinind, în acest fel, rolurile de
realizatorăalăactivităĠiiă– evaluatorășiădecident.ăAceastăăparticularitateăesteădeănaturăăsăăconfereă
educatoruluiăoămultiplăăresponsabilitateăînăceăpriveșteăcalitateaăactuluiădidactic.
4. PerspectivaăprocesuluiădidacticăconstituieăoăcoordonatăăfundamentalăăaănecesităĠiiășiă
importanĠeiă evaluării.ă Evaluareaă nuă seă limiteazăă laă constatareaă șiă apreciereaă rezultatelor,ă ciă
vizeazăă totdeaunaă reglareaă șiă ameliorareaă acĠiuniiă educative.ă Prină contribuĠ ia sa în planul
cunoașteriiă elevilor,ă precumă șiă diagnozaă operatăă atâtă asupraă rezultateloră obĠinuteă câtă șiă aă
activităĠiiă careă le -aă produs,ă evaluareaă îndeplinește,ă înă ansamblulă activităĠiiă instructiv –
educative,ăunărolăformativășiăstimulator.ă
ÎnĠelegereaă relaĠieiă dintreă acĠiunileă evaluative,ă deă oă parte,ă șiă proceseleă deă
predare/învăĠare,ă deă altăă parte,ă permiteă generalizăriă meniteă săă potenĠezeă analizaă acestoraă șiă
activitateaăînăansamblu,ăîndeplinindăoăfuncĠieăexplicativă,ădarășiădeăorientareășiănormativăăaă
activităĠii,ăconferindu -iăoăeficienĠăămaiăînaltă.
Înăprimulărândăesteănecesarăcaăproceseleăevaluativeăsăăfieărealizateăastfelăîncâtăoricar eă
arăfiăobiectiveleălorăimediateă(cunoaștereaăperformanĠelorăelevilor,ăierarhizareaălorăînăcadrulă
clasei, promovarea în anulădeăstudiiăurmător)ăsăăregleze,ăsăăsusĠinăășiăsăăstimulezeăactivitateaă
de predare- învăĠare.ăAcĠiunileădeăevaluare vizeazăărealizareaăuneiădiagnozeăasupraăprocesuluiă
care le- aăprodus,ăpunândăînăevidenĠăăaspecteăizbutiteădarășiăpuncteleăcriticeăceăurmeazăăsăăfieă
remediateă înă secvenĠeleă următoare.ă Oă astfelă deă înĠelegereă aă relaĠieiă dintreă actulă evaluativ al
rezultateloră șiă procesulă însușiă depășeșteă viziuneaă tradiĠionalăă asupraă funcĠiiloră acĠiuniiă deă
evaluareă aă rezultateloră școlare,ă privităă caă acĠiuneă deă „rutină”,ă întreprinsăă numaiă înă scopulă
„cunoașterii”ărezultatelorășiăchematăăsăă„sancĠioneze”ăpozitivăsauănegativ,ăprintr -oăjudecatăădeă
valoare,ănivelulăatinsăînăpregătireaăelevilorăoriăsăăoperezeăoăselecĠie.ăEaăesteămenităăsăăofereă
informaĠiiădespreăcalitateaăpredăriiășiăaăînvăĠării,ăsăăleăorientezeășiăstimulezeăfăcându -le mai
productive.
Cunoaștereaă rezultateloră obĠinuteă șiă apreciereaă obiectivăă aă acestoraă auă oă dublăă
semnificaĠieăpentruărelaĠiaăevaluăriiăcuăproceseleădeăinstruire:ăunaădeăorientareă(exprimatăă în
faptulăcăăevaluareaăoferăăinformaĠiiăprivindămersulăpredăriiășiăalăînvăĠării,ăcareăservescădreptă
ghidă înă adoptareaă moduriloră deă lucru)ă șiă altaă deă corecĠieă (permiĠândă reglareaă dină mersă aă
predăriiășiăînvăĠării,ăadecvareaălorălaăsituaĠiileăceăaparăpeăparcu rsul demersului).
OrientareaășiăreglareaăproceselorădeăinstruireășiădeăînvăĠare,ăpeăbazaădatelorăoferiteădeă
acĠiunileăevaluative,ăalcătuiescăunăprocesăcontinuu.ăPermanenĠaăverificărilorăînăactulădidactic,ă
caracterulălorăsistematicășiăcontinuitateaălorăreprezintăăcondiĠiaănecesarăăpentruăcaăevaluareaăsăă
îșiă facăă evidenteă funcĠiileă saleă reglatoareă înă activitateaă școlară.ă Recunoaștereaă acestuiă
principiuăaăcondus,ăînăteoriaășiăpracticaășcolară,ălaăpromovareaăstrategieiădeă„evaluareăînătreiă
timpi”,ă cuprinzândă evaluareaă iniĠială,ă sumativăă șiă continuă.ă Acesteaă trebuieă considerateă caă
fiind complementare.
FuncĠiaă deă reglareă aă procesuluiă didactică peă careă acĠiunileă evaluativeă oă realizeazăă
presupuneănuănumaiăcunoaștereaărezultatelorăciășiăexplicareaăacestoraăprinăfactoriiășiăcondiĠiileă
careă leă generează,ă precumă șiă predicĠiaă rezultateloră probabileă înă secvenĠeleă următoareă aleă
activităĠii.ăCunoașterea,ădiagnosticareaășiăprognosticareaăreprezintăăsensulădeplinăalăevaluăriiă
șiăexprimăăfuncĠiileăprincipaleăaleăacesteia.
În rel aĠieăcuăînvăĠarea,ăevaluareaăexercităăunăimpactăînămaiămulteăplanuri.ăManieraădeă
verificareă aă pregătiriiă eleviloră promovatăă deă educatoriă orienteazăă șiă dirijeazăă activitateaă deă
învăĠareăaăacestora,ăevidenĠiazăăceătrebuieăînvăĠatășiăcumătrebuieăînvăĠat,ăform ându-le un stil
deă învăĠare.ă Aceastăă funcĠieă generalăă aă evaluăriiă înă relaĠieă cuă învăĠareaă seă exprimăă înă
numeroase efecte:
oferăăelevilorăposibilitateaădeăaăcunoașteăgradulădeăîndeplinireăaăsarcinilorășcolare,ădeă
realizareăaăobiectivelorăactivităĠii.ăPrinăverificareaăsistematicăăaăprogreselorăobĠinute,ă
eleviiăsuntăstimulaĠiăsăădetermine,ăconștientășiăobiectiv,ăînăceămăsurăăactivitateaălorădeă
învăĠareă corespundeă scopuriloră șiă cerinĠeloră stabilite.ă Seă realizeazăă „relaĠiaă elevuluiă
faĠăădeăsine”ăcaăsubiectăalăacĠiuniiășiăformareaăuneiăimaginiădeăsineăcâtămaiăcorecte;
favorizeazăă însușireaă temeinicăă aă cunoștinĠelor,ă formareaă abilităĠiloră prină repetarea,ă
sistematizareaășiăîntărireaăpeăcareăleăprilejuiește.ăÎnăcontextulăverificărilor,ănoĠiunileăseă
precizează,ăseăclarifică,ăcunoștinĠeleăseăcompletează,ăabilităĠileădevinămaiătemeiniceăiară
eventualele erori sunt corectate;
produce efecte globale pozitive în plan formativ-educativ;
constituieăunămijlocădeăstimulareăaăactivităĠiiădeăînvăĠare,ădeăangajareăaăelevilorăîntr -o
activitateăsusĠinută.ăEaăîntreĠineătonusulăactivităĠiiăelevilor,ăpeăparcursulăprogramuluiălaă
unănivelăînăconcordanĠăăcuăcelăalăsolicitărilor;
prezintă,ă potenĠial,ă realeă valenĠeă formativ -educative,ă exercitândă influenĠeă asupraă
dezvoltăriiăpsihiceăaăelevilor,ăînămultipleăplanuriăaleăpersonalităĠiiălor:ăformareaăuneiă
motivaĠiiăputerniceăfaĠăădeăînvăĠare,ăaăresponsabilităĠiiăfaĠăădeăîndeplinireaăîndatoririloră
școlare;ăformareaădeprinderilorășiăobișnuinĠelorădeămuncăăsistematică,ăaăunorătrăsăturiă
(perseverenĠa,ă capacitatea de a lucra sistematic, tenacitatea) cu rol decisiv pentru
randamentulă munciiă școlareă șiă pentruă adaptareaă laă exigenĠeleă vieĠiiă școlareă șiă
profesionale;
exercităă influenĠăă înă direcĠiaă formăriiă capacităĠiiă șiă atitudiniiă autoevaluative.ă Prină
interm ediulăjudecăĠilorădeăvaloareăformateădeăeducator,ăeleviiăpercepăcriteriileăpeăcareă
seăîntemeiazăăapreciereaărezultatelorășcolare.
1.3 TENDINğEăDEăMODERNIZAREăAăEVALUĂRIIăȘCOLARE
Astăzi, seădiscutăădinăceăînăceămaiămultădespreănecesitateaăuneiă,,culturiă evaluative”ă
careă trebuieă formatăă șiă promovatăă înă rândulă celoră careă seă ocupăă deă formareaă tinereloră
generaĠii.ă Pentruă aceastaă suntă necesareă transformăriă fundamentaleă înă primulă rândă înă
mentalitateaă teoreticieniloră șiă practicieniloră dină domeniulă educaĠiei.ă EsenĠaă schimbăriloră
petrecuteăînăultimulădeceniuăalăsecoluluiătrecutășiăcareăseăcontinuăăastăziăderivăădi n aceeaăcăă
,,evaluarea școlară este concepută din ce în ce mai mult ca parte integrantă a procesului de
învățare și jalon al acesteia”6.
Conceptulă careă aă modificată întreagaă pedagogieă aă ultimeloră deceniiă șiă careă nuă și -a
epuizatăîncăăresurseleăesteăcelădeă„evaluareăformativă” .
Acestăconceptăinstituieăevaluareaăcaămijlocădeăformareăaăelevuluiășiăpermiteăobservareaă
evoluĠieiăcompetenĠelorăsale.ăConsiderareaăevaluăriiămoderneăcaăfăcândă parteăintegrantăădină
procesulă deă învăĠare,ă intimă asociată acestuia,ă aă condusă laă distanĠareaă saă deă tradiĠionalaă
„verificare”ăaăcunoștinĠelorășiăchiarădeătradiĠionalaăapreciereășcolară7.
Evaluareaă modernă,ă careă promoveazăă tranziĠiaă deă laă noĠiuneaă deă control ală însușiriiă
cunoștinĠelorălaăconceptulădeă evaluare atât a rezultatelor învăĠăriiădarămaiăalesăaă proceselor pe
careă leă implică,ă semnificăă trecereaă deă laă oă pedagogieă aă transmiteriiă cunoștinĠeloră laă oă
pedagogie a însușiriiăcunoștinĠelorășiăaăștiinĠeiădeăaădeveni.
Integrareaă evaluăriiă înă structuraă activităĠiiă didacticeă deă cătreă concepĠiileă pedagogiei ă
moderneădeterminăăamplificareaăfuncĠieiăeducativeăaăacesteia,ăsituând -o într- oăpoziĠieăcheieăînă
procesul instructiv-educativ.
AceastăăconsecinĠăăderivăădintr -oăfireascăăînĠelegereăaăevaluăriiăcaă „știință a valorii8.
Aăevaluaăînseamnă,ăîntreăaltele,ăaăemiteăjudecăĠiădeăvaloare,ăceeaăceăpresupuneăaăteăraportaălaă
valori, a face trimitere la un sistem de valori.
Procesul evaluativăîșiărelevăăpeădeplinăfunĠiaădeă feed -backăatunciăcândăeducatorulășiă
eleviiăseăregăsescăînăcalitateădeăparteneriăînăcadrulăprocesuluiăeducaĠional.ă
AceastaăpresupuneăcaăfiecareădintreăparteneriăsăăconștientizezeărolulăpeăcareăîlădeĠineălaă
nivelul i nteracĠiuniiădidacticeășiăsăăfoloseascăăreacĠiileăceluilaltăpentruăa -șiăoptimizaăpropriulă
comportament.
ÎnvăĠareaăasistatăădeăevaluare
ÎnăînvăĠământ,ăevaluareaădobândeșteăoăanumităăspecificitate,ăavândăînăvedereăfaptulăcăă
activitateaăeducaĠionalăăînăansamblulăeiăesteăorientatăășiăraportatăălaă un sistem de valori ale
culturii,ăaleăștiinĠei,ăliteraturiiășiăartei,ăaleăfilosofieiășiămoralei,ăaleăcalităĠiiăumaneășiăsociale.ă
CuăalteăcuvinteăînvăĠământulăîșiădeclarăăînămodăclarăpriorităĠileăpentruăunăanumităsistemădeă
valori,ăîșiăjustificăăopĠiunileășiăpreferinĠeleăînăraportăcuăanumiteăvaloriă traduse în obiective.
___________________
6 Yvan Abernot, ,, Lesăméthodesăd’évaluation scolaire,ăNouvelleăedition” , DUNOD, Paris, 1996, pag.5
7IoanăCerghit,ă,,Sistemeăalternativeășiăcomplementareădeăinstruire”,ăEdituraăAramis ,ă2002,ăpag.ă292
8IoanăCerghit,ă,,Sistemeăalternativeășiăcomplementareădeăinstruire”,ăEdituraăAramis ,ă2002,ăpag.ă287
Acesteăvaloriătrebuieăsăășiăleăînsușeascăășiăsăășiăleăinteriorizezeăelevul,ăsăăleăintegrezeă
înăstructurileăsaleădeăcunoaștereășiăsimĠire,ăînăconduitaăpersonală.ă
Dină perspectivaă abordăriiă curriculareă șiă sistemiceă aă procesuluiă deă învăĠământ,ă
evaluareaăfaceăparteăintegrantăădintr -un tot, nuătrebuieătratatăăizolat,ăciăînăstrânsăăcorelaĠieăcuă
celelalteăactivităĠiăprinăcareăseărealizeazăăprocesulădeăînvăĠământ,ăcuăpredareaășiăînvăĠarea .ăPeă
deăaltăăparte,ămetodele,ătehnicileășiăinstrumenteleădeăevaluareănuăpotăfiădisociateădeăcelelalteă
variabileă aleă evaluării:ă obiectulă evaluăriiă (ceă seă evaluează),ă criteriileă /ă obiectiveleă
educaĠionale,ăstrategiileăevaluativeăetc.
O carac teristicăăaăultimelorălucrăriădeăreferinĠăăînădomeniuăesteăaceeaăcă în domeniul
școlarătrebuieăsăăvorbimădespreăevaluareăînătermeniădeăprocese.ăÎnăloculătermenuluiăconsacrată
deă “evaluare”ă trebuieă săă vorbimă deă “activitateă evaluativă”,ă deă “evaluareă înă acĠiun e, în
desfășurare”.
ÎnădomeniulăevaluăriiășcolareăasistămălaăunăprocesădeăîmbogăĠireăaăacesteiaășiătranziĠiaă
deălaămanifestareaăeiăcaăinstrumentădeămăsurăășiăcontrolălaăunădemersăcentratăpeăînvăĠareaădeă
cătreăelev,ăpeăproceseleăcognitiveăaleăacestuia,ăpeăreglareaășiăpeăautoreglareaăcunoaște rii.ăDină
perspectivaăacestorăidei,ăevaluareaășcolarăădevineădinamică,ăcentratăăpeăproceseleămentaleăaleă
elevului,ăfavorizândăautoreglarea,ăautoreflecĠiaășiăînlocuindăaceaăconcepĠieăstatică,ăbazatăăpeă
control, examinare, sancĠiune.ăÎnăacestăfelăseăpoateăajungeălaă“învăĠarea asistatăădeăevaluare”.
PrincipaleleătendinĠeădeămodernizareăaăevaluăriiășcolareăpotăfiăsintetizateăastfel:
¤ S-aă îmbogăĠită cantitativă șiă s -a dezvoltat calitativ cadrul conceptual din domeniul
evaluativ ; în vocabularul cotidian, cu privire la evaluare se întâlnesc frecvent o multitudine
deătermeniănoi,ăînătimpăceăalĠii folosiĠiătradiĠionalăși -auăîmbogăĠităsemnificaĠia,ăînăconsensăcu
schimbărileădinăplanulăteorieiășiăpracticiiăeducaĠionale.
¤ Evaluarea modernăă esteă abordatăă înă termeni de procese șiă nuă deă proceduriă /ă
modalităĠiă deă măsurareă aă rezultateloră învăĠării.ă Termenulă clasică deă “evaluare”,ă careă neă
conduceăînămodăspontanășiăobligatoriuăcuăgândulălaă“control”,ă“verificare”,ă“examinare”,ăară
trebui înlocuit, nu numai la nivel terminologic, cât mai ales ca mod de concepere, prin
sintagma "activitateăevaluativă". Dinăperspectivaămodernă,ă “a evalua”ăînseamnăăaădesfășuraăoă
activitateăcareăînsoĠeșteăpasăcuăpasăpro -cesul de predare- învăĠare.
¤ăIntroducereaăînăteoriaășiăpracticaăpedagogicăăaăconceptuluiădeă „evaluareăformativă”ă a
determinată atenĠionareaă pedagogiloră asupraă faptuluiă căă obiectulă loră deă studiuă înă domeniulă
evaluativ,ă înă consensă cuă ideileă psihologieiă cognitive,ă trebuieă să -l reprezinte cu prioritate
proceseleădeăînvăĠareăaleăelevilorășiănuăcomportamenteleămanifestateădeăaceștiaăcaărezultatăală
învăĠării.
¤ăOăaltăăideeădeăbazăăvizeazăă coresponsabilizarea celuiăcareăînvaĠăă(elevul).ăAceastaă
pre-supuneă dezvoltareaă capacităĠiiă deă autoreflecĠieă asupraă proprieiă învăĠări,ă intrareaă înă
funcĠiuneă aă mecanismelor metacognitive. Cu alte cuvinte, “cunoaștereă despreă
autocunoaștere”.
¤ă ÎnvăĠământulă modernă solicităă concepereaă unuiă nouă cadruă deă evaluare,ă aă unui nou
sistemă deă referinĠăă careă săă aibăă laă baz ăăformareaă competenĠeloră elevilor. Multe sisteme de
învăĠământ,ăinclusivăcelăromânescădinăultimiiăani,ăîșiăpropunăsăădezvolteăactivitateaăinstructiv –
educativăă avândă caă referenĠială competenĠeleă generaleă șiă specificeă peă careă trebuieă săă leă
dobândeascăăcelăceăînvaĠăă– elevul – peăparcursulășiălaăfinalulăunuiăcicluădeăinstruire,ăalăunuiăană
de studiu etc. CentrareaăpeăcompetenĠe esteăoăpreocupareămajorăăaăultimilorăani.
Înă prezentă seă tindeă spreă oă evaluareă complexă,ă realizatăă prină intermediulă uneiă
metodologii com plexeășiăaăunuiăinstrumentarădiversificat:
۰S-a extins gama metodelor de evaluare folositeă deă cadreleă didacticeă laă clasă,ă
vorbindu-se tot mai mult despre complementaritatea metodeloră tradiĠionaleă (evaluăriă orale,ă
scrise, probe practice etc.) cu altele noi, moderne (portofoliul,ă proiectul,ă investigaĠia,ă
autoevaluareaăetc.),ăceăreprezintăădeăfaptă alternative înăcontextualăeducaĠionalăactual,ăcândăseă
cereă cuă insistenĠăă deplasareaă accentuluiă deă laă evaluarea produselor învăĠăriiă laă evaluarea
proceselor cognitiv e aleăelevuluiăînătimpulăactivităĠiiădeăînvăĠare.
۰Sistemulătehnicilorășiăinstrumentelorădeăevaluareă s-aăîmbogăĠităsubstanĠial.ăÎnăpracticaă
evaluativăăcurentăădarășiăînălucrăriădeăspecialitateădeăreferinĠăăseăsolicităăintegrareaăînăprobeleă
de evaluare a itemilor obiectivi, semiobiectiviă șiă subiectivi,ă înă deplinăă corespondenĠăă cuă
complexitateaăcompetenĠelorășiăperformanĠelorăvizateăprinăprogrameleășiămanualeleășcolare.
MutaĠiiădeăaccent
ÎnăvedereaăconceperiiășiăaplicăriiăadecvateăaăevaluăriiăînăactivităĠileășcolare,ăarătrebuiăsăă
seă Ġinăă contă deă câtevaă mutaĠiiă deă accentă careă auă survenită înă ultimulă timpă șiă careă auă dreptă
consecinĠeăoăredimensionareășiăoăregândireăaăstrategiilorăevaluative,ăînăconsensăcuăoăserieădeă
exigenĠe :
¤ă extindereaă acĠiuniiă de evaluare,ă deă laă verificareaă șiă apreciereaă rezultateloră –
obiectivulătradiĠională – la evaluarea procesului, a strategiei care a condus la anumite rezultate;
evaluareaănuănumaiăaăelevilor,ădarășiăaăconĠinutului,ăaămetodelor,ăaăobiectivelor,ăa situaĠieiădeă
învăĠare,ăaăevaluării;
¤ăluareaăînăcalculăaăaltorăindicatori,ăalĠiiădecâtăachiziĠiileăcognitive,ăprecumăconduita,ă
personalitatea elevilor, atitudinile, gradul de încorporare a unor valori etc. ;
¤ă realizareaă uneiă continuităĠiă șiă complementarităĠiă dintreă evaluareaă internăă șiă ceaă
externă,ă corelareaă maiă atentăă aă acesteiă axeă procedurale,ă cuă funcĠiileă prioritareă peă careă leă
îndeplineșteăevaluareaăîntr -un anumit context sau moment;
¤ădiversificareaătehnicilorădeăevaluareășiăcreștereaăgraduluiădeăadecvareăaăaces tora la
situaĠiiădidacticeăconcreteă(ăextindereaăfolosiriiătestuluiădocimologic,ăaălucrărilorăcuăcaracterădeă
sinteză,ăaămodalităĠilorăcomplementareăsauăalternativeădeă evaluare,ăpunereaălaăpunctăaăunoră
metodeădeăevaluareăaăachiziĠiilorăpracticeă);
¤ explicareaășiăsemnificareaărezultatelorăînăfaĠaăelevilor,ăpentruăaătransformaăevaluareaă
înăprimăpasăalăautoevaluăriiăcorecteășiăobiective;
¤ădeschidereaăevaluăriiăspreămaiămulteăperspectiveăaleăspaĠiuluiășcolară(ăcompetenĠeleă
relaĠionale,ăcomunicareaăprof esor – elev,ădisponibilităĠileădeăintegrareăînăsocială);
¤ăpersonalizareaăactuluiăevaluativ,ăprinăcontextualizareaăinstrumentelor,ăaăcriteriilorășiă
aăaprecieriiălaăsubiecĠiiăexaminaĠi,ălaăcontextulăsocioă – cultural,ălaăliniileădeăevoluĠieăaleălumiiă
actual e;
¤ănecesitateaăîntăririiășiăsancĠionăriiărezultateloră evaluăriiăcâtămaiăoperativ;ăscurtareaă
feed-back-ului, a drumului de la diagnosticare la ameliorare, inclusiv prin integrarea
eforturilorășiăaăexploatăriiădispoziĠiilorăpsihiceăaleăelevilor;
¤ centra reaă evaluăriiă asupraă rezultateloră pozitiveă șiă nesancĠionareaă înă permanenĠăă aă
celor negative;
¤ transformarea elevului într-un partener autentic al profesorului în evaluare prin
autoeva luare,ăinterevaluareășiăevaluareăcontrolată;
1.4 STRATEGII DE EVALUARE
Dupăă modulă înă careă evaluareaă seă integreazăă înă desfășurareaă procesuluiă didactică suntă
consemnate trei forme de evaluare: evaluarea inițială, evaluarea formativă (continuă) și
evaluarea cumulativă (sumativă ).
Prima dintre acestea, evalu areaăiniĠială , seăefectueazăălaăînceputulăuneiăactivităĠiădeă
instruireăînăscopulăcunoașteriiăcapacităĠilorădeăînvăĠareăaleăelevilor,ăaăniveluluiădeăpregătireădeă
laă careă pornesc,ă aă graduluiă înă careă stăpânescă cunoștinĠeleă șiă dacăă și -auă formată capacităĠiă
necesareăasimilăriiăconĠinutuluiăetapeiăcareăurmează.ăEvaluareaăiniĠialăăconstituieăoăcondiĠieă
hotărâtoareăpentruăreușitaăactivităĠiiădeăinstruire.
Pedagogulă Ausubelă considerăă căă ,,ceea ce influențează cel mai mult învățarea sunt
cunoștințele pe care elevul le posedă la plecare ”9.
Aceastăă evaluareă devineă imperiosă necesarăă înă situaĠiaă înă careă învăĠătorulă începeă
activitateaă cuă eleviă ală căroră potenĠială deă învăĠareă nu -lă cunoaște,ă laă începutulă unuiă cicluă deă
școlaritate,ăanășcolar,ăsemestru,ăcapitolăsauădupăăoăîntrerupereădeăduratăămaiămareăaăactivitaĠii,ă
dupăăcumăpoateăfiănecesară,ăînămodăcurent,ălaăînceputulămultorălecĠii.
Aceastăă formăă deă evaluareă permiteă evaluatoruluiă săă stabilească,ă săă măsoare,ă săă
evaluezeăvolumulădeăcunoștinĠe,ăpriceperi,ădeprinderiășiăaptitudiniăpeăcareăelevulăleăposedăălaă
momentulăintrăriiăîntr -unăproiectăsauăplecăriiădintr -un proiect.
EvaluareaăiniĠială,ănumităășiă ,,răulănecesar ”. areărolădeădiagnosticășiăoferăăeducatoruluiă
posibilitateaă să -șiă aleagăă modelulă adecvată deă predare -învăĠareă aă unuiă nouă conĠinut,ă săă
apreciezeăoportunităĠileăorganizăriiăunuiăprogramădeărecuperareăpentruăfiecareăelevăsauăpentruă
toatăă clasaă șiă săă adopteă măsuriă deă sprijină pentruă ceiă careă prezintăă lacuneă înă cunoștinĠeă șiă
măsuriăcomplementareășiăsuplimentareăpentruăeleviiăapĠiădeăperformanĠă,ăeliteășiăexcepĠii.
„Dacă aș vrea să toată psihopedagogia la un singur principiu, eu spun: ceea ce
influențează cel mai mult învățarea sunt cunoștințele pe care elevul le posedă la plecare.
Asigurați -vă de ceea ce el știe și instruiți -l în consecință.”10
Evaluareaăformativă
DicĠionarulă deă evaluareă șiă cercetareă înă educaĠieă (G.ă deă Landsheere,ă 1979)ă descrieă
astfelăevaluareaăformativă:
„Evaluarea care intervine, în principiu, în timpul fiecărei sarcini de învățare și având
ca obiect să informeze elevul și profesorul asupra gradului de stăpânire atins și, eventual, să
descopere unde și cum un elev întâmpină dificultăți de învățare, în scopul de a -i propune sau
de a- l face să descopere strategii care să -i permită să progreseze.”
„Evaluarea formativă are ca scop să îndrume înaintarea elevului, să recunoască unde
și de ce un elev întâmpină o dificultate și să -l ajute să o surmonteze. Această evaluare nu de
traduce în note și cu atât mai puțin în scoruri; este vorba de o informare, un feed -back pentru
elev și pentru profesor.11”
_________________________
9 Paul Popescu- Neveanu,ă,,DicĠionarădeăpsihologie”,ăEd.ăAlbatros,ăBucurești,ă1978,ăpag.ă 57
10 R.ăAusebel,ă,,ÎnvăĠareaăînășcoală”,ăE.D.P.,ăBucurești,1981,ăpag.72
1 G. de Landsheere, ,,DefinireaăobiectivelorăeducaĠiei” , E.D.P.,ăBucurești,ă1980,ăpg.56
ÎnăconcepĠiaăluiăBloom,ăevaluareaăformativăăesteăacelătipădeăevaluareăcareăseărealize azăăă
pe tot parcursul unui demers pedagogic, esteăfrecventăăsubăaspectătemporalășiăareăcaăfinalitateă
remediereaălacunelorăsauăerorilorăsăvârșiteădeăelevi.
G.ă Meyeră ă afirmăă căă ,,evaluareaă formativăă nu -lă judecăă șiă nu -lă claseazăă peă elev.ă Eaă
comparăăperformanĠaăacestuiaăcuăunăpragădeăreușităăstabilităădinainte”.12
IoanăCerghităconcluzioneazăăcuăoămareăputereădeăsinteză:ă,,Prinăspecificulăei,ăevaluareaăă
formativăă esteă oă evaluareă centratăă peă procese,ă destinatăă rectificării,ă reajustării,ă adaptăriiă
acestora;ăameliorăriiășiăoptimizării,ăreglăriiășiăautoreglăriiăpredăriiășiăînvăĠării.ăÎnăfelulăacestaă
îndeplineșteăoăfuncĠieăăformativă” .13
Aplicareaăacesteiăstrategiiăeste,ăînsă,ăfoarteăpretenĠioasăășiăănecesităăorganizareaă
riguroasăăaăpredării,ăcompetenĠaăînăprecizareaăobiectivelor,ăînăstabilireaăsarcinilor,ăînăalegereaă
tehnicilor de evaluare.
Analizaă definiĠiiloră șiă caracterizăriloră peă careă leă prezintăă pedagogiă deă prestigiuă înă
domeniu (Ioan Cerghit, Ion T. Radu, G. De Landsheere, L. Allal, J. Cardinet, G. Scallon, R.
Amigues, Petit Jean, Perrenoud, Yvan Abernot, Roland Abrecht etc.) ne permite surprinderea
câtorva caracter isticiăesenĠiale ale conceptului de evaluareăformativă:
esteăoăevaluareăcriterială,ăbazatăăpeăobiectiveleăînvăĠării;
semnificăăfaptulăcăăevaluareaăfaceăparteădinăprocesulăeducativănormal;
,,nereușitele’’ăelevuluiăsuntăconsiderateăcaămomenteăînărezolvareaăuneiăăproblemeășiănuăcaă
slăbiciuniăaleăacestuia;
intervineăînătimpulăfiecăreiăsarciniădeăînvăĠare;
informeazăăelevulășiăprofesorulăasupraăgraduluiădeăstăpânireăaăobiectivelor;
permiteă profesoruluiă șiă elevuluiă săă determineă dacaă acestaă dină urmăă posedăă achiziĠiileă
necesareăpentruăaăabordaăsarcinaăurmătoare,ăîntr -unăăansambluăsecvenĠial;
asigurăăoăreglareăaăproceselorădeăformareă(aăelevului)ăcuăscopulădeăa -i permite o adaptare
aăactivităĠilorădeăînvăĠare;
areăcaăscopăsăăîndrumeăelevulăsăăsurmontezeădificultăĠileădeăînvăĠare;
esteăinternăăprocesuluiădeăînvăĠare,ăesteăcontinuă,ămaiăcurândăanaliticăășiăcentratăămaiă
muttăpeăcelăceăînvaĠăădecâtăpeăprodusulăfinit.
Acestătipădeăevaluareădevineăutilăatâtăpentruăelev,ăcâtășiăpentruăprofesor .
_________________________
12 G.ăMeyer,ă„Deăceășiăcumăevaluăm”,ăE.D.P.ă,ăpagă25
13 IoanăCerghit,ă„MetodeădeăinvăĠământ”,ăBucurești,ăE.D.P,ă1976,ăpagă56
Pentru elev:
•ăîiăoferăăoăconfirmareă(feed -back)ăaăînvăĠăriiăînămodăoperativășiăfrecvent;
•ăîiăajutăăsăădepistezeădificultăĠileășiăsăăleădepășească ;
•ăîiăăsugereazăăproceduriădeăcorecĠieăsauădeăremediereăimediată;
•ă îlă informeazăă asupraă comportamenteloră saleă cognitiveă intermediareă careă îlă conducă
spre cele terminale;
•ăelevulănuăesteăjudecat,ănuăăprimeșteăănoteăsauăcalificative,ănuăăesteăsupusăclasificării;
•ăîncurajeazăăpunereaădeăîntrebăriășiăreflecĠiiăsauămotiveazăășiăstimuleazăăeforturileădeă
învăĠare;
•ăsprijinăăefortulădeăautoevaluareăetc.
Pentru profesor:
AcestaăbeneficiazăădeăoăconexiuneăinversăăimediatăădespreăpertinenĠaășiăperformanĠeleăă
demersuluiăsăuădidactic.
Poateă detectaă dificultăĠi,ă confuzii,ă greșeli,ă intervenindă imediată pentruă ă ameliorareaă
situaĠiei.
OferăăposibilitateaătratăriiădiferenĠiateăaăelevilorăetc.
Datorităă virtuĠiloră saleă predominantă formative,ă aceastăă strategieă evaluativăă esteă intensă
teoretizată.ă S -aă scrisă multă șiă chiară înă plană practică aplicativă s -auă făcută pașiă ă semnificativi.ă
Abordărileăteoreticeăactualeăseăconcentreazăăăpe:
evidenĠiereaă,,punctelorătari”ăaleăevaluăriiăfo rmative;
analizaăcomparativăășiăre1aĠiileăăcuăevaluareaăiniĠialăășiăăăcuăevaluareaădeătipăsumativă
(complementaritatea acestora);
necesitateaăarticulăriiăevaluăriiăformative,ăînvăĠăriiădeplineășiăpedagogieiădiferenĠiate;
moduriă deă intervenĠieă aă evaluăriiă formative:ă reglareă retroactivă,ă proactivăă șiă
interactivăăetc.14
Formaă desăvârșită aă evaluăriiă formativeă esteă evaluarea formatoare. Evaluarea
formatoareăseăcontureazăăpeăcompetenĠăășiăpeăprodus.ăIdeeaăcentralăăaăacesteiă teorii este aceea
căăevaluareaăformativăădevineăeficaceăcândăseătransformăăînăautoevaluareășiăregleazăăpro cesulă
învăĠarii.ă
____________
14M.ăManolescu,ă„Evaluareaășcolară”,ăBucurești,ă2002,ăpag.ă151 -157
G.ă Nunziatiă explicăă aceastăă schimbare,ă prezentândă înă acelașiă timpă baza teoreticăă aă
acestei foeme de evaluare : ,, Noi vorbim de o evaluare formatoare nu numai foemativă,
pentru că vrem sa ajungem, pornind de la tehnicile de măsurare și de la definirea obiectivelor
la un dispozitiv pedagogic mai larg și care să permita o reușită mai mare. Noi vrem să facem
din evaluare nu numai un instrument de control ci un instrument de foemare, de care elevul
va dispune pentru a urmări obiectivele personale și pentru a -și construi propriul parcurs de
învățare.’’15
Ideea deă bazăă aă ,,evaluăriiă formatoare’’ă porneșteă deă laă înĠelegereaă importanĠeiă
reprezentăriiădeăcătreăelevăaăscopurilorădeăatins,ădeălaăconvingereaăcăăelevulăînsușiăesteăcapabil ă
să-șiăregleze/ăautoregleze/corijezeăactivitateaădeăînvăĠare.
Evaluarea cumulativăă (sumativă ) reprezintăă modulă tradiĠională deă evaluareă aă
rezultatelorășcolareășiăconstăăînăverificăriășiăaprecieriăpeăintervaleămaiălungiădeătimp,ălaăfineleă
unorăsecvenĠeătemporaleăsauătematiceă(semestru,ăanășcolar,ăciclu,ăcapitolăetc).ăEaăareăcara cter
retroactiv,ăstimulativășiăareăefecteăreduseăasupraăameliorăriiăactuluiădidactic,ădarăconstituieăună
punctădeăplecareăpentruăproiectărileăviitoare.
Iatăăcâtevaă caracteristici esenĠialeăaleăevaluărilorădeătipă sumativ :
esteă oă evaluareă deă bilanĠă careă intervineă laă sfârșitulă ă parcurgeriiă unuiă ansambluă deă
sarciniădeăinvăĠareăceăconstituieăunătotăunitar;
evidenĠiazăăefectulăterminalărezultatădeăpeăurmaăînvăĠăriiă,ănuăcumăs -a ajuns la acest
produs;ă(esteăcentratăăpeărezultateleăglobale,ădeăbilanĠăalăînvăĠării);
uneoriăaceastăăevaluareă(înăsensulăabsolutăalătermenului)ăesteăinternă,ădarădeăceleămaiă
multeăoriăesteăexternăă(exemplu:ăcapacitate,ăbacalaureat,ădiplomăăetc.);
seăîncheieăcuăatribuireaăuneiănoteăsauăcalificativ,ăaăunuiăcertificatăsauădiplomă;
intervineă preaă târziuă caă săă maiă poatăă influenĠaă cuă cevaă ameliorareaă rezultateloră șiă
refacereaă procesuluiă dejaă parcurs,ă dară oferăă învăĠăminteă ă pentruă desfășurareaă ă uneiă
viitoareăactivităĠiădidactice.
FurnizeazăăăinformaĠiiădeăbilanĠăînăvederea:
a) Diagnosticăriiă într -oă formăă globalăă aă realizăriiă obiectiveloră generaleă aleă uneiă
programeăsauăpărĠiăaă programei, aărezultatelorăînregistrateădeăelevălaăsfârșitulăuneiă
perioadeădeăînvăĠareăînăraportăcuăăașteptărileăsauăobiectiveleăstabiliteăinitial.
____________
15G.ăNunziati,ă,,ăPourăconstruireăunădispozitiveăd’évaluationăformative”,ăCa hiersăPedagogigues,ănr.280,1980,ă
janvier
b)ă Certificăriiă sauă recunoașteriiă ă atingeriiă unuiă nivelă deă pregătire,ă dobândiriiă unoră
competenĠe.
c)ă Adaptăriiă unoră deciziiă legat e de promovarea (nepromovarea, acceptarea,
respingerea,
acordarea/ neacordarea unei diplome etc.
d)ăClasificării/ierarhizăriiăsauădiferenĠieriiăelevilor.
e)ăConfirmăriiăsauăinfirmăriiăeficienĠeiăprestaĠieiăcadrelorădidacticeăetc.
ScopulăactuluiădeăevaluareășiăalăînvăĠământuluiăesteădeăa -iăajutaăpeăeleviăsăărealizezeă
obiectiveleăpropuse,ăsăăobĠinăăunărandamentăcâtămaiăridicat.ăArăfiăabsurdăînsăăsăăseăcreadăăcăă
laăevaluareaăfinală,ăelevulătrebuieăsăăștieătot.ăElătrebuieăsăăștieălucrurileăesenĠialeădinămateriaă
parcursăă pentruă aă seă folosiă deă eleă cuă succesă înă diferiteă situaĠii,ă deciă săă știeă săă utilizeze ă
cunoștinĠeleăînvăĠateăînăpractică.
Evaluareaă rezultateloră scolareă seă intrepătrundeă cuă acĠiuneaă deă orientareă șiă tratareaă
difer enĠiatăăaășcolarilor,ăsubsumându -seăacĠiuniiăîndreptateăcătreăasigurareaăsuccesuluiășcolar.ă
InteracĠiuneaădintreăacesteălaturiăconstituieăunăelementăesenĠialăalăuneiăstrategiiădidactice ce-șiă
propuneăsă asigureășanseădeăreușităătuturorăelevilorășiăsăăăprevinăăeșecurileășcolare.
I.T.RaduăpuneăînăevidenĠăăurmătoareleăcaracteristiciăaleăcelorădouăăstrategii:
„- evaluareaă cumulativăă seă realizeazăă prină verificăriă parĠialeă încheiateă cuă aprecieriă deă
bilanĠă asupraă rezultatelor,ă peă cândă evaluarea continuăă seă faceă prină verificăriă sistematice,ă peă
parcursulăprogramului,ăpeăsecvenĠeămaiămici;
– evaluareaăsumativăăopereazăăprinăverificăriădeăsondajăînărândulăelevilorășiăînămaterie,ă
peăcândăverificareaăcontinuăăareălocăprinăverificareaătuturorăelevilorășiăasupraăîntregiiămaterii,ă
datăăfiindăcircumstanĠaăcaănuăătoĠiăăeleviiăînvaĠăăunăconĠinutălaăfelădeăbine;
– primaă strategieă exercită,ă înă principal,ă funcĠiaă deă constatareă aă rezultateloră șiă deă
clasificare a elevilor, pe când a doua are fun cĠiaăăprioritarăădeăclasificare,ădarănuăădefinitivă,ă
prinălăsareaăunuiăcâmpădeschis sancĠionărilorăapreciativeăviitoare;
– primulătipădeăevaluareăgenereazăăatitudiniădeănelinișteășiăstresălaăăelevi,ăiarăalădoileaătip ă
determinăă relaĠiiă deă cooperare întreă profesoriă șiă ă eleviă cultivândă simultană capacitateaă deă
evaluareășiăautoevaluareălaănivelulăelevilor”15
_________________________
15 I.T.ăRadu,ă,,Evaluareaărandamentuluiășcolar’’,ă1988,ăpagă46
Așadară celeă douăă formeă deă evaluareă nuă seă opună ciă seă completează,ă ă seă
intercondiĠioneazăă ă și,ă ambeleă continuăă săă predispunăă ă școlarulă laă oă activitateă deă învăĠareă
eficientă.
Atătălaănivelulăgândiriiăevaluăriiăînăplanulăproiectariiăcurriculare,ăcătășiădinăperspectivaă
integrarii tuturor rezultate loră evaluăriiă curente,ă realizataă deă cătreă profesor,ă laă clasă,ă logicaă
evaluariiă necesită înă primulă rândă asigurareaă uneiă armonizăriă deă substanĠăă aă demersuluiă deă
evaluareăcuăcelăgeneral,ăeducaĠional.
EvaluareaăiniĠială,ăevaluareaăformativăășiăevaluareaăsumativăăseăaflăăîntr -oăstrânsăă
unitateășiăcomplementaritate. ,,De aceea , o acĠiuneădeăevaluareăeficaceătrebuieăsăăfieă,ăînă
mod necesar, continuăă șiăcompletă ,ă iară singuraă atitudineă justificatăă șiă eficientăă faĠăă deă
folosireaă loră seă exprimă nuă înă opĠiun ea pentru una din aceste forme, ci prin îmbinarea
acestora,ăînărealizareaăunuiăprocesădeăevaluareăînăformeășiăcuăfuncĠiiămultiple,ăperfectăintegr ată
activităĠiiădidactice”16.
1.5 EVALUAREAăTRADIğIONALĂăVERSUSăEVALUAREAăMODERNĂ
Evaluarea este o activitate multămaiăcomplexăădecâtălasăăsăăseăînĠeleagăămetafora „ Când
aud de evaluare, îmi scot creionul roșu”17. Fărăă îndoialăă căă ună creionă roșuă sugereazăă atât
elevilorăcâtășiăprofesorilorăactivitateaădeăevaluare,ădară a evalua înseamnăămultămaiămult.ăÎn
contextul evaluăriiă actuale,ă respectareaă câtorvaă reguliă esteă esenĠialăă înă activitateaă fiecărui
evaluator:
săăidentificeămultipleleăsemnificaĠiiăaleămesajuluiăeducaĠional;
săăgestionezeăînămodăoptimăprocesulădeăpredareă– învăĠare,ăcuăajutorulăevaluării;
săăștieădeăfiecareădatăăcareăesteăutilitateaăactivităĠiiădeăevaluare;
săăconfruntăăceeaăceăobservăăcuăceeaăceăașteaptăădeălaăelev;
săăcomunice,ăprinăintermediulăunorăinstrumente,ărezultatulăacesteiămăsurători.
CaăreacĠieălaăcriticileăaduseăevaluăriiătradiĠionaleăs -a dezvoltatăoănouăăconcepĠieăcunoscutăă
sub numele de evaluare autentică. PoziĠiaăelevului,ăînăcazulăevaluăriiăautenticeăesteădiferităă
deăceaăaăelevuluiăevaluatăînăcontextulămăsurăriiăperformanĠei.ă
________________________
16I. T. Radu, ,, Curs de pedagogie”,ăBucurești,1988
17D.ăUngureanu,ă,,Teroareaăcreionuluiăroșu”,ăEdituraăUniversităĠiiădeăVest,ă2001, ăpag.ă294
În cel de- alădoileaăcazăelevulăproduceăunăcomportamentăpeăcareăevaluatorulădoreșteăsă –
lă masoare.ă Înă primulă cază elevulă hotărășteă subiectulă evaluăriiă siă demonstreazăă ună anumită
comportament înt- unăcontextăautentic.ăPentruăaăfiăautentică,ăevaluareaătrebuieăsaăfieăunăprocessă
continuu,ă parteă integrantaă aă învăĠării,ă înă măsurăă săă leă ofereă eleviloră șiă profesoriloră ,,ă
oportunităĠiădeăreflectiveășiădeăperfecĠionareăcontinua.”
Literaturaă deă specialitateă prezintaă diverseă principiaă peă careă leă respectăă evaluarea
autentică:
eleviiădevinămaiăpuĠinădependentădeăprofesorășiă deăfeed -back-ul acestuia, atunci
când sunt active implicate în evaluare;
evaluarea îmbun atăĠeșteăînvăĠareaășiămarcheazăăprogresul;
oferăă eleviloră șiă profesoriloră prilejulă deă aă examinaă procesulă deă învăĠare,ă deă aă
reflectaăasupraăluiășiădeăaăinterveneăacoloăundeăesteăcazul;
eleviiășiăprofesoriiălucreazăăîmpreunaăpentruărealizareaăacelorașiăscopu ri;
AnalizândăconcepteleădeăevaluareătradiĠionalăășiăevaluareămodernăăseăconstatăăcâteva
caracteristiciădistinctiveăîntreăacestea,ădarășiăcontinuitateaădeălaătradiĠionalălaămodern.
EvaluareaătradiĠionalăă– caracteristici:
expresiile cel mai frecvent folositeă pentruă denumireaă activităĠiiă deă evaluareă sunt:ă
examinare,ă verificare,ă ascultare,ă control,ă chiară dacăă aceastăă activitateă seă desfășoarăă
într-unăcontextăcotidian,ășiănuălaăfinalulăunuiăprogramădeăinstruire;
apreciereaă școlarăă sauă verificareaă seă cons tituia ca moment separat de activitatea de
predare- învăĠare;
acĠiona cuăprecădereăperiodic,ărealizând,ădeăregulă,ăoăevaluareăsumativă;
esteăsinonimăăcuăapreciereaăclasică,ăcuănotaĠiaăsauăcorecĠia,ăcuăcontro lul continuu al
învăĠăriiășcolare;
seăfinalizeazăă cu clasificarea (clasamentul elevilor – evaluareăcomparativă);
notaăsauăcalificativulăsancĠionaăînvăĠareaădeăcătreăelev;
selecteazăă șiă excludeă anumiteă domeniiă aleă învăĠăriiă maiă greuă deă evaluat:ă at itudini,
comportamente,ătrăsăturiădeăpersonalitateăetc;
este centratăăpeăcunoștinĠe;
notarea este un scop în sine, un mijloc de clasificare sau de certificare;
esteăsinonimăăcuănoĠiuneaădeăcontrolăalăcunoștinĠelor;
evaluatorulă constată,ă comparăă șiă judecă;ă esteă centratăă deciă peă elevă șiă apreciazăă
conformitateaă cunoștinĠeloră predateă (lecĠiaă învăĠată)ă cuă oă scarăă deă valoriă careă esteă
lăsatăă laă apreciereaă profesoruluiă șiă careă rămâneă înă mareă parteă implicită,ă nuă seă
comunicăăelevilor ;
incrimineazăădoarăelevulănuășiăcriteriileădeăapreciereădeșiădeămulteăoriăcriteriileăsuntă
insuficient definite sau confuze;
ascundeă ună mareă gradă deă arbitrarietateă șiă esteă dificilă deă realizată printr -oă muncăă înă
echipă,ăcooperativă,ăcomplementară;
activeazăăunăsoiădeășantaj,ăunăraportădeăforĠeămaiămultăsau maiăpuĠinăvizibilă – între
învăĠătorășiăelev – împiedicândăastfelăcooperareaăliberă șiăcreatoare.
Evaluareaămodernă,ăautentică – caracteristici:
evaluarea nu include decât sarcini contextualizate;
evaluarea se face doar asupra problemelor complexe;
evaluareaătrebuieăsăăcontribuieălaădezvoltareaăcompetenĠelorăelevilor;
evaluareaăcereăutilizareaăfuncĠionalăăaăcunostinĠelorădisciplinare;
nuăexistăăconstrângeriădeătimpăfixateăarbitrarăînăcazulăevaluariiăcompetentelor;
sarcinaășiăcerinteleăsaleăsuntăcunoscuteăînainteădeăsituaĠiaădeăevaluare;
evaluarea cer eăoăanumităăformăădeăcolaborareă(ăînăperechiăsauăînăgrupuriămaiămari);
corectareaăiaăînăconsiderareăstrategiileăcognitiveășiămetacognitiveăutilizateădeăelevi;
corectareaănuătineăcontădecâtădeăerorileăimportanteăînăaplicareaăconstrucĠieiă
competenĠei ;
criteriileădeăcorectareăsuntădeterminateăfacândăreferinĠăălaăcerinteleăcognitiveăaleă
competenĠelorăvizate;
autoevaluarea face parte din evaluare;
criteriileădeăcorectareăsuntămultipleășiăpermitămulteăinformaĠiiăasupraăcompetenteloră
evaluate;
evaluarea treb uieăsăădetermineăforĠeleăelevilor;
informaĠiileăexterneăprinăevaluareătrebuieăsaăĠinăăseamaădeăaptitudinileăelevilor,ădeă
cunostinĠeleălorăanterioareășiădeăgradulăactualădeăstapânireăaăcompetentelorăvizate;
aceleașiădemersuriădeăevaluareăsuntăceruteătuturor elevilorășiădepisteazăădificultăĠile;
evaluareaăesteăghidată/ăcondusăădeăcerinteădeăvaliditateăecologică.
Cumăseăpoateăobserva,ă evaluareaămodernăănuăseămaiărezumăădoarălaăaă apreciaădacăă
eleviiăauăînvăĠatăbine,ăciăcautăăsăăapreciezeășiăeficacitateaăansamb lului de procese care trebuie
săăconducăălaăînvăĠare.ăObiectulăevaluăriiănuămaiăesteădoarăelevul,ăciăăîntregăsistemul.ăContrară
evaluăriiă tradiĠionale,ă evaluareaă modernăă implicăă sistemulă instituĠională laă diferiteleă saleă
niveluri;ăesteăceeaăceăneăconvingeăsă avemăînăvedereăaccepĠiunileădiferiteăaleăconceptuluiădeă
evaluare:ă unaă limitatăă strictă laă rezultateleă elevului,ă careă poateă fiă denumităă șiă evaluareă
docimologică,ă altaă dedicatăă diverseloră alteă variabileă incluseă înă procesulă didactic,ă denumităă
evaluare de proces.
Înă condiĠiileă învăĠământuluiă modern,ă competenĠaă seă transformăă înă finalitateă aă
procesuluiă educaĠională șiă ,,obiect”ă ală evaluăriiă școlare.ă CompetenĠeleă școlareă
disciplinare/transversaleădobânditeădeăelevăînăcadrulăuneiăinstruiriăsiăevaluăriă,,ăautentice”ăauă
luatăloculăobiectivelorăoperaĠionale/comportamenteă(observabileășiămăsurabile).ăÎnădomeniulă
evaluativeă neă aflamă înă fazaă reconceperiiă evaluării,ă aă treceriiă deă laă evaluareaă obiectiveloră laă
evaluareaăcompetenĠelorășcolare.
Reconceperea eva luăriiădinăperspectivaăcompetenĠ elor presupune:
Extindereaăevaluariiădeălaăverificareășiăapreciereăaărezultatelorălaăevaluareaăprocesului,ă
aă strategieiă purtătoareă deă succes;ă evaluareaă eleviloră dară siă aă obiectivelor,ă aă
conĠinutului,ămetodelor,ăaăsituaĠieiădeăînvăĠareă,ăaăevaluăriiăînsăși;
Luareaă înă considerare,ă peă lângăă achiziĠiileă cognitive,ă șiă aă altoră indicatori,ă precum:ă
personaliatatea,ă conduit,ă atitudinile;ă apliacareaă înă practicăă aă celoră învăĠate;ă
diversificareaătehnicilorădeăevaluareăsiăadecvareaăacestoraălaăsituaĠiil e concrete( teste
docimologice,ălucrăriădeăsinteză,ătahniciădeăevaluareăaă achiziĠiilorăpractice,ăprobeădeă
aptitudini, conduit, valorizare etc.);
Deschidereaă evaluăriiă spreă viaĠă:ă competenĠeă relaĠionale,ă comunicareă profesor -elev,
disponibilităĠiădeăintegrareăsocială;
Scurtarea drumului evaluare- decizie – acĠiuneăameliorative,ăinclusiveăprinăintegrareaă
eforturilorășiădisponibilităĠilorăparticipativeăaleăelevilor;ăcentrareaăpeăaspecteleăpositiveă
șiănesancĠionareaăînăpermanenĠăăaăcelorănegative;
Transformarea elevului într-un partener al profesorului în evaluare, prin :
autoevaluare,ăinterevaluare,ăevaluareăcontrolată.18
___________________
18Dană Potolea,ă Marină Manolescu,ă Ioană Neacșu,ă ,,ă Metodologiaă evaluăriiă realizăriloră școlareă aleă elevilor – ghid
metodologicăgeneral”,ăEdituraăErcăPress,ăBucurești,ă2011
CAPITOLUL 2
METODE,ăTEHNICIăȘIăINSTRUMENTEăDEăEVALUARE
Motto:ă,,ă…niciăoăevaluareănuăesteăpurăăsauăperfectăăînăsineăsauăînămodăabsolut.ă
PerfecĠiuneaăoricăreiăevaluăriăprovineădinăadecvareaăeiăălaăo biectele pentru care este
făcută.”
Genevieve Meyer
2.1 REPERE CONCEPTUALE
Etimologic,ă conceptulă deă “metodă”ă derivăă dină grecesculă ,,methodos”ă careă semnificăă
,,drumă spre”,ă ,,caleă deă urmat”ă pentruă atingereaă unuiă ă obiectivă bineă precizată șiă definit,ă ună
demersădeăinvestigareăaămodalităĠilorăeficienteădeăcunoaștereăaărealităĠii,ădeăreflecĠieăasupraăeiă
șiădeătransformareăaăacesteiaăpeăbazaăexperienĠeiăant erioare a elevilor. Metoda de evaluare este
oă caleă prină careă profesorulă oferăă eleviloră posibiltateaă deă aă demonstraă nivelulă deă stăpânireă aă
cunoștinĠelor,ă deă formareă aă diferiteloră capacităĠiă testateă prină utilzareaă uneiă diversităĠiă deă
instrumente adecvate sco puluiăurmărit.
Înă ansamblulă său,ă eaă vizeazăă întregulă demersă deă proiectareă șiă realizareă aă actuluiă
evaluativ,ă deă laă stabilireaă obiectiveloră deă evaluareă șiă pânăă laă construireaă siă aplicareaă
instrumentuluiădeăevaluareăprinăăcareăintentionămăsăăobĠinemăinformaĠiiănecesareășiărelevanteă
pentru scopurile propuse.
Evaluareaă seă realizeazăă diferită deă laă ună profesoră laă altul.ă Esteă evidentă căă acĠiunileă
evaluativeăcurenteănuăăpotăfiăstandardizate,ădarăacesteaătrebuieăsăăseăbazezeăpeăobiectiveleășiă
standardeleă educaĠionale.ă Înă programeleă școlareă seă potă sugeraă diferiteă metodeă șiă tehniciă deă
evaluare,ă caă șiă sarciniă specificeă fiecăreiă discipline,ă metodeă șiă tehniciă deă evaluareă înă directăă
legăturăăcuăobiectiveleășiăconĠinuturileătestate,ădisciplinaădeăstudiuănivelulășiăparticularităĠileă
deă vârstăă aleă elevilor.ă Trebuieă utilizatăă ă oă ă gamăă câtă maiă variatăă ă deă metode – începând cu
probeleăscriseăășiăterminândăăcuăportofoliulă – dacăăprofesorulădoreșteăcaăinstruireaășiăînvăĠareaă
săăseăproducăălaăstandardeăcalitati ve superioare.
Caracteristici generale:
dinăperspectivaăînvăĠământuluiămodern,ăpredominantăformativ,ămetodeleădeăevaluareă
însoĠescă șiă faciliteazăă desfășurareaă procesuluiă instructiv -educativ. Într-un context de
evaluareăformativă,ăînsoĠescășiăpermităreglareaădesfășurăriiăprocesuluiădeăînvăĠământ;
seăelaboreazăășiăseăaplicăăînăstrânsăălegăturăăcuădiferiteleăcomponenteăaleăprocesuluiădeă
învăĠământ,ăaflateăînăipostazaădeă,,ăobiecteăaleăevaluării”;
seă concep,ă seă îmbinăă șiă seă folosescă înă legăturăă cuă particularităĠileă deă vârstăă șiă
individuale,ăcuămodulădeăacĠionareăalăfactorilorăeducativi;
auăcaracterădinamic,ăfiindădeschiseăînnoirilorășiăperfecĠionărilor;
auăcaracterăsistemic:ăfărăăa -șiăpierdeăentitateaăspecifică,ăseăîmbină,ăseăcompleteazăășiăseă
influenĠeazăăreciproc,ăalcătuindăunăansambluămetodologicăcoerent;
raporturileădintreăeleăseăschimbăăînăfuncĠieădeăcontext.ăTrebuieăremarcateăraporturileă
dinamiceădintreăacesteăconcepte.ăÎnădiverseăcontexteăeducaĠionaleăuneleădintreăacesteaă
potăfiămetodeăprinăintermediulăcă rora este condus procesul evaluativ, în timp ce alte
împrejurăriă potă deveniă mijloaceă deă culegere,ă prelucrareă aă informaĠiiloră sauă deă
comunicareăsocialăăprofesor – elev.
Tipologia metodelor de evaluare:
MetodeleăutilizateăînăevaluareaăperformanĠelorășcolareăsuntădeămaiămulteăfeluri.ăÎnă
funcĠieădeă criteriul istoric/ cronologic ,ămetodeleădeăevaluareăseădiferenĠiazăăînătradiĠionaleășiă
moderne.
A.ăMetodeătradiĠionaleădeăevaluare:
– Evaluareaăorală
– Eva luareaăscrisă
– Evaluarea prin probe practice
– Testul docimologic
B.ăMetodeămoderne,ăalternativeășiăcomplementareădeăevaluare:
– ObservareaăsistematicăăaăcomportamentuluiăelevuluiăfaĠăădeăactivitateaășcolară
– Portofoliul
– InvestigaĠia
– Proiectul
– Autoevaluarea
NumeroaseădiscuĠiiăs -au purtat de- aălungulătimpuluiășiăcontinuăăsăăseăpoarteășiăastăziăînă
legăturăă cuă gradulă deă obiectivitateă șiă deă precizieăală metodeloră deă evaluare.ă Suntă numeroaseă
argumenteă“pro”ășiă“contra”ăutilizăriiăexclusiveăaă uneia sau alteia dintre metodele cunoscute.
Înă realitate,ă îmbinareaă loră constituieă soluĠiaă ceaă maiă potrivită,ă fiecareă categorieă dovedindă
virtuĠiășiălimite.
2.2 METODEăTRADIğIONALEăDEăEVALUARE
PrinămetodeădeăevaluareăînĠelegemăoămodalitateădeăoperaĠionalizare a valorii.
MetodeleătradiĠionaleădeăevaluareăauăcăpătatăaceastăădenumireădatorităăconsacrăriiăînă
timpăcaăfiindăcelămaiădesăutilizate.ăDinăaceastăăcategorieăfacăparte:
probele orale
probele scrise
probele practice
„Probă = orice instrument de evaluare proiectat, administrat și corectat de către profesor.”
Fiecareă dintreă acesteă metodeă tradiĠionaleă areă avantajeă șiă dezavantaje.ă Dină acesteă
considerente ele trebuie combinate într-un timp optim.
2.2.1. PROBELE ORALE
Probeleăoraleăreprezintăămetodaăcelămaiădesăutilizatăălaăclasă.ă,,ă Atâta timp cât educația
ramâne o problemă de comunicare, ca orice act de comunicare ea va utiliza cuvântul ”ă
Datorităă fidelităĠiiă șiă validităĠiiă loră scăzute,ă acesteă probeă nuă suntă recomandate înă situaĠiiă deă
examen, ele fiind caracteristice în principal disciplinelor care presupun demonstrarea unor
capacităĠiă șiă abilităĠiă greuă deă surprinsă prină intermediulă probeloră scriseă (capacitateaă deă
comunicareăverbală).
Ioană Nicolaă preferăă săă înĠeleagăă ascu ltarea ca „o formă de conversație prin care
profesorul urmărește volumul și calitatea cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor elevilor
și a capacității de a opera cu ele”.
Specificulă probeiă oraleă rezidăă atâtă dină folosireaă limbajuluiă oral,ă câtă șiă înă legăturaă
psihologicăă„faĠăăînăfaĠă”ădintreăprofesorășiăelev.
Forme specifice de evaluare orală: conversaĠia,ă discuĠia,ă povestirea,ă explicarea,ă
lectura, observareaă activităĠiiă șiă comportamentuluiă elevilor,ă eseulă oral,ă chestionarulă deă
interviu, susĠinerea unui portofoliu, dezbaterea, concursuri.
Avantajeleăutilizăriiăprobelorăoraleăvizează:
– flexibilitateaășiăadecvareaăindividualăăaămoduluiădeăevaluareăprinăposibilitateaă
deăaăalternaătipulăîntrebărilorășiăgradulălorădeădificultateăînăfuncĠieădeăcalitateaă
răspuns urilor oferite de elev;
– posibilitateaădeăaăclarificaășiăcorectaăimediatăeventualeleăeroriăsauăneînĠelegeriă
aleăelevuluiăînăraportăcuăunăconĠinutăspecific;
– formulareaărăspunsurilorăurmărindălogicaășiădinamicaăunuiădiscursăoral,ăceeaăceă
oferăămaiămultăălibertateădeămanifestareă aăoriginalităĠiiăelevului,ăaăcapacităĠiiă
sale de argumentare;
– tipulă deă interacĠiuneă creatăă întreă evaluatoră șiă evaluat,ă deă naturăă săă stimulezeă
modulădeăstructurareăaărăspunsurilorădateădeăelev,ăîncurajândășiămanifestăriăcareă
permit evaluarea comportamentului afectiv – atitudinal.
Seă identificăă oă multitudineă deă factoriă careă influenĠeazăă probeleă orale:ă gradulă deă
dificultateă diferită ală întrebăriloră deă laă ună elevă laă altul,ă stareaă afectivăă aă examinatorului,ă
comportamentul variat al examinatoru luiăpeăparcursulăexaminăriiămaiămultorăelevi,ăvarietateaă
acestuiăcomportamentălaăevaluaĠiădiferiĠiă(atitudineădeăcalmăsauănerăbdareăoriăirascibilitate,ădeă
bunăvoinĠăăsauădeărăceală,ăîncurajatoareăsauăinhibitoare,ăascultareaăcuărăbdareăaărăspunsuriloră
sau î ntrerupereaă frecventăă aă candidatului,ă asaltându -lă cuă întrebări),ă iară cândă suntă maiă mulĠiă
evaluaĠi,ăpuĠiniăsuntăoameniiăatâtădeăstabiliăîncâtăsăăĠinăăbalanĠaăjudecăĠilorălaăacelașiănivelăînă
ciuda obosel ii.ăDiferenĠeleădeănotareăseăpot datora, de asemenea, g esturilorășiăĠinuteiăelevilor,ă
atitudiniiășiăînfăĠișăriiălorăfizice,ăexpresiei,ăemoĠiilor,ăperceperiiăacestoraădeăcătreăprofesor.
La aceste limite s- arăadăugaășiăalteleăcumăarăfi:
– realizeazăăoăevaluareăprinăsondaj;
– nivelăscăzutădeăvaliditateășiăfidelitate;
– consumulămareădeătimp,ăavândăînăvedereăcăăeleviiăsuntăevaluaĠiăindividual.
DeciziaăprofesoruluiădeăaăutilizaăprobeleăoraleăînăanumiteăsituaĠiiăaleăpracticiiășcolareă
curenteătrebuieăsăăseăîntemeiezeăpeăraĠiuniăcareăĠinăde:
– obiectiveleăevaluăriiăînăsituaĠia concretă;
– tipul de evaluare promovat;
– numărulăelevilor;
– timpulădisponibilășiăresurseleămaterialeăalocate;
– tipulădeăinformaĠieăpeăcareăprofesorulădoreșteăsăăoăobĠinăăprinărăspunsurileăelevilor;
– naturaășiăspecificulădisciplinei.
2.2.2. PROBELE SCRISE
FuncĠiaăprincipalăăaăevaluăriiăprinăprobeăscriseăînăcontextădidacticăcotidianăesteăaceeaă
deăaăoferiăcadruluiădidacticăinformaĠiiăprivindăcalitateaăactivităĠiiărealizateășiăefecteleăacesteia ă
exprimateăînănivelulădeăpregătireăalăelevilor.ăEaăsemnaleazăăsituaĠiileăînăcareăuniiăeleviănuăauă
dobândită capacităĠile,ă subcapacităĠile,ă abilităĠileă preconizateă laă ună nivelă corespunzătoră și,ă înă
consecinĠă,ăfacănecesarăăaplicareaăunorămăsuriărecuperatorii.
Evaluareaă scrisăă apeleazăă laă suporturiă concretizateă înă fișeă deă muncăă independentă,ă
lucrăriădeă controlăetc.ăEleviiăprezintăăachiziĠiileălorăînăabsenĠaăunuiăcontactădirectăcuăcadrulă
didactic.
Principalele modalităĠiă deărealizareăaăevaluărilorăprinăprobeăscriseăsuntă:
•ăProbe scrise de control curent . Acestea cuprind 1- 2ă întrebăriă dină lecĠiaă deă ziă șiă
dureazăămax.ă15 -20ădeăminute.ăLucrărileădeăacestăgenăauărolădeăfeed -back atât pentru elev cât
șiăpentruăcadrulădidactic.ăCerinĠeleă(itemii)ăpotăvizaăatâtăreproducereaăcelorăînvăĠateăprecumășiă
exerciĠiiădeămuncăăindependent ă;
•ă„Examinările scurte de tip obiectiv” , cu durata de 5 minute: se dau 4- 6ăîntrebăriălaă
careăeleviiărăspundăînăscrisăsuccesiv.ăCorectareaăseăpoateăfaceăfieădeăeleviiăînșișiăprinăraportareă
laămodelă(comparareăcuărăspunsurileăcorecte)ăoferiteăfieădeăcad rul didactic, fie de colegi, prin
schimbareaălucrărilor.
•ăLucrări scrise/probe aplicate laă sfârșitulă unuiă capitol.ă Acestă tipă deă probeă acoperăă
prinăitemiiăformulaĠiăelementeleăesenĠiale,ăreprezentativeăaleăcapitoluluiărespectiv.ăEleăverificăă
șiăevalueazăăîndeplinireaătuturorăobiectivelorăterminaleăaleăcapitoluluiărespectiv.ăÎndeplinescăoă
funcĠieădiagnostică.
Avantajeleăevaluăriiăprinăprobeăscrise:
PuneămaiăbineăînăevidenĠăăcapacitateaădeăgândireăaăelevuluiădecâtăprinăexprimareaă
orală;
Permite examinareaăunuiănumărămaiămareădeăeleviăpeăunitateaădeătimp;
Faceăposibilăăcomparareaărezultatelor,ădatăăfiindăidentitateaătemeiăpentruătoĠiăelevii;
OferăăelevilorătimiziăposibilitateaădeăaăexpuneănestânjeniĠiărezultateleă/ăceeaăceăauă
în-văĠat;
În fu ncĠieă deă contextă seă poateă asiguraă anonimatulă lucrărilor,ă șiă înă consecinĠă,ă
realizareaă uneiă aprecieriă maiă puĠină influenĠatăă deă părereaă peă careă profesorulă și -a format- o
asupraăelevuluiă(fieăpozitivă,ăfieănegativă:ăefecteleăHaloăsauăPygmalion).
Dezavantajele evaluăriiăprinăprobeăscrise:
Comparativă cuă evaluărileă orale,ă verificareaă prină probeă scriseă nuă permiteă caă uneleă
eroriă aleă elevuluiă înă formulareaă răspunsuriloră săă fieă lămuriteă șiă corectateă peă locă deă cătreă
evaluator (ca-drul didactic);
Nuă esteă posibilăă orientarea/ghidareaă eleviloră prină întrebăriă suplimentareă cătreă ună
răs-punsăcorectășiăcomplet;
Cândă conĠinutulă probeloră nuă acoperăă întreagaă problematicăă curricularăă ceă trebuieă
evalu- ată,ăcreșteărolulăîntâmplăriiăînăevaluareaărezultatelor;
Implicăă ună feed -backă maiă slab,ă eventualeleă eroriă sauă răspunsuriă incompleteă
neputândăfiăoperativăeliminate/corectateăprinăintervenĠiaăprofesorului;
Momentulăcorectăriiășiăvalidăriiărezultatelorăseărealizeazăăcuărelativăăîntârziere.
Referindu- seălaăacesteădeficienĠe,ăV.ăPavelcuăobservăăcăă„ unele informații și exprimări
ale elevului nu pot fi verificate și elucidate de către examinator; unele rămân echivoce, iar
altele se află sub semnul întrebării în ceea ce privește valoarea lor personală. Este greu să
discernem într-o l ucrare scrisă exprimarea șablon de capacitatea de reflecție a elevului.”
I.ăT.ăRaduăconstatăăcăădeșiăprinălucrărileăscriseă „ se realizează un grad mai mare de
concordanță în aprecieri, nu s -a dovedit superioară aceleia de la probele orale”.
Evaluărileă orale șiă evaluărileă scriseă suntă modalităĠiă evaluativeă complementareă șiă nuă
exclusive,ăprinăurmare,ăseăcerăaăfiădesfășurateăoportunășiăoptim,ădeoarece:
•ăAtâtăevaluărileăoraleăcâtășiăevaluărileăscriseănuăacoperăăniciăseparatăniciăîmpreunăă
întreaga realitate ed ucaĠionalăăsupusăăevaluării.ăÎnăconsecinĠă,ăeleătrebuieăcompletateăcuăprobeă
practiceășiăcuăalteăformeădeăevaluareăpedagogică.
•ăEvaluărileăoraleășiăevaluărileăscriseăauăparticularităĠiădistincte.ăCaăatare,ăseăimpuneă
cerinĠaăcaăfiecareădintreăacesteaăsăăfieăcunoscuteășiărespectateălaăclasăădeăcătreăcadrulădidactic.
•ă Avândă înă vedereă particularităĠileă limbajuluiă oral,ă seă impuneă caă acesteaă săă nuă fieă
transpuseăînăscrisăînăformulareaăîntrebărilorășiăniciăaărăspunsurilor,ăîntrucâtăproducăunăefectădeă
superficialitate.
•ăInvers,ăinfluenĠaăparticularităĠilorăscrisuluiăasupraăvorbiriiăîntr -oăsituaĠieăevaluativăă
(șiă nuă numai)ă poateă săă producăă efecteă deă conciziuneă inutilăă șiă săă generezeă dificultăĠiă deă
înĠelegere.
2.2.3. PROBELE PRACTICE
Aceastăămetodăăreprezintăăunăliantăîntreă„aăști”ășiă„aăface”.ăProbeleăpracticeărăspundă
unuiădezideratăalăpedagogieiămoderne,ășiăanumeăacelaădeăaădaăcursăcerinĠeiădeă„aăștiăsăăfac i”.ă
Evaluareaă prină probeă practiceă vizeazăă identificareaă capacităĠiloră deă aplicareă practică ă aă
cunoștinĠelorădobânditeădeăcătreăelevi,ăaăgraduluiădeăîncorporareăaăunorăpriceperiășiădeprinderi,ă
concretizateăînăanumiteăsuporturiăobiectivaleăsauăactivităĠiămateriale19.
EvaluareaăpracticăăesteăposibilăășiănecesarăăatâtălaădisciplineleăcareăînămodătradiĠională
sauă centrată peă oă evaluareă practicăă (cumă esteă cazulă educaĠieiă tehnologice,ă educaĠi eiă plastice,ă
educaĠieiămuzicale,ăeducaĠieiăfizice),ădarășiălaădisciplineăpredominantăteoretice,ăaxateăpânăănuă
demultăpeăoăevaluareăteoretică.
Caracteristici
Spre deos ebireădeăevaluareaăoralăășiăceaăscrisă,ăcareărealizeazăăcuăprecădereăoăeva luareă
cantitativăășiăcalitativăăaă produsului învăĠăriiăelevilor,ăevaluareaăpracticăăseăexercităășiă
asupra procesului deăînvăĠareăcareăaăcondusălaăacelăprodusăfinal.
Probele de acest tipă suntă folosite,ă îndeosebi,ă laă obiecteleă deă învăĠământă cumă suntă
matematica,ăcunoaștereaămediului,ăeducaĠiaăfizică.
Evaluareaăprinăprobeăpracticeărealizeazăăverificareaămoduluiăînăcareăeleviiăefectueazăă
diferiteălucrăriăspecificeăunorădisciplineădeăînvăĠământ.ăEsteăfolosită,ăîndeosebi,ăpentruă
verificareaăconĠinutuluiăexperimentalășiăpracticăalăinstruirii.
PentruărealizareaăcuăsuccesăaăuneiăactivităĠiăpractice,ăîncăădeălaăînceputulăsecve nĠeiădeă
învăĠareăeleviiătrebuieăsăăfieăavizaĠiăasupraăurmătoarelorăaspe cte:
•ăTematicaălucrărilorăpractice;
•ăEtapeleăceătrebuieăparcurseăpânăălaăobĠinereaăprodusuluiăfinal;
•ăModulăînăcareăacesteaăvorăfiăevaluateă(baremeleădeăcorectareășiădeăapreciereă
– respectivăcriteriileădeărealizareășiăcriteriileădeăreușită);
•ă CondiĠiileă careă suntă oferiteă eleviloră pentruă realizareaă activităĠiiă respective:ă
aparate,ădispozitive,ăspaĠiiă20.
_______________________
19CucoșăConstantin,ă,,ăPedagogie”,ăEd.ăPolirom,ăIași,2002
20Neacșuă I,ă Stoicaă A,ă ,,Ghidă generală deă evaluareă șiă examinare”,ă M.I.,ă CNEE,ă E d.ă Aramis,ă București,ă 1998,ă
pag.76
Peălângăăavantaje,ăcoborâreaăînăpracticăăaduceășiădezavantajulărutineiășiăempirismului,ă
ală reduceriiă acestoră metodeă laă ansambluriă deă mișcăriă nesemnificativă didactice.ă Suntă deă
menĠionatășiăalteăinconveniente:ăsubiectivitatea,ăintervenĠiaăunorăfactoriăexteriori,ăgradulăredusă
de omogenitate, dificultatea evaluatorilor de a- iăobservaăpeăevaluaĠiăînătimpulăprobelor,ăchiară
înă momentulă activităĠiiă lor,ă astfelă încât,ă nesupravegheaĠi,ă e levii se pot ajuta între ei sau
produseleă prezentateă caă rezultată ală activităĠiiă loră săă fieă făcuteă înă realitateă deă cătreă persoane ă
calificate.
Tipuriăspecificeăaleăevaluăriiăpractice
Probeleăevaluativeădeăordinăpracticăseăpotăgândiăînăurmătoareleă perspectiv e:
•ăexecutareaădeăcătreăeleviăaăunorăproduseăpornindădeălaăunămodel;
•ărealizareaădeăcătreăeleviăaăunorăacĠiuniăpornindădeălaăunăproiectădeăacĠiuneă
(dansădeămajorete,ăgimnasticăăacrobatică);
•ă simulareaă unoră acĠiuniă înă condiĠiiă specialeă (pe calculator,ă înă sălileă deă
simulare – ex.ăcreștereaășiădezvoltareaăuneiăplante).
a.ăActivităĠileăexperimentale
Sunt specifice în contextul disciplinelor cu caracter practic- aplicativ.ăSuntăoăvariantăăaă
evaluăriiăpractice,ăcareăseăfocalizeazăănumaiăpeăprodusulăfinalăalăuneiăsecvenĠeăeducaĠiona leă
parcurse de elev.
b.ăAnalizaăproduselorăactivităĠiiăelevilor
PrinăprodusăalăactivităĠiiăelevuluiăseăînĠelegeătotăceeaăceărealizeazăăelăînășcoalăășiăînă
afara ei. Începând de la cele mai simple forme pe care le îmbr acăărealizărileăacestuia,ăcumăară
fiătemeleăpentruăacasăășiăpânăălaăceleămaiăcomplexe,ăatâtărezultateăaleăactivităĠiiăintelectualeă
(eseuri,ăcompuneri,ăpoezii,ămonografii),ăcâtășiăpractice.
AceastaăformăănuăignorăăînsăăprocesulăînvăĠării,ăîntrucâtăprodusulăfinalăsauăparĠialăseă
configureazăătreptat,ăeșalonatășiăpoateăfiăamelioratădinămers.
Niciăunăinstrumentădeămăsurareănuăpoateăfiă consideratăuniversalăvalabilă pentruătoateă
obiectiveleă șiă conĠinuturileă șiă nuă poateă furnizaă ună tablouă cuprinzătoră ală schimbă rilor șiă
rezultatelor elevilor
Verificareaă completăă aă realizăriiă obiectiveloră vizateă înă procesulă deă instrucĠieă șiă
educaĠieă seă obĠineă prină îmbinareaă diferiteloră tehniciă deă măsurateă șiă prină folosireaă celoră maiă
adecvate.
2.2.4 TESTUL DOCIMOLOGIC
Testeleă constituieă instrumenteă deă verificareă cuă structurăă șiă însușiriă specifice.ă Prină
formaădeăexaminareăadoptată,ătestulăesteăfieăoăprobăăoralăăsauăpractică,ăfie,ădeăceleămaiămulteă
ori,ă oă probăă scrisă.ă I.ă T.ă Raduă considerăă testulă „principalul mijloc de obținere a unor date
relevante referitoare la performanțele elevilor” .
TestulădocimologicăesteăoăalternativăășiăoăcaleădeăeficientizareăaăevaluăriiătradiĠionale.ă
Esteăoăprobăăstandardizată, ceăasigurăăoăobiectivitateămaiămareăînăprocesulădeăevaluare.
FuncĠ ionalitatea testelorădocimologiceădepindeădeăoăserieădeăcondiĠiiăriguroase,ămaiă
alesădeănaturăătehnică.ăFolosirea,ăînătimp,ăaătestelorăpentruăevaluareaărezultatelorășcolareăaleă
elevilorăaăcondusălaăsesizareaăanumitorăprecauĠiiădeăcareătrebuieăsăăseăĠinăăse ama. În literatura
deăspecialitateăacesteă„condiĠiiăriguroase”ăseăregăsescăsubădenumireaădeă„calităĠile”ătestelor.
Acesteă calităĠiă sunt:ă identitatea, validitatea, fidelitatea, consistența, omogenitatea,
amplitudinea, sensi-bilitatea, standardizarea, etalonarea, utilitatea, economicitatea,
operativitatea, legătura cu alte teste etc .
Standardizarea esteăunaădinăcalităĠile/ăcondiĠiileăesenĠiale.ă Deăaceastăăcaracteristicăă
depindă obiectivitateaă șiă corectitudineaă testului,ă independentă deă contextă oriă persoa na
evaluatorului. „Testele oficiale sunt în mod obligatoriu standardizate, atributul de
standardizat fiind asociat cu o anumită garanție, o atestare a valorii unor astfel de teste” . (D.
Ungureanu, op. cit .).
Ună testă standardizată esteă ună testă aă căruiă construcĠie,ă aplicareă șiă interpretareă suntă
completă șiă rigurosă urmărite,ă înă bazaă unoră normeă șiă criteriiă clare,ă acceptateă șiă respectateă deă
evaluatoriășiăevaluaĠi.
Standardizareaă dară șiă respectareaă altoră calităĠiă aleă testeloră asigurăă ună sistemă unică deă
raportare valoricăăaătuturorăsubiecĠilor.
Standardizarea are sensuri multiple:
Pregătireaă prealabilăă aă întreguluiă material,ă pânăă laă primaă aplicare,ă cuantificareă și ă
interpretareăaărezultateloră(construcĠiaăînăsineăaătestului).
Stipulareaăclară,ăprecisă,ănormativăăși imperativăăaăunorăreguliășiăcondiĠiiădeăaplicare,ă
deă rezolvareă șiă deă interpretareaă aă unuiă testă aflată peă piaĠă,ă pentruă uză curent;ă aceastaă
presupune:
oăStandardizareaăconĠinutuluiă(aăitemilorăcaăatare);
oăStandardizareaăinstruiriiăsubiecĠilor;
o Stand ardizareaăcondiĠiilorădeălucru;
oăStandardizareaămoduluiădeămăsurare;
oăStandardizareaăinterpretăriiășiăacordăriiăcalificativului.
Clasificarea testelor:
A)ăÎnăviziuneaăluiăI.ăHolbanășiăI.T.ăRadu,ăînădomeniulăeducaĠional,ădupăă categoria
specificăădeăachiziĠiiăevaluateășiămodulădeăfinalizareăaăactuluiăevaluativ, distingem următoareleă
trei tipuri de teste:
•ăTesteăpedagogice
•ăTesteădocimologice
•ăTesteădeăcunoștinĠeă
ÎntreăacesteătreiăcategoriiăsuntădiferenĠeăsemnificative.ăAstfel:
a)ăTesteleădeăcunoștinĠeă seăfocalizeazăăpeăoăcategorieăspecificăădeăachiziĠiiăaleăelevului,ășiă
anumeăcunoștinĠeleăacestuia.ăTesteădeăcunoștinĠeăexistăășiăînăpsihologieășiăînăsociologieășiăînă
educaĠie.ăSuntăinstrumenteleăcareăreprezintăăcategoriaămaximală integratoare.
b) Testele pedagogice seă subordonează,ă caă gradă deă generalitate,ă testeloră deă cunoștinĠe.ă
Aceasta deoarece sunt considerate teste pedagogice doar aceleă testeă careă evalueazăă
cunoștinĠeleă ocazionate,ă provocateă șiă realizateă înă școală,ă înă mediulă educaĠională formal,ă peă
secvenĠeăspecificeădeăpredareă/ăînvăĠare.
c) Testele docimologice suntă doară aceleă testeă pedagogiceă careă continuăă șiă prelungescă
evaluareaă specificăă pânăă laă acordareaă efectivăă aă unuiă calificativă sauă aă uneiă noteă șiă care ă
ierarhizează,ă clasificăă eleviiă dupăă performanĠeleă obĠinute,ă dupăă prestaĠiaă deă momentă sauă
cumulativă.
Înă concordanĠăă cuă aceastăă diferenĠiere,ă oriceă testă docimologică esteă inevitabilă ună testă
pedagogicăși,ăînăacelașiătimp,ăunătestădeăcunoștinĠe.
B)ăExistă,ăfărăăîndoială,ămulteăalteăcriteriiăînăfuncĠieădeăcareăpotăfiăclasificateătestele:
•ă dupăă obiectulă evaluării (ceeaă ceă seă evaluează),ă sauă domeniulă socio -cognitiv: teste
psihologice , teste docimologice sau de randament , teste sociologice;
•ădupăămodulădeăaplicare/admini strare: teste orale , teste scrise, teste practice;
•ădupăănumărulăsubiecĠilorăcăroraăliăseăaplicăătestul:ătesteă personale , teste de grup ;
•ă dină punctulă deă vedereă ală metodologiei elaborării:ă testeă standardizate, teste elaborate de
profesor;
•ădupăămomentulăadministrării : teste inițiale , teste de progres , teste finale;
•ăDupăănaturaăitemilorăcomponenĠi:ătesteă obiective , teste subiective etc.
Etapeleăelaborăriiășiăaplicăriiătestuluiădocimologic:
Elaborarea unui test docimologic constituie o activi tateă laborioasăă careă presupuneă
parcurgerea mai multor etape :
a) Precizarea obiectivelor , realizareaă uneiă concordanĠeă întreă acesteaă șiă conĠinutulă
învăĠământului.
b) Documentarea științifică – identificareaășiă folosireaăsurseloră ceă conducălaăoămaiăbunăă
cunoaștereăaăproblematiciiăvizate.
c) Avansarea unor ipoteze , prinăconcepereaăsauăselecĠionareaăproblemelorăreprezentativeă
aleăîntreguluiăconĠinutăasupraăcăruiaăseăfaceăverificarea.ăÎnvăĠătorulătrebuieăsăăcunoascăăfoarteă
bineăatâtăconĠinutulădeăverificat,ăcâtășiăposibilităĠileăelevilor.ăSelecĠiaăoperatăăesteădeterminatăă
deăspecificulăfiecăreiădisciplineădeăînvăĠământ.ăOperaĠiaăseăpoateădovediămaiăușoarăăsauămaiă
dificilă,ădeălaăunăconĠinutăproblematicălaăaltul.ăCadrulădidacticăvaăreflectaăasupraăunei serii de
probleme precum: ce tip de test propune, test de învățare sau de discriminare (testul de
învăĠareăpuneăaccentulăpeăaflareaăperformanĠeiăelevului,ăstabilindăstareaădeăreușităăsauădeăeșec,ă
iară celă deă discriminareă areă dreptă rolă clasificareaă subiecĠi lor, prin raportarea rezultatelor
obĠinuteădeăaceștia,ăuneleălaăcelelal -te), test de viteză (rapiditate) sau de randament (numărădeă
răspunsuriăcorecte),ă test de redare mimetică aăinformaĠieiăsauă test de prelucrare creatoare?
Ce tipuri de itemi se folosesc (răspunsă prină alegereă multiplă,ă răspunsuriă împerecheate,ă
variantaăadevărat -falsăetc.)?ăSpecialiștiiărecomandăăfolosireaăunuiăsingurătipădeăitemăsauăaăcelă
multădouă,ăpentruăfacilitareaăinterpretăriiărezultatelor.
d) Experimentarea testului , adicăăaplicareaăluiălaăoăpopulaĠieădeterminată.
e) Analiza statistică și ameliorarea testului . Itemiiăaleșiăînăvedereaăincluderiiălorăînătestareă
trebuieăsăă acopereăoăparteăcâtămaiăimportantăădinăconĠinutulădeăexaminatășiăsăănuărealizezeă
doarăoăexaminareăprină„sondaj”.
Avantajeășiădezavantajeăaleătestelorădocimologice:
Testele au avantajul căăpermităverificareaăîntregiiăclaseăîntr -un timp foarte scurt. Ele
încearcăăsăăacopereăesenĠialulădinăîntregulăconĠinutăceătrebuieăasimilatășiădeterminăăformareaă
unor deprinder iădeăînvăĠareăsistematicăălaăelevi.
Principalul dezavantaj constăăînăfaptulăcăătesteleăfavorizeazăăoăînvăĠareăceăapeleazăălaă
detalii,ălaăsecvenĠeăinformaĠionaleăizolateășiănuăstimuleazăăformareaăcapacităĠilorădeăprelucrareă
aăacestora,ădeăsintezăăsauăcreaĠ ie.
Înă concluzie,ă noi,ă cadreleă didactice,ă trebuieă săă asigurămă ună echilibruă întreă probeleă
orale,ă scriseă șiă celeă practice,ă pentruă căă fiecareă metodăă areă avantaje,ă dară șiă dezavantaje.ă
Instrumenteleă deă evaluareă peă careă leă utilizămă trebuieă săă fieă deă calitate;ă săă stabilimă scopulă
probeiă pornindă deă laă obiectiveleă operaĠionaleă aleă activităĠiiă deă predareă – învăĠare,ă iară itemiiă
aleșiăsăăcorespundăăfiecăruiăobiectivăoperaĠional.ăRezultateleăevaluăriiătrebuieăcomunicateășiă
discutateăcuăeleviiășiăpărinĠiiăacestoraășiăfiecareăacĠiuneădeăevaluareătrebuieăurmatăădeăstrategiiă
deăameliorareăaădificultăĠilorăconstatate.
Metodeleă tradiĠionaleă deă evaluareă suntă importanteă pentruă testareaă unoră cunoștinĠeă șiă
capacităĠiă deă bază,ă dară nuă maiă suntă eficienteă atunciă cândă dorimă săă leă dezvoltămă eleviloră
capacităĠiă intelectualeă cuă caracteră complexă șiă interdisciplinar.ă Deă aceea,ă trebuieă folositeă
metodeă deă evaluareă careă săă facăă apelă laă creativitateaă elevului,ă laă gândireaă divergentă,ă
generalizăriă sauă lucrulă înă echipă,ă adicăă laă cerinĠeleă societăĠiiă actuale.ă Acestuiă deziderată
răspundă metodeleă moderneă deă evaluare,ă metodeă careă suntă tratateă peă largă înă următorulă
subcapitolăalălucrării.
2.3 METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE
2.3.1.ăOBSERVAREAăSISTEMATICĂăAăCOMPORTAMENTULUIă
ELEVULUI
Observarea sistematicăăaăelevilorăpoateăfiăfăcutăăpentruăaăevaluaăperformanĠeleăeleviloră
dar mai ales pentru a evalua comportamente afectiv-atitudinale.
Caracteristici ce pot fi evaluate:
concepteășiăcapacităĠi
organizareaășiăinterpretareaădatelor
selectareaășiăorganizareaăcorespunzătoareăaăinstrumentelor
descriereaășiăgeneralizareaăunorăprocedee,ătehnici,ărelaĠii
utilizarea materialelor auxiliare pentru a demonstra ceva
identificareaărelaĠiilor
atitudineaăelevilorăfaĠăădeăsarcină
implicareaăactivăăînărezolvareaăsarci nii
punereaăunorăîntrebăriăpertinenteăînvăĠătorului
completarea/ îndeplinirea sarcinii
revizuireaămetodelorăutilizateășiăaărezultatelor
ToĠiă învăĠătoriiă practicăă observareaă continuă.ă Pentruă aă evaluaă copiiiă înă modă corect,ă
învăĠătorulătrebuieăsăăefectuezeă observarea cu un scop specific.
PentruăaăpracticaăaceastăămetodăăînvăĠătorulăareălaădispoziĠieătreiămodalităĠi:
fișaădeăevaluare
scara de clasificare
lista de control
Fișa de evaluare esteăcompletatăădeăînvăĠător,ăînăeaăînregistrându -se date factuale
despreăevenimenteleăceleămaiăimportanteăpeăcareăînvăĠătorulăleăidentificăăînăcomportamentulă
sauă înă modulă deă acĠiuneă ală eleviloră săiă (ă fapteă remarcabile,ă problemeă comportamentale,ă
evidenĠiereaăunorăaptitudiniădeosebite).ăLaăacesteaăseămaiăadaugăăinterpretările învăĠătoruluiă
asupraă celoră întâmplate,ă permiĠându -iă acestuiaă săă surprindăă modelulă comportamentală ală
elevilorăsăi.
Avantajul acestorăfișeăesteăacelaăcăănuădepindădeăcapacitateaădeăcomunicareăaăelevuluiă
cuă învăĠătorul,ă celă dină urmăă fiindă celă careă înregistreazăă șiă interpreteazăă comportamentulă șiă
performanĠeleăelevului.
Dezavantajul deăcareătrebuieăĠinutăseamă,ăîlăconstituieămarel e consum de timp pe care
îlăimplică,ălaăcareăseăadaugăăfaptulăcăăacesteăobservaĠiiănuăauăoăcotăăridicatăădeăobiectivitate.
Scara de clasificare însumeazăă ună setă deă caracteristiciă (comportamente)ă ceă trebuieă
supuseăevaluării,ăînsoĠitădeăunăanumitătipădeăscară,ădeăobiceiăscaraăLikert.ăPotrivităacestuiătipă
deăscară,ăelevuluiăîiăsuntăprezentateăunănumărădeăenunĠuriăînăraportădeăcareăacestaătrebuieăsă -șiă
manifeste acordul sau dezacordul pe 5 trepte : puternic de acord; acord; indecis; dezacord;
puternic dezacord.
SecretulăconstruiriiăuneiăastfelădeăscăriăîlăconstituieăredactareaăunuiăbunăenunĠălaăcareăelevulăsă ă
poatăărăspundă.
Lista de control pareăasemănătoareăcuăscaraădeăclasificareăprinămanieraădeăstructurareă(ă
eăunăsetădeăenunĠuri,ăcaracteristici,ăcomportamenteăetc.),ăînsăăseădeosebeșteăprinăfaptulăcăăprină
intermediulăeiădoarăseăconstatăăprezenĠaăsauăabsenĠaăuneiăcaracteristiciăfărăăaăemiteăoăjudecată ă
deăvaloareăoricâtădeăsimplă.
Avantajul listeiădeăcontrolăesteăacelaăcăăseăelaboreazăărelativăușor,ăfiindăși simplăădeă
aplicat elevilor.
Pentruă aă fiă eficiente,ă observaĠiileă trebuieă săă fieă înregistrateă sistematic,ă obiectiv,ă
selectiv,ăexhaustivășiăatent.
2.3.2.ăINVESTIGAğIA
InvestigaĠiaă atâtă caă modalitateă deă învăĠareă câtă șiă caă modalitateă deă evaluare,ă oferăă
posibilitateaăelevuluiădeăaăaplicaăînămodăcreativăcunoștinĠeleăînsușite,ăînăsituaĠiiănoiășiăvariate,ă
peă parcursulă unuiă intervală maiă lungă sauă maiă scurt.ă Eaă “constăă înă solicitareaă deă aă rezolvaă oă
problemăă teoreticăă sauă deă aă realizaă oă activitateă practicăă pentruă careă elevulă esteă nevoită săă
întreprindăăoăinvestigaĠieă(documentare,ăobservareaăunorăfenomene,ăexperimentareaăetc.)ăpeă
unăintervalădeătimpăstabilit.”ă(I.ăT.ăRadu,1981,p.226)
ÎndeplineșteămaiămulteăfuncĠii:
•ăacumulareaădeăcunoștinĠe;
•ă exersareaă unoră abilităĠiă deă investigareă aă fenomeneloră (deă proiectareă aă acĠiunii,ă
alegereaă metodelor,ă emitereaă unoră ipoteze,ă culegereaă șiă prelucrareaă datelor,ă desprindereaă
concluziilor);
•ăexersareaăabilităĠilorădeăevaluareăaăcapacităĠiiădeăaăîntreprindeăasemeneaădemersuri;ă
Activitateaă didacticăă desfășuratăă prină intermediulă acesteiă practiciă evaluativeă poateă săă fieă
organizatăă individuală sauă peă grupuriă deă lucru,ă iară apreciereaă moduluiă deă realizareă aă
investigaĠieiăesteădeăobicei,ădeătipăholistic.ă
Cu ajutorul acestei metode prof esorulăpoateăsăăaprecieze:
gradulăînăcareăeleviiăîșiădefinescășiăînĠelegăproblemaăinvestigată;
capacitateaă deă aă identificaă șiă aă selectaă procedeeleă deă obĠinereă aă ă informaĠiilor,ă deă
colectareășiăorganizareăaădatelor;
abilitateaădeăaăformulaășiătestaăipotezel e;
felulăînăcareăelevulăprezintăămetodeleădeăinvestigaĠieăfolosite;
conciziuneaășiăvaliditateaăraportului -analizăăaărezultatelorăobĠinute;
Toateă acestea,ă corelateă cuă gradulă deă complexitateă ală sarciniiă deă lucruă șiă cuă naturaă
disciplinei de studiu fac din met odaă investigaĠieiă ună veritabilă instrumentă deă analizăă șiă
apreciereăaăcunoștinĠelor,ăcapacităĠilorășiăaăpersonalităĠiiăelevului.
AportulăacestuiătipădeăactivitateăasupraădezvoltăriiăcapacităĠilorădeăordinăaplicativăaleă
elevilor este considerabil, mai ales în cazulărezolvăriiădeăprobleme,ăalădezvoltăriiăcapacităĠiiădeă
argumentare, al gândirii logice etc.
2.3.3. PROIECTUL
Proiectulă esteă oă activitateă maiă amplăă decâtă investigaĠiaă careă începeă înă clasăă prină
definireaă șiă înĠelegereaă sarcinii(ă eventuală șiă prină începereaă rezolvăriiă acesteia),ă seă continuăă
acasăăpeăparcursulăaăcâtorvaăzileăsauăsăptămâni(ătimpăînăcareăelevulăareăpermanenteăconsultăriă
cuăînvăĠătorul)ășiăseăîncheieătotăînăclasă,ăprinăprezentareaăînăfaĠaăcolegilorăaăunuiăraportăasupraă
rezultatelorăobĠinuteășiădacăăesteăcazul,ăaăprodusuluiărealizat.
Proiectulăpoateăfiăindividualăsauădeăgrupăiarătitlul/ăsubiectulăvaăfiăalesădeăcătreăînvăĠatoră
sau elevi.
Criterii de alegere a proiectului.
Elevii trebuie:
săăaibăăunăanumităinteresăpentruăsubiectulă respectiv;
săăcunoascăădinainteăundeăîșiăpotăgăsiăresurseleămateriale;
săăfieănerăbdătoriăînăaăcreaăunăprodusădeăcareăsăăfieămândri;
săănuăaleagăăsubiectulădinăcărĠiăvechiăsauăsăăurmezeărutina.
CapacităĠile/competenĠeleăcareăseăevalueazăăînătimpulărealizăr ii proiectului:
metodele de lucru;
utilizareaăcorespunzătoareăaăbibliografiei;
utilizareaăcorespunzătoareăaămaterialelorășiăechipamentului;
acurateĠeaătehnică;
generalizarea problemei;
organizareaăideilorășiămaterialelorăîntr -un raport;
calitateaăprezentăr ii.
ElementeleădeăconĠinutăaleăproiectuluiăseăpotăorganizaădupăăurmătoareaăstructură:
pagina de titlu
cuprinsul
introducerea
dezvoltareaăelementelorădeăconĠinut
Deăasemeneaăînărealizareaăproiectuluiă,ăurmătoriiăpașiăsuntăimportantădeăreĠinut:
stabilirea domeniului de interes
stabilireaă premiseloră iniĠialeă – cadru conceptual, metodologic, datele generale ale
anchetei;
identificareaășiăselectareaăresurselorămateriale;
precizareaăelementelorădeăconĠinutăaleăproiectului
Avantajele folosirii acestei metode:
oferăă șansaă deă aă analizaă înă ceă măsurăă elevulă foloseșteă adecvată cunoștinĠele,ă
instumentele,ămaterialeleădisponibileăînăatingereaăfinalităĠilorăpropuse;
esteă oă metodăă alternativăă deă evaluareă careă scoateă eleviiă șiă cadrulă didactică dină rutinaă
zilnică;
pune elevii înăsituaĠiaădeăaăacĠionaășiăaărezolvaăsarciniăînămodăindividualăsauăînăgrup,ă
autotestându- șiăcapacităĠileăcognitive,ăsocialeășiăpractice;
Pentruă fixareaă șiă evaluareaă cunoștinĠelor,ă profesorulă poateă recurgeă – înă specială dupăă
parcurgerea etapei de culegere, organizare,ăprelucrareășiă evaluareă aăinformaĠiilorăălaăunătestă
criterial;ă acestaă vaă conĠineă ună numără deă itemiă obiectiviă șiă semiobiectivi,ă dară șiă ună numără
oarecareădeăitemiăsubiectiviăcareăsăădeaăposibilitateaăelevilorăsăăreflectezeăsistematizată asupraă
procesuluiădeăînvăĠăreășiăaăproduselorăobĠinute.
2.3.4. PORTOFOLIUL
Portofoliulă reprezintăă “carteaă deă vizită”ă aă elevului,ă prină careă profesorulă poateă să -i
urmăreascăă progresulă – înă plană cognitiv,ă atitudinală șiă comportamentală – laă oă anumităă
disciplină,ăde -a lungulăunuiăintervalădeămaiălungădeătimpă(unăsemestruăsauăunăanășcolar).
Reprezintăă ună pactă întreă elevă șiă profesorulă careă trebuieă să -lă ajuteă peă elevă săă seă
autoevalueze.ăProfesorulădiscutăăcuăelevulădespreăceătrebuieăsăăstieășiăceătrebuieăsăăfacăăacestaă
de-aă lungulă procesuluiă deă învăĠare.ă Laă începutulă demersuluiă educativă seă realizeazaă ună
diagnosticăasupraănecesităĠilorăelevuluiădeăînvăĠareăpentruăaăstabiliăobiectiveleășiăcriteriileădeă
evaluare.ăDiagnosticulăesteăfăcutădeăprofesorășiăesteădiscutatăcuăelevulăi mplicat în evaluare.
Portofoliul cuprinde:
listaă conĠinutuluiă acestuia,ă (sumarul,ă careă includeă titlulă fiecareiă lucrări/fișe,etc.ă șiă
numărulăpaginiiălaăcareăseăgăsește);
argumentaĠiaăcareăexplicăăceălucrăriăsuntăincluseăînăportofoliu,ădeăceăesteăimportantăă
fiecareășiăcumăseăarticuleazăăîntreăeleăîntr -o viziune de ansamblu a elevului/grupului
cu privire la subiectul respectiv;
lucrărileăpeăcareăleăfaceăelevulăindividualăsauăînăgrup;
rezumate;
eseuri;
articole,ăreferate,ăcomunicări;
fișeăindividualeădeăstudiu;
proiecteășiăexperimente;
temele de zi de zi ;
probleme rezolvate;
rapoarte scrise – de realizare a proiectelor;
testeășiălucrăriăsemestriale;
chestionare de atitudini;
înregistrări,ă fotografiiă careă reflectăă activitateaă desfășuratăă deă elevă individuală sauă
împreunăăcuăcolegiiăsăi;
observaĠiiăpeăbazaăunorăghiduriădeăobservaĠii;
reflecĠiileăpropriiăaleăelevuluiăasupraăaăceeaăceălucrează;
autoevaluăriăscriseădeăelevăsauădeămembriiăgrupului;
interviuri de evaluare;
alteă materiale,ă hărĠiă cognitive,ă contribuĠiiă la activitateă careă reflectăă participareaă
elevului/ăgrupuluiălaăderulareaășiăsoluĠionareaătemeiădate;
viitoareă obiectiveă pornindă deă laă realizărileă curenteă aleă elevului/grupului,ă peă bazaă
intereselorășiăaăprogreselorăînregistrate;
comentariiă suplimentareă șiă evaluăriă aleă profesorului,ă aleă altoră grupuriă deă învăĠareă
și/sauăaleăaltorăpărĠiăinteresate,ădeăexempluăpărinĠii.
PortofoliulăseăcompuneăînămodănormalădinămaterialeăobligatoriiășiăopĠionale,ăselectateă
deă elevă și/sauă deă profesoră șiă careă facă referireă laă diverseă obiectiveă șiă strategiiă cognitive.ă
PortofoliulăcuprindeăoăselecĠieădintreăceleămaiăbuneălucrăriăsauărealizăriăpersonaleăaleăelevului,ă
celeă careă îlă reprezintăă șiă careă pună înă evidenĠăă progreseleă sale;ă careă permită apre ciereaă
aptitudinulor, talentelor, pasiu nilor,ă contribuĠiiloră personale.ă Alcătuireaă portofoliuluiă esteă oă
ocazieă unicăă pentruă elevă deă aă seă autoevalua,ă deă a -șiă descoperiă valoareaă competenĠeloră șiă
eventualeleăgreșeli.
Înă alĠiă termeni,ă portofoliulă esteă ună instrumentă careă îmbinăă învăĠareaă cuă evaluar ea
continuă,ă progresivăă șiă multilateralăă aă procesuluiă deă activitateă șiă aă produsuluiă final.ă Acestaă
sporeșteămotivaĠiaăînvăĠării.ă
Utilitateaăportofoliilorăesteădatăădeăfaptulăcă:
eleviiădevinăparteăaăsistemuluiădeăevaluareășiăpotăsă -șiăurmărească,ăpasăcuăpa s, propriul
progres;
eleviiă șiă învăĠătoriiă potă comunica(orală sauă înă scris)ă calităĠile,ă defecteleă șiă ariileă deă
îmbunătăĠireăaăactivităĠilor;
elevii,ă învăĠătoriiă șiă părinĠiiă potă aveaă ună dialogă concretă despreă ceeaă ceă eleviiă potă
realize,ăatitudineaăfaĠăădeăoădiscoplinăășiădespreăprogresulăcareăpoateăfiăfăcutălaăaceaă
disciplinăăînăviitor;
factoriiă deă decizie,ă avândă laă dispoziĠieă portofoliileă elevilor,ă voră aveaă oă imagineă maiă
bunăăasupraăaăceeaăceăseăîntâmplăăînăclasă.
Tipuri de portofolii :
Portofoliu de prezentar eă sauă introductivă (cuprindeă oă selecĠieă aă celoră maiă importanteă
lucrări);
Portofoliuădeăprogresăsauădeălucruă(conĠineătoateăelementeleădesfășurateăpeăparcursulă
activităĠii);
Portofoliul de evaluare (cuprinde: obiective, strategii, instrumente de evaluare, tabele
de rezultate, etc.)
Evaluarea portofoliuluiă începeă deă obiceiă prină explicareaă deă cătreă profesor,ă laă începutulă
perioadei,ăaăobiectivelorăînvăĠăriiăînăperioadaăpentruăcareăseăvaăprimiănota.ăProfesorulășiăeleviiă
cad de acord asupra produselor pe care treb uieăsăăleăconĠinăăportofoliulășiăcareăsăădovedeascăă
îndeplinireaă obiectiveloră învăĠăriiă (mulĠiă profesoriă leă reamintescă aproapeă zilnică eleviloră săă
punăăînăportofoliuăeșantioaneăcareăsăăleăaminteascăămaiătârziuădeămuncaădepusă).
Atunciăcândăelevulăîșiăprezintăăportofoliul,ăprofesorulărealizeazăădeăobiceiăunăinterviuă
cuăacesta,ătrecândăînărevistăălucrărileăanexate,ăanalizândăatitudineaăluiăfatăădeămuncaădepusă,ă
lăudându -lăpentruălucrurileăbune,ășiăajutându -lăsăăseăconcentrezeăasupraăaspectelorăcareătrebuieă
îmbunătăĠite.ăEvaluareaăacestorăproduseăseăfaceămulticriterial.
Deă exemplu,ă criteriulă conformităĠiiă laă teoriaă predatăă poateă fiă completată cuă celă ală
inovativităĠiiășiăoriginalităĠii.ăFiecareăprodusăcuprinsăînăportofoliuăpoateăfiăevaluatădinăpunctădeă
vedere cantitativ (numărulă deă pagini,ă deă exemplu),ă dară mai ales calitativ : creativitatea
produsului individual sau colectiv, elementele noi, punctele forte, etc.
Deăasemeneaăevaluareaăportofoliuluiăvaăfiăsupusăăevaluăriiăefectelorăpeăcareăacestăgenă
de evaluare l- aă avută asupraă dezvoltăriiă personalităĠii,ă aă capacităĠiiă deă autoevaluareă șiă aă
competenĠelorădeăintercomunicare.
Portofoliulă reprezintăă ună elementă flexibilă deă evaluare,ă care,ă peă parcurs,ă poateă săă
includăă șiă alteă elementeă cătreă careă seă îndreaptăă interesulă elevuluiă șiă peă careă doreșteă săă leă
aprofundeze.
Aceastăămetodăăalternativăădeăevaluareăoferăăfiecaruiăelevăposibilitateaădeăaălucraăînă
ritm propriu, stimulân dă implicareaă activăă înă sarcinileă deă lucruă șiă dezvoltândă capacitateaă deă
autoevaluare.
“Raportulă deă evaluare”ă – cumă îlă numeșteă prof.ă I.ă T.ă Raduă – are în vedere toate
produsele elevilorăși,ăînăacelașiătimp,ăprogresulăînregistratădeălaăoăetapăălaăalta.ăElăseăs ubstituie
totămaiămultămoduluiătradiĠionalădeărealizareăaăbilantuluiărezultatelorăelevului(lor)ăprinămediaă
aritmeticăă“săracăăînăsemnificaĠiiăprivindăevoluĠiaășcolarăăaăacestuia”.
Cuprinzândă obiectiveleă activităĠiiă desfășurateă deă elev,ă oă selecĠieă aă conĠinu turilor,
resursele folosite, gândurile elevilor asupra a ceea ce a lucrat, propriile concluzii de
autoevaluare,ămaterialeleăpotăfiăcititeăatâtădeăprofesorăcâtășiădeăpărinĠiăsauăcolegi,ăfiindăoăsursăă
foarteăbunăădeăcunoaștereăaăelevuluiăcareăaălucratălaăalcătuireaăportofoliului.
Este o mapã deschisã înăcareătotătimpulăseămaiăpoateăadăugaăceva,ăiarănotaănuătrebuieă
săăfieăoăpresiune.ăEvaluareaăportofoliuluiăseăfaceăprinăcalificativeăacordateăconformăcriteriiloră
deăapreciereășiăindicilorăstabiliĠiăîntr -un tabel deăgenulăurmător:
Fișă de evaluare a portofoliului
Criteriiădeăapreciereășiăindici Da ParĠial Nu ObservaĠii
1. PREZENTARE
– evoluĠiaă evidenĠiatăă faĠăă primaă prezentareă aă
portofoliului;
– dacăăesteăcomplet;
– esteticaăgenerală;
2. REZUMATE
– cu ceea ce a învăĠatăelevulășiăcuăsucceseleăînregistrate;
– calitatea referatelor;
– concordanĠăăcuătemeleădate;
– cantitateaălucrărilor;
3. LUCRARI PRACTICE
– adecvarea la scop;
– eficienĠaămoduluiădeălucru;
– rezultatulălucrărilorăpractice;
– dacăăs -a lucrat în grup sau individual;
– repartizareaăeficientăăaăăsarcinilor;
4.ă REFLECğIILEă elevuluiă peă diferiteă părĠiă aleă
portofoliului;
– reflecĠiiăasupraăproprieiămunci;
– reflecĠiiădespreălucrulăînăechipăă(dacăăeăcazul);
– așteptărileăelevuluiădeălaăactivitateaădesfășurată;
5. CRONOLOGIE;
– punereaăînăordineăcronologică
a materialelor;
6. AUTOEVALUAREA elevului;
– autoevaluareaăactivităĠilorădesfășurate;
– concordanĠaăscop -rezultat;
– progresulăfăcut;
– notaăpeăcareăcredăcăăoămerită;
7. ALTE MATERIALE
– calitatea acestora;
– adecvareaălaătemeăpropusă;
– relevanĠaăpentruăcreștereaăaprecierilor;
Avantajele folosirii portofoliului:
portofoliulăesteăunăinstrumentăflexibil,ăușorăadaptabilălaăspecificulăădisciplinei,ăclaseiășiă
condiĠiilorăconcreteăaleăactivităĠii;
permiteă apreciereaă șiă includereaă înă actulă evaluăriiă aă unoră produseă aleă activităĠiiă
elevuluiă care,ă înă modă obișnuit,ă nuă suntă avuteă înă vedere;ă acestă faptă încurajeazăă
exprimareaăpersonalăăaăelevului,ăangajareaăluiăînăactivităĠiădeăînvăĠareămaiăcomplexeășiă
mai creative,ădiversificareaăcunoștinĠelor,ădeprinderilorășiăabilităĠilorăexersate;
evaluareaă portofoliuluiă esteă eliberatăă înă mareă parteă deă tensiunileă șiă tonusulă afectivă
negativă careă însoĠescă formeleă tradiĠionaleă deă evaluare;ă evaluareaă devineă astfelă
motivantă șiănuăstresantăăpentruăelev;
dezvoltăă capacitateaă elevuluiă deă autoevaluare,ă aceștiaă devenindă auto -reflexivi asupra
proprieiămunciășiăasupraăprogreselorăînregistrate;
implicăămaiăactivăelevulăînăpropriaăevaluareășiăînărealizareaăunorămaterialeăcareăsă -l
reprezinte cel mai bine;
Dezavantajul portofoliuluiăesteăacelaăcăănuăpoateăfiărepedeășiăușorădeăevaluat.ăEsteăgreuădeă
apreciatăconformăunuiăbaremăstrictădeoareceăreflectăăcreativitateaășiăoriginalitateaăelevului.
Caămetodaăalternativăădeăevaluare,ăportofoliulăsolicităămaiămultăoă apreciere calitativã decât
cantitativăășiăesteămaiăușorădeăaplicatăpeăgrupuriămaiămici.ăProfesorulăîlăpoateăfolosiăpentruăaă
evaluaăperformanĠeleăelevilor,ăiarăeleviiăîlăpotăfolosiăpentruăautoevaluareășiăcaămodalitateădeă
reflecĠieăasupraăînvăĠării.
Portofoliulănuăesteănumaiăoămetodăăalternativăădeăevaluareăaăelevului.ăPrinămaterialeă
peăcareăleăconĠine,ăelăpoateăfiăilustrativăpentruăcreareaăimaginiiăuneiăinstituĠiiăfolosităfiindăcaă“oă
modalita teădeăaăreprezentaăunăgrup,ăoășcoalăăchiar;ăesteăunăexempluăreprezentativăalăactivităĠiiă
șiăalăperformanĠeloră cursanĠilorăuneiășcoli”.ă InstituĠiaășcolarăărespectivăăîncearcăă astfelăsă -șiă
creeze o imagine înărândulăviitorilorăcursanĠiăoriăînărândulăpărinĠilor,ăarătându -le mostre ale
activităĠilorășiăacĠiunilorădesfășurateădeăeleviăînășcoalaărespectivă.
Portofoliulă reprezinăă ună veritabilă “portretă pedagogic”ă ală elevuluiă relevândă nivelulă
generală deă pregătire,ă rezultateleă deosebiteă obĠinute,ă intereseleă șiă aptitu dinile demonstrate,
capacităĠileă formate,ă atitudinile,ă dificultăĠileă înă învăĠareă întâmpinate,ă corelaĠiileă
interdisciplinare,ăresurseleăpentruăoăînvăĠareăulterioară,ădisponibilităĠileădeăcomunicareășiădeă
lucruă înă echipă,ă gradulă deă implicareă înă sarcinaă deă lucru,ă perseverenĠaă șiă ă conștiinciozitatea,ă
trăsăturileădeăpersonalitate.
2.3.5. AUTOEVALUAREA
Autoevaluareaă esteă oă formăă deă organizareă șiă apreciereă reprezentândă expresiaă uneiă
motivaĠiiălăuntriceăfaĠăădeăînvăĠare.ăEaăareăefectăformativășiăseăraporteazăăla diferiteăcapacităĠiă
aleăelevuluiăînăfuncĠieădeăprogresulărealizatășiădeădificultăĠileăpeăcareăleăareăaădepăși.ă
Elevulăareănevoieăsăăseăautocunoască,ăfaptăcuămultipleăimplicaĠiiăînăplanămotivaĠional.ă
ElătrebuieăsăăaibăăunăprogramăpropriuădeăînvăĠare,ăsă -șiăautoapreciezepășiăsă -șiăpunăăînăvaloareă
propriileăaptitudini.ăSarcinaăcadruluiădidacticăesteădeăaăpregătiăeleviiăpentruăautoevaluare,ădeăa –
iăfaceăsăăînĠeleagăăcriteriileădupăăcareăîșiăapreciazăăpropriaăactivitate.ăInformaĠiileăobĠinuteă înă
urma autoevalu ăriiă potă fiă folositeă pentruă aă leă comparaă cuă celeă aleă colegilor,ă pentruă aă leă
prezentaăperiodicăpărinĠilorășiăpentruăa -șiăcompletaăportofoliulăsăuă.
Modalități de autoevaluare la elevi
OămodalitateădeăevaluareăcuălargiăvalenĠeăformativeăoăconstituieăau toevaluarea elevilor.
Autoevaluareaăpoateăsăăporneascăădeălaăautoapreciereaăverbalăășiăăautonotareaăăsupraveghe atăă
eventualădeăînvăĠător.
Pentruă perfecĠionareaă practiciloră deă evaluare,ă urmeazăă oă centrareă peă obiectiveă multă
maiăbineădeterminate.ăTrecereaădeălaăevaluareaă produsuluiălaăevaluareaă procesuluiămodificăă
înseșiă funcĠiileă evaluării.ă Evaluareaă procesuluiă devineă ună momentă centrală șiă per mite un
demersă circulară sauă înă formăă deă spirală,ă prină careă seă asigurăă ameliorareaă dină interioră aă
întregului sistem.
ÎnătimpăceăevaluareaătradiĠională,ămenităăaăgarantaăobiectivitatea,ăesteăpusăăînăsituaĠiaă
deă exterioritateă înă raportă cuă ceeaă ceă urmeazăă aă fiă evaluat,ă demersulă sistemică seă bazeazăă peă
autoevaluare,ăeaăînsășiăasociatăăuneiădeschideri.ăLaălimităăseăpoateăajungeălaăoăevaluareăfărăă
judecare,ăfondatăănumaiăpeăconstatări.ă
Altfelă spus,ă obiectivulă evaluăriiă nuă constăă înă aă raportaă oă acĠiuneă educativăă l a un
ansambluă deă valori,ă maiă multă sauă maiă puĠină absolute,ă înă vedereaă uneiă condamnăriă sauă
aprobări,ă ciă deă aă ajungeă laă oă deschidereă suficientă deă sistematicăă pentruă aă puteaă percepeă
legăturileăîntreădiferiteăelementeăși,ăînăcazădeănecesitate,ădeăaăacĠionaăasup ra unora dintre ele
pentru a le modifica pe altele.
Componentele autoevaluării :
ElevulăîșiăvaădezvoltaăabilităĠileădeăautoevaluareăînăcazulăînăcareăprofesorulăvaădemonstraăoă
atitudineăbinevoitoareăfaĠăădeăel,ăîncredereăînăforĠeleălui,ădorinĠaădeăa -l ajutaăsăăînveĠeăpeă
toateăcăileăposibile;
Esteăimportantăcaăelevulăsăăpoatăăsă -șiădeaăoăcaracteristicăăsuccintă,ăsă -șiăăpoatăăautoreglaă
activitateaădeăinstruire.ăBazaăactivităĠiiădeăautoevaluareăinclude:ădezvoltareaăuneiăatitudi niă
criticeă faĠăă deă sine,ă activizareaă proceseloră deă gândire,ă organizareaă eficientăă aă activităĠiiă
mintaleășiăpractice;
EducareaăniveluluiărealistădeăcerinĠeăaăelevilor,ăaăabilităĠilorădeăautoevaluareănecesităăună
nivelăînaltăalăacestuiăproces,ăformareaăcăruiaăcereăeforturiășiătimp.ă
Efectele implicării elevilor în autoevaluare :
ÎnvăĠătorulăobĠineăconfirmareaăaprecierilorăsaleăînăopiniaăelevilor,ăreferitoareălaărezultateleă
constatate;
Elevulă exercităă rolulă deă subiectă ală acĠiuniiă pedagogice,ă deă participantă laă propriaă saă
formare;
Permit elev ilorăsăăapreciezeărezultateleăobĠinuteășiăsăăînĠeleagăăeforturileănecesareăpentruă
atingerea obiectivelor stabilite;
CultivăămotivaĠiaăinterioarăăfaĠăădeăînvăĠăturăășiăatitudineaăpozitivă,ăresponsabilă,ăfaĠăădeă
propria activitate.
Accente privind autoevaluarea :
Înă învăĠământulă formativă esteă necesarăă substituĠiaă noteiă înă sensulă tradiĠională ală eiă cuăă
mecanismul de autoevaluare;
ConĠinutulăautoevaluăriiăelevuluiăesteădeterminatădeăcaracterulășiăformeleădeăevaluareăaleă
activităĠiiăînvăĠătorului;
Nivelul format d eă autoevaluareă aă eleviloră esteă diferit.ă ÎnvăĠătorulă trebuieă săă observeă
etapeleădeătrecereăaăelevilorădeălaăorientareaăpentruănotăăspreăautoevaluareășiăinsistentăsă -i
dirijezeăînăaceastăădirecĠie;
Merităă atenĠieă deosebităă funcĠiaă deă proiectareă aă autoevaluării,ă careă permiteă elevuluiă săă
determineăconĠinutulăetapeiăulterioare;
FormareaădeprinderilorădeăautoevaluareăcereăoămuncăăinsistentăădinăparteaăînvăĠătoruluiăînă
educareaăelevilorăînăscopulădeterminăriiăniveluluiărealistăalăcerinĠelor.
Funcțiile autoevaluări i
deăconstatareă(ceăștiuăbineădinăconĠinuturileăînvăĠateășiăceăștiuămaiăpuĠinăbine?)
deămobilizareă(euăamăreușităsăăfacămult,ădarălaătemaărespectivăămaiăamărezerve…)
deăproiectareă(caăsăănuăamăproblemeăînăcontinuare,ătrebuieăsăărepetăurmătoarele…)
Autocorectarea sau corectarea reciprocă .ă Esteă ună primă exerciĠiuă peă caleaă dobândiriiă
autonomieiăînăevaluare.ăElevulăesteăsolicitatăsă -șiădepistezeăoperativăuneleăerori,ăscăderi,ăînă
momentulărealizăriiăunorăsarciniădeăînvăĠare.ăÎnăacelașiătimp,ăpotăexistaăca zuri de corectare
aălucrărilorăcolegilor.ăDepistareaălacunelorăpropriiăsauăpeăceleăaleăcolegilor,ăchiarădacăănuă
suntă apreciateă prină note,ă constituiteă ună primă pasă peă drumulă conștientizăriiă ă înă modă
independentăaărezultatelorăobĠinuteăînăprocesulădeăînvăĠare.
Autonotarea controlată. Înăcadrulăuneiăverificări,ăelevulăesteăsolicitatăsă -șiăacordeăoănotă,ă
careăesteănegociată,ăapoi,ăcuăînvăĠătorulăsauăîmpreunăăcuăcolegii.ăÎnvăĠătorulăareădatoriaăsăă
argumentezeășiăsăăevidenĠiezeăcorectitudineaăsauăincorectitudineaăa precierilor propuse.
Notarea reciprocă. EleviiăsuntăpușiăînăsituaĠiaădeăaăseănotaăreciproc,ăfieălaălucrăriăscrise,ăfieă
laă răspunsurileă orale.ă Acesteă exerciĠiiă nuă trebuieă neapărată săă seă concretizezeă înă notareă
efectivă.
Metoda de apreciere obiectivă a personalității. Constăăînăantrenareaăîntreguluiăcolectivăală
clasei,ăînăvedereaăevidenĠieriiărezultatelorăobĠinuteădeăeleviăprinăutilizareaăaăcâtămaiămulteă
informaĠiiășiăaprecieriă– eventual, prin confruntare – înăvedereaăformăriiăunorăreprezentăriă
complete despre posibili tăĠileăfiecăruiăelevăînăparteășiăaleătuturorălaăunăloc.ă
Întrebăriăpeăcareăeleviiăarătrebuiăsăășiăleăpună:
Existăăunăaltămodă(metodă)ădeăaărezolvaăaceastăăsarcină?
Am rezolvat sarcina suficient de bine?
Ceăarătrebuiăsăăfacăînăpasulăurmător?
Ce produs, care măăreprezintă,ăarătrebuiăsă -l valorific?
CondiĠiiănecesareăpentruăformareaădeprinderilorăautoevaluativeălaăelevi:
Prezentareaăobiectivelorăpeăcareăeleviiătrebuieăsăăleăatingă;
Încurajarea elevilor în a- șiăpuneăîntrebărileădeămaiăsusășiădeăaădaărăspunsulăî n scris;
Încurajareaăevaluăriiăînăcadrulăgrupului;
Completarea,ălaăsfârșitulăuneiăsarciniăimportante,ăaăunorăpropoziĠiiădeăgenul:
1. AmăînvăĠat…
2. Amăfostăsurprinsădeăfaptulăcă…
3. Amădescoperităcă…
4. Amăfolositămetoda…deoarece…
5. Înărealizareaăacesteiăsarciniăamăîntâmpinatăurmătoareleă
dificultăĠi…
Grileleă deă autoevaluareă permită eleviloră să -șiă determine,ă înă condiĠiiă deă autonomie,ă
eficienĠaă activităĠiloră realizate.ă ValenĠeleă formativeă aleă activităĠiloră deă autoevaluareă potă fiă
sintetizate astfel:
– ajutăă elevulă săă seă impliceă înă procesulă evaluăriiă șiă înă felulă acestaă săă conștientizezeă
criteriileăspecificeădeăevaluare,ăceeaăceăîlăfaceăsăăînĠeleagăășiăsăăapreciezeăe forturileănecesareă
pentruăatingereaăobiectivelor,ăsăăînĠeleagăăsemnificaĠiaăcalificativelorăacordateădeăînvăĠător;
– încurajeazăăelevulăsă -șiădezvolteăproceseleămetacognitive,ădeăautoreglareăaăproceseloră
deăconstruireăaăpropriilorăcunoștinĠe;
– contribuieă laă formareaă reflexivităĠiiă asupraă proprieiă activităĠi,ă laă conștientizar ea
conduiteiășiăaăgraduluiădeăadaptareăaăacesteiaălaăcerinĠeleăînvăĠăriiășiăactivităĠiiășcolare;
– devineădisponibilitateăînăraportăcuăînvăĠarea,ăfiindăprivităăcaăunăprocesădeăautoreglareă
careăaccelereazăăînvăĠarea;
– dezvoltăă oă atitudineă criticăă faĠăă de sine,ă ajutândă elevulă să -șiă deaă seamaă singură deă
limiteleăsale,ădeăpoziĠiaăpeăcareăseăsitueazăăînăraportăcuăcolegiiăsăi;
– dezvoltăă capacitateaă deă identificareă aă propriiloră progreseă șiă deă ameliorareă aă
performanĠelorăproprii.
La principalele metode complementare de evaluare, descrise mai sus, alăcărorăpotenĠială
formativăsusĠineăindividualizareaăactuluiăeducaĠionalăprinăsprijinulăacordatăelevuluiămaiăsuntă
adăugate:ă temaă pentruă acasă,ă temaă deă lucruă înă clasă,ă referatulă șiă ă portofoliulă digitală -dupăăă
C.Cucoș;ăpregătireaădeăexpoziții,ălucrăriădeă grup,ăalcătuireaădeăjurnaleăpersonale,ăinterviuri,ă
dezbateri,ăhărțileăconceptuale,ătestele -eseu, misiunile cu sarcini de executat – I.Cerghit; studiul
deă caz,ă fișaă pentruă activitateaă personală a elevilor, evaluarea cu aju torulă ordinatoruluiă dupăăă
I.T.Radu; metoda R.A.I. – C.Oprea.
HĂRğILEăCONCEPTUALE (“conceptualămaps”)ăsauăhărĠile cognitiveă(“cognitiveă
maps”)ăpotăfiădefiniteădreptăoglinziăaleămoduluiădeăgândire,ăsimĠireășiăînĠelegereăalecelui/celoră
careă leă elaborează.ă Reprezintăă ună modă diagramatică deă expresie,ă constituindu -se ca un
importantă instrumentă pentruă predare,ă învăĠare,ă cercetareă laă toateă nivelurileă și la toate
disciplinele. EsenĠaă cunoașteriiă constăă înă modulă cumă seă structureazăă cunoștinĠele.ă Cuă
alte cuvinte, impor tantă esteă nuă câtă cunoști,ă ciă relaĠiileă careă seă stabilescă întreă cunoștinĠeleă
asimilate.ăPerformanĠaădepindeădeămodulăînăcareăindividulăîșiăorganizeazăăexperienĠa,ăideile,ă
destructurileăintegrateășiădeăaplicabilitateaăacestora.ăPentruăaăconstruiăoăhartăăconceptualăămaiă
întâi seă realizeazăă oă listă cu 10- 15ă concepteă cheieă sauă ideiă despreă ceeaă ceă neă intereseazăă
și câtevaă exemple.ă Plecândă deă laă oă singurăă listăă seă potă realizaă maiă multeă hărĠiă conceptualeă
diferiteăînăfuncĠieădeăaranjamentulăalesăpentrureăprezentarea hărĠii conceptuale. Crearea unei
hărĠiă conceptualeă solicităă efortă mentală susĠinută dină partea subiectului în realizarea
legăturiloră între concepte.
TipuriădeăhărĠi conceptuale
Suntă patruă mariă categoriiă deă hărĠi conceptuale. Ele se disting prin forma dif erităă de
reprezentareăaăinformaĠiilor:
1.ă HărĠi conceptualeă subă formaă “pânzeiă deă păianjăn”ă – în centruă seă aflăă ună conceptă
central, oă temăă unificatoareă deă laă careă pleacăă legăturileă subă formăă deă razeă cătreă celelalteă
concept secundare;
2.ă Hartăă conceptualăă ierarhică – prezintăă informaĠiileă înă ordineaă descrescătoareă a
importanĠei.ăCeaămaiăimportantăăseăaflăăînăvârf.ăÎnăfuncĠieădeăgradulădeăgeneralitate,ăde modul
cumă decurgă unulă dină celălaltă șiă deă alĠiă factori,ă suntă aranjateă celelalteă concepte. Aceastăă
aranjare înătermeniiăuneiăclasificări începând de la ceea ce este mai importantășiăcoborândăprină
divizări progresiveăcătreăelementeleăsecundareăseămaiănumeșteșiăhartăăconceptualăăsubăformăă
de copac;
3.ăHartaăconceptualăălineară – informaĠiileăsuntăprezentateăîntr -un format linear;
4. Sistemeă deă hărĠiă conceptuale – informaĠiaă esteă organizatăă într -un mod similar
celor anterioareă înă plus,ă adăugându -seă INPUTSă șiă OUTPUTSă (intrăriă șiă ieșiri). Folosite în
evaluare,ă cuă ajutorulă hărĠiloră conceptualeă seă potă conceptualizaă progr ame de ameliorare,
recuperareăsauădeăaccelerare,ăprobeădeăevaluareă.PotăfiăconceputeăhărĠiăconceptualeăa leămaiă
multor concepte sau teme de studiu.
Cuă ajutorulă hărĠiloră conceptualeă evaluareaă performanĠeloră esteă ușuratăă pentruă caă eaă
relevăămodulăcumăgândescăcopiiiăsiăcumăfolosescăcunoștinĠeleăasimilate.
ÎnăevaluareaăhărĠiloră conceptuale se pot formula mai multe criteria de evaluare:
uneleăbazateăpeăcalitateaăafirmaĠiilor;
alteleăcalculândăprocentulăafirmaĠiilorăcorecteădateădeăelev,ăînăraportăcuătotalulă
posibil al acestora;
raportul dintre correct- incorect;
HărĠileăconceptualeăpotăfiăutilizateălaăînceputulăunuiădemersădidacticăpentruăaăputeaă
evaluaăsituaĠiaăcognitivăășiăemoĠionalăăinitial.ăEleăpotăfiăanalizateășiăcomparateăîntreăeleășiăpotă
constituiăunăpunctădeăplecareăpentruăactivităĠileăinstructive – educativeăurmătoare.
CuăajutorulăhărĠilorăconceptualeăseăpotăconceptualizaăprogrameădeăameliorare,ă
recuperareăsauădeăaccelerareășiăprobeădeăevaluare.
JURNALUL REFLEXIV (“reflexiveă diary”)ă seă îns crie în rândul metodelor
alternative de evaluareă șiă cuprindeă însemnărileă elevuluiă asupra aspecteloră trăiteă înă procesulă
cunoașterii . Esteăoă“excelentăăstrategieădeălucruăpentruădezvoltareaăabilităĠilorămetacognitive”,
constând în reflectarea elevului asupra propriuluiă procesă deă învăĠareă șiă cuprinzând
reprezentărileăpeăcareăle -aădobândităînătimpulăderulăriiăacestuia. Jurnalulăreflexivăreprezintăăună
dialogăalăelevuluiăpurtatăcuăsineăînsuși,ădinăcare învaĠă despre propriile procese mintale. Pentru
a fi eficient jurnalul reflexiv trebuie completat periodic. Acest lucru solicit disciplinăă șiă
notarea cu regularitate a reprezentărilorăelevilor,ăprecumășiăaăpunctelorăde vedere critice.
TEHNICA 3-2-1 esteăfolosităăpentruăaăapreciaărezultateleăuneiăsecvenĠeădidacticeăsauă
a uneiăactivităĠi.ăDenumireaăprovineădinăfaptulăcăăeleviiăscriu: 3 termeni (concepte) din ceea
ceă auă învăĠat, 2ă ideiă despreă careă ară doriă să înveĠeă maiă multă înă continuareă și o capacitate, o
pricepereăsauăoăabilitateăpeăcareăconsiderăăeiăcăăauădodândit -o în urma activităĠilorădeăpredare –
învăĠare. Tehnica 3-2- 1ă poateă fiă consideratăă dreptă oă bunăă modalitateaă deă autoevaluareă cuă
efecte formativeăînăplanulăînvăĠăriiărealizateăînăclasă.ăEsteăoăcaleădeăaăaflaărapidășiăeficientăcareă
au fost efec teleăproceselorădeăpredareășiăînvăĠare,ăavândăvaloareăconstatativăășiădeăfeed -back.
Aceastăă modalitateă alternativăă de evaluare,ă ală căreiă scopă principală esteă celă deă ameliorareă și
nicidecumă deă sancĠionare,ă răspundeă deziderateloră educaĠieiă postmodernisteă deă a asigura un
învăĠământă cuă ună profundă caracteră formativ – aplicativ. Este ,, un instrument al evaluării
continue, formative și formatoare, ale cărei funcții principale sunt de constatare și de
sprijinire continuă a elevilor ”. ( Oprea, 2006, 268)
METODA R. A. I. areă laă bazăă stimulareaă șiă dezvoltareaă capacităĠiloră eleviloră deă a
comunicaă (prină întrebăriă șiă răspunsuri)ă ceeaă ceă tocmaiă auă învăĠat. Denumirea provine de la
iniĠialeleăcuvintelorăRăspundeă– Aruncăă–Interogheazăășiăse desfășoarăăastfel:ălaăsfârșitulăunei
lecĠiiă sauă aă uneiă secvenĠeă deă lecĠie,ă profesorul,ă împreună cuă eleviiă săi,ă investigheazăă
rezultateleăobĠinuteăînăurmaăpredării -învăĠării,ăprintr -un joc de aruncareăaăuneiămingiiămiciășiă
ușoare de la un elev la altul.ă Celă careă aruncăă mingeaă trebuie săă punăă oă întrebareă dină lecĠiaă
predatăăceluiăcareăoăprinde.ăCelăcare prindeămingeaărăspunde laăîntrebareășiăapoiăaruncăămaiă
departeă altuiă coleg,ă punândă oă nouăă întrebare.ă Evident interogatorulă trebuieă săă cunoascăă șiă
răspunsulăîntrebăriiăadresate.ăElevulăcareănuăcunoaște răspunsulăieseădinăjoc,ăiarărăspunsulăvaă
veni din partea celui care a pus întrebarea. Acesta areă ocaziaă deă aă maiă aruncaă încăă oă datăă
mingea,ă și,ă deci,ă deă aă mai pune o întrebare. În cazul înă care,ă celă careă interogheazăă
este descoperită căă nuă cunoaște răspunsulă laă propriaă întrebare, este scos din joc, în favoarea
celuiăcăruiaăi -a adresat întrebarea. Eliminarea celor care nu au răspunsăcorectăsauăaăcelorăcareă
nu au dată niciă ună răspuns,ă conduceă treptată laă rămânereaă în grupă aă celoră maiă bineă pregătiĠi.
MetodaăR.A.I.ăpoateăfiăfolosităăla sfârșitulălecĠiei,ăpeăparcursulăeiăsau la începutul activităĠii,ă
cândă seă verificăă lecĠiaă anterioară,ă înainteaă începeriiă nouluiă demersă didactic,ă în scopul
descoperirii,ădeăcătreăprofesorulăceăasistăălaăjoc,ăaăeventualelorălac une în cunoștinĠeleăeleviloră
șiăaăreactualizăriiăideilor -ancoră. MetodaăRA.I.ăesteăadaptabilăăoricărui tipădeăconĠinut,ăputândă
fiăfolosităăla istorie,ăștiinĠe , geografie,ămatematică,ălimbaăromână,ălimbiăstrăineăetc. Elevii sunt
încântaĠiădeăacestăămetodă– jocădeăconstatareăreciprocăăaărezultatelorăobĠinute, modalitate care
seăconstituieăînăacelaĠiătimpășiăcaăoăstrategieădeăînvăĠareăceăîmbină cooperareaăcuăcompetiĠia.
Seă desfășoarăă înă scopuriă constatativ – ameliorativeă șiă nuă în vedereaă sancĠionăriiă prin
calificativ.ă Permiteă reactualizareaă și fixareaă cunoștinĠeloră dintr -un domeniu,ă peă oă temă
dată. Exersează abilităĠile de comunicare interpersonală, capacităĠile de a formula întrebăriă șiă
deăaă găsiă celămaiăpotrivitărăspuns. AntrenaĠiăînăacestăjocăcuămingea,ăchiarășiăceiămaiătimiziă
eleviăseăsimtăîncurajaĠi, comunicăăcuăușurinĠăășiăparticipăăcuăplăcereălaăoăactivitateăcareăareăînă
vedereă atâtă învăĠarea câtă șiă evaluarea. Metodaă R.A.I.ă poateă fiă folosităă șiă pentruă verificareaă
cunoștinĠeloră peă careă eleviiă șiă le -au dobândit independent prin studiul bibliografiei
recomandate.
STUDIUL DE CAZ esteă oă metodăă aleă căreiă caracteristiciă oă recomandăă îndeosebiă
în predareaășiăînvăĠareaădisciplinelorăsocio -umane,ădarăînăegalăămăsurăăpoateăfi luatăăîn calcul
șiăcaăoămetodăăalternativăădeăverificareăaăcapacităĠiiăelevilorădeăaărealizaăastfelădeădemer suri
(deă analiză,ă deă înĠelegere,ă deă interpretareă aă unoră fenomene,ă deă exersareă aă capacit ăĠiiă de
argumentare,ă deă emitereă aă unoră judecăĠiă deă valoare,ă precumă și deă formareă șiă dezvoltareă a
trăsătu rilor de personalitate);
FIȘAăPENTRUăACTIVITATEAăPERSONALĂ A ELEVULUI ,ănumităășiăfișaăde
muncăăindependentă,ăesteăutilizatăăatâtăcaămodalitateădeăînvăĠăreăcâtășiăcaămijlocăde evaluare.
Prină aceastăă fișă profesorulă poateă evaluaă pregătireaă elevilor,ă dându- leă înă acelașiă
timp posibilitateaă deă aă lucraă (învăĠa)ă independent.ă Poate fiă consideratăă șiă o modalitate de
reflectareăasupraăproprieiămunciăaăelevuluiășiădeăstimulareăaăcapacităĠiiădeăautoevaluare.
PrinănoileămetodeădeăevaluareăseăurmăreșteădiversificareaăcontroluluiăactivităĠiiășcolareă
avândăcaăfinalitateăformareaăunorăcompetenĠeășiăcapacităĠiăoperaĠionaleăînămaiămulteădomenii.
Evaluareaă trebuieă săă stimulezeă eleviiă pentruă a -șiă amelioraă rezultatele,ă săă evidenĠiezeă
progresulășiănuăincapacitateaălorăde aărealizaăanumiteăcerinĠeășcolare.
Finalitateaăevaluăriiătrebuieăsăăofereă„oăoglindă”ăaăniveluluiădeăpregătireăaăelevuluiăde –
aălungulăuneiăperioadeădeășcolaritate.
2.4. TEHNICIăȘIăINSTRUMENTEăDEăEVALUARE
2.4.1. Repere conceptuale
Instrumentul de evaluare se compune din itemi careăsolicităă tehnici de declanșare /
prezentare/ă redactareă aă răspunsurilor.ă Celeă treiă concepteă suntă intim asociate.ă Deșiă vizeazăă
realităĠiădiferiteăaleăprocesuluiăevaluativ,ăseăaflăăîntr -oăstrânsă interdependenĠă.ăÎntreăite mii de
evaluare,ătehnicileădeăevaluareășiăinstrumenteleăde evaluareăesteăoălegăturăăindisolubilă.
Itemul înseamnă sarcina de lucru, forma sub care se prezinta plus răspunsul
așteptat . Itemul pedagogic ,ă înă limbajă cotidian,ă reprezintăă ceaă mai micăă componentă
identificabilăăaăunuiătestăsauăaăuneiăprobeădeăevaluare.ăDinăpunct deăvedereăștiinĠific,ăitemulă
esteăunăelementăcomponentăalăunuiă„chestionarăstandardizat“ careăvizeazăăevaluareaăelevuluiă
înăcondiĠiiădeămaximăărigurozitateă(Gilbert de Landsheere, 1992, pag. 173).
Itemul pedagogic reprezintă cerința, întrebarea la care trebuie să răspundă elevul;
este un element al unei probe de evaluare sau al unui test pedagogic, deci al instrumentului
de evaluare. Se exprimă prin formularea unei întrebări care se integrează în structura unei
probe de evaluare.
„Itemiiă(sauăelementele)ăunuiătestăconstituie,ăînăansamblu,ăunăeșantionădintr -un univers
deă itemiă care,ă laă modulă ideal,ă ară trebuiă săă acopereă înă totalitateă conĠinutul testat“ă21(P.
Lisievici ).
Tehnica de evaluare constituieă modalitateaă prină careă evaluatorulă declanșează șiă
orienteazăăobĠinereaăunorărăspunsuriădinăparteaăsubiecĠilor,ăînăconformitateăcu obiectivele sau
specificaĠiileătestului.
Fiecareătipădeăitemădeclanșeazăăoăanumită tehnicăălaăcareăelevulăapeleazăăp entru a da
răspunsulă său.ă Spreă exemplu,ă ună item cuă alegereă multiplăă (IAM)ă vaă faceă apelă laă „ă tehnicaă
răspunsuluiăcuăalegereămultiplă“. Elevul va încercui, va bifa sau va marca printr- oăcruciuliĠăă
variantaădeărăspunsăpe careăoăconsiderăăcorectă.ăUnăitemătipă„ăcompletareădeăfrază“ăvaăfaceă
apelălaă„ătehnica textuluiălacunar“.ăElevulăvaăcompletaăspaĠiileălibereădinătextulărespectiv.
OăprobăăcuămaiămulĠiăitemiăpoateăsolicitaăunaăsauămaiămulteătehniciăde evaluare, în
funcĠieădeătipurileădeăitemiăpeăcareăîiăinclude:ăitemiiăcuăalegereăduală sauămultiplăăvorădeclanșaă
„tehnicaă răspunsuluiă laă alegere“;ă itemiiă tipă eseuă structurat voră declanșaă „tehnicaă elaborăriiă
răspunsuluiăînăfuncĠieădeăcerinĠeleăexprimate’’ăetc.
______________________
21 Liesevici, Petru, ,,Evaluarea înăînvăĠământ.ăTeorieă,practică,ăinstrumente”,ăEddituraăAramis,ăBucurești,20 02
Instrumentul de evaluare esteăoăprobă,ăoăgrilă,ăunăchestionar,ăunătestăde evaluare care
„colectează“ăinformaĠii,ă„produce“ădoveziăsemnificativeădespreăaspectele sau rezultatele luate
în considerare.
Instrumentulă deă evaluareă seă compune,ă deă regulă,ă dină maiă mulĠiă itemi.ă O probăă deă
evaluare (un instrument) se poate compune dintr- un singur item (o singurăăîntrebare,ăcerinĠă,ă
problemăăetc.,ăîndeosebiăatunciăcândărăspunsulăpeăcare trebuieăsă – l formuleze elevul este mai
complex)ăsauădinămaiămulĠiăitemi.
Unăinstrumentădeăevaluareăintegreazăăfieăunăsingurătipădeăitemiă(spreăexemplu numai
itemiă cuă alegereă multiplăă – IAM)ă și,ă înă acestă caz,ă constituieă ună „Chestionar cu alegere
multiplă“ă(CAM),ăfieăitemiădeădiverseătipuri,ăcareăsolicită,ăînă consecinĠă, tehnici diverse de
redactare,ăformulareăsauăprezentareăaărăspunsurilor.
2.4.2. PROIECTAREA INSTRUMENTELOR DE EVALUARE
CadrulădidacticăaflatăînăsituaĠiaădeăaăcorectaășiăapreciaădiverseălucrăriăopereazăăînămodă
curentăcuăjaloaneăprecum:ăexperienĠaăanterioară,ăaplicareaă„metodelor”ădeăcorectare/aprec iereă
cunoscute,ă„interpretarea”ăbaremuluiădeăcorectare,ă„convingerea”ăcăăapre cierea lui nu poate fi
obiectă deă disputăă decâtă înă cazuriă extreme,ă rezolvabileă înă termeniă administrativi.ă ConsecinĠaă
acestuiăfenomenăasupraăcalităĠiiăevaluăriiăesteăreprezentatăădeăfidelitateaăscăzută,ădeălipsaădeă
consistenĠăăaăaprecierii.ă
Pot apare trei n iveluriădeăjudecăĠiădeăvaloareăînăevaluareaăuneiălucrăriăaăelevului:
nivelulăjudecăĠiiăsubiective,ăcareăseăreferăălaăaspecteleăgeneraleăaleăprodusului:ă
elementeădeăconĠinut,ătematică;
nivelulă judecăĠiiă holistice,ă referitoră laă caracteristicileă produsuluiă el aborat de
cătreăelev.ăJudecataădeăvaloareăareăunăcaracterărelativăextins.
Nivelulă judecăĠiiă analiticeă cuă caracteră ambivalent:ă impresiileă subiectiveă aleă
învăĠătoruluiăsuntăstructurateășiăevaluateăînăfuncĠieădeăcriteriiăclarădescrise.
2.4.3.ăCALITĂğILEăINST RUMENTELOR DE EVALUARE
Evaluareaăpresupuneămăsuri,ăanalizeășiăjudecăĠiădeăvaloare.ăPrincipaleleăcalităĠiăaleăuniă
instrumentădeăevaluareăsunt:ăvaliditatea,ăfidelitatea,ăobiectivitateaășiăaplicabilitatea.
Validitateaă uniă testă seă referăă laă faptulă dacăă testul măsoarăă ceeaă ceă esteă destinată săă
măsoare.ValiditateaătestuluiăseăasigurăășiăprinăevitareaăunorăelementeădeăinterferenĠă,ăprecumă
utilizareaăunuiălimbajăinadecvatăvârsteiăsauăniveluluiădeăînĠelegereăalăelevilor.ăPentruăcaăunătestă
săă fieă valid,ă acestaă trebuieă săă acopereă înă modă adecvată capitoleleă programei,ă Ġinândă c ontă deă
lungimea,ă pondereaă sauă importanĠaă diferiteloră aspecteă aleă conĠinuturiloră laă careă seă faceă
referire.
ÎnăliteraturaăpedagogicăăauăfostăevidenĠiateăurmătoareleătipuriădeăvaliditate:ăvaliditateaă
deăconĠinut,ăvaliditateaădeăconstruct,ăvaliditateaăconcurentă,ăvaliditateaăpredictivă,ăvaliditateaă
deăfaĠadă.
ValiditateaădeăconĠinutărelevăămăsuraăînăcareătestulăacoperăăînămodăuniformăelementeleă
deăconĠinutămajoreăpeăcareăleătestează.ăApreciereaăvalidităĠiiădeăconĠinutăseăfaceăprinăestimar eaă
concordanĠeiădintreăitemiiătestuluiășiăobiectiveleăoperaĠionaleădefiniteăpeă bazaăconĠinuturiloră
esenĠialeăaleăprogramuluiădeăinstruire.ăSpreăexemplu,ădacăăamăalesăunăeșantionăreprezentativă
de obiective de evaluare pe c areădorimăsăăleăevaluămăprintr -un test, întrebarea la care trebuie
săărăspundemăeste:ăMăsoarăăacestaăacelașiăeșantionădeăobiective?
ValiditateaădeăconstructăexprimăăacurateĠeaăcuăcareătestulămăsoarăăunăanumitădomeniuă
specificată(inteligenĠa,ăsuccesulășcolar,ăcreativitatea,ămotivaĠia).ăAcestătipădeăvaliditateăvizeazăă
concordanĠaădintreănaturaăitemilorășiădiferiteleăniveluriădeăînvăĠare.ăDeăexemplu,ăvremăcaăună
testădeăinteligenĠăăsăămăsoareăinteligenĠaășiănuăcreativitatea.ă
Validitateaă concurentăă faceă referireă laă concordanĠaă dintreă rezultateleă obĠinuteă deă ună
elevălaăunătestășiărezultateleăaltorămăsurătoriăaleăunorăunităĠiădeăconĠinutășiădeprinderiăsimilare.ă
Deăexemplu,ădacăăunăelevăcareăaăobĠinutărezultateăbuneălaăunătestăceăevalueazăăcapacitateaădeă aă
utiliza celeă patruă operaĠiiă aritmeticeă nuă faceă greșeliă deă calculă laă ună testă deă tipă rezolvareă deă
probleme,ăînăcareăsuntăfolositeăacesteăoperaĠii,ăspunemăcăăprimulătestăareăvaliditateăconcurentă.
Validitateaă predictivăă vizeazăă măsuraă înă careă testulă anticipeazăă alteă rezultate ale
eleviloră laă aceeașiă disciplinăă deă studiu.ă Acestă tipă vizeazăă sauă determinăă corelaĠiaă dintreă
performanĠaă obĠinutăă laă ună testă administrată șiă performanĠaă laă testeă careă urmeazăă săă fieă
susĠinuteălaăaceeașiădisciplinăădeăstudiu.
ValiditateaădeăfaĠadăăexprimăămăsuraăînăcareătestulăesteărelevantășiăimportantăpentruă
ceiăceăsuntătestaĠi.ăDeăexemplu,ăunătestăcareăevalueazăăconĠinuturiădeădimensiuniădiferiteăsauă
considerateăaăfiădeăimportanĠăădiferită,ătrebuieăsăăexprimeăacestăfaptăprintr -o pondere diferit ăăaă
itemilorăpeăunităĠiădeăconĠinutăspecifice.
PrintreăfactoriiăcareăinfluenĠeazăănegativăvaliditateaăunuiătestăsunt:
indicaĠiiăneclare;
nivel de dificultate inadecvat al itemilor;
itemiăincorecĠiădinăpunctădeăvedereătehnic;
administrareaăși/sauăcorectarea necorespunzătoareăaătestului.
Fidelitateaă reprezintăă calitateaă unuiă testă deă aă produceă rezultateă constanteă înă urmaă
aplicăriiăsaleărepetate.ăUnătestăcaracterizatăprintr -unăgradăridicatădeăfidelitateăaplicatăînăcondiĠiiă
identiceăaceluiașiăgrupădeăelevi,ădarăînădiferiteăocazii,ătrebuieăsăăconducăălaăobĠinereaăacelorașiă
rezultate,ăsauăaăunoraăcuădiferenĠeăminimeăfaĠăădeăceleăanteriorăînregistrate.
Fidelitateaă unuiă testă areă legăturăă directăă cuă modulă înă careă seă asigurăă consistenĠaă
măsurăriiădinăperspectivaăuneiăconsecvenĠeăpesteătimp,ădeălaăoăpersoanăălaăalta,ădintr -un loc în
altul.
PentruăestimareaăfidelităĠiiăuniătestăseăfolosescăurmătoareleămetode:
a) metoda test – retest,ă vizeazăă stabilitateaă testuluiă respectiv,ă acestaă fiindă
aplicatădeădouăăoriăaceluiașiăgrupăsau laădouăăgrupuriădiferiteădeăeleviăavândă
aceleașiăabilităĠi.
b) metodaă formeloră echivalente,ă vizeazăă echivalenĠaă testuluiă respectivă prină
administrareaălaăunăintervalădeătimpăscurt,ăaădouăăformeădeătesteăechivalente,ă
aceluiașiăgrupădeăelevi.ăCeleădouăăformeăde testătrebuieăsăăfieăparalele,ăadicăă
căă conĠinăă acelașiă numără deă itemiă înă acelașiă formată deă text,ă săă acopereă
acelașiă conĠinut,ă săă aibăă ună nivelă deă dificultateă similară șiă instrucĠiuniă deă
administrare similare.
c) Metodaă înjumătăĠiriiă esteă ceaă careă puneă înă valoareă consistenĠaă internăă aă
testului.ăAcestaăseăaplicăăoăsingurăădată,ădupăăceăînăprealabilaăfostăîmpărĠită
înădouăăjumătăĠiăechivalente.
FactoriiăcareăinfluenĠeazăăfidelitateaătestelor:
lungimea testului – cu cât este mai lung, cu atât fidelitatea este mai mare;
opĠiuneaă asupraă tipuriloră deă itemiă șiă corectitudineaă tehnicăă cuă careă itemiiă
respectiviă suntă construiĠiă – testul format preponderent din itemi obiectivi
areăoăfidelitateăcrescută.
schema de notare – oă schemăă deă notareă bineă structuratăă creșteă fidelitate a
testului.
ObiectivitateaăreprezintăăgradulădeăconcordanĠăădintreăaprecierileăfăcuteădeăevaluatoriă
independenĠiăînăceeaăceăpriveșteăunărăspunsăbunăpentruăfiecareădintreăitemiiăunuiătest.ăTesteleă
standardizateăauăoăfoarteăbunăăobiectivitate.
Aplicabilitate aă desemneazăă calitateaă unuiă testă deă aă fiă administrată șiă interpretată cuă
ușurinĠă.
Indiferentă deă metodaă prină careă seă evaluează,ă utilizareaă unuiă instrumentă deă evaluareă
insuficientă deă bineă calibrată dină punctă deă vedereă ală respectăriiă calităĠiloră saleă tehniceă ad uce
importanteă prejudiciiă demersuluiă iniĠiat,ă relativizândă considerabilă rezultateleă șiă efecteleă
evaluării.ă
2.4.4. TIPURI DE ITEMI
Înă demersulă deă proiectareă aă oricăreiă probeă deă evaluare,ă etapaă imediată următoareă oă
constituieăscriereaăefectivăăaăitemilor,ăprincipaleleăcomponenteăaleăinstrumentuluiădeăevaluare.ăă
Itemiiăsuntăcomponenteăaleăunuiătestăpedagogic,ăreprezentândămodalităĠiădeă evaluare
caă permită oă permanentăă structurareă șiă restructurareă aă conĠinutuluiă informaĠională ală
disciplineloră dină diverseă ariiă curriculare,ă înă funcĠieă deă gradulă deă înĠelegereă șiă receptareă ală
elevilor, de interesele lor teoretice, culturale, educative, de parc ursulă individuală ală fiecăruiă
elevă sauă grupă deă elevi,ă deă vârstăă șiă preocupări,ă deă necesitateaă clarificăriiă șiă esenĠializă riiă
conĠinutuluiăcurricular.ă
Dupăămodulăînăcareăseăsolicităărăspunsul,ăîntrebărileăpotăfi:
a) Întrebăriăcuă„răspunsuriădeschise”,ăcareăpresupunăelaborareaăcompletăăsauă
parĠialăăaărăspunsuluiădeăcătreăeleviășiăcareăpotăfi:
deătipă„redactare”ă(tratareaăuneiăteme);
cuărăspunsăscurtă(câtevaăcuvinte,ăuna -douăăfraze,ăformule,ăalgoritmi).
b) Întrebăriă cuă „răspunsuriă închise”ă – laă careă eleviiă alegă răspunsulă dină douăă
sauămaiămulteăvarianteăoferiteășiăpotăfi:ă
cuă alegereă dualăă (adevărat/fals,ă corect/greșit);ă acestă tipă esteă limitată laă ună
numără maiă restrânsă deă obiectiveă pedagogice,ă verificândă preciziaă șiă
temeiniciaăcunoștinĠelorăînsușite.ăPentruăcăărăspunsu l poate fi ales arbitrar,
esteăbineăsăăseăcearăăjustificareaălui.ă
cuăalegereămultiplă:ăelevulătrebuieăsăăaleagă,ădinămaiămulteărăspunsuri,ăpeă
cel corect – șiăcelelalteăvarianteătrebuieăsăăfieăplauzibile,ăpentruăaăsolicitaă
gândireaăelevuluiășiăa -l obliga s ăăsurprindăăcorelaĠiiălogice.
deătipăperecheăsauădeăasociere:ăconstăăînăstabilireaăunorăcorespondenteăîntreă
elementeleădateăpeăoăcoloanăășiăceleădinăaltăăcoloană.
Dupăăgradulădeăobiectivitateăalănotării,ăitemiiăseăclasificăăîn:
– itemi obiectivi;
– itemi semiobiectivi;
– itemi subiectivi.
Itemii obiectivi – solicităădinăparteaăelevuluiăevaluatăselectareaărăspunsuluiăcorectăsauă
aăceluiămaiăbunărăspuns,ădintr -o serie de variante.
Laărândulălorăitemiiăobiectiviăcuprindăurmătoareleătipuriădeăitemi:
cu alegere duală – elevulăesteăsolicitatăsăăselectezeăunărăspunsăcorectădinădouăărăspunsuriă
posibile oferite;
cu alegere multiplă – aceștiăitemiăsolicităăelevuluiăevaluatăalegereaărăspunsuluiăcorectăsauă
aăceluiămaiăbunărăspunsădintr -unănumărădeăvarianteăconstruiteădeja.ăSuntăconstruiĠiădintr -o
premisă (stimululă pentruă obĠinereaă răspunsului)ă șiă ună numără deă variante,ă răspunsuriă
posibile,ădintreăcareăunulăcorect,ăiarărestulănumiĠiă distractori .
de tip pereche(de asociere) – suntă formaĠiă dină douăă listeă șiă instrucĠiuniă careă precizeazăă
modulăînăcareăseăvaărealizaăasociereaăelementelorăacestoraășiămodulădeăînregistrare.
Caracteristici:
– testămăunănumărămareădeăelementeădeăconĠinut,ădar,ădeăceleămaiămulteăori,ă
capacităĠiăcognitiveădeănivelăinferior;
– fidelitateășiăvaliditateăridicateă(suntăfolosiĠiăînătesteăstandardizate);
– obiectivitateășiăaplicabilitateăridicate;
– scheme de notare foarte simple;
– timpăscurtădeărăspunsășiădeăcorectare;
– posibilitateaăutilizăriiăunuiănumărămareădeăastfelădeăitemiăîntr -un test.
Dezavantaje:
– elaborarea de di stractoriă plauzibiliă șiă paraleliă esteă dificilă,ă raĠionamentulă
prinăcareăelevulăajungeălaărăspunsănuăpoateăfiăevidenĠiată(urmărit);
– posibilitateaăghiciriiărăspunsurilor;
– familiarizareaăelevilorăcuăaceastăătehnicăășiădeciăobișnuireaăcuăunăanumitătipă
deăînvăĠ are;
– necesitateaăexplicaĠiilorălaăînceput.
Itemiiă cuă alegereă datăă solicităă răspunsuriă deă tipă „da/nu”,ă „adevărat/fals”,ă
acord/dezacord”.
Itemiiă deă tipă perecheă solicităă stabilireaă deă corespondenĠe/asociaĠiiă întreă elementeă
așezateăpeădouăăcoloane.ăCriteriulăsauăcriteriileăpeăbazaăcăroraăseăstabileșteărăspunsulăcorect ă
suntăexplicateăexplicităînăinstrucĠiunileăcareăprecedăcoloaneleădeăpremiseășiărăspunsuri.
Itemiiă cuă alegereă multiplăă solicităă alegereaă unuiă singură răspunsă corect/alternativaă
optimăădintr -o listăădeăsoluĠii/alternative.ă
Itemii semiobiectivi – solicităăelevuluiă„producerea”ăunuiărăspunsă,ădeăregulăăscurtăceă
vaăpermiteădinăparteăevaluatoruluiăformulareaăuneiăjudecăĠiădeăvaloareăprivindăcorectitudineaă
răspunsuluiăoferitădeăsubiect.
Clasificarea itemilor semiobiectivi:
cu răspuns scurt – solicităăelaborareaăunuiărăspunsălimitatăcaăspaĠiu,ăformăășiăconĠinut;ă
esteănecesarăădemonstrareaăabilităĠiiădeăaăelaboraășiăstructuraăcelămaiăpotrivitășiăscurtă
răspuns.
de completare – solicităă persoaneiă evaluateă producereaă unuiă răspunsă careă săă
completezeă oă afirmaĠieă incompletăă sauă ună enunĠă lacunară șiă să -i confere valoare de
adevăr.
întrebările structurate – suntă sarciniă alcătuiteă dină maiă multeă subîntrebări,ă deă tipă
obiectivă șiă semiobiectiv,ă legateă printr -un ele mentă comun;ă eleă acoperăă ună vidă întreă
tehnicileă deă evaluareă cuă răspunsă liberă șiă celeă cuă răspunsă limitată impuseă deă itemiiă
obiectivi.
Caracteristici:
– răspunsălimitatăcaăspaĠiu,ăformă,ăconĠinutăprinăstructuraăenunĠului/întrebării;
– sarcina foarte bine structura tă:ăutilizeazăămaterialeăauxiliare;
– eleviiătrebuieăsăăproducăăefectivărăspunsul;
– libertateărestrânsăădeăaăreorganizaăinformaĠiaășiădeăaăformulaărăspunsulăînă
formaădorită;
– eleviiătrebuieăsăădemonstreze,ăpeălângăăcunoștinĠeășiăabilitateaădeăaăstructuraă
cel m aiăcorectășiămaiăscurtărăspuns;
– ușurinĠăășiăobiectivitateăînănotare.
Dezavantaje:
– nuă verificăă realizareaă unoră capacităĠiă șiă competenĠeă cuă caracteră foarteă
complex.
Itemiiăcuărăspunsăscurtăsuntăsubăformaăuneiăîntrebăriădirecteăcareăsolicităăunărăspunsă
scurt (expresie,ăcuvânt,ănumăr,ăsimbolăetc.)
ItemiiădeăcompletareăsuntăsubăformaăunuiăenunĠăincompletăcareăsolicităăcompletareaădeă
spaĠiiălibereăcuă1ă– 2ăcuvinteăcareăsăă se încadreze în contextul dat.
Recomandări:
– spaĠiulăliberănuăvaăfiăpusălaăînceputulăpropoziĠiei;
– dacăă într -oă frazăă existăă maiă multeă răspunsuriă deă completareă ceă trebuieă
găsite,ăacesteaătrebuieăsăăaibăăaceeașiălungime.
Întrebărileă structurateă (maiă multeă subîntrebăriă deă tipă obiectiv,ă semiobiectiv,ă sauă
minieseu) sunt legate printr-un element comun; modul de prezentare include:
– un material/stimul (texte, date, diagrame, grafice etc.);
– subîntrebări;
– date suplimentare;
– alteăsubîntrebări.
Itemiiăsubiectivi(ăcareăsolicităăunărăspunsădeschis) – aceștiăitemiăsolicităăsubiectuluiă
evaluată ună răspunsă careă esteă foarteă puĠină orientată înă elaborareaă saă prină structuraă sarcinii.ă
Astfel,ăcelăevaluatădecideăsingurăcareăvorăfiăelementeleăceăvorăfiăincluseăînărăspunsulăsău.
Tipuri de itemi subiectivi:
rezolvarea de probleme – sauămaiăexactărezolvareaăunorăsituaĠiiăproblemă;ăcelăevaluată
esteă confruntată cuă oă situaĠieă nefamiliarăă iară soluĠiaă nuă vaă fiă ună rapidă.ă Necesităă oă
etapizareăînărezolvareaăacestorăexemple(ăidentificareaăproblemei,ăanalizaășiăselectareaă
datelor concludente, formularea unor ipoteze ce vor fi eval uate,ășiăeventualăvalidate,ă
identificareaă metodeiă deă rezolvare,ă creareaă unoră modele,ă propunereaă unoră soluĠii,ă
evaluareaăsoluĠieiăobĠinute,ăformulareaăconcluziei).
eseul – subiectulăevaluatăesteăsolicitatăsăăproducăăunărăspunsăliber,ăconformăcerinĠeloră
șiăcriteriilor formulate.
Eseul structurat – esteă ună itemă înă careă răspunsulă așteptată esteă orientată prină cerinĠeleă
formulate,ălibertateaădeăorganizareăaărăspunsuluiănefiindătotală.
Eseul liber – aceastăă categorieă răspundeă unoră obiectiveă ceă vizeazăă originalitate ,
creativitatea,ăscriereaăimaginativă.
Caracteristici:
– formaătradiĠionalăădeăevaluareăînăRomânia;
– ușorădeăconstruit;
– solicităărăspunsuriădeschise;
– evalueazăăproceseăcognitiveădeănivelăînalt;
– verificăăobiectiveăcareăvizeazăăcreativitatea,ăoriginalitatea.
Dezavantaje:
– fidelitateășiăvaliditateăscăzută;
– necesităăschemeădeănotareăcomplexeășiăgreuădeăalcătuit;
– corectareaădureazăămult.
Rezolvareaă deă problemeă (situaĠiiă problemă)ă constituieă oă activitateă nouă,ă diferităă deă
celeă deă învăĠareă curente,ă menităă săă rezolve oă situaĠieă problemă;ă seă evalueazăă elementeă deă
gândireă convergentăă șiă divergentă,ă operaĠiiă mentaleă complexeă (analiză,ă sinteză,ă evaluare,ă
transfer etc.).
Itemiiă deă tipă eseuă solicităă eleviloră săă construiască/producăă ună răspunsă liberă (text)ă înă
conformitate cu unăsetădeăcerinĠeădate.ăAceștiăitemiăpotăfi:
– eseu structurat/semistructurat – răspunsulă așteptată esteă dirijat,ă orientată șiă
ordonată cuă ajutorulă unoră cerinĠe,ă indicii,ă sugestii;ă deă exempluă
compunere/eseuădupăăunăplanădeăidei;
– eseu liber (nestructurat) – val orificăă gândireaă creativă,ă originalitatea,ă
creativitatea,ănuăimpuneăcerinĠeădeăstructură.
Corectareaă lucrăriloră șiă aă fișeloră esteă expresiaă evaluăriiă înă plană operaĠional.ă Cadrulă
didacticătrebuieăsăăprezinteăelevilorăinformaĠiiădeăremediereădupăăcorectareaălucrărilor.
Procesulă interpretăriiă informaĠiiloră primiteă prină prelucrare a probelor de evaluare este
importantă atâtă pentruă elevă câtă șiă pentruă cadrulă didactic.ă ,,Evaluareaă trebuieă săă meargăă maiă
departe,ăpentruăcăăacestăcuvântăareăcaărădăcinăă,,valoarea”:ăesteăvorbaădeăaădeterminaă calitateaă
învăĠariiă realizateă situândă performanĠa constatatăă (prin prelucrarea probelor) în raport cu
obiectiveleădeăreferinĠăăstabiliteălaăînceputulădemersului”ă(ăJeanăCardinet,ă,,Pourăapprecierăleă
travailădesăl’éleves”,ăDeăBoeck,ă1988,ăp.57;ăIoanăCerghit,ă,,Sistemeădeăinstruireăalternativeăsiă
complemen tare”,ăPolirom,ăIași,ă2008).
Deă asemeneaă esteă foarteă importantă cumă utilizămă informaĠiaă (ă J.ă Cardinet).ă Înă cazulă
evaluăriiăformative,ăinformaĠiaăpoateăfiăutilizatăăpentruăaăindividualizaăînvăĠarea,ăpentruăaăoă
ajustaălaăcerinĠeleăprocesuluiăinstructiv -educativ, pentru a adapta strategiile didactice etc., iar
într-oăevaluareăsumativăăscopurileăarăputeaăfi,ăinformareaăpărintilorăsauăatribuireaădeădiplome.
Rezultatele șiă informaĠiileă obĠinuteă prină prelucrareaă probeloră deă evaluareă trebuieă
raportate la obiectiv eleădeăevaluatăstabilite.ăRepereleăcareădauămăsuraăeficienĠeiăactivităĠiiăînă
clasăăsuntăreprezentateădeăceeaăceăs -aăanticipatăcăătrebuieărealizat.ăPrinăcomparareaărezultateloră
obĠinuteă deă eleviă laă acesteă evluăriă reprezentativeă cuă obiectiveleă deă evaluată sta bilite anterior
constatămă corespondenĠa/lipsaă deă corespondenĠăă întreă ceeaă ceă amă realizată șiă ceeaă ceă ne -am
propus.ăDemersulădidacticăvaăcontinuaăînăfuncĠieădeărezultateleăobĠinute.
Fiecareă dină metodeleă șiă tehnicileă deă verificare,ă apreciereă șiă n otare descrise în acest
capitol prezintăăavantajeășiălimite.ăEleăfacăapelălaăcapacităĠiăcognitiveădiferiteășiăprinăurmareă
nuă oferăă toateă aceleașiă informaĠiiă despreă rezultateleă școlareă șiă despreă procesulă didactic.ă
Datorităă acestuiă faptă precumă șiă diversităĠiiă obiectiveloră instrucĠiei,ă niciă ună instrumentă deă
măsurareănuăpoateăfiăconsideratăuniversalăvalabilăpentruătoateăobiectiveleășiăconĠinuturileășiănuă
poateă furnizaă ună tablouă cuprinzătoră ală schimbăriloră șiă rezultateloră elevilor.ă Verificareaă
completăă aă realizăriiă obiectiveloră vizateă înă procesulă deă instrucĠieă șiă educaĠieă seă obĠineă prină
îmbinareaă diferiteloră tehniciă deă măsurareă șiă prină folosirea,ă deă fiecareă dată,ă aă celeiă maiă
adecvate.
CAPITOLUL 3
NECESITATEA FOLOSIRII METODELOR ALTERNATIVE
DE EVALUARE ÎN COMPLEMENTARITATE CU CELE
TRADIğIONALE
TrecereaădeălaăînvăĠământulătradiĠionalăspreăînvăĠământulămodernăesteăunăprocesăde
inovare,ădeăschimbareăînădomeniulăpracticiiăeducaĠionale.ăAceastaănuăînseamnă,ăseparareăfaĠăă
de trecut, ci presupune o atitudine po zitivăăfataădeăschimbare,ăoăpreluareăcriticăăaăceeaăceăesteă
valorosăînătradiĠiaăînvăĠământuluiăromânesc,ăoăîmbinareăeficientăăaămetodelorătradiĠionaleădeă
evaluareă cuă metodeleă moderne.ă Dezavantajeleă unoră metodeă deă evaluareă seă compenseazăă cuă
avantajele ce de curgă dină aplicareaă altoraă pentruă aă daă eficienĠăă actuluiă deă evaluare,ă iară
cunoaștereaălorădeăcătreăprofesorăesteăfoarteăimportantăăînăalegereaăstrategiilorădeăevaluare.
EvoluândădeălaăconcepĠiaătradiĠionalăăasupraăevaluării,ăastăzi,ăevaluareaăesteămaiămultă
decâtăunăprocesăfinalăsauăparalelăcuăînvăĠarea.ăEsteăunăactăcareăseăintegreazăăorganică înăacelașiă
procesădeăînvăĠare,ăcreândărelaĠiiăinteractiveășiăcirculare.ăElevul,ăînătimpăceăînvaĠă,ăefectueazăă
repetateă proceseă deă valorizareă șiă deă apreciereă criticăă care -Iă servescă caă bazăă pentruă luareaă
deciziilor orientative în propria- iăformareășiădezvoltare.ăNuăesteăcorectăsăăevaluămăceeaăceănuă
s-aăpredat,ărespectivăînvăĠat,ădarăniciănuăareăsensăsăăseăpredea,ărespectivăînvăĠa,ăceeaăceănuăseă
evaluează.
“Folosireaăacestorămetodeădeăevaluareăesteăcrucială,ăcaăgaranĠieăaăfaptuluiăcăăpredarea ă
șiăevaluareaăsuntăcomplementareășiăcăăsuntăfolositeăprocedeeăpotriviteăgraduluiădeădezvoltareăaă
copilului”.(ăC.PetroviciășiăM.ăNeagu,ă2002,ăp.80)
UnitateaăevaluareăiniĠialăă– evaluare s umativăă– evaluareăcontinuăămarcheazăătranziĠiaă
deă laă ună modelă tradiĠională cătreă unulă maiă eficient.ă Eleă seă distingă prină modulă înă careă suntă
realizateăacĠiunileădeăevaluareăînăraportăcuădesfășurareaăprocesuluiășiăprinăfuncĠiileăpeăcareă leă
îndeplinesc.
Reali zareaăfuncĠiilorăesenĠialeăaleăactuluiăevaluativăpresupuneăfolosireaăatâtăaăformeloră
deăevaluareăiniĠialăăcâtășiăaăcelorăoperateăpeăparcursulășiălaăsfârșitulăprocesuluiădidactic.ăCeleă
treiăstrategiiănuăsuntădistincte,ăciămaiădegrabăăcomplementare.ăOăacĠiun e de evaluare eficace
trebuieăsăăfieăcontinuăășiăcompletăăînărealizareaă unuiăprocesădeăevaluareă înăformeășiăfuncĠiiă
multiple,ăperfectăintegratăactivităĠiiădidactice.
Atâtălaănivelulăgândiriiăevaluăriiăînăplanulăproiectăriiăcurriculareăcâtășiădinăperspectiv a
integrăriiă tuturoră rezultateloră evaluăriiă curente,ă realizatăă deă cătreă profesoră laă clasă,ă logicaă
evaluăriiă necesităă înă primulă rândă asigurareaă uneiă armonizăriă deă substanĠăă aă demersuluiă deă
evaluare,ăcuăcelăgeneral,ăeducaĠional.ă
„Autenticitatea evaluării nu deturnează conținutul propriu diverselor funcții ale
evaluărilor formative și sumative în clasă. Ea adaugă mai curând o dimensiune adesea
ignorată: luarea în seamă a contextului. Pentru aceasta trebuie să se prevadă instrumente de
evaluare prezentând o lo gică particulară, fără a omite implicarea elevilor de la începutul
demersului evaluativ în scopul de a construi cu ei. O astfel de implicare ar permite
determinarea nivelurilor de reușită care s -ar grefa pe un context dat.”1
ValenĠeăformativeăaleă metodelor alternative de evaluare
Prină complexitateaă șiă bogăĠiaă informaĠieiă peă careă oă furnizează,ă atâtă înă desfășurareaă
procesuluiă deă învăĠareă câtă șiă caă sintezăă aă activităĠiiă elevuluiă de -a lungul timpului, metodele
alternativeăsuntăînămăsură:ă
a) Săăpreiaăoăparteădinăsarcinileăevaluăriiăcontinue,ăformative,ăputândăchiară
săăelimineătensiunileăinduseădeămetodeleătradiĠionaleădeăevaluare/ăverificare;
b) Săăconstituieăparteăintegrantăăaăuneiăevaluăriăsumativeăsauăchiarăparteăaăuneiă
examinări.
Este recunoscut faptul căă acesteă metodeă deă evaluareă constituieă oă alternativăă laă
formuleleă tradiĠionaleă aă căroră prezenĠăă domină.ă Alternativeleă oferiteă constituieă opĠiuniă
metodologiceă șiă instrumentaleă careă îmbogăĠescă practicaă evaluativăă evitândă rutinaă șiă
monotonia.ăValenĠeleăformativeăleărecomandăăsusĠinutăînăacestăsens.ă
Esteă cazul,ă înă special,ă ală portofoliului,ă ală proiectului,ă ă ală investigaĠieiă care,ă înă afaraă
faptuluiăcăăreprezintăăimportanteăinstrumenteădeăevaluare,ăconstituieăînăprimulărândăsarciniădeă
lucruăaăcărorărezolvareăstimuleazăăînvăĠareaădeătipăeuristic.
ValenĠeleă formativeă careă susĠină acesteă metodeă alternativeă caă practiciă deă succesă atâtă
pentruă evaluareă câtă șiă pentruă realizareaă obiectivuluiă centrală ală învăĠământuluiă șiă anumeă
învăĠarea,ăsuntăurmătoarele:
stimuleazăă implicareaă activăă înă sarcinăă aă elevilor,ă aceștiaă fiindă maiă conștienĠiă deă
responsabilitateaăceăși -oăasumă;
1 Marin Manolescu, Evaluarea Școlară – un contract pedagogic, Ed.ăFundaĠieiă„D.Bolintineanu”,ăBucurești,ă
2002, pg.164
asigurăă oă maiă bunăă punereă înă practicăă aă cunoștinĠelor,ă exersareaă priceperiloră șiă
capacităĠilorăînăvariateăcontexteășiăsituaĠii;
asigurăă oă maiă bunăă clarificareă conceptualăă șiă oă integrareă ușoarăă aă cunoștinĠeloră
asimilateăînăsistemulănoĠional,ădevenindăastfelăoperaĠionale;
uneleă dintreă ele,ă cumă ară fiă portofoliul,ă oferăă oă perspectivăă deă ansambluă asupraă
activităĠiiă elevuluiă peă oă perioadăă maiă lungăă de timp,ă depășindă neajunsurileă altoră
metodeătradiĠionaleădeăevaluareăcuăcaracterădeăsondajăînămaterieășiăîntreăelevi;
asigurăă ună demersă interactivă ală acteloră deă predare -evaluare, adaptat nevoilor de
individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev, valorificândă șiă stimulândă
potenĠialulăcreativășiăoriginalitateaăacestuia;
descurajeazăăpracticileădeăspeculareăsauădeăînvăĠareădoarăpentruănotă;
reduceăfactorulăstresăînămăsuraăînăcareăprofesorulăesteăunăconsilier,ăiarăevaluareaăareă
ca scop în primul rând îmbunătăĠireaă activităĠiiă șiă stimulareaă elevuluiă șiă nuă
sancĠionareaăcuăoriceăpreĠ,ăactivităĠileădeăevaluareăcuprinzândămaterialeăelaborateăde –
a lungul unui interval mai mare de timp.
PrinănoileămetodeădeăevaluareăseăurmăresteădiversificareaăcontroluluiăactivităĠiiășcolare,ă
dară șiă extrașcolare,ă astfelă că,ă eleviiă potă acumulaă oă serieă deă cunoștinĠeă șiă competenĠeă șiă înă
contactădirectăcuăobiecteleășiăfenomeneleădinănatură,ăsocietate,ăadică,ăcuăceeaăceăseăîntâmplăă
dincolo de orele din orar.
Anulă școlară 20 11-2012ă aă adusă caă noutateă ,,ă Școalaă altfel”ă caă modalitateă diferităă deă
desfășurareă aă activităĠiloră deă învăĠare.ă Săptămânaă ,,Scoalaă altfel”ă esteă dedicatăă activităĠiloră
educativeăextracurriculareășiăextrașcolare.
Acesteă activităĠiă extracurriculare,ă prină structurăă șiă conĠinută specifică suntă firescă
complementareă activităĠiloră didacticeă șiă vizeazăă valorificareaă intereselor,ă dorinteloră șiă
aptitudinilor elevilor.
Întreă educaĠiaă cuprinsăă înă curriculăă șiă ceaă extracurricularăă existăă relaĠii,ă interfere nĠeă șiă
interd ependenĠe,ăcomplementaritate.ăComplementaritateăpentruăcăăfiecareăaduceăoăcontribuĠieă
specificăălaăformareaămodeluluiădeăpersonalitateăcerutădeăidealulăeducaĠiei.
AcestăgenădeăactivităĠiăauăoădosebităăinfluenĠăăformativăăasupraăcopiilor,ăînătoateăformeleă
loră deă organizare:ă plimbări,ă excursii,ă vizite,ă concursuri,ă spectacole,ă ateliereă deă arteă plasticeă
etc.
Aspecteă particulareă prină careă seă evidenĠiazăă activităĠileă extracurriculareă (ă Stanciuă M.,ă
1999, pag. 71):
proiectarea,ăorganizareaășiăevaluareaăactivităĠilorăextracurriculareănuăsuntăacĠiuniă
formaleă(ădeșiăsuntăobligatoriiăpentruăreușitaălor)ășiăpresupunăimplicareaăambiloră
actanĠiăeducaĠionali;
evaluareaă esteă facultativă,ă neformalizată,ă cuă accenteă psihologice,ă prioritară
stimulative,ăfărăăcalificativeăoficial e( Cristea S., 2003, pag. 158).
Principiulă evaluăriiă esteă ună principiuă importantă ală organizăriiă șiă derulăriiă activităĠiloră
extracurriculare.ă Evaluareaă acestoră activităĠiă trebuieă săă fieă participativă,ă democraticăă șiă
transparentă.ă
EvaluareaăactivităĠilorăextracurriculareăseărealizeazăăînăscopulăameliorăriiăactivităĠiiășiă
aă creșteriiă satisfacĠieiă eleviloră faĠăă deă acstă tipă deă activităĠi.ă Evaluareaă rezultateloră activităĠiiă
poateă fiă efectuatăă deă eleviă (ă individual,ă înă grupuriă mici,ă toatăă clasa)ă sauă deă cătreă cad rul
didactic.ăEvaluareaăvizeazăăcompetenĠeleăelevilorășiăseărealizeazăăcuăajutorulăunorăchestionareă
deăatitudini,ăaăscalelorădeăapreciere,ăaăfișelorădeăautoobservaĠie/ăobservaĠieăetc.ă
Indiferentăcareăarăfiăinstrumenteleăalese,ăindicatoriiăutilizaĠiăvorăvizaă(ăM.ăJigău,ă2001 -17-
18):
sporireaănotivaĠiei,ăaăefortuluiășiăperseverenĠeiăelevilor;
sporireaănumăruluiăcomportamentelorăașteptateăconformăactivităĠilorăproiectate;
creștereaăobiectivităĠiiăautoevaluării;
EvaluareaăactivităĠilorăextracurriculareăseăidentificăăcuăaspecteleăparticulareăaleăevaluăr iiă
formativeă șiă maiă mult,ă aă celeiă formatoare.ă D.ă Potoleaă șiă M.ă Manolescuă considerăă căă
principaleleăcaracteristiciăaleăevaluăriiăformativeăsuntăurmătoarele:
evaluareaădevineăoăcomponentăăfireascăăaăactivităĠiiăeducaĠionale;
intervineăînătimpulăfiecăreiăsarciniădeăinvăĠare;
informeazăăelevulășiăprofesorulăasupraăgraduluiădeăstapânireăaăobiectivelor;
permiteă profesoruluiă șiă elevuluiă saă determineă dacăă acestaă dină urmaă posedăă
achizitiile necesare pentru a abord aăviitoareleăsarciniădeăînvăĠare;
permiteăadaptareaăactivităĠilorădeăînvăĠareălaănecesităĠileăelevilor;
areăcaăscopăfacilitareaădepășiriiădificultăĠilorădeăînvăĠareăaleăelevilor;
esteăoăevaluareăinternăăcontiună,ăanaliticăășiăcentratăămaiămultăpeăcelăceăînvaĠăă
decât pe produsul finit;
acestătipădeăevaluareădevineăutilăatâtăpentruăelev,ăcâtășiăpentruăprofesoră(Potoleaă
D, Manolescu M, 2005, pag. 37).
Înă acestă sens,ă demersulă formativă deă evaluareă aă elevuluiă dină perspectivaă activităĠiloră
extracurricular eănuăconsiderăănereușiteleăelevuluiădreptăesecuriăsauămanifestăriăaleăinteresului/ă
dezinteresuluiă acestuia,ă ciă momenteă problematiceă apăruteă înă activitateaă acestuia.ă Pentruă aă
puteaăpuneăinăpracticăăcuăsuccesădemersurileădeăevaluareăformativăăînăcadrulăacest ui tip de
activităĠi,ăcadrulădidacticătrebuie:
săă realizezeă elă însisiă activităĠiă deă evaluareă formativă,ă prină monitorizare,ă
feedbackăpermanentășiăcentrareăpeăîntărireaăreușitelorăactivităĠiiăelevului;
săă îlă determineă peă elevă saă realizezeă importanĠaă autoevaluării,ă prină asigurareaă
participăriiălaăevaluareaăpropriilorăsaleărezultateăsauărealizări;
săăinducăăconștientizareaădeăcătreăelevăaăeventualelorăgreșeliăcareăauăaparutăînă
activitateaăinitialăășiăidentificareaăunorăpropuneriăpentruăîndreptareaăacestora.
Evaluareaă activităĠiloră extracurriculareă poateă fiă astfelă identificatăă cuă următoareaă
afirmaĠieăaăluiăGenevieveăMeyer:ă,, evaluarea formativă nu -l judecă și nu -l clasează pe elev” (
MeyerăG.,ă2000,ăpag.25).ăAcestălucruăpentruăcaăînăactivităĠileăextracurriculareăn u exista note,
ci,ă înă uneleă tipuriă deă activităĠiă doară oă diplomăă sauă certificareă aă eforturiloră depuseă deă cătreă
elevi,ă iară înă alteleă niciă aceastăă calificare,ă aprecieraă fiindă operaĠiaă principalăă înă evaluareaă
specificăăacestora.
Înă activităĠileă extracurriculare,ă evaluareaă formativăă seă poateă transformaă înă oriceă
momentăînăevaluareăformatoare.ăAcestăaspectăseămanifestăăînămomentulăînăcareăelevulădevineă
din evaluat, evaluator al propriilor sale performante, cu scopul de a- șiăreglaăsingurăprocesulădeă
învăĠareăspecificăactivităĠilorăextracurriculareălaăcareăparticipă.ăAutoevaluareaădevineăsuportăală
autoformăriiăînădomeniulăvizatădeăactivitateaăextracurriculară.ă
Ideeaă centralăă aă evaluăriiă formatoareă ,, porneste de la înțelegerea importanței
reprezentării de către elev a scopurilor de atins, de la convingerea că elevul însuși este
capabil să -și regleze activitatea de învățare, că numai el este in stare să regleze/ autoregleze/
corijeze acest proces” ( Potolea D, Manolescu M., 2005, pag.39).
Observămă deci,ă căă rolulă evaluariiă înă activităĠileă extracurriculareă esteă celă deă a -l
determinaăpeăelevăsăădevinaăpropriulăsăuăevaluatorășiăgestionarăalăactivităĠilorădeăformare.
Evaluareaă trebuieă săă stimulezeă eleviiă pentruă a -șiă amelioraă rezultatele,ă săă evidenĠiezeă
progresulășiănuăincapacitateaălorădeăaărealizaăanumiteăcerinĠeășcolare.
Finalitateaăevaluăriiătrebuieăsăăofereă,,ăoăoglindă”ăaăniveluluiădeăpregătireăaăelevuluiăde –
aă lungulă uneiă perioadeă deă școlaritate.ă MotivaĠiaă utilizăriiă metodeloră alternativeă șiă
complementare de evaluar eăseărezumăăastfel:ădacăămetodeleătradiĠionaleăscotăînăreliefămaiăalesă
informaĠiaă posedatăă deă elevă șiă capacităĠileă luiă deă ordină cognitivă șiă practic – aplicative, în
condiĠiiă deă confruntareă strictăă întreă evaluatoră șiă evaluat,ă metodeleă alternativeă șiă
compleme ntareăaducăcevaăînăplusășiăînăprivinĠaărezultatelorămăsurateășiăaăavantajelorărezultateă
dină formaă deă aplicare:ă dreptă rezultateă măsurate,ă eleă scotă laă ivealăă comportamenteă deă ordină
afectivă șiă comportamenteă socialeă bazateă peă însușiriă deă personalitate,ă șiă capacităĠiă cognitiveă
deosebită deă complexe,ă chiară capacităĠiă evaluative,ă niciă uneleă dintreă acesteaă neputândă fiă
decelateăamănunĠităprinămetodeleătradiĠionale;ăcaămodădeăaplicare,ăeleăprezintăăavantajeleăcăă
nuă întotdeaunaă solicităă prezenĠaă ambiloră actoriă (ă evaluatoră șiă evaluat),ă permiĠândă derulareaă
simultanăăcuăalteăprocese,ăsauăcăăînăceaămaiăbunăăparteăangajeazăăplenarăelevul,ădeprinzându -l
să-șiăîntocmeascăăsingură,,carteaădeăvizită”.
ConstantinăCucoș,ăinăcarteaă,,Teoriaășiămetodologiaăevaluării”,ăprezintăăcâtev a reguli
pentruăoăevaluareăreușită:
Săăfacemădinăevaluareăoăsărbătoareăaăreușiteiășiăoăapologieăaăprogresului!
Săăapreciem,ăsăăîntărimășiăsăămarcămăoriceăprogresărealizatădeăelevi!
SăăîncercămăsăăconvertimănerealizărileăsauăeșecurileăelevilorănoștriăînăinstanĠeă
de revenire, motivare, perfectare!
Săă delimitămă șiă săă accentuămă încăă dină etapaă predăriiă aceleă elementeă deă
referinĠăăpeăcareăeleviiătrebuieăsăăleăetalezeăînăprocesulădeăevaluare!
Săănuădeturnămăevaluareaăspreăalteăscopuriădecâtăceleăprescriseăsauăperm ise de
codurile deontologice!
SăăaccentuămăvirtuĠileăstimulativeășiăsăăminimalizămăservituĠileăsauăatributeleă
punitiveăaleăevaluăriiășcolare!
Săăpersonalizămăcâtămaiămultăinstrumenteleășiătehnicileădeăevaluareăînăacordăcuă
posibilităĠileășiănevoileăelevilor noștri!
Săă fimă circumspecĠiă atunciă cândă preluămă șiă aplicămă instrumenteă deă evaluareă
prefabricateăsauăconstruiteădeăalĠiiăcaăsăăleăutilizămălaăclasaănoastră!
SăăemitemăjudecăĠiădeăvaloareășiăsăăapreciemăeleviiăchiarășiăatunciă(ămaiăalesă
atunci)ăcândăpredăm!
Săă nuă punemă eticheteă definitiveă înă legăturăă cuă progreseleă eleviloră noștri,ă
pornindădoarădeălaăcâtevaăexerciĠiiăevaluative!
Săă acordămă tuturoră eleviloră oă șansăă deă realizareă șiă afirmare,ă indiferentă deă
posibilităĠiășiăcircumstanĠe!
Săă argumentămă înă faĠaă tutu ror elevilor nivelul rezultatelor exprimate prin
aprecieriăsauăcalificative;ăeiăîșiăinteriorizează,ăcuăacestăprilej,ăexigenĠe,ăcriterii, ă
praguriăaleăreușitei!
Săănuăblamăm,ăsăănuăînfierămășiăsăănuăculpabilizămăatunciăcândăevaluăm!
Săănuăalunecămăînămanierism,ăsăăfimăcreativiășiăsăăapelămălaăstrategiiășiămetodeă
noi, multiple, diverse!
CAPITOLUL 4
Microcercetareăpedagogicăăprivindăoptimizareaăprocesuluiădeă
evaluareăînăînvăĠământulăprimarăprinăutilizareaăunorămetodeășiă
strategiiămeniteăsă asigure eficientizarea acestuia
4.1ăCercetareăpedagogicăă– concept
Cercetareaă pedagogicăă esteă ună demersă sistematică deă cunoaștere,ă deă explicareă aă
fenomenelorăeducaĠiei.ăăAcestăădemersăăareăcaăpunctădeăplecareăconștientizareaăuneiăcerinĠe, ăaă
uneiă dificultăĠiă întâmpinateă înă profesieă șiă ă urmărește,ă înă final,ă sporirea eficienĠeiă activităĠiiă
educative.
Poateă oferiă practiciiă educativeă soluĠiiă înnoitoareă care,ă aplicateă peă scarăă largă,ă vorăă
constituiă elementeă deă progres.ă Înă alteă situaĠii,ă eaă vineă săă confirme,ă săă validezeă experienĠeă
valoroase care s-au afirmat anter iorăînăpracticăășiăașteaptăăoăfundamentareăștiinĠificăăpentruăaă
seărăspândiășiăgeneraliza.
OăcercetareăștiinĠificăăînădomeniulăînvăĠământuluiănuăseăconfundă,ăcumăseămaiăîntâmplăă
cuăună,,raportădeăactivitate”,ăînăcareăcadrulădidacticăîșiărelateazăăpropriaăexperienĠăălaăcatedră,ă
chiară foarteă amănunĠit,ă șiă niciună studiuă teoretică ală uneiă temeă pedagogice,ă elaborateă peă bazaă
uneiăbibliografiiădeăspecialitate,ăsauăcuăoăsintezăăaărezultatelorăexperimentaleăobĠinuteădeăalĠii.
Specific pentru o cerceta reăautenticăăesteăemitereaăuneiăipotezeăpentruăoăproblemăăbineă
delimitatăăși,ăapoi,ăfolosindăoămetodologieăspecifică,ăangajareaăîntr -un demers experimental ce
urmăreșteăînăfinalăconfirmarea/validareaăipotezei.
DumitruăMusterădefineșteăcercetareaăpedagogicăăastfel:ă,,oăinvestigaĠieădelimitatăăprecisă
caătemăălaăoăîntrebareărestrânsăă,ăivităăînăprocesulăperfecĠionăriiămunciiădeăînvăĠareăînăeducaĠie,ă
șiăcareăpresupuneăsăăseăafleăunărăspunsăcert,ătemeinic,ăargumentatăștiinĠificălaăîntrebareă“.ă23
Cercetareaă înă învăĠământă s -aă numită “cercetareă psihopedagogicăă “,ă fiindcăă celeă douăă
dimensiuni ale sale – psihologicăășiăpedagogicăă – apar ca inseparabile.
_______________________
23 DumitruăMuster,1985,ăMetodologiaăcercetăriiăînăeducaĠieășiăînvăĠământ,ăEd.ăLitera, ăBucurești,ăpagă97
Oriceă dascală careă efectueazăă oă cercetare,ă vizeazăă ameliorareaă munciiă saleă șiă aă
rezultatelorăei.ăDeăaceea,ăceleămaiămulteădintreăcercetărileăefectuateădeădascălăseăplaseazăă înă
domeniulămodalităĠilorădeălucruăcuăe levii (metode, procedee, mijloace, material didactic, etc.)
Oă asemeneaă cercetareă este,ă fărăă îndoialăă oă cercetareă psihologicăă prină “intrările”ă șiă
“ieșirile”ăeiă:ăutilizareaăunorămetode,ăprocedee,ămaterialeădidacticeăseăfaceădeăcătreădascală –
cerce tătoră înă vedereaă îmbunătăĠiriiă rezultateloră munciiă sale.ă Deă aceea,ă elă îșiă evalueazăă
cercetareaădupăă“roadeleăei”.
Totă așaă esteă evaluatăă șiă deă cătreă alĠiiă (directorul,ă inspectorulă deă specialitate).ă Fărăă oă
îmbunătăĠireăaăacestorărezultateăcercetareaănuăseăjustifică.
Indiferentă deă tipologiaă adoptată,ă cercetareaă urmeazăă săă răspundăă uneiă situaĠiiă
problematiceășiăsă -iăofere,ăînăfinal,ăoăcheieădeărezolvare.ăAcestălucruăseărealizeazăăprogresivăpeă
măsuraă treceriiă deă laă simpleă observăriă laă conturareaă soluĠiiloră posibile.ă Laă începută eleă seă
impunăcaăsimpleăsugestiiăpentruăcaăpeăparcursăsăăseăsedimentezeăîntr -un concept sau o idee cu
valoareă euristicăăpentruă activitateaăpracticăă.ă“FazaăștiinĠificăăaăcercetăriiăîncepeă însăă atunciă
când, disociind ceea ce este verificabil de ceea ce poate fi numai reflectat sau intuit,
cercetătorulăelaboreazăămetodeăspeciale,ăadaptateăproblemeiăsale,ăcareăsăăfieăînăacelașiătimpă
metodeădeăabordareășiădeăverificareă“(J.ăPiaget)
ÎnăpracticaădidacticăăaparăproblemeăimportanteăcareăinfluenĠeazăăpregătireaăelevilorășiă
careăseăcerărezolvate.ăFormaăprinăcareăacesteaăseărezolvăăesteăcercetareaăpedagogică.
Cercetarea pedagogică esteă oă acĠiuneă deă observareă șiă investigare,ă peă bazaă căreiaă
cunoaștem,ă ameliorămă sauă inovămă fenomenulă educaĠional.ă Organizatăă știinĠifică poateă
îndeplini mai multe roluri:
– deăgeneralizareășiădeăfinalizareăaăcontribuĠiilorăteoreticeășiăpractice,ăroluriăcareăaparĠin,ă
înăceaămaiămareăparteă,ăspecialiștilorăînăcercetare;
– constatativ,ă descriptiv,ă explicativ,ă deă interpretareă aă unoră aspecteă aleă educaĠiei,ă deă
sesizareă aă cauzeloră șiă efectelor,ă deă prelucrareă aă datelor,ă roluriă peă careă leă potă îndepliniă șiă
cadrele didactice.
4.2. Tipul de cercetare
Înă funcĠieă deă metodologia adoptată amă puteaă deosebiă :ă cercetăriă observaĠionaleă
(neexperimentale)ășiăăcercetăriăexperimentale.
Cercetărileăneexperimentale seăefectueazăădeăcatreăunăobservatorăcare,ădeăregulă,ăesteă
subiectulă (agentul)ă acĠiuniiă educaĠionale.ă Dascălulă – cercetătoră îșiă propuneă săă urmăreascăă
diferiteăaspecteăaleăproprieiăsaleăactivităĠi,ăpentruăca,ăpeăaceastăăbază,ăsăădesprindăăanumiteă
constatăriășiăconcluziiădeănaturăăpedagogica.ăAsemeneaăcercetăriăauăoăvaloareăăpreponderentă
descriptivă,ădemersulăesteăinductiv,ădeălaăfapteălaăăgeneralizări.
Cercetarile experimentale seă caracterizeazăă prină aceeaă căă declanșeazăă acĠiuniă
educaĠionaleăoriginale,ărezultateleăacestoraăfiindăînregistrateășiăprelucrateăpentruăaădemonstraă
eficienĠaălorăeducativă.ăExperimentareaăpresupuneădeterminareaăcantitativă,ăprinămăsurare,ăaă
fenomenelor investigate.
Dupăă scopul și complexitatea problematicii abordate seădesfașoarăăcercetări:
a) fundamentale,ă careă vizeazăă orizonturiă maiă largiă aleă educaĠiei ; acest tip de cercetare
aparĠineăspecialiștilorăînăcercetare;
b) aplicative,ă careă urmărescă oă problematicăă maiă restrânsăă cuă aplicabilitateă practicăă
imediată.
Întreăacesteătipuriădeăcercetareănuăseăpotăfaceădelimităriăclare,ădeoarece,ăspreăexemplu,ă
cercetareaă experimentalăă conĠineă șiă segmenteă dină ceaă observaĠională,ă iară cercetareaă
fundamentalaărealizeazăășiăinvestigaĠiiăaplicative.
CercetareaădeăfaĠăăseăinculdeăînăsferaăstudiilorăcalitativeăurmărindădemersulăștiinĠificășiă
metodologic al tezelor de sp ecialitateă înă domeniulă pedagogieiă școlare.ă Înă funcĠieă deă
obiectiveleăpropuseăurmăreșteăsăăpunăăînăevidentăăfaptulăcăăutilizareaămetodelorăalternativeădeă
evaluareă înă complementaritateă cuă celeă tradiĠionaleă poateă îmbunătăĠiă procesulă deă evaluareă șiă
rezultatele eleviloră oferindă oă maiă bunăă imagineă asupraă niveluluiă deă achiziĠiiă tuturoră celoră
implicaĠiăînăproces.
Caă tipă deă experimentă aceastăă cercetareă constatativ – ameliorativăă nuă aă urmărită săă
modificeă realitateaă școlarăă ciă săă recoltezeă fapteă șiă dateă careă săă confirmeă sauă săă infirmeă
necesitatea de a îmbina în procesul de evaluare cele mai adecvate metode de evaluare.
4.3. Metode de cercetare
Metodologiaă cercetăriiă ,, este baza logică și sinteza procedeelor știintifice
fundamentale de colectare, de organizare și prelucrare a datelor empirice și de construire a
unor modele teoretice explicative” (ă L.ă Vlăsceanu,ă ,,Cursă deă pedagogie”).ă Înă componenĠaă
metodologieiă cercetăriiă intrăă următoareleă elemente:ă enunĠurileă teoreticeă fundamentaleă careă
orienteazăăcerectarea,ămetodeleășiătehnicileădeăculegereăaăinformaĠiilor,ătehnicileășiăprocedeele ă
de prelucrare a datelor.
L.ă Vlăsceanuă distinge:ă metodeă pentruă culegereaă datelor,ă careă seă clasificăă înă metodeă
intensive,ă folositeă pentruă ună numără mică deă subiecĠiă investigaĠiă (ă observaĠia,ă experimentul,ă
analizaă produseloră activităĠiiă șiă convorbirea)ă șiă metodeleă extensiveă (ă chestionarul,ă studiulă
panel)ăutilizateăînăsituaĠiileăînăcareănumărulăpersoanelorăinvestigateăesteămaiămareășiătehniciădeă
prelucrare a datelor.
Într-o cercetare peda gogicăă suntă utilizateă maiă multeă metodeă pentruă strângereaă deă
informaĠii,ălimiteleăuneiămetodeăfiindăcompletateădeăcătreăoăaltăămetodăăcomplementară.
Eșantionarea reprezintăă alegereaă unuiă numără deă subiecĠiă dină populaĠiaă școlarăă ceă
urmeazăă aă fiă supușiă experimentăriiă sauă controluluiă cercetării.ă Înă acesteă cazuriă seă foloseșteă
numaiă eșantionulă experimental,ă testându -seă înainteă deă experimentare,ă situaĠiaă deă laă careă seă
pornește.
Experimentul pedagogic constăăînămăsurareaăefectuluiăprodusăcaăurmar e a introducerii
unuiaă sauă maiă multoră factoriă experimentali.ă Experimentulă seă desfășoarăă folosindă maiă multeă
tehnici:ătehnicaăgrupului,ăpeăcareăseăexperimenteazăă,ătehnicaăgrupelorăparaleleă(experimentalăă
șiădeăcontrol),ăavândăaproximativăacelașiănivelădeăcunoștinĠeășiătehnicaărotaĠieiăfactorilor,ăcândă
grupaădeăcontrolădevineăgrupaăexperimentală,ăiarăaceastaăgrupăădeăcontrol.
Înădesfășurereaălui,ăexperimentulăparcurgeătreiăetape:
– etapaăprealabilăădesfășurăriiăexperimentului;
– etapaăadministrăriiăexperimentului;
– etapaăînregistrăriiășiăanalizeiărezultatelor.
Metoda observatiei – esteă utilizatăă peă scaraă largăă pentruă investigareă șiă culegereă aă
datelor experimentale, respectându- seăuneleăcerinĠe:ăformulareaăunuiăscopăprecisăalăobservării,ă
alcătuireaă unuiă plană deă observare,ă înregistrareaă fidelăă aă dateloră (video,ă audioă sauă clasicăă ),ă
clasificarea,ă compararea,ă raportareaă șiă interpretareaă dateloră .ă Observareaă poateă fiă spontană,ă
știinĠifică,ăădeăexplorareășiădeăexperimentare.
Metoda anchetei (convorbirea si chestionarul )ăconstăăîntr -unădialogăîntreăcercetătorășiă
subiecĠiăsupușiăinvestigaĠieiăînăvedereaăacumulăriiăunorădateă(opinii,ăinterese,ădorinĠeăaspiraĠii)ă
înălegăturăăcuăanumiteăfenomeneășiămanifestări.
Metoda analizei produselor activității și a cercetării documentelor constăă înă analizaă
difereritelorăproduseăaleăactivităĠiiăelevilorășiăaădocumentelorășcolareăcuăscopulărelevăriiăunoră
trăsăturiă aleă personalităĠiiă acestoraă prină prismaă obiectivăriiă eiă înă produseleă muncii,ă lucrăriă
scrise,ă desene,ă caieteă deă temă,ă obiecteă confecĠionate,ă câtă șiă uneleă aspecteă aleă procesuluiă
instructiv- educativăașaăcumăseăoglindescăeleăînădiferiteădocumenteăcumăarăfiăcatalogulănostruă
școlar,ăplanurile,ăprogrameleădeăînvăĠământ,ăplanificărileăcaleridaristice,ă proiecteleădeălectii,ă
etc.
Metoda testelor ( metodă psihometrică) măsoarăă nivelulă atinsă deă oă însișireă psihicăă înă
dezvoltarea sa. Testele sunt probe scurte care dau posibilit ateaăuneiăinvestigaĠiiărapide.
Metoda cazului sauă metodaă clinicăă seă caracterizeazăă prină aceeaă căă suntă investigaĠiă
indiviziăăizolaĠiădinămultipleăpuncteădeăvedereășiăseăaplicăămaiăalesăînăstudiereaăelevilorăcareă
constituieă excepĠii:ă delicvenĠi,ă întârziaĠiă mintal,ă superioră dotaĠi,ă cuă tulburăriă deă
comportarment,ărămâneriăînăurmăălaăînvăĠătură.
Metoda biografică – esteă consideratăă oă variantăă aă metodeiă studiuluiă deă cază cuă
precizareaă caă eaă seă întemeiazăă peă cercetareaă vieĠiiă șiă activităĠiiă unoră presonalită Ġiă careă prină
activitateaălorăconstituieă“excepĠii”ăpozitiveășiăseăplaseazăăpesteămediaăcelorădeăoăvârstăăcuăeleă
(seăfoloseșteălaăcunoaștereaăpsihologicăăaăelevilor).
Înăcadrulăacesteiăcercetăriăamăinsistatăpeăutilizareaăurmătoarelorămetodeăde culegere a
datelor: studiul documentelor personale, observarea, experimentul, analiza produselor
activităĠiiășiăanalizaăstatistică.
Observarea m-aă ajutată săă urmărescă comportamenteleă șiă rezultateleă eleviloră atată înă
etapaăpreexperimentalăăcâtășiăînăetapaăexperimentală.ăDateleăculeseăprinăobservareaădirectăăînă
primaăetapăăm -auăajutatăsă -miăorientezădemersulăînăetapaăurmatoareășiădeăasemeneaăînăanali za
deăcazășiăînăstabilirieaăunorăconcluzii.ă
Studiul documentelor personale aăfostămenităsăăcompletezeădateleăobĠinuteăaplicândă
primaă metodaă șiă săă ofereă oă imagineă maiă completăă asupraă subiecĠiiloră investigaĠiei.ă Peă bazaă
studiului documentelor personale ale copiilor s- auăobĠinutădateădespreăprovenienĠaăsocialăăaă
acestora,ăstareaălorădeăsănătate,ădespreărelaĠiileăcareăexistăăînăfamilieășiădespreănivelulăsocio –
culturalăalăpărinĠilor.
Experimentul – aă constată înă măsurareaă efectuluiă produsă caă urmareă aă introducer ii
unuia sau mai multor factori experimentali (metode alternative de evaluare) în activitatea
școlarăă șiă înă evaluareaă achiziĠiiloră eleviloră dobânditeă înă timpulă activităĠiloră extracurriculare/ă
extrașcolareă derulateă atâtă înă timpulă anuluiă școlară câtă șiă înă Programulă ,,ă Școalaă altfel”ă .ă
Experimentulăaăfostărealizatăpeăunăsingurăgrupăcuămăsurareăînainteășiădupăăaplicare.
Pentruăaăprelucra,ăanalizaășiăinterpretaădateleăculeseăînăurmaăaplicăriiăacestorămetodeășiă
tehnici de investigare, am utilizat metode statistico- matematiceă(ă I.ăNicola).ă Înăordonareaășiă
grupareaădatelorăamăapelatălaăurmătoareleătehnici : tabele centralizatoare de rezultate- analitice
(ă consemnareaă rezultateloră individualeă aleă subiecĠilor)ă șiă sinteticeă (ă grupareaă dateloră
măsurate) șiălaăformeădeăreprezentareăgrafică:ăhistograma.
4.4.ăArgumentulăcercetării
EvaluareaăesteăunăactăabsolutănecesarăînăprocesulăconduceriiăuneiăactivităĠiășiăînăluareaă
deciziilor,ă eaă furnizândă informaĠiiă necesareă reglăriiă șiă ameliorăriiă activităĠiiă didactice,ă prină
adoptar eaămăsurilorăcorespunzătoareăsituaĠiilorădeăinstruire.ăEaăesteăprezentăăînăoriceăactivitateă
pedagogicăășiăseăaflăăînărelaĠieădeăinterdeterminare,ădeăinteracĠiuneăfuncĠionalăăcuăpredarea ășiă
învăĠarea,ăfăcându -le mai eficiente.
PrinăactivităĠileăeducativeă,ăevaluareaăesteămenităăsăărealizezeăcunoaștereaășiăapreciere aă
schimbăriloră produseă deă eleviă înă toateă planurileă personalităĠiiă loră (intelectual,ă afectiv,ă
psihomotor,ăalăcapacităĠilorăcreativeăetc.).
EsenĠaăacĠiuniiădeăevaluareăesteădeăaăcunoașteăefecteleăactivităĠiiădesfășurateăînăvedereaă
perfecĠionăriiă procesuluiă înă etapeleă următoare.ă Rezultateleă constatateă potă fiă apreciateă șiă
aplicateă corespunzător,ă înă măsuraă înă careă suntă puseă înă legăturăă componenteleă procesuluiă
didactică șiă cuă întreagaă activitate.ă Restrângereaă arieiă acĠiuniiă deă evaluareă aă activităĠi iă deă
învăĠământă laă rezultateleă obĠinuteă deă elevi,ă fărăă aă fiă integrateă înă evaluareaă învăĠământuluiă
întreg,ănuăneăpoateăoferiădateleăcareăfacăposibilăăameliorareaăacesteiăactivităĠi.
Amă alesă aceastăă temăă pentruă căă esteă deă actualitateă șiă areă oă importanĠăă majorăă înă
procesulă deă învăĠământ.ă Înă funcĠieă deă rezultateleă obĠinuteă deă eleviă laă evaluare,ă neă reglăm/ă
autoreglămăprocesulăintructiv -educativ,ăneăschimbăm(ăadaptăm)ăăstilulădeălucru,ămetodeleădeă
predare, eficientizând procesulădeăînvăĠământăprinăobĠinereaăunorăărezultateăpeămăsură,ăĠinândă
contășiădeăbazaămaterialăăpeăcareăoăavem.
Consideră căă evaluarea,ă ă esteă ună procesă careă oferăă informaĠiiă despreă nivelulă deă
cunoștinĠe,ă priceperi,ă deprinderi,ă capacităĠi,ă abilităĠiă deă careă elevulă dăă dovadăă atâtă înă
activităĠileă școlareă câtă șiă extracurriculare/ă extrașcolareă înă egalăă măsură.ă Prină urmare,ă esteă
necesarăă utilizareaă tuturoră metodeloră deă evaluareă careă săă asigureă cunoaștereaă șiă
autocunoaștereaăniveluluiălaăcareăseăaflăăfiecareăelevăînăparte,ăînăfuncĠieădeănivelulăclasei,ădeă
nivelulăintelectualăalăelevilor,ăneajunsurileămetodelorătradiĠionaleăfiindăcompensateăprinăceleă
moderne.
4.5.ăObiectiveleăcercetării
1. EvidenĠiereaă unoră modalităĠiă deă perfecĠionareă aă metodeloră tradiĠionaleă dină
perspectivaăobiectivelorăeducaĠionaleăstabiliteădeăcurriculum.
2. Constatareaă importanĠeiă întrepătrunderiiă dintreă metodeleă tradiĠionaleă șiă celeă
moderneă deă evaluareă ă pentruă aă măsuraă cantitativă șiă calitativă rezultateleă elevilor,ă
performanĠeleăatinseădeăei.ă RelevanĠaăutilizăriiămetodelorăalternativeășiătradiĠionaleă
deă evaluareă înă complementaritateaă loră pentruă obĠinereaă deă rezultateă optimeă înă
activitateaășcolară.
3. Valorificareaă întregiiă activităĠiă desfășurateă deă eleviă laă clasăă șiă înă afaraă ei,ă șiă
sensibilizarea ele vilorăfaĠăădeăimportanĠaăactuluiăevaluativăprinăcultivareaăspirituluiă
deăautoevaluareășiăautoapreciere.ă
4.6.ăIpotezaăgeneralăăaăcercetarii
Dacăă peă parcursulă procesuluiă instructivă – educativ elevii vor beneficia de
diversificareaă șiă perfecĠionareaă strategiilor,ă metodeloră șiă tehniciloră deă evaluare,ă atunciă vaă
creșteăeficienĠaăactivităĠiiădeăînvăĠareășiăseăvaăăîmbunătăĠiiămotivatiaăînvăĠării.ă
Ipoteze de lucru :
1. SeăpoateăconstataăoăcorelaĠieăsemnificativăăîntreăîmbunătăĠireaărezultatelorășcolareă
șiă creștereaă încrederii de sine la elevii din ciclul primar, atunci când profesorii
utilizeazăăă într -oă manierăă ă complementară,ă atâtă ă metodeă deă evaluareă tradiĠională,ă
câtășiădeăevaluareăalternativăă.
2. Utilizareaă competentăă deă cătreă cadreleă didacticeă aă metodeloră deă evalu are
tradiĠionalăă șiă deă evaluareă alternativăă contribuieă laă formareaă uneiă atitudiniă maiă
obiectiveă asupraă niveluluiă achiziĠiiloră școlareă atâtă deă cătreă elevi,ă câtă șiă deă cătreă
părinĠiășiădeăprofesoriiădinăciclulăgimnazial.ă
4.7.ăCriteriiășiăindicatoriădeăvali dare a ipotezei
Pentruă aă studiaă șiă înĠelegeă avantajeleă utilizăriiă metodeloră alternativeă deă evaluareă înă
învăĠământulăprimar,ăamăconsideratănecesarăăcomparareaăcuăutilizareaămetodelorătradiĠionale,ă
Ġinândăseamaădeăurmătoriiăindicatori :
Timpul de elaborare, aplicareășiăcorectareăaăprobelor ;
UșurinĠaăelaborăriiășiăaplicăriiăacestora ;
Atitudinea elevilor – satisfacĠiaăparticipariiălaăprobe ;
StimulareaăcaracteruluiăinterdisciplinarăalăînvăĠării ;
Gradulădeăobiectivitateăalăevaluării ;
Fidelitateaășiăvaliditateaăevaluării ;
EvaluareaăabilităĠilorăcognitiveășiăafective ;
Resursele materiale.
4.8.ăVariabileleăcercetării
Variabile independente :
– NaturaămaterialelorășiămetodelorăfolositeăînăactivităĠileăspecificeăintervenĠiei ;
– Mediul socio- educativădeăprovenienĠă .
Variabile dependente :
– VârstaădeădezvoltareăaăsubiecĠilor ;
– NivelulădeădezvoltareăaăinteligenĠeiășiăaăproceselorăpsihice.
4.9. Coordonatele majore ale metodei de cercetare
Cercetarea s- aă desfășurată laă Școalaă Gimnazialăă Cosâmbești,ă localitateaă Gimbășani,ă
judetulă IalomiĠa,ă undeă îmiă desfășoră activitateaă înă calitateă deă profesoră pentruă învăĠământă
primar.
Perioada de cercetare :ăăanulășcolară2015ă– 2016.
Eșantionulă deă subiecĠi : înă vedereaă urmăririiă obiectiveloră șiă aă verificăriiă ipotezeiă
generale formulate am cuprins în cercetare un lot de 7 elevi ai clasei a II- aășiă9ăeleviăaiăclaseiăaă
IV-a,ă claseă cuă predareă simultană,ă careă auă frecventată cursurileă înă anulă școlară 2015ă – 2016.
Dato rităă inexistenĠeiă uneiă claseă paraleleă amă alesă oă cercetareă liniară,ă oă evaluareă deă progres,ă
comparândădateleăobĠinuteăînăetapaăiniĠialăăcuăceleădinăetapaăfinală,ădupăăparcurgereaăetapeiă
experimentale.
ColectivulădeăsubiecĠiăesteăformatădină7ăeleviăcuăvârsteăcuprinseăîntreă8ășiă9ăani,ășiă9ă
eleviăcuăvârstaăcuprinsăăîntreă10ășiă11ăani.ăDintreăeleviiădeăclasaăaăII -a, 5 provin din familii
normale,ăorganizate,ăcareăîntreĠinăraporturiăarmonioase,ădeăîntelegereăîntreăpărinĠiășiăcopiiășiă2ă
elevi provin din familii c uă părinĠiă despărĠiĠi,ă înă careă existăă raporturiă punctateă deă conflicteă
trecătoare.ăDintreăeleviiădeăclasaăaăIV -a, 6 provin din familii normale, organizate, 1 elev din
familieă cuă părinĠiă divorĠaĠiă (ă locuieșteă cuă tatălă careă esteă recăsătorit),ă 1ă elevă esteă luată în
plasamentăfamilialășiă1ă elevătrăieșteăcuărudele,ă ambiiăpărinĠiăfiindădecedaĠi.ăPărinĠiiăeleviloră
suntă înă majoritateă muncitoriă (10),ă iară pentruă 6ă dintreă copiiă părinĠiiă desfășoarăă alteă ocupaĠiiă
(liberăprofesioniști,ălucrulăocazional).ăCondiĠiileădeăviaĠăă ale elevilor sunt în majoritate bune
(15),ăunăsingurăelevăavândăoăsituaĠieălimită.
ComportamentulășiălimbajulăelevilorăesteăinfluenĠatăatâtădeămediulăfamilial,ăcâtășiădeă
grupuri din afara familiei (prietenii din cartier, vecinii, rudele). În ceea ce prive șteădezvoltareaă
fizică,ăaceastaăseăîncadreazăăînăvaloriănormaleăpentruătoĠiăcopiii.ăClaseleăcaămicrogrupuriăseă
autoorganizeazăă înă mareă măsurăă subă orientareaă șiă îndrumareaă cadruluiă didactic.ă Seă
conformeazăăălaăreguliăimpuseășiăajungălaăconsensăînsăănuăfărăădezbateriăsauădiscuĠii.ăăSeăpoateă
afirmaă căă grupurileă saleă suntă omogeneă șiă flexibile,ă activitateaă înă cadrulă grupuluiă fiindă
eficientă.ăExistenĠaăcoeziuniiăgrupuluiă(gradulădeăunitateășiăintegrareăaăcolectivuluiășcolar)ăareă
efecte puternice asupra membrilor grupului.ă Înă aceastăă clasăă coeziuneaă existăă înă măsuraă înă
careăgrupulăîșiăsatisfaceănevoileă(nevoiaădeăînvăĠareăactivă,ădeăsocializare,ănevoiaădeăîncredereă
șiăsiguranĠă).ăS -aăconstatatădeăasemeneaăcăăeleviiăauăunăgradăridicatăalăaltruismului,ăseăgândescă
foarteă multă laă ceilalĠiă șiă laă muncaă lor,ă auă atitudiniă pozitiveă faĠăă deă colegiă șiă ună puternică
sentimentădeăresponsabilitateăfaĠăădeăceilalĠi.ăStareaăgeneralăădeădisciplinăăaăcolectivuluiăesteă
unaăfoarteăbună,ăneexistândăabateriăcomportamentale.ăNivelulăcolecti vului este unul mediu.
4.10. Descrierea etapelor de cercetare
4.10.1.ăEtapaăpreexperimentalăă– iniĠială
Peă parcursulă acesteiă etapeă amă stabilită cadrulă cercetării,ă amă formulată obiectiveleă șiă
ipotezaă deă lucru,ă amă alcătuită eșantionulă deă subiecĠiă șiă amă culesă dateă despreă acesta,ă amă alesă
metodeleășiăinstrumenteleădeăcercetare,ăamăînregistratădateleăobĠinuteăîn urmaătestelorăiniĠialeă
șiăamăstabilităstrategiaădesfășurăriiăevenimentului.ăAceastăăetapăăs -aădesfășuratăînăsemestrulăIă
alăanuluiășcolară2015ă– 2016 în perioada septembrie – noiembrie.
Evaluareaă iniĠialăă aă fostă diagnostică,ă stimulantăă șiă aă constitui t punctul de plecare în
aceastăă microcercetareă pedagogicăă oferindă informaĠiiă concreteă șiă sigureă asupraă niveluluiă deă
cunoștinĠeăalăclaselorășiădeăasemeneaăinformaĠiiăclareăcuăprivireălaăcomportamentulăafișatădeă
eleviăînăfaĠaăaplicăriiăuneiămetodeătradiĠiona le de evaluare – probaăscrisăă– testul de evaluare
iniĠială.
Laăînceputulăanuluiășcolară2015ă– 2016ăeșantionulăformatădinăceiă7ăeleviăaiăclaseiăaăII -a,
respectiv cei 9 elevi ai clasei a IV- aă aă fostă cercetată peă bazaă documenteloră școlareă
înregistrandu-se valori reprezentative privitoare la variabilele implicate înaintea
experimentării.ăÎnăprimeleădouăăsăptămâniăaleăsemestruluiăIăamăadministratătesteleăiniĠialeăaleă
cărorăobiectiveăauăfostăînăconcordanĠăăcuăobiectiveleădeăreferinĠăășiăcuăstandardeleăc urriculare
deăperformanĠăăstabiliteădeăcurriculumănaĠional.ăTestele,ăcotateăcaăfiindădeănivelămediu,ăauăfostă
structuratăpeăitemiăobiectivi,ăsemiobiectiviășiăsubiectiviălaătoateădisciplineleă(Comunicareăînă
limbaă română,ă atematicăă șiă explorareaă mediuluiă /ă matematică,ă limbaă română,ă știinĠe).ă
Baremeleă deă corectareă siă notareă auă urmărită defalcareaă punctajuluiă înă funcĠieă deă tipurileă deă
greșeliăpeăcareăle -ar putea comite elevii, iar rezulatele au fost centralizate atât în calificative
câtășiăînăprocenteăpentruăcaăînăacestămodăsăăevidenĠiezănivelulădeălaăcareăaceștiăeleviăauăpornită
înaintea etapei experimentale.
EVALUARE INI ğIALĂ
COMUNICAREăÎNăLIMBAăROMÂNĂ
CLASA a II- a
OBIECTIVEăOPERAğIONALE:
O1 – SăăidentificeăvaloareaădeăadevărăaăunorăpropoziĠii;
O2 – SăăordonezeăcuvinteăpentruăaăobTineăpropoziĠii;
O3 – Săăcompletezeăcuvinteăcuăgrupurileădeălitereăcorespunzătoare;
O4 – SăăasociezeăcorectăcuvinteăcuăînĠelesăasemănător/ăopus;
O5 – Săădespartăăcorectăcuvinteleăînăsilabe;
O6 – Săăformulezeărăspunsuriăpentruăîntrebărileădate;
O7 – SăăalcătuiascăăenunĠuriă respectândătipulăpropoziĠiilorăsolicitate.
ITEMII DE EVALUARE
I1. Scrieăînăcasetăă„A”ădacăăpropoziĠiaăesteăscrisăăcorectășiă„F”ădacăănuăesteăscrisăăcorect.ă
Transcrieăcorectăpropozi܊iile!
Irinaăareăoăghitară.ăă ____________________________________________
Eaăcoloreazăăoăplanșă.ăăăăăăăăă________________________________________
MamaăIrineiăseăBucură.ăăăăăăăăăăă______________________________________
UndeăăesteăăascuĠitoareaă.ăăăăăăă_______________________________________
Mariaăaăgăsităgiozdanulădescis.ăăăăăăăăăăă________________________________
I2.ăăOrdoneazăăcuvinteleăînăpropoziĠie:
merg , și , școală , Andreea , bucuroși, spre , Mihai
– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –
I3. Completeazăăcuăunulădinăgrupurileădeălitereăcunoscute:ă
bi – … – cle – tăăăăăăăăăăăăăăă……ă – te min – ……….
……ăă – nea- lăăăăăăăăăăăămară – ……. – ne ……… – o – cei
I.4 Une܈te cuvintele cu sens opus. I5.ăăUneșteăcuvinteleăcuă sens asemănător .
tristeĠe urâtăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă creangă zgomot
noapte bucurie sunetăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăseăuităă
a intrat scundăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăpriveșteăăăăăăăăăăăăăăăăăăă geam
frumoasăăăăăăăăăăăăăăăăaăieșităăăă fereastră ramură
îngust zi sever codru
înalt lat pădure aspru
I6. Desparte în silabe cuvintele subliniate mai sus:
_____________________________ _____________________________
_____________________________ _____________________________
I7. CiteșteăcuăatenĠieătextulă:ăăăă
Toamna
Adieă ună vântă ușoră deă toamnăă .ă Soareleă neă mângâieă cuă razeleă luiă călduĠe.ă Frunzeleă
copacilorăauăîngălbenit.ăPăsărileăcălătoareăs -auăpregătităpentruălungulădrum.ăăă
Răspundeălaăurmătoareleăîntrebări:ăăă
1.ăCineăneămângâieăcuărazeleăcălduĠe?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
2. Ce s-a întâmplat cu frunzele copacilor?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
3. Pentru ce s- auăpregătităpăsărileăcălătoare ?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
I8. Alcătuieșteă treiă propoziĠiiă despreă anotimpulă toamnaă (privesteă imaginea)ă careă săă
exprime:
a) constatare
b) întrebare
c) exclamare
– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –-
___________________________________________________ _______________________________________
___________________________________________________ _______________________________________
– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –
___________________________________________________ _______________________________________
___________________________________________________ _______________________________________
– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –
___________________________________________________ _______________________________________
___________________________________________________ _______________________________________
– – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – –-
BAREMăDEăEVALUAREăȘIăDEăNOTARE
Descriptoriădeăperformantă:
ITEM
Foarte bine/Fb
Bine/B Suficient/S
1. Răspunsăcorectășiă
complet:ăIdentificăăînă
mod corect toate valorile RăspunsăparĠialăcorect:ă
Identificăăînămodăcorectă
patru valori RăspunsăparĠialăcorect:ă
Identificăăînămodăcorectătreiă
valori
2. Răspunsăcorectășiă
complet:ăFormuleazăă
corectăpropoziĠia/enunĠul RăspunsăparĠialăcorect:ă
Formuleazăăcorectă
propoziĠia,ădarăgreșeșteă
scrierea cuvintelor RăspunsăparĠialăcorect:ă
FormuleazăăparĠială
propoziĠiaășiăomiteăă2 – 3
cuvinte sau ordinea
cuvintelorănuăesteălogică.ă
Scrieăgreșit.
3. Răspunsăcorectășiă
complet: Scrie corect
grupurile de litere
potrivite . RăspunsăparĠialăcorect:ă
completeazăăcuăgrupurileă
potriviteăcelăpuĠinăpatruă
cuvinte. RăspunsăparĠialăcorect:ă
completeazăăcelăpuĠinătreiă
cuvinte cu grupurile de
litere potrivite.
4. Răspunsăcorectășiă
complet:ăidentificăătoateă
perechile de cuvinte cu
sens opus . RăspunsăparĠialăcorect:
Identificăăcorectăpatruădină
celeășaseăperechiădeă
cuvinte cu sens opus. RăspunsăparĠialăcorect:ăă
identificăăcorectăcelăpuĠină
douăădinăperechileădeă
cuvinte cu sens opus .
5. Răspunsăcorectășiă
complet:ăidentificăătoateă
perechile de cuvinte cu
sensăasemănător.ă RăspunsăparĠialăcorect:
Identificăăcorectăpatruădină
cele șaseăperechiădeă
cuvinte cu sens
asemănător. RăspunsăparĠialăcorect:ăă
identificăăcorectăcelăpuĠină
douăădinăperechileădeă
cuvinteăcuăsensăasemănătoră.
6. Răspunsăcorectășiă
complet: desparte corect
în silabe toate cuvintele
date. RăspunsăparĠialăcorect:
Desparte corect în silabe
șaseădinăcuvinteleădate. RăspunsăparĠialăcorect:ăă
desparteăcorectăănăsilabeă
patru din cuvintele date.
7. Răspunsăcorectășiă
complet:
Formuleazăăcorectă
răsounsurileăpentruăceleă
treiăîntrebări. RăspunsăparĠialăcorect:
FormuleazăăparĠialăcorectă
răspunsurileălaăceleătreiă
întrebări.ăGreșeșteălaă
formulareaărăspunsuluiă
sau la scrierea cuvintelor. RăspunsăparĠialăcorect:
FormuleazăăparĠială
răspunsurileălaăîntrebări.ă
Răspunsurileănuăsuntă
formulateăînăpropoziĠii.
8. Răspunsăcorectășiă
complet:
Scrie corect cele trei
propoziĠiiărespectândă
tipulăpropoziĠiiloră
solicitate. RăspunsăparĠialăcorect:
Scrie corect cele trei
propoziĠiiădarănuărespectăă
tipulădeăpropoziĠieă
solicitat în enunt. RăspunsăparĠialăcorect:
ScrieătreiăpropoziĠiiă,ăcuă
greșeliăîn scriereăĠiă
exprimare,ăfărăăaărespectaă
tipulădeăpropoziĠieăsolicitat.
Evaluareăfinală:
ITEMI
CALIFICATIVUL
FINAL
Rezolvăăintegralășiăcorectă7ăitemi,ă1ăitemăparĠialăcorect.
FOARTE BINE
Rezolvăăintegralășiăcorectă6ăitemi;ăincorectă1ăitem/ăparĠială1ăitem.
BINE
Rezolvăăintegralășiăcorectă4ăitemi;ăparĠială2ăitem/ăincorectă2ăitemi.
SUFICIENT
MATRICEăăăDEăăSPECIFICAğIE
Rezultatele probei de evaluare:
Nr.
crt. Numeleășiăprenumele Itemi
Obs.
I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 Final
1.Brezeanu Constantin B FB B B S S S S S
2.Chiru Giorgian Andrei B FB B FB FB B B B B
3.CristeaăNicușor S S I S S S I S S
4.Grecu Maria Andra FB FB FB FB FB FB FB FB FB
5.MovilăăFlorinaăGabriela B FB FB FB B B B B B
6.Oncioiu Alexandra Maria S S S B B B S S S
7.Ursache Georgian Lucian I S I S I I I I I
Itemi ConĠinuturi/ăObiectiveă Cunoaștere ÎnĠelegere Aplicare Analiză
1 EnunĠuriăcorecteădinăpunctădeă
vedere gramatical x x
2 Grupuri de litere x x
3 DespărĠireaăcuvintelorăînăsilabe x
4 Scrierea corecta , ortografica a
literelor,cuvintelor,ăpropozițiilor x
5 SemneădeăpuctuaĠieă x x
6 Sensul cuvintelor x
7 UtilizareaăinformaĠieiădintr -un text x
Centralizare pe calificative:
Nr.elevi
Calificativ Itemi
I1 I2 I3 I4 I5 I6
I7 I8 final
FB 1 4 2 3 2 1 1 1 1
B 3 – 2 2 2 3 2 2 2
S 2 3 1 2 2 2 2 3 3
I 1 – 2 – 1 1 2 1 1
Analiza probei:
Item
Obiectiv I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8
Nr de elevi care au
realizat integral
obiectivul 1 4 2 3 1 1 1 1
Nr.de elevi care au
realizatăparĠială
obiectivul 5 3 3 4 5 4 4 5
Nr de elevi care nu
au realizat
obiectivul 1 – 2 – 1 2 2 1
Greșeliătipice:
– nu cunosc grupurile de litere;
– nuăaplicăăcorectăsemneleădeăpunctuaĠieășiăortografie;
– nu despart corect cuvintele în silabe;
– nuăformuleazăăcorectăpropoziĠii.
Măsuriăameliorative:
– tratareaădiferenĠiatăăaăelevilor,ăatâtăînăactivitateaădinăclasăăcâtășiăînătemaăpentruă
acasă;
– aplicarea metodelor de predare centrate pe elev;
– pregătireăsuplimentarăăsăptămânalăăaăelevilorăcuălacuneăînăcunoștinĠe.
GraficulărezultatelorălaăevaluareaăiniĠială la disciplinaăComunicareăînălimbaăromână :
01234567
FB B S ICLR Evaluare initiala
CLR Evaluare initiala
EVALUARE INIğIALĂ
MATEMATICĂăSIăEXPLORAREAăMEDIULUI
CLASA a II-a
OBIECTIVEăOPERAğIONALE:
O 1 – Săăordonezeădescrescătorănumereleădate;
O 2 – Săăscrieănumereleăpareășiăimpareădinăintervalulăcerut;
O 3 – Săăcompareădouăănumereăinăconcentrulă0 – 100;
O 4 – Săăscrieăveciniiănumerelorădate ;
O 5 – Săăefectuezeăprobaăprinăadunareășiăscădere
O 6 – Săărezolveăproblemeăcuădouăăoperații
O 7 – SăăaleagăăvarianteădeărăspunsuriăcorecteădespreărolulăSoarelui
O 8 – Săănumeascăăpatruăorganeăinterne.
ITEMII DE EVALUARE
1) Ordoneazăădecrescătoră numerele :69, 21, 33, 42, 87, 84, 2, 96, 18, 20.
_________________________________________________________________________
2) Scrie toate:
a) Numerele pare cuprinseăăîntreă22ășiă34ăăăăăăă
__________________________________________________________________________
b) Numerele impare de la 55 la 43
__________________________________________________________________________
3) Compară următoareleă perechi de numere :
73 ____71 58____17 62____85 26____ 62
4)Scrie vecinii numerelor :
_____ 27____ ; _____35_____ ; _____99______ ; ______46______
5)Calculează și scrie probaăprinăadunareă܈iăscădereă pentruăoperațiileă următoare:
53 + 37 = 93 — 62 =
6)ăAflațiă numărulănecunoscut :
15 + a = 72 b + 29 = 80 64 – m = 28 n – 48 = 19
a = b = m = n =
a = b = m = n =
V: V: V: V:
7)
a. Lunile anotimpuluiădeătoamnăăsunt:ă
_______________________________________________
b. Adunăă numărulă39ăcuăcifraăcareăreprezintăănumărulălunilorădintr -un an.
_______________________________________________
c. Scade dină52ănumărulăzilelorăsăptămânii.
________________________________________________
8) Rezolvăăăproblema :
Lauraăăareă38ămere,ăăiarăăpereăăcuăă19ăămaiăăpuĠine.Câteăfructeăareăă în total ?
Rezolvare:
_______________________________________________________
9)ăCareăesteărolulăSoarelui?ăMarcheazăăcuă,, x,, variantele corecte.
sursăădeăcăldură;ăăăăăăăăăăăăăă sursăădeălumină;ăă
sursăădeăapă;ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă menținereaăvieții
10)ăScrieăcifraăcorespunzătoareăetapelorădeădezvoltareăaleăplantei.
plantăăadultăăăăăăă încolțireăăăăăă sămânțăăăăăăă răsad
11) Scrie denumirea a 4 organe interne ale omului.
___________________________________________________ ____________________________________ ___
___________________________________________________________________________
DescriptoriădeăperformanĠă:ă
ITEMUL CALIFICATIVE
FOARTE BINE BINE SUFICIENT INSUFICIENT
1. Răspunsăcorectășiă
complet:ăordoneazăă
descrescătoră9 -10
numere. RăspunsăparĠială
corect:ăordoneazăăă
descrescătoră7 -8
numere RăspunsăparĠială
corect:ăOrdoneazăă
descrescătorăă4 -6
numere Răspunsă
incorect:
Ordoneazăăă
descrescătoră 1-3
numere
2. Răspunsăcorectășiă
complet: scrie toate
cele 5 numere pare,
5 impare . RăspunsăparĠială
corect:
scrie 4 numere
pare , 4 impare RăspunsăparĠială
corect:
scrie 2-3 numere
pare, 2-3 impare Răspunsă
incorect: scrie 0-
1 numere pare,
impare
3. Răspunsăcorectășiă
complet: pune 4
semne
corespunzătoare RăspunsăparĠială
corect:pune 3
semne
corespunzătoare RăspunsăparĠial
corect:pune 2
semne
corespunzătoare Răspunsă
incorect:ărezolvăă
0-1ăcerințe;
4. Răspunsăcorectășiă
complet:
aflăătoțiăceiă8ăvecini RăspunsăparĠială
corect:
aflăă6 -7 vecini RăspunsăparĠială
corect:ăaflăă3 -5
vecini Răspunsă
incorect: nu
află/ăaflăă1 -2
vecini
5. Răspunsăcorectășiă
complet:ărezolvăă
corect suma/
diferențaășiăverificăă
prinăadunareășiă
scădere RăspunsăparĠială
corect: scrie șiăăă
rezolvăăcorectăă4 –
5ăoperații RăspunsăparĠială
corect:ăscrieășiăăă
rezolvăăcorectăă2 -3
operații Răspunsăă
incorect:ăăscrieășiăăă
rezolvăăcorectăă0 –
1ăoperații
6. Răspunsăcorectășiă
complet:ăaflăă4ă
numere necunoscute RăspunsăparĠială
corect:ăgăseșteă3ă
numere
necunoscute RăspunsăparĠială
corect:ăgăsește
1-2 numere
necunoscute Răspunsă
incorect: nu
găseșteăniciună
numără
necunoscut
7. Răspunsăcorectăși
complet:ărezolvăă
corect 3 sarcini de
lucru RăspunsăparĠială
corect:ărezolvăă
corect 2 sarcini de
lucru RăspunsăparĠială
corect:ăărezolvăă
corectăoăsarcinăăădeă
lucru Răspunsă
incorect:
nuărezolvăă
sarcinile de lucru
8. Răspunsăcorectășiă
complet:ăgăseșteă
soluĠiaăcorectăăăaă
problemei RăspunsăparĠială
corect:ăindicăă
operaĠiileă
corect,cu erori de
calcul RăspunsăparĠială
corect:ăindicăăoăăă
operaĠieăcorect,cuă
erori de calcul Răspunsă
incorect: nu
rezolvăăproblema
9. Marcheazăă3ă
afirmațiiădespreărolulă
Soarelui; Marcheazăă2ă
afirmațiiădespreă
rolul Soarelui Marcheazăăoă
afirmațieădespreă
rolul Soarelui Nuămarchează
nicio afirmație
10. Scrie corect Scrie corect 3 Scrie corect 2 Scrie 0 sau 1 BAREMăDEăEVALUAREăȘIăDEăNOTARE
ordinea etapelor de
dezvoltare a plantei etape de
dezvoltare a
plantei, etape de dezvoltare
a plantei; etape de
dezvoltare a
plantei;
11 Scrie corect 4
denumiri Scrie corect 3
denumiri Scrie corect 2
denumiri Scrie
corect o
denumire
EVALUAREăFINALĂ
Itemi Calificativul final
Rezolvăăintegralășiăcorectă10 -11 itemi FOARTE BINE
Rezolvăăintegralășiăcorectă7 -9 itemi; partial 2-3 itemi/ incorect
1 item. BINE
Rezolvăăintegralășicorectă5ă -6ăitemi;ăparĠială2 -3 itemi/ incorect
2- 4 itemi. SUFICIENT
Rezolvăăintegralășicorectă2 -4 itemi; incorect 7-9 itemi. INSUFICIENT
Matriceaădeăspecifica܊ii
ConĠinuturiă/ăObiective Cunoaștere ÎnĠelegere Aplicare Analiză
Numerele naturale 0 – 100. Scriere,
comparare. x x
Adunareaășiăscădereaănumereloră
naturale în concentrul
0-100 cu trecere peste ordin x x x
Termen necunoscut x x
Terminologieăspecifică x x
ProblemeăcuăoăsingurăăoperaĠie x x x
ProblemeăcuădouăăoperaĠii x x x
Planta-etape de dezvoltare x x x
Omul-organe interne x x
Rolul Soarelui x x x
Timpul x x x
Rezultatele probei de evaluare:
Nr.
Crt. Numeleășiă
prenumele elevului I1 I2 I3 I4
I5 I6 I7 I8 I9 I10 I11 Calif.
final
1. Brezeanu
Constantin S S S S S I I I S S S S
2. Chiru Giorgian FB FB FB FB FB B FB B FB FB FB FB
3. CristeaăNicușor S S S S S I I S S S S S
4. Grecu Maria FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB
5. MovilăăFlorinaă FB FB FB FB B B B FB FB B B B
6. Oncioiu Alexandra S S S S S S S S S S S S
7. Ursache Georgian S S S S S I I I I I I I
Centralizare pe calificative:
Nr.elevi
Calificativ Itemi
I1 I2 I3 I4 I5 I6
I7 I8 I9 I10 I11 final
FB 3 3 3 3 2 1 2 2 3 2 2 2
B – – – – 1 2 1 1 – 1 1 1
S 4 4 4 4 4 2 2 2 3 3 4 4
I – – – – – 2 2 2 1 1 – –
Analiza probei:
Item
Obiectiv I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I9 I10 I11
Nr de elevi care au
realizat integral
obiectivul 3 3 3 3 2 1 2 2 3 2 2
Nr.de elevi care au
realizatăparĠială
obiectivul 4 4 4 4 5 4 3 3 3 4 5
Nr de elevi care nu
au realizat
obiectivul – – – – – 2 2 2 1 1 –
Greșeliătipice:
– Nuăstăpânescăadunareaășiăscădereaănumerelorănaturaleăînăconcentrulă0 – 100;
– Nuăștiuăsăăafleănumărulănecunoscut;
– Nuăjudecăășiărezolvăăcorectăoăproblemă simplă;
– Nuăcunoscăetapeleădezvoltăriiăuneiăplante.
Măsuriăameliorative:
– ExerciĠiiădeăadunareășiăscădereăcuănumereănaturaleă(ăoraleășiăscrise);
– ExerciĠiiădeăaflareăaăunuiănumărănecunoscut;
– Rezolvarea, judecarea a cât mai multor probleme cu una sau mai multe
operaĠii;
– Predareă interactivă,ă centratăă peă elevă șiă tratareaă diferenĠiatăă pânăă laă
individualizare.
Graficulă rezultateloră laă evaluareaă iniĠialăă laă ă disciplinaă Matematicăă șiă explorareaă
mediului:
Evaluare ini Ġială
DisciplinaăLimbaășiăliteraturaăromână
CLASA A IV-A
OBIECTIVEăOPERAğIONALE :
O1 : săăformulezeărăspunsuriăpentruăîntrebăr i pe baza unui text citit ;
O2 :ăsăăscrieăcuvinteăcuăsensăopusăpentruăcuvinteleăsubliniateăînătext ;
O3 :ăsăărecunoascăăpărĠileădeăvorbireăstudiate ;
O4 : săăalcătuiascăăpropoziĠiiăcuăpărĠiădeăvorbire,ărespectândăanumiteăcriterii ;
O5 :ăsăăredactezeăunătextăscurt,ărespectândăcerinĠele.
ITEMII :
CiteșteătextulădeămaiăjosăpentruăaărăspundeăcerinĠ elor:
,,Într-o zi, vara, s- auăadunatăoămulĠimeădeătreburiăpeăcapulămamei.
– Nică,dragulămamei!veziăcăătatălătăuăeădusădeăacasă.Maiălasăădrumurileășiăstaiăacasăădeăm ăă
ajută.
– Bine,ămamă!Darăgândulămeu,numaiăeuăîlăștiam.Eraăînăziuaăaceeaăunăceră senin șiăunăsoare,ăă
de-Ġiăveneaăsăăteăscalziăpeăuscatăcaăgăinile.
Văzândăeuăunaăcaăasta,amăplecatăpeăfurișălaăbaltă.
Dupăăoăvreme,ămamaă a început săămăăcauteășiăsăămăăstrige:
– Nică!ăNică!
Văzândăcăănuărăspund,ălasăătreburileășiă vine dupăămineălaăbaltă.”
I1. Răspundeălaăurmătoareleăîntrebări:
a) Care sunt personajele textului?
b) Ce l-a rugat mama pe Nic ă?
c) Unde s-a dus Nic ă?
I2.ăScrieăcâteăunăcuvântăcuăînĠelesăopusăcelorăsubliniateăînătextulădat.
I3. Rescrie din text:
a. un substantivăcomună……………………………..
b.ăunăpronumeăpersonală…………………………….
c.ăunăverbă……………………………………………
I4.ăCreeazăăoăpropoziĠieăînăcareăverbulă a pleca săăfieălaăpersoanaăaăIII -a.
I5.ăScrieăcâteăoăpropoziĠieăcuăcuvintele:sau,ălaămuzeu,ăs -au ofilit, l-a chemat.
I6.ăScrieăunătextădeă5ărânduriăînăcareăsăărelateziăoăîntâmplareădinăvacanĠ a ta.
BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE
DescriptoriădeăperformanĠă
ITEMU
L CALIFICATIVE
Foarte bine Bine Suficient Insuficient
1
Răspundeăcorectășiă
complet la toate
cele trei întrebări . Răspundeăcore ct si
completă laă douăă
întrebări. Răspundeă corectă ș i
complet la o
singurăăîntrebare. Nuă răspundeă corectă
/ complet la nicio
întrebare.
2 Scrie câte un
cuvântăcuăînĠelesă
opus pentru fiecare
dintre cele trei
cuvinte subliniate
în tex t. Scrie câte un
cuvânt cu în Ġeles
opusă pentruă douăă
din cele trei
cuvinte subliniate
în text. Scrie un cuvânt cu
înĠeles opus pentru
un singur cuvânt
din cele trei
subliniate în text. Nu scrie niciun
cuvânt cu sens opus
celor subliniate în
text
3 Scrie celeă3ăpărĠiă
de vorbire
solicitate Scrie 2 din cele 3
părĠiădeăvorbireă
solicitate Scrie 1 din cele 3
părĠiădeăvorbireă
solicitate Nu scrie nicio parte
de vorbire
4 Construieșteăună
enunĠălogic,ă
coerent, cu
respectarea
persoanei verbului Construieșteăună
enunĠălogic,ă
utilizând verbul la
altăăpersoanăădecâtă
ceăsolicitată. Construieșteăună
enunĠăincoerentă
utilizând alt verb /
altăăpersoană Scrieăcuăgreșeliădeă
ortografieășiănuă
respectăăverbulă/ă
persoana
5 Alcătuieșteăcorectă
propoziĠiiăcuătoateă
cele patru
ortogrameășiă
cuvinteădate,ăfărăă
greșeliădeă
ortografie sau de
punctuaĠie. Alcătuieșteăcorectă
propoziĠiiăcuă3ădină
cele patru
ortogrameășiă
cuvinteădate,ăfărăă
greșeliădeă
ortografie sau de
punctuaĠieă/ă
alcătuieșteătoateă
propoziĠiileădară
cu1-2ăgreșeliădeă
punctuaĠieă sau de
ortografie. Alcătuieșteăcorectă
propozi Ġii cu 2 din
cele patru
ortogrameășiă
cuvinteădate,ăfărăă
greșeliădeăortografieă
sauădeăpunctuaĠieă/ă
alcătuieșteă3ă
propoziĠiiădarăcuăăăă
2-3ăgreșeliădeă
punctuaĠieăsauădeă
ortografie. Alcătuieșteăcorrectă
oăsingurăăpropoziĠieă
/ Alcătuieșteă3 -4
propoziĠiiăcuă3 -4
greșeliădeăortografieă
sauădeăpunctuaĠieă /
nu alc ătuieșteănicioă
propoziĠie.
6 Text elaborat
conformăcerinĠei,ă
corect, coerent,
logic, expresiv. Text elaborat
conformăcerinĠei,ă
coerent,logic,
expresiv, cu 1-2
greșeliădeă
ortografieășiădeă
punctuaĠie. Text elaborat
conformăcerinĠei,ăcuă
ezităriăînăexprimare,ă
cu 2- 3ăgreșeliădeă
ortografie si de
punctuaĠie Textulănuărespectăă
cerinĠa,ăcuăezităriăînă
exprimare, cu 3-4
greșeliădeăortografieă
șiădeăpunctuaĠie.
EVALUARE FINALĂ
ITEMI CALIFICATIV
FINAL
Rezolvăăintegralășiăcorectă6ăitemi. FOARTE BINE
Rezolvăăintegralășiăcorectă4ăitemi;ăparĠială1ăitemă;ăincorectă1ăitem. BINE
Rezolvăăintegralășiăcorectă3ăitemi;ăparĠială1ăitem;ăincorectă2ăitemi. SUFICIENT
Rezolvăăintegralășiăcorectă1 -2 itemi; incorect 4-5 itemi. INSUFICIENT
MatriceădeăspecificaĠie
Rezultatele probei de evaluare:
Nr.
Crt. Numeleășiăprenumeleăelevului I1 I2 I3 I4
I5 I6 Calificativ
final
1. Badea Georgiana FB FB FB FB FB FB FB
2. Grigore Adrian Iulian S S S S I S S
3. Matac Beatrice Cristina FB B FB B B B B
4. MovilăăRăzvan FB FB FB FB FB FB FB
5. Nicu Andrei B B S S S S S
6. Robe Veronica Iulia S S I S S S S
7. Tudor Darius Eduard S B S B S S S
8 Vasile Ana Maria FB FB B B B B B
9 Vasile Florentina B FB S S S S S ConĠinuturi/ăObiective Cunoastere ÎnĠelegere Aplicare Analiză
Sensul cuvintelor în context (1 item) X
Categorii semantice; Sinonime (1 item) X
PărĠileădeăvorbireă(1ă item) X
Categorii gramaticale (1 item) X
Ortograme (1 item) X
Text imaginativ (1 item) X
Centralizare pe calificative:
Nr.elevi
Calificativ Itemi
I1 I2 I3 I4 I5 I6
final
FB 4 4 3 2 2 2 2
B 3 3 1 3 2 2 2
S 3 2 4 4 4 5 5
I – – 1 – 1 – –
Aprecierea cu calificative:
CALIFICATIV F.B. B. S. I.
Nr. elevi 2 2 5 –
Greșeliătipice:ă
– nerecunoaștereaăpărĠilorădeăvorbireăstudiate;
– dificultăĠiăînăelaborareaăcompuneriiădovedindăoăexprimareăgreoaie,ăcompunerileăsuntăăsăraceă
în expresii plastice.
Măsuriăameliorative:
– TratareaădiferenĠiatăăaăelevilorăpânăălaăindividualizare;
– Predareăinteractiva,ăcentratăăpeăelev;
– Programă săptămânală deă pregătireă suplimentarăă aă eleviloră cuă lacuneă înă
cunoștinĠe.
GraficulărezultatelorălaăevaluareaăiniĠialăădisciplinaălimbaăromână :
EvaluareăiniĠială
DisciplinaăMatematică
CLASA A IV-A
OBIECTIVEăOPERAğIONALE:
O 1:ăSăăscrieăcuăcifreănumereănaturaleăînăconcentrulă0 – 1000000;
O 2:ăSăădescompunăănumereădate;
O 3:ăSăăcompareădouăănumereănaturaleăînăconcentrulă0ă -1000000;
O 4:ă Săă operezeă cu numere naturale, u tilizândă terminologiaă specificăă șiă respectândă
ordineaăefectuăriiăoperaĠiilor;
O 5:ăSăăafleăunănumărănecunoscut;
O 6: SăărezolveăproblemeăcuădouăăsauămaiămulteăoperaĠii;
O 7:ăSăărecunoascăăfigurileăgeometrice;
O 8:ăSăăutilizezeăunităĠileădeămăsurăăpentruădiferiteămărimi.
ITEMI:
I1.ăScrieăurmătoareleănumereăcuăcifre:
optăsuteășaptezeciășiăsase
zece mii patru
patruăsuteănouăămiiăcinciăsuteădouăzeci.
I2.ăDescompuneănumărulăînăsute,ăzeciășiăunităĠi,ă completând casetele date.
839 = + +
I3.ăComparăănumerele,ăscriindăsemnulămatematicăpotrivităînăcasetă.
438 275 1392 1501 7140 7140
I4.ăRezolvăăexerciĠiileășiăuneșteărezultatulăcuădenumireaăoperaĠieiăpeă care ai efectuat-o:
a) 385 + 176 = produs
b) 402 – 154 = sumă
c) 16 x 5 = cât
d) 32 : 8 = diferenĠă
I5.ăCalculează.
4 x 1 0 0 + 7 5 0 : 1 0 + 2 x ( 9 1 : 7) – 5 x (1 0 3 – 5 6) =
I6.ăAflăănumărulănecunoscut.
a x 9 = 8 1 8 x a = 96 a : 4 = 3 6
I7.ăCiteșteăcuăatenĠieășiărezolvăăproblema,ăcuăplanădeărezolvare.
Dintr-o cutie cu 96 de bomboane, Ana ia un sfer tădinăele.ăCâteăbomboaneărămân?
I8.ăCompleteazăătabelulădeămaiăjosă:
Unitateaădeămăsură Un multiplu al ei Un submultiplu
al ei Un instrument de
măsurăă
corespunzător
Oăunitateădeămăsurată
lungimea…………………
Oăunitateădeămăsurată masa
corpurilor……………
Oăunitateădeămăsurat
timpulă…………………
I9.ă Prină desen,ă descompuneă figuraă alăturatăă într -ună dreptunghiă șiă douăă triunghiuri.ă
Coloreazăătriunghiurile :
BAREMăDEăEVALUAREăȘIăDEăNOTARE
DescriptoriădeăperformanĠă:
ITEMUL CALIFICATIVE
FOARTE BINE BINE SUFICIENT INSUFICIENT
1 Răspunsăcorectășiă
complet: scrie
corect, cu cifre,
toate cele trei
numere date. RăspunsăparĠială
corect: scrie corect,
cuăcifre,ădouăă
dintre numerele
date. RăspunsăparĠială
corect: scrie corect,
cu cifre, un singur
număr.ă Răspunsăincorect:ă
nu scrie niciun
numără/ăleă
greșeșteăpeătoate.
2 Răspunsăcorectășiă
complet: scrie
corectătoĠiăceiătreiă
termeni. RăspunsăparĠială
corect: scrie corect
doi termeni. RăspunsăparĠială
corect: scrie corect
un singur termen. Răspunsăincorect:ă
nu scrie niciun
termen/ăîiăgreșeșteă
pe toĠi
3 Răspunsăcorectășiă
complet: scrie
correct toate cele
trei semne
matematice. RăspunsăparĠială
corect: scrie corect
douăăsemneă
matematice. RăspunsăparĠială
corect: scrie corect
un singur semn
matematic. Răspunsăincorect:ă
nu scrie niciun
semn matematic /
leăgreșeșteăpeă
toate.
4 Răspunsăcorectășiă
complet:ărezolvăă
corect toate cele
patruăexerciĠiiă
dateășiăuneșteă
corect toate
rezultatele cu
denumirea
operaĠiiloră
efectuate. RăspunsăparĠială
corect:ărezolvăă
corect toate cele
patruăexerciĠiiădateă
șiăuneșteă corect 2-3
rezultate cu
denumirea
operaĠiiloră
efectuateă/ărezolvăă
corect 2- 3ăexerciĠiiă
dateășiăuneșteă
corect toate
rezultatele cu
denumirea
operaĠiiloră
efectuate. RăspunsăparĠială
corect:ărezolvăă
corect trei- douăă
exerciĠiiădateăsiă
uneșteăcorectătreiă–
douăă rezultate cu
denumirea
operaĠiiloră
efectuateă/ărezolvăă
corect un singur
exerciĠiuădatășiă
uneșteăcorectătoateă
rezultatele cu
denumirea
operaĠiiloră
efectuate. Răspunsăincorect:ă
rezolvăăcorectăună
singurăexerciĠiuă
datășiăuneșteă
corect cel mult
douăărezultateăc u
denumirea
operaĠiiloră
efectuate.
5 Răspunsăcorectășiă
complet:ărezolvăă
corectăexerciĠiul,ă
cu toate cele 9
calcule efectuate
corectășiăobĠineă
rezultatul 266 RăspunsăparĠială
corect:ăefectueazăă
corect 6-8 calcule. RăspunsăparĠială
corect:ăefectueazăă
corect 3-5 calcule. Răspunsăincorect:ă
efectueazăă1 -2
calcule / nu
efectueazăăniciună
calcul/ăgreșeșteă
toate calculele.
6 Răspunsăcorectășiă
complet:ăaflăă
toate cele trei
numere
necunoscute. RăspunsăparĠială
corect:ăaflăădouăă
numere
necunoscute. RăspunsăparĠială
corect:ăaflăăună
numărănecunoscut. Răspunsăincorect:ă
nuăgăseșteăniciună
numărănecunoscută
/ nuăefectueazăă
niciun calcul
7 Răspunsăcorectășiă
complet:ărezolvăă
problema cu plan
șiătoateăcalculeleă
corecte. RăspunsăparĠială
corect:ărezolvăă
problema cu plan,
darăgreșeșteăună
calcul. RăspunsăparĠială
corect:ărezolvăă
problema cu plan,
darăgreșeșteă
calculeleă/ărezolvăă
corect,ăfărăăplan Răspunsăincorect:ă
nuărezolvăă
problema cu plan
șiăgreșeșteă
calculele / nu
efectuea zăăniciună
calcul.
8 Răspunsăcorectășiă
complet:
completeazăăceleă
12 casete ale
tabelului. RăspunsăparĠială
complet:
completeazăă8 -11
casete ale tabelului. RăspunsăparĠială
complet:
completeazăă4 -7
casete ale tabelului. Răspunsăincorect:ă
completeazăămaiă
puĠin de 4 casete
ale tabelului.
9 Răspunsăcorectăsiă
complet:
descompune
corect figura,
respectând cele
treiăcerinĠe. RăspunsăparĠială
complet:
descompune corect
figura, respectând
douăăcerinĠe. RăspunsăparĠială
complet:
descompune corect
figura, respectând o
singurăăcerinĠă. Răspunsăincorect:ă
descompune
figuraăfărăăaă
respectaăcerinĠeleă/ă
nu descompune
figura.
EVALUAREăFINALĂ
ITEMI CALIFICATIV
FINAL
Rezolvăă7 -9ăitemiăcuăFB,ărestulăitemilorăcuăB/ăoriceăaltăăcombinaĠieăapropiatăă
acesteia FOARTE BINE
Rezolvăă 1-6 itemi cu FB, 1- 3ăitemiăcuăB,ărestulăcuăS/ăoriceăaltăăcombinaĠieă
apropiatăăacesteia BINE
Rezolvăă1 -2 itemi cu FB, 1- 3ăitemiăcuăB,ărestulăcuăS/ăoriceăaltăăcombinaĠieă
apropiatăăacesteia SUFICIENT
Rezolvăă1ăitemăcuăFB,ă1 -2 itemi cu B, 1-2 itemi cu S, restulăcuăI/ăoriceăaltăă
combinaĠieăapropiatăăacesteia INSUFICIENT
MatriceădeăspecificaĠie
ConĠinuturi/ăObiective Cunoaștere ÎnĠelegere Aplicare
Numerele naturale: formare, scriere, citire,
comparare, ordonare, compunere, descompunere X X
OperaĠiiăcu numere naturale X X
ProblemeăcareăseărezolvaăprinăoperaĠiiăcunoscute X X
Aflareaăunuiănumărănecunoscut X X
UnităĠiădeămăsură X X
Elemente de geometrie X X
Rezultatele probei de evaluare:
Nr.
Crt. Numeleășiăprenumeleă
elevului I1 I2 I3 I4
I5 I6 I7 I8 I9 Calificativ
final
1. Badea Georgiana FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB
2. Grigore Adrian Iulian FB B B B S S S S S S
3. Matac Cristina FB FB FB B B B B FB B B
4. MovilăăRăzvan FB FB B B B FB FB B B B
5. Nicu Andrei FB FB FB S B S S S S S
6. Robe Veronica Iulia S S S S I I I I I I
7. Tudor Darius Eduard B B S S I B S S S S
8 Vasile Ana Maria FB FB FB B B B B FB B B
9 Vasile Florentina B S B B S S S S S S
Centralizare pe calificative:
Nr.elevi
Calificativ Itemi
I1 I2 I3 I4 I5 I6
I7 I8 I9 final
FB 6 5 4 1 1 2 2 3 1 1
B 2 2 3 5 4 3 2 1 3 3
S 1 2 2 3 2 3 4 4 4 4
I – – – – 2 1 1 1 1 1
Aprecierea cu calificative:
CALIFICATIV F.B. B. S. I.
Nr. elevi 1 3 4 1
ANALIZAăREZULTATELORăPROBEIăDEăEVALUAREăINIğIALĂ
Greșeliătipice:ă
– aflareaănumăruluiănecunoscut;
– respectarea ordinii efectuăriiăoperaĠiilor ;
– precizareaăunităĠilorădeămăsuraăcerute,ăaămultiplilorășiăsubmultiplilorăacestora;
– rezolvarea problemei cu plan de rezolvare.
Măsuriăameliorative:
– implicarea elevilor într-un program suplimentar de remediere;
– exerciĠiiădeăaflareăaănumăruluiănecunoscut;
– rezolvareaă maiă multoră tipuriă deă problemeă cuă respectareaă tuturoră pașiloră deă rezolvareă șiă
alcătuireaăplanului;
– realizareaăunorăschemeăajutătoareăpentruăfixareaăordiniiăoperaĠiilorășiărezolvareădeăexerciĠii;
– reluareaă unoră cunoștinĠeă legateă deă unităĠileă deă măsurăă șiă aplicareaă acestoraă înă activităĠiă
practice pentru fixarea acestora.
GraficulărezultatelorălaăevaluareaăiniĠialăădisciplinaămatematică
EVALUARE INI ğIALĂ
ȘTIINğEăALEăNATURII
CLASA A IV-A
OBIECTIVEăOPERAğIONALE:
O 1 •ăsăăstabileascăăapartenenĠaăunuiăcorpălaăcategoriaăcorespunzătoare(ăcuăviaĠă/fărăăviaĠă);
O 2 •ăsăăcompletezeăspaĠiileăpunctate,ăastfelăîncâtăenunĠurileăsăăfieăadevă rate;
O 3 •ăsăăscrieăcorectăorganeleădeăsimĠăcorespunzătoareăsimĠurilor;
O 4 •ăsăăaleagăăvariantaăcorectăădeărăspuns;
O 5 •ăsăăstabileascăăvaloareaăcorectăădeăadevărăaăenunĠurilor;
O 6 •ăsăăgrupezeăînătabelăcorpurileădupăăstareaădeăagregare;
O 7 •ăsăăscrieăcâteătreiăexempleădeămamifere/reptile/păsări/insecte.
ITEMII:
I1.ăUniĠiăcuăoălinie:ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
I2.ăCompleteazăăspaĠiileăpunctate,ăastfelăîncâtăenunĠurileăsăăfieăadevărate.
o Înăjurulănostruăexistăăcorpuriă…………………….,ădarășiăcorpuriă…………………………..ă.
o Corpurile în stare…………………………..auăformăășiăvolumăpropriu.
o Corpurileăînăstare…………………………..curgășiăiauăformaăvasuluiăînăcareăsuntăpuse.
o Corpurileăînăstare…………………………..ăseăîmprăștieăușorăprinăaer.
I 3. Care organădeăsimĠăasigură :
auzul ( ____________ )
văzulăă(ă____________ă)ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
mirosul ( ____________ )
gustul ( _____________ )
pipăitulăă(ă___________ă)
I 4.ăAlegeăăvariantaăăcorectăăădeăărăspuns :
Pompeaz ăă sângele în tot organismul.
a) stomac b) rinichi c) inima
CORPURIăăFĂRĂăVIAğĂ CORPURIăCUăVIAğĂ
Au rol înărespiraĠie.
a) schelet b)ăăplămâni c) rinichi
Au rol în eliminarea substan Ġelorătoxice din organism.
a) rinichi b) inima c)ăăplămâni
I5.ăAdevăratăsauăfals ?
Mamifereleănascăpuiăviiăpeăcareăîiăhrănescăcuălapte.ă(ăăăă)
Păsărileăauăcorpulăacoperităcuăsolzi.ă(ăăăă)
Peștiiăseădeplaseazăăcuăajutorulăînotătoarelor.ă ( )
Păstrăvulăesteăoăreptilă.ă(ăăăă)
I6.ăăTreceĠiăînătabelăurmătoareleăcorpuriădupăăstareaădeăagregare:
măr,ăoĠet,ăbancă,ăaer,ălapte,ăfloare,ăoxigen,ăcerneală,ăabur.
Stareăsolidă Stareălichidă Stareăgazoasă
I7. Scrie câte trei exemple de:
Mamifere Reptile Păsări Insecte
BAREMăDEăEVALUAREăȘIăNOTARE
DescriptoriădeăperformanĠă:
ITEMUL
FOARTE BINE BINE SUFICIENT
1. – Răspunsăcorectășiăcomplet:ă
StabileșteăapartenenĠaăceloră
opt corpuri la categoria
corespunzătoare; – RăspunsăparĠial
corect:ăStabileșteă
apartenenĠa
a 4-6 corpuri
la categoria
corespunzătoare; – RăspunsăparĠial
corect:ăStabileșteă
apartenenĠa
a 2-3 corpuri
la categoria
corespunzătoare;
2 Răspunsăcorectășiăcomplet:ă
completeazăăcorectă
enunĠurileăcuăceleă5ăcuvinte –
lipsă; – Răspunsăpartial
corect:ăcompleteazăă
enunĠurileăcuă3 -4 cuvinte. – Răspunsăpartial
corect:ăcompleteazăă
enunĠurileăcuă2 -3
cuvinte.
3 Răspunsăcorectășiăcomplet:ă
scrie cele 5 organe de
simĠăcorespunzătoareă
simĠurilor; – Răspunsăpartial
corect: scrie corect 3-4
organeădeăsimĠ; – Răspunsăpartial
corect: scrie corect 1-2
organeădeăsimĠ;
4 – Răspunsăcorectăsiăăcomplet:ă
alege trei variante corecte de
răspuns; – Răspunsăpartial
corect: alege 2 variante
corecteădeărăspuns; – Răspunsăpartial
corect: alege 1
variantăădeărăspuns;
5 Răspunsăcorectășiăcomplet:ă
stabileșteăvaloarea
corectăădeăadevărăpentruăă4ă
enunĠuri; – RăspunsăparĠialăcorect:ă
stabileșteăvaloarea
corectăădeăadevărăpentruă
2-3
enunĠuri; – RăspunsăparĠial
corect:ăstabileșteă
valoarea
corectăădeăadevără
pentru un
enunĠ;
6 – Răspunsăcorectășiăcomplet:ă
grupeazăăcorespunzătorăînă
tabel cele 9 corpuri; – Răspunsăpartial
corect: grupeazăă
corespunzătorăînătabelă5 -7
corpuri; – RăspunsăparĠial
corect:ăgrupeazăă
corespunzătorăînătabelă
2-3 corpuri;
7. Răspunsăcorectășiăcomplet:ă
scrie câte trei exemple
pentru cele 4 grupe de
animale; – RăspunsăparĠial
corect: scrie câte trei
exemple pentru 2-3 grupe
de animale; – Răspunsăpartial
corect: scrie trei
exemple pentru o
grupăădeăanimale;
EVALUAREAăFINALĂ
ITEMI CALIFICATIVUL
FINAL
Rezolvăă5 -7ăitemiăcuăFB,ărestulăitemilorăcuăB/ăoriceăaltăăcombinatieă
apropiatăăacesteia,ăstabilităădeăînvătător,ădupă analizaăholisticăăaă
testului ; FOARTE BINE
Rezolvăă2 -4 itemi cu FB, 1- 3ăitemiăcuăB,ărestulăcuăS/ăoriceăaltăă
combinatieăapropiatăăacesteia,ăstabilităădeăînvătător,ădupăăanalizaă
holisticăăaătestuluiă; BINE
Rezolvăă1 -2 itemi cu FB, 1-2 itemi cu B, restul cuăS/ăoriceăaltăă
combinatieăapropiatăăacesteia,ăstabilităădeăînvătător,ădupăăanalizaă
holisticăăaătestuluiă; SUFICIENT
MatriceădeăspecificaĠie
Rezultatele probei de evaluare:
Nr.
Crt. Numeleășiăprenumeleă
elevului I1 I2 I3 I4
I5 I6 I7 Calificativ
final
1. Badea Georgiana FB FB FB FB FB FB FB FB
2. Grigore Adrian FB S S B B S S S
3. Matac Cristina FB B FB FB B B B B
4. MovilăăRăzvan FB FB FB FB FB FB FB FB
5. Nicu Andrei FB FB FB B B B B B
6. Robe Veronica Iulia B B S S S I S S
7. Tudor Darius Eduard FB B FB FB B B B B
8 Vasile Ana Maria FB FB FB B B B B B
9 Vasile Florentina FB B FB B FB B B B
Centralizare pe calificative:
Nr.elevi
Calificativ Itemi
I1 I2 I3 I4 I5 I6
I7 final
FB 8 4 7 4 3 2 2 2
B 1 4 – 4 5 5 5 5
S – 1 2 2 1 1 2 2
I – – – – – 1 – –
Aprecierea cu calificative:
CALIFICATIV F.B. B. S. I.
Nr. elevi 2 5 2 –
ANALIZAăREZULTATELORăPROBEIăDEăEVALUAREăINIğIALĂ
Greșeliăti pice:
– Nuăcunoscăstareaădeăagregareăaăapeiășiăniciărolulăoragnelorăînăorganism;
– Confundăăgrupeleădeăanimale;ConĠinuturi/ăObiective Cunoaștere ÎnĠelegere Aplicare Analiză
Caracteristiciă șiă proprietăĠiă aleă
corpurilor X
Transformăriă aleă corpuriloră șiă
substanĠeloră(materialelor) X
Omul si mediul X X
Măsuriăameliorative:
– implicarea elevilor într-un program suplimentar de remediere;
– realizareaăunorăactivităĠiădeă ecologizareăaămediuluiăînconjuratorăcareăsăăpunctezeăregulileădeă
protejareăaămediuluiăpeăcareăeleviiăsaăleăreĠinaămaiăușor;
– realizareaă unoră excursiiă deă observareă amediuluiă înconjurătoră înă diferitaă anotimpuriă pentruă
actualizareaăcunoștinĠelorăcuăprivireăl a caracteristicile anotimpurilor
– realizareaădeăproiecteășiăportofoliiăcareăsăăsoliciteăconsultareaăuneiăbibliografiiăsuplimentareăc eă
vaăajutaălaăoămaiăbunăăfixareăaăconĠinuturilorădiscipline
GraficulărezultatelorălaăevaluareaăiniĠialăădisciplinaăștiinĠe ale naturii
Concluziile etapei preexperimentale
Analizândă rezultateleă obĠinuteă deă eleviă laă probeleă deă evaluareă iniĠială,ă s -aă constatată căă
eleviiăauăfăcutădovadaăunorăcunoștinĠe,ăpriceperi,ădeprinderi,ăcapacităĠi,ăabilităĠi,ăcompetenĠeădeă
nivelăsatisfăcătorăcareăauăimpusătratareaădiferenĠiatăășiăindividualizatăăaăelevilorăpentruăaăcorectaă
dificultăĠileă deă învăĠareă precumă șiă alegereaă șiă folosireaă înă etapaă experimentalăă aă celoră maiă
potrivite metode de evaluare.
4.10.2.ăEtapaăexperimentală
Aceastăă etapăă aă fostă iniĠiatăă înă aă douaă jumătateă aă semestruluiă Iă șiă s -aă desfășurată peă
parcursul anului 2015 – 2016ă pânăă laă sfârșitulă luniiă aprilieă aă semestruluiă II.ă Înă cadrulă acesteiă
etape,ă peă lângăă metodeleă tradiĠionaleă deă evaluareă amă introdusă metodeă alternativeă careă săă vinăă
mai ales în sprijinul celui evaluat – elevul,ă dară șiă înă sprijinulă cadruluiă didactică șiă ală familieiă
elevului.
Observareaă sistematică aă fostă folosităă frecventă înă procesulă deă evaluareă aă achiziĠiiloră
elevilorăatâtăînăactivităĠileădeălaănivelădeăclasăăcâtășiăceleădesfășurateăînăafaraăclaseiășiăînăafaraă
școlii,ăînăspecialăînăactivităĠileăproiectateășiăsusĠinuteăînăcadrulăProgramuluiă,,Școalaăaltfel”.
Principalul obiectiv al folosirii acestei metode a fost aprecierea nivelului la care se afl ăă
eleviiălaăunămomentădatășiăschimbărileăcareăs -auăprodusăînăcomportamentulăelevilor,ăurmărindă
cunoștinteleă acumulate,ă capacitateaă deă aă lucraă înă grup,ă abilităĠileă formate,ă atitudineaă faĠăă de ă
colegi etc.
Iatăăunămodelădeăfișăădeăobservareăpeăcareăamăutiliza t-o ocazional atunci când am vizat
un anumit elev.
FIȘĂăăDEăăOBSERVAREăăCURENTĂ A
COMPORTAMENTULUI ELEVILOR
NUMELE ELEVULUI: B.G.
CLASA: a IV –a
PERIOADAăăEFECTUĂRIIăăOBSERVAğIEI:ă 1.03- 22.04 2016
FORMELE OBSERVATIEI:
Directă,ădeoareceăobservaĠiaăseădesfasoarăăînăprezenĠaăobservatorului;
Participativă,ăobservatorulăimplicându -seăînăactivităĠileăpeăcareăleădesfasoarăăsubiectul;
Continuă,ăînătimpulăorelorădeăcurs,ăînăpauze,ăînăcadrulăactivităĠilorăextracurriculare;
Sistematică,ăaspecteleădeăconduităăfiindănotateăînăgrilaădeăobservaĠieăsiăinterpretate;
INDICATORIăăOBSERVAğIONALI INTERPRETARE
PSIHOPEDAGOGICĂ
LIMBAăăȘIăăLITERATURAăăROMÂNĂ:
– citeșteăcorect,ăconștient,ăcursivășiăexpresivăunătextălaăprimaă
vedere;
– sesizeazăă întotdeaunaă corectă șiă cuă precizieă succesiuneaă
logicăă /ă temporalăă aă secvenĠeloră unuiă mesajă dină 5ă – 6
enunĠuriăoral,ădupăăprimaăascultareăaăenunĠului;
– alcătuieșteăcuăușurinĠăăplanulădeăideiăprincipale;
– faceărezumateăcorecteăoraleășiăăînăscris;
– caracter izeazăăpersonajeădupăăcomportamentulălor;
– valorificăăînăenunĠuriăăpropriiăcuvinteășiăexpresiiănoi;
– recunoașteăășiăăanalizeazăăcorectăpărĠileădeăvorbireăînvăĠate;
– găseșteăcuăușurinĠăăsinonime,ăantonimeăaleăcuvintelorădate;
– alcătuieșteă compuneriă corecte,ă respectândă părĠileă
compunerii, folosindu-se de expresiile frumoase extrase din
texteleăanteriorăînvăĠate;
– învaĠăăpoezii,ăîiăplac e sa recite;
– atenĠieădistributivă;
– areăoăactivitateăperceptivăăbogată;
– gândireălogică;
– imaginaĠieă creatoare;
– memorieă foarteă bunăă șiă deă lungăă
durată;
– limbaj dezvoltat: vocabular bogat,
corect utilizat.
– exprimareaă corectăă atâtă orală câtă șiă
scris;
MATEMATICA:
– scrieă corectă numerele,ă citește,ă comparăă șiă ă ordoneazăă
numerele naturale cuprinse între 0-1000000;
– efectueazăăcorectăexerciĠiileăcuătoateăoperaĠiile,ărespectândă
ordineaăacestoraășiăexplicândăcorectăetapeleăparcurse;
– aflăăcorectănumărulănecunoscută;
– vocabularul matematic este dezvoltat;
– rezolvăă șiă compuneă ă probleme,ă cuă douăă sauă maiă multe
operaĠii,ăprinătoadeămetodeleăînvăĠate;
– inteligenĠăădezvoltată;
– judecatăăbună;
– gândireălogică;
– creativitate.
ȘTIINğEăăALEăăNATURII:
– recunoașteășiădiferenĠiazăăelementeădeănaturăăștiinĠifică;
– descrie în cuvinte simple, obiecte, fenomene;
– observăăcaracteristiciăaleăcorpurilorășiăleăcompară;
– aduceăcompletăriălaălecĠie;
– realizeazăăexperimenteăprezentândăconcluziile; – manifestăăcuriozitateășiăinteres;
– dorinĠaădeăautoperfecĠionare;
– atitudiniăcorespunzătoare.
INDICATORIăăOBSERVAğIONALI INTERPRETARE
PSIHOPEDAGOGICĂ
– lucreazăăînăechipă;
EDUCAğIEăăCIVICĂ:
– recunoașteă șiă descrieă înĠelesulă unoră termeniă specificiă
limbajului civic;
– exprimăăpăreriăcuăreferireălaăsituaĠiiădiferiteădeăviaĠă;
– descoperăășiădescrieăclarădiferiteărelaĠiiădeăgrup;
– formuleazăă răspunsuriă proă șiă contraă înă soluĠion area unor
conflicte;
– întotdeaunaăgăseșteășiălaturaăpozitivăăaăcomportamentuluiă
unui coleg;
– seăoferăăsăăajuteăunăcolegălaănevoie.
– spiritădeăobservaĠieădezvoltat;
– atitudiniăpozitiveăfaĠăădeăcolegi;
EDUCAğIEăăăPLASTICĂ:
– recunoașteătoateă grupurile de culori;
– obĠineăfuzionăriădeosebite;
– realizeazăăplanșeăfrumoaseă,ăîncadrateăcorectăînăpagină.ă
– manifestăă aptitudiniă înă domeniulă
educaĠieiăplastice.
EDUCAğIEăăMUZICALĂ:
– interpreteazăăcorectăcânteceleăînvăĠate;
– stăpâneșteă ă toateă noĠiunileă muzicaleă teoreticeă șiă practiceă
însușiteăpânăăacum.;
– îșiă manifestăă mereuă dorinĠaă deă aă cântaă înă grupă sauă
individual;
– cunoașteă pieseleă dateă caă audiĠieă muzicalăă (areă culturăă
muzicală);
– curiozitate.
EDUCAğIEăăFIZICĂ:
– executăămișcărileăcorect;
– depuneăefortăfizicădeosebităpentruăaăajungeălaăperformanĠă;
– fineĠeăînămișcare.
EDUCAğIEăTEHNOLOGICĂ:
– observăăcuăușurinĠăăproprietăĠileămaterialelor;
– verbalizeazăăacĠiunileăexecutate;
– realizeazăă obiecteleă corect,ă dândă dovadăă deă imaginaĠieă șiă
bun gust.
– aptitudini în acest domeniu.
INDICATORIăăOBSERVAğIONALI INTERPRETARE
PSIHOPEDAGOGICĂ
COMPORTAMENTUL LA ORE:
– responsabilă,ăconștiincioasă;
– esteăatentăălaămesajeleăformulateădeăînvăĠator/ăcolegi;
– executăăcerinĠeleăformulateăoral;
– participăălaăconvorbiriășiăfaceăobservaĠiiăfine;
– ridicăămânaășiăăareăpermanentărăspunsulăpregătit;
– posedăăcunoștinĠeădespreăcalculator;
– mergeălaăbibliotecăăsauăîșiăprocurăăcărĠileădeălaălibrărie;
– vocabularăprecisășiăfrumosănuanĠat;
COMPORTAMENTUL ÎN TIMPUL
ACTIVITĂğILORăEXTRACURRICULARE/ă
EXTRAȘCOLARE
– organizeaza eficient activitatea grupului din care face
parte;
– aădatădovadăădeăspiritădeăiniĠiativă,ădeăcreativitate,ădeăspirită
deăcolegialitate,ădeăspirităcivic,ăspirităcriticășiăautocritic.
– foloseșteăunălimbajăadecvatătemeiădeădiscuĠie ;
– part icipăălaăsimulăriășiăjocădeărol.
Utilizândă scaraă deă clasificare,ă seă poateă evaluaă nuă numaiă cantitateaă deă informaĠiiă
dobândită,ă ciă șiă atitudineaă elevuluiă faĠăă deă activitateaă deă învăĠare,ă faĠăă deă oă sarcinăă deă lucru,ă
gradul de implicare, de participare e elevului la diferite sarcini, gradul de adaptabilitate, de
integrareăînăgrupulădeălucru,ăcapacitateaădeăaălucraăînăechipă,ărespectândăopiniileăfiecăruia.ă
SCARA DE CLASIFICARE
NUMELE: B.G.
DISCIPLINE Insuficient Suficient Bine Foarte bine
LIMBAăăROMÂNĂ X
MATEMATICĂ X
ȘTIINğEăALEă NATURII X
ISTORIE X
GEOGRAFIE X
ED.ăPLASTICĂ X
ED.ăMUZICALĂ X
ED.ăFIZICĂ X
EDUCAğIEă
TEHNOLOGICĂ X
EDUCAğIEăăCIVICĂ X
LIMBAăăROMÂNĂ Insuficient Suficient Bine Foarte bine
MOTIVAğIE X
CREATIVITATE X
INIğIATIVĂ X
VOINğĂ X
PERFORMANğEăȘCOLARE X
PARTICIPAREăLAăDISCUğII X
DISCIPINĂă ÎNă TIMPULă
LUCRULUI X
MATEMATICĂ Insuficient Suficient Bine Foarte bine
MOTIVAğIE X
CREATIVITATE X
INIğIATIVĂ X
VOINğĂ X
PERFORMANğEăȘCOLARE X
PARTICIPAREăLAăDISCUğII X
DISCIPINĂă ÎNă TIMPULă
LUCRULUI X
Listaă deă control/ă verificareă ă esteă oă modalitateă rapidăă deă înregistrareă șiă controlă /ăă
autocontrolăaăparticipăriiăelevuluiălaăactivitateaădidacticăăexperimentală.
Listăădeăverificare
-observareaășiăînregistrareaăăabilităĠiiăăelevilorădeăaăautoevaluaămuncaălorădeăcreaĠieăînătimpăceă
lucreazăălaăactivităĠiășiăproiecte –
Întotdeauna Uneori Rareori/
Niciodată Evenimente
observate Comentarii
EleviiăsuntăîncântaĠiă
atunci când aleg un
proiect.
Eleviiăăconsiderăăcă -șiă
dezvoltăăabilităĠileă
practice atunci când
aleg un proiect.
Eleviiăapreciazăă
importanĠaăalegeriiă
unui proiect.
Eleviiăăconsiderăăcăă
potenĠialulădeăînvăĠareă
creșteăăatunciăcândă
aleg un proiect.
Eleviiăurmeazăă
viziuneaăpersonalăăaă
unui proiect.
Eleviiăcompară
proiectele realizate cu
exemplarele model.
Eleviiăexplicăădeăceă
proiectul a fost ales.
Eleviiăexplicăădeăceă
componentele
specifice ale
proiectuluiăreflectăă
munca de calitate.
Obsevareaă sistematicăă seă poateă folosiă șiă caă modalitateă deă evaluareă aă activităĠiiă
investigative ,ăprecumășiăaăinteresuluiăștiinĠificămanifestat :
GRILĂăDEăOBSERVARE
Activitatea
experimental/
investigativă Elevul
1 Elevul
2 Elevul
3 Elevul
4 Elevul
5 Elevul
6 Elevul
7
Identificareaă situaĠieiă
problemă
Formularea ipotezelor
Explicarea modului de
lucru
Observareaă atentăă șiăă
înregistrarea
observaĠiilor
Organizarea datelor
colectate
Detectarea
discrepanĠeloră înă dateă
precumă șiă aă
asemănăriloră șiă
deosebirilor
Comunicarea
rezultatelorășiăformareaă
concluziilor
InvestigaĠiaă s-aă aplicată înă specială cadrulă oreloră deă Matematicăă șiă explorareaă mediului,
clasa a II- a,ărespectivăȘtiinĠeăaleănaturii,ăclasaăaăIV -a,ădarășiăînăactivităĠileăextracurriculare.
VoiăexemplificaăunămodelădeăinvestigaĠieăaplicatăînăSăptămânaă,,Școalaăaltfel”,ăînăcadrulă
Proiectuluiă NaĠională ,,ă ECOă JUNIORă 2016”,ă desfășurată înă parteneriată cuă AsociaĠiaă ,,DrumeĠiiă
Montane”ăpentruătemaă,,ăRolulăcomponentelorăobservabileăaleăplantelor’’.
Obiective :
SăăproiectezeăactivităĠiăinvestigative ;
SăăcomuniceărezultateleăinvestigaĠiilor ;
Săă efectuezeă observaĠiiă aleă alcătuiriiă șiă funcĠiiloră părĠilor componente ale
plantelor.
Înăprimaăetapăăs -auăclarificatătemaășiăsarcinileădeălucru,ă,ăapoiăeleviiăși -au realizat un plan,
și-auă notată observaĠiileă șiă auă întocmită raportulă final.ă Apreciereaă aă vizată atâtă produsul,ă câtă șiă
comportamentul elevilor.
Evaluarea vizează:ăimplicareaăelevilorăînărealizareaăobiectivelorăactivităĠii,ăcolaborareaăînă
interiorulă grupului,ă capacitateaă deă aă așteptaă momentulă prezentăriiă rezultatelor,ă participareaă
creatoare a elevilor la activitate.
În demersul de investigare, de proiectare, eleviiăachiziĠioneazăămetodeăpropriiădemersuluiă
știintific,ămanipuleazăăobiecte,ădobândesteăexperienĠăăînămanipulareaălor,ăîșiăformeazăăabilităĠi,ă
deprinderi,ăîșiădezvoltăăaptitudiniășiăcomportamenteănebănuite.
Eleviiăauălucratăindividualăcâtășiăpeăgrupe, formateăpreferenĠial,ăimplicându -seăefectivășiă
afectiv.ăLucrândăîmpreună,ăeleviiăauăocaziaăsăăseăcunoascăămaiăbine,ăsăăseăcorectezeăunii ăpeăalĠii,ă
săăseăajuteăreciproc,dezvoltându -seăspiritulădeăechipăășiăcolaborare.ă
Oăaltăămetodăăutilizatăăaăfostă proiectul – metodăăcareăaăsolicitatășiăaăimplicatăeleviiăefectivă
șiăafectiv,ădesfășurândăactivităĠiăcâtămaiădiverse,înăcareăeleviiăsă -șiăapliceăcunostinĠele,ăinclusivă
deăîndeletniciriăpractice,ăeducaĠieămuzicală. Evaluareaăacestuiătipădeăproiectăcuprindeădouăăf aze:
evaluareaă activitățiiă desfășurateă deă copiiă peă parcursulă derulăriiă proiectuluiă șiă evaluareaă
produsuluiăfinal.ăEvaluareaăseăfaceăglobalăpentruătoțiămembriiăuneiăgrupeăținândăcontădeănivelulă
deă implicareă ală fiecăruiă elevă înă desfășurareaă activității,ă deă m etodele de lucru utilizate, de
claritateaăprezentăriiășiăargumentăriiăfolositeăînăraportulăfinal,ăprecumășiăgradulădeăfinalizareăaă
sarcinii pe care a avut-o de realizat grupa.
Produseleărezultateăînăurmaăelaborăriiăacestorăăproiecteăpotăfiăincluseăînăportofoliulăfiecăruiă
elev.
ProiectulăpeăcareăîlăvoiăprezentaăînărândurileăurmătoareăaăfostărealizatălaăclasaăaăIV -a, la
disciplinaăIstorie,ăcuărezultateăfoarteăbune,ăpeăplaculăsubiecĠilor.
La începutul proiectului,am prezentat elevilor obiectivele vizate, etapele de lucru, am
organizată colectivulă șiă amă distribuită sarcinileă individuală șiă peă grupe,ă amă stabilită împreunăă cuă
clasaă șiă apoiă amă afișată laă panoulă claseiă criteriileă deă evaluareă aă proiectului,ă amă dată explicaĠiiă
suplimentareăacoloăundeăaăfostăcazulășiăamăprezentatăoălistăăcuămaterialeăceăpotăfiăutilizateădeă
elevi în activitatea lor.
Proiectul
TEMA: Localitateaănatală
ETAPE:
I. Stabilirea unor criterii de apreciere a proiectului – primaăoră
II. Lecturi istorico- geografice
III. Vizitarea punctelor importante dinăcomună ;
IV.ăRealizareaăunorăpaginiădeăcarteăcuăilustraĠiiă
V. Prezentarea paginilor elaborate
ORGANIZAREA CLASEI: primaă orăă – individuală șiă frontal;ă următoareleă oreă – activităĠiă înă
grup;
CERINğEăPENTRUăELEVI:ă
I.ăVomărealizaăoămapăăaăclaseiădespreăComunaăCosâmbești.ăMapaăvaăcuprindeăsecĠiunile:
1. Realizarea unui Album tematic;
2. Realizarea Monografiei comunei;
3.ă Realizareaă uneiă ,,culegeri’’ă cuă folclorul,ă obiceiurile,ă datinileă dină comunăă șiă aă ă unoră
cuvinte ( arhaisme), expresii folosite de localnici;
4.ăRealizareaăistoriculuiăȘcolii/ăBisericii/ăPrimăriei/ăCăminuluiăcultural ;
Pentruăaăapreciaăobiectivăacesteăpaginiăvaătrebuiăsăăstabilimăoăserieădeăcriteriiăpeăcareăleă
vomăaplicaălaăfinalulăproiectului.ăVăărogăsăăavansaĠiăideiăpentruălistaădeăcriter ii.
II.ăVăăveĠiăinformaălaăbibliotecă,ălaăbiserică,ălaăinstituĠiileăstatului,ălaălocalniciiăvârstnici,ădespreă
istoriaălocalităĠii.ăVeĠiărealiza,ădeăasemenea,ăinterviuriăcuălocalniciiădespreădiferiteăevenimente,ă
despreărealizărileăpetrecute,ădespreăoameniădeăseamăăoriginariădinălocalitateăsauăvetiăselecta,ă dină
lecturaăsuplimentară,ăfragmenteăcareăînfăĠișeazăăloculănatal.
III.ăCerinĠeleăpentruăgrupuriă(pentruăpregătireaăvizitei)
Cunoscândăceleă4ăsecĠiuniăaleămapeiă,ăvăărogăsăăvăăalegeĠiăgrupulădinăcareăveĠiă face parte:
Grupulă Istoriciloră :ă peă parcursulă vizităriiă celoră douăă sateă veĠiă strângeă câtă maiă multeă
informaĠiiă despreă comună.ă LuaĠi -văă notiĠe!ă Înă timpulă deplasăriiă spreă casăă schimbaĠiă
notiĠeleăîntreăvoiășiădiscutaĠiădespreăinformaĠiileănotate.
Grupul Natura liștilor:ă peă parcursulă drumeĠieiă veĠiă strângeă câtă maiă multeă materialeă dină
natură.
GrupulăArtiștilor :ăfaceĠiăcâtămaiămulteăfotografiiăcareăsăăvăăaminteascăădespreălocurileă
vizitateășiăsăăpoatăăfiăfolositeăcaăilustraĠieăpentruăproiect.ă
GrupulăLingviștiloră:ăînătimpulădrumeĠieiășiăaăvizitelorăveĠiărealizaămaiămulteăinterviuriăcuă
persoaneă aflateă peă stradă.ă ă Pentruă aă realizaă acesteă interviuriă veĠiă pregătiă maiă multeă
întrebăriăpeăcareătoĠiămembriiăgrupuluiăvostruăurmeazăăsăăleăcunoascăăpentruăaăleăputeaă
adresa persoanelor intervievate.
IV.ăCerinĠeăpentruăraportare:
PrezentaĠiă paginileă șiă coperteleă realizate.ă Fiecare grup va fi evaluat pe baza criteriilor
anunĠateăînăprimaăoră.ă
Criterii de evaluare:
– conformitateaăprodusuluiăcuăstructuraăstabilită;
– originalitatea produsului;
– coerenĠaătextuluiăprodusă/ăadecvareaăimaginii;
– claritatea textului / graficii;
– corelarea text – grafică.
– corectitudineaăinformaĠiilor
CaăoăîncununareăaăacestuiăProiect,ăaăfostăserbareaășcolarăădesfășuratăălaăCăminulăCulturală
din localitate, undeăauăfostăprezentateăcânteceășiădansuriăpopulareădinăzonaăBărăganului.
UnăproiectăinterdisciplinarărealizatăînăSăptămânaă,,Școalaăaltfel”ăaăconstatăînăamenajareaă
unuiăacvariuășiăaăpresupusăîmbinareaăcunoștinĠelorăteoreticeăacumulateăînăspecialălaăunitat ea de
învăĠareă,,ăMediiădeăviaĠă”,ăstudiatăădeăeleviiăclaseiăaăII -aălaăMEMăcâtășiădeăeleviiăclaseiăaăIV -a la
ȘtiinĠe.ă Acestaă s -aă derulată peă oă perioadăă deă douăă săptamâni,ă aă fostă unulă ă șiă aă constituită deă
asemenea o provocare pentru elevi, rezultatele fiind deosebite.
LaărealizareaăproiectuluiăauăcontribuitătoĠiăeleviiăclaselorăaăII -aășiăaăIV -a,ăfiecareăgăsindu –
șiăoăsarcinăăpeămăsuraăpriceperilor,ădeprinderilorășiăcapacităĠilorăsale.ăEleviiăauăfostăîmpărĠiĠiăînă
4ăgrupeădeăcâteă4ăeleviă(ăGrupaăLingviștilor,ăGrupaăMatematicienilor,ăGrupaăNaturaliștilorășiă
GrupaăArtiștilor).ăLingviștiiăs -auădocumentatășiăauăfăcutăunărezumatăalăinformaĠiilorăaflateăînă
urmaăcercetării,ămatematicieniiăauăcalculatănumărulămaximădeăpeștiăcuăcareăl -am putea popula
șiănumărulădeăplante,ănaturaliștiiăauăstabilităspeciileădeăpeștiășiăcondiĠiileădeămediuăcareătrebuieă
asigurate,ăartiștiiăs -auăgânditălaămodulădeăaranjareăpentruăunădesignăcâtămaiăplăcut.ă
Înăultimaăziădinăsăptămânaă,,Școalaăaltfel”,ă22ăAprilie,ă,,ZiuaăPământului,ăamăorganizat
împreunăăcuăeleviiăcelorădouăăclase,ăoăexcursieădidacticăăcareăsăăvalorificeăcunoștinĠeleăeleviloră
acumulateăînătimpulăactivităĠiiădidactice.
Pregătirea excursiei
Înăetapaădeăpregătireăaăexcursiei,ăeleviiăsuntăîmpărĠiĠi,ădupăăînclinaĠiileăpeăc are le au, dar
șiă dupăă preferinĠeleă lor,ă înă patruă grupe,ă fiecăreiaă repartizându -i-seă săă observeă șiă săă noteze,ă peă
lângăăcunoștinĠeleădeăistorieășiăinformaĠiiăreferitoareăla:
– FrumuseĠileănaturii;
– Etnografieășiăfo lclor;
– Locuri istorice;
– Religie.
Folosindu-se albume, vederi, diapozitive sau fragmente din filme didactice, le-am trezit
eleviloră curiozitatea,ă interesulă pentruă aă luaă contactă directă cuă frumuseĠileă naturii,ă cu valorile
monumenteloră istoriceă dină aceastăă parteă aă Ġăriiă șiă le -amă precizată căă informaĠiileă dobânditeă înă
timpulăexcursieiăvorăfiăvalorificateăînăcadrulăuneiălecĠiiădeăevaluare.
Desfășurarea excursiei
Itinerariulă excursieiă aă fost:ă Cosâmbești – Slobozia- Vul caniiă Noroioșiă (ă Berca,ă Jud.ă
Buzău) – Tabăraă deă sculpturăă deă laă Măgura – Mănăstireaă Ciolanuă (ă Măgura) – Muzeulă JudeĠeană
Buzău – ParculăCrângă(ăBuzău) – McăDonald’sășiăretur.
Sistematizarea informațiilor culese
– Ce itinerar am parcurs în cele cinci zile ?
– Ceăobiectiveăistoriceășiăculturaleăimportanteăamăvizitat?ăPrinăceăseăcaracterizeazăăfieca reă
dintre ele?
– RevedeĠiă notiĠele,ă reamintiĠi -văă informaĠiileă dobândite,ă impresiileă făcute,ă învăĠăminteleă
desprinseășiăsistematizaĠi -leăpeăurmătoareleăprobleme:
istorie; * religie;
geografie;ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă*ăăliteratură;
etnografieășiăfolclor;ăăăăăăăăăăăăăăăăă*ăămuzică;
obiceiuriășiătradiĠii;ăăăăăăăăăăăăăăăăăăă*ăăpuncteăturisticeăș.a.
– AlcătuiĠiăună„Albumăalăclasei”ăcuăimaginileăcareăv -au impresionat pe acest traseu.
– SeăvaăalcătuiăunăalbumăfotoășiăunăCDăcuăimaginileărealizateăcuăcameraădigitală.
Evaluarea rezultatelor
Înăurmaăanalizeiămunciiăfiecăreiăgrupeăauăfostăselectateăceleămaiăsemnificativeă materiale
șiăs-auărealizatăcinciăpanouri/colajeășiăunăCDăcuăimaginileăsurprinseăînătimpulăexcursiei.
PentruăpărinĠiăs -aăsusĠinutăactivitateaă„Excursiaă– oălecĠieădeăviaĠă”ăundeăeleviiăgrupaĠiăînă
cele patru echipe au prezentat panourile realizate cu materialele culese din locurile vizitate,
impresiiășiăîntâmplăriădinăexcursie,ășiăauăcomentatăimaginileădeăpeăCDăvizionateăpeăcalculator.ăă
Eleviiă auă participată efectivă șiă afectivă laă pregătireaă activităĠii,ă contribuindă laă bunaă
desfășurareăaăacesteia.
Am c onstatată deprinderileă eleviloră deă aă călătoriă civilizată cuă mijloaceleă deă transportă înă
comun.,ăcomportamentulăverbal,ăcumărespectauăregulileădeăpăstareăaăcurăĠeniei,ădeăaănuăvorbiăcuă
voceă tare,ă deă aă colaboraă cuă cadreleă didacticeă însoĠitoare,ă cuă părinĠii,ă inclusivă cuă șoferulăă
(socializare).
Înă timpulă acesteiă excursii,ă elevii,ă pușiă înă faĠaă realităĠii,ă și -auă valorificată cunoștinĠeleă
însușiteă laă clasă,ă auă colectată materialeă (ă pietre,ă scoici,ă conuriă deă brad,ă bucăĠiă deă lemn,ă crengi,ă
seminĠe,ă planteă medicinale)ă șiă le-auă valorificată atâtă înă interesă personală câtă șiă laă clasăă (ă
conservareaă lor,ă realizareaă unoră planșe,ă expoziĠii,ă amenajareaă uneiă vitrineă cuă materialeă dină
natură)ășiăauăînchegatăărelaĠiiădeăprietenie,ădeăcunoaștereăaăaltorăeleviădinăalteășcoli.
ActivităĠile extrașcolareă suntă foarteă importanteă pentruă copil,ă ajutăă laă formareaă uneiă
atitudiniăpozitiveăfaĠăădeăînvăĠat,ăacĠioneazăăasupraăstimeiădeăsine,ăiarăsentimentulădeăîmplinireășiă
autoeficacitateăesteămultămaiăridicată.ăÎnăurmaăplimbărilor,ăaăexcursiilorăînănatură,ăeleviiăredauăcuă
maiă multăă creativitateă șiă sensibilitateă imagineaă realităĠii,ă înă cadrulă activităĠiloră deă cunoaștereaă
mediuluiășiăeducaĠieăplastică,ăiarămaterialeleăadunateăle -amăfolositălaăoreleădeăabilităĠiăpractice,ăînă
diverseă temeă deă creaĠie.ă ExperienĠeleă deă învăĠareă trăiteă deă eleviă s -au valorificat în timpul
excursieiăprinăcompletareaăfișelorădeăaprofundareălaădisciplineleăcunoaștereaămediului,ăistorieășiă
geografie.ăValorizareaăexperienĠelorădeăînvăĠareăs -aămaterializatădeăasemeneaăînălucrăriăartis tico-
plastice.
Lucrărileărealizateăpeăbazaămaterialelorăculese,ăportofoliileăîntocmite,ăoferăăposibilitateaă
uneiă evaluariă temeiniceă aă pregreseloră obĠinuteă deă eleviă înă procesulă complexă ală formăiiă șiă
afirmăriiăpersonalităĠiiălor.
Serbărileă școlareă creeazăă bunăă dispozitie,ă reprezintăă ună nesecată izvoră deă satisfacĠiiă șiă
bucurii.ăPrinăorganizareaăserbărilor,ădezvoltămăcopiilorădragosteaăpentruăartăășiăpentruăfrumos.
Complexitateaă finalităĠiloră educaĠionaleă impuneă îmbinareaă activităĠiloră curriculareă cuă
cele extrac urriculare,ăiarăparteneriatulăeducaĠional,ăcaăsetădeăintervenĠieăcomplementară,ăapareăcaă
o necesitate.
Obiectiveleăurmăriteăînăcadrulăproiectelorădeăparteneriatăauăfost:
– ÎmbunătăĠireaăprocesuluiăinstructiv – educativ;
– AtragereaăelevilorăînăactivităĠiăutileășiădeărelaxare;
– ÎmbunăĠăĠireaărelaĠieiăprofesor -elev,ășcoală -comunitate;
– ÎmbunăĠăĠireaăfrecvenĠeiășiăabandonuluiășcolar;
– DeterminareaăpărinĠilorăsăăcolaborezeăcuăunităĠileășcolare
ConsiderăcăăăproiecteleădeăparteneriatăderulateăînăacestăanășcolarăauăarmonizatărelaĠiileădină
cadrul grupurilor, le- aă formată eleviloră deprindereaă deă aă fiă cooperanĠi,ă toleranĠi,ă deă aă aveaă
iniĠiativăășiădeăa -șiăcreaărelaĠiiădeăprietenie,ăcolaborareășiăcompetiĠie.
Înăceeaădeăprivește portofoliul – amăutilizatăaceastaămetodăăîncăădeăl a începutul anului
școlarăsolicitândăelevilorărealizareaăportofoliuluiăpersonalăînăcareăsăăincludăăfișeleădeăevaluareăcuă
rezultateleă obĠinute,ă diplomeă obĠinuteă laă concursuri,ă caracterizăriă realizateă deă colegi,ă
autocaracterizare,ădoveziăaleăcapacitaĠilorăși aptitudinilorăformate,ălistăăcuădificultăĠiăîntâmpinateă
înăînvăĠare,ălistăăcuălucruriărealizateăsauădeărealizat,ăetc.ă.
AceatăămetodăăesteăutilizatăăcuăplăcereășiăesteăînătopulăpreferinĠelorăelevilor,ădeoareceăleă
oferăăposibilitateaădeăa -șiădemonstraăoriginalitateaășiăcreativitatea.ă
Tematicaăportofoliilorăaăfostădiversăășiăadaptatăăniveluluiăintelectualăalăfiecăreiăclase.
În cadrul Proiectului ,, Cartea- izvorănesecatădeăcunoastere”ădesfășuratăînăparteneriatăcuă
biblioteca,ăamăurmăritătrezireaăinteresuluiăpentruălecturăășiăcreareaărespectuluiăfaĠăădeăcarte.ă Amă
desfășuratălunarăcâteăoăactivitate,ăeleviiăavândăposibilitateaădeăaăseădocumentaăînainteaăfiecăreiaă
șiădeăaăseăimplicaăînădesfășurareaășiăorganizareaăacestora.
ÎnăcadrulăprimeiăactivităĠi,ăeleviiăauăfăcutăcunoștinĠăăcuăbibliotecaădupăăcareăfiecareădintreă
eiă și-aă alesă operaă literarăă ceă urmaă aă fiă citităă peă parcursulă acestuiă parteneriat.ă Astfel,ă auă fostă
realizateă activităĠiă deă genul:ă recitareaă deă poezii,ă realizareaă unoră deseneă adecvateă conĠinutuluiă
citit,ăaăunorăpersonajeăîndrăgite.ăDeăasemenea,ăînăcadrulăactivităĠilorădesfășurate,ăeleviiăauăcitită
diferiteătexteădinăliteraturaăromână,ădarășiăceaăuniversală,ăauăcaracterizatădiverseăpersonaje,ăauă
realizatăfișeădeălectură,ăauăparticipatălaăconcursuriălite rare, au prezentat programe literar-artistice,
și-auăprezentatăpropriileăcreaĠiiăliterareășiăauărealizatădiferiteădeseneăînăcareăauăilustrată ceeaăceăle –
aăplăcutălorăcelămaiămultădintr -oăcarteăcitită.ăLaăfinal,ălistaăcuăopereleăcitite,ăfișeleădeălecturăășiă
deseneleăcuăsceneădinăpovești,ăauăfostăașezateăîntr -un portofoliu. La finalul acestui parteneriat am
constatată căă eleviiă auă manifestată ună interesă sporită pentruă lectură,ă pentruă carte,ă și -au dezvoltat
gândireaăcriticăășiăs -aăconsolidatărelaĠiileăinterpersona le.
Un alt exemplu de portofoliu aplicat la clasa a II-a este cel realizat de elevi la pe
parcursulă UnităĠiiă tematiceă ,,ă Toamna ‘’.ă Termenulă deă realizareă – 2ă săptămâni.ă Sugestiiă deă
conĠinut :
1. Scrie lunile toamnei !ă PoĠiă scrieă șiă denumireaă loră populară!ă Enumeră,ă dacăă cunoști,ă
sărbătoriăreligioase!ă
2. Scrie o întrebare despre anotimpul ,, toamna” !ăDăășiărăspunsul!ă
3.ăDinărăspunsulădatălaăîntrebareaădeămaiăsusăalegeășiă grupeazăăîntr -un tabel cuvintele,
dupăănumărulădeăsilabe.ă
4.ăGăseșteăcâteătreiăcuvinteăavândăcaăliterăăiniĠialăăfiecareăliterăădinăcuvântulă toamna .
5.ăÎnvaĠăăoăpoezieădespreă toamnă ! Scrie apoi o stro făădupăăautodictare!ă
6.ăPeăoăpaginăăîntreagăăscrieăghicitoriădespreă toamnăă șiăilustrează -le prin desen!
7.ăDinăfrunzeăuscateărealizeazăăunăanimalăîndrăgit!ă
8.ăFloriădeătoamnă,ădină hârtieă glasatăăsauăcreponată,ăleăpoĠiăașezaăîntr -un vas pictat de
tine…ă
9.ăCaăunămicăpictor,ărealizeazăăunătablouădeă toamnă , folosind cât mai multe elemente
specifice!
10.ă Realizeazăă ună afișă prină careă săă chemiă părinĠiiă laă oă serbareă sauă laă ună carnavală ală
anotimpuluiăpeăcareăîlădescriiăînăacestăpachetăcuălucrări!ă
12.ăAscultăășiăînvaĠă,ădacăăpoĠi,ăunăcântecădespreă toamnă !
13.ăPoĠiăcompletaălistaăcerinĠelorăcuărebusuri,ăaritmogrife,ăjocuri!
La clasa a IV- a,ă laă disciplinaă EducaĠieă civică,ă amă utilizată următorulă portofoliu,ă laă
UnitateaădeăînvăĠareă,,Persoana”:
Obiective de evaluat :
O 1 – săărecunoascăășiăsăădescrieăînĠelesulăunorătermeniăspecificiălimbajuluiăcivic;
O 2 – săăexprimeăînăscrisăenunĠuriăsimpleăcuăprivireălaăsituaĠiiădiferiteădeăviaĠăăcuăconĠinutăcivic;
CerinĠe :
C 1 – întocmeșteăfișaădeăidentitateăaăuneiăpersonalităĠiădinăliteratură,ămuzică,ăsportăsauăștiinĠă;
C 2 – realizeazăăoămapăăcuăc Ópii ale unor acte personale:
¤ăcertificatădeănaștere;
¤ diplome;
¤ălegitimaĠii;
Criteriiădeăapreciereăaăprezentăriiăportofoliului :
– claritatea expunerii;
– corectitudineaăexprimării;
– participareaălaădiscuĠii;
– originalitateaăprezentării;
Criterii de evaluare a portofoliului:
respectareaăcerinĠelorăprezentate;
corectitudineaăinformaĠiilorăprezentate;
realizarea proiectului într- oăformăăplăcută;
colaborarea între membrii grupului pentru rezolvarea sarcinilor;
Posibile moduri de prezentare a portofoliului:
– expunereăoralăăindividualăăsauădeăcătreăraportorulăgrupului;ă
– mape tip portofoliu;
– casete video, audio, diapozitive;
– aprecieriăînălegăturăăcuădesfășurareaăactivităĠiiădeăgrup;
În evaluarea portofoliului am utiliz atăurmătoareaăfișăădeăevaluare:
Fișăădeăevaluareăprivindăcomportamentulăelevul ui în realizarea portofoliului
DA NU
1 EsteăatentăînăclasăălaăindicaĠiileădeărealizareăaăportofoliului
2 Foloseșteămaterialeleăinformativeăsolicitate
3 Respectăăetapeleădeărealizareăaăportofoliului
4 ParticipăălaădiscuĠii,ăareăpropuneriăcuăprivireălaărealizarea portofoliului
5 Colaboreazăăcuăcolegiiăînăselectareaămaterialelor,ăînăelaborareaăunoră
strategii de lucru pentru realizarea portofoliului
6 CereăexplicaĠiiăcândăîntămpinăădificultăĠiăînădemersulădeărealizareăaă
portofoliului
7 Studiazăăbibliografia indicatăăînăclasă
8 Aduceămaterialeăsuplimentareălaășcoală
9 Îșiăasumăărăspundereaărealizăriiălucrării
10 CoopereazăăcuăceilalĠiăcolegiăpentruărealizareaăunorăsarcini
11 Duceălaăbunăsfârșităsarcinileăpeăcareăle -a primit
12 Propune idei sau activităĠiănoi
TOTAL
DA = 1 p
NU = 0 p
Interpretare:
0 – 2ăpăănesatisfăcător
2 – 4ăpăăsatisfăcător
4 – 8 p bun
8 – 10 p foarte bun
10 – 12 p excelent (interes personal)
Am combinat metoda portofoliului cu autoevaluarea, elevii completând la final
următoareaăfișăădeăautoevaluare:
Fișăădeăautoevaluare
CompletaĠiăurmătoareaăfișăăașaăcumăconsideraĠi :
– RealizândăportofoliulăamăînvăĠat………………………………
– Mai dificil mi s- aăpărut………………………………………..
– Pentru a- miăîmbunătăĠiăactivitateaătrebuieăsă…………………
– Aprec iazăăclaritateaăsarcinilorădeălucruă – foarte clare / clare / neclare
– Pentruăactivitateaămeaăașăputeaăprimiăcalificativulă………………..
Trebuieă săă precizeză căă autoevaluareaă aă fostă înă centrulă atenĠieiă înă permanenĠăă laă oriceă
disciplină,ădezvoltândăspiritulăcriticășiăautocritic,ăpregătindăelevulăaăprimiănuănumaiăsuccesulăcâtă
șiăeșecul,ăconturându -seătrăsăturileădeăcaracterășiăătrăsăturiăaleăpersonalităĠii.
Autoevaluareaăseăpoateărealizaăprinăchestionareășiăscăriădeăclasificare.
Înăceleăceăurmeazăăvoiăprezentaăcâtevaămodalitățiădeăautoevaluare.
Chestionarăaplicatădupăăîncheiereaăuneiăsarciniădeăălucruăindividuale:
1.ăPrinărezolvareaăacesteiăsarciniăamăînvățat:
………………………………………………………………………………………………………………………………..
2.Peăparcursulărezolvăriiăsarciniiăamăîntâmpinatădificultățiăla:
………………………………………………………………………………………………………………………………..
3.Credăcăămi -așămăriăperformanțaădacă:
………………………………………………………………………………………………………………………………..
4.Credăcăăactivitateaămeaăpoateăfiăapreciatăăprinăcalificativul:
……………………………………………………………………………………………………………………………….
Chestionarăaplicatădupăăîncheiereaăuneiăsarciniădeălucru,ărealizatăăpeăgrupe:
1. În realizarea proiectului/tem ei/investigației:
a)amălucratăsingur;ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăb)amălucratăînăechipă;
2.ăPrinăparticipareaălaăaceastăăactivitate,ăamăînvățat:
a)…………………………………………………………………………………………………………………..
b)…………………………………………………………………………………………………………………..
3. Activitatea în grup:
a)ămiăseăpareăinteresantă;ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăb)ăîmiăplaceămaiămultădecâtăceaăindividuală;
c)ămăăajutăăsăăînvățămaiăușor;ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăădă)nuăesteăutilă;
4. Activitatea în grup s- aădesfășurat:
a)ăfoarteăbine;ăăăăăăăăăb)ăbine;ăăăăăăăăăăăăăăăc)ăsatisfăcător;ăăăăăăăăăăăăăăăăd)ărău;ăăăăăăăăăăăăăe)ăfoarteără u;
5.ăDificultățileăacesteiăactivitățiăauăfostălegateăde:
a)ăneînțelegeriăîntreămembriiăgrupului;ăăăăăăăăăăăăăăăb)ăproastaărepartizareăaăsarcinilor;
că)ălipsaădeăparticipareăaăunora;ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăd)ădorințaădeăa -șiăimpuneăpunctulădeăvedere;
e )lipsa surselor de informare; f) lipsa de timp.
6.ăÎnăcadrulăgrupuluiăamădesfășuratăurmătoareleăactivități:
a)……………………………………………………………………………………………………………………………..
b)……………………………………………………………………………………………………………………………..
c)……………………………………………………………………………………………………………………………..
d)……………………………………………………………………………………………………………………………..
7.ăCredăcăăactivitateaămeaălaăaceastăătemăăpoateăfiăapreciatăăprinăcalificativul:
a)foarte bine; b)bine; c)suficient; d)insuficient;
Înă altăă ordineă deă idei,ă deprinderileă autoevaluativeă contribuieă esenĠială alăturiă deă celeă deă
muncăă independentăă laă construcĠiaă personalităĠiiă elevuluiă dină condiĠiiă deă activitateă simultană.ă
AutoevaluareaăaăfavorizatăreflecĠiiădeăordinămetacognitiv,ădovedindu -șiăcaracterulăformatorăprină
acordareaă responsabilităĠiiă evaluăriiă eleviloră înșiși,ă i -a stimulat pe elev iă să-șiă ameliorezeă
rezultatele,ăevidenĠiindăprogresulășiănuăincapacitateaălorădeăaărealizaăanumiteăcerinĠeășcolare.
AutoevaluareaăînăactivităĠileăextracurriculare
Pentruă evaluareaă abilităĠiloră participativeă aleă eleviloră înă cadrulă activităĠiloră
extracurriculare, mi- amăpropusăurmătoareleăobiective:
a) Nivelulădeăparticipareăcooperantăășiăindependentăăînăactivitateaăextracurriculară;
b) PrezenĠaăefortuluiăpropriuăînădepășireaădiferenĠelorăîntâlniteăînărezolvareaăsarcinii;
c) Capacitateaădeăaăseăautoevaluaășiăa -șiăexpun e punctul de vedere.
Prinăaplicareaăautoevaluării,ăamăreușităsăărealizezăoămaiăbunăăcomunicareășiăcolaborareă
întreăînvăĠătorășiăelevi,ădarășiăîntreăînvăĠătorășiăpărinĠi.ăEleviiăauăînĠelesăceăgreșeliăauăfăcutășiăși -au
manifestat dorinta de a- șiăremediaădeficienĠele.ăPărinĠiiăauăprivităaltfelăactivitateaădidacticăășiăauă
dorită săă contribuieă laă eficientizareaă actuluiă instructiv – educativ prin acordarea unui timp mai
mareăpregătiriiăpentruășcoalăăaăcopiilorălor.
Laă sfârșitulă etapeiă experimentale,ă achiziĠionareaă deă cunoștinĠe,ă formareă deă priceperi,ă
deprinderi,ă esteă multă maiă facilă,ă cunostinteleă suntă multă maiă temeiniceă șiă deă lungăă durată,ă
colaborareaă dintreă subiecĠiă esteă multă maiă eficientă,ă relaĠiileă interpersonaleă suntă multă maiă
evidente,ăincredereaăînăforĠeleăpropriiăcrește.
4.10.3. Etapaăpostexperimentală
Aceastăăetapăăs -aădesfășuratăînăultimaăperioadăăaăsemestruluiăIIăalăanuluiășcolară2015ă–
2016ăășiăaăcuprinsăaplicareaăprobelorădeăevaluareăănaĠionalăălaăsfârșitulăclaselorăaăII -aășiătestele de
evaluareăfinalăăpentruă clasa a IV-a, pentru a stabili progresele înregistrate de elevi. S-au analizat
rezultateleăobtinuteăprinăcomparaĠieăcuăceleăobĠinuteăînăprimaăetapaăaăcercetăriiășiăs -au stabilit
concluziile.
EVALUAREA NAğIONALĂăAăCOMPETENğELORăFUNDAMENTALE
LA FINALUL CLASEI a II-a
2016
Test 1- CITIT
COMPETENğEă/ăOBIECTIVEăVIZATE:
– DesprindereaăinformaĠiilorăesenĠialeădintr -un text citit;
– UtilizareaăconvenĠiilorălimbajuluiăscris;
– Formulare de răspunsuriălaăîntrebăriășiăjustificareaărăspunsului;
– DistingereaăsensuluiăcuvintelorășiăutilizareaălorăînăenunĠuriăproprii;
– RedactareaăunorăenunĠuriăcorecteădinăpunctădeăvedereăgrammatical;
– RedactareaăunorătexteăscurteăcuădestinaĠieăspecială,ăutilizândăconvenĠiileă
limbajului scris.
ITEMII DE EVALUARE:
Cite܈teătextulădeămaiăjosăcuăaten܊ie,ăpentruăaărăspundeălaăîntrebări:
FiiceleăbătrânuluiăAn
Odată,ăceleăpatruăfiiceăaleăbătrânuluiăAnăseălăudauăașa:
– Eu,ă spuneă Primăvara,ă suntă ceaă maiă tână ărăă șiă maiă frumoasă.ă Peă mineă măă mângâieă
soareleăcuărazeleăluiăcălduĠeășiăluminoase.ăEuătrezescălaăviaĠăăîntreagaănatură.
– Euă suntă ceaă maiă strălucitoare,ă ziceă Vara.ă Soareleă măă iubeșteă maiă mult.ă Razeleă luiă
fierbinĠiăîmiăcocăgrâneleășiăfructele.
– Ceaă maiă bogatăă dintre toateă suntă eu,ă spuneă Toamna.ă Amă dină belșugă struguri,ă mere,ă
nuci,ăzarzavaturiășiălegume.
Iarna,ăîmbrăcatăăînăalb,ăcuăoăcoroniĠăădinăsteluĠeăargintii,ăspune:
– EuăsuntăceaămaiăimportantăăfiicăăaăbătrânuluiăAn.ăLeăpregătescăcopiilorăceleămaiămulteă
bucurii: z ăpadăăpentruăschi,ăgheaĠăăpentruăpatinaj,ăpârtieăpentruăsăniuș.ăLeăaducăvacanĠaăcuăbradă
împodobitășiămulteăcadouri.
1. Completează tabelulăcuăinformaĠiileăpotrivite.
Titlu Alineate
2. Scrie,ăpeăspaĠiulădat,ăraspunsulătăuălaăurmătoareaăîntrebare.
Careăsuntăceleăpatruăfiiceăaleăbătrânuluiăan?
3. Încercuieșteăliteraăcorespunzătoareărăspunsuluiăcorect.
CareădintreăfiiceleăbătrânuluiăAnăesteăceaămaiătânărăășiămaiăfrumoasă?
a) Iarna;
b) Primăvara;
c) Toamna;
d) Vara.
4. Încercuieșteăliteraăcorespunzătoareărăspunsuluiăcorect.
Careădintreăceleăpatruăfiiceăesteăceaămaiăstrălucitoare?
e) Iarna;
f) Primăvara;
g) Toamna;
h) Vara.
5. Încercuieșteăliteraăcorespunzătoareărăspunsuluiăcorect.
CuăceăseălaudăăPrimăvara?
a) spuneăcăăareămulteălegumeășiă fructe;
b) spuneăcăăesteăceaămaiăstrălucitoare;
c) spuneăcăăpregătesteămulteăbucuriiăcopiilor;
d) spuneăcăătrezesteălaăviaĠăăîntreagaănatură.
6. Încercuieșteăliteraăcorespunzătoareărăspunsuluiăcorect.
DinăceăcauzăăspuneăToamnaăcăăesteăceaămaiăbogată?
a) pentruăcăăareărazeăfierbinĠi,ăgrâneășiăfructe;
b) pentruăcăăesteăceaămaiătânărăășiămaiăfrumoasă;
c) pentruăcăăareăstruguri,ămere,ănuci,ăzarzavaturi,ălegume;
d) pentruăcăăareăoăcoroniĠăădinăsteluĠeăargintii.
7. Încercuieșteăliteraăcorespunzătoareărăspunsuluiăcorect.
Ce fac razele fierbinĠiăaleăsoareluiăVara?
a) cocăgrâneleășiăfructele;
b) îndepărteazăănorii;
c) suntăcălduĠeășiăluminoase;
d) suntăstrălucitoare.
8. IarnaăspuneăcăăesteăceaămaiăimportantăăfiicăăaăbătrânuluiăAn.
Scrie,ăpeăspaĠiulădeămaiăjos,ădouăăexemple careăaratăăacestălucru.
a) _______________________________________
b) _______________________________________
9. Încercuieșteăliteraăcorespunzătoareărăspunsuluiăcorect.
CeăcreziăcaăreprezintăăsteluteleăargintiiădinăcoroniĠaăIernii?
a) stele de pe cer;
b) fulgiădeăzăpadă;
c) roua de pe frunze;
d) picăturiă de ploaie.
10. CompleteazăăspaĠiileălibereăcuăinformaĠiiădinătext!
BucuriileăpregătiteădeăIarnăăcopiilorăsunt:ă_____________ăpentruăschi,ă_________ăpentruă
patinajășiă____________ăpentruăsăniuș.
11. Scrie,ăpeăspaĠiulădat,ărăspunsulătăuălaăurmătoareleăîntrebări.
Careăesteăanotimpulătăuăpreferat?ăDeăceăesteăacestaăpreferatulătău?
______________________________________________________________
SCRIS – TEST 1
12. Astăzi,ădupăășcoală,ăveiămergeăînăvizităălaăGrădinaăZoologică,ăîmpreunăăcuăcolegiiătăiășiă
cuădoamnaăînvăĠătoare sauăcuădomnulăînvăĠător.
Scrieăunăbiletăfamilieiătale,ăprinăcareăîiăaduciăaminteădeăvizităășiăanunĠiăcăăveiăaju ngeă
maiătârziuăacasă.
13. Te-aiă întorsă deă laă Grădinaă Zoologică,ă undeă aiă făcută șiă oă fotografie,ă șiă vreiă săă
povesteștiăfamilieiătaleăceăaiăvăzutăaco lo.
Scrie,ăpeăpaginaăurmătoare,ăunătextăformatădinăcinciăpropoziĠii,ăînăcareăpoveste știă
despreăvizitaălaăGrădinaăZoologică,ărăspunzândălaăurmătoareleăîntrebări:
1. CândăaiăplecatăspreăGrădinaăZoologică?
2. Cuăcineăaiămersăînăvizităăacolo?
3. Ce animale ai văzutălaăGrădinaăZoologică?
4. CeăanimalăĠi -aăplăcutăcelămaiămult?
5. Cum te- aiăsimĠit?
Scrieăunătitluăpotrivităpentruătextulătău.
TEST 2 – CITIT
CiteșteătextulădeămaiăjosăcuăatenĠie,ăpentruăaărăspundeălaăîntrebări.
Anulă܈iăfiiceleăsale
BătrânulăAnăareăpatruăfiice:ăPrimăăvara,ăVara,ăToamnaășiăIarna.
Primăvaraăpoartăărochieăverde,ăcoroniĠăădinăflori,ăpantofioriădinăiarbăășiăesteăînconjuratăă
deăfluturași.
Varaă poartăă rochieă roșieă dină trandafiri,ă săndăluĠeă dină frunzeă deă tei,ă iară înă pără areă razeă
aurii.
Toamnaă areă rochieă dină crizantemeă șiă frunzeă galbene,ă iară înă pără steluĠeă deă brumă.ă Esteă
mândrăă,ădeoareceăareăunăcoșăcuălegumeășiăfructe.
Iarnaăpoartăărochieăstrălucitoare,ăcoroniĠăădinăsteluĠeăargintiiășiăcizmuliĠeădinăgheaĠă.
FiiceleăîlăviziteazăăpeăbătrânulăAnăcâteătreiăluniășiăfiecareăîiădăruieșteăceva:ăPrimăvaraăîiădăă
flori,ăiarbăășiăaerăcălduĠ,ăVaraăcăldurăășiăcereale;ăToamnaăîiădăălegumeășiăfructe,ăpeăcândăIarnaăîi ă
trimiteăzăpadăășiăsărbătoriăcuăbucurii.
1. CompleteazăătabelulăcuăinformaĠiileăpotrivite:
Titlu Alineate
2. Scrie,ăpeăspaĠiulădat,ărăspunsulătăuălaăurmătoareaăîntrebare.
Care sunt cele patruăfiiceăaleăbătrânuluiăAn?
3. Încercuieșteăliteraăcorespunzătoareărăspunsuluiăcorect.
CareădintreăfiiceleăbătrânuluiăAnăesteăînconjuratăădeăfluturași?
a) Iarna;
b) Primăvara;
c) Toamna;
d) Vara.
4. Încercuieșteăliteraăcorespunzătoareărăspunsuluiăcorect.
DinăceăsuntăfăcuteăsăndăluĠeleăpeăcareăleăpoartăăVara?
a) din flori;
b) din frunze de tei;
c) dinăiarbă;
d) din frunze galbene.
5. Încercuieșteăliteraăcorespunzătoareărăspunsuluiăcorect.
DinăceăcauzăăesteăToamnaămândră?
a) deoareceăareăcoroniĠăădinăsteluĠeăargintii;
b) deoareceăareărochieăroșieădinătrandafiri;
c) deoareceăareărochieăverde,ăcoroniĠăădinăflori;
d) deoareceăareăunăcoșăcuălegumeășiăfructe.
6. Scrie,ăpeăspaĠiulădeămaiăjos,ădouăălucruriă purtat eădeăIarnă .
a) ______________________
b) ______________________
7. Încercuieșteăliteraăcorespunzătoareărăspunsuluiăcorect.
CâtătimpăîlăviziteazăăfiecareăfiicăăpeăbătrânulăAn?
a) trei luni;
b) patru luni;
c) șaseăluni;
d) nouăăluni.
8. Încercuieșteăliteraăcorespunzătoareărăspunsuluiăcorect.
CeăîiădăruiesteăVaraăbătrânuluiăAn?
a) flori,ăiarbăășiăaerăcălduĠ;
b) călduraășiăcereale;
c) legumeășiăfructe;
d) sărbătoriăcuăbucurii.
9. Încercuieșteăliteraăcorespunzătoareărăspunsuluiăcorect.
CeăcreziăcăăreprezintăăsteluteleăargintiiădinăcoroniĠaăI ernii?
a) stele de pe cer;
b) fulgiădeăzăpadă;
c) roua de pe frunze;
d) picăturiădeăploaie.
10. ComnpleteazăăspaĠiileălibereăcuăinformaĠiiădinătext!
Bătrânulă Ană primeșteă aeră _______________ă deă laă Primăvară,ă căldurăă șiă
_________ădeălaăVară,ă_____________ășiăfructeădeălaăToamnă.ă
11. Scrie,ăpeăspaĠiulădat,ărăspunsulătăuălaăurmătoareleăîntrebări.
Careăesteăanotimpulătăuăpreferat?ăDeăceăesteăacestaăpreferatulătău?
TEST 2 – SCRIS
12. Astăzi,ădupaășcoală,ăveiămergeălaăcinema,ăîmpreunăăcuăcolegiiătăiășiăcuădoamnaă
învăĠătoareăsauăcuădomnulăînvăĠător,ăsăăvedeĠiăunăfilmădeădeseneăanimate.
Scrie un bilet familiei tale, prin care îi aduciăaminteădeăfilmășiăanunĠiăcăăveiăajungeă
maiătărziuăacasă.
13. Te-aiăîntorsădeălaăcinema,ăundeăaiăvăzutăunăfilmădeădeseneăanimate,ășiăvreiăsăă
povesteștiăfamilieiătaleăfilmulăvăzut.
Scrie,ăpeăpaginaăurmătoare,ă un text formatădinăcinciăpropoziĠii,ăînăcareăpovesteștiă
despreăfilmulădeădeseneăanimate,ărăspunzândălaăurmătoareleăîntrebări:ă
1. Când ai plecat spre cinema?
2. Cuăcineăaiăvăzutăfilmulădeădeseneăanimate?
3. CareăpersonajăĠi -aăplăcutăcelămaiămult?
4. Ceăfilmeăaiăvreaăsăămaiăv ezi în viitor?
5. Cum te- aiăsimĠit?
Scieăunătitluăpotrivităpentruătextulătău.
BAREMăDEăEVALUAREăȘIăDEăNOTARE
DescriptoriădeăperformanĠă:
ITEMUL CALIFICATIVE
FOARTE BINE BINE SUFICIENT INSUFICIENT
1 Răspunsăcorectășiă
complet:
completeazăă
corect cele douăă
coloane ale
tabelului. RăspunsăparĠială
corect: completeazăă
oăsingurăăcoloanăăaă
tabelului cu
infoprmaĠiileă
cerute. – Răspuns incorect:
nu scrie niciun
răspunsăcorect / le
greșeșteăpeătoate.
2 Scrie corect
numele celor
patru fiice ale
bătrânuluiăAn. RăspunsăparĠială
corect: scrie corect
douăăsauătreiădintreă
fiiceleăbătrânuluiă
An. RăspunsăparĠială
corect: scrie corect
un singur nume. Răspunsă incorect:
nu scrie niciun
nume.
3 Răspunsăcorectășiă
complet:
încercuieșteăcifraă
răspunsuluiă
corect. – – Răspunsăincorect:ă
încercuieșteăgreșit.
4 Răspunsăcorectășiă
complet:
încercuieșteăcifraă
răspunsuluiă
corect. – – Răspunsăincorect:ă
încercuieșteăgreșit.
5 Răspunsăcorectășiă
complet:
încercuieșteăcifraă
răspunsuluiă
corect. – – Răspunsăincorect:ă
încercuieșteăgreșit.
6 Răspunsăcorectășiă
complet:
încercuieșteăcifraă
răspunsuluiă
corect. – – Răspunsăincorect:ă
încercuieșteăgreșit.
7 Răspunsăcorectășiă
complet:
încercuieșteăcifraă
răspunsuluiă
corect. – – Răspunsăincorect:ă
încercuieșteăgreșit.
8 Răspunsăcorectășiă
complet: scrie
douăăexempleă
careăaratăădeăceă
iarnaăspuneăcăă
este cea mai
importantă. RăspunsăparĠială
complet: scrie un
singur exemplu
careăaratăădeăceă
iarnaăspuneăcăăesteă
ceaămaiăimportantă. Scrieăunărăspunsă
incorect.
9 Răspunsăcorectășiă
complet:
încercuieșteăcifraă
răspunsuluiă
corect. – – Răspunsăincorect:ă
încercuieșteăgreșit.
10 Completeazăă
corect toate cele
treiăspaĠiiăcuă
informaĠiileă
cerute. Completeazăăcorectă
2ăspaĠiiăcuă
informaĠiileăcerute. Completeazăăcorectă
un singurăspaĠiuăcuă
informaĠiileăcerute. Scrieăunărăspunsă
incorect.
11 Răspundeăcorectă
șiăcompletălaăceleă
2ăîntrebări. Răspundeăcorectășiă
complet la prima
întrebare,ăfărăăaă
oferiăunărăspunsășiă
la cea de-a doua. Răspundeăcorectășiă
complet la prima
întrebare, dar
incorect la cea de- a
doua din punct de
vedere al
informaĠiiloră
referitoare la
caracteristicile
anotimpurilor. Scrieăunărăspunsă
incorect.
SCRIS
12 Respectăătipulădeă
bilet solicitat,
scrie corect,
foloseșteăcorectă
semnele de
punctuaĠieășiă
propoziĠiiă
dezvoltate. Existăăelementeă
specifice biletului,
darănuărespectăă
tipul de bilet
solicotat,ăscrieăfărăă
omisiuni/ăadăugiri/ă
inversiuni de litere
– 3 greseli Respectăătipulădeă
bilet,ădarănuăexistăă
elemente specifice
biletului – 5ăgreșeli Exprimarea nu
este co erentă,ă
concisă;
Folosireaăgreșităăaă
semnelor de
punctuaĠie;
Foloseste
propoziĠiiă
dezvoltate dar cu
repetiĠiiă
supărătoare.
13 PropoziĠiileăauă
predicatășiă
legăturăăcuătemaă
dată,ăexprimareaă
esteăcoerentă,ăcuă
înĠeles;
Sciereăfărăă
omisiuni (0 – 2
greșeli);
Folosireaăcorectăă
a semenelor de
punctuaĠieăînă
scrierea
propoziĠiilor;
Folosirea
propozitiilor
dezvoltate, a
expresiilor, RăspunsăparĠială
corect: PropoziĠiileă
auăpredicatășiă
legăturăăcuătemaă
dată,ăexprimareaă
esteăcoerentă,ăcuă
înĠeles;
Sciereăfărăă
omisiuni (3
greșeli);
Folosireaăcorectăăaă
semenelor de
punctuaĠieăînă
scrierea
propoziĠiilor;
Folosirea
propozitiilor
dezvoltate, a PropoziĠiileăauă
predicatășiălegăturăă
cuătemaădată,ă
exprimarea este
coerentă,ăcuăînĠeles;
Sciereăfărăă
omisiuni (5
greșeli);
Folosireaăcorectăăaă
semenelor de
punctuaĠieăînă
scrierea
propoziĠiilor;
. PropoziĠiileăauă
predicat dar nu au
înĠelesășiăniciă
logică;
Scrierea
cuvintelor cu mai
mult de 5 greseli;
Așezareaăgreșităăaă
textuluiăînăpagină,ă
folosirea
propozitiilor
simple, alegerea
unui titlu care nu
areălegaturăăcuă
conĠinutulă
textului.
evitarea
repetiĠiilor,ă
alegerea unui titlu
potrivit,ăașezareaă
corecta a textului
înăpagină,ă
ordonarea
propoziĠiilorăîntr –
un text. expresiilor, evitarea
repetiĠiilor,ă
alegerea unui titlu
potrivit,ăașezareaă
corecta a textului în
pagină,ăordonareaă
propoziĠiilorăîntr -un
text.
Evaluareăfinală:
ITEMI
CALIFICATIVUL
FINAL
Rezolvăăintegralășiăcorectă12 itemi,ă1ăitemăparĠialăcorect.
FOARTE BINE
Rezolvăăintegralășiăcorectă11 itemi;ăincorectă1ăitem/ăparĠială1ăitem.
BINE
Rezolvăăintegralășiăcorectă9ă itemi;ăparĠială2ăitem/ăincorectă2ăit emi.
SUFICIENT
Centralizare pe calificative:
Nr.elevi
Calificativ Itemi
I1 I2 I3 I4 I5 I6
I7 I8 I9 I10 I11 I12 I13 final
FB 6 3 6 7 7 6 5 3 6 3 3 3 3 3
B 1 1 1 – – – – 4 – 2 2 2 2 2
S – 3 – – – – – – – 2 2 2 2 2
I – – – – – 1 2 – 1 – – – – –
Analiza probei:
Item
Obiectiv I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I9 I10 I11 I12 I13
Nr de elevi care au
realizat integral
obiectivul 1 3 6 7 7 6 5 3 6 3 3 3 3
Nr.de elevi care au
realizatăparĠială
obiectivul 6 4 1 – – – – 4 – 4 4 4 4
Nr de elevi care
nu au realizat
obiectivul – – – – – 1 2 – 1 – – – –
Rezultatele probei de evaluare:
Nr.
crt. Numeleășiăprenumele Itemi
Obs.
I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I9 I10 I11 I12 I13 Final
1 Brezeanu Constantin B B FB FB FB FB FB B FB B B B B B
2 Chiru Giorgian FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB
3 CristeaăNicușor FB S FB FB FB I I B FB S S S S S
4 Grecu Maria FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB
5 MovilăăFlorinaă FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB
6 Oncioiu Alexandra FB S FB FB FB FB FB B FB B B B B B
7 Ursache Georgian FB S I FB FB FB I B I S S S S S
Greșeliătipice:
– nuăaplicăăcorectăsemneleădeăpunctuaĠieășiăortografie;
– nuăredacteazăăenunĠuriă corecte din punct de vedere lexical si gramatical;
– utilizeazăăunăvocabularăsimpluăînăexprimare.
Măsuriăameliorative:
– tratareaădiferenĠiatăăaăelevilor,ăatâtăînăactivitateaădinăclasăăcâtășiăînătemaăpentruăacasă,ăînăanulășcolarăurmător;
– aplicarea metodelor de predare centrate pe elev;
– continuareaăprogramelorădeăpregătireăsuplimentarăăsăptămânalăăaăelevilorăcuălacuneăînăcunoștinĠe.
Graficul rezultatelor la evaluarea fin alăălaădisciplinaăComunicareăînălimbaăromână:
EVALUAREAăCOMPETENğELORăFUNDAMENTALEă
LA FINALUL CLASEI a II-a
2016
TEST 2 – MATEMATICĂ
COMPETENğE/ăOBIECTIVEăVIZATE:ă
săăscrie, săăciteascăășiăsăăcompareă numere naturale în concentrul 0 – 100;
săăoperezeăcuăterminologiaăspecificăămatematicii;
săărecunoascăăformeăplane;
săă efectuezeă operaĠiiă cuă numereă înă concentrulă 0ă -1000,ă respectândă ordineaă efectuăriiă
operaĠiilor;
săărezolveăproblemeăcareăpresupunădouăăsauămaiămulteăoperaĠiiădinăceleăînvăĠate;
săăutilizezeăunităĠileădeămăsurăăpentruătimp;
săăcontinueă modele repetitive reprezentate prin obiecte;
săăextragăăinformaĠiiădinătabele.
ITEMII DE EVALUARE:
Elevii clasei a II- a vor să realizeze colajul „Primăvara veselă‟. Ei decupează diferite
imagini pe care să le lipească apoi, pentru a realiza colajul. Număru l imaginilor
decupate este scris în tabelul de mai jos.
Albine Lalele Fluturi Ghiocei
153 114 75 214
o Câteă imaginiă cuă laleleă șiă ghioceiă aĠiă decupată înă total?ă aă întrebată doamnaă
învăĠătoare.
Încercuieșteăliteraăcorespunzătoareăraspunsuluiăcorect .
a) 114
b) 214
c) 328
d) 338
o Mariaăcomparăănumarulăimaginilorăcuăalbineăcuăcelăalăimaginilorăcuăghiocei.ăCompară -le
șiătu!
Scrie, în caseta de mai jos, unul din semnele <, =, > pentruăcaărela܊iaăsăăfieăcorectă.
153…. 214
o Cuăcâtăesteămaiămareănumărulăimaginilorăcuăghioceiădecât cel al imaginilor cu albine?
Scrie, pe spatiul dat, rezolvarea problemei.
o BăieĠiiăauădecupatăcâtevaăimaginiăasemănătoareăcelorăprezentateămaiăjos.
Cuăceăfigurăăgeometricăăseăaseamănăărameleăimaginilor?
Încercuieșteăliteraăcorespunzătoareăraspunsuluiăcor ect.
a) cerc;
b) dreptunghi;
c) pătrat;
d) triunghi
o IrinaășiăCristinaădecupeazăăimaginileăcuăghiocei.ăAflăăcâteăimaginiăcuăghioceiăauădecupată
împreunăă celeă două,ă știindă căă Irinaă aă decupată 5ă coliă aă câteă 6ă imaginiă fiecare,ă iară Cristi naă aă
decupat 5 coli a câte 4 imagini fiecare.
Scrie, pe spatiul dat, rezolvarea problemei.
o Pentruăcolaj,ăauăfostădecupateăimagini,ăcareăauăfostăașezateăînăcutiiădiferite.
Cutiile sunt a șezateăcaăînăimagineaăalăturată.
CareădintreăurmătoareleăafirmaĠiiăesteăadevărată?
Încercuieșteăliteraăcorespunzătoareăraspunsuluiăcorect.
a) Cutiaăcuăghioceiăseăaflăădeasupraăcutieiăcuălalele.
b) Cutia cu fluturi este în interiorul cutiei cu albine.
c) Cutiaăcuăalbineăseăaflăădeasupraăcutieiăcuăfluturi.
d) Cutiaăcuălaleleăseăaflăădedesubtulăcutieiăcuăghiocei.
o Copiii au așezată celeă 20ă deă imaginiă decupateă pentruă colaj,ă înă cutiiă deă câteă 5ă bucăĠiă
fiecare. Câte cutii au folosit pentru imagini?
Aflăărezultatulăprinăscădereaărepetatăăaăaceluiașiănumăr.
Scrie,ăpeăspaĠiulădat,ărezolvareaăproblemei.
o Pentru a calcula mai ușorănumarulăimaginilorădecupateăaranjateădeăel,ăMihaiăle -a grupat
ca în imaginea de mai jos. Câte imagini a decupat Mihai?
Aflăărezultatulăprinăadunareărepetatăădeătermeniăegali.
Scrie,ăpeăspaĠiulădat,ărezolvareaăproblemei.
o Copiii au decupat imaginile p entruăcolajădeălaăoraă10:00ăpânăălaăoraă13:00.
Câte ore au lucrat ei pentru decuparea imaginilor?
Încercuieșteăliteraăcorespunzătoareărăspunsuluiăcorect.
a) 2 ore;
b) 3 ore;
c) 4 ore;
d) 5 ore;
o Imaginileă decupateă auă fostă aranjateă respectândă regulaă dină șirulă deă maiă jos. Ce imagini
urmeazăăînășir?
Încercuieșteăliteraăcorespunzătoareărăspunsuluiăcorect.
……….
a)
b)
c)
d)
o Copiiiăauăașezat imaginileădecupateăastfel:ăpeă5ărânduriăcâteă5ăimaginiășiăpeă6ărânduriăcâteă
2 imagini.ăPentruăaăaflaăcâteăimaginiăsuntăinătotal,ăDanăaăscrisăurmătorulăexerciĠiu:
5 x 5 + 6 x 2 =
Ajută -lătuăsăăafleăcâteăimaginiăauăfostăînătotal.
Scrie,ăpeăspaĠiulădat,ărezolvareaăexerciĠiului.
o Dupăă ce au terminat colajul, elevii au adunat imaginile ramase nefolosite si le-au asezat
în cutii. CristinaășiăAnaăauăvrutăsăăvadăăcareădintreăeleăaăadunatămaiămulteăimaginiănefolosite.ă
Numărulăacestoraăesteăprezentatăînătabelulăalăturat.
Imagini cu
ghiocei Imagini cu
albine Imagini cu
lalele Imagini cu
fluturi
Cristina 15 20 15 10
Ana 15 10 20 5
Simona spune ca Ana a adunat mai multe imagini nefolosite decât C ristina. Are dreptate
Simona?
Explică,ăînăspaĠiulădat,ărăspunsulătău.
Da,ăpentruăcăă ______________________________
Nu,ăpentruăcăă______________________________
TEST 2
Elevii clasei a II- aă voră săă realizezeă colajulă ,,Toamnaă colorată”.ă Eiă decupeazăă doefriteă
imaginiăpeăcareăsăăleălipeascăăapoi,ăpentruăaărealizaăcolajul.ăNumărulă imaginilor decupate este
scris în tabelul de mai jos.
Frunze Copaci Nori Rândunele
234 141 91 182
1. Câteă imaginiă cuă frunzeă șiă copaciă aĠiă decupată înă total?ă Aă întrebată doamnaă
învăĠătoare.ă
Încercuieșteăliteraăcorespunzătoareăraspunsuluiăcorect.
a) 141
b) 234
c) 375
d) 385
2. Mihaelaă comparăă numărulă imaginiloră cuă copaciă cu cel al imaginilor cu frunze.
Compară -leășiătu!
Scrie, în caseta de mai jos, unul dn semnele <, =, > pentruăcaărelațiaăsăăfieăcorectă.
141…… 234
3. Cu cât este mai mar eă numărulă imaginiloră cuă Frunzeă decât cel al imaginilor cu
copaci?
Scrie, pe spatiul dat, rezolvarea problemei.
4. BăieĠiiăauădecupatăcâtevaăimaginiăasemănătoareăcelorăprezentateămaiăjos.
Cuăceăfigurăăgeometricăăseăaseamănăărameleăimaginilor?
Încercuieșteăliteraăcorespunzătoareăraspunsuluiă corect.
e) cerc;
f) dreptunghi;
g) pătrat;
h) triunghi
5. Ioanaă șiă Alexandraă decupeazăă imaginileă cuă nori.ă Aflăă câteă imaginiă cuă noriă auă
decupatăîmpreunăăceleădouă,ăștiindăcăăIoanaăaădecupată5ăcoliăaăcâteă4ăimaginiăfiecar e,ăiarăCristinaă
a decupat 5 coli a câte 6 imagini fiecare.
Scrie, pe spatiul dat, rezolvarea problemei.
6. Pentruăcolaj,ăauăfostădecupateăimagini,ăcareăauăfostăașezateăînăcutiiădiferite.
Cutiileăsuntăașezateăcaăînăimagineaăalăturată.
CareădintreăurmătoareleăafirmaĠiiăesteăadevărată?
Încercuieșteălitera corespunzătoareăraspunsuluiăcorect.
e) Cutiaăcuărânduneleăseăaflăădeasupraăcutieiăcuănori.
f) Cutia cu nori este în interiorul cutiei cu copaci.
g) Cutiaăcuănoriăăseăaflăădedesubtulăcutieiăcuăfrunze .
h) Cutia cu copaci se afl ăădedesubtulăcutieiăcuărândunele .
7. Copiii au așezată celeă 2 5 deă imaginiă decupateă pentruă colaj,ă înă cutiiă deă câteă 5ă bucăĠiă
fiecare. Câte cutii au folosit pentru imagini?
Aflăărezultatulăprinăscădereaărepetatăăaăaceluiașiănumăr.
8. Pentruăaăcalculaămaiăușorănumarulăimaginilo r decupate aranjate de el,ăIonuĠ le-a grupat ca
în imaginea de mai j os.ăCâteăimaginiăaădecupatăIonuĠ ?
Aflăărezultatulăprinăadunareărepetatăădeătermeniăegali.
Scrie,ăpeăspaĠiulădat,ărezolvareaăproblemei.
9. Copiii au decupat imaginile pentru cola jădeălaăoraă10:00ăpânăălaăoraă14 :00.
Câte ore au lucrat ei pentru decuparea imaginilor?
Încercuieșteăliteraăcorespunzătoareărăspunsuluiăcorect.
e) 2 ore;
f) 3 ore;
g) 4 ore;
h) 5 ore;
10. Imaginileă decupateă auă fostă aranjateă respectândă regulaă dină șirulă deă maiă jos.ă Ceă imaginiă
urmeazăăînășir?
Încercuieșteăliteraăcorespunzătoareărăspunsuluiăcorect.
…..
a)
b)
c)
d)
11. Copiiiăauăașezatăimaginileădecupateăastfel:ăpeă6ărânduriăcâteă2ăimaginiășiăpeă5ărânduriăcâteă
5ăimagini.ăPentruăaăaflaăcâteăimaginiăsuntăinătotal,ăDanăaăscrisăurmătorulăexerciĠiu:
6 x 2 + 5 x 5 =
Ajută -lătuăsăăafleăcâteăimaginiăauăfostăînătotal.
Scrie,ăpeăspaĠiulădat,ărezolvareaăexerciĠiului.
12. Dupăăceăauăterminatăcolajul,ăeleviiăauăadunatăimaginileăramaseănefolositeăsiăle -au asezat
în cutii. CorinaășiăDianaăauăvrutăsăăvadăăcareădintreăeleăaăadunatămaiămulteăimaginiănefolosite.ă
Numărulăacestoraăesteăprezentatăînătabelulăalăturat.
Imagini cu
frunze Imagini cu
copaci Imagini cu nori Imagini cu
rândunele
Corina 10 5 15 20
Diana 20 15 10 15
Maria spune ca Diana a adunat mai multe imagini nefolosite decât Corina. Are dreptate
Maria?
Explică,ăînăspaĠiulădat,ărăspunsulătău.
Da,ăpentruăcăă______________________________
Nu,ăpentruăcăă______________________________
BAREMăDEăEVALUAREăȘIăDEă NOTARE
DescriptoriădeăperformanĠă:
ITEMUL CALIFICATIVE
FOARTE BINE BINE SUFICIENT INSUFICIENT
1 Răspunsăcorectășiă
complet:
încercuieșteă
variantaăcorectăă
deărăspuns – – Răspuns incorect :
încercuieșteăună
răspunsăgreșit
2 Comparăăcorectă
numerele – – Răspunsă incorect:
scrieăpeăspaĠiulădată
oricare alt semn
3 Scrie r ăspuns ul
corectășiăcomplet – – Răspunsăincorect
4 Răspunsăcorectășiă
complet:
încercuieșteăcifraă
răspunsuluiă
corect. – – Răspunsăincorect:ă
încercuieșteăgreșit.
5 Răspunsăcorectășiă
complet: rezolvăă
corectăoperaĠia ScieăoperaĠiaă
corect,ădarăgreșeșteă
la calcul Scrie direct
răspunsulăcorect Alt răspunsă
incor ect
6 Răspunsăcorectășiă
complet:
încercuieșteăcifraă
răspunsuluiă
corect. – – Răspunsăincorect:ă
încercuieșteăgreșit.
7 Răspunsăcorectășiă
complet: rezolvăă
corectăoperaĠia ScrieăoperaĠiaă
corect,ădarăgreșeșteă
la calcul Scrie direct
răspunsulăcorect Altărăspunsă
incorect
8 Răspunsăcorectășiă
complet: rezolvăă
corectăoperaĠia Scrie operaĠiaă
corect,ădarăgreșeșteă
la calcul Scrie direct
răspunsulăcorect Scrieăunărăspunsă
incorect.
9 Răspunsăcorectășiă
complet:
încercuieșteăcifraă
răspunsuluiă
corect. – – Răspunsăincorect:ă
încercuieșteăgreșit.
10 Răspunsăcorectășiă
complet:
încercuieșteă cifra
răspunsuluiă
corect. – – Răspunsăincorect:ă
încercuieșteăgreșit.
11 Răspundeăcorect
șiăcomplet – – Scrieăunărăspunsă
incorect.
12. ScrieăoăexplicaĠieă
corectăăpeăspaĠiulă
din dreptul
cuvântuluiă,,NU” – – Scrieăaltăă
explicaĠieădarăcareă
nuăjustificăă
varianta de
răspuns.
Evaluareăfinală:
ITEMI
CALIFICATIVUL
FINAL
Rezolvăăintegralășiăcorectă11 itemi,ă1ăitemăparĠialăcorect.
FOARTE BINE
Rezolvăăintegralășiăcorectă10 itemi;ăincorectă1ăitem/ăparĠială1ăitem.
BINE
Rezolvăăintegralășiăcorectă8 itemi;ăparĠială2ăitem/ăincorectă2ăitemi.
SUFICIENT
Centralizare pe calificative:
Nr.elevi
Calificativ Itemi
I1 I2 I3 I4 I5 I6
I7 I8 I9 I10 I11 I12 final
FB 7 7 7 7 3 7 3 3 7 7 7 6 3
B – – – – 2 – 3 2 – – – – 3
S – – – – 2 – 1 2 – – – – 1
I – – – – – – – – – – – 1 –
Analiza probei:
Item
Obiectiv I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I9 I10 I11 I12
Nr de elevi care au
realizat integral
obiectivul 7 7 7 7 3 7 3 3 7 7 7 6
Nr.de elevi care au
realizatăparĠială
obiectivul – – – – 4 – 4 4 – – – –
Nr de elevi care
nu au realizat
obiectivul – – – – – – – – – – – 1
Rezultatele probei de evaluare:
Nr.
crt. Numeleășiăprenumele Itemi
Obs.
I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I9 I10 I11 I12 Final
1 Brezeanu Constantin FB FB FB FB B FB B S FB FB FB FB B
2 Chiru Giorgian FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB
3 CristeaăNicușor FB FB FB FB S FB B B FB FB FB FB B
4 Grecu Maria FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB
5 MovilăăFlorinaă FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB
6 Oncioiu Alexandra FB FB FB FB B FB B B FB FB FB FB B
7 Ursache Georgian FB FB FB FB S FB S S FB FB FB I S
Greșeliătipice:
– Nuăcalculeazăăcorect,ărespectândăordineaăefectuâriiăoperaĠiilor;
– Nuăștiuăsă – șiăargumentezeărăspunsurile.
Măsuriăameliorative:
– tratareaădiferenĠiatăăaăelevilor,ăatâtăînăactivitateaădinăclasăăcâtășiăînătemaăpentruăacasă,ăînăanulășcolarăurmător;
– aplicarea metodelor de predare centrate pe elev;
– continuareaăprogramelorădeăpregătireăsuplimentarăăsăptămânalăăaăelevilorăcuălacuneăînăcunoștinĠe.
EVALUAREăFINALĂ
DisciplinaăLimbaășiăliteratureăromână
Clasa a IV-a
OBIECTIVEăOPERA܉IONALE:
Săăciteascăăăatentătextulădat;
Săăcompletezeăcelăpuținăoăpropozițieălacunară;
Săăformulezeăcelăpuținăunărăspunsăcorect,ădezvoltat;
Săădescrieăpersonajulăindicat,ăutilizândăcelăpuținădouăăelementeădeădetaliuăprezentateăînătext;
Săăăordonezeădesfășurareaăacțiunii,ănumerotândăcorectăcelăpuținăoăcomunicare;
Săăscrieăcelăpuținădouă -treiăreplici/propoziții,ărespectândătemaătextuluiășiăenumerândă
personajele;
Săăscrieăpropozițiaăutilizândăcuvântulădatășiărespectândăcerința;
Săăanalizezeăăcelăpuținădouăădinăcuvinteleădate;
Săăformulezeăcelăpuținăăoăpropozițieădezvoltatăădupăăschemeleădate;
ITEMII DE EVALUARE:
Cite܈teăcuăaten܊ieătextulădeămaiăjos!
”ăAcuarelă era un pictor foarte bun. Umbla întotdeauna într- oă bluzăă lungă,ă căreiaă îiă ziceaă
halat.ăEraădeăajunsăsă -lăpriveștiăcumăstă,ăgătităînăhalatulăsăuășiăcuăpărulălungădatăpeăspate,ăînăfațaă
șevaletului cuăpaletaăînămână.ăOricineăîșiădădeaăseamaăcăăareăînăfațaăsaăunăpictorăadevărat.
Habarnamăseăhotărîăsăăseăfacăăpictor.ăS -aădusălaăAcuarelăășiăi -a spus:
– Ascultă,ăAcuarelă,ăm -amăhotărâtăsăămăăfacășiăeuăpictor.ăDă -miănișteă vopsele șiăoăpensulă.
Acuarelăănuăeraădefelăzgârcit,ăașaăcăăîiădăruiăluiăHabarnamăvopseleleăluiăvechiășiăoăpensulă.ă
ChiarăatunciăveniălaăHabarnamăprietenulăsău,ăPeticel.ăHabarnamăi -a spus:
-Așază -te,ăPeticel,ăimediatăamăsă -țiăfacăportretul.
Bucuros,ăPeticelăseăașezăărepedeăpeăunăscaunășiăHabarnamăîncepuăsă -iăfacăăportretul.ăCumă
voia să-l înfățișeze câtămaiăfrumos,ăîiăpictăăunănasăroșu,ăurechiăverzi,ăbuzeăvinete,ăpărăalbastruăășiă
ochiăportocalii.ăPeticelăeraănerăbdătorăsă -șiăvadăămaiărepedeăportretul.ăDeănerăbdareănuăputeaăstaă
locului pe scau nășiăseătotămișca.
– Stai într- unăloc,ănuăteămaiămișca,ăîiăspuneaăHabarnam,ăaltfelăn -oăsă-țiăsemene.
– Darăacumăîmiăseamănă?ăîntrebăăPeticel.
– Aidoma,ărăspunseăHabarnamăși -i aplicăăoăperecheădeămustățiăcuăvopseaăvioletă.
– Hai,ăarată -mi,ăsăăvădăce -aăieșit!ăseărugăăPeticelă.
Acesta i- lăarătă.ă’’
( Nicolai Nosov – Aventurile lui Habarnam și ale prietenilor săi )
Rezolvăăcerin܊eleăurmătoare!
1.Completează:
Titlul textului este …………………. ……………………………………………..
Autorul textului este ………………………………………………………………
Personajele textului sunt …………………………………………………………
2.Răspundeălaăurmătoareleăîntrebări:
CineăeraăAcuarelă?
Ceăhotărâreăaăluată Habarnam?
Ce i- aădăruităAcuarelăăprietenuluiăsău?
3.CautăăînătextășiăscrieăcumăarătaăportretulăluiăPeticel.
4.ăStabileșteăordineaădesfășurăriiăacțiunii:
Peticelăacceptăăsăăiăseăfacăăportretul.
Habarnamăiaăhotărâreaăsăădevinăăpictor.
Acuarelăăîiădăruieșteăprietenuluiăsăuăvopseleășiăoăpensulă.
5.ăCeăcreziăcăăaăspusăPeticelăvăzându -șiăportretulărealizatădeăHabarnam?ăScrieăunăscurtădialogăîntreă
cei doi prieteni.
Fii atent/ă la formulele de adresare potrivite, la folosirea regulilor de ortografie și de
punctuație, la așezarea în pagină!
6.ăScrieăoăpropozițieăînăcareăcuvântulă” părul ”ăsăăaibăăaltăînțelesădecâtăcelădinătext.
7.ăAnalizeazăăcuvinteleăsubliniateăînătext.
8*.Formuleazăăcâteăoăpropozițieădupăăfiecareăăschemă:
S + A + A + P + C + A ;
sc sc adj. vb. sc sc
S + A + P + C ;
sc adj. vb. Sc
DESCRIPTORIăDEăPERFORMAN܉Ă
ITEM SUFICIENT BINE FOARTE BINE
1 Completeazăăcorectăoă
propoziție Completeazăăcorectădouăăă
propoziții Completeazăăcorectătoateăă
propozițiile
2 Formuleazăăunărăspuns
corect Formuleazăădouăărăspunsuriăă
corecte Formuleazăăcorectătoateă
răspunsurile
3 Scrieăădouăătrăsăturiăfizice Recunoașteăăpatruătrăsăturiă
fiziceășiăleăprezintăăînă
comunicăriăconstruiteăcorect Recunoașteăătoateă
trăsăturileăfiziceășiăleă
prezintăăînăcomunicăriă
construite corect
4 Ordoneazăăoăcomunicare Ordoneazăădouăăcomunicări Ordoneazăăcorectătoateă
comunicărileădate,ă
respectând ordinea
desfășurăriiă
5 Scrieăădouă -trei
replici/propoziții,ă
respectândătemaătextuluiășiă
enumerând personajele Scrie un dialog respectând
întinderea textului, reguli de
ortografieășiăpunctuație,ăscrisă
lizibil,ăîncadrareăînăpagină Scrie un dialog respectând
întinderea textului,
formule de adresare,
exprimareăbogată,ă reguli
deăortografieășiădeă
punctuație,ăîncadrareaăînă
pagină,ăscrisălizibil
6 Formuleazăăpropozițiaă
fărăăaăexemplificaăaltăsensă
al cuvântului dat Formuleazăăpropozițiaă
exemplificând alt sens al
cuvântului dat Formuleazăăcorectă
propozițiaăexemplificândăaltă
sens al cuvântului dat
7 Analizeazăăincompletă
douăăcuvinte,ăomițândă
unele categorii
gramaticale Analizeazăăcompletătrei -patru
cuvinte din cele cinci
subliniate Analizeazăăcorectăceleă
cinci cuvinte, indicând
pentru fiecare, toate
categoriile gramaticale
studiate
8 Formuleazăăoăpropoziție,ă
fărăăaărespectaăîntocmaiă
schema Formuleazăăcorectăoăpropozițieă
dezvoltatăădupăăunaădină
schemele date Formuleazăăcorectăă
propozițiiădezvoltateăădupăă
schemele date
EVALUAREăFINALĂ
ITEMI CALIFICATIV
Rezolvăă1ăitemăcuăFB,ă2ăitemiăcuăB,ărestulăitemilorăăcuăS/oriceăaltăăcombinațieă
stabilităădeăînvățătorădupăăanalizaăholisticăăaătestului. SUFICIENT
Rezolvăă3ăitemiăcuăFB,ă3ăitemiăcuăB,ă2ăitemiăcuăS/oriceăaltăăcombinațieă
stabilităădeăînvățătorădupăăanalizaăholisticăăaătestu lui. BINE
Rezolvăă5 -6ăitemiăcuăFB,ărestulăitemilorăcuăB/oriceăaltăăcombinațieăstabilităădeă
învățătorădupăăanalizaăholisticăăaătestului. FOARTE BINE
APRECIEREA CU CALIFICATIVE
Calificativ INSUFICIENT SUFICIENT BINE FOARTE BINE
Nr. de elevi – 2 3 4
Rezultatele probei de evaluare:
Nr.
Crt. Numeleășiăprenumeleă
elevului I1 I2 I3 I4
I5 I6 I7 Calificativ
final
1. Badea Georgiana FB FB FB FB FB FB FB FB
2. Grigore Adrian FB S S B B S S S
3. Matac Cristina FB FB FB FB FB B FB FB
4. MovilăăRăzvan FB FB FB FB FB FB FB FB
5. Nicu Andrei FB FB FB B B B B B
6. Robe Veronica Iulia B B S S S I S S
7. Tudor Darius Eduard FB B FB FB B B B B
8 Vasile Ana Maria FB FB FB B B B B FB
9 Vasile Florentina FB B FB B FB B B B
Graficul rezultatelorălaăevaluareaăfinalăădisciplinaăLimbaășiăliteraturaăromână
Greșeliătipice:ă
-UniiăeleviăăîntâmpinăădificultăĠiăînă foloea dialogului în elaborarea compunerii dovedind o
exprimareăgreoaie,ăcompunerileăsuntăăsăraceăînăexpresiiă plastice.
– NuăalcătuiescăcorectăpropoziĠiiădupăăschemeădate.
Măsuriăameliorative:
-SuntănecesareăexerciĠiiădeăredactareăaăunorăcompuneri,ătemeădeăvacanĠă,ărecomandăriăpentruă
lecturaăsuplimentară,ădiscuĠiiăcuăpărinĠiiăelevilorăînăceeaăceăpriveșteălacunele elevilorășiăstabilireaă
unuiăprogramădeăvacanĠăăcareăsăăleăpermităăelevilorăsăărecuperezeădinăcunoștinĠeleăcareăleălipsesc.
EVALUARE FINALA
Matematicăă– clasa a IV-a
OBIECTIVEăOPERAğIONALE:ă
*săăscrieănumereleăcuălitereă;
*ăsăăăgăseascăănumereleănaturaleăcareărespectăăcerințaădatăă;
*ăsăărecunoascăășiăsăăoperezeăcuăterminologiaăspecificăăoperațiilorăaritmeticeă;ă
*ăsăăutilizezeăalgoritmulădeăcalculăpentruăoperațiileăaritmeticeă;
*ăsăădetermineănumărulănecunoscut,ăaplicândăcorespunzătorăalgoritmulă de calcul în
situațiileăcerute;
*ăăsăăapliceăordineaăefectuăriiăoperațiilorădeăacelașiăordinăprecumășiăsemnificațiaă
parantezelor;
*ăsăărecunoascăăunitățileădeămăsurăăstandardăpentruălungime,ăcapacitate,ămasă,ătimpă;
*ăsăăidentificeănumărulădeăfiguriăgeometriceășiăreprezentareaăfracțieiădintr -un întreg ;
*ăsăăîntocmeascăășiăsăăscrieăplanulădeărezolvareăaăproblemeiăaplicândăoperațiileă
corespunzătoareăjudecății;
ITEMII DE EVALUARE:
1. Scrie܊iănumereleădateăcuălitere:ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
a) 836 ………………………………………………………………………………………………………………………..
b) 4 563……………………………………………………………………………………………………………………….
c) 20 082……………………………………………………………………………………………………………………..
d) 149 800…………………………………………………………………………………………………………………..
2. Se dau numerele : 2 546; 6 789; 894; 564 205 ; 32 870.
Completa܊iăenun܊urileă:ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
a)ăcelămaiămareănumărăesteă…………..
b)ăcelămaiămicănumărăesteă……………….
c)ă……………….esteănumărăimpar.
d) …………………este scris cu cifre consecutive
3.ăăÎncercuie܈teăvariantaăcorectă:ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
a)ănumereleăcareăseăadunăăseănumesc:
factori termeni produs
b)ănumărulădinăcareăseăscadeăseănumește:
scăzătorăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăădiferențăăăăăăăăăăăăăăăăăăăădescăzutăăăăăăăăăăăăăăă
c)ărezultatulăîmpărțiriiăseănumește:
sumăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăprodusăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăcâtăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
d)ărezultatulăînmulțiriiăseănumește:
produsăăăăăăăăăăăăăăăăăăăcâtăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăădiferență
4.ăăEfectueazăăoperaĠiileășiăcompleteazăătabelul:ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
a 326 23 432 a 743 13 086
b 642 8 697 b 221 1 199
a + b a – b
a 39 432 a 84 553
b 8 46 b 2 7
a x b a : b
5. Calculeazăăăcorespunzătorăexpresiei :
a)ădeă4ăoriămaiămicădecâtă8ăăăăăăăăă……………………………………
b) cu 4 mai mult decât 8 ……………………………………
c) de 4 ori mai mare decât 8 ………………………………………………
d)ăcuă4ămaiăpuĠinădecâtă8ăăăăăăăăăăăă…………………………………
6.ăAflăănumărulănecunoscut.ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
7x a = 63 a: 6 = 8 a -375 =200 400+ a=900
a= a= a= a=
a= a= a= a=
7.ăăCalcula܊iărespectândăordineaăopera܊iilor:ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
[ ( 8: 2+ 50:10) x 3] – 7 + ( 8×6 -40) =
8.ăScrieăînădreptulăfiecăruiăenunĠă“A”ădacăăenunĠulăesteăadevăratăsauă“F”ădacăă
enunĠulăesteăfals.ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
a) – lungimeaăseămăsoarăăînămetri
b)- masa corpurilorăseămăsoarăăînălitri
c) – capacitateaăseămăsoarăăînălitri
d) – timpulăseămăsoarăăînăminute
9. Observăădeseneleă:ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
a)ăscrieăpeăspa܊iileăpunctateănumăr ul de figuri geometrice întâlnite :
a) ……….. dreptunghiuri
b) ……….. triunghiuri
c) …………pătrate
b)ăscrieăxăînăcasetaăcorespunzătoareădesenuluiăînăcareăesteăreprezentatăăfrac܊iaă
41 dintr- un
întreg :
10. Într- oălivadăăsuntă342ădeăpruni.ăCaișiăsuntădeă3ăoriămaiăpuĠiniădecâtăpruni.ăVișiniăsuntăcuă
34ămaiăpuĠiniădecâtăcaiși.ăCâĠiăpomiăsuntăînătotalăînăaceaălivadă?
Rezolvare
…………………………………………………………………………………………………………………………
Descriptoriădeăperforman܊ăă:
Nr.
item Foarte bine Bine Suficient
1. Scrie corect ,cu litere,
numerele date Scrie corect trei dintre
numerele date Scrie corect unu
/douăădintreă
numerele date
2. Completeazăătoateăenunțurileă
cuănumereăconformăcerințeiă
date Completeazăătreiăenunțuri Completeazăăunu/ă
douăăenunțuri
3. Recunoașteătoateăvarianteleă
corecte Recunoașteătreiăăvarianteă
corecte Recunoașteăuna/ă
douăăvarianteăcorecte
4. Efectueazăătoateăăoperațiileă,ă
utilizând corect algoritmul de
calcul Efectueazăăcorectășase/ă
șapteăăoperații Efectueazăăcorectă
patru/ăcinciăăoperații
5. UtilizeazăăcorectăsemnificaĠiaă
relaĠiilorădate,ăscrieăoperaĠiileăă
conformăacestoraășiăefectueazăă
corect calculele Utilizeazăăcorectă
semnificaĠiaărelaĠiilorădate,ă
scrieăoperaĠiileă
corespunzătoare,ădară
calculeazăăcuămiciăerori Confundăăuneleă
relaĠiiășiărezolvăă
corectăoăsingurăă
operaĠie
6. Găseșteăvaloareaăluiă„ăaă”ăînă
toateăsituațiile Găseșteăvaloareaăluiă„ăaă”ăînă
treiăsituații Găseșteăvaloareaăluiă„ă
aă”ăînăuna/ădouăă
situații
7. Calculeazăăcorectărespectândă
ordineaăefectuăriiăoperaĠiiloră
șiăaăparantezeloră Calculeazăăărespectândă
ordineaăefectuăriiă
operaĠiilorășiăparantezeloră
cuă2/3ăgreșeliădeăcalcul -calculeazăă
respectând ordinea
efectuăriiăoperaĠiilorăă
cu 4- 5ăgreșeliădeă
calcul
8. Stabileșteăvaloareaădeăadevărăaă
enunțurilorăreferitoareălaă
unitățiădeămăsurăă Stabileșteăvaloareaădeădevără
pentruătreiăenunțuri Stabileșteăvaloareaădeă
devărăpentruădouăă
enunțuri
9. Găseșteănumărulădeăfiguriă
geometriceășiădesenulă
corespunzătorăfracțieiă din
întreg Găseșteăoăparteădinăfiguriă
(5-6ă)ășiădesenulă
corespunzătorăfracțieiădină
întreg Găseșteăoăparteădină
figuri (5-6 )
10. Întocmeșteășiăscrieăcorectă
planul de rezolvare a Rezolvăăproblemaădarăă
întocmeșteăplanulădeăScrieășiărezolvăă
corect doar 1-2
problemei calculând corect rezolvar eăparĠial operaĠiiășiăscrieădoară
o idee din planul de
rezolvare
ITEMI CALIFICATIVUL FINAL
Rezolvăăintegralășiăcorectă10ăitemi. FOARTE BINE
Rezolvăăintegralășiăcorectă8ăitemi;parțială1ăitem/ăincorect
1ăitemăsauăăoriceăaltăăcombinaĠieăapropiatăăacesteia
BINE
Rezolvăăintegralășiăcorectă4/5ăitemi;ăparĠială2/3ăitemi/ă
incorectă2/3ăitemiăsauăăoriceăaltăăcombinaĠieăapropiatăă
acesteia
SUFICIENT
Rezolvăăintegralășiăcorectă2/3ăitemi;ăăincorectă7/8ăitemiă INSUFICIENT
Matriceădeăspecifica܊ieă:
Con܊inuturiă/ăObiective Cunoa܈tere În܊elegere Aplicare
1. Numerele natural e; x x x
2. Operațiiăcuănumereănaturale; x x x
3. Problemeăcareăseărezolvăăprinăoperațiiă
cunoscute x x
4. Unitățiădeămăsură x x
5. Elemente intuitive de geometrie x x x
6. Fracții x x x
Rezultatele probei de evaluare:
Nr.
Crt. Numeleășiăprenumeleă
elevului I1 I2 I3 I4
I5 I6 I7 I8 I9 I10 Calificativ
final
1. Badea Georgiana FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB
2. Grigore Adrian FB B B B B FB FB FB B B B
3. Matac Cristina FB FB FB FB FB B FB B B B B
4. MovilăăRăzvan FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB FB
5. Nicu Andrei FB FB FB B B B B FB B B B
6. Robe Veronica Iulia B B S S S I S S S S S
7. Tudor Darius Eduard FB B FB FB B B B FB B B B
8 Vasile Ana Maria FB FB FB B FB FB FB FB FB FB FB
9 Vasile Florentina FB B FB B FB B B B B B B
APRECIEREA CU CALIFICATIVE
Calificativ INSUFICIENT SUFICIENT BINE FOARTE BINE
Nr. de elevi – 1 5 3
Graficul rezultatelorălaăevaluareaăfinalăădisciplinaăMatematică:
Greșeliătipice:
NuătoĠiăeleviiărespectăăordineaăefevtuăriiăoperaĠiilor;
Greșescălaărezolvareaăproblemelor.
Nuăaflăăcorrectănumereleănecunoscute.
Măsuriăameliorative:
o rezolvare deăproblemeășiăexerciĠiiădeăaflareăaănumăruluiănecunoscut,ătemeădeăvacanĠăăcareă
săăexersezeăabilităĠileăelevilorădeărezolvareăaătipurilorădeăexerciĠiiășiăproblemeălaărezolvareaăcăroraă
auăprobleme,ădiscuĠiiăcuăpărinĠiiăelevilor.
EVALUAREăFINALĂ
Disciplina ȘtiinĠeăaleănaturii
Clasa a IV-a
OBIECTIVELE PROBEI:
formulareaădeărăspunsuriăclare;
completareaăcorectăăaăunorăenunĠuriălacunare;
realizareaăcorectăăaăcorespondenĠ ei;
distinge reaăcorectăăaăafirmaĠiilorăadevărateăș i cele false;
ordonareaăcorectăăaăcuvintelorădate;
denumirea și potrivirea corect ă a planetelor din Sistemul nostru solar;
ITEMII DE EVALUARE:
1. CompleteazăăspaĠiileăpunctateăcuănoĠiunileăcorespunzătoareădinăparanteză:
a)ăMediileădeăviaĠăăsunt:……………………..,ă……………………..,………………………
b) Ciclul de………………al unei plante este format din etapele prin care trece planta de la
stadiul de sămânĠăăpânăălaămomentulăînăcareăeaăproduceăalteăseminĠ e.
c) ViaĠaăplantelor,ăaăanimalelorășiăaăomuluiănuăarăfiăposibilăăfără…………………….
d) Celeănouăăplanete,ăcuăsateliĠ ii lor, ca reăseărotescă înăjurulăSoareluiășiăalteă
corpuri cere știăalcătuiescă…………………………………..
e) Ună corpă poateă acĠ iona la un moment dat asupra altui corp cu o
anumită………………………
f) PământulăatrageăcorpurileăcuăoăforĠăănumită……………………..
( Sistemulăsolar,ăgrădină,ăviaă, forĠăădeăgravitaĠie,ăpădure,ăoxigen,ăforĠăădeătracĠ iune,
baltă )
2. Scrie A înădreptulăenunĠurilorăadevărateăș i F înădreptulăenunĠ urilor false:
a) Orice m agnetăareădoiăpoli:ăpolulănordăș i polul sud.
b) Dacăăbeculălumineazăăspunemăcăăesteăcicuităînchis.ă
c) Toate planeteleăseămișcăăînăjurulăaxeiălorășiăînăjurulăSoareluiă,ăînăacelaș i timp.
d) Dintreăceleănouăăplanete,ădoarăpeăTerraănuăexistăăviaĠ ă.
e) Corpurileădinămediulăînconjurătorăauăoăsingurăăculoare.
f) SănătateaănoastrăădepindeăfoarteămultădeăoăalimentaĠ ie co rectă.
3.RealizeazăăcorespondenĠaă:
Ruginirea Presupune transformarea materiei sub acțiunea
mediului pănă la descompunere, stricare;
Putrezirea Înseamnă transformarea fierului sub influenta
aerului și a umezelii în rugină;
Alterarea Este fenomenul de transformare rapidă a unor
materiale în prezența oxigenului, process însoțit
de degajare de căldură și lumină;
Coacerea Este fenomenul de descompunere tr eptată a
materiei de natură vegetală sau animal la încheierea
ciclului de viață;
Arderea Este procesul de transformare suferit de un preparat
alimentar sub acțiunea căldurii, în cuptor, pentru a -l
face comestibil.
4.Răspundeălaăurmătoareleăîntrebări:
a) CareăsuntăcondiĠiileăoptimeădeăviaĠăăcareăasigurăăîncolĠireaăuneiăseminĠ e?
b) CândăseăatragădoiămagneĠ i?
c) Careăsuntăculorileăceăalcătuiescăluminaăalbă?
d) Care este satelitul natural alăpământului?
e) Ceăurmăriăpoateăaveaăconsumulădeăalimenteăalterate?
5. Ordoneazăăcuvinteleăcorectăîntr -un enun Ġ.ăScrieăceăsfaturiăaiăobĠinut.
a) să,ăprize,ăNiciodată,ăla,ănuăvăăjucaĠ i.
b) neizolate, nu trebuie, introduse, metalice, în prize, Obiectele.
c) în tim pul,ănuătrebuie,ăintroduse,ăbăii,ăelectrice,ăAparatele,ăînăcadă.
6. Scrie denumirile planetelor Sistemului Solar:
BAREMEăDEăEVALUAREăȘIăNOTAREă
DescriptoriădeăperformanĠă:
ITEMUL CALIFICATIVE
FOARTE BINE BINE SUFICIENT INSUFICIENT
1 Răspunsăcorectășiă
complet:
completeazăă
corect toate cele 6
enunturi lacunare – RăspunsăparĠială
corect:ăcompleteazăă
corect doar 4
enunturi lacunare RăspunsăparĠială
corect:ăcompleteazăă
corect doar 2
enunĠuriălacunare Răspuns incorect:
nuăcompleteazăă
corect nici un
enunĠălacunar
2 Răspunsăcorectășiă
complet : distinge
corectăafirmaĠiileă
adevărateăsiăceleă
false la cele 6
enunturi date RăspunsăparĠială
corect: distinge
corectăafirmaĠiileă
adevărateășiăceleă
false doar la 4
enunĠuri date RăspunsăparĠială
corect : distinge
corectăafirmaĠiileă
adevărateășiăceleă
faleălaă2ăenunĠuriă
date Răspunsă incorect:
nu distinge
afirmaĠiileă
adevărateășiăfalseă
laăniciăunăenunĠ
3 Răspuns corectășiă
complet:
realizeazăăcorectă
corespondenta
dintre
transformarea
nedorităăaă
materialelor în
alte materiale cu
proprietăĠiădiferiteă
în toate cele 5
cazuri Răspuns parĠială
corect:ărealizeazăă
corect
corespondenta
dintre
transformarea
nedorităăaă
materialelor în alte
materiale cu
proprietăĠiădiferiteă
în 3-4 cazuri Răspuns parĠialăă
corect:ărealizeazăă
corect
corespondenta
dintre
transformarea
nedorităăaă
materialelor în alte
materiale cu
proprietăĠiădiferiteă
în 1-2 cazuri Răspuns incorect:
nuărealizeazăă
corect
corespondenta
întreăceleădouăă
coloane
4 Răspunsăcorectășiă
complet la toate
celeă5ăîntrebări RăspunsăparĠială
corect:ărăspundeă
corectălaă3ăîntrebări RăspunsăparĠială
corect:ărăspundeă
corect la 1-2
întrebări Răspunsăincorect:ă
nuărăspndeăcorectă
la nicio întrebare
5 Răspunsăcorectășiă
complet:
ordoneazăăcorectă
șiăscrieăsfaturileă
obĠinuteălaătoateă
celeă3ăcerinĠe RăspunsăparĠială
corect:ăordoneazăă
corectășiăscrieă
sfaturileăobĠinuteălaă
2ăcerinĠe RăspunsăparĠială
corect:ăordoneazăă
corectășiăscrieă
sfaturile obĠinuteălaă
1ăcerinĠă Răspunsăincor ect:
nuăordoneazăă
corect nicio
cerinĠăă
6 Răspunsăcorectășiă
complet:ăscrieășiă
potriveșteăcorectă
denumirile
planetelor
Sistemului solar RăspunsăparĠială
corect:ăscrieășiă
potriveste corect
denumirile
planetelor
șistemuluiă solar, la
5- 7 planete RăspunsăparĠială
corect:ăscrieășiă
potriveste corect
denumirile
planetelor
șistemuluiăsolar,ălaă
2- 4 planete Răspunsă
incorect:nu scrie
șiăniciănuă
potriveste corect
denumirile
planetelor din
Sistemul solar.
EVALUAREăFINALĂ
ITEMI CALIFICATIVUL
FINAL
Rezolvăă 5 -6ă itemiă cuă FB,ă 1ă itemă cuă Bă sauă oriceă altaă combinaĠieă
apropiatăăaceteia,ăstabilităădeăînvăĠător FOARTE BINE
Rezolvăă 2 -3 itemi cu FB, 2-3 itemi cu B sau 1 it cu S orice alta
combinaĠieăapropiatăăaceteia,ăstabilităădeăînvăĠător BINE
Rezolvăă1ăitemăcuăFB,ă1ăitemăcuăB,ărestulăcuăSăsauăoriceăaltaăcombinaĠieă
apropiatăăaceteia,ăstabilităădeăînvăĠător SUFICIENT
Rezolvăă1ăitemăcuăFB,ă1ăitemăcuăB,ăunăitemăcuăSășiărestulăc u I sau orice
altaăcombinaĠieăapropiatăăaceteia,ăstabilităădeăînvăĠător INSUFICIENT
MATRICEăDEăSPECIFICAğIE
ConĠinuturi/ăObiectiveă Conoaștere Întelegere Aplicare Analiză
1. MediiădeăviaĠăășiărelaĠiiădeăhrănire X
2. CicluriădeăviaĠă X X
3. Resurse naturale X X
4. CaracteristiciășiăproprietăĠiăaleăcorpurilor X X
5. Sistemul nostru solar. Lumina X X X
6. Transformăriă aleă corpuriloră șiă
materialelor X X X
Rezultatele probei de evaluare:
Nr.
Crt. Numeleășiăprenumeleă
elevului I1 I2 I3 I4
I5 I6 Calificativ
final
1. Badea Georgiana FB FB FB FB FB FB FB
2. Grigore Adrian FB B B B B FB B
3. Matac Cristina FB FB FB FB FB B FB
4. MovilăăRăzvan FB FB FB FB FB FB FB
5. Nicu Andrei FB FB FB B B B B
6. Robe Veronica Iulia B B S S S I S
7. Tudor Darius Eduard FB B B FB B B B
8 Vasile Ana Maria FB FB FB FB FB FB FB
9 Vasile Florentina FB B FB B B B B
APRECIEREA CU CALIFICATIVE
Calificativ INSUFICIENT SUFICIENT BINE FOARTE BINE
Nr. de elevi – 1 4 4
Greșeliătipice:
Nu cunosc transformărileămaterialelor șiăplanetele Sistemului Solar;
Măsuriăameliorative:
o temeădeăvacanĠăăcareăsăăexersezeăabilităĠileăelevilorădeăaăînvăĠaădinănatură,ădeăaă
experimenta, discuĠiiăcuăpărinĠiiăelevilor.
Graficul rezultatelorălaăevaluareaăfinalăădisciplinaăȘtiinĠeăaleănaturii:
ÎnăurmaăanalizăriiărezultatelorăobĠinuteădeăeleviălaătesteădeăevaluareăfinalăăprinăcomparaĠieă
cuă celeă deă evaluareă iniĠială,ă amă obĠinută dateă suficienteă pentruă aă susĠineă validareaă ipotezeiă
propuse.
Prezentareaăcomparativă aărezultatelorăobĠinuteădeăeleviăînăcadrulăevaluăriiăiniĠialeășiă
finale
CLASA a II-a
Clasa a IV-a
Ună lucruă esteă cert:ă ă eleviiă și -auă îmbunătăĠită rezultateleă școlare,ă majoritateaă eleviloră
trecând dintr- oăgrupăăvaloricăăînăaltaăsuperioară,ăauălucratărelaxat,ănuăauăfostăinhibaĠi,ăauăînvăĠată
multămaiăușor,ăauăparticipat,ăs -au implicat.
Tot în sprijinul validarii ipotezei, au venit si discutiile purtate de cadrele didactice în
cadrulăactivităĠiiămetodiceădinăcadrulăCerculuiăpedagogic,ădesfășuratăînășcoalaănoastrăăcuătemaă,, ă
Rolulă evaluăriiă înă monitorizareaă progreseloră individualeă aleă elevilor”.ă Auă fostă șiă discuĠiiă înă
contradictoriuă cuă privireă laă preferinĠaă pentruă oă formăă deă evaluareă sauă alta,ă opiniaă despreă
metodele traditionale cele mai eficiente, argumentarea preferintei sau respingerii pentru
metodeleădeăevaluareăceleămaiăeficiente,ăînsăămajoritateaăaăfostădeăacordăcuăfaptulăcăăpentruăoăaă
obĠineăoă,,oglindă”ăaăniveluluiădeăpregătireăaăelevilorăde -aălungulăuneiăperioadeădeășcolaritate,ă
trebuie îmbi nateămetodeleătradiĠionaleădeăevaluareăcuăceleămoderne,ăalternative,ăcomplementare.
4.11. Concluziileăcercetării
Îmbinândămetodeleădeăevaluare,ăeleviiădinăinvăĠământulăsimultan,ăauăcăpătatăîncredereăînă
forteleă proprii,ă auă devenită maiă încrezători,ă maiă motivaĠi,ă descoperindu -seă peă eiă înșiși,ă și -au
îmbogăĠită cunostintele,ă ă și -auă dezvoltată spiritulă practic,ă critică șiă autocritic,ă și -au format
capacitatea de a se autoevalua, dezvoltandu- seășiăărelaĠiileăinterpersonale.
Autocorectarea sau corectarea reciprocăăaăfostăformaădeăevaluareăcareăs -a mulat cel mai
bineăpeăspecificulăînvăĠăriiăînăcondiĠiiădeăactivitateăsimultană.ăDiferenĠeleădeăvârstăădintreăeleviiă
dinăclaseădiferiteăantreneazăăpăreriăinteresante,ăaprecieriăcareăpotăcontribuiăactivălaăoăeva luare
eficace,ăpermiĠândătotodatăăelevilorăsăăîșiăautoanalizezeășiăautomonitorizezeăînvăĠarea.
ActivităĠileădinăsaptămânaă,,ăȘcoalaăaltfel – SăăȘtiiămaiămulte,ăsăăfiiămaiăbun!”,ăauăoferită
elevilorăposibilitateaăsăăfieăeiăînșiși,ăsăăinteracĠionezeăcuăeleviădin alteăunităĠiășcolare,ăsă -șiăpunăă
înă valoareă aptitudinile,ă capacităĠileă fiziceă șiă intelectuale,ă capacitateaă deă autocontrolă șiă
autoapreciere,ă săă renunĠeă laă inhibiĠie,ă săă fieă dezinvolĠi,ă stăpâniă peă eiă înșiși,ă siguriă peă forteleă
proprii,ăcăpătândăîncredereăînăposibilităĠileălorădinăceăînăceămaiămult,ăsăăvinăăcuămaiămareăplăcereă
laă școală – deă undeă șiă rezultateleă multumitoare,ă peă măsuraă așteptărilor,ă auă cultivată spiiritulă deă
emulaĠieă maiă accentuată caă înă activităĠileă deă laă cursuri,ă auă dezvoltată comportamentulă soci al al
elevilor,ăalăspirituluiăcivic,ăoferindătotodataăposibilitateaăcaăeleviiăsăăfieăintegraĠiăactivăînăviaĠaă
socialăășiădeci,ăimplicit,ăsăăfieăpregătiĠiăpentruăviaĠă.
ActivităĠileă desfășurateă mi -auă prilejuită ocaziaă deă aă dezvoltaă colaborareaă întreă școalăă –
familie – comunitate.
Participareaă laă activităĠileă extrașcolareă aă contribuită înă modă semnificativă laă dezvoltareaă
cognitivă,ă relaĠională,ă afectivăă aă elevilor.ă AchiziĠiileă dobânditeă înă contexteleă deă învăĠareă dină
activităĠileăextrașcolareăle -au se rvităelevilorăcaăsuportădeăînvăĠareăînăactivităĠileădeălaăclasă,ămotivă
pentruă careă participareaă activăă laă activităĠileă extrașcolareă aă fostă valorificatăă șiă încurajatăă înă
permanentă.ăValorificareaăexperienteiădobânditeăînăcadrulăactivităĠilorăextrașcolareăîn activitatea
deălaăclasă,ăaăstimulatăimplicareaămaiăbunăăaă elevilorăînăcadrulăacelorăacĠiuniăpentruăcrestereaă
spirituluiă deă iniĠiativăă aă acestora.ă Eleviiă auă gândită șiă acĠionată independentă într -oă manierăă
responsabilă.
Peă parcursulă timpului,ă eleviiă și -au fo rmată oă atitudineă pozitivăă faĠăă deă evaluare,ă prină
intermediulăcăreiaăiăseăcertificăăstareaădeăreușităăsauănereușită.ăEmoĠiileănegative,ăcareădeă obiceiă
însoĠescăprobeleăevaluative,ăs -auădiminuatăsimĠitorăfiindăînlocuiteădeădorinteleăautoexprimariiășiă
autodep ășiriiăpropriilorăcompetenĠe.
Înăconcluzie,ăutilizândăatâtăînăactivitateaădeălaăclasăăcâtășiăînăceaăextraclasă/ăextrașcoa lăă
metodeleă tradiĠionaleă deă evaluareă înă complementaritateă cuă celeă moderne,ă respectândă
particularităĠileădeăvârstăășiăpsihoindividualeăaleăelevilor,ărealizămăoăevaluareăeficientăăcareăneă
oferăădateăcompleteăasupraăevoluĠieiărezultatelorășcolareăaleăeleviloră(ăprogresul/ăregresul).
4.11.1ăOriginalitateaăcercetăriiășiăpuncteleăsaleătari/ăLimiteleăcercetarii
Nuăpotăafirmaăcăătemaădeăcercetareăesteăpurăoriginală.ăSubiectulăacesteiaăesteăunulădeălargă
interesă pentruă toateă cadreleă didacticeă dină învăĠământulă primară .ă InovaĠiaă constăă înă utilizareaă
metodelorăcomplementareădeăevaluareăcuăprecădereăînăactivităĠileăextracurriculare,ăînăcondiĠii de
simultan.ă Puncteleă tariă aleă acesteiă cercetăriă sunt:ă confirmareaă ipotezei,ă atitudineaă elevilor,ă
cunoaștereaășiăautocunoastereaăelevilorăprinăparticipareaăefectivăășiăafectivăălaăactivităĠileășcolareă
șiăextrașcolare;ăabilitateaăelevilorădeăaăaplicaăînăpracticăăcunoștinĠele,ăpriceperile,ădeprinderile,ă
capacităĠile,ă competenĠele;ă implicareaă familieiă șiă aă membriloră comunităĠiiă înă derulareaă
experimentului, cu rezultatele scontate.
Limiteleăcercetării
Unaădinălimiteleăacesteiăcercetăriăesteătimpulă alocat, rezultatele putând fi mai elocvente
dacăăcercetareaăs -arăfiăefectuatăpeăoăperioadăămaiălungăădeătimp.
ConsiderăcăăoăaltăălimităăaăfostănumarulăredusăalăsubiecĠilorădinăfiecareăclasă.
Măsuriăameliorative
Dină necesitateaă ă transformăriiă e levului într- ună parteneră autentică ală învăĠătoruluiă înăăă
evaluare,ă toateă cadreleă didacticeă ară trebuiă să -șiă adaptezeă demersurileă didacticeă înă funcĠieă deă
nevoileă realeă aleă acestuiaă șiă săă îmbineă armoniosă metodeleă deă evaluare,ă pentruă căă acesteaă
contribuie la îm bunătăĠireaăprocesuluiădeăînvăĠământășiălaărealizareaăuneiăevaluăriăeficiente.
BIBLIOGRAFIE
1. Adamescu, M., Evaluarea – o provocare a tuturor ,ăRevistaăÎnvăĠământulăprimar,ă2000,ă
Nr. 2-3
2. Ausubel, R., Învățarea în școală ,ăEDP,ăBucurești,ă1998
3. Bârzea, C., Reforme de învățământ contemporan. Tendințe și semnificații, EDP,
București,ă1986
4. Bontaș,ăIoan,ă Pedagogie ,ăEdituraăALL,ăBucurești,ă1994
5. Cerghit, Ioan, Metode de învățământ ,ăEDP,ăBucurești;ă1980
6. Costandache, Mirela, Formarea inițială pentru profesia didactică prin colegiile
universitare de institutori ,ăEdituraăMunteniaășiăLeda,ăăConstanĠa,ă2001
7. Cucoș,ăConstantin,ă Pedagogie , Editura Polirom, 1999
8. Cucoș,ăConstantin , Teoria si metodologia evaluarii ,ăEdituraăPolirom,ăBucurești,ă2008
9. Dewey J. Bodystone, Journal of the history of philosophy , octombrie 1985
10. DrăganăI.,ăNicolaăI.,ă Cercetarea psihopedagogică , Editura Tipomur- Tg.ăMureș,ă1993
11. Eurydice, Study, Key Competencies
12. G. de Landsheere, Definirea obiectivelor educației ,ăEDP,ăBucurești,ă1980
13. Ilarion, N., Evaluare a rezultatelor școlare în sprijinul relației educator – elev – părinte,
RevistaăÎnvăĠământuluiăprimar,ă2000,ăNr.ă4
14. Ionescu, Miron, Instrucție și educație , Editura PUC, Cluj – Napoca, 2003
15. Iucu, R.; Manolescu, M., Pedagogie ,ăEdituraăFundaĠieiă„DimitrieăBolintineanu”,ă
București,ă2001
16. Jigău,ăMihaela,ă Priorități și tendințe în evaluarea elevilor, Revista de pedagogie, 1991,
Nr. 12
17. Jinga, Ioan; Istrate, Elena, Manual pedagogic, EDP,ăBucurești,ă1999
18. Marga, Andrei, Reforma învățământului acum ,ăEdituraăȘcoalaăRomânească,ăBucurești,ă
1998
19. Manolescu, Marin, Evaluarea școlară – un contract pedagogic ,ăEdituraăFundaĠieiă
„DimitrieăBolintineanu”,ăBucurești,ă2002
20. Manolescu, Marin, Evaluarea școlară metode, tehnici, instrumente , Editura Meteorpress,
București,ă2005
21. Meyer, G., De ce și cum evaluăm , EdituraăDidacticăășiăPedagogică,ăBucurești
22. Molan, Vasile, Didactica disciplinei limba și literatura română în învățământul primar ,
EdituraăMiniped,ăBucurești,ă2010
23. Muster, D., Metodologia cercetării în educație și învățamânt , Editura Litera, Bucuresti,
1985
24. Muster, D, Verificarea progresului școlar prin teste docimologice , EdituraăDidacticăășiă
Pedagogică,ăBucurești,ă1970
25. Neacșu,ăMarin;ăStoica,ăA.,ă Ghid general de evaluare și examinare , Editura Aramis,
București,ă1997
26. Neculau, A., Cozma, T., Psihopedagogie, EdituraăSpiruăHaret,ăIași,ă1994
27. Nicola, Ioan, Tratat de pedagogie școlară ,ăEDP,ăBucurești,ă1996
28. Pavelcu, V., Principii de docimologie. Introducere în știința examinării ,ăEDP,ăBucurești,ă
1968
29. Coord.ăPălășan,ăToaderă– Ghid de elaborare a subiectelor de evaluare, a competențelor
fundamentale scris- citit și matematică, la finalul clasei a II -a, CNEE
30. Coord.ăPăuș,ăViorica,ă Ghid de evaluare în învățământul primar, SNEE,ăBucurești,ă1999
31. Piaget, Jean, Psihologie și pedagogie , EDP,ăBucurești,ă1972
32. Popescu, P., Examinarea și notarea curentă ,ăEDP,ăBucurești,ă1978
33. Popescu; Neveanu, Paul, Dicționar de psihologie ,ăEdituraăAlbatros,ăBucurești,ă1978
34. Potolea, D an,ăManolescu,ăMarin,ăNeacșu,ăIoan, Metodologia evaluării rezultatelor
școla re ale elevilor, Ghid metodologic general, EdituraăErcăPress,ăBucurești,ă2011
35. Potolea, Dan, Manolescu, Marin, Teoria și practica evaluării educaționale, București,ă
2005
36. Radu, I. T., Evaluarea randamentului școlar ,ăEDP,ăBucurești,ă1988
37. Radu, I. T., Teorie și practică în evaluarea eficienței învățământului ,ăEDP,ăBucurești,ă
1981
38. Stoica, Andrei, Evaluarea curentă și examenele ,ăEdituraăProGnosis,ăBucurești,ă2001ăă
39. Stoica,ăA.;ăMustaĠă,ăS.,ă Evaluarea rezultatelor școlare ,ăEdituraăLiceum,ăChișinău,ă1997
40. Stoica, A., Reforma evaluării în învățământ ,ăEdituraăProGnosis,ăBucurești,ă2001
41. Stoica, A., Evaluarea progresului școlar – de la teorie la practică -, Editura Humanitas
EducaĠional,ăBucurești,ă2003
42. Strungă,ăC.,ă Evaluarea școlară ,ăEdituraădeăVest,ăTimișoara,ă1999
43. ğârcovni cov, Victor, Pedagogie generală ,ăEdituraăFacla,ăBucurești,ă1975
44. ğîru,ăCarmen,ăMaria, Pedagogia activităților extracurriculare, suport de curs,
UniversitateaăBabeșăBolyaiăCluj – Napoca
45. Vlase, Oana-Maria, Didactica ,ăEDP,ăBucurești,ă1991
46. Voiculescu, E., Factor ii subiectivi ai evaluării școlare ,ăEdituraăAramis,ăBucurești,ă2000
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Localitateaănatală [621275] (ID: 621275)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.