Listarea resurselor bibliografice ap ărute în pe riodice … 11 [614035]

1
Cuprins

Cuprins ……………………………………………………………………………………………………………… …………………… 1  
Informații generale ……………………………………………………………………………………………………. ……………… 2  
Formatul general al lucr ării ………………………………………………………………………………………………………… 3  
Citările în text …………………………………………………………………………………………………… ……………………… 3  
Citările scurte…………………………………………………………………………………………………….. …………………. 4  
Citările lungi …………………………………………………………………………………………………….. ………………….. 4  
Parafrazarea …………………………………………………………………………………………………… …………………….. 5  
Numele autorilor ……………………………………………………………………………………………….. ………………….. 5  
Citarea surselor indirecte ………………………………………………………………………………………. ……………….. 6  
Surse elect ronice ………………………………………………………………………………………………. …………………… 7  
Note de subsol …………………………………………………………………………………………………. ………………………. 7  
Bibliografie …………………………………………………………………………………………………… …………………………. 9  
Listarea resurselor bibliografice ap ărute în pe riodice ………………………………………………………………… 11  
Listarea resurselor bibliografice ap ărute în cărți ………………………………………………………………………. 13  
Listarea resurselor bibliografice ap ărute în resurse electronice …………………………………………………… 14  
Recomand ări cu privire la stilul lucr ării ……………………………………………………………………………………… 16

2
Informații generale

Lucrarea de Diserta ție trebuie s ă îndeplineasc ă două roluri majore pentru finalizarea cu
succes a studiilor masterale:
1. Trebuie s ă demonstreze o bun ă înțelegere a no țiunilor teoretice specifice
domeniului marketing prezentate pe pa rcursul programului de master, prin
scrierea capitolului teoretic introductiv;
2. Trebuie s ă demonstreze capacitatea voastr ă de a implementa acele no țiuni
teoretice în practic ă, prin prezentarea unui studiu de caz realizat de voi la nivelul
unui agent economic.
3. Lucrarea trebuie s ă conțină, în mod obligatoriu, sec țiuni referitoare la: Stadiul
cunoașterii (sintez ă a literaturii de special itate), Metodologia cercet ării,
Contribuții personale și Bibliografie.

 Lucrarea va fi sus ținută public în fa ța comisiei în perioada 21 – 25 iunie 2016.
 Atenție: înscrierea la Diserta ție și depunerea lucr ării la Secretariatul Facult ății de
Marketing se va rea liza doar în perioada 13 – 18 iunie 2016 .
 Lucrarea voastr ă trebuie s ă fie finalizat ă până pe data de 10 mai , pentru a agreea
din timp cu coordonatorul științific forma ei final ă, înainte de a o da la tip ărit și
legat (de asemenea, ve ți avea nevoie de not ă la disciplina „Seminar științific”, tot
pe baza luc ării). De asemenea, în perioada 16-20 mai lucrarea trebuie înc ărcată pe
platforma de verificare antiplagiat a A.S.E. pentru eliberarea Certificatului de
originalitate!
 Lucrarea va fi tip ărită în 3 exemplare – 1 exemplar va r ămâne la autor (îl va folosi
la susținerea public ă, iar celelalte 2 vor fi predate la înscriere și vor fi ulterior
arhivate în A.S.E.). De asemenea, va fi realizat un CD cu varianta electronic ă a
Lucrării, care va fi predat împreuna cu cele dou ă exemplare tip ărite pentru arhiva
ASE.
 Lucrarea va avea între 30 și 50 de pagini (exclusiv Anexe, Cuprins și paginile de
gardă).
 Lucrarea va fi redactat ă folosindu-se fontul Times New Roman, la dimensiunea
de 12 puncte, cu aliniere la ambe le capete (justified), la un rând și jumătate.
Pagina va fi de tip A4, cu margini de 2,5 cm, mai pu țin în stânga, unde va fi de
3,5 cm. Lucrarea va fi tip ărită doar pe o fa ță a foii (nu și pe verso).
 Lucrarea va avea 3 sec țiuni:

31. Teorie, în care ve ți rezuma (f ără a copia) principalele aspecte teoretice
relevante pentru studiul practic – aceast ă secțiune va avea între 6 și 15
pagini.
2. Prezentare organiza ției în care este implementat ă lucrarea voastr ă (5 – 8
pagini): se va face o scurt ă prezentare a specificului activit ății și, eventual,
al industriei asociate societ ății/pieței prezentate în studiul de caz.
3. Studiul de caz: aceasta este sec țiunea principal ă a lucrarii voastre. Scopul
ei este de a demonstra c ă puteți aplica practic cuno ștințele și abilitățile
dobândite pe parcursul programului de master. De aceea, sfatul nostru este
să încercați să vorbiți despre lucruri pe care le-a ți făcut voi, pentru c ă vor
fi mult mai apreciate decât descrieri ale unor activit ăți, oricât de minunate,
făcute de alte persoane. Tot în aceast ă secțiune veți introduce și
metodologia cercet ării.

Formatul general al lucr ării

Numerotarea paginilor și antet: în partea de sus a fiec ărei pagini, nota ți o variant ă a
titului alc ătuită din 1-5 cuvinte. Paginarea se va face în partea de jos a paginii (mai pu țin
pe prima pagin ă), fie pe centrul paginii, fi e în exteriorul acesteia.
Ilustrații: Ilustrațiile au în vedre tabelele și figurile (precum grafice, scheme, diagrame,
și fotografii) incluse în lucrare. Încerca ți să simplifica ți cât mai mult posibil fiecare figur ă
și numerota ți clar, cu cifre arabe (de ex: Tabelu l 1, Tabelul 2, Figura 1, etc.) apoi trece ți
titlul acesteia. Num ărul și titlul ar trebui s ă apară deasupra tabelului, în partea stâng ă. Sub
tabel men ționați sursa datelor (sau a figurilor).
Bibliografie: Întocmiți lista cu referin țele bibliografice pe o pagin ă separată după ultima
pagină a textului dumneavoastr ă. Centrați titlul “Bibliografie” la dou ă rânduri de
începutul paginii. Trece ți referințele bibliografice în ordine alfabetic ă în funcție de
numele de familie al autorilor (sau al primilor autori/coordonatori). Dac ă lucrarea nu are
nici un autor sau editor, trece ți-o în func ție de primul cuvânt din titlu (se vor exclude
articolele nehot ărâte „o”, „un”, „vreun”, „vreo”, „nicio”, etc.).

Citările în text

Standarul cit ărilor în text presupune u tilizarea numelui autorului și data la care a fost
publicată lucrarea citat ă de fiecare dat ă când este citat ă o idee/comunicare a unei alte

4persoane (ex.: Olteanu, 2007), o listare complet ă a lucrării în cauze trebuind incluse în
bibliografie.

Citările scurte
Paragrafele scurte citate într-o lucrare sunt totdeauna plasate între ghilimele . Dacă citați
direct dintr-o lucrare, va trebui s ă includeți autorul, anul public ării, respectiv pagina la
care să găsește textul citat (num ărul paginii, precedat de „p.” sau „pp.” – „p.” se
utilizează doar atunci când resurse referit ă ocupă o singură pagină). Preceda ți citatul cu o
propoziție sau o formulare care s ă includă numele autorului, urmat de anul public ării, în
paranteze:
În opinia lui Kotler (1998), "Studentilor le este dificil ă citarea, mai ales c ând folosesc un anumit
standard pentru prima oar ă" (p.199).

Kotler (1998) crede c ă "studen ților le este dificil ă citarea" (p.199); ce implica ții are acest fapt
pentru profesori?
În cazul în care numele autorului nu es te precizat într-o formulare introductiv ă, atunci
numele acestuia, anul apari ției lucrării publicate, respectiv num ărul pagininii sunt
precizate la sfâr șitul paragrafului citat, în paranteze.
"Studen țilo le este dificil ă citarea," (Kotler, 1998, p.199), dar nu exist ă studii științifice care s ă
documenteze cauzele acestui fapt.
Citările lungi
Citarea cuvintelor unei alte persoane este considerat ă lungă atunci când aceasta are mai
mult de 50 de cuvinte . În acest caz textul citat trebuie pozi ționat într-un paragraf distinct,
cu o formatare care s ă îl eviden țieze (schimbarea fontului sau utilizarea unui text de tip
„italics”). În acest caz nu este necesar ă utilizarea ghilimelelor. Citarea începe totdeauna la
capăt de rând, paragraful fiind u șor indentat, în ansamblul s ău, față de marginile textului
din secțiunea respectiv ă. Paranteza final ă (ce poate include num ărul de pagin ă, sau
numele autorului, anul lucr ării și numărul de pagin ă, similar cit ărilor prezentate în cazul
paragrafelor scurte) se plaseaz ă după semnul de punctua ție din paragraful original.
Studiul lui Kotler (1998) a eviden țiat urm ătoarele:
Studentilor le este dificil ă citarea, mai ales c ând folosesc un anumit standard de
citare pentru prima oar ă. Aceast ă problem ă poate fi atribuit ă faptului c ă profesorii nu
insistă suficient de mult asupra modalit ății de citare a ideilor altor persoane, în
multe cazuri stilurile de citare fiindu-le necunoscute. (p.199)

5

Parafrazarea
În cazul în care parafraza ți (utilizați) o idee sau un text g ăsit într-o alt ă lucrare, trebuie s ă
faceți referire doar la autor și la anul public ării în cadrul referin ței din text (cu toate c ă,
personal, v ă încurajez s ă adăugați și numărul paginii la care se afl ă).
Conform lui Kotler (1998), cit ările reprezint ă un instrument academic insu șit cu mare dificultate de
către studen ți, iar cei care folosesc standardele de citare pentru prima oar ă o fac de regul ă
incorect. Citările sunt dificile pentru studen ți. (Kotler, 1998, p.199).

Pe lângă textul citat propriu-zis, exist ă o serie de reguli de citare ce fac referire la
modalitatea de identificare a au torului (sau a autorilor) lucr ării citate.

Numele autorilor
O lucrare cu doi autori: Ambii autori sunt cita ți, fie în fraza introductiv ă, fie în
paranteza final ă, de fiecare dat ă când este citat ă lucrarea în cauz ă, folosindu-se conjunc ția
„și” între numele acestora.
Studii de Teodorescu și Cătoiu (1998) au ar ătat că …
(Teodorescu și Cătoiu, 1998)
O lucrare cu trei pân ă la trei autori: Sunt lista ți toți autorii în fraza introductiv ă sau în
paranteza final ă atunci când lucrarea este citat ă pentru prima oar ă în text:
(Anghel, Veghe ș, și Zaharia, 2004)
În citările ulterioare va fi folosit doar numele primului autor, urmat de particula "et al.",
fie în propozi ția introductiv ă, fie între parantezele de final.
(Anghel et al., 2004)
Patru sau mai mul ți autori: Se folose ște doar numele primului autor, urmat de
construcția „et al.”, fie în propozi ția introductiv ă, fie între parant ezele de final.
Balaure et al. (2002) sus ține că…
(Balaure et al., 2002)

6Autor necunoscut: Dacă lucrarea citat ă nu are un autor direct idenficabil, se citeaz ă
sursa folosindu-se construc ția „Anonim” sau „Anon.”.
Un studiu similar a fost f ăcut asupra studen ților de la Academia de Studii Economice (Anon.,
2001).
Persoane juridice: În cazul în care autorul unei lucr ări este indicat ca fiind o
persoană juridică (organiza ție, minister, întreprindere, etc.), numele organiza ției va fi
precizat în fraza introductiv ă sau în paranteza ce încheie citarea.
Conforam American Marketing Association (2000),…
În cazul în care organiza ția are o abreviere binecunoscut ă, se include respectiva abreviere
între paranteze drepte în momentul când sursa este citat ă pentru prima oar ă, iar în cit ările
ulterioare se poate fo losi doar abrevierea.
Prima citare: (Organiza ția Națiunilor Unite [ONU], 2000)
Citările ulterioare: (ONU, 2000)
Două sau mai multe lucr ări: Atunci când ideea sau textul citat de voi provine din dou ă
sau mai multe lucr ări, acestea sunt ordonate între parant ezele finale alfabetic, separate
prin punct și virgulă.
(Berndt, 2002; Olteanu, 1999) sau Berndt (2002) și Olteanu (1999)
Două sau mai multe lucr ări ale aceluia și autor, ap ărute în acela și an: În cazul în care
aveți două sau mai multe lucr ări ale aceluia și autor ap ărute în acela și an, se folosesc litere
mici (a,b,c) dup ă an pentru a stabili o ordine de apari ția a acestora în bibliografie.
Aceleași litere sunt folosite în text, atunci când este citat ă lucrarea în cauz ă
Studii de Olteanu (1999a) reliefeaz ă faptul c ă…
Comunic ări personale: În cazul interviurilor, scrisorilor, e-mail-urilor sau alte tipuri de
comunicare interpersonal ă, se citeaz ă titlul comunic ării în cauz ă, se specific ă faptul că a
fost o comunicare personal ă, ca și data la care aceasta s-a produs.
(C. Veghe ș, e-mail, 20 noiembrie, 2012).
C. Veghe ș susține, de asemenea, c ă mulți dintre studen ții săi nu sunt familiariza ți cu
tehnicile de citare a textelor (comunicare personal ă, 20 noiembrie, 2012).
Atenție: Comunicările personale nu sunt in cluse în bibliografie.
Citarea surselor indirecte

7În cazul în care cita ți o sursă la care nu a ți avut acces în original, ci prin intermediul
citării acesteia într-o alt ă lucrare, sura original ă este citat ă în fraza introductiv ă, în timp ce
sursa pe care o ave ți la dispozi ție va fi citat ă atât în bibliografie, cât și în parantezele
plasate dup ă fragmentul citat.
Kotler sus ține că…(citat în C ătoiu și Teodorescu, 2000, pp.102).
Surse electronice
Dacă este posibil, sursele electronice sunt citate la fel ca în cazul surselor tip ărite,
precizându-se autorul și anul apari ției.
Dumitru (2006) sus ține că …
Dată necunoscut ă
Dacă anul în care a fost publicat ă lucrarea citat ă nu este conoscut se utilizeaz ă abrevierea
„d.n.” (dat ă necunoscut ă).
Un alt studiu asupra form ării deciziei de cump ărare în rândul adolescen ților a demonstrat
faptul c ă informa țiile sunt acumulate mult mai u șor atunci când sunt prezentate de c ătre un
tutore. ("Anon.", d.n.).
Surse fără pagini numerotate
Atunci când o surs ă electronic ă nu include numerele paginilor, trebuie s ă încercați să
includeți informa ții ce vor permite cititorilor s ă identifice textele citate. Atunci când un
document electronic include paragr afe numerotate, se utilizeaz ă simbolul ¶ sau
abrevierea „para.”, urmat ă de numărul paragrafului, pentru id entificarea textului în cauz ă
Conform lui Munteanu (2005), … ( ¶6).
Dacă paragrafele nu sunt numerotate și dacă documentul include titluri, se specific ă titlul
secțiunii din care a fost extras citatul respectiv, sau, acolo unde este posibil, atât titlul cât
și paragraful din capitolul sau sec țiunea în cauz ă.
Conform lui Munteanu (2005), … (Proiectarea paginilor web, para. 6).

Note de subsol
Pentru că note lungi și explicații laborioase pot distrage cititorii de la ideile pe care le
prezentați în cadrul unui lucr ări, este recomandabil s ă utilizați note de subsol pentru a
face preciz ările dorite. În interiorul textului se plaseaz ă un numeral imediat dup ă texul

8căreia doriți să-i asociați explicația în cauz ă, fiind formatat ca superscript. Notele de
subsol sunt nemerotate consecutiv, în ordinea în care apar în lucrare.

9
Bibliografie

Bibliografia voastr ă trebuie s ă apară la sfârșitul lucrării, pe o nou ă pagină,
separată de textul prop riu-zis al lucr ării. Aceasta con ține informa ții necesare cititorilor
pentru a identifica și a putea accesa sursele din care a fost inspirat ă lucrarea voastr ă.
Fiecare surs ă citată în lucrare trebuie s ă fie inclus ă în bibliografie și fiecare apari ție din
bibliografie trebuie s ă fie citată în text.
O bibliografie trebuie alc ătuită ținându-se cont de urm ătoarele reguli:
 fiecare rând ce urmeaz ă primului rând al unei referin țe bibliografice trebuie
indentat cu cel pu țin 2 centimetrii fa ță de primul rând (aceasta este denumit ă
indentare invers ă).
 numele autorilor sunt inversate (numele de familie apare primul). Se
precizeaz ă numele de familie și toate ini țialele pentru fiecare autor al unei
anumite lucr ări, cu excep ția cazului în care num ărul acestora este mai mare de
trei. În acest caz sunt lista ți primii trei autori, dup ă care se folose ște
construcția „et al.” dup ă numele celui de al treilea autor.
 în cazul în care lucrarea citat ă indică un coordonator al lucr ării (valabil în
special în cazul tratatelor, al dic ționarelor și al monografiilor), va fi indicat
numele acestuia (sau acestora), urmat de construc ția „(coord.)”.
 referințele bibliografice vor fi ordonate alfabetic, în func ție de numele
primului autor, indiferent de formatul acestora (c ărți, articole, resurse web,
etc.).
 în cazul în care sunt mai multe lucr ări ce au acela și autor (sau aceia și autorii),
acestea for fi ordonate în func ție de anul apari ției, începându-se cu cel mai
vechi. În cazul în care sunt mai multe lucr ări ale aceluia și autor (sau autori)
apărute în acela și an, anul apari ției va primi un simbol literal („a”, „b”, „c”,
etc.), în func ție de momentul apari ției citării respectivei lucr ări în text,
ordonarea având în vedere inclusiv aceast ă adăugire.
 prima liter ă din titlul lucr ării citate este întotdeauna o majuscul ă.
De asemenea, exist ă o serie de recomand ări în ceea ce prive ște alcătuirea
bibliografiei, pornindu-se de la o serie de particularit ăți, incluzând:

Format general
Toate cit ările presupun identificarea Numelui autorului, a ini țialei (sau ini țialelor
acestuia), anul apari ției, denumirea resursei bibliografice (scris ă în font de tip italic ),
ediție (nu este inclus ă dacă este vorba despre prima edi ție), orașul în care a fost publicat ă

10și numele editurii. Titlul resursei, edi ția și locul public ării sunt precedate de punct. Anul
este precedat de virgul ă, iar editura de simbolul „:”.
Vegheș, C.P., 2003. Marketing direct , Bucure ști: Uranus.
Autor unic
Se utilizeaz ă numele de familie, urmat de toate ini țialele acestuia.
Orzan, G., 2001. Sisteme informatice de marketing , Bucure ști: Uranus.
Între doi și trei autori
Autorii sunt lista ți folosindu-se numele de familie și toate ini țialele acestora. Numele lor
sunt separate prin virgur ă, în timp ce numele ultimului autor din list ă este precedat de
cuvântul de leg ătură „și”.
Cornell, M. H., Berrey, A., și Harllow, T, 1993. There's more to self-esteem than whether it is high
or low: The importance of stability of self-esteem. Journal of Personality and Social
Psychology, 65 , pp.1190-1204.
Mai mult de trei autori
În cazul în care o anumit ă lucrare listeaz ă mai mult de trei autori, primii trei sunt
prezentați în ordinea din lucrare, lista ți folosindu-se numele de familie și toate ini țialele
lor. Numele autorilor sunt desp ărțite prin virgul ă, iar după numele celui de al treilea este
plasat simbolul „, et al.”.
Harris, M., Karper, E., Cruz, PP., et al., 2001. Writing labs and the Hollywood connection. Journal of
Film and Writing, 44 (3), pp.213-245.
Autorii sunt persoane juridice
American Marketing Association., 2003).
Autor necunoscut
Anon, 1999. Dic ționarul explicativ al limbii române. Ed. a X-a. Bucure ști: Enciclopedica.
Două sau mai multe lucr ări ale aceluia și autor
Se utilizeaz ă numele autorului pentru toate referin țele bibliografice, diferen țierea (și
ordonarea) lor f ăcându-se dup ă anul apari ției (de la primele editate pân ă l a c e l e m a i
recente.

11Anghel, L., 2001.
Anghel, L., 2003.
Atunci când un autor apare atât ca unic autor, cât și ca autor principal al unei lucr ări
realizate în colectiv, se listeaz ă mai întâi referin ță bibliografic ă pentru situa ția de unic
autor.
Orzan, G., 2001. Sisteme informatice de marketing . Bucure ști: Uranus.
Orzan, G. și Orzan, M., 2007. Cybermarketing . Bucure ști: Uranus.
Referințe bibliografice care au acela și prim autor și diferiți co-autori sunt listate alfabetic,
ordonate începând cu numele autorului diferit.
Wagner, D. T., Pettit, R. E și Pettit, R. E., 2000. Flexible corrections of juror judgments:
Implications for jury instructions. Psychology, Public Policy, & Law, 6 , pp.629-654.
Wagner, D. T., Pettit, R. E. și Klein, D. J., 1994. Effects of mood on high elaboration attitude
change: The mediating role of likelihood judgments. European Journal of Social
Psychology, 24 , pp.25-43.
Două sau mai multe lucr ări ale aceluia și autor, în acela și an
În cazul în care utiliza ți mai multe lucr ări ale aceluia și autor (sau acela și grup de autori,
listați în aceiași ordine) publicate în acela și an, acestea sunt organiza te în bibliografie în
ordinea în care sunt citate în text, pentru fi ecare lucrare asigându-se, în momentul în care
este citată, o literă mică, în ordine alfabetic ă („a”, „b”, „c”, etc.) dup ă anul apari ției (ex.:
„Ionescu (1984a)” sau „Ionescu (1984b)”).
Ionescu, V., 1984a. Marketing Implementations of the Bass Model in Romanian Econmy. Developmental
Marketing, 17 , pp.408-416.
Ionescu, V., 1984b. How to Sell in Communism. Developmental Marketing, 17 , pp.529-541.

Listarea resurselor bibliografice ap ărute în periodice
Titlul unei lucr ări, în cazul în care aceasta a ap ărut într-un periodic, este totdeauna listat
imediat dup ă anul apari ției sale, primul cuvând din titlu și eventualele substantive proprii
conținute de acesta fiind scrise cu liter ă mare. Titlul articolului este succedat de titlul
periodicului (revistei) în care acesta a fost inclus, de care este desp ărțit prin punct. Titlul
periodicului va fi, de asemenea, listat cu liter ă mare și va fi succedat de num ărul
periodicului, ambele fiind formatate italics . Prezentarea resursei bibliografice este
finalizată prin prezentarea paginilor la care se afl ă resursa în cauz ă. Paginile și numărul

12volumului la care se g ăsește lucrarea citat ă în periodicul prezentat sunt desp ărțite prin
virgulă.
Autor, A. A., Autor, B. B. și Autor, C. C., An. Titlul articolului. Titlul periodicului, numărul
volumului (sau num ărul revistei), pagini.
Articole în periodice care apar în volume
Periodicele care apar în volume sunt, de regul ă, renumerotate la fiecar e început de an. De
asemenea, aceste periodice pun pagina 1 în primul volum și apoi reiau volumele
succesive de la pagina la care s-a încheiat volumul anterior.
Harrow, H. F., 1993. Fundamentals for writing marketing articles. Journal of Comparative Marketing,
55, pp.893-896.
Articole în periodice numerotate independent
Periodicele ce au pagini numerota te independent se caracterizeaz ă prin faptul c ă fiecare
apariție are paginile numerotate începâ nd cu 1. În acest caz este precizat num ărul
respectivului periodic, precedat de prescurtarea „Nr.”
Orzan, M., 2006. Principii de evaluare a satisfac ției utilizatorilor unui site din Internet. Revista
Română de Marketing, Nr.1 , pp.66-77.
Articol într-o revist ă
Henry, W. A., 1990, 9 aprilie. Making the grade in today's schools. Time, Nr.135 , pp.28-31.
Articol ap ărut în volumul unei conferin țe
Schnase, J.L., și Cunnius, E.L., 1995. IT and Marketing. Ap ărut în Proceedings from CSCL '95: The First
International Conference on Computer Support for Collaborative Learning . New York, 24-27
mai 2011, Berlin: Verlag.
Articol într-un ziar
Spre deosebire de alte peri odice, în cazul ziarelor, num ărul paginilor este precedat de
unul dintre simbolurile „p.” sa u „pp.”. „p.” este utilizat doar în cazul în care articolul
ocupă o singură pagină.
Stanciu, A., 2006. Frigiderul s-a împrietenit cu ma șina de sp ălat și cu aragazul. Cotidianul , 23
noiembrie, p.5.

13Recenzii
Mihai, S., 2006. Voci despre Yourcenar [recenzie a c ărții Alexis de Marquerite Yourcenar]. Cotidianul ,
25 septembrie, p.11.

Listarea resurselor bibliografice ap ărute în cărți
Formatul standard pentru c ărți
Autor, A. A., Anul apari ției. Titlul c ărții. Orașul în care este înregistrat ă editura: Editura.
NOTĂ: Orașul în care este înregistrat ă editura este de obicei suficient, dar în cazul în
care acesta nu este unul bine cunoscut, atunci se poate opta și pentru precizarea
județului sau a țării în care acesta se afl ă.

O carte editat ă sau coordonat ă de către unul dintre autori
Cătoiu, I. (coord.), 2004. Cercetări de marketing . Ed. a II-a, Bucure ști: Uranus.
Ediția a doua sau edi țiile succesive ale unei c ărți
Atunci când se citeaz ă o resursă bibliografic ă ce nu se mai afl ă la prima edi ția, numărul
acesteia va fi precizat folosindu-se numera le romane, precedate de prescurtarea „Ed.”
Balaure, V. (coord.), 2002. Marketing . Ed. a II-a, Bucure ști: Uranus.
Articol sau capitol într-o carte compilat ă
Autor, A. A. și Autor, B. B., Anul public ării. Titlul capitolului. În Cătoiu, I. (coord.), Titlul c ărții
(paginile la care se afl ă capitolul sau articolul). Ora șul în care este înregistrat ă
editura: Editura.
Un articol într-o enciclopedie
Bergmann, P.G., 1993. Relativity. Ap ărut în The new encyclopedia britannica . Ed. XXVI, pp. 501-508.
Chicago: Encyclopedia Britannica.

14Listarea resurselor bibliografice ap ărute în resurse electronice
Articol ap ărut într-un periodic online sau blog
Resursele online se supun acelora și reguli ca și resursele bibliografice clasice (tip ărite).
Se recomand ă includerea tuturor informa țiilor disponibile despre resursa în cauz ă,
inclusiv o eventual ă adresă din Internet la care poate fi accesat ă respectiva resurs ă.
Autor, A. A. și Autor, B. B., Anul public ării. Titul articolului. Ap ărut în Titlul publica ției online,
numărul volumului (numărul edi ției, dac ă sunt disponibile). Accesat la data: ziua, data,
anul, disponibil online la adresa: http://www.adresa.com/cale/url/
Selvidge, P. 1999. How long is too long to wait for a website to load? Ap ărut în Usability News .
Accesat 21 martie 2010, disponibil online la adresa: http://psychology.wichita.edu/surl/usability/1s/time_delay.htm
Dacă articolul este disponibil și în format tip ărit, este preferabil ă indicarea sursei tip ărite.
Dacă acesta a fost consultat într-o variant ă electronic ă, acest fapt este precizat între
paranteze drepte, dup ă titlul articolului.
Whitmeyer, J.M., 2000. Power through appointment [variant ă electronic ă]. Social Science Research, 29 ,
535-555.
Articol ap ărut pe un website
Autor, A. A. și Autor, B. B., Titul articolului (sau titlul paginii web) . Accesat la data: ziua, data,
anul, disponibil online la adresa: http://www.adresa.com/cale/url/
Anglia Ruskin University, 2014. Harvard System . Accesat 11 martie 2016, disponibil online la adresa:
http://libweb.anglia.ac.uk/referencing/harvard.htm

Articol dintr-o baz ă de date
Atunci când este listat un articol ap ărut într-o baz ă de date de specialitate (ce ofer ă
articole și alte surse în format elect ronic) sunt precizate (dac ă sunt disponibile)
informațiile despre versiunea tip ărită a lucrării în cauz ă (formatat ă la fel ca în cazul unei
citări obișnuite pentru tipul de surs ă în cauză). După aceasta sunt ad ăugate informa ții
despre date acces ării respectivei surse electronice, ca și denumirea bazei de date utilizate,
permițând și altor persoane s ă acceseze articolul din baza de date în cauz ă, sau să încerce
să obțină o copie a versiunii tip ărite a acestuia.
Chu, S. și Keh, H., 2006. Brand value creation: Analysis of the Interbrand-Business Week brand value
rankings. Marketing Letters, 17 (4). Accesat prin: Scopus < http://www.scopus.com>, în 20
martie 2013.

15Raport, document sau pagin ă web
În cazul resurselor accesate pe Internet ar trebui listate cât mai multe dintre cerin țele de
mai jos (chiar dac ă ele nu sunt disponibile în pagina pe care a ți accesat-o, încerca ți să le
identifica ți din pagina de gard ă a sitului web în cauz ă sau din alte pagini incluse în site).
Autor, A. A. și Autor, B. B., Anul public ării. Titlul documentului . Disponibil online la adresa:
http://adresa paginii, Accesat la data: ziua, luna, anul.
NOTĂ: Atunci când un document di n Internet este format din mai mult de o pagin ă se
recomand ă precizarea adresei paginii principa le (home page) a documentului în
cauză. De asemenea, dac ă data la care a fost publicat ă pagina în cauz ă nu este
disponibil ă, se utilizeaz ă abrevierea „d.n.” (dat ă necunoscut ă).

Capitol sau sec țiune dintr-un document web
Autor, A. A. și Autor, B. B., Anul public ării. Titul articolului. Ap ărut în Titlul c ărții sau al
documentului web în care este inclus (numărul capitolului sau al sec țiunii în care este
inclus). Disponibil online la adresa: http://adresa paginii, Accesat la data: ziua, luna, anul.
Lynch, P.P. și Horton, S., 2002. Web multimedia strategies. Ap ărut în Web Style Guide (capitolul 8).
Disponibil online la adresa: http://www.webstyleguide.com/media/strategies.html,
Accesat la data: 20 noiembrie 2006.
NOTĂ: Folosiți o modalitate de identificare a capitolului sau a sec țiunii ușor
identificabil ă și indicați o hiperleg ătură directă către pagina în care se afl ă
informația utilizat ă, nu către pagina principal ă a sitului în cauz ă.

16Recomand ări cu privire la stilul lucr ării

Lucrarea pe care o ve ți realiza are o structur ă bine definit ă. Astfel, ar trebui s ă existe un fundal al
lucrării voastre (dat de capitolul de teorie), o punere în tem ă/prezentarea problemei (ce va fi inclus ă în
partea a doua din lucrarea voastr ă) și, în sfâr șit, partea cea mai interesant ă, soluția propus ă pentru
rezolvarea problemei (aplica ția practic ă). În plus, de și nu am precizat acest fapt foarte clar în structura
lucrării pe care v-am prezentat-o, este util ca lucrarea voastr ă să aibă o concluzie final ă (nu mai lung ă de o
pagină), extrasă ca urmare a experien ței voastre în rezolvarea proble mei prezentate. De asemenea, gândi țivă
că lucrarea voastr ă va fi citit ă, iar din acest punct de vedere ar trebui s ă fie ușor de parcurs, f ără fraze foarte
lungi și complicate, f ără referințe neclare, atr ăgând aten ția cititorului.
O primă recomandare în ceea ce prive ște stilul utilizat în scrierea Lucr ării voastre de Diserta ție rezultă din
caracterul academic al acesteia, ceea ce presupune c ă necesită utilizarea unui limbaj specific domeniului
abordat și întreaga lucrare trebuie scris ă la persoana a treia. Nefiind o lucrare beletristic ă dialogurile nu au
ce căuta, iar persoanele întâi și a doua sunt considerate cu prec ădere colocviale și nepotrivite pentru o
lucrare științifică.
Pentru a realiza o lucrare fluid ă, ușor de citit, ar trebui s ă începeți prin realizarea unei structuri schematice a
ideilor pe care dori ți să le prezenta ți. Apoi ordona țile într-o succesiune logic ă și prezenta țile pe fiecare într-
o manieră cât mai succint ă, evitând construc țiile laborioase și greoaie.
Spre exemplu, dac ă ideea voastr ă ar fi că „timpul de înc ărcare al sitului este mult prea mare ”, ați putea
spune că „O deficien ță majoră a sitului analizat, în forma actual ă, o reprezint ă timpul mare de înc ărcare al
paginilor ”. Continua ți apoi prin a dezvolta fiecare idee, prin pr ecizarea premiselor care au dus la formarea
respectivei idei: „ utilizatorii s-au dovedit extrem de dezam ăgiți și și-au format o impresie negativ ă asupra
organizației care de ținea situl în cauz ă datorită faptului c ă nu au reu șit să facă un instrument de
prezentare la nivelul minim existent în Internet ”. În sfârșit, aceste idei pot fi apoi elaborate într-unul sau
mai multe paragrafe. În exemplul nostru s-ar putea preciza c ă „în așteptarea înc ărcării unei pagini
utilizatorii î și pierd foarte repede r ăbdarea, considerând c ă timpul lor, foarte pre țios, ar putea fi utilizat
într-un mod mult mai pl ăcut sau mai util decât în fa ța unei ecran gol; evolu ția exploziv ă a Internetului a
fost asociat ă cu o vitez ă de transfer a informa țiilor simțitor crescut ă, iar timpul îndelungat de a șteptare îi
face să se gândeasc ă pe mulți dintre utilzatori, conform lui Nielsen (2002), la evul mediu al re țelei, de la
jumătatea anilor nou ăzeci. În plus, se realizeaz ă o compara ție defavorabil ă cu eventualele situri ale
organizațiilor competitoare, vizitate anterior de c ătre utilizatori, înc ărcate într-un timp mult mai scurt.
Practic, cei mai mul ți dintre utilizatori consider ă timpul mare de înc ărcare al unei pagini ca o dovad ă de
diletantism și de lipsă de respect pentru timpul lor .”
O altă tehnică utilizată pentru a ob ține o succesiune fluid ă a ideilor const ă în menținerea unor leg ături între
secțiuni consecutive ale lucr ării. Astfel, fiecare ultim paragraf al unei sec țiuni poate face referire la
informațiile conținute sau la titlul sec țiunii următoare. O practic ă răspândită este utilizarea de formul ări de
legătură care, fie la sfâr șitul unui paragraf fac o mini-prezentare a ideilor din sec țiunea (capitolul) urm ător,
fie la începutul noului capitol sunt relu ate principalele idei din cel anterior.
Fluiditatea prezent ării este adesea în suferin ță atunci când naratorul face paranteze sau folose ște chiar
paragrafe întregi pentru a face referire la idei, mate riale sau rezultate complementare sau asociate ideii
prezentate. Aceasta se întâmpl ă de regulă în secțiunile în care sunt prezentate idei noi sau abord ări specifice
problemei investigate, claritatea prezent ării având de suferit în mod serios în astfel de circumstan țe. În
același timp este foarte important pentru claritatea unei prezent ări să nu plecați de la premisa c ă cititorul are
aceleași cunoștințe ca și voi asupra domeniului investigat – termenii și abordările specifice domeniului
prezentat ar trebui clar prezenta ți, astfel încât cititorii s ă nu rămână cu impresia c ă lucrarea voastr ă este
esoterică și/sau elitist ă.
În plus, v ă sfătuiesc să încercați să evitați materialele care nu se refer ă în mod direct la subiectul lucr ării
voastre. Divaga țiile, prin îns ăși natura lor, afecteaz ă fluiditatea prezent ării, iar în cazul în care considera ți

17că respectivele materiale sunt necesare, pentru o în țelegere clar ă și complet ă a subiectului lucr ării voastre,
puteți adăuga respectivele idei sau sec țiuni în Anexele lucr ării.
De asemenea, o idee bun ă în redactarea unei lucr ări o reprezint ă evitarea paragrafelor formate dintr-o
singură propoziție. În cazul în care num ărul acestora este mare efectul este chiar mai nepl ăcut, pagina fiind
presărată cu nenum ărate spații goale, inducând un sentiment de discontinuitate la nivelul con ținutului
disertației. În mod similar, evita ți frazele lungi și alambicate. Acestea sunt dificil de citit și pot transforma o
idee simpl ă într-un concept neclar și dificil de în țeles. În general, se recomand ă ca o propozi ție să nu se
întindă pe mai mult de dou ă, maxim trei rânduri. Semnele de punctua ție bine aplicate pot transforma, la
rândul lor, o fraz ă lungă și neclară într-o serie de subcomponente mult mai u șor de urm ărit, fiind îns ă
posibil și efectul invers – utilizarea incorect ă a semnelor de punctua ție ducând la formul ări aproape
incomprehensibile.
După cum ați învățat de foarte mult ă vreme, utilizarea repetat ă a unui cuvânt poate s ă facă o narațiune
extrem de obositoare. Pute ți utiliza un dic ționar de sinonime pentru a v ă ajuta să găsiți cuvinte sau
construcții care să înlocuiasc ă un anumit termen. De asemenea, nu este o idee foarte bun ă să folosiți cuvinte
bombastice, pu țin utilizate în limbajul curent (formul ările argotice sunt exceptate de la aceast ă regulă)
pentru a demonstra gradul vostru de cunoa ștere al limbii române – nu acesta va fi evaluat și apreciat de
către comisia de examinare (cu toate c ă varianta invers ă poate fi adev ărate – necunoa șterea gramaticii sau a
sintaxei corecte poate avea efecte nepl ăcute asupra textului vostru și asupra succesului în transmiterea
informațiilor dorite).
O altă recomandare important ă în redactarea Lucr ării voastre de diserta ție face referire la vocea în care ve ți
scrie. Astfel, construc țiile active (ex.: „ Testarea sitului web diminueaz ă probabilitatea realiz ării unui
instrument de promovare ineficient. ”) duc la cre șterea vitezei lecturii și a ritmului de în țelegere a acesteia,
în timp ce construc țiile pasive (ex.: „ Probabilitatea realiz ării unui instrument de promovare ineficient sunt
diminuate în cazul test ării sitului web ”). Deși ambele formul ări transmit acela și mesaj, prima este
percepută mai facil de c ătre cititori, cea de a doua fiind considerat ă greoaie și dificil de urm ărit. Pe de alt ă
parte, atunci când prezenta ți o idee sau o abordare pentru care nu ave ți un suport solid este de preferat o
formulare pasiv ă, tocmai pentru a transmite mesajul c ă enunțul este supus unui anumit grad de
incertitudine.
În sfârșit, este important s ă respectați recomand ările pe care vi le-am f ăcut în ceea ce prive ște formatarea
textelor. În cazul în care sunt utilizate dimensiuni pr ea mici ale fonturilor, sau tipuri de fonturi nestandard,
lectura devine anevoioas ă și deranjant ă pentru cititori.
Partea a doua a lucrării voastre ar trebui s ă facă o punere în tem ă asupra domeniului problemei abordate în
ultima parte. Aceasta poate fi v ăzută și ca o introducere, cu rolul de a stârni interesul cititorului asupra
secțiunii finale a lucr ării. Astfel, în aceast ă secțiune pute ți să faceți o prezentare a organiza ției la nivelul
căreia veți implementa solu ția practic ă propusă în partea a treia a lucr ării, puteți discuta motivele pentru
care soluția propus ă de voi este necesar ă și aplicabil ă în situația dată. De asemenea, nu ar fi o idee rea s ă
definiți clar domeniul problemei pe care o rezolva ți (sau pe care o eficientiza ți) prin solu ția propus ă de
lucrarea voastr ă.
De asemenea, la nivelul acestui capitol pute ți face o scurt ă trecere în revist ă a principalelor subcapitole sau
idei/instrumente prezentate în partea a treia. Nu c ădeți însă în capcana de a intra pr ea mult în detaliu în
această fază, lăsați pentru capitolul final prezentarea detaliat ă a soluțiilor propuse.
Puteți include la nivelul acestei p ărți a Lucrării de Diserta ției, în ultima sec țiune, o serie de obiective pe
care vi le-a ți propus, urmând ca într-un eventual capitol de concluzii s ă evaluați gradul în care aplica ția
practică pe care a ți realizat-o îndepline ște obiectivele stabilite.
Sfatul meu ar fi s ă scrieți această secțiune a lucr ării la sfârșit, după ce ați realizat deja capitolul final, având
în acest moment o idee destul de clar ă asupra lucrurilor pe care le ve ți prezenta în sec țiunea principal ă a
lucrării. În plus, pute ți evita formularea unor obi ective nerealiste, la care ve ți fi nevoiți să renunțați ulterior
datorită faptului c ă nu au fost atinse.

18
Deși nu a fost men ționată în mod expres în structura recomandat ă a Lucrării de Diserta ție, este foarte util s ă
nu pierde ți din vedere realizarea unui ultim capitol de concluzii . Aceasta creeaz ă un sentiment de finalitate
al lecturii și foarte mul ți dintre cei care vor încerca s ă evalueze pe scurt lucrarea voastr ă vor sări direct la
acest capitol, pentru a- și face o idee asupra co ținutului. În plus, dac ă ați precizat în partea a doua a lucr ării o
serie de obiective pe care dorea ți să le atingeți în pagina de concluzii pute ți evalua gradul în care acestea au
fost îndeplinite.
Concluziile pe care le prezenta ți ar trebui s ă fie cât mai concise și să rezulte în mod direct din lucrarea
voastră. Practic, o concluzie bine scris ă nu ar trebui s ă conțină mai mult de trei sau patru paragrafe, în care
vor fi reluate ideile principale într-o form ă concisă sau puteți prezenta propria viziune (personal ă) asupra
problemei abordatePropozi țiile ar trebui s ă fie cât mai scurt ă, divagațiile în aceast ă secțiune fiind
considerate ca o dovad ă de imaturitate și lipsă de capacitate de sintez ă din partea autorului.
În cazul în care considera ți necesar pute ți adăuga în aceast ă secțiune a lucr ării o serie de recomand ări sau
considera ții asupra unor direc ții viitoare de dezvoltare pentru îmbun ătățirea soluției propuse de lucrarea
voastră. Sau pute ți face o foarte scurt ă trecere în revist ă a tendin țelor actuale din domeniul problemei
investigate care trebuie avute în vedere pentru dezvoltarea ulterioar ă a soluției propuse. Având în vedere
faptul că lucrarea voastr ă a fost realizat ă într-un timp destul de scurt, dar mai ales faptul c ă a fost limitat ă la
40 de pagini, probabil c ă foarte multe lucruri interesante din dome niul investigat au trebuit ignorate sau
tratate pe scurt, deci ar trebui s ă existe un num ăr semnificativ de recomand ări pentru îmbun ătățirea
ulterioară a soluției propuse. În plus, pute ți demonstra în țelegerea mult mai larg ă a domeniului în cauz ă și
puteți face o plasare corect ă a soluției propuse la nivelul acestuia.
Ultimele mele recomand ări fac referire la capitolele și subcapitolele lucr ării. Secțiunile pe care vi le-am
recomandat (Cuprins, Stadiul cunoa șterii teoretice, Prezentarea domeniul ui problemei, Implementarea unei
soluții pentru rezolvarea problemei practice (metodologia cercet ării și contribu ții personale), Concluziile,
Bibliografia și eventuale Anexe) nu trebuie s ă corespund ă în mod necesar capitolelor lucr ării voastre. În
mod particular, de și apar în Cuprins, Bibliografia și Anexele nu sunt consid erate capitole ale lucr ării.
Astfel, fiec ăre capitol al lucr ării va fi numerotat, titlu l acestuia fiind precedat de cuvântul „capitol” (ex.:
Capitolul 1: Publicitatea pe Internet; Capitolul 2: Politica promo țională la SC Ionescu SRL). Subcapitolele
vor fi la rândul lor numerotate consecutiv, la nivelul fiec ărui capitol fiind reluat ă numărătoarea de la 1,
numărul subcapitolului fiind precedat ă de numărul corespunz ător capitolului în care se afl ă (ex.: „1.1 Pe
scurt, despre publicitate” sau „4.6 Criterii de evaluare a eficien ței campaniei de marketing direct prin e-
mail”).
În sfârșit, Cuprinsul lucr ării ar trebui s ă includă toate capitolele și subcapitolele lucr ării, însă atunci când
există mai mult de trei niveluri în structura ierarhic ă a lucrării (capitole, subcapitole și sub-subcapitole)
cuprinsul devine complex și dificil de citit, motiv pentru care v ă recomand s ă mențineți lucrarea doar la
aceste trei niveluri.
Toate figurile și diagramele din Lucrarea voastr ă de Diserta ție trebuie identificate ca atare (prin cuvântul
„Figura”, utilizata generic pentru a face referire la toate ilustra țiile, desenele, graficele și celelalte elemente
grafice prezentate în lucrare) și vor fi indexate numeric la nivel de capitol, precizându-se și numărul
capitolului în care se afl ă (cu excep ția celor aflate în Anexele lucr ării). Titlurile acestora vor fi centrate, vor
fi plasate sub figuri și trebuie s ă fie suficient de descriptive, f ără a fi însă foarte lungi. Spre exemplu, a doua
figură din capitolul 2 al lucr ării este identificat ă în felul urm ător:
Figura 2.2 : Evoluția pieței publicitare din România în perioada 2005 – 2016

19De asemenea, toate tabelele și listele prezentate în lucrare trebuie s ă fie identificate printr-un titlu și să fie
numerotate, folosindu-se acela și sistem de numerotare ca și în cazul figurilor (cuvântul „Tabel” va preceda
numărul și titlul acestuia). Dar, spre deosebire de acestea, titlul va fi identificat în partea superioar ă, înainte
de conținutul propriu-zis al tabelului. Ca exemplu putem considera un tabel care ar putea apare în capitolul
3:
Tabelul 3.4 : Criterii de evaluare a eficien ței campaniilor de marketing direct prin e-mail

20ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE MARKETING
<DENUMIREA PROGRAMULUI DE MASTER>

DISERTA ȚIE

(Aceasta este coperta)

Coordonator științific:
Grad didactic Prenume Nume

Absolvent:
Nume Prenume

BUCURE ȘTI
2016

21ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE MARKETING
<DENUMIREA PROGRAMULUI DE MASTER>

Titlu lucr ării
dumneavoastr ă

(Aceasta este prima pagin ă)

Coordonator științific:
Grad didactic Prenume Nume

Absolvent:
Nume Prenume

BUCURE ȘTI
2016