LISTA IMAGINILOR ȘI TABELELOR … … … … 3 [630862]

1 CUPRINS
ABREVIERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 3
LISTA IMAGINILOR ȘI TABELELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 3
I. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 4
II. TITLUL CAPITOLULUI 2 ………………………….. …………… ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
II.1 DENUMIREA SUBCAPITOLU LUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 5
II.1.1 Denumirea secțiunii subcapitolului ………………………….. ……… Error! Bookmark not defined.
II.1.2 Denumirea secțiunii subcapitolului ………………………….. ……… Error! Bookmark not defined.
III. TITLUL CAPITOLULUI 3 ………………………….. ………. ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.
III.1 TITLUL SUBCAPITOLULUI ………………………….. ………………… ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .
III.1.1 Titlul secțiunii subcapitolului ………………………….. ……………… Error! Bookmark not defined.
III.1.2 Titlul secțiunii subcapitolului ………………………….. ……………… Error! Bookmark not defined.
III.2 TITLUL SUBCAPITOLULUI ………………………….. ………………… ERROR ! BOOKMARK NOT DEFINED .
IV. STUDIU DE CAZ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 20
V. CONCLUZ II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 21
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 21

3 Abrevieri
BERD – Banca Europeană pentru reconstrucție și dezvoltare
BUBOR – rata medie a dobânzii pentru împrumuturile acordate pe piața interbancară
CEO – Chief Executive Officer (Director executiv)
TVA – taxă pe valoarea adăugată
Lista imaginilor și tabelelor
Figura 1. Explicați i privind figura. Dacă este preluată de undeva, se va specifica sursa …… Error! Bookmark not
defined.

Tabel 1 Explicații privind tabe lul ………………………….. ………………………….. …………….. Error! Bookmark not defined.

I. Introducere

În accepțiunea generală, marketingul reprezintă "știința și arta de a convinge clienții să
cumpere". Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social și managerial prin care indivizi
sau grupuri de indivizi obțin ceea ce le este necesar și doresc prin crearea, oferirea și schimbul de
produse și servicii o anumită valoare" . Simplist, marketingul reprezintă "arta și știința de a
vinde".1
Marketingul video poate fi definit prin stiința de a convinge potențialii clienți să cumpere
sau să încerce un produs prin intemediul materialului video. Prima reclamă TV din lume a fost
difuzată la 1 iulie 1941 după o pe rioadă de câțiva ani de la apariția televiziunii unde era interzisă
difizarea de reclame pe TV.

Putem spune că prima reclama TV reprezintă startul marketingului video, desi a durat
aproximativ 10 secunde și reprezenta un spot dintr -o singură imagine cu harta americii si un
ceas. Compania care s -a promovat pentru prima dată pe micul ecran a fost Bulova Watch Co..

Aparitia televiziunii a avut un impact foarte important asupra publicitatii. Cu timpul
spoturile TV au devenit din ce in ce mai ilustrative si mai convingatoare iar oamenii din spatele
spoturilor din ce in ce mai inventivi. In acelasi timp insa cumparatorii au devenit mult mai
pretentiosi, ei dorind in acelasi timp calitate dar si exclusivitate. Insa publicitatea a ajuns sa fie atat
de buna in cat te poate convinge azi sa cumperi un produs de care nu ai nevoie dar sa te faca sa
crezi ca iti este esential.

In SUA primele forme ale publicitatii au aparut in Philadelphia, Pennsylvania, cand Volney
B. Palmer a deschis un magazin, considerat predecesorul agentiilor de publicitate din zilele
noastre. Agentii sai contractau cu ziarele spatii de publicitate la preturi continand discount -uri,
urmand apoi ca ele sa fie vandute catre diversi clienti, la un pret mai mare. In 1869 Francis Ayer
a fonda t N.W. Ayer & Son,agentie care exista si in zilele noastre. Ayer a modificat practica de
pana atunci a agentilor de publicitate facturand clientilor acelasi pret pe care el il contractase, plus
un comision agreat de ambele parti.

Aparitia prin 1920 a radi oului a însemnat un punct foarte important în evoluția publicitatii.
Astfel, peste 20 de ani mai târziu în anii 1940 a apărut televiziunea, însa din cauza preturilor destul
de ridicate a televizoarelor și a numarului infim de canale de televiziune, publici tatea nu s -a impus
imediat. Dupa 10 ani, televiziunea depașește radio -ul, iar tonul publicitatii s -a schimbat definitiv.
Nu se mai prezentau doar avantajele produsului promovat, ci se incerca si crearea imaginii sale.

1 Sursa web: https://ro.wikipedia.org/wiki/Marketing

5 Astfel, anuntatorii aveau ocazia sda d emonstreze cum se pot utiliza produsele lor si au inceput sa
foloseasca pe scara larga personalitati care sa laude produsele in cauza.

Prima conditie ca un produs sa fie vandut este ca oamenii sa il cunoasca, si cine poate
obtine astazi mai bine acest luc ru daca nu publicitatea. Acum publicitatea poate descoperii si
utilizeaza in acelasi timp pana si cele mai ascunse slabiciuni ale oamenilor pentru a -si atinge scopul
suprem, vanzarea produsului promovat.

II. Publicitatea video în procesul de marketing

Publi citatea video este folosită pentru a influența comportamentul consumatorilor sau
viitorilor clienți, pentru a induce în rândul acestora o imagine favorabilă pentru un produs, serviciu
și despre compania care îl produce, trecand pe primul plan nu doar un sc op comercial, ci unul mai
indepartat, de lunga durata.

Publicitatea în procesul de marketing este o tehnică de comunicare nepersonală, care
presupune parcurgerea unui demers destulcomplex de natura persuasivă, pentru a carui realizare
sunt utilizate instr umente specifice comunicarii in masa, in masura sa provoace o presiune
psihologica asupra publicului vizat. Initiatorul actiunilor de comunicare publicitara este
anuntatorul care, in vederea realizarii obiectivelor comunicationale stabilite, doreste sa tra nsmita
unui public numeros, dar cat mai bine determinat, un mesaj nepersonal cu privire la organizatie,
la produsele sau la serviciile oferite, ori in legatura cu ideile promovate.2

II.1 Scopurile publicității

Publicitatea are trei scopuri principale: r eamintește, informează și convinge clienții (P.
Kotler, 1999)

1. Reamintește:
 Reamintește cumpărătorilor că s -ar putea să aibă nevoie de produs în viitorul
apropiat;

2 Popescu, I.C., Comunicarea in Marketing , Ediția a II -a revazuta și adaugita, Ed. Uranus, 2003, p. 116

 Reamintește cumpărătorilor de unde pot achiziționa produsul;
 Menține produsul în atenț ia consumatorilor și în afara sezonului;
 Menține pe cumpărător bine informat în legătură cu produsul.
2. Informează:
 Informează piața despre existența unui nou produs;
 Sugerează noi utilizări ale unui produs;
 Comunică schimbarea prețurilor;
 Explică modul în care funcționează produsul;
 Descrie serviciile disponibile;
 Corectează impresiile false;
 Reduce temerile cumpărătorilor;
 Crează o imagine a firmei.
3. Convinge:
 Atrage preferințele consumatorilor pentru o anumită marcă;
 Încurajează orientarea consumatorilor spre o anumită marcă;
 Schimbă modul în care cumpărătorii percep produsul;
 Convinge pe consumatori să cumpere acum;
 Convinge pe cumpărători să accepte o vizită comercială.
II.1.1 Tipuri de publicitate

Un mesaj publicitar r aspunde la două cerințe principale: primul pas ar fi să influențeze și
să apeleze în sensul dorit procesul de deliberare ratională a viitorului consumator; sa se adreseze
cumparatorului prin mijloace afective si subiective, sugerandu -i ideea de a cumpara p rodusul
lansat pe piața.

Tabelul 1. Clasificarea tipurilor de publicitate

7 Criterii clasificative Tipuri de publicitate
1. După natura beneficiarului (cel care își va
face reclama):  Publicitate a intreprinderilor, fie
publice, private sau mixte)
 Publicitate a instituțiilor
 Publicitate a asociațiilor
 Publicitate personala (a unui candidat la
o functie oarecare)
2. După numarul beneficiarilor:  Publicitate individuală (făcută de o
interprindere/asociație doar pentru
produsele pe care le promovează)
 Publicitate colectiva (mai multe
interprinderi, de regulă doua sau trei
iterprinderi)
3. După activitatea beneficiarului:  Publicitate implementată de producatori
 Publicitate implementată de
intermediari
 Publicitate implementată de vanzatori
4. Dupa obiectul promovat:  Publicitate corporativă (instituțională)
 Publicitate pentru un serviciu, produs,
brand (care apartine unei marci)
 Publicitate generică (pentru un anumit
tip de activități sau produse/servicii )

5. După destinatia mesajului:  Publicitate targhetată pe consum
 Publicitate generalistă
 Publicitate bazată pe vanzare de produse
sau servicii
6. După natura anunțului:  Publicitate comparativa
 Publicitate rationala
 Publicitate emotionala
 Publicitate subliminala
7. In functie de extinderea campaniei:  Publicitate locala sau regionala
 Publicitate nationala
 Publicitate internationala
8. Dupa mediul folosit:  Publicitate la televizor
 Publicitate la cinematograf
 Publicitate exterioara (eceran LED)
 Publicitate online (rețele de socializare)

 Publicitate prin noile tehnologii
(Publicitate mobilă)
9. După stilul comunicarii:  Publicitate educativă
 Publicitate afectivă
 Publicitate umoristică
 Publicitate ascunsă
10. După scopul publicitatii:  Publicitate de lansare pe piață
 Publicitate de educatie (campanii de
conștientizare)
 Publicitate de mentinere pe piață (o
companie deja cunoscută dorește să își
mențină poziția pe piață)

11. După nivelul de intensitate:  Publicitate cu grad intensiv
 Publicitate cu grad extensiv
 Publicit ate cu grad mixt

II.2 Principii și tehnici în elaborarea unui spot de publicitate video

II.2.1 Principalele principii în elaborarea unei reclame video

Principale etape și principii în elaborarea publicității video menționam:

Mai intai reclama este gandita in imagini, apoi in cuvinte. In acest sens, Luke Sullivan spunea:
„TV-ul este un mediu vizual si necesita, prin urmare, solutii vizuale. Nu vorbi cu cumparatorii.
Spune -le o poveste prin imagini. Incepe cu imagini. Con tinua cu imagini (…) Fa in asa fel ca
reclama ta TV sa fie atat de puternic vizuala incat un telespectator sa inteleaga chiar fara sunet.
Asta nu este o regula; nu merge mereu. Dar cand merge, este extraordinar. Inseamna ca ai o idee
foarte simpla, foarte vizuala”.3

 Se alege un format prin care să exprime cat mai simplu și bine definit mesajul.

3 Luke Sullivan, Op.cit. , pp. 152 -153.

9  Se acordă atenție rolului de divertisment al spotului de publicitate TV.

 Debutul spotului trebuie sa capteze cat mai multă atenție privitorilor, benefic este
neobisnuitul din punct de vedere vizual.

 Brandul și sloganul trebuie sa fie cel mai vizibil.

 Supratextele adaugate peste imagine pentru a sublinia informațiile esentiale reprezintă un
atuu.

 Partea de final aparține brandului.

 Textul nu trebuie sa pov esteasca imaginile. Cuvintele trebuie sa adauge inteles imaginilor.4

II.2.2 Tehnicile vizuale utilizate in crearea unei reclame.

Televiziunea ofera posibilitate utilizarii unei multitudini de tehnici in producerea unei reclame.
Dupa Thomas Russell si Ronald Lane, cele mai importante tehnici utilizate in crearea produselor
publicitare TV sunt urmatoarele:5

1. Marturiile persoanelor avizate sau celebre. Aceasta tehnica are rezultate garantate
deoarece telespectatorii zilelor noastre sunt interes ati in cel mai inalt grad de tot ceea
ce tine sau are legatura cu vedetele. Celebritati precum Gheorghe Hagi, Nadia
Comaneci, Ilie Nastase sau Florin Piersic vor atrage totdeauna atentia telespectatorilor.
Girul dat de personalitati anumitor produse a facu t si face si astazi ca acestea sa se
vanda. Totusi, aceasta tehnica starneste si anumite rezerve pentru ca telespectatorii stiu
ca vedetele spun ceea ce spun pentru ca au fost platite sa o faca. In plus, tehnica este
riscanta pentru ca personalitatea puter nica a vedetei poate pune in umbra brandul.
Rezultatul: telespectatorii isi aduc aminte de vedeta, dar uita de brand.

4 Dan Petre, Mihaela Nicola, Op.cit. , p. 149.
5 J. Thomas Russel, W. Ronald Lane, Op.cit. , pp. 670 -674.

2. Serialele. Pentru a mentine treaza atentia telespectatorilor pot fi concepute serii de
clipuri publicitare in care un clip continua actiu nea din clipul precedent. Pe langa
starnirea si mentinerea curiozitatii telespectatorilor, aceasta tehnica da posibilitatea
oferirii, de -a lungul timpului, a mai multor informatii cu privire la produsul promovat.

3. Insertia in filmele de lung metraj a refe rintelor la diverse produse. Deseori vedem
in filme un personaj sau altul care consuma coca cola, fumeaza Marlboro sau consuma
bere Tuborg. Producatorii prefera uneori aceasta metoda foarte costisitoare deoarece
mesajul ajunge sigur la telespectator (varia nta schimbarii postului este exclusa) iar
impactul este destul de ridicat deoarece produsul este consumat de celebritati. In plus,
secvente din filme de lung metraj (acele in care se consuma sau se utilizeaza un anumit
produs) pot fi lesne prelucrate pentr u a se obtine un clip publicitar.

4. Utilizarea purtatorului de cuvant. Sunt cazuri in care clipul publicitar nu este altceva
decat un discurs tinut de un „prezentator” care recomanda un anumit produs sau
serviciu, facand chiar si o demonstratie. Impactul es te destul de mare deoarece mesajul
se adreseaza direct telespectatorului, persoana aleasa fiind una calda, agreabila, ce
inspira incredere. Intentia este aceea de a se transfera asupra produsului increderea pe
care o inspira „prezentatorul”. Aceasta tehnic a este folosita in special pentru
promovarea produselor noi.

5. Demonstratia. In cazul utilizarii acestei tehnici, continutul clipului publicitar consta
in demonstrarea practica in fata potentialilor consumatori a modului in care
functioneaza un anumit prod us. De obicei, atunci cand este produsa o reclama –
demonstratie, intreaga actiune este filmata de aproape, pentru ca telespectatorul sa
poate avea o imagine detaliata asupra a ceea ce se intampla. Trebuie alese in montajul
final toate acele secvente care, p use cap la cap, ofera o demonstratie coerenta asupra
avantajelor si eficacitatii utilizarii produsului. Totusi, montajul realizat trebuie sa ofere
o imagine reala, nedistorsionata, a utilizarii efective a produsului respectiv. O reclama
de genul acesta, da ca nu este dinamic realizata si memorabila (demonstratie
neasteptata, chiar socanta), risca sa fie plictisitoare.

6. Prim -planurile. Focalizarea imaginii pe produsul promovat este una dintre cele mai
importante tehnici de filmare in cazul reclamelor deoarece ecranul TV, avand
dimensiuni reduse, trebuie sa prezinte o imagine „curata”, „esentializata” a produsului.
Atunci cand face reclama unui lant de restaurante de tip fast -food, nu vom difuza
imagini din interiorul aglomerat si zgomotos al unui asemenea rest aurant, ci ne vom
focaliza, de pilda, asupra imaginii ispititoare a hamburgerilor abia preparati.

7. Tehnica firului narativ. Reclama va fi realizata asemenea unui film in miniatura, o
poveste cu personaje care, la un moment dat, pentru a duce la bun sfarsit o actiune,
apeleaza la un produs anume. Unul dintre personaje poate chiar preciza avantajele

11 utilizarii acelui produs. Mult e dintre reclamele difuzate pe canalele TV utilizeaza din
plin aceasta tehnica.

8. Episoadele din viata. Tehnica asemanatoare cu precedenta, ce consta intr -o poveste
interpretata de actori, numai ca de asta data personajul principal este chiar brandul.
Scena riul consta in semnalarea unei probleme pe care produsul promovat o poate
rezolva foarte eficient.

9. Interviul cu consumatorii. Aceasta tehnica consta in difuzarea unor interviuri cu
consumatori care, multumiti fiind de marca, lauda si recomanda produsul respectiv;
intr-o alta varianta, unui consumator obisnuit i se cere sa compare doua produse si sa
explice de ce -l prefera tocmai pe unul dintre ele (produsul promovat). David Ogilvy
crede ca aceasta tehnica este mai eficienta cand sunt utilizati consumator i loiali ai
produsului vorbind despre virtutile acestuia atunci cand nu stiu ca sunt filmati6.
Credibilitatea reclamei in acest caz este mult mai mare.

10. Animatia. Este o tehnica cu un impact deosebit asupra copiilor. Desenul animat este
in stare sa creeze o atmosfera calda, destinsa si prietenoasa atat pentru mesaj, cat si in
legatura cu produsul. Uneori animatia este folosita si pentru a prezenta operatii care nu
sunt vizibile la o filmare obisnuita (de pilda, modul in care un epilator scoate firele de
par din piele). Totusi, prin aceasta tehnica este atrasa mai putin atentia (in special a
publicului adult) si nu este totdeauna destul de convingatoare.

11. Personajele. Strans legata de animatie, aceasta tehnica consta in utilizarea unui
personaj (de cele mai m ulte ori, animat) ce incearca sa ne convinga de calitatile unui
brand si sa ne faca sa cumparam. Personajul devine simbolul viu al brandului, reusind
sa cucereasca, treptat, datorita asocierilor pozitive, un loc bine precizat in memoria
consumatorului viza t (de pilda, Mr. Musculo sau Roland McDonald). Cand personajul
este unul de desen animat nu exista riscul ca eventualele intamplari cu conotatii
negative prin care trece interpretul sau (un actor, de pilda) sa se rasfranga asupra
brandului.

Evident, tehnicile prezentate (ca si altele pe care nu le -am amintit) pot fi folosite
complementar in realizarea unui clip publicitar. Nu exista retete tehnice garantate ale realizarii
unei reclame de succes; fiecare tehnica in parte, utilizata creativ, in c onformitate cu un scenariu
bun, cu o buna planificare a reclamei poate conduce la realizarea unui produs publicitar de calitate.

II.2.3 De la storyboard, la reclama.

6 David Ogilvy , Op.cit. , p. 105.

Drumul realizarii unei reclame video incepe cu conceperea u nui storyboard de catre directorul
artistic si un copywriter. Un storyboard este o harta vizuala a viitorului spot; acesta cuprinde o
serie de ilustratii care infatiseaza actiunea spotului cu textul scris sub fiecare cadru, text care
descrie actiunea, ceea ce spun personajele (daca este cazul) si ceea ce spune vocea din fundal7.

Principala calitate a unui storyboard este aceea de a fi suficient de explicit, de a vorbi de la sine,
astfel incat copywriterul sa nu fie nevoit sa dea apoi tot felul de ind icatii ajutatoare. Pentru a fi
explicit si a duce la realizarea unei reclame chiar asa cum a fost conceputa de copywriter, un
storyboard trebuie sa cuprinda cadrele cheie ale reclamei, astfel incat sa surprinda ceea ce este mai
important in fiecare scena. Fiecare cadru ar trebui sa includa suficiente informatii pentru
continuarea fireasca a povestii, fiecare cadru trebuind sa se construiasca, intr -o logica narativa, pe
cel precedent. Un storyboard poate cuprinde 6 -8 cadre, dar poate ajunge si pana la 30 de cadre
(adica cate unul pentru fiecare secunda de spot).

Pentru verificarea coerentei spotului, se poate realiza un storyboard filmat, adica un fel de
versiune animata a spotului. Un storyboard filmat se apropie foarte mult de arhitectura narati v-
temporala a reclamei, reprezentand o buna verificare inainte ca reclama sa intre efectiv in
productie. Un astfel de storyboard filmat poate oferi raspunsuri pentru urmatoarele intrebari: Cand
trebuie sa intre vocea din fundal? Cand se aude muzica mai tar e sau mai incet? Este suficient timp
pentru citirea textului ce insoteste fiecare scena?8

Un storyboard este unul finalizat si finisat daca reuseste sa ofere cu claritate, implicit sau
explicit, raspunsuri la o serie de probleme: Primul cadru este suficient de interesant? Aparatul de
filmat ar trebui asezat in alt unghi? Locatia este bună? Spui prea mult de la inceputul spotului?
Poti sa ajungi la o anumita scena mai tarziu? Poti simplifica ceva? Spotul are prea multe taieturi?
Poti sa faci economie si sa concepi o scena care sa rezolve doua probleme? Povestea este spusa
coerent?9

Functie de raspunsurile „primite” se realizeaza ultimele modificari. In varianta sa finala,
storyboard -ul este prezentat clientului spre aprobare. Dupa ce sunt luat e in calcul eventualele
sugestii ale acestuia, storyboard -ul este trimis catre departamentul (sau firma) de productie pentru
realizarea efectiva a reclamei.

7 Luke Sullivan, Op.cit. , p. 160.
8 Ibidem , p. 163.
9 Ibidem , pp. 162 -163.

13
Penultima faza a creatiei unei reclame TV, cea a productiei, este asigurata de directorul d e
productie si regizorul artistic, cel care, impreuna cu directorul artistic, va gasi cele mai bune solutii
pentru filmarea reclamei. Un bun regizor stie sa aduca totdeauna un plus de stralucire unei reclame
prin gasirea unor unghiuri potrivite de filmare, prin gasirea unei viteze optime pentru realizarea
anumitor miscari ale camerei video, prin utilizarea anumitor lentile sau a anumitor lumini, prin
anumite modificari aduse decorului, prin anumite indicatii oferite actorilor etc.

Inovatiile aduse de regizor in timpul filmarilor nu pot depasi cadrul general stabilit de
copywriter. Totusi, „un bun director de productie va filma si scene suplimentare care isi pot afla
utilitatea la montaj; pot aparea astfel idei bune sau actorii inspirati pot da o int erpretare diferita
unei situatii. Principiul ca trebuie filmate intotdeauna toate scenele din story -board in conditiile
agreate de client nu este suficient; pentru un rezultat de calitate trebuie filmate si situatii noi,
abordari creative ce pot fi selecta te ulterior. Astfel, daca o scena agreata de client cuprinde un text
recitat de un actor asezat pe o canapea, dupa filmarea acesteia un regizor inspirat poate solicita
actorului sa recite scena stand pe jos sau intrand in camera, pe un ton mai serios sau m ai ironic.
Fragmente sau expresii interesante din materialul filmat, voci, mimica sau gesturi ale unor parti
din corp (mana, sprancene etc.) pot fi utilizate ulterior”10 .

II.3 Planificarea unei reclame TV

Planificarea activitatii de producere a unei reclame TV reprezinta un set de decizii complexe
ce trebuie sa tina cont de mai multe elemente: costuri, suport (pelicula sau caseta video),
distributia, fond muzical, efecte speciale, locatii de filmare. Dupa Russel si Lane, principiile
fundamentale ce tr ebuie respectate in realizarea unei reclame sunt urmatoarele11:

1. Gasirea unei relatii optime intre imagine, sunet si miscare apta sa conduca la obtinerea
unui produs care sa fie in concordanta, in egala masura, cu exigentele artistice si
obiectivele de mark eting.

2. Elementul audio trebuie sa fie relevant pentru elementul video, fara ca sa se constituie
intr-o descrie a aceea ce este evident in imagine;

3. Evident, elementele video trebuie gandite foarte bine, trebuie sa fie foarte expresive,
deoarece televiziu nea este mult mai eficienta in a arata decat in a spune ;

10 Andrei Stoiciu, Op.cit. , p. 153.
11 J. Thomas Russel, W. Ronald Lane, Op.cit. , pp. 676 -677.

4. Numarul scenelor uni clip nu trebuie sa fie prea mare iar acestea nu trebuie sa fie statice;

5. Este important ca reclama sa aiba o desfasurare logica, progresiva, iar ideea sa sa fie
evidenta astfel incat telespectatorul sa o poata urmari fara probleme;

6. In filmari vor fi privilegiate prim -planurile si vor fi evitate pe cat posibil detaliile (datorita
dimensiunilor reduse ale unui ecran de televizor);

7. Intr-o reclama TV trebuie folosite supratitrajele (cuvinte ce apar pe ecran) pentru ca
telespectatorii sa vada si sa auda care sunt principalele caracteristici ale produsului.

8. Numele brandului trebuie obligatoriu prezentat fie printr -un prim plan al ambalajului, fie
scris pe o emblema atractiva si stral ucitoare; identificarea brandului este esentiala;
diferentierea propriului brand de branduri similare este indestructibil legata de afirmarea
unei identitati puternice; or, numele este o componenta esentiala a acestei identitati si, de
fiecare data, trebui e impins in prim -plan.

9. Clipul trebuie centrat pe prezentarea unei idei (caracteristici) esentiale, evitandu -se
prezentarea unor caracteristici sau avantaje suplimentare; promisiunea principala a
reclamei trebuie repetata de mai multe ori – acesta fiind me sajul care trebuie sa ajunga in
mintea consumatorilor.

10. Propozitiile mesajului audio trebuie sa fie scurte si cu o structura simpla, avand in
componenta cuvinte usor de inteles, de memorat si de repetat. Mesajul audio trebuie sa se
potriveasca cu ideile transmise prin imagine;

11. Muzica utilizata trebuie sa sublinieze diferitele momente ale desfasurarii actiunii sau sa
creeze o anumita atmosfera; rolul sau este foarte important deoarece poate comunica
sentimente si stari sufletesti intr -o maniera unica. De multe ori, o muzica nepotrivita poate
distruge un spot grozav, la fel cum o muzica potrivita poate aduce un spot mediocru la
nivelul unui de prima clasa. Din acest motiv, alegerea muzicii pentru clip este una dintre
cele mai importante decizii pe care treb uie sa o ia un art director.

Conceperea unei reclame TV presupune familiarizarea cu o serie de procese si operatii ale
procesului de productie: tranzitia cinematica, suprapunerea imaginilor, prim -planul, realizarea
tranzitiei de la o scena la alta, suprapunerea imaginilor cu sunetul etc. O reclama TV trebuie
realizata in termeni simpli, usor de inteles si de reprezentat. O idee buna nu este insa suficienta
pentru realizarea unei reclame TV de calitate; executia efectiva a reclamei este tot la fel de
importanta ca si o buna idee directoare.

In realizarea oricarui produs publicitar trebuie avuta in vedere, in primul rand, atingerea
obiectivelor de marketing. Nu trebuie uitat faptul ca o reclama este un instrument de vanzari, si nu

15 o opera de arta. Privilegierea si stematica a actului artistic poate duce la produse publicitare
memorabile, dar nu poate garanta cresterea vanzarilor unui produs. Dar nici cresterea vanzarilor
nu se realizeaza daca acest obiectiv transpare in mod explicit din mesajul reclamei.

III. Publicitat ea video on -line (Internet)

În afara unor medii de comunicare specifice marketingului video, a căror utilizare este
împletită strâns cu însăși evoluția domeniului, campaniile desfășurate de către diferite organizații
au avut în vedere și medi ile de comunicare utilizate în mod „tradițional” în comunicarea de
marketing în general. Desigur, este vorba despre mediile de comunicare de masă – presa, radioul
și televiziunea, iar argumentele -cheie care au stat la baza considerării utilizării acestora au vizat
gradul de acoperire ridicat și, nu în ultimul rând, costurile relativ scăzute de comunicare cu și de
recrutare a noilor clienți ai organizației. Utilizarea acestor medii „tradiționale” în sfera
marketingului direct urmează, în general, regulile pr incipale de folosire a acestora în campaniile
de comunicare de marketing dar presupune și adoptarea unor decizii și desfășurarea unor activități
specifice.

Publicitatea video pe Internet se afla inca la un nivel foarte scazut in comparatie cu celelalte
metode de promovare, potrivit delaratiilor jucatorilor din domeniu si agentiilor de publicitate, insa
urmeaza sa creasca in 2018 cu procente care pot ajunge chiar la 100%.

Avantajul major al reclamelor video il reprezinta impactul mult mai mare, posibilita tile
foarte exacte de targetare si feedbackul aproape instant asupra eficientei campaniei. Un alt avantaj
al publicitatii video pe internet este ca un spot de la TV poate fi cu usurinta adaptat pentru mediul
online, fapt care scade considerabil cheltuielil e cu productia reclamei.

In prezent, advertisingul video reprezinta circa 5% din totalul bugetelor de advertising, iar
un video ad poate avea in medie rate click de peste 10%, procent cu greu obtinut din bannere
conventionale.

III.1 Publicitatea video pe Fa cebook

Facebook permite o targetare fără precedent printr -o segmentare complexă, de la aspecte
generale precum cele geografice (țară, oraș, cartier) și demografice (vârstă, sex, stare civilă), până
la cele de natura comportamentală (preferințe, interese, hobby -uri, grupuri și comunități de care
aparțin consumatorii).

Gândește -te cine ar vrea să te întâlnească și prezintă -te scoțând în evidență toate atuurile
de care dispui. Prin platforma Facebook Ads vei trimite mesajele esențiale doar persoanelor
potriv ite, ajutându -i să îți cunoască afacerea în momentul în care aceștia au cea mai mare nevoie
de ea.

Dispunând de ce aceste informații valoroase, putem crea campanii de promovare pe
Facebook care să transmită mesajul tău către un segment țintă bine definit, evitând astfel risipa
inutilă de timp, energie și bani.
Paginile de Facebook sunt un instrument eficient pe care companiile îl pot folosi pentru a
interacționa cu cei ce le sunt deja clienți, dar pot atrage și noi consumatori prin prezentarea
inteligentă a produselor și serviciilor pe care le oferă.
Odată creată pagina, aceasta va necesita adminstrare și investiții în promovarea
conținutului, însemnand:

 realizarea conținutului ce urmează a fi publicat pe pagina de Facebook;

 real time marketing – adaptarea conținutului publicat pe pagina de Facebook în funcție de
evenimentele importante și relevante industriei în care activezi.

17
 interacțiunea cu clietntii ce aleg să comunice folosind pagina de Facebook;

 atragerea de noi clienti prin promovarea con ținutului video publicat pe pagină.

Este de asteptat ca functionarea defectuoasa a vanzarilor de publicitate TV care nu pot fi
reprezentate de agentiile de media sau alti intermediari intre clienti si posturile de televiziune sa
aduca o crestere consisten ta a publicitatii video in mediul online, inclusiv pentru facebook.

III.2 Publicitatea video pe Youtube

De-a lungul timpului mulți antreprenori care subestimează puterea anunțurilor video și
pierd din vedere beneficiile promovării pe Youtube.

Așadar, șase criterii importante pentru a te promova pe Youtube. Tipul de afișări folosit în
această platformă, modalitatea de plată și tipurile de segmentări de audiență pe care le poți folosi
sunt extrem de benefice.

 Cel mai mare motor de căutare pentru video -uri și al doilea cel mai mare
motor de căutare ca număr de vizualizări zilnice după Google . Promovându -ți
anunțurile pe acest canal ajungi la utilizatori noi într -un format cu impact vizual și
auditiv mult mai mare decât cel avut în campaniile pe Google Search N etwork
(GSN) sau Google Display Network (GDN). Astfel, vei crește notorietatea brand –
ului tău.

 Variante multiple de promovare. În Youtube poți poți promova video -uri de tipul
TrueView In Stream care au un impact vizual și auditiv puternic asupra
utilizatorilor interesați de brand -ul tău. De asemenea, poți opta pentru bannere
clasice din GDN care se afișează în video sau în dreapt a acestuia sau poți opta
pentru afișarea anunțurilor în funcție de intenția de căutare a utilizatoriilor (anunț
de tip search).

 Modalitatea de plată. Pentru video -urile TrueView In Stream modalitatea de plată
nu se face în varianta CPC (cost -per-click), ci plătești CPV (cost -per-view). Plătești
doar atunci când un utilizator vizualizează 30 de secunde din video sau tot video –
ul în cazul în care acesta e mai scurt de 30 de secunde. Așadar, vei plăti doar pentru
utilizatorii cu adevarat interesați de brand -ul tău.

 Costul per click mic. Costul pentru o vizualizare este mult mai mic față de costul
per click al unei campanii care targetează GDN -ul sau GSN -ul. În campaniile
noastre, am obținut costuri de 10 ori mai mici pentru campaniile Youtube față de
campan iile din GSN. Cum așa? Pe lângă costul mic de promovare acest tip de
anunțuri video oferă și avantajul de a trimite utilizatorii pe site -ul tău gratuit întrucât
plata se face doar pentru vizualizări.

 Opțiuni multiple de segmentare. În Youtube poți targeta în funcție de sexul
utilizatorilor, de categoria de vârstă din care fac parte sau locația în care se află
aceștia. De asemenea, îi poți targeta și în funcție de interese sau de categoria video –
ului la care aleg să se uite. Mai mult, poți opta pentru o seg mentare granulară în
care targetezi doar un anumit canal de Youtube sau doar un singur video. Astfel,
vei putea livra diferite mesaje în funcție de audiența targetată de tine.

 Posibilitatea măsurării datelor. Față de promovarea clasică, pe TV, promovarea
pe Youtube îți oferă posibilitatea de a măsura datele campaniilor tale. Vei putea
urmări date precum: numărul de utilizatori care au intrat pe site -ul tău din acest tip
de campanii, indicatori calitativi (bounce rate, timpul mediu pe site sau numărul de
pagini vizualizate per sesiune) tipul de dispozitiv folosit, video -ul pe care au dat
click sau chiar și numărul de conversii înregistrate.

Pentru a te promova pe Youtube trebuie să -ți creezi un cont pe platformă pe care să îl legi
apoi la contul de AdWords . De aici poți crea aceste campanii la fel ca orice altă campanie
AdWords, iar pentru a urmări indicatorii cantitativi și calitativi, trebuie să legi contul de AdWords
la cel de Analytics.
III.3 Publicitatea video pe Website

19 Publicitatea video are un impact col osal asupra consumatorilor din mediul online. Faptul
că este dinamic din punct de vedere vizual și auditiv, formatul video este aproape indispensabil în
strategiile de promovare pe internet.
Deseori publicitatea video în internet este dublată cu publicitat ea video la TV, astfel se
creează o prezență dublă care influențează pozitiv asupra potențialilor clienți.

(Sursă: http://dvglossary.www2.iab.com )

Beneficiile publicității în format video pe website:
 Sunt dinamice și au un impact imens asupra clienților
 CTR mare, în comparație cu alte formate media
 Diverse posibilități de achitare
 Dublare cu publicitatea TV

Aici întalnim conceptul de publicitate nativă deoarece în principiu publicitatea nu o faci pe
website -ul comaniei tale ci pe altele de specialitate sau resellere de locuri de publicitate pe alte
site-uri.
Pe scurt, prin publicitate nativă înțelegem toate acele reclame care nu par reclame. Pe lung,
sunt mesajele publicitare care sunt atât de bine c amuflate – prin conținut și formă – în mediul în
care sunt publicate, încât nu se pot distinge de restul mesajelor.

Scopul acesteia, după cum se poate intui, este să evite efectul de video banner blindness
ori de respingere din partea publicului deja sătul de agresivitatea textelor promoționale și de
limbajul de lemn al marketingului.
Într-adevăr există, mai ales pe unele platforme, indicii care atrag atenția asupra caracterului
promoțional al respectivelor mesaje. Dar numai utilizatorii experimentați le cu nosc și țin cont de
ele. Restul oamenilor sunt destul de ușor de „păcălit”. Anunțarea explicită a mesajului publicitar
lipsește, iar în mediul online, mai mult ca oriunde, lipsa transparenței naște destul de multe reacții
adverse.
O altă problemă care stă la pândă este panta alunecoasă pe care pot cădea brandurile. Prețul
relativ mic pentru publicarea video acestui gen de mesaje este foarte tentant, așa că există riscul
ca volumul lor să crească într -atât, încât vor sufoca mesajele naturale ale utilizatorul ui. Iar atunci,
ca și în cazul publicității prin bannere, oamenii se vor simți sufocați, trădați și își vor pune în
funcțiune mecanismele de apărare.
Majoritatea site -urilor oferă spații de vânzare în scopul folosirii lor pentru fructificarea
unor venituri suplimentare.
Publicitatea video poate fi gasită in continutul unui site ca:

 Articol scris și video într -un site de știri online sau blog;

 Ca un anunț video intr -un loc stabilit de webmaster -ul paginii;

 Ca un anunț de tip POP -UP pe website;

 În websi te-ul companiei este socotit ca un conținut publicitar propriu spre

 atragerea clientilor direct din sursele proprii.

IV. Studiu de caz
Beneficiile publicității video online versus publicitatea video pe TV

21

V. Concluzii
Se prezintă concluziile desprinse în urma studiului de caz și posibile propuneri.

Bibliografie

Carte:
[1]. Autorul (anul), Titlul cărții , Editura, orașul (eventual ediția)
[2]. Autor 1, autor 2.., autor n (anul) Titlul cărții , Editura, orașul (eventual ediția)
sau, în cazul stilului Harward:

1. Carlson B.R (1986). Titlul cărții , Editura, orașul (eventual ediția)
2. Ramirez A., Smith W. (2006) Titlul cărții , Editura, orașul (eventual ediția)

Capitol din carte:
[1]. Autorul (anul), Titlul cărții , Editura, orașul (eventual ediția), pp. 100 -134
[2]. Autor 1, autor 2.., autor n (anul) Titlul cărții , Editura, orașul (eventual ediția),
pp.143 -169
sau, în cazul stilului Harward:
1. Carlson B.R (anul). Titlul cărții , Editura, orașul (eventual ediția), pp. 100 -134
2. Ramirez A., Smith W. (anul) Titlul cărții , Editura, orașul (eventual ediția),
pp.143 – 169

Articol din revista:
[1]. Autorul, "Titlul articolului", Revista / Jurnalul , Nr. revistei/anul apariției, pp.
11-1
[2]. Autor 1, autor 2.., autor n, "Titl ul articolului", Revista / Jurnalul , Nr.
revistei/anul apariției, pp.29 -35
sau, în cazul stilului Harward:
1. Carlson B.R. (anul) "Titlul articolului", Revista / Jurnalul , Nr. revistei/anul
apariției, pp. 11 -14
2. Ramirez A., Smith W. (anul) "Titlul articolului", Revista / Jurnalul , Nr.
revistei/anul apariției, pp.29 -35

Articol din volumul unei conferințe:
[1]. Autorul, "Titlul articolului", Proc. of IECS 09 , Sibiu, 2009, pp. 11 -14
[2]. Autor 1, autor 2.., autor n, "Titlul articolului", Volumul conferinței Economia
româneasca – prezent și perspective , Suceava, 2008, pp.29 -35
sau, în cazul stilului Harward:
1. Carlson B.R. (anul) "Titlul articolului", Titlul volumului conferinței , Locul
conferinței, pp. 11 -14
2. Ramirez A., Smith W. (anul) "Titlul articolului", Titlul volumului conferinței ,
Locul conferinței, pp.29 -35

Resurse din Internet:
[1]. Autorul, "Titlul articolului", http://domeniu.com/cale/fisier.pdf, [accesat la
11.03.2010]
[2]. Autor 1, autor 2.., autor n, "Titlul articolului",
http://altdomeniu.com/altacale/fisier.pdf, [accesat la 23.02.2004]
sau, în cazul stilului Harward:
1. Carlson B.R. (anul) "Titlul articolului", http://domeniu.com/cale/fisier.pdf,
[acces at la 11.03.2010]
2. Ramirez A., Smith W. (anul) "Titlul articolului",
http://altdomeniu.com/altacale/fisier.pdf, [accesat la 23.02.2004]

23 În situația utilizării stilului Harward, lista cu referințe bibliografice va fi sortată alfabetic,
crescător, după numele autorilor.