LITERATURA ȘI PROPAGANDA ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ LUPU LAVINIA GRUPA 1, AN III CRP Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice Iași, Comunicare și… [630729]

LITERATURA ȘI PROPAGANDA ÎN ROMÂNIA
COMUNISTĂ

LUPU LAVINIA
GRUPA 1, AN III CRP

Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice Iași, Comunicare și Relații Prublice
2
Introducere
La 6 martie 1945 este impus primul guvernul comunist, condus de dr. Petru Groza. Era
începutul regimului comunist în România, regim ce va arunca țara într -o perioadă de izolare,
de regres, de teroare și de obscurantism. După cum se știe, regimul comunist român nu a fost
impus printr -un referendum sau printr -o bază constituțional ă, ci a fost impus cu forța de către
Uniunea Sovietică, deoarece România căzuse în sfera sa de influență la finalul celui de -Al
Doilea Război Mondial. Astfel, elita comunistă căuta cu orice preț și prin orice mijloace să își
consolideze și să își legitimez e acțiunile și existența, mai ales în vremurile de început ale
regimului. Cu această ocazie, s -a început o foarte activă propagandă în domeniul artelor și
științelor, menită să arate populației beneficiile, realizările și bunăvoința regimului și al
prieten iei româno -sovietice.
Ministerul Propagandei, care a fost înființat în țara noastră sun un regim fascisto –
hitlerist, fiindcă pe vremuri, sub guvernele partidelor istorice, nu exista acest departament.
Oamenii din acele vremuri, erau de părere că ar trebui să se renunțe la acest organism,ci, din
contră, ei trebuiau să scoa tă această armă, propaganda, din mâinile inamicului și să o utilizeze
pentru atingerea scopurilor lor.
În literatură se va impune stilul realismului socialist de inspirație sovietică. Acesta
evoca realizările omului nou, socialist și ale regimului. Uniunea Sovietică devine marea
noastră prietenă, iar Armata Roșie devine marea noastră eliberatoare . Desigur, se omit
cruzimile și nelegiuirile făcute de armată rusă pe pământul României. Se publică cărțile și
articolele unora precum Lenin, Stalin, Marx, Engels, dar și articolele și cuvântările lui
Gheorghiu -Dej și operele altor autori sovietici sau ruși. Concomitent, se înființează și Editura
Cartea Rusă și Institutul Maxim Gorki. În fruntea acestor instituții și edituri menite să rusifice
românii se afla celebr a ARLUS – Asociația Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea
Sovietică.1

1 https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/propaganda -comunista -din-romania -in-arta-si-stiinta

Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice Iași, Comunicare și Relații Prublice
3

Propaganda în România Comunistă
Propaganda, ca dimensiune a regimului
comunist a dispus de funcții și metode spe­cifice
de manifestare. Transformată într -un mijloc de
implementare a directivelor date de către
conducerea comunistă, propaganda a trecut prin
dese schimbări de organizare, de reînnoire a
resurselor, a tehnicilor și a mijloacelor de
manifestare, devenind un domeniu al
specialiștilor. Conducerea comunistă s -a
preocupat încontinuu de organizarea cât mai
riguroasă a acestui domeniu, dar și al actorilor
mesajului propagandistic. Deși discursul oficial
cerea ca fiecare cetățean să fie propagandist, nu toată lumea putea beneficia de acest statut.
Analizând documentele o ficiale ale Secției de Propagandă și Agitație de -a lungul întregii
perioade a regimului comunist, se poate observa o mutare a atenției conducerii sistemului de
propagandă de la agitator la propagandist. Dacă la începutul anilor ‚50 transmiterea mesajului
propagandistic era o sarcină atribuită în special agitatorilor, o dată cu anii ’60 prea puțin s -a
mai vorbit despre aceștia. Tot mai multe funcții au fost atribuite propagandiștilor.
La sfârșitul lunii februarie 1946, un act normativ care reorganiza Ministe rul
Propagandei (botezat al Informațiilor), dar nu în sensul favorizării respectării cerințelor
occidentale. Din această cauză, opoziția democratică, prin ministrul Mihail Romniceanu de la
PNL, a criticat ”existența unui Departament special însărcinat cu p ropaganda
gurvernamentală, chiar dacă ar fi denumit Ministerul informațiilor. Acest proiect de lege
sporea atribuțiile noului Minister prin înființarea unei Direcții a relațiilor culturale cu
străinătatea, a Direcției Radio și a Direcției Culturale; în plu s, Direcția cinematografică
dpbândea și funcția de a autoriza sau de a interzice funcționarea oricărei săli de cinema.
În linii mari în lunile februarie -martie 1948, se puneau la punct sistemul prin care
conducerea, prin intermediul Direcției de Propagand ă și Agitație a Comitetului Central, să
poată avea acces și controla în mod eficient toate Direcțiunile din Ministerul Artelor și
Informațiilor.

Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice Iași, Comunicare și Relații Prublice
4
Funcțiile Secției de Propagandă și Agitație
Ministerul Artelor și informațiilor avea să joace un rol important în societate și în
elaborarea politi cii culturale a Direcției de Pr opagandă și Agitație a CC al P MR, alcătu ită în
urma Congresului de uni ficare din februarie 1948.
Competențele ace stei secț ii erau considerabile, acesta controla executarea Hotăr ârilor
PMR de către Ministerul Învățământului Public, Ministerul Artelor și Informațiilor, Academia
PRP, Comitetul Pentru Radioficare și Radiofuziune, Comitetul pentru Cinematografie,
Comitetul Așezâmintelor Culturale, Direcția Generală a Presei și Tipărit urilor.
Pe langă asta Direcția, a primit sarcina de a repartiza și selecționa cadre pentru aceste
instituții și de a da directive în baza liniei trasate de CC al PMR în probleme cu presa, radio,
etc. DPA pregătea diverse materiale (referate, rapoarte, anal iza) care aveau tangență cu spațiul
cultural, iar aceste documente erau înaintate spre discutare Secretriatului, Biroului Politic și
Biroului Organizatoric al CC al PMR. Existau ramuri ale Direcției în Minstere – fiecare
departament avea o Secție de Agitaș ie și Propagandă, care urmărea ”întărirea consștiinței de
clasă” a salariaților.
Propagandă prin cultul personalității
În vremea lui Nicolae Ceaușescu
lucrurile se schimbă foarte mult și tocmai
de aceea propaganda din vremea sa merită
o secțiune diferită .
După moartea lui Dej în 1965, și
venirea lui Ceaușescu la putere, va lua
ființă, încetul cu încetul, național
comunismul, care va în centru figura
dictatorului. Legendele și miturile din
vremea lui Dej vor fi uitate, iar locul lor va fi luat de realizări le regimului Ceaușescu. Se
observă la început o oarecare liberalizare, lucru care îngăduie și apariția unor noi lucrări
artistice și științifice. Însă, după vizita lui Ceaușescu în țările asiatice, impresionat de elogiile
pe care oamenii de acolo le aducea u conducătorilor lor, va începe epoca cultului personalității
lui Ceaușescu, iar propaganda a explodat practic.

Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice Iași, Comunicare și Relații Prublice
5
Se scriu poezii și povestiri, se vor compune cântece și balade și se vor picta tablouri
impresionante care vor alimenta cultul personalității di ctatorului.
Conținuturile acestor lucrări îl arătau pe Ceaușescu ca cel mai iubit fiu al poporului, ca
un vlăstar ce ținea dreaptă întreaga societate și cultură română, ca un erou al țării, ca un
continuator al marilor personalități ale istoriei românești precum Mihai Viteazul, Alexandru
Ioan Cuza sau Nicolae Bălcescu. Ca poezii am putea enumera celebrele Eroul păcii sau
Omagiu.
Lui Ceaușescu i se aduceau titluri precum marele tribun al neamului, cârmaci înțelept,
eroul națiunii, simbol viu al năzuințelor ș i nebosit erou.
I se tipăresc și lui cuvântări și articole sau așa -zise cărți scrise de el, cu tematică
filosofico -istorico, Ceaușescu fiind prezentat ca un adevărat filosof al istoriei și teoretician
prin excelență. Printre “opere” sale putem menționa Com erțul exterior și cooperarea
economică internațională (1980) sau Concepția tovarășului Nicolae Ceaușescu privind rolul
clasei muncitoare în lupta pentru transformarea revoluționară a societății, pentru construirea
socialismului.
Literatura în perioada comu nistă
Un factor important în perioada comunistă era cenzura, încercarea eliminării oicărei
tentative de ropagandă prin scris. Virgil Lazăr explică și cum funcționa cenzura: „Ce zicea
redacția era legea noastră. Conducătorii redacției erau antenele cu C.C. -ul. Ei veneau cu
directivele: „ce dați azi”, „ce dați mâine”, și ei ni le dădeau nouă. Structura era așa: redactor –
șef, care avea unul sau mai mulți redactori -șef adjuncți. Mai erau problemele cetățenești,
scrisori pentru oameni ai muncii, alea se prelucra u sau se trimiteau mai sus. Și fiecare adjunct
avea câteva secții în primire și semna tot ce se scria. Eu scriam un articol și începea sus,
redactorul -șef Octavian Paler, secretar de redacție, cutare, cap limpede, Virgil Lazăr și când
ieșea greșeala ne lua pe toți. Și după noi, finalul, cenzura care nu era în instituția noastră,
venea noaptea, verifica ziarul, scotea ce era de scos, băga și capul limpede răspundea pentru
ce se bagă, dacă ăla scoate. Luam portofoliul de articole să văd ce scot, să băgăm mate rial în
loc”. 2

2 http://adevarul.ro/cultura/istorie/istoria -nu-vom-uita-niciodata -manipularea -discursuri -limbaj –
inperioada -comunista -ni-spala -mintea -emisiunile -tv-prinpre sa-ceausista –
1_513a04c000f5182b85e3e61e/index.html

Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice Iași, Comunicare și Relații Prublice
6

În perioada comunistă literaturii se impune stilul realismului socialist de inspirație
sovietică. Acesta evoca realizările omului nou, socialist și ale regimului. Uniunea Sovietică
devine marea noastră prietenă, iar Armata Roșie devine ma rea noastră eliberatoare . Desigur,
se omit cruzimile și nelegiuirile făcute de armată rusă pe pământul României. Se înființează și
Editura Cartea Rusă și Institutul Maxim Gorki. În fruntea acestor instituții și edituri menite să
rusifice românii se afla c elebra ARLUS – Asociația Română pentru strângerea Legăturilor cu
Uniunea Sovietică.
ARLUS avea mai multe scopuri declarate, scopuri precum traducerea în română a
unor scriitori sovietici și publicarea unor lucrări ce priveau viața și cultura sovietică. La
Institutul „Maxim Gorki” se preda limba rusă, pentru ca oamenii muncii de pe tot întinsul țării
să citească operele marilor genii ale omenirii, Lenin, Stalin . Aceste opere erau distribuite și în
întreprinderi, fabrici și uzine, opera propagandistică fiind completată de mitinguri mamut,
unde țineau discursuri personaje precum Gheorghiu -Dej, Ana Pauker sau Vasile Luca.
Nici autorii români nu s -au lăsat mai prejos în a slăvi regimul și realizările sale. Mihail
Sadoveanu, este un exemplu foarte bun cu opere pr ecum Lumina vine de la Răsărit sau Mitrea
Cocor. Apar noi poeți și scriitori:Alexandru Toma, Eusebiu Camilar, Victor Tulbure, Eugen
Barbu sau Mihai Beniuc. Cântec pentru tovarășul plan de Dan Deșliu, apărut ca un elogiu
adus planurilor cincinale, sunt exem ple dintre cele mai bune. Poeții primeau premii și
distincții pentru versuri precum Imperialist american / Cădea -ți-ar bomba în ocean (Alexandru
Toma).
În presă, totul era dominat de ziarul Scânteia, organul oficial al partidului. Aici se
găseau articole d espre muncitorii români, progresele colectivizării, vizite ale tovarășilor
conducători pe teritoriile altor state comuniste. Și aici titlurile și conținuturile articolelor, din
dorința de a slăvi și a elogia cât mai mult partidul, Uniunea Sovietică și pe S talin, ajungeau să
fie din ce în ce mai penibile. Articole precum Minerul Copetin Geza a dat mai mult de două
norme într’un singur schimb sau Pentru întărirea întovărășirii agricole din comuna Dumbrava
sunt exemple ale propagandei ce se desfășura neobosit și neîntrerupt. Astfel de știri și
reportaje se puteau auzi și vedea atât la posturile de radio, cât și la telejurnale.
În cinematografie propaganda a fost una foarte activă. Cu ajutorul SovRom Film și
Cinexfilm se aduceau și se difuzau filme sovietice pre cum Marinarii pe Baltică, care arată

Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice Iași, Comunicare și Relații Prublice
7
cum se comportă cu adevărat un revoluționar ce cântă Internaționala în timp ce nava sa se
scufundă sau Întâlnire pe Elba. De asemenea, se proiectau filme românești ca Realizări din
munca voluntară, Fabrica de chibrituri București, Realizări din URSS sau Aspecte de la
mitingul de la stadionul Giulești . Tot în cinematografie se arăta și cum justiția comunistă
lucrează pentru asigurarea păcii și ordinii în țara oamenilor muncii. Acest lucru este exprimat
foarte bine printr -un film devenit celebru:Reconstituirea. Filmul, apărut în anul 1960 și regizat
de către Virgil Calotescu, prezintă povestea jafului comist la 1959 asupra Băncii Naționale de
către o bandă din care făcea parte, printre alții, și Alexandru Ioanid, șef de mi liție, cumnat al
importantului demnitar comunist Alexandru Drăghici.
În arte se aducea în prim plan figura lui Stalin, a lui Lenin și a oamenilor muncii,
uneori apărând și elemente din trecutul țării. Printre opere putem enumera:Semnarea apelului
pentru pace de Camil Ressu, Oțelari de Corneliu Baba, Revoluționari încarcerați de
Constantin Piliuță sau Șa ntierul de la Bicaz de Theodor Harșia. Tot la începutul epocii
comuniste se va deschide și Muzeul Lenin -Stalin, devenit ulterior Muzeul Partidului, și carea
astăzi este Muzeul Țăranului Român. În acest muzeu se puteau găsi articole, imagini,
documente și m ulte alte materiale ce îl elogiau pe Stalin și marea sa operă pentru construirea
păcii și a socialismului.
Concluzii
În perioada comunistă s e încerca prin orice metodă, înlă turarea oricărei metode, prin
care un autor, regizor, etc. din breas la de artisști sau media, ar fi putut crea propagandă prin
scrierile sau reprezentările acetora. De aici, intervine cenzura și monopolul pe care îl dețineau
autoritățile față de tot ceea ce se publica sau arată omenirii.
Pe de altă parte, propaganda era păstrată și iniți ată în rândul conducerii, aceștia
încercând să îndoctrineze poporul să trăiască după regulile impuse de ei și să san cționeze
orice abatere.

Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice Iași, Comunicare și Relații Prublice
8
Bibliografie
Cristian Vasile, Literatura și artele în România comunistă 1948 -1953 , Editura
Humanitas, București
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/propaganda -comunista -din-romania –
in-arta-si-stiinta