Lista figurilor, tabelelor și graficelor … … … … 2 [612695]

1

Cuprins
Lista figurilor, tabelelor și graficelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 2
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 3
Capitol ul I. Rolul evenimentelor (festivalurilor) în dezvoltarea destinațiilor ………………………….. …… 5
1.1. Tipuri de festivaluri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 5
1.2. Impactul festivalurilor asupra localnicilor și comportamentul consumatorilor ……………………. 7
1.3. Marketingul festivalurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 8
1.4. Managementul evenimentelor și imagi nea destinațiilor ………………………….. …………………….. 10
Capitolul II. Aspecte financiare în organizarea festivalurilor ………………………….. ……………………… 11
2.1. Managementul evenimentelor în situația economică și politică actuală ………………………….. . 11
2.2. Formarea capitalul necesar pentru organizarea festivalurilor ………………………….. ……………… 12
Capitolul III. Managementul e venimentelor – element esențial în succesul dezvoltării culturale ….. 15
3.1. Considerații generale privind managementul evenimentelor ………………………….. ……………… 15
3.2. Planul de acțiune în organizarea evenimentelor și festivalurilor ………………………….. …………. 16
3.2.1. Conceptul de festival ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 17
3.2.2. Misiune și viziu ne ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 18
3.2.3. Obiective ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 18
3.2.4. Analiza SWOT ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 19
3.2.5. Data și lo cul evenimentului ………………………….. ………………………….. ………………………… 19
3.2.6. Planul de acțiune ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 20
3.3. Constituirea echipei de management al evenimentelor ………………………….. ……………………… 20
Capitolul IV. Studiu de caz : Hora Bucovinei ………………………….. ………………………….. ………………… 22
4.1. Turismul în zona județului Suceava ………………………….. ………………………….. …………………… 22
4.2. Analiza evenimentului Hora Bucovinei ………………………….. ………………………….. ……………… 26
4.2.1. Motivația alegerii studiului de caz ………………………….. ………………………….. ……………….. 26
4.2.2. Obiectivele și metodologia stud iului de caz ………………………….. ………………………….. ….. 28
4.2.3 . Observarea participativă și cercetarea pe baza chestionarului ………………………….. ………. 29
4.3. Propuneri de optimizare a managemenulu i evenimentelor în baza studiului de caz realizat .. 37
Concluzii și propuneri ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 38
Referințe bibliografice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 40
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 43

2
Lista figurilor, tabelelor și graficelor

Figura 1 .1. Tipuri de evenimente ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 6
Figura 1 .2. Obiectivele marketingului cultural ………………………….. ………………………….. ………………… 9
Figura 3 .1. Riscuri întâlnite în managementul evenimentelor ………………………….. ………………………. 15
Figura 3.2. Reprezentarea principiilor SMART ………………………….. ………………………….. ……………… 18
Figura 3.3. Obiective urmărite în supravegherea personalului ………………………….. ……………………… 21

Imagine 1 .1. EFFE – Europe for Festivals, Festivals for Europe ………………………….. …………………….. 5
Imagine 3 .1. 10 pași pentru organizarea evenimentelor ………………………….. ………………………….. ….. 17
Imagine 4 .1. Imagini de la festivaluri din județul Suceava ………………………….. ………………………….. . 24
Imagine 4 .2. Imagini de la Hora Bucovinei an 2016 ………………………….. ………………………….. ………. 26
Imagine 4.3. Afis Hora Bucovinei an 2016 ………………………….. ………………………….. …………………… 29
Imagine 4.4. Expozițiile meșterilor populari de la Hora Bucovinei an 2016 ………………………….. …… 30

Grafic 4.1. Numărul de vizitatori prezenți la Hora Bucovinei ………………………….. ………………………. 31
Grafic 4.2. Mot ivele participării la eveniment ………………………….. ………………………….. ……………….. 33
Grafic 4.3. Surse de informații utilizate pentru planificarea participării la eveniment ………………….. 34
Grafic 4.4. Unitatea de cazare utilizată ………………………….. ………………………….. …………………………. 35
Grafic 4.5. Importanța evenimentului în vizitarea destinației ………………………….. ……………………….. 35
Grafic 4.6. Ce ați fi făcut dacă acest eveniment nu ar fi avut loc? ………………………….. ………………… 36
Grafic 4.7. Ați postat orice informații despre acest eveniment în social media? ………………………….. 36

3
Introducere

În prezent, industria organizării de eveniment e și managementul acestora jo acă un rol
important în societatea noastră. Oamenii se confruntă cu o mulțime de ocazii pentru organizarea de
evenimente, spre exemplu: evenimente educative, religioase, militare, conferințe internaționale și
naționale , petreceri de firm ă, festivaluri, târ guri, spectacole etc. Aceste evenimente sunt o parte
integrată a vieții noastre sociale , în care avem ocazia să întâlnim persoane diferite, din medii
diferite. De aceea pentru a organiza un eveniment bun și de succes este neapărată nevoie de un
proces minu țios și detaliat de planificare, de manageri de evenimente și de o echipă bine pregătită
care să colaboreze eficient. Pentru a crea un eveniment durabil și bine organizat, toate etapele
procesului de planificare, de organizare și de punere în aplicare treb uie să fie în armonie și să fie
corelate între ele.
Într-un mediu economic, aflat mereu în competiție, formarea unei imagini bune a unui oraș
sau a unui stat, imagine care să -l diferențieze și să -i ofere unicitate , este absolut necesară. Această
imagine p oate fi creată prin valorificarea culturii locale sau prin organizarea de festivaluri și
evenimente speciale.
În general, festivalurile sunt organizate pentru a răspunde nevoilor spec ifice ale unei
comunități și în același timp, pentru a furniza divertisme nt. Totodată organizarea unui festival îi
oferă posibilitatea unei comunități de a rămâne unită și de a evolua împreună.
Prezenta lucrare se intitulează Managementul evenimentelor și rolul lor în alegerea
destinației turistice. Studiu de caz : Hora Bucovine i și tratează aspecte din managementul
evenimentelor, fiind elaborată p e baza unei bibliografii ample și de actualitate ce face trimiteri în
domeniul managementului organizării de evenimente, îndeosebi a festivalurilor , reflectând
necesitatea organizării a cestora. Am ales această temă întrucât am dorit să arăt importanța pe care o
au festivalurile în plan social, cultural și chiar turistic. Un eveniment, de asemenea natură, reprezintă
pentru oameni o experiență, o modalitate de petrecere a timpului liber, u n mijloc de socializare, de
cunoaștere, un factor de promovare și dezvoltare a comunității dar și o atracție turistică.
Lucrarea este structurată pe patru capitole în cadrul cărora sunt prezentate și detaliate
elementele esențiale ale managementului eveni mentelor precum și influența acestora asupra
turismului.
În primele trei capitole ale acestei lucrări sunt reflectate noțiunile teoretice ce au stat la baza
întocmirii acestia, în timp ce cea de -a doua parte, partea practică, aferentă ultimului capitol pr ezintă
o analiză a festivalului Hora Bucovinei de la Frasin.
În primul capitol Rolul evenimentelor (festivalurilor) într-o societate informatizată am
prezentat importanța organizării acestor evenimente chiar dacă societatea contemporană este
împânzită de a lte mijloace moderne de socializare. În cea dea doua parte a capitolului am studiat
impactul festivalurilor asupra dezvoltării orașelor și a importanței dobândite de către localitățile
gazdă , după organizarea acestor evenimente.
Capitolul al doilea Aspec te financiare în organizarea festivalurilor urmărește aducerea în
prim plan a principalelor ipostaze ale organizării festivalurilor în perioadele economice dificile,
pornindu -se de la faptul că în vremuri de criză, cetățenii par a fi deschiși și îmbrățișea ză în mod
natural manifestări culturale și oportunități de relaxare socială și culturală. De asemenea în cuprinsul
capitolului sunt prezentate aspecte referitoare la finanțatea unui festival și la întocmirea bugetului
necesar pentru organizarea unui astfel de eveniment.
Al treilea capitol Managementul evenimentelor – element esențial în succesul dezvoltării
culturale prezintă coordonatele managementului pentru creearea unui eveniment de succes. Un
festival care nu dispune de un management adecvat și compe tent este predestinat eșecului chiar
înainte de debut. În acest capitol sunt descrise competențele și aspectele de care trebuie să țină cont

4
un manager de evenimente. Acesta trebuie să plece de la ideea că o rice festival de succes se bazează
pe un scop bin e pus la punct și pe un concept puternic și trebuie să își coordoneze eficient echipa.
Managerul trebuie să se asigure că membrii echipei sale sunt oameni bine pregătiți, care lucrează
eficient, în condiții de presiune și trebuie să mențină echilibrul într e membrii echipei sale. Pornind
de la premisa că o echipă nu înseamnă uniformizare consider că personalitatea, pregătirea și
experiența fiecărui membru aduce stabilitate și energie procesului de colaborare. Cel mai important
este ca membrii echipei să se r especte, să se înțeleagă și să creadă în misiunea lor comună.
Lucrarea se încheie cu capitolul al patrulea intitulat Studiu de caz: Hora Bucovinei , în cadrul
căruia am realizat o analiză asupra persoanelor prezente la acest festival . Analiza s -a efectuat prin
aplicarea unui chestionar asupra a 50 de persoane cu scopul de a evidenția importanța evenimentelor
și a festivalurilor în alegerea destinației turistice dar și pentru a identifica gradul de satisfacție a
turiștilor.
În zilele noastre, societatea se caracterizează prin existența a două tendințe opuse: una de
globalizare, cealaltă de particularizare – regionalizare. În contextul globalizării, se tinde din ce în ce
mai mult către uniformizare, folclorul realzând liantul dintre prezent și identitate.

5
Capitolul I. Rolul evenimentelor (festivalurilor) în dezvoltarea destinațiilor

1.1. Tipuri de festivaluri

Evenimentele au avut întotdeauna un rol important în societate marcând momentele
semnificative pe care oamenii le împ ărtășesc împreună. În trecut, cele mai multe evenimente au fost
o parte integrantă a structurii sociale spre exemplu sărbătorile religioase, festivaluri culturale și
spațiile de tranzacționare oferite de piețele obișnuite și târguri.
Astfel de evenimente intensifică trăirile turiștilor și îi fac pe aceștia să trăiască experiențe
unice. De obicei oamenii anticipează dacă un anumit festival sau eveniment va fi unul deosebit. Un
declanșator important pentru experiența extraordinară este interacțiunea interper sonală și
sentimentul de comuniune cu alte persoane1.
În societatea contemporană rețelele de socializare reprezintă o nouă morfologie socială și
întreaga structură socială pare a fi organizată în ju rul acestora. Această creștere a rețelelor sociale
este d ată de o nouă revoluție în domeniul tehnologiei informației și procesele de globalizare. Acum
oamenii afla despre organizarea unui eveniment de pe rețelele de socializare sau chiar pot să
participe la un astfel de eveniment din fața calculatorului prin int ermediul transmisiunilor live pe
internet. Chiar dacă acum nu li se d ă foarte mare importanță, în scurt timp, astfel de evenimente vor
lua amploare.
Spre exemplu după cum se poate observa din imaginea de mai jos, datorită unei platforme
europene numită EF FE – Europe for Festivals, Festivals for Europe, organizatorii de astfel de
evenimente își pot înscrie evenimentul pe aceasta platfomă și astfel vor beneficia de o vizibilitate
ridicată, posibilitatea de a găsi noi parteneri, implicarea în comunitatea arti stică și recunoașterea
valorii pe care o au.

Imagine 1 .1. EFFE – Europe for Festivals, Festivals for Europe
Sursa: http://www.effe.eu/, [accesat la 28.05.2016]

1 Sjanett de Geus, Greg Richards , Vera Toepoel, Conceptualisation and Operationalisation of Event and Festival
Experiences: creation of an Event Experience Scale , Pre-publication version of paper published in the Scandinavian
Journal of Hospitality and Tourism, 2015, p. 7, http://dx.doi.org/10.1080/150222 50.2015.1101933 , [accesat la
12.05.2016]

6
Având în vedere ritmul rapid al schimbărilor sociale, economice și culturale, evenimente le
continuă să -și asume noi funcții în societate. Într-o lume din ce în ce mai interconectată,
evenimente le încep să -și asume noi roluri în “conectarea oamenilor”.
Orașele și regiunile încep să utilizeze rețelele sociale în promovarea evenimentelor pe care le
organizează pentru a aduce un număr mai mare de vizitatori și pentru a crește gradul de cunoaștere a
orașului.
Într-o lume dominată de modernism, urbanizare și mercantilism, folclorul își mai găsește
niște ni șe către sufletele noastre, din păcate, în ultima vreme doar prin intermediul mass -media ori
festivaluri specializate în acest sens. Din nefericire, prea puține la număr, iar dintre acestea doar
câteva sunt adevărate reușite în domeniu, cu elemente de aute nticitate și originalitate. În schimb,
majoritatea sunt expuneri de prost gust ce nu au, nici în clin, nici în mânecă, legături cu adevăratul
folclor, ci cu kitsch -ul2.
În orașele europene festivalurile reprezintă o componentă importantă a mediului cultura l. În
România, însă, un festival important reprezintă o experiență unică care este menită să îmbogățească
peisajul cultural și social. Făcând o comparație între Occident și țara noastră, nu se poate vorbi de
saturație în ceea ce privește oferta de astfel d e festivaluri culturale, existând astfel potențial pentru
îmbunătățirea și dezvoltare a acestor tipuri de evenimente.
În funcție de scopul evenimentului, acestea pot fi incluse în diverse categorii, spre exemplu
evenimente culturale, muzicale, religioase et c. În figura de mai jos am prezentat o serie de astfel de
tipologii de evenimente:

Figura 1 .1. Tipuri de evenimente
Sursa: Prelucrare realizată de autoare

2 Chițu Ciprian, Folclorul Românesc – aspecte diacronice, sincronice și reflecții contemporane , Ghidul iubitorilor de
folclor nr.5/2015, Editura Lidana, Suceava, 2015, p. 24 Tipuri de
evenimente Evenimente
culturale
Evenimente
muzicale,
festivaluri
Competiții
sportive
Evenimente
politice Evenimente
personale/
private Evenimente
religioase Evenimente
comerciale,
de
promovare

7
Aceste categorii de evenimente sunt stabilite în funcție de scopul lor. Întrucât evenimentele,
festivalurile au facut și fac parte din cultura și tradiția unei națiuni, consider că organizarea de astfel
de evenimente este benefică pentu țara sau loc alitatea gazdă. Mai mult, orice astfel de eveniment
prom ovează turismul țării gazdă și ajută la dezvoltarea economică a acesteia iar pe localnici îi face
mândrii și îi ajută să -și îmbunătășească cunoștințele despre propria lor identitate.
În funcție de preferințele consumatorului, festivaluri le pot fi caracteri zate ca fiind3:
– esențiale – consumatorul "nu poate trăi fără" ele;
– bunuri pentru confort – evenimente pen tru care există o preferință puternică, dar care nu
implică costuri ridicate. De exemplu, în cazul în care consumatorul nu dispune de
suficiente resurs e bănești pentru a -și permite o vacanță în afara țării el poate opta să
particip e la un festival local care să -i ofere oarecum aceleași posibilități de relaxare;
– bunurile care sunt cerute și dorite, dar ale căror cumpărare poate fi amânată pe baza unui
motiv bun ;
– bunuri de lux, adică bunuri cu un preț foarte ridicat care indicând faptul că acestea sunt
primele la care se poate renunța atunci când se agravează condițiile economice.

1.2. Impactul festivalurilor asupra localnicilor și comportamentul consumat orilor

Principalul avantaj al organizării de festivaluri consider că este dat de promovarea
evenimentului respectiv, a locului dar și a tradițiilor și obiceiurilor din acea zonă . Spre exemplu
organizarea unui festival folcloric promovează muzica și dansur ile populare, articolele de artizanat,
cunoașterea obiceiurilor tradiționale agricole cum ar fi culesul recoltelor (al strugurilor), sau
sărbătorile câmpenești.
În unele destinații turistice obiceiurile, evenimentele tradiționale, festivalurile și toate
celelalte el emente caracteristice au ajuns foarte cunoscute și reprezintă atracții turistice care atrag
anual mii de turiști: carnavalul de la Rio, carnavalul din Veneția, festivalul berii October Fest din
Germania etc.
Alte efecte pozitive sunt date de prom ovarea relațiilor interculturale, diferențierea produselor
turistice autohtone de cele străine, creșterea nivelului de educație și cultură, susținerea tradițiilor și a
articolelor populare, susținerea activității turistice în afara sezonului și de ce nu cr eșterea nivelului
de trai.
Greg Richard4 susține că beneficiile organizării de festivaluri într -un oraș sunt:
– îmbunătățirea calității vieții în oraș;
– activi tăți creative;
– creșterea audienței;
– crearea de parteneriate;
– oportunități recreative și educaționale ;
– beneficii economice și sociale;
– posibilități de dezvoltare la nivel național și internațional;
– îndeplinirea obiectivelor civice.

3 Lyck Lise, Long Phil, Xenius Allan Grig e, Tourism, festivals and cultural events in time of crisis , Copenhagen
Business School Publications, Denmark, 2012, p. 16 , http://www.encatc.org/me dia/287 –
tourism_festivals_and_cultural_events_in_times_of_crisis.pdf , [accesat la 12.05.2016]
4 Greg Richards, Why cities need to be eventful , chapter 1, p. 19,
https://www.academia.edu/1295507/Eventful_Cities_Cultural_Management_and_Urban_Revitalisation , [accesat la
18.05.2016]

8
Același autor spune că în ultimii 15 ani s -a observat o creștere majoră a numărului de
festivaluri în orașele din Europa dar creșterea este de așa natură încât este dificil de determinat
numărul exact de festivaluri existente la momentul actual.
Studii anterioare privind gradul de satisfacție a consumatorilor au avut tendința de a se
concentra asupra factorilor determinanți "cog nitivi" de satisfacție. Cu toate acestea, în evenimente
precum festivalurile, acest lucru ar putea să nu fie suficient pentru a înțelege pe deplin factorii
determinanți ai satisfacției. Emoțiile sunt în centrul experienței și, prin urmare, acestea ar trebu i să
fie, incluse în modelele de satisfacție. Rezultatele studiului arată că emoțiile contribuie la explicarea
satisfacției participanților la diverse festivaluri. Mai mult decât atât, emoțiile pozitive au fost
principalul factor determinant al satisfacție i generale. Părerile legate de mâncare și băutură,
personal, facilități și informare și organizare fac de asemenea parte din ansamblul elementelor ce
oferă satisfacție participanților5.
Managerul d e evenimente trebuie să țină cont în organizarea festivalul ui de așteptările
publicului, de emoțiile și sentimentele acestora.
Greg Richards6 încurajază toate orașele din lume să dezvolte și să utilizeze evenimentele
culturale deoarece e le au devenit parte integrantă din viața de zi cu zi a cetățenilor. Astfel de
evenimente sunt o sursă de creativitate, sporesc activitatea orașului, pot fi ut ilizate pentru a stimula
indust riile creative și le oferă cetățenilor să profite de efectele lor.

1.3. Marketingul festivalurilor

Aplicarea marketingului în domeniul culturii presupune experimentarea unor metode noi de
investigare a consumului cultural și a comportamentului consumatorilor. Acesta a apărut ca urmare
a dezvoltării teoriei specifice marketingului serviciilor și marketingului social și a fost pusă în
evidență odat ă cu evoluția cul turii de masă, industializată ( industia filmului, a muzicii).
Consumatorul de servicii culturale este oarecum o categorie atipică de consumator întrucât
este mai pretențios și vrea experiențe unice de consum.
Crearea de evenimente este, în primul rând, o problemă de imaginație, firma turistică putând
face un moment special, cu ecouri publice, din inaugurarea unor birouri turistice, stațiuni, noi
mijloace de transport sau structuri de primire, din aniversările înființării agenției sau ale un ității de
cazare; poate fi, de asemenea, marcat ca eveniment momentul în care o stațiune a atins un important
număr rotund de turiști străini veniți în vacanță, cel al semnării, într -o stațiune, a unui acord turistic
internațional, al organizării (declanșă rii) unei “săptămâni gastronomice” cu temă (de exemplu,
organizarea în cadrul birourilor de turism din străinătate a unei săptămâni a gastronomiei, vinurilor
și folclorului din țara noastră); evenimente mai pot fi expozițiile de artă culinară (cu degustări de
produse specifice unei anumite zone turistice, diferite concursuri sau festivaluri, de exemplu,
Festivalul Plăcintei sau al Sarmalelor, organizate special pentru promovarea turismului românesc,
sau festivaluri de film, muzică etc.)7
Prin oferirea de se rvicii de calitate se asigură implicit menținerea și atragerea de noi
consumatori. Fiecare membru al echipei contribuie la perceperea pozitivă sau negativă a calității de

5 Moital Miguel, Jackson Caroline, Gouthro Mary Beth, Examining the contribution of emotions to festival satisfaction
using logistic regression , School of Tourism, Bournemounth University Dorset, United Kingdom, p. 1,
https://www.academ ia.edu/14401111/EXAMINING_THE_CONTRIBUTION_OF_EMOTIONS_TO_FESTIVAL_SAT
ISFACTION_USING_LOGISTIC_REGRESSION , [accesat la 04.05.2016]
6 Greg Richards, Why cities need to be eventful , chapter 1, p. 37
https://www.academia.edu/1295507/Eventful_Cities_Cultural_Management_and_Urban_Revitalisation , , [accesat la
18.05.2016]
7 Nedelea Alexandru, Marketing în comerț, turism și servicii – note de curs , Univ ersitatea Ștefan cel Mare, Facultatea
de Științe Economice și Administrație Publică, Suceava, 2009, p.89

9
către clienți. În timpul derulării evenimentului pot fi implicate un număr redus de p ersoane, însă
prestația acestora este indispensabilă de ceilalți membri ai echipei aflați în “spatele cortinei”.
Trebuie să conștientizăm faptul că în viitorul apropiat va fi o cerere tot mai mare pentru
turismul cultural ceea ce va reprezenta un benefici u economic și social într -o regiune. Crescând
furnizarea unei experiențe de turism care se bazează pe oportunități culturale, implicarea
comunității, și calitatea evenimentelor planificate autoritățile vor contribui la atragerea de turiști și la
dezvoltare a locală și regională.
Pentru un turist percepții le referitoare la raportul calitate – preț al unui anumit eveniment, și
ușurința de acces pot fi importante în luarea deciziei de a reveni sau nu ediția următoare la
evenimentul respectiv. Un rol important în luarea acestei decizii îl au de asemenea și valorile
emoționale precum starea de spirit și alte valori condiționate , cum ar fi: transportul adecvat, calitatea
evenimentului (muzica, spectacolul în sine), posibilitățile de cazar e etc.

Figura 1 .2. Obiectivele marketingului cultural
Sursa: Prelucrare realizată de autoare

Figura de mai sus evidențiază obiectivele marketingului cultural. Scopul este de a aduce, prin
metode de marketing eficiente , consumato rii de la baza piramidei spre vârful acesteia, pornind de la
atragerea lor, continuând cu satisfacerea nevoilor acestora și cu menținerea lor și încheind implicit
cu intensificarea leg ăturilor și dezvoltarea evenimentului prin atragerea de noi consumatori.
După participarea la un eveniment, vizitatorii încep să -și compare așteptările pe care le -au
avut în legătură cu evenimentul respectiv cu ceea ce au experimentat efectiv. Această post evaluare
făcută de consumator este o combinație între trăirile personal e, așteptările acestora, starea indusă de
eveniment, spusele prietenilor și ale familiei8.
Pentru organizatorii și managerii de evenimente cunoașterea raportului dintre satisfacția
vizitatorilor evenimentului, percepția lor asupra calității serviciilor și intenția lor de a participa la un
eveniment care este perceput ca fiind comparabil cu un eveniment anterior este foarte importantă
dacă doresc să construiască o piață de vizitatori fideli.

8 Greg Richards, Events in the network society: The role of pulsarand iterative events , 2015, p. 3
https://www.academia.edu/20150929/Events_in_the_network_society_The_role_of_pulsar_and_iterative_events ,
[accesat la 12.05.2016]
CREȘTEREA
MENȚINEREA
SATISFACEREA
ATRAGEREA

10
1.4. Managementul evenimentelor și imaginea destinațiilor

Festi valurile joacă un rol important în îmbunătățirea imaginii orașului în care se desfășoară.
Oamenii asociază orașele cu o anumită calitate sau poveste și astfel iau decizia de a vizita
sau nu acel oraș. Spre exemplu, pentru mulți Parisul înseamnă romantism, Milano înseamnă modă,
Barcelona înseamnă cultură, New York -ul înseamnă energie, Rio de Janeiro înseamnă distracție, etc.
Teoretic există „șase modalități diferite prin care orașele se pot prezenta pe sine la nivel
global. Cele șase componente sunt: preze nța – statutul unui oraș la nivel internațional, locul –
atributele fizice ale unui oraș (climă, relief), potențialul – oportunitățile economice și educaționale
ale unui oraș, pulsul – stilul de viață specific unui oraș, oamenii – caracteristici specifice populației
locale: deschidere, diversitate culturală etc. și condiții necesare – calități de bază ale unui oraș, fiind
incluse în această categorie hoteluri, școli, transportul public și sportul”9.
Prin organizarea de festivaluri și implicit prin promovar ea locurilor se urmărește o readucere
la viață a orașelor, regiunilor și de ce nu a națiunilor. Această categorie de marketing vizează
satisfacerea publicului intern (adică a comunității locale) cât și a publicului extern (turiști, potențiali
investitori)10.
Promovarea orașelor prin intermediul culturii este destul de greu de realizat întrucât, în zilele
noastre, cultura nu vinde comparativ cu brandurile comerciale. Cultura este considerată ca fiind o
activitate neprofitabilă, mai degrabă caritabilă sau fi lantropică. Cu toate acestea, se poate observa o
concurență activă a orașelor pentru a deveni gazdele unor evenimente precum festivaluri de film, de
muzică, expozi ții etc.
Consider că existența acestor inițiative de promovare prin cultură este benefică în trucât viața
noastră nu trebuie să se reducă doar la branduri comerciale și publicitate excesivă.
Organizarea unui festival poate contribui la îmbunătățirea imaginii orașului în care se
desfășoară iar promovarea prin intermediul mass -media al unui festiv al va crea localității gazdă o
imagine pozitivă.
Deoarece trăim într -o lume în care imaginea joacă un rol important consider că domeniul
cultural contribuie în mare parte la formarea imaginii unui oraș, întrucât locurile sunt asociate cu
evenimentele des fășurate, cu muzica, arta, cinematografia, moda, obieiurile etc. Un mediu cultural
dinamic va oferi o imagine pozitivă localității respective.
Pentru a se crea o imagine pozitivă și pentru a face cunoscută o localitate, consider că
pregătirea și organizar ea unui festival trebuie făcută ținând cont de strategia de marketing a
localității respective.

9 Botnaru Andra Cristina, Interesat de city branding? – despre banding de oraș în contextul capitală culturală
europeană , Editura Lemen, Iași, 2009, p. 89
10 Richards Greg , Events in the network society: The role of pulsarand iterative events , 2015, p . 6,
https://www.academia.edu/20150929/Events_in_the_network_society_The_role_of_pulsar_and_iterative_events ,
[accesat la 12.05.2016]

11
Capitolul II. Aspecte financiar e în organizarea festivalurilor

2.1. Managementul evenimentelor în situa ția economic ă și politic ă actual ă

În vremuri d e criză, cetățenii par a fi deschi și și îmbrățișează în mod natural manifestări
culturale și oportunități de relaxare socială și culturală. Pentru oamen ii din întreaga lume,
festivaluri le și evenimente le devin activități care să le permit ă, cel puțin tempo rar, să uite de
preocupările lor de zi cu zi .
Festivalurile și alte evenimente trebuie să fie văzute ca instrumente ce dezvoltă economii. În
anul 2009, turismul din unele țări a avut de suferit: sosirile internaționale au scăzut cu 4%,
înnoptările cu 7%, iar cheltuielile asociate turismului cu 9%, provocând pierder i companiilor
aeriene, hoteluril or, tour operatorilor, agențiilor de voiaj, operatoriilor de afaceri mici în destinații
turistice, iar în unele cazuri, economiilor locale în ansamblul lor. Ca un efort făcut pentru a aduce
turiștii înapoi, unele orașe au apelat la evenimente culturale pentru a crea sau sprijini noi branduri de
oraș și au depus eforturi suplimentare într -o tendință, deja existentă înainte de criză, care solicita ca
orașele să se dif erențieze pe baza ofertele lor culturale. După anii 1990, acest lucru a dus la
renașterea folclorului aproape uitat și de investiții în conservarea patrimoniului local. În alte cazuri,
investițiile publice au atras proiecte majore de infrastructură a cărui scop a fost de a găzdui
evenimente de mari dimensiuni11.
Pentru dezvoltarea unor evenimente culturale în condiții de criză, managerii c are lucreză în
astfel de indust rii culturale și turi stice trebuie să -și dezvolte noi abilități. Profesionalismul, gândire a
strategică, dezvoltarea și respectarea politicilor, crearea de rețele de abilități, impactul social,
creativitate a artistică, fler ul pentru marketing, și înțelegerea aspectelor economice pentru a măsura
rentabilitatea investiției sunt doar câteva dintre trăsăturile care urmează să le cunoască și să le dețină
aceste persoane.
Un manager trebuie să cunoască faptul că un festival are loc datorită unui eveniment sau date
dintr -o cumunitate și implică în mare parte actorii locali iar majoritatea părților sun t interesate
asupra imagin ii pe care acest festival îl reflecta asupra localității lor.
Un festival în faza de lansare este adesea unul slab organizat, care poate permite ca în edițiile
următoare să se apeleze la inovații și idei noi, creative. Simpla prez ența fizică a oamenilor într -un
loc nu se poate numi festival. Atunci când o nouă idee creativă suferă transformări pentru
dezvoltarea unui festival, acesta include abilități logistice și constituie o sarcină majoră de marketing
pentru manager. Acest a trebuie să vândă tema într -un mod cât mai atractiv pentru a-i face pe oameni
să călătorească și să participe la festival. Sarcina principală a managerului implică vânzarea de idei
inovative și de servicii, furnizarea de capital, și dezvotarea propriilor abilit ăți manageriale și
antreprenoriale pentru ca festivalul să devină un succes12.
Pornind de la cei 4 P din mixul de marketing organizarea și susținerea unui festival
presupune:
– Produs ul. Festivalul trebuie să fie un serviciu care să ofere valoare . Practic, managerul
trebuie să urmărească introducerea de produse , activități noi sau să urmărească
îmbunăt ățirea celor existente.

11 Lyck Lise, Long Phil, Xenius Allan Grige, Tourism, festivals and cultural events in time of crisis , Copenhagen
Business School Publications, Denmark, 2012, p. 12, http://www.encatc.org/media/287 –
tourism_festivals _and_cultural_events_in_times_of_crisis.pdf , [accesat la 12.05.2016]
12Richards Greg, Sjanett de Geus, Toepoel Vera Conceptualisation and Operationalisation of Event and Festival
Experiences: creation of an Event Experience Scale , Pre-publication version o f paper published in the Scandinavian
Journal of Hospitality and Tourism, 2015, p. 4, http://dx.doi.org/10.1080/15022250.2015.1101933 , [accesat la
12.05.2016]

12
– Prețul trebuie să fie competitiv și trebuie să genereze profit .
– Plasament ul. Locul trebuie să fie ales în așa fel încât să permită turișt ilor să ajungă cu
ușurință
– Promovarea include modurile în care oferta de servicii este comunicat ă potențialilor
clienți.
Folosind acești 4 P, managerii pot comercializa cu succes festivalurile și pot asigura
succesul unei activități ce ține de hobby -ul, timpul liber și activitățile non-carieră ale publicului.
Pentru a înțelege mai mult e despre natura marketingului festivalului, manageru l trebuie să
analizeze structura preferințelor și a comportamentului consumatorilor în rândul participanților la
festiva l.
Festivaluri sunt exemple de evenimente care presupun o organizare flexibilă și prin
intermediul cărora se pun în aplicare idei inovative.
În momente de criză financiară, bugetul public destin at evenimentelor culturale este analizat
mai în detaliu, cu s copul de a reduce, eventual cheltuielil e, dar pe de altă parte nu trebuie să uităm
faptul că organizarea unui festival presupune implicarea unui număr mare de voluntari13.
Consider că autoritățile locale ar trebui să se implice activ în organizarea de eveni mente
culturale, festivalur i și alte activități întrucât aceste evenimente atrag vizit atori care pe lângă faptul
că participă la evenimentele respective, merg la cumpărături în magazine le locale , mănâncă în
restaurantele locale, în multe cazuri, rămân peste noap te în hoteluri și pensiuni . Mai mult decât atât,
spre exemplu târgurile de istorie , de antichități din centrele orașelor istorice constituie un factor în
comerțu l local , la fel și festivalurile de toamnă . Prin urmare, aceste evenimente sunt potrivi te pentru
atragerea de noi turiști în afara sezonului .
Un alt exemplu pentru sprijinirea economiei locale, în situații de criză și nu numai, se referă
la faptul că turiștii atrași prin astfel de evenimente pot să cumpere diferite produse fabricate local
sau restaurante le pot oferi un meniu bazat pe preparate pregătite cu ingrediente locale.
Investițiile în aceste evenimente gen festivaluri și târguri au de obicei trei obiective
principale:
– promovarea tradiți ilor;
– oferirea de sprijin magazine lor, restauran telor locale și întreprinzătorilor locali , și
– promova re orașelor .
Având stabilite aceste obiective bugetul pentru organizarea acestor evenimente va fi pe
deplin justificat având drept scop dezvoltarea socială și economică a orașului, iar locuitorii vor fi
mulțumiți deoarece li se oferă un prilej de relaxare și socializare prin participarea la astfel de
festivaluri.

2.2. Formarea capitalul necesar pentru organizarea festivalurilor

O bună gestionare financiară este fundamentală în organizarea unui eveniment de succes.
Orice manager trebuie să -și creeze un plan financiar, să fie realist, să încerce să mențină costurile în
limitele bugetului planificat.
Festivalurile atrag turiști, creează beneficii economice, îmbunătățesc imaginea locului în care
sunt organiz ate și creează noi oportunități pentru comunitate.
Complexitatea festivalurilor culturale impune c ăutarea unor surse de finan țare multiple, care
să asigure desf ășurarea lor în bune condi ții. În cazul activit ăților culturale, guvernul r ămâne cel mai
importa nt sus ținător financiar. Guvernul sus ține artele atât în mod direct, prin subven ții, granturi și
premii, cât și în mod indirect prin oferirea unor reduceri de taxe. Importan ța sprijinului public este

13 ***, Event Management plan checklist and guide , p. 6, http://www.gdc.wa.gov.au/wp -content/uploads/2015/11/Event –
Management -Plan-GDC -Toolkit.pdf , [accesat la 12.05.2016 ]

13
cu atât mai mare în cazul unor forme artistice care nu p ot supravie țui doar prin sprijinul
consumatorilor. Impactul cultural, social și economic al multor festivaluri a dus la ob ținerea unui
sprijin din partea guvernului, care a asigurat supravie țuirea acestor evenimente culturale. În acela și
timp dependen ța de subven țiile guvernamentale a inclus festivaluril e în domeniul public, în
organizarea lor gândirea economic ă fiind trecut ă pe plan secund, comparativ cu rolul cultural și
social14.
Sunt de părere că festivalurile ar trebui să vând ă produse și servicii pentr u a genera suficient
profit astfel încât s ă justifice existen ța lor.
Majoritatea actorilor culturali (peste 80%) consideră că scăderea cifrei de afaceri este,
respectiv va fi, efectul recesiunii economice. Modul în care criza economică și elemente specifi ce se
îmbină pentru a produce o scădere a dimensiunii cifrei de afaceri variază în funcție de domeniul avut
în vedere. Expansiunea accesului la internet poate fi un factor deosebit de important. Spre exemplu,
în cazul caselor de producție muzicală, chiar d acă în general primele luni ale anului sunt mai
restrânse în ceea ce privește vânzarea, reprezentanții acestora remarcă o tendință descendentă
comparativ cu anul trecut15.
Criza economică a avut un impact decisiv asupra declinului activităților legate de in vestiții în
domeniul culturii și în special al formării profesionale a resurselor umane și al promovării. Spre
exemplu în ceea ce privește evoluți a resurselor umane, un specialist din domeniul cinematografic
este de părere că o astfel de criză economică nu ar trebui să afecteze nici calitatea și nici numărul
personalului angajat sau al colaboratorilor, întrucât fiecare dintre aceștia sunt specializați pe o nișă
de care este nevoie indiferent de contextul economic.
În domeniul spectacolelor, festivaluril or, specialiștii din domeniu au identificat momentul de
declanșare al crizei în luna august a anului 2008, când creșterea cotației euro față de moneda
naționala a determinat o creștere a cheltuielilor cu 5% -7%. O manifestare a contextului economic a
fost sesiz ată la nivelul comunicării cu partenerii financiari care refuză realizarea parteneriatelor pe
motivul dificultăților cu care se confruntă din cauza crizei. În ceea ce privește măsurile individuale,
unii actori culturali din domeniu au declarat că nu mai ac hiziționează aparatură tehnică pentru
evenimente deoarece instrumentele profesionale sunt foarte scumpe, alternativa fiind închirierea și
împrumutarea acestora. Ca estimări ale efectelor crizei în domeniu, specialiștii menționează o
schimbare a traiectorii lor profesionale, în sensul că se așteaptă ca unii profesioniști să se îndrepte
către activități comerciale. De asemenea, se așteaptă o serie de reorientări la nivelul producției și
creației ce au în vedere o creștere a atractivității bunurilor culturale. Există reprezentanți din
domeniu care consideră că pot apărea și efecte pozitive ale crizei, care ar putea readuce creativitatea
în activitatea de producție și ar putea determina trecerea într -un plan secundar a tehnologiei și
efectelor speciale costisitoa re16.
O oportunitate oferită de Uniunea Europeană este finanțarea pentru cultură. Prin intermediul
programelor precum Cultură, Media, Media Mundus, Europa Creativă se urmărește consolidarea
sectoarelor europene ale culturii și creației, promovarea diversit ății și bogăției culturale, creșterea
inteligentă, durabilă și favorabilă a culturii și adaptare a acesteia la era digitală oferind astfel noi

14 Balsan Bianca Maria, Festivalurile culturale: între sprijinul sectorului p ublic și contribuția economică a vizitatorilor ,
Conferința economică națională a cadrelor didactice și studenților, Criza economiei sau economia de criză – oportunități
și provocări ale pieței Românești , Editura Universitară, București, 2013, p. 25
http://www.spiruharet.ro/facultati/management -bucuresti/cercetare/e5e70dd489c3d3f3f235e006b047c954.pdf , [accesat
la 16.05.2016]
15 http://www.culturadata.ro/wp -content/uploads/2014/05/4_Efectele_Crizei_asupra_Operatorilor_Culturali_2009.pdf ,
[accesat la 17.05.2016]
16 http://www.culturadata.ro/wp -content/uploads/2014/05/4_Efectele_Crizei_asupra_Operatorilor_Culturali_2009.pdf
[accesat la 17.05.2016]

14
oportunități internaț ionale și cunoașterea pe piețel e din întreaga Uniune Europeană. Aceste
programe sprijină proi ectele de cooperare dintre organizațiile culturale și creative din UE, traducerea
și promovarea evenimentelor culturale specifice, platforme de promovare a a rtiștilor, festivalurile de
film, de muzică, tradiționale. Spre exemplu festivalul internațional de film de la Berlin reunește un
număr impresionant de tineri profesioniști talentați care pe parcursul a șase zile, au șansa de a
împărtăși experiențe și de a învăța de la experții din domeniu. Prin cadrul programului Europa
Creativă trei sute de scenariști , producători, regizori, compozitori, critici de film și editori sunt
selectați și invitați la Berlin, unde participă la ateliere și creează legături între artiștii tineri și cei
consacrați iar festivaluri de film precum cele din Transilvania, de la Sofia, Sarajevo și Istanbul trimit
aproximativ 15 lungmetraje în diverse țări, în cadrul unui turneu care beneficiază de o amplă
promovare17.
Bugetul unui eveniment este de fapt o proiecție a tuturor veniturilor și a cheltuielilor legate
de organizarea și desfășu rarea evenimentului respectiv . Acest buget ar trebui să fie personalizat
pentru fiecare categorie de eveniment în parte. Spre exemplu rubrica de venituri ar putea cuprinde
finanțarea de la instituțiile publice, de la fundații, spon sorizări, venituri obținu te din vânzarea
biletelor, venituri obținute din publicitate, alte categorii de venituri. Cheltuielile generate de
organizarea unui eveniment se împart în cheltuieli legate de administrare ( asigurări, caz are, salarii
personal, diverse taxe și comisioane, alte cheltuieli de administrare), cheltuieli cu preg ătirea locației
(cumpărare sau închiriere echipamente electronice), cheltuieli pentru asigurarea potecției și
siguran ței, cheltuieli cu personalul medica l, cheltuieli cu onorariile artiștilor invitați, ch eltuieli c u
publicitatea și promovarea ( afișe, pliante, bannere, mape de prezentare, pachete promoționale) etc.
În pregătirea bugetului pentru organizarea unui eveniment orice manager trebuie să aibă în
vedere următoarele aspecte:
– Să se asigure că dispun e de un fond pentru situații neprevăzute ;
– Să realize și să prezinte bugetul în mod clar;
– Să fie realist. Niciodată să nu includ ă surse de finanțare pe care este puțin probabil să le
obțină ;
– Să țină cont în realizarea bugetului de mărimea și natura evenimen tului.
Pentru succesul unui eveniment este important ca managerul să găsească răspuns la
următoarele întrebări: Evenimentul este viabil financiar? Evenimentul este durabil? . Dacă un
eveniment nu este viabil din punct de vedere financiar acesta nu va putea să fie nici durabil, probabil
nu va mai exista o a doua ediție. Î n ultimii ani, costul punerii în scenă a evenimentelor a crescut și
de aceea trebuie să se găsească diverse surse de finanțare.
Pentru început, managerul împreună cu echipa sa ar trebui să întocmească un plan de ven ituri
în care să prezinte obiectivele strâng erii de fonduri și potențialii parteneri care să finanțeze
evenimentul respectiv.
Strângerea de fonduri este uneori un proces greoi dar destul de inventiv. Sursele de venit ale
unui eve niment ar putea fi obținute prin vânzarea de bilete, taxel e de intrare, fonduri publice,
sponsorizări obținute de la agenții economici, de la fundații, sponsorizări obținute cu scopul
efectuării de publicitate în cadrul evenimentului etc. Strângerea de fon duri ar putea fi un proces
destul de lung de aceea în crearea planului de venituri ar trebui să se țină cont de acest lucru18.

17 Comisia Europeană, Cultură și audiovizual, Prețuim diversitatea culturală a Europei ,
http://europa.eu/pol/pdf/flipbook/ro/culture_audiovisual_ro.pdf , [accesat la 02.05.2016 ]
18 ***, Event Management plan checklist and guide , p. 7, http://www.gdc.wa.gov.au/wp -content/uploads/2015/11/Event –
Management -Plan-GDC -Toolkit.pdf , [accesat la 12.05.2016 ]

15
Capitolul III . Managementul evenimentelor – element esențial în succesul
dezvoltării culturale

3.1. Considerații generale privind managementul evenimentelor

Prin management în general se poate înțelege un mod de organizare și de utilizare mai bună
a resurselor de care dispunem.
Știința managementului vizează tot ceea ce implică cunoștințe de management, indiferent că
demersul se ra portează la firmă sau alt tip de organizație19.
Pentru organizarea unor evenimente de succes, managerul de evenimente trebuie să cunoască
foarte bine conceptul de management al evenimentelor. Indiferent de tipul de eveniment pe care îl
va organiza, manageru l de eveniment trebuie să fie o persoană informată și calificată.
Înainte de a organiza și planifica un eveniment este absolut necesar să se definească
evenimentul respectiv. Managerul de evenimente trebuie să cunoască caracteristicile cheie ale
evenimente lor: unicitatea, perisabilitatea, integritatea, ritualul sau ceremonia, mediul ambiant etc.
În zilele noastre, majoritatea oamenilor doresc să petreacă timp de calitate cu familia și cu
prietenii lor de aceea sarcina managerilor de evenimente devine mai di ficilă și în momentul de față
există o nevoie de specialiști pregătiți în domeniul managementului evenimentelor.
Următoare figură reflectă riscurile primare ce pot fi întâlnite în managementul
evenimentelor:

Figura 3 .1. Riscuri întâlnite în managementul evenimentelor
Sursa: ***, Event management,Case: The Annual International NIBS Conference in Lahti, Finland,
21-23 mai2014, http://www.theseus.fi/bitstream/handle/10024/82944/EVENT+MANAGEMENT+ –
+official+version.pdf;jsessionid=3868709DE4559794C3C3365845BB1442?sequence=1 , [accesat la
05.05.2016]

Pentru început se impune definirea noțiunii de eveniment în contextul activităților de turism
și implicit importanța organizării de evenimente pentru sectorul de turism. În literatura de
specialitate turistică termenul eveniment apare utilizat în contexte diferite, putând desemna fie o
întâmplare sau o manifestare importantă de natură socială, culturală, sportivă (o reuniune, un
congres, un festival, o olimpiadă sportivă, un campionat de fotbal etc.), fie o întamplare ieșită din
comun, unică și cu mare potențial de a oferi trăiri deosebite, emoții sau o experiență de viață de
neuitat. Organizarea de evenimente din prima categorie este o activitate ce capătă o importanță tot
mai mare în cadrul turismului de afaceri, alte evenimente ținând mai mult de turismul cultural. Cea
de-a doua categorie de evenimente a generat în ultimii ani o adevărată modă a turismului
evenimențial sau special, unele agenții de turism (numite event agencies) specializându -se în a

19 Burciu Aurel, Management – note de curs , Management – note de curs , Universitatea Ștefan cel Mare, Facultatea de
Științe Economice și Administrație Publica, Suceava, 2015, p. 5 Resurse umane
Riscuri legate de personal
și proasta lui organizare
Imposibilitatea
înlocuirii/substituirii Marketing
Riscul de a stabili
obiective nerealiste
Lipsa de participanți
Publicitate negativă Gestionarea mulțimii
Lipsa controlului ca
urmare a supraaglomerării
Lipsa de ieșiri de urgență
în caz de evenimente
neaștepate

16
oferta programe/pachete sau călătorii turistice centrate pe anumite evenimente u nice naturale
(eclipsa totală de soare, erupția unui vulcan etc.) sau tematice/puse în scenă (Dracula, festivaluri
medievale, festivaluri muzicale) care să permită turiștilor experiențe deosebite, de neuitat. Acest tip
de turism este asociat adesea și cu c el de aventură, de asemenea foarte gustat de un important
segment de turiști20.
Întrucât astăzi, marea majoritate a populației are asigurate nevoile fizice de bază, emoțiile,
sentimentele, experiența, trăirile sunt cele care ocupă acum locul principal în vi ața lor. Acesta este
punctul de plecare pentru noua ramură a ecomomiei și anume cea a industriei evenimentelor.
Consumatorii tind să nu se mai ocupe strict de bunurile materiale și de nevoile lor fiziologice
ci se vor axa pe satisfacerea sentimentelor, emo țiilor generate în urma cumparării sau consumului
unui produs. Acest lucru, consider că va evidenția tendința spre eveniment.
Teoria economică decizională spune: cu cât se consumă mai mult dintr -un bun, cu atât
valoarea adăugată scade dacă se consumă o uni tate în plus din acest bun. Iar dacă se depășește chiar
o anume cantitate, această valoare devine negativă. Cu alte cuvinte, chiar dacă se organizează tot
mai multe evenimente, tot mai exagerate, ele nu pot deveni decât obositoare sau plictisitoare.
Import ant este ca organizatorul de evenimente să analizeze corect cerințele clientelei, pentru a le
putea oferi evenimentele de care aceștia au nevoie și întrucât concurența este foarte mare, imaginația
și creativitatea acestora va fi pusă la grea încercare.

3.2. Planul de acțiune în organizarea evenimentelor și festivalurilor

Un eveniment ce nu dispune de o componentă de management puternică, ce are o organizare
deficitară și o gestionare greșită este predestinat eșecului, dar și toate acele festivaluri care ap ar ca o
copie a unor evenimente de succes sunt considerate ca fiind lipsite de identitate și originalitate. Aici
intervin întrebările: Cum poate supraviețui un festival? și Care sunt elementele care îl fac să reziste
în timp?
Pentru a răspunde acestor într ebări consider că orice eveniment ar trebui să se bazeze pe o
planificare riguroasă. O bună planificare este un proces continuu și de aceea planurile bune trebuie
să fie ușor adaptabile oricăror situații neprevăzute și să fie flexibile.
Pentru a organiza u n eveniment sau festival de succes consider că trebuie să pornim de la
următoarele aspecte: conceptul, misiunea și viziunea evenimentului, obiective, analiza SWOT,
decizii legate de data și locul evenimentului și planul de acțiune21.
Totodată organizatori i de evenimente trebuie să respecte cei 10 pași ai organizării unui
eveniment. Acești pași sunt detaliați în imaginea de mai jos. Pornind de la ideea organizării
evenimentului, managerul trebuie să își stabilească clar obiectivele, răspunzând la cele trei intrebări:
De ce este organizat evenimentul?, De ce ar trebui să participăm la respectivul eveniment? și Ce
vom învăța? Atenție deosebită trebui acordată și conținutului și metodei de planificare a
evenimentului.
Pentru a identifica resursele materiale, u mane, tehnice necesare indicat este ca managerul să
realizeze o listă a acestora, după care va trebui să -și formeze o echipă de oameni competenți cu
diverse aptitudini. Un bun manager întotdeauna va acorda atenție fiecărui detaliu și fiecărui membru
ale ec hipei. Acesta trebuie să comunice în permanență cu persoanele din subordinea lui. Odată ce
evenimentul a avut loc managerul trebuie să se asigure că a atins așteptările participanților de aceea
ar fi indicat să obțină un feedback din partea acestora.

20 Cosmescu Ioan, Turismul de afaceri și de evenimente , Universitatea Lucian Blaga, Facultatea de Stiințe Economice,
Sibiu, 2008, p. 4
21 ***, Events Management a practical quide, a reference for event planning and production in Scotland , 2006,
http://www.aoifeonline.com/uplds/EventScotlandGuide.pdf , p. 3, [accesat la 02.05.2016 ]

17
Ultimul pas constă în evaluarea evenimentului, pas în care trebuie apreciat modul în care
obiectivele au fost duse la îndeplinire și impactul e venimentului asupra publicului.

Imagine 3.1. 10 pași pentru organizarea evenimentelor
Sursa: http://www.zeus.aegee.org/portal/check -out-easy-steps -to-organizing -events/ [accesat la
28.05.2016]

3.2.1. Conceptul de festival

Orice festival de succes pornește de la un scop bine pus la punct și de la un concept puternic.
Organizatorii de astfel de evenimente pleacă de la o multitudine de idei printre care se numără:
sărbătorirea unu i eveniment important din oraș sau din zonă, prezentarea unei activități culturale sau
sportive, marcarea unui eveniment istoric, promovarea turismului din zonă, îmbunătățirea imaginii
orașului/zonei, lansarea unei cărți, melodii, invenții, etc.
Important este că fie identificată la timp oportunitatea creării unui astfel de eveniment și să
se răspundă la următoarele întrebări ținănd cont de factorii de risc22:
– Evenimentul este unic sau o copie a unui alt eveniment deja existent?
– Există cerere pentru un astfe l de eveniment?
– Există resurse suficiente pentru organizarea unui astfel de eveniment?
– Comunitatea și instituțiile locale vor sprijini organizarea unui astfel de eveniment?
– Evenimentul va fi viabil financiar?
– Evenimentul este sustenabil pe termen lung? Are potențial de dezvoltare?

22 ***, Events Management a practical quide, a reference for event planning and production in Scotland , 2006, p. 4,
http://www.aoifeonline.com/uplds/EventScotlandGuide.pdf , [accesat la 02.05.2016 ]

18
3.2.2. Misiune și viziune

Pentru a avea succes un festival trebuie să aibă o viziune și o misiune clară încă de la
început. Misiunea prezintă rațiunea de a fi a festivalului și justifică necesitatea existenței
evenimentului, iar viziunea este o proiecție a festivalului în viitor, o imagine de succes pe care
festivalul o țintește.
Prin definirea misiunii și a viziunii, organizatorul va fi capabil să comunice clar echipei sale
ce dorește să realizeze indicând astfel direcția și pu nctul de pornire atât către cei implicați în
organizare cât și către potențialii finanțatori23.
În esență, viziunea trebuie să descrie în termeni generali obiectivul evenimentului iar
misiunea trebuie să ofere mai multe detalii cu privire la modul de realiz are a viziunii dar în același
timp sa fie concisă.
Spre exemplu în organizarea unui eveniment al cărui scop este promovarea orașului Suceava
misunea ar putea fi constituită astfel: să devină una dintre cele mai cunoscute destinații în anul 2016
din România , iar misiunea: oferirea unui portofoliu viabil de eveniment pentru a atrage vizitatori în
orașul Suceava, pentru a atrage potențiali invesitori, pentru a consolida infrastructura culturală și
pentru a maximiza beneficiile economice, sociale și de mediu al e orașului Suceava.
Completând faptul că un festival are nevoie de o misune clară, o viziune creativă și un
concept bun și durabil succesul acestuia este garantat de un management de eveniment eficient.

3.2.3. Obiective

Managerul întotdeauna treb uie să știe să -și identifice și să definească obiectivele. Obiectivele
trebui e să ajute la realizarea misiunii și viziunii, trebuie să fie stabilite în mod clar ș i să respecte
principiile SMART, principii ce sunt evidențiate în figura de mai jos:

Figura 3.2. Reprezentarea principiilor SMART
Sursa: Prelucrare realizată de autoare

23 ***, Event management planning guide , City of Wodonga, p. 5, http://www.wodonga.vic.gov.au/leisure -arts-
visitors/events/images/Event_management_planning_guide.pdf , [accesat la 06.05.2016 ]
Obiective
Specifice
Măsurabile
Relevant
Real
Încadrat
în timp

19
Spre exemplu în organizarea unui eveniment managerul va avea în vedere ca obiectivele sale
să fie :
– Specific e: În situația în care obiectivul este de a atr age turiști la un eveniment, managerul
trebuie să specifice cât de mulți turiști va atrage.
– Măsurabil e: Pentru a ști câți turiși au venit la eveniment ar trebui să fie implementat un
sistem de monitorizare spre exemplu aplicarea chestionarelor sau captarea datelor de pe
bilete.
– Realizabil e: Spre exemplu un obiectiv care presupune atragerea unui num ăr de 1.000 de
vizitatori dintr -o regiune îndepărtată când ai la dispoziție un timp foarte scurt de
organizare a evenimentului nu poate fi considerat ca fiind un obiectiv realizabil.
– Relevant e: Dacă scopul evenimentului se referă exclusiv la comunitatea locală atragerea
turiștilor care să participe la evenimentul respectiv nu mai este relevantă.
– Realizabil e în timp : Trebuie să existe o dată limită de început și sfâ rșit pentru fiecare
obiectiv.

3.2.4. Analiza SWOT

La începutul oricărui proces de planificare, întocmirea oricărei analize SWOT va ajuta la
stabilirea punctelor tari, puctelor slabe, a oportunităților și amenințărilor legate de eveniment.
Analizând c u atenție influențele interne și externe care ar putea avea un impact pozitiv sau
negativ asupra evenimentului, dar luând în considerare și punctele tari și cele slabe, organizatorul va
ști la ce să se aștepte și va avea o imagine clară a desfășurării even imentului.
Orice organizator de evenimente trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte24:
– Managementul evenimentului: experiența în organizare , structura și numărul echipei de
organizare, aspectele financiare, viabilitatea planificării, încrederea actual ilor și
potențialilor finanțatori;
– Parteneri : suportul pe care aceștia îl pot oferi legat de influență, resurse, finanțe;
– Climatul social, economic, cultural, politic;
– Beneficiile oferite de eveniment;
– Potențialul de dezvoltare;
– Alți factori precum competi ția, tehnologia, legislația, mediul înconjurător.

3.2.5. Data și locul evenimentului

Niciodată nu trebuie subestimat timpul de planificare al unui eveniment. U n bun organizator
trebuie să acorde atenție dimensiunii și coplexității evenimentului, resurse lor și promovării
respectivului eveniment. Ca regulă generală, pentru ca un eveniment mic să fie un succes are nevoie
de aproximativ 6 luni de planificare în timp ce evenimentele mai mari de 1 an. Organizarea unor
evenimente internaționale de mare anvergur ă poate dura chiar ani25.
Alegerea datei pentru un festival poate constitui un element important în succesul sau eșecul
său. Trebuie să se acorde atenție aspectelor precum: natura evenimentului, vreme, publicul țintă,
concurență, resurse, alți factori.
Locu l de desfășurare trebuie ales astfel încât să răspundă nevoilor evenimentului dar și a
publicului său. Trebuie luate în consider are aspecte precum: istoricul evenimentului, buget,

24***, Events Management a practical quide, a reference for event planning and production in Scotland , 2006, pp.7 – 8,
http://www.aoifeonline.com/uplds/EventScotlandGuide.pdf , [accesat la 02.05.2016 ]
25 ***, Event management plan checklist and guide , p. 5, http://www.gdc.wa.gov.au/wp –
content/uploads/2015/11/Event -Management -Plan-GDC -Toolkit.pdf , [accesat la 12.05.2016 ]

20
unicitate, caracterul practic, viabilitatea financiară, publicul, transportu l și locurile de parcare
disponibile, cerințele publicului, aprobările de la instituțiile abilitate, infrastructura și legislația în
vigoare, eventualele restricții, etc.

3.2.6. Planul de acțiune

Planul de acțiune este un instrument de management care detaliază etapele cheie ale
evenimentului și activitățile acestuia reprezentată sub forma grafică a unui calendar. Acest plan
trebuie revizuit și actualizat în mod continuu.
Planul de acțiune al evenimentului poate include activități precum26:
– Scrierea și actualizarea planului de afaceri al evenimentului ;
– Identificarea și alegerea partenerilor evenimentului și a susținătorilor ;
– Activitatea de strângere de fonduri ;
– Probleme legate de aprobări, licențiere, probleme juridice și asigurări ;
– Etapa de bugetare ;
– Întâlniri cheie cu sponsori, parteneri, echipa de organizare ;
– Punerea în aplicare a strategiei de marketing ;
– Activitatea de mass -media ;
– Monitorizare, evaluare și raportare .
Complexitatea evenimentului va determina și complexitatea planului de acțiune a
eveni mentului.

3.3. Constituirea echipei de management al evenimentelor

Orice eveniment nu ar putea avea succes fără contribuția personalului și a voluntarilor în
organizarea acestuia.
În funcție de tip ul și dimensiunea evenimentului, de resursele disponibil e dar și de dome niile
cheie de responsabilitate, echip a de management al evenimentului po ate cuprinde: directorul de
eveniment, director de producție, administrator, asistent, asistent finanțe, manager de marketing,
manager media, coordonator de catering, artiști, interpreți, personal ce se ocupă de servicii de
siguranță și urgență, personal administrativ, casieri pentru bilete, personal însărcinat să se ocupe de
serviciu de informare, parcare etc.
Un bun organizator de evenimente trebuie să indice în mod simplu și clar atribuțiile fiecărei
persoane din echipa sa. Acest lucru se face prin elaborarea și prezentarea membrilor echipei a fișelor
de post. Elaborarea unei organigrame va stabili structura echipei de organizare a evenimentului și va
evidenția respo nsabilitatea și subordonarea fiecărei verigi a echipei.
Rolul managerului este de a obține și de a menține echilibrul între membrii echipei sale.
Personalul implicat în organizarea evenimentelor trebuie să fie capabil să lucreze în echipă, și în
condiții de presiune, de aceea managerul trebuie să se asigure că ace știa se completează reciproc.
Recrutarea și selecția trebuie să aibă la bază deplina înțelegere a cerințelor și specificului
fiecărui post și identificarea indivizilor care corespund cel mai bine cerințelor posturilor
respective27.

26 ***, Event management planning guide , City of Wodonga, p. 4, http://www.wodonga.vic.gov.au/leisure -arts-
visitors/events/images/Event_management_planning_guide.pdf , [accesat la 06.05.2016 ]
27 Chașovschi Carmen, Bordeianu Otilia, Management în comerț, turism și servicii – note de curs , Universitatea Ștefan
cel Mare, Facultatea de Științe Economice și Administrație Publică, Suceava, 2015, p. 31

21
La fel ca în cadrul societ ăților sau companiilor și în ca drul formării echipei de organizare a
evenimentelor „o serie de reguli ar trebui respectate tocmai pentru obținerea avantajului competitiv
pe seama angajaților:
– resursele trebuie să fie valoroase; oamenii sunt o sursă de avantaje competitive atunci când
ei se implică cu eficiență și efectiv în realizarea obiectivelor companiei;
– resursele umane trebuie să fie rare – cunoștințele, deprinderile, abilitățile să nu fi e egale cu
cele ale angajaților altor competitori;
– resursele trebuie să fie organizate deoarece rezultate bune pot fi obținute atunci când
talentul este combinat și dezvoltat în muncă.”28
Un bun manager trebuie să creeze un climat interior astfel încât a ngajații care servesc
consumatorii să aibă un compor tament și o atitudine pozitivă. Specialiștii din sectorul serviciilor
afirmă că atât creșterea productivității muncii cât și îmbunătățirea calității prestării depind de
existența unei cultur i în organizaț ie. Managerii trebuie să cultive în fiecare me mbru al echipei sale
sentimentul de mândrie că lucrează la organizarea acelui eveniment, de apartenență la sistemul de
valori, de angajare în îndeplinirea obiectivelor propuse și de loialitate.
Este important s ă se întocmească un program de perfecționare care să dezvolte nu numai
capacitatea de a servi a prestatorului ci și dorința personalului de a servi. Personalul insuficient
pregătit să îndepline ască un serviciu nu este motivat să-l presteze corect și de ace ea sunt de părere că
perfecționarea cunoștințelor deter mină încredere iar încrederea este un factor de motivație.
Organizațiile de succes din domeniul serviciilor culturale sunt cele care perfecționează
cunoștințele de specialitate ale angajaților dar și cele care depun eforturi să le modeleze
comportamentul. Cele trei obiective ce vor fi îndeplinite prin educarea personalului din echipa de
organizare a evenimentului sunt prezentate în figura de mai jos :

Figura 3.3. Obiective u rmărite în supravegherea personalului
Sursa: Prelucrare realizată de autoare
Livrarea unui serviciu de calitate este un efort al întregii echipe de aceea prestatorii de
servicii trebuie să aibă capacitatea și dorința d e a îndeplini serviciul p e care îl aș teaptă consumatorii.

28 Chașovschi Carmen, Managementul resurselor umane – note de c urs, Universitatea Ștefan cel Mare, Facultatea de
Științe Economice și Administrație Publică, Suceava, 2015 p. 98
Prezentarea unei
viziuni globale a
organizației dar și a
evenimentului
Eliminarea atitudinilor
indiferente și negative
Intensificarea
comunicării între
membrii echipei

22
Capitolul IV . Studiu de caz : Hora Bucovinei

4.1. Turismul în zona județului Suceava

Județul Suceava, model de conviețuire interetnică, reprezintă un mozaic cultural definitoriu
pentru cultura tradițională din Nordul Moldovei. Societ atea actuală definită de multiculturalitate și
interculturalitate dă posibilitatea fiecărui cetățean de a se regăsi într -o ofertă culturală echilibrată,
echidistantă și profesionistă.
Datorita poziției geografice favorabile aceste teritorii au fost locuite încă din secolole al II –
lea și al III -lea de dacii liberi. Mai târziu, Cetatea de Scaun a Sucevei devine cea mai importantă
cetate din Țara Moldovei iar extinderea acestor ținuturi s -a realizat o dată cu creșterea populației și
dezvoltarea meșteșugurilor. Fiind primul centru mitropolitan al țării, deținea numeroase lăcașuri
religioase în care au fost scrise manuscrise și cărți valoroase dar au fost realizate și țesături și
podoabe de artă și de cult. Timp de jumătate de secol, sub domnia lui Ștefan cel Mar e, destinul țării
a fost condus de aici, iar în Cetatea de Scaun și la Curtea Domnească s -au sărbătorit marile victorii
ale vremii29.
Cunoscut drept ținutul Bucovinei, județul Suceava este o zonă încărcată de tradiții și
obiceiuri românești, înzestrată cu p eisaje deosebite ce se află printre preferințele turiștilor români și
străini. Această zonă are un potențial economic, uman și turistic bine dezvoltat, făcându -se
cunoscută prin moștenirea culturală pe care a dobândit -o de la străbuni: costumele populare, ouăle
încondeiate, picturile bisericilor și a icoanelor, olărit, obiecte meșteșugărești etc.
Ținutul Sucevei este un loc încărcat de istorie și cultură datorită vastului patrimoniu istoric și
cultural deținut. Cele mai importante obiective turistice ce pot fi vizitate și care sunt păstrate din cele
mai vechi timpuri până în zilele noastre sunt: Cetatea de Scaun a Sucevei, Muzeul etnografic, Hanul
Domnesc, Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, Muzeul de istorie, Biserica Învierii,
Mănăstirea fortifi cată Zamca, gara Burdujeni, Capela din cimitirul armenesc, Casa memorială
Simion Florea Marin etc.
Județul Suceava, prin varietatea etnică, prin numărul mare al vetrelor folclorice fiecare cu un
specific propriu, se bucură de un patrimoniu imaterial bogat, la care și-au adus contribuția în timp și
formațiunile muzicale instrumentale de tip taraf, bantă, bandă sau fanfară. În perioada interbelică
odată cu apariția instrumentelor de suflat din alamă, o parte a formațiilor muzicale se adaptează
vremurilor și, prin asimilarea unor asemenea instrumente moderne la acea vreme, a fost posibilă
remodelarea sonorităților grupurilor de muzicanți ce însoțeau momentele festive ale comunităților.
Prin îmbogățirea cu frecvențe noi, o mai mare putere de penetrare a sunetulu i, o arie mai mare de
acoperire a spațiului, putem afirma că se naște un stil, cel al muzicii de fanfară, al alămurilor care
este caracteristic satului din Moldova anilor 1950 -1980. Taraful de altădată conferea o anumită
intimitate audit orului prin faptul că având un nivel sonor limitat putea fi auzit de un număr mic de
persoane, în general în spații închise. Odată cu apariția instrumentelor de suflat din alamă asistăm la
o deschidere a spațiului sonor acoperit în care mesajul muzical putea fi receptat dato rită frecvențelor
noi și intensității mai mari a semnalului sonor. În județul Suceava, zona de munte în care ocupația
principală este creșterea animalelor tarafurile au fost formațiile principale care au jucat rolul de
animatori culturali . În subzonele etn ografice Dorna, C âmpulung, Rădăuți, Humor, taraful tradițional

29 ***, Strategia de dezvoltare culturală și creativă a Municiupiului Suceava , 2015 -2025, Primăria Municipiului
Suceava, septembrie 2015 , p. 2 0

23
format din 4 până la 6 membri, compus din vioară, fluier, braci, bas, tobă a performat în timp în
componența clasică, sau a fost completat de instrumentele de suflat precum trompeta și clarinet ul30.
De-a lungul timpului județul Suceava și -a creat o tradiție în legătură cu activitățile cultural –
artistice, organizându -se evenimente pentru toate categoriile de public. Un efort deosebit s -a depus
pentru a perpetua tradiția și obiceiurile moștenite prin intermediul poeziei, a cântecului, a dansului, a
artelor vizuale sau artelor culinare la care participă invitați de seamă. Cu toate acestea, viața
contemporană suceveană caută să completeze puternica moștenire de folclor cu o varietate de
inițiative culturale, începând cu muzică clasică și continuând cu literatură, dans sau artă urbană31.
Datorită monumentelor culturale și istorice, festivalurilor tematice, peisajelor dar și poziției
geografice avantajoase numărul de turiști care vizitează regiunea est e destul de mare , numărul de
sosiri în anul 2015 a fost de 309.092 în creștere cu 16% față de 2014 unde numărul de sosiri a fost
de 259.765 . Firea sociabilă și primitoare a locuitorilor este un motiv important în atragerea unu i
număr din ce în ce mai mare de turiști an de an atât din țară cât și din străinătate.
Anual județul Suceava este vizitat de numeroși turiști. Acest turism antrenează potențialul
uman și material al județului simțindu -se efectele sale asupra economiei și societății. Printre
principalele obiective turistice ale județului Suceava pot enumera:
– Locșurile de cult: Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, Mănăstirea Râșca,
Mănăstirea Putna, Mănăstirea Probota, Mănăstirea Voroneț, Mănăstirea Sucevița,
Mănăstirea Teodor eni, Măn ăstirea Slatina, Mănăstirea Pojorâta – Corlățeni, Mănăstirea
Moldovița, Mănăstirea Humor, Mănăstirea Dragomirna, Mănăstirea Cămârzani,
Mănăstirea Buciumeni, Mănăstirea Bogdana, Mănăstirea Broșteni, Mănăstirea
Bogdănești, Mănăstirea Voroneț, etc. M ulte dintre acestea se bucură de o faimă
mondială, câteva fiind chiar incluse pe Lista Patrimoniului Monidal UNESCO ;
– Muzee, case memoriale, cetăți:Cetatea de Scaun a Sucevei, Curtea Domnească, Muzeul
Satului din Suceava, Muzeul de Artă Ion Irimescu, Muzeul apelor Mihai Băcescu,
Galeria Oamenilor de Seamă, Casa memorială Mihail Sadoveanu, muzeul etnografic,
Bisericuța Muzeu Ion Creangă din Broșteni, muzeul Etnografic Muntenii din satul Frasin
– Broșteni
– Lacuri, iazuri: Iazurile de pe Șomuzul Mare
Dezvoltarea județului Suceava văzută prin perspectiva turismului a jucat un rol important în
promovarea și îmbunătățirea valorilor naturale, economice, culturale. Festivalurile, văzute ca o
modalitate de relaxare și de petrecere a timpului liber devin un factor major , de luat în considerare în
promovarea județului Suceava.
Îmbinând turismul cu evenimentele culturale se formează conceptul de festival a cărui scop
este de a îmbunătăți oferta turistică a județului.
În județul Suceava, a nual au loc numeroase festivalu ri, târguri și alte manifestări culturale a
căror scop este de a face cunoscute tradițiile și obiceiurile bucovinene atât localnicilor cât și
turiștilor. Printre acestea putem aminti:
– Baia: Festivalul „ Baia – file de istorie”, Festival – concurs județean de f olclor „Comori
de suflet” ;
– Bâlca: Festivalul bătrânilor ;
– Cacica: Festivalul „Ziua recoltei”, Pelerin în Bucovina;
– Câmpulung Moldovenesc: Festivalul internațional de folclor „Întâlniri Bucovinene” ;

30 Brăteanu Cătălin, Formații muzicale din județul Suceava. Bantă, Bandă sau fanfare? ,Consiliul Județean Suceava,
Centrul Cultural Bucovina – Centrul pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale, Ghidul iubitorilor defolclor
4 / 2014, Editura Li dana, Suceava, pp. 18 – 19
31 ***, Strategia de dezvoltare culturală și creativă a Municiupiului Suceava , 2015 -2025, Primăria Municipiului
Suceava, septembrie 2015, p . 20

24
– Ciocănești: Festivalul național al „Ouălor încondeiate”, Fe stivalul național al
Păstrăvului ;
– Cornul Luncii: Hora gospodarilor ;
– Coșna: Festivalul fructelor de pădure ;
– Dărmănești: Festivalul minorităților „Conviețuiri” ;
– Dumbrăveni: Festivalul concurs de toacă pentru copii și tineret „Lemnul Sfânt care
cântă” ;
– Făltic eni: Șezătoare de seară, Festivalul „Datini și Obiceiuri de Crăciun și Anul Nou”,
Primăvara Poeților, Festivalul național de folk „Nada Floriolor”, Târgul Mărului,
Festivalul de teatru „Grigore Vasile Birlic”, Festivalul folcloric național „Șezătoarea
Copi ilor”;
– Fundul Moldovei: Festival de muzică religioasă „Buna Vestire”, Sărbătoarea Arcanului,
festivalul folclorului;
– Gura Humorului: Festivalul național de caricaturi și epigrame „ Umor la Gura
Humorului” , Festivalul de film și diaporamă „Toamna la Voroneț” , Târg de Paști ;
– Horodnic: Festivalul instrumentelor populare „ Silvestru Lungoci ”, Festivalul de dansuri
tradiționale , Festivalul „Tradiții și legende bucovinene”;
– Marginea: Târgul de ceramică neagră, Festivalul „Datini și Obiceiuri”;
– Milișăuți: Festivalul verzei;
– Moldovița: Festivalul de dans și muzică „Cântecul Obcinii”;
– Păltinoasa: Vremea șezătorilor;
– Pojorâta: Festivalul „Comorile muntelui” ;
– Rădăuți: Festivalul de muzică rock, Târgul olarilor „ Ochi de păun ”, Festivalul
internațional de folclor „Arcanul” , Folkever – festival de atitudine culturală, Primăvara
Poeților;

Imagine 4.1. Imagini de la festivaluri din județul Suceava
Sursa: http://festivaluri -romanesti.ro/

– Sadova: Strunga oilor, Fes tivalul concurs de interpretare a cântecului popular „Maria
Surpat – Mina Pâslaru”;
– Straja: Festivalul tradițiilor de nuntă, festivalul „Comori de suflet românesc”;
– Suceava: Competiția muzicii clasice „Ciprian Porumbescu”, Târgul meșterilor olari,
festival ul „Costumații vechi după datina străbună”, Festivalul de dans ‚Hora de la
Prislop”, Festivalul etnografic și folcloric „Simeon Florea Marian”, Târgul copiilor
meșteșugari, Blues Con -Fusion Festival, Târg de Paști, Târg de Crăciun, Paștele în
Bucovina, Pri măvara Poeților, Festivalul de artă medievală;

25
– Vama: Festival de dans folcloric „Hora la Vama”;
– Vatra Dorna: Zilele Dornei, Ziua universală a iei, Festival concurs „Nichita în luna lui
marte”, Serbările Zăpezii ;
– Vatra Moldoviței: Flori din Bucovina ;
– Volovă ț: Comorile sufletului la Volovăț .
Luând ca exemplu Festivalul de Artă Medievală de la Suceava organizat încă din anul 2006,
pe lângă faptul că atrage numeroși turiști, le oferă acestora posibilitatea de a vedea repunerea în
scenă a unor etape importante din istoria Moldovei cum ar fi: înscăunarea ca domn al Moldovei a lui
Ștefan cel Mare, intrarea lui Mihai Viteazul în Cetatea Sucevei în 1600, scena judecării unui boier
trădător, fregmente din luptele purtate în jurul Cetății etc.
Lângă Cetatea de Scaun a Sucevei se află Muzeul Satului Bucovinean unde turiștii pot vedea
reprezentări din viața țăranilor români, casele populare din satele bucovinene împreună cu atelierele
meșteșugărești ale acestora. Pe lângă acestea în incinta muzeului sunt organizate spect acole și
festivaluri folclorice dar și târguri ale meșterilor populari.
Hanul Domnesc găzduiește o expoziție permanentă a tuturor genurilor de artă populară din
principalele zone etnografice ale județului: Humor, Dorna, Rădăuți, Câmpulung Moldovenesc.
De asemenea în orașul Suceava este organizat anual un concert de muzică clasică în aer liber
numit Simfonii de Toamna , concert ce strânge anual peste 6.000 de persoane.
Fiind o formă de turism al cărui scop este de a descoperi monumente istorice, evenimente
culturale, obiceiuri și tradiții prin satisfacerea nevoii de cunoaștere a oamenilor, turismul cultural
reprezintă 37% din totalul călătoriilor la nivel mondial.
În anul 2015 din totalul structurilor de primire turistică în județul Suceava cea mai mare
ponder e o au pensiunile agroturistice cu 36,9%, urmate de pensiunile turistice cu 25,3%, hoteluri cu
20,2%, vile cu 5,6% iar celelalte categorii precum moteluri, cabane turistice dețin cumulat 12%.
În anul 2015 pentru promovarea turismul pe plan intern și intern ațional a județului Suceava,
reprezentanții administrației locale au întreprins activități precum:
– Participarea la târguri și expoziții de profil;
– Îmbunătățirea și diversificarea ofertei turistice prin organizarea de evenimente cu
specific local;
– Dezvoltar ea de parteneriate cu agenții economici privați pentru implementarea unor
programe de interes în promovarea și dezvoltarea turismului.
Printre expozițiile și târgurile de profil la care a participat Bucovina se regăsesc : Târgul de
Turism al României de la București unde celor 2.000 de vizitatori ai standului li s -au oferit
informații și materiale de promovare turistică, Târgul de Turism Ferien Messe – Viena din Austria,
Târgul de turism CMT – Stuttgart din Germania, unde standul a fost vizitate de aproximativ 4.000
de persoane, Târgul de Turism al Republicii Moldova – Chișinău din Republica Moldova și
International Fair of Tourism, Sport, Sailing and Tourist Equipment GLOB 2015 – Katowice din
Polonia.

26
4.2. Analiza evenimentului Hora Bucovinei

4.2.1. Motivația alegerii studiului de caz

Motivația și importanța acestei cercetări este dată în primul rând de faptul că managementul
evenimentelor este elementul esențial în organizarea unui eveniment precum festivalul ș i în al doilea
rând prentru că festivalurile reprezintă un mijloc important de promovare a unei regiuni și de
atragere de turiști.
Am ales să fac studiul pe acest eveniment intitulat Hora Bucovinei deoarece este un festival
care are ca scop principal promo varea la nivel național a specificului și unicității tradițiilor pastorale
din Bucovina dar și îmbunătățirea imaginii Bucovinei la nivel național. La acestea se adaugă și
promovarea tradițiilor și obiceiurilor de organizare a stânelor din Bucovina și urcat ul oilor la munte.
Prin promovarea acestor obiceiuri tradiționale Hora Bucovinei dorește să le ofere
vizitatorilor posibilitatea de a redescoperi unicitatea și frumusețea tradițiilor de păstorit din
Bucovina. De asemenea, cu prilejul organizării eveniment ului, turiștii prezenți au posibilitatea de a
degusta din cele mai bune și tradiționale produse culinare de stână, să asiste la diversele munci
specifice unei stâni tradiționale bucovinene, să urmărească parada cailor, a portului popular,
expoziția de câin i ciobănești și să asculte muzica tradițională bucovineană.
Proiectul Hora Bucovinei a fost implementat de Consiliul Județean Suceava având drept
obiectiv dezvoltarea turismului în județul Suceava prin atragerea de noi vizitatori , îmbunătățirea
gradului de atractivitate prin promovarea zonei turistice Bucovina. Acesta este un eveniment cu
impact turistic ce urmărește dezvoltarea turistică și stimularea economică a județului Suceava.
Marca evenimentului Hora Bucovinei este înregistrat ă la Oficiul de Stat pe ntru Invenții și
Mărci așa cum se poate observa din anexa nr. 1.
Acest eveniment se organizează anual, iar în anul 2016 a fost la a VIII – a ediție. Hora
Bucovinei deja și-a creat o marcă specifică , ce se regăsește pe toate materialele de promovare, fiin d
un brand al Bucovinei și totodată un prilej de a promova tradițiile, obiceiurile, și aspectele frumoase
din viața locuitorilor zonei.

Imagine 4.2. Imagini de la Hora Bucovinei an 2016
Autor: Crăciunescu Larisa Iuliana

În anul 2010 acest proiect a primit finanțare europeană, fiind depus pe Axa Prioritară 5
„Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului”, Domeniul Major de Intervenție 5.3, „ Promovarea
potențialului turistic și crearea in frastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca
destinație turistică”, Operațiunea „Dezvoltarea și consolidarea turismului intern prin sprijinirea

27
promovării produselor specifice și a activităților de marketing specifice” și a fost i mplementat pe o
perioadă de 12 luni în intervalul 29.10.2010 – 29.10.2011 .
Proiectul urmărește promovarea la nivel național a potențialul turistic cultural, a tradițiil or și
obiceiuril or din Bucovina, respectiv a obiceiurilor specifice stânilor din Bucovin a și vizează
creșterea competitivității județului Suceava pe piața regională și națională prin resursele turistice
existente în zonă.
Acest festival le oferă participanților și spectatorilor un mediu plăcut în care se pot
familiariza cu obiceiurile și cult ura locală.
Pentru prima ediție a evenimentului publicitatea acestuia s -a realizat prin32:
– 2 comunicate de presă;
– Realizarea unui spot TV și difuzarea lui de 10 ori la nivel național;
– Realizarea unui spot radio și difuzarea lui de 24 de ori la nivel naționa l;
– Realizarea unei inserții de presă și publicarea acesteia de 8 ori într -un cotidian județean și
de 12 ori într -un cotidian național;
– Realizarea unei pagini web.
Iar promovarea evenimentului Hora Bucovinei s-a realizat prin33:
– 250 afișe;
– 50 mape pentru con ferință
– 114 bannere;
– 1200 albume ” Hora Bucovinei” – tradițiile și obiceiurile de stână din Bucovina ;
– 5800 pliante – Programul evenimentului Hora Bucovinei ;
– 100 invitații;
– 100 mape simpozion;
– 100 broșuri de broșuri de prezentare a evenimentului;
– 1 portal w eb Hora Bucovinei – descrierea evenimentului, informații despre tradițiile și
obiceiurile legate de activitatea stânilor din Bucovina, precum și informații generale
despre potențialul turistic al zonei și al locului de desfășurare al manifestării ;
– Realizar ea si difuzarea de spoturi radio și TV cu privire la desf ășurarea evenimentului ;
– Publicarea de anun țuri în presa local ă și național ă.
Toate acestea au fost realizate în perioada de implementare a proiectului prin atribuirea de
contracte de prestări servici i.
Dupa încheierea finan țării nerambursabile, conform Cererii de finantare, Consiliul Jude țean
Suceava s -a angajat s ă asigure sustenabilitatea proiectului încă 5 ani. Astfel încep ând din 2012 p ână
anul acesta Hora Bucovinei s -a organizat anual, prin implic area C onsiliului Județean Suceava și a
institu țiilor de cultură din jude ț. În fiecare an s -a colaborat perfect între diverse institu ții privind
organizarea și resursele alocate. Acest eveniment a ajun s de notorietate na țional ă atrăgând foarte
mulți turi ști.
Datorită promovării în mass -media evenimentul Hora Bucovinei a devenind foarte cunoscut
în rândul popula ției. Acest eveniment a fost promovat și prin intermediul materialelor de promovare
turistică care au fost distribuite în cadrul târgurilor și evenim entelor de turism din țară și străinătate
de exemplu: Ferien Messe, Târgul Internațional de Turism ITB Berlin – Germania, Târgul de
Turism al României, Târgul de Turism Touristica – Cluj Napoca, Tourism Leisure Hotels –
Chișinău, Târgul Bucovinei – Constan ța, Forumul de Cooperare Alpino – Carpatic – Rzeszow,
Polonia, O zi Românească în Belgia – Buggenhout – Belgia, Târgul Bucovinei – Iași, s.a.m.d .
În organizarea f iecărei ediții a festivalului, o rganizatorii evenimentului au plecat de la
premisa că p ublicul ui trebuie să îi fie oferită o experiență de neuitat .

32 http://www.hora bucovinei.ro/proiectul -hora-bucovinei , [accesat la 16.05.2016]
33 http://www.horabucovinei.ro/proiectul -hora-bucovinei , [accesat la 16.05.2016]

28
Responsabile pentru răsturnarea scării de valori sunt pe de o parte mass media iar pe de altă
parte instituțiile specializate cu conservarea și promovarea folclorului. Există foarte puțini specialiști
iar cei care lucrea ză pe acest segment trebuie să fie foarte bine informați, cu o riguroasă pregătire în
domeniu, să creadă cu adevărat în potențialul spiritual al acestui popor transmis prin generații și să
promoveze autenticul și bunul gust34.
De la simpl a con știentizare c ă Bucovina de ține aceste tradi ții și obiceiuri de st ână care sunt
unicat în Rom ânia, p ănă la ob ținerea finan țării europene, pe parcursul anilor organizarea acestui
eveniment s -a îmbun ătățit permanent însă subst ratul și consisten ța evenime ntului a r ămas aceea și –
promovarea tradi țiilor și obiceiurilor de st ână. Deși a nul 2016 a fost ultimul din cei 5 ani în care
trebuiau să fie realizate acțiuni de sustenabilitate, organizatorii evenimentului susțin cu tărie că
acesta va continua și în viit or.
În organizarea unor astfel de evenimente cum este Hora Bucovinei, organizatorii trebuie să
aibă cunoștințe despre cultura și tradițiile zonei.
Spre exemplu , jocul popular bucovinean a apărut sub forma horelor duminicale ce se
desfășurau în aer liber, sub semnul comuniunii cu natura iar locul principal de întâlnire îl constituia
imașul sau toloaca din centrul satului și succesiunea dansurilor era cea transmisă din gene rație în
generație, cuprinzând cele mai îndrăgite jocuri din repertoriul local.
Grigore Leșe afirmă: “am spus și o repet că cele două șanse ale omului de a -și problematiza
trecerea, de a -și trăi la cotele cele mai înalte condiția de om, sunt Credința și Arta. Dumnezeu ne -a
lăsat aceste două posibilități pentru a ne putea apropia de ele, de Divin. Fără ele, umanul este lipsit
de sens și de șansă. Marii artiști au fost cei care au știut să respecte și să slujeacă tradițiile locurilor
în care s -au născut, cei care au știut să asimileze și să distileze forțele arhaice și mistice ale acestora
în opere ce nu pot fi sidociate de un anumit spirit al spațiului generator”35.
Organizatorii evenimentului au ales artiștii participanți la festival în concordanță cu tema
festivalului, în funcție de preferințele participanților și țin ând cont de publicul ț intă. Deoarece este
deja un festival cu vechime organizatorii se axează în principal pe păstrarea și fidelizarea publicului
deja existant dar și pe atragerea de public nou.

4.2.2. Obiectivele și metodologia studiului de caz

Obiectivele lucrării de față dar și ale studiului de caz sunt:
– Analiza infrastructurii turistice din județul Suceava;
– Evidențierea contextului în care a apărut ideea realizării festivalului Hora Bucovinei;
– Identificarea profilului turiștilor participanți la evenimentul Hora Bucovinei ;
– Deter minarea nivelului de satisfacție al participanților la festival ;
– Identificarea unor posibile zone de extindere a turismului și de îmbunătățire a evenimentului
Hora Bucovinei.
Printre tehnicile de cercetare utilizate în redactarea studiului de caz p ot enumera procedeul
de revizuire a literaturii de specialitate, care presupune documentarea în cadrul literaturii și
identificarea stadiului cunoașterii. Pentru realizarea acesteia am folosit surse diverse de informare,
în scopul culegerii, prelucrării da r și sintetizării datelor precum și a prezentării aspectelor teoretice și
a rezultatelor analizei efectuate.
Am recurs la aplicarea unui chestionar a cărui scop corespunde în totalitate cu obiectivul
general al lucrării și anume acela de a evidenția impor tanța managementului evenimentelor în

34 Grigore Leșe, Folclorul incotro? , Consili ul Județean Suceava, Centrul Cultural Bucovina – Centrul pentru
conservarea și promovarea culturii tradiționale, Ghidul iubitorilor de folclor 1 / 2011, Editura Lidana, Suceava, p. 140
35 Grigore Leșe, Folclorul incotro? , Consiliul Județean Suceava, Centrul Cultural Bucovina – Centrul pentru
conservarea și promovarea culturii tradiționale, Ghidul iubitorilor defolclor 1 / 2011, Editura Lidana, Suceava, p. 142

29
alegerea unei destinații turistice și impactul evenimentelor culturale, în general și a festivalurilor, în
special asupra satisfacției turiștilor.
Volumul eșantionului este de 50 de persoane iar gradul de încredere este de 90%.
Pentru a evidenția importanța organizării unui eveniment cu scopul de a promova și de a
atrage turiști dar și pentru a evidenția trăirile și experiența vizitatorilor unui eveniment precum Hora
Bucovinei am utilizat în efectuarea studiului de caz un chestionar întocmit de Richards Greg (vezi
anexa 2) pe care l -am aplicat persoanelor prezente la festival. Asadar, în continuare voi prezenta
ipotezele cercetării mele.
Prin realizarea și aplicarea chestionarului referitor la evenimentele și experiența vizitatorilor
am dorit să investighez impactul social, cultural și economic al festivalului Hora Bucovinei. Acest
studiu își dorește să evidențieze modul în care oamenii percep aceste categorii de evenimente.
Chestionarul conține 20 de în trebări formulate de așa manieră încât prin aplicarea lui s ă se
poată obține rezultatele necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite anterior. Eșantionul cercetării
este format din 50 de perso ane, din care 5 membri ai echipei de organizare și 45 de vizitatori. Rata
răspunsurilor este de 100%.
Prima parte a chestionarului cuprinde un set de întrebări ce au drept scop identificarea
motivelor pentru care persoanele în cauză participă la un astfel de festival, care sunt sursele care i -au
determinat să ia astfel de decizii și trăirile pe care le -au simțit pe parcursul evenimentului.
Cea de -a doua parte a chestionarului cuprinde întrebări referitoare la datele de identificare a
subiecților legate de vârstă, sex, studii, ocupație, veniturile personale anuale obținute, dar și b ugetul
alocat pentru evenimentul la care au participat.
Pentru a reflecta impactul social al acestui eveniment, ultima parte a chestionarului cuprinde
informații legate de postarea pe rețelele de socializare și promovarea evenimentului prin aceste
rețele m oderne.
Chestionarul a fost aplicat în data de 21 mai 2016 la envenimentul Hora Bucovinei asupra
unui număr de 50 de persoane dintre care 24 de bărbați și 26 de femei care majoritatea au declarat că
au venit la eveniment însoțiti de prieteni și familie. Fi ind întrebați câte persoane fac parte din grupul
lor aceștia au răspuns în total că sunt 234 de adulți și doar 59 copii.

4.2.3. Observarea participativă și cercetarea pe baza chestionarului

Evenimentul este organizat în Tabăra Bucsoaia din
localitatea su cevean ă Frasin, un loc pitoresc ce se îmbină
perfect cu scopul festivalului. Locul este astfel ales încât să
reflecte obiceiurile crescătorilor de animale din zona de munte
și facilitează întâlnirea proprietarilor de stâne, gospodari,
meșteri populari, int erpreți și ansambluri de muzică populară
dar și reprezentanți ai autorităților locale.
Locația desfășurării evenimentului a fost atent aleasă.
Chiar dacă este o zonă pitorească, organizatorii au avut în
vedere amenajarea unor locuri de parcare și semnaliz area căilor
de acces către eveniment. În acest fel s -au evitat problemele
legate de trafic.
Un alt aspect important de care au ținut cont
organizatorii a fost controlul mulțimii și securitatea zonei.
Evenimentul se organizează anual, în luna mai deoarece
această perioadă marchează urcatul oilor la munte. Data a fost
aleasă în concordanță cu tematica evenimentului.
Imagine 4.3. Afiș Hora Bucovinei an 2016
Sursa: www.hora buco vinei.ro

30
Participan ții la eveniment în anul 2016 sunt membrii ai comunit ăților locale din împrejurimi,
vizitatori și turi ști din regiune, din țară și din stră inătate.
Pe lângă aceștia ca și artiști participan ți, soliști de muzic ă popular ă, după cum se pot vedea și
din afișul ediției a VIII – a Horei Bucovinei pot enumera : Margareta Clip, Nicolae Furdui Iancu,
Alexandru Recolciuc, Gabriela Teișanu, Nicole ta Hafiuc, Călin Brăteanu, Sorin Filip, Laura Lavric,
Angelica Flutur, Sorin Filip, Silvia Semeniuc, Lucica Păltineanu, Rodi ca Andronic, George Finiș,
etc. Alături de aceștia și-au dat concursul diverse formații de amatori din Bucovina precum:
Ansamblul “F loare de Mălin” din Mălini, Ansamblul “Străjăncuța” din Straja, Ansamblul “Arcanul”
din Fundu Moldovei, Ansamblul “Kolomeica” din Siret, dar și corpul de balet al ansamblului artistic
profesionist “Ciprian Porumbescu” din Suceava care prin reprezentația lo r au reușit, într -un dans, să
reunească diversele etnii conlocuitoare din Bucovina, grupurilor folclorice ce au reprezentat vetrele
folclorice din localitățile județului Suceava: Dorotea, Calafindești, Frătăuții Noi, Cajvana,
Câmpulung, Mănăstirea Humorulu i, Cacica, Dolhe știi Mici, Taraful de Vama, Todirești, Pojorâta,
Broșteni, reprezentanții vetrelor folclorice din Frătăuți, Capu Satului -buciumași, Câmpulung -grupul
vocal Piatra Șoimului și Taraful Rarăul, Sadova -grupul folcloric Sadoveanca cât și soliștii vocali
Nicoleta Hafiuc și Aurel Tămaș.
În anul 2016 programul evenimentului a fost bine pus la punct. Hora Bucovinei s -a
desfășurat în două zile consecutive. Dacă în prima zi participanții au putut vizita stânele tradiționale
din Tabăra Bucșoaia, urmând c a pe seară să se bucure de un spectacol de muzică și dans popular, în
cea de -a doua zi deschiderea evenimentului a fost făcută de o paradă a gospodarilor din mai multe
zone ale județului, îmbrăcați în costume populare, precum și de o paradă a trăsurilor (vezi anexa 3) .
Evenimentul a continuat cu un impresionant program muzical și coregrafic tradițional și s -a
încheiat cu un impresionant foc de tabără.
În ceea ce prive ște expozan ții la acest eveniment pot afirma că a nual se organizeaz ă o
expozi ție a meșteș ugurilor tradiționale unde meșteri populari își expun produsele, meste șuguri
tradiționale ce se axeaz ă pe lemn, piele, lut, etc , după cum se poate observa și din imaginile de mai
jos:

Imagine 4.4. Expozițiile meșterilor populari de la Hora Bucovinei an 2016
Autor: Crăciunescu Larisa Iuliana

Cu prilejul aces tei manifestări s -a organizat acest Târg al meșterilor populari, la care au
participat peste 40 de meșteri din județul Suceava (Fălticeni, Gura Humorului, Bilca, Gălăn ești,
Bilca, Rădăuți, Mănăstirea Humorului, Șcheia, Vatra Moldoviței, Drăgoiești, Marginea, Bălăceana,
Frasin, Stulpicani, Ostra etc.) și din țară (Botoșani, Bistrița Năsăud, Neamț, Harghita)36.
Deoarece evenimentul găzduiește și expoziții cu produse gast ronomice specifice stânei,
turiștii pot să guste din produsele autohtone.
Ca și resurse alocate în organizarea evenimentului sunt enumerate :

36 http://centrulculturalbucovina.ro/hora -bucovinei -21-22-mai-2016 -bucsoaia -frasin/ , [accesat la 03.06.2016]

31
– cele umane cu implicarea activă a reprezentan ților institu ților publice organizatoare și a
participan ților la even iment, artiștii, ansamblurile folclorice, meșteri i populari;
– resurs e de timp ;
– resurse financiare : buget ul propriu, sponsoriz ări.
Legat de partea financiară a evenimentului, organizatorii au avut strategii bine puse la punct
prin care au atras sponsorizări, donații, finanțări de la Consiliul Județean Suceava și chiar au reușit
să acceseze fonduri europene.
Și promovării evenimentului i s -a acordat suficientă atenție. Bugetul de promovare al
evenimentului Hora Bucovinei a fost atent întocmit și a cuprins te hnici de comunicare printre care
pot enumera: publicitate și advertising, marketing, comunicare online.
În ceea ce privește vizibilitatea evenimentului în mass -media, se acordă din ce în ce mai
multă importanță ideilor creative si neobișnuite de promovar e. Echipa de organizare a încercat să
țină atenția trează a mijloacelor de comunicare în masă și a publicului pe toată durata anului, și nu
doar cu câteva săptămâni înaintea deschiderii festivalului.
Știind faptul că un festival va căpăta mai multă forță și importanță dacă va fi parte integrantă
a unui loc pot afirma cu tărie că evenimentul Hora Bucovinei deja s -a format ca o tradiție pe care
atât localnicii cât și persoanele ce locuiesc în apropierea orașului Frasin o așteaptă cu nerăbdare an
de an.
Eveni mentul Hora Bucovinei a fost primit cu brațele deschise de către localici încă de la
înființare. Relația dintre aceștia este una bilaterală de tip win -win. În primul rând presa locală,
tinerii, autoritățile locale, firmele locale sunt susținători activi ai festivalului și contribuie la
dezvoltarea și promovarea festivalului. În al doilea rând Hora Bucovinei prin simpla s -a organizare
contribuie la dezvoltarea locală, putând fi valorificată de autoritățile locale, de sectorul turistic și
cultural dar și de s ectorul privat.
Hora Bucovinei constituie o atracție importantă a orașului Frasin și a sporit valoarea
culturală a acestuia.
În ceea ce prive ște num ărul de vizitatori, ace știa au fost cuantifica ți pe baza buletinelor
statistice ce au fost furnizate de c ătre Institutul Național de Statistică Suceava și se raporteaz ă la
luna mai ca lun ă a organiz ării evenimentului, și care se prezint ă pe ani în felul urm ător:

Grafic 4.1. Numărul de vizitatori prezenți la Hora Bucovinei
Sursa: Preluc rare realizată de autoare din datele furnizate de Direcția Județeană de Statistică Suceava
05.00010.00015.00020.00025.00030.000
2011 2012 2013 2014 2015
Turiști 20.314 20.977 23.032 23.373 26.756Numărul de vizitatori prezenți la Hora Bucovinei

32
Se poate observa din graficul de mai sus că numărul vizitatoril or a crescut de la an de an.
Dacă în anul 2011 au participat la eveniment 20.314 persoane, în anul 2 015, numărul vizitatorilor a
crescut la 26.756 persoane. În ediția din anul 2016 se preconizează că în cele două zile ale
evenimentului s -au strâns peste 40.000 de vizitatori. Aceasta creștere dezvăluie interesul oamenilor
pentru cunoașterea obice iurile tr adiționale bucovinene și poate fi pusă și pe seama faptului că
festivalul înglobează evenimente atât pentru comunitatea locală cât și pentru turiști .
Datorită faptului că pot atrage persoane din alte zone, festivalurile sunt promovate ca atracții
turistice și de aceea unicitatea Festivalului Hora Bucovinei atrage anual un număr ridicat de turiști.
În anul 2016 prin organizara acestui eveniment s -a urmărit promovarea și valorificarea
folclorului muzical coregrafic din județul Suceava, valorificarea folclorul ui păstoresc, promovarea
obiceiurilor de stână și promovarea meșteșugurilor populare.
Întrucât zona în care s -a organizat evenimentul dispune de produse și resurse turistice care
până nu demul t nu erau promovate și comercializate suficient la nivel naționa l și internațional
începând de anul acesta organizatorii evenimentului împreună cu reprezentanții autorităților locale
pun din ce în ce mai mult accentul pe marketing.
Găzduirea unui astfel de eveniment generează o serie de efecte pozitive la nivelul
locui torilor. Pe de o parte creează un sentiment de mândrie pentru comunitate iar pe de altă parte o
asemenea manifestare stimulează înteresul tinerilor, în special, pentru voluntariat, participare activă
și interacțiune culturală.
Hora Bucovinei reprezintă pen tru localnici un instrument de reînoire și schimbare socială ce
îi face să se implice activ în via ța culturală. Le oferă localnicilor o altă perspectivă asupra locului și
creează o ocazie de reafirmare, de revitalizare a valorilor, credințelor și a spiritu lui local.
Prin organizarea acestui eveniment, Bucovina este în strai de sărbătoare și își pune în valoare
o parte din frumusețile ei. Localnicii se mândiresc cu ce este mai frumos din Moldova, cu portul
popular, măiestria meșteșugarilor, gustoasele bucate și obiceiurile tradiționale specifice zonei.
Au fost organizate stâni din diferite localități, din zona de munte care stau mărturie
obiceiurilor crescătorilor de animale din zona de munte a Sucevei.
Toate acestea la un loc, straiul bucovinean, obiceiurile , maiestria meșteșugarilor sunt
obiceiuri care își pastrează originalitatea și care au constituit un mare eveniment numit Hora
Bucovinei.
Dintre persoanele chestionate unul avea vârsta sub 15 ani, 2 persoane cu vârsta între 16 – 19
ani, alte două persoane cu vârsta între 50 – 59 ani, 5 persoane cu vârsta între 40 – 49 ani, 15
persoane cu vârsta între 20 – 29 ani și 25 de persoane cu vârsta cuprinsă între 30 – 39 ani. Se poate
observa așadar că participanții la eveniment sunt persoane tinere, dinamice, dorni ce să afle despre
tradițiile și obiceiurile bucovinene. Majoritatea acestor persoane au ca studii terminate liceu (25
persoane) , facultate (19 persoane), master (4 persoane), școală gimnazială ( 2 persoane) și lucrează
ca muncitori sau artizani, sunt stude nți, sau lucrează în servicii sau în vânzări, dar au și profesii
tehnice, sau sunt directori.
Participanții la Hora Bucovinei, intervievați au afirmat că locuiesc în Gura Humorului, Vatra
Dornei, Bistrița Năsăud, Ilișești, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți, B ucurești, Italia. Chiar dacă
majoritatea celor care au venit la festival sunt localnici, au fost însă și persoane care au venit special
pentru acest eveniment din localități învecinate, dar și persoane care erau în zonă în concediu și nu
au putut rata ocaz ia de a participa la acest eveniment.
Veniturile majorității participanților la eveniment sunt sub 5 000 de euro/an, dar au fost
persoane care au declarat că au un venit cuprins între 5 000 – 10 000 euro/an (10 persoane) și între
10 001 – 20 000 euro ( 5 p ersoane ).

33

Grafic 4.2. Motivele participării la eveniment
Sursa: Prelucrare realizată de autoare

După cum se poate observa din graficul de mai sus, p rintre motive respondenților referitoare
la participarea la Hora Bucovinei se n umără petrecerea timpului cu prietenii sau familia (30%) ,
relaxare și amuzament (20%), preferința pentru acest eveniment (14%), faptul că evenimentul
constituie o ocazie specială pentru ei (12%), vizitarea zonei (12%), pentru a vedea doar un moment
din pro gramul evenimentului (6%), pentru a încerca ceva nou (4%), și alte motive cum ar fi faptul că
fac parte din echipa de organizare (2%).
Așadar, organizarea unui festival poate aduce doar momente de bucurie și relaxare
spectatorilor . Dacă acesta este bine or ganizat, cu muzică bună și atmosferă de sărbătoare cu
siguranță îi va determina pe spectatori să revină și la o ediție viitoare.
Hora Bucovinei urmărește să promoveze produse și servicii specifice bucovinene fapt ce ar
putea genera o creștere a satisfacție i turiștilor și de ce nu a creșterii numărului de zile petrecute în
localitatea gazdă.
În situația de față cultura joacă un rol important în activitatea de turism și necesită
participarea la evenimente desfășurate în zone naturale ce combină asimilarea tra dițiilor populare,
ale strămoșilor cu spiritul de aventură și relaxare.
Turiștii au căutat întotdeauna să își petreacă vacanțele în aer liber, practicând activități
relaxante care să -i binedispună, dar în același timp caută și aventură și experiențe unice.
Consultând graficul Surse de informații utilizate pentru planificara participării la
eveniment ,pot afirma că în vederea luării deciziei de a participa sau nu la Hora Bucovinei, 40%
dintre cei chestionați au răspuns că s -au consultat cu familia sau cu prie tenii, 34 % au hotărât să vină
la eveniment pentru că edițiile anterioare le -au plăcut și nu au vrut să lipsească nici anul acesta, 8%
și-au planificat ieșirea obținând informații din social media și alți 8% de pe site -ul evenimentului,
4% au auzit de orga nizarea lui de la TV sau de la radio, 2% de pe un alt site, 2% din broșura
evenimentului și 2% din ghidul zonei.

14%
20%
30% 12% 2% 12% 4%
6% Motivele participării la eveniment
Îmi place acest eveniment
Relaxare și amuzament
Petrec timp cu prietenii/familia
Ocazie specială
Altele
Vizitarea zonei
Pentru a încerca ceva nou
Pentru a vedea un
moment/element din program

34

Grafic 4.3. Surse de informații utilizate pentru planificarea participării la eveniment
Sursa: Prelucrare realizată de autoare

Putem observa așadar că cea mai mare pondere în luarea unei decizii de a participa la un
astfel de festival este influențată în cea mai mare parte de familie, prieteni și de experiența trăită
anterior. Dacă am însuma celelalte procentaje refer itoare la obținerea informațiilor din mediul
virtual sau din materialele publicitare am ajunge doar la 26% . Cu toate acestea, în promovarea unui
astfel de eveniment nu ne putem lipsi de publicitatea din social media, tv sau radio.
La întrebarea dacă au mai fost sau nu la acest eveniment 74% dintre respondenți au mai
participat la acest festival în anii anteriori iar restul de 26% au participat pentru prima dată. Dintre
cei care au fost și în edițiile trecute 32% au mai fost doar o singură dată, 19% au fost de două ori,
16% au fost de trei ori, 19% au fost de patru ori , 11% au fost de cinci ori și doar 3% au fost de șase
ori.
Fiind rugați să ofere note de la 1 (dezacord total) la 7 ( acord total), din centralizarea
informațiilor obținute pot concluziona că maj oritatea respondenților s -au arătat extrem de mulțumiți
de desfășurarea ediției din acest an a evenimentului Hora Bucovinei, oferind calificative de 5, 6 și 7.
Publicul a afirmat că a fost încântat de eveniment, s -au reîncărcat emoțional, au învățat despre
tradițiile zonei și au acumulat noi cunoștințe, au interacționat cu alți oameni și au ieșit din sfera
„vieții normale”.
Majoritatea au afirmat că au participat activ, dansând și bucurându -se de atmosfera de
sărbătoare și de muzica folclorică, 39 de pers oane afirmând că își doresc să retrăiască emoțiile și
sentimentele pe care le -au simțit la acest eveniment în viitor și spunând că vor povesti și vor arăta
poze cunoștințelor și prietenilor.
80% dintre persoane au afirmat că este un eveniment unic , 16% nu și-au exprimat nici o
opinie referitoare la unicitatea evenimentului iar 4% nu au putut să afirme că este un eveniment
unic.
Bugetul de cheltuială estimat de participanți este cuprins între 40 lei și 900 lei. Evenimentul
a avut intrare liberă dar spectat orii puteau gusta din preparatele tradiționale bucovinene și puteau
cumpăra produse artizanale specifice zonei.

34%
40% 4% 8% 2% 2% 2%
8% Ce surse de informații ați utilizat pentru a vă planifica participarea la
eveniment?
O vizită anterioară
Familie, prieteni
TV/radio
Site eveniment
Un alt site
Broșura evenimentului
Ghidul zonei
Social media

35

Grafic 4.4. Unitatea de cazare utilizată
Sursa: Prelucrare realizată de autoare

Din graficul de mai sus se observ ă că 48 % dintre persoanele chestionate au declar at că au
stat a casa, de unde aș putea trage concluzia că aceste persoane sunt localnici ai zonei. Însumând
procentajele pentru celelalte alegeri rezultă 52%, constituiți probabil din turiști. Preferința turiș tilor
în ceea ce privește tipul de unitate de cazare folosit arată că 16% au stat în camping, 14% au stat la
familie sau prieteni, 12% au optat pentru pensiuni și doar 10% pentru hotel.

Grafic 4.5. Importanța evenimentului în vi zitarea destinației
Sursa: Prelucrare realizată de autoare

48%
10% 12% 14% 16% Unde ați locuit pe durata evenimentului?
Acasă
Hotel
Pensiune
La prieteni/familie
Camping
52%
30% 16% 2% Cât de important a fost acest eveniment în luarea deciziei de a vizita
destinația?
Doar motivul pentru a vizita destinatia
Unul dintre motivele principale de a
vizita destinația
Unul dintre multele motive ce m -au
determinat să vizitez destinația
Nu a fost un motiv în sine evenimentul,
aș fi vizitat oricum destinația (de ex.
sunt aici în concediu, în vizită la
prieteni/familie

36
Răspunsurile la întrebarea Cât de important a fost acest eveniment în luarea deciziei de a
vizita destinația? indică faptul că pentru 52% a fost singurul motiv pentru a vizita localitatea, pentru
30% a fost unul dintre motivele principale, pentru 16% a fost unul dintre multele motive ce i -au
determinat să viziteze destinația, iar pentru 2% festivalul nu a constituit un motiv în sine ci ar fi
vizitat oricum destinația deoarece se aflau în vizită la prieteni sau familie sau pentru că erau în
concediu în zonă.

Grafic 4.6. Ce ați fi făcut dacă acest eveniment nu ar fi avut loc?
Sursa: Prelucrare realizată de autoare

În situația în care Hora Bucovinei nu ar mai fi fost organi zată 62% dintre persoane au
răspuns că în această perioadă ar fi stat acasă sau ar fi mers la serviciu, 24% ar fi făcut altceva în
această localitate, 8% au spus că ar fi vizitat o altă parte a regiunii și 6% ar fi vizitat altă localitate
sau destinație di n apropiere. Din reprezentarea grafică a răspunsurilor de mai sus aș putea afirma că
organizarea unui astfel de eveniment este benefică pentru participanți.

Grafic 4.7. Ați postat orice informații despre acest eveniment în socia l media?
Sursa: Prelucrare realizată de autoare
62% 24% 6%
8% Ce ați fi făcut astăzi dacă acest eveniment nu ar fi avut loc?
Aș fi stat acasă / mers la
servici
Aș fi făcut altceva în această
localitate/destinație
Aș fi vizitat altă
localitate/destinație în apropiere
Aș fi vizitat o altă parte a
regiunii
10%
26%
34% 30% Ați postat orice informații despre acest eveniment în social media?
Da, înaintea evenimentului
Da, în timpul evenimentului
Da, după eveniment
Nu

37
Astăzi, rețelele de socializare joacă un rol important în viața noastră. Promovarea unui astfel
de eveniment precum este Hora Bucovinei este făcută, pe lângă metodele clasice în presă scrisă sau
TV și prin in termediul site -urilor web, presei electronice și rețelelor de socializare. Această
promovare prin intermediul rețelelor de socializare făcută de publicul participant la eveniment este
gratuită și oferă mult mai multă credibilitate potențialilor participanț i. Simpla postare a unei
fotografii din mijlocul evenimentului de către o persoana participantă poate fi văzută de sute sau
chiar mii de alte persoane care pot deveni curiase și interesate să participe la Hora Bucovinei la o
ediție viitoare.
Majoritatea ce lor care au postat informații despre acest eveniment în mediul virtual au folosit
rețeaua de socializare Facebook ( 34 de persoane). Două persoane au mai postat pe Youtube și doar
una a folosit contul de pe Instagram.
Persoanele re spondente s -au arătat încâ ntate de desfășurarea și activitățile festivalului.
Acestea au precizat în rubrica de observații a chestionarului că au participat cu bucrurie la un astfel
de eveniment ce are loc doar o dată pe an, au observat o creștere a numărului de vizitatori față de
anii precedenți, s -au bucurat că sunt promovate tradițiile autohtone și sunt încântați să vadă că multe
dintre obiceiurile bucovinene încă se mai păstrează, au vizitat locuri noi încărcate de tradiție și s -au
lasăt cuprinși de atmosfera de sărbătoare și de voie bună.

4.3. Propuneri de optimizare a managemenului eve nimentelor în baza studiului de caz
realizat

Această industrie a organizării de festivaluri și evenimente a început în anii 90 iar astăzi
există un interes major al populației pentru orice fest ival sau eveniment fie el internațional, național
sau local.
Prin organizarea de festivaluri sunt promovate localitățile gazdă și sunt atrași numeroși
turiști. Deoarece fiecare festival este unic, nu pot afirma faptul că organizatorul de astfel de
evenim ente trebuie să se bazeze pe un model de management standard.
În România, festivalurile au început să devină din ce în ce mai importante și de aceea în
organizarea lui trebuie să se ia în considerare aspectele economice, sociale, culturale și oricare
celelalte aspecte care pot avea un impact major asupra localității gazdă.
Pentru o bună dezvoltare a festivalului Hora Bucovinei este esențial ca or ganizatorii, an de
an și ediție de ediție să își revizuiască planul de organizare, să identifice și să țină co nt de nevoile
participanților, să își planifice evenimentul și să îl pună în aplicare în mod corespunzător.
Pentru succesul evenimentului este important ca planul de organizare să cuprindă
instrumente moderne și atractive care să îl determine pe spectato r sau participant să revină și la
edițiile viitoare. Obiectivele trebuie revizuite în situația în care acest lucru este esențial și trebuie să
se stabilească bugetul, planul de management, promovare și marketing.
În situația de față, dacă festivalul Hora Bucovinei nu ar fi fost bine organizat și nu ar fi
satisfăcut așteptările publicului cel mai probabil aces ta nu ar fi ajuns la cea de a VIII-a ediție.
Echipamentul folosit este foarte important în organizarea unui festival. Cu ajutorul acestuia i
se poate oferi publicului o experiență memorabilă și de neuitat .
Festivalurile organizate în orașele din România trebuie să se concentreze mai mult pe
aspectele economice și pe cele turistice. O modalitate de a îmbunătăți aceste aspecte ar fi oferirea de
servicii d e calitate, creșterea satisfacției publicului și a participanților și nu în ultimul rând obținerea
de profit.
Un alt aspect care trebuie luat în considerare este promovarea. Dacă festivalul va fi promovat
în străinătate cu siguranță va atrage mai mulți tur iști în localitatea gazdă. Această promovare trebuie
să includă spoturi TV, afișe, articole în ziare naționale și internaționale, afișe, promovarea în mediul

38
on-line prin crearea de pagini web și pagini pe rețelele de socializare. În ceea ce privește Hora
Bucovinei, acest eveniment s -a bucurat de o promovare adecvată. Anunțarea evenimentului s -a făcut
atât în presa scrisă, cât și la televizor. Evenimentul dispune de o pagină web proprie dar și de o
pagină web pe rețeaua de socializare Facebook.
Ca ultimă me todă de promovare a festivalului ar fi colaborarea organizatorilor cu agențiile
de turism din țară și din străinătate. Se pot forma în aceste condiții pachete atractive pentru durata
întregului festival, pachete care să cuprindă nu doar participarea la fes tivalul respectiv ci să cuprindă
și alte obiective turistice din zonă . În aceste situații turiștilor li se va oferi ocazia să îmbine în mod
plăcut nevoia de cultură cu recreerea.
Spre exemplu , pentru succesul festivalului Hora Bucovinei, organizatorii treb uie să țină cont
de aspectele organizaționale, de nevoile publicului și ale turiștilor și de nevoile participanților.
Consider că managerul trebuie să urmărească odată cu organizarea unei noi ediții următoarele:
– atragerea unui număr mai mare de turiști și vizitatori decât au fost prezenți în anii
precedenți;
– creșterea profitului ;
– introducerea unor noi atracții pentru spectatori;
– organizarea unui festival de calitate, cu muzică de calitate;
– condiții tehnice bune;
– satisfacerea interesului participanților pent ru cultura populară românească, muzică
folclorică, obiceiuri tradiționale;
– alegerea artiștilor consacrați și îndrăgiți de public;
– oferirea unor premii pentru spectatori;
– creearea unui mediu festiv, relaxant cu bună dispoziție care să -l determine pe turist să
revină etc.
Concluzii și propuneri

De-a lungul timpului , festivalurile au devenit atracții turistice importante datorită unicității
lor dar și datorită atmosferei de relaxare pe care o creează atrăgând din ce în ce mai mulți turiști.
Am ales această te mă întrucât am dorit să demonstrez faptul că un festival de calitate , de
succes , bine organizat, se poate transforma într -o experiență unică de petrecere a timpului liber dar
și într -o experiență culturală și socială de neuitat și poate deveni chiar un cre ator de imagine pentru
locul în care se desfășoară.
Organizarea unui festival duce la promovarea și dezvoltarea turismului în locația respectivă,
poate duce la creșterea nivelului de trai, consolidează cooperarea dintre autoritățile publice și
reprezentanț ii economici din sectorul privat.
De asemenea, consider că această industrie a turismului trebuie să facă față provocării
competitivității. În zilele noastre calitatea este un element cheie în cadrul acțiunilor comunitare care
vizează competitivitatea tu rismului european, constituind o condiție de creștere economică, de
creare de locuri de muncă.
În lucrarea de față a fost definit și analizat conceptul de management al evenimentelor,
concept ce se bucură de o popularitate mare în multe țări din lume dar c are în țara noastră este
relativ nou.
Prin realizarea celui primului capitol am dorit să scot în evidență faptul că , din punct de
vedere social, festivalurile pot crea efecte pozitive în cadrul unei comunități. Găzduirea unui festival
aduce un sentiment de mândrie pentru localnici și stimulează participarea activă și voluntariatul. Am
demonstrat și faptul că un festival important poate întări identitatea locală și sentimentul de
apartenență al oamenilor la colectivitatea din care fac parte, dar în același t imp un festival poate
funcționa și ca un instrument de regenerare a unor zone și localități care au fost date uitării.

39
Cel de -al doilea capitol oferă informații și trasează concluzii referitoare la întocmirea
bugetului pentru organizarea unui festival și p entru obținerea finanțării acestuia.
Fiecare membru al echipei este o verigă ce formează, în final un lanț iar pentru a evita
situația în care una din vergi este slabă și lanțul ar putea să cedeze, leaderul trebuie să îi conducă și
să îi organizeze astfel încât evenimentul să fie un succes.
În cadrul celui de -al treilea capitol am prezentat coordonatele managementului de
evenimente. Am arătat că organizarea deficitară și gestionarea greșită a unui eveniment poate duce
la eșecul și chiar la scurtarea durat ei de viață a acestuia. Pentru a face ca un eveniment să fie durabil,
managerul, trebuie să aibă o viziune și o misiune referitoare la evenimentul respectiv clar definită.
Este important ca imaginea și conceptul festivalului să nu sufere schimbări majore d e-a lungul
timpului. Totodată, festivalul trebuie să țină cont de specificul local, dar, în același timp, trebuie să
aibă o deschidere internațională; să -și fidelizeze publicul, dar să -l și înnoiască cu fiecare nouă ediție.
Să aibă un program coerent, rigu ros, dar, în același timp, să promoveze spiritul festiv și
sărbătorescul.
În cadrul acestei lucrări am analizat și importanța pe care o poate avea un festival în crearea
imaginii localității gazdă. Organizarea unui festival aduce prestigiu unei localități și poate face
cunoscute tradițiile și obiceiurile localnicilor chiar în întreaga lume.
Ultimul capitol al lucrării , cel al studiului de caz scoate în evidență evoluția festivalului Hora
Bucovinei dar reflectă și impactul pe care îl are acesta asupra locali tății gazdă.
Din analiza evenimentului Hora Bucovinei pot afirma că un rol important îl are c alitatea deși
în organizarea acestor eveminente este dificil de măsurat , întrucât nu pot fi stabilite standarde de
calitate acceptate uniform. Calitatea este dată de percepția consumatorului, percepție ce este
guvernată de subiectivism, de implicarea emoțională și influențată de personalitatea acestuia. Cu
toate acestea, pentru a menține și fideliza consumatorii, managerii trebuie să aibă ca punct de
plecare definir ea și fixarea celor mai înalte standarde de calitate privind prestarea de servicii. Aceste
standarde trebuie să se plieze pe așteptările consumatorilor și să țină cont de modă și trend. Aceste
premise m -au determinat să aleg aplicarea chestionarului ca mij loc al cercetării mele.
În urma studiului efectuat pot afirma că dezvoltarea unei eveniment precum Hora Bucovinei
necesită o strânsă cooperare între toți actorii din mediul public și privat, precum și între toate
sectoarele de activitate și la toate nivelu rile de responsabilitate: local, regional, național, european și
chiar internațional.
Pentru un succes continuu și o bună dezvoltare a festivalului Hora Bucovinei, în urma
studiului efectuat asupra persoanelor prezente la ultima ediție a festivalului , pot susțin e faptul că în
organizarea edițiilor viitoare și pentru a -l face un festival cunoscut la nivel național și internațional ,
organizatorii trebuie să -și revizuiască în mod continuu planul de organizare , îmbunătățindu -l cu
instrumente moderne și atractiv e, trebuie să țină cont de nevoile participanților, trebuie să dispună
de echipament profesionist care să -i ofere publicului o experiență memorabilă . Organizatorii trebuie
să colaboreze cu agenții economici din zonă și trebuie să ofere servicii de calitate , tradiționale,
specifice zonei. Un alt aspect deosebit de important este cel al promovării atât pe plan local și
național cât și internațional prin participarea la târguri de profil, prin spoturi TV, afișe, articole în
ziare naționale și internaționale, a fișe, promovarea în mediul on -line prin crearea de pagini web și
pagini pe rețelele de socializare. Ultimă metodă propusă constă în colaborarea cu agenții de turism
cu scopul de a crea pachete atractive pe durata festivalului care să cuprindă pe lângă part iciparea la
festival și vizitatea obiectivelor turistice din zonă.
În concluzie , un bun organizator de evenimente și festivaluri trebuie să urmărească
organizarea unui festival de calitate, atragerea unui număr mai mare de turiști și vizitatori decât în
anii precedenți , satisfacerea interesului participanților, creșterea profitului dar în același timp
păstrarea unui echilibru cu mediul natural și comunitatea gazdă în care are loc evenimentul.

40
Referințe bibliografice

1. Balsan Bianca Maria Festivalurile cu lturale: între sprijinul sectorului public și
contribuția economică a vizitatorilor , Conferința economică
națională a cadrelor didactice și studenților, Criza economiei sau
economia de criză – oportunități și provocări ale pieței Românești ,
Editura Univers itară, București, 2013
http://www.spiruharet.ro/facultati/management –
bucuresti/cercetare/e5e70dd489c3d3f3f235e006b047c954.pdf ,
[accesat l a 16.05.2016]
2. Botnaru Andra
Cristina Interesat de city branding? – despre banding de oraș în contextul
capitală culturală europeană , Editura Lemen, Iași, 2009
3. Brăteanu Cătălin Formații muzicale din județul Suceava. Bantă, Bandă sau fanfare?
Consili ul Județean Suceava, Centrul Cultural Bucovina – Centrul
pentru conservarea și promovarea culturii tradiționale, Ghidul
iubitorilor defolclor 4 / 2014, Editura Lidana, Suceava
4. Burciu Aurel Management – note de curs , Universitatea Ștefan cel Mare,
Facul tatea de Științe Economice și Administrație Publica, Suceava,
2015
5. Chașovschi Carmen Managementul resurselor umane – note de curs , Universitatea
Ștefan cel Mare, Facultatea de Științe Economice și Administrație
Publică, Suceava, 2015
6. Chașovschi Car men
Bordeianu Otilia Management în comerț, turism și servicii – note de curs ,
Universitatea Ștefan cel Mare, Facultatea de Științe Economice și
Administrație Publică, Suceava, 2015
7. Chițu Ciprian Folclorul Românesc – aspecte diacronice, sincronice și re flecții
contemporane , Ghidul iubitorilor de folclor nr.5/2015, Editura
Lidana, Suceava, 2015
8. Cosmescu Ioan Turismul de afaceri și de evenimente , Universitatea Lucian Blaga,
Facultatea de Stiințe Economice, Sibiu, 2008
9. Leșe Grigore Folclorul încotro ? , Consiliul Județean Suceava, Centrul Cultural
Bucovina – Centrul pentru conservarea și promovarea culturii
tradiționale, Ghidul iubitorilor defolclor 1 / 2011, Editura Lidana,
Suceava
10. Lyck Lise
Long Phil
Xenius Grige Allan Tourism, festivals and cu ltural events in time of crisis , Copenhagen
Business School Publications, Denmark, 2012 ,
http://www.encatc.org/media/287 –
tourism_festivals_and_cultu ral_events_in_times_of_crisis.pdf ,
[accesat la 12.05.2016]
11. Moital Miguel
Jackson Caroline
Gouthro Mary Beth Examining the contribution of emotions to festival satisfaction using
logistic regression , School of Tourism, Bournemounth University
Dorset, United Kingdom
https://www.academia.edu/14401111/EXAMINING_THE_CONTR
IBUTION_OF_EMOTIONS_TO_FESTIVAL_SATISFACTION_U
SING_LOGISTIC_REGRESSION , [accesat la 04.05.2016]
12. Nedelea Alexandru Marketing în comerț, turism și servicii – note de curs , Universitatea
Ștefan cel Mare, Facultatea de Științe Economice și Administrație
Publică, Suceava, 2009

41
13. Richards Greg Why ci ties need to be eventful , Chapter 1,
https://www.academia.edu/1295507/Eventful_Cities_Cultural_Man
agement_and_Urban_Revitalisation , [accesat la 1 8.05.2016]
14. Richards Greg Events in the network society: The role of pulsarand iterative
events , 2015,
https://www.academia.edu/201509 29/Events_in_the_network_socie
ty_The_role_of_pulsar_and_iterative_events , [accesat la
12.05.2016]
15. Richards Greg
Sjanett de Geus
Toepoel Vera Conceptualisation and Operationalisation of Event and Festival
Experiences: creation of an Event Experience S cale, Pre-publication
version of paper published in the Scandinavian Journ al of
Hospitality and Tourism , 2015 ,
http://dx.doi.org/10.1080/15022250.2015.1101933 , [accesat la
12.05.2016]
16. *** Event management planning guide , City of Wodonga,
http://www.wodonga.vic.gov.au/leisure -arts-
visitors/events/images/Event_management_planning_guide.pdf ,
[accesat la 0 6.05.2016 ]
17. *** Event manage ment, Case: The Annual International NIBS
Conderence in Lahti , Finland 21 -23 mai 2014, Lathi Univerity of
Applied Sciences,
http://www.theseus.fi/bitstream/handle/10024/82944/EVENT+MA
NAGEMENT+ –
+official+version.pdf;jsessionid=3868709DE4559794C3C3365845
BB1442?sequence=1 , [accesat la 02.05.2016 ]
18. *** Event management plan checklist and guide ,
http://www.gdc.wa.gov.au/wp -content/uploads/2015/11/Event –
Management -Plan-GDC -Toolkit.pdf , [accesat la 12.05.2016 ]
19. *** Events management a practica l quide, a reference for event
planning and production in Scotland , 2006,
http://www.aoifeonline.com/uplds/EventScotlandGuide.pdf ,
[accesat la 02.05.2016 ]
20. *** http://centrulculturalbucovina.ro/ [accesat la 03.06 .2016 ]
21. *** http://se -b.spiruharet.ro/images/secretariat/mk -2015se/Marketing
[accesat l a 16.05.2016 ]
22. *** Strategia de dezvoltare culturală și creativ ă a Municiupiului
Suceava , 2015 -2025, Primăria Municipi ului Suceava, septembrie
2015
23. *** http://tbs.ubbcluj.ro/wp –
content/uploads/2013/08/economia_ind_ospitalitatii.pdf [accesat la
18.05.2016 ]
24. *** Comisia Europeană, Cultură și audiovizual,
Prețuim diversitatea culturală a Europei ,
http://europa.eu/pol/pdf/flipbook/ro/culture_audiovisual_ro.pdf ,
[accesat la 02.05.2016 ]
25. *** Efectele crizei economice aupra operatorilor culturali ,
http://www.culturadata.ro/wp –
content/uploads/2014/05/4_Efectele_Crizei_asupra_Operatorilor_C

42
ulturali_2009.pdf , [accesat la 17.05.2016 ]
26. *** http://www.horabuco vinei.ro [accesat la 16.05.2016 ]
27. *** http://www.prefecturasuceava.ro/ [accesat la 20.05.2016 ]
28. *** http://www.turism -suceava.ro/ [accesat la 20.05.2016 ]
29. *** http://www.theseus.fi/bitstream/handle/10024/82944/EVENT+MA
NAGEMENT+ –
+official+versi on.pdf;jsessionid=3868709DE4559794C3C3365845
BB1442?sequence=1 , [accesat la 05.05.2016]
30. *** http://www.zeus.aegee.org/portal/check -out-easy-steps -to-
organizing -events/ [accesat la 28.05.2016]
31. *** http://www.effe.eu/, [accesat la 28.05.2016]
32. *** http://festivaluri -romanesti.ro/
33. *** www.newsbucovina.ro

43
Anexe
Anexa nr. 1

44
Eveniment ele și experiența vizitatorilor.
Chestionar
Vă rugăm să ne acordați câteva minute pentru a ne spune
ce considerați despre acest eveniment. Dorim să
investigăm impactul social, cultural și economic al
evenimentelor și acest studiu ne va ajuta să înțelegem
modul în care oamenii percep diferite evenimente. Vă
mulțumim mult !
1. Care sunt motivele pentru care ați
participat la acest eveniment? (Vă rugăm să
selectați motivele care vi se potrivesc)
Îmi place acest Programul
eveniment Vizitarea zonei
Relaxare și Pentru a învăța ceva
amuzament
Petrec timp cu Pentru a încerca ceva
nou
prietenii/familia Pentru a vedea un
Ocazie specială moment/elem ent din
program
Altele, vă rugăm
menționați _____________________
2. Ce surse de informații ați utilizat pentru a
vă planifica participarea la eveniment?
(Selectați orice variantă considerați că vi se potrivește)
O vizită anterioară Broșura
evenimen tului
Familie, prieteni Ziar/magazin
TV/radio Broșura unei agenții
de turism
Birou de tursim Ghidul zonei
Site eveniment Social media
Un alt site Alte surse
3. Ați mai fost la acest eveniment?
Da Nu
Dacă da, de câte ori? _________
4. Unde ați locuit pe durata evenimentului?
Acasă Camping
Hotel Hostel pentru tineret
Pensiune/B ed Apartment în regim
turistic
& breakfast AirBnB
Cu prietenii/fa milia
Altele, vă rugăm
specificați________________________
5. Care este probabilitatea de a vizita acest
eveniment din nou în viitor? (Vă rugăm
încercuiți un număr de la 1 la 10)

Foarte redusă 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Foarte mare
6. Cât de probabil este să recomandați acest
eveniment familiei/prietenilor? (Vă rugăm
încercuiți un număr de la 1 la 10)

Foarte redusă 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Foarte mare

7. Cât de important a fost acest eveniment în
luarea de ciziei de a vizita destinația?
(Vă rugăm selectați o variantă)
Only reason for visiting this destination
Unul dintre motivele principale de a vizita
destinația
Unul dintre multele motive ce m -au
determinat să vizitez destinația
Nu a fost u n motiv în sine evenimentul, aș fi
vizitat oricum destinația (de ex. sunt aici în
concediu, în vizită la prieteni/familie)
8. Ce ați fi făcut astăzi dacă acest eveniment
nu ar fi avut loc? (selectați doar o variantă)
Aș fi stat acasă / mers la servici
Aș fi făcut altceva în această
localitate/destinație
Aș fi vizitat altă localitate/destinație în
apropiere
Aș fi vizitat o altă parte a regiunii
Aș fi mers în altă parte în afara regiunii

9. Vă rugăm evaluați următoarele afirmații pe
o scală d e la 1 (total dezacord) la 7 (acord
total):

Dezacord puterni

Nici aord/ Nici dezacord

Acord puternic
Nu știu
Pe parcursul
evenimentului… 1 2 3 4 5 6 7
Am fost încântat

M-am reîncărcat emoțional

A fost o atmosferă intimă, de
suflet
Am simțit că am participat la o
aventură
Am fost conștient de valorile
mele
Dorința de a retrăi acest
eveniment cândva în viitor (să
povestesc/arăt poze)
Am interpretat l ucrurile
conform propriei mele
percepții
Anexa nr. 2

45
M-am simțit stimulat să
gândesc
Mi-am folosit intelectul

Am învățat ceva
Am acumulat cunoștințe

Am reflectat la ideile pe care
le aveam și le -am discutat cu
alții
Am participat activ
Nu am participat activ

Nu am fost creativ

Evenimentul a fost diferit de
altele
Am ieșit din sfera ”vieții m ele
normale”
Am crezut că era unic

10. Puteți indica cât ați cheltuit în
medie/persoană pe durata întregului
eveniment?
Total lei / Total euro

11. Unde locuiți?

În această țară (localitate/cod)____________
În străinătate;
(țara)___________________________
(oraș/regiune)_________________________

12. Câte persoane au făcut parte din grup,
inclusiv persoana dvs. ? (vă rugăm scrieți
numărul)
Adulți Copii

13. Sunteți…
Bărbat Femeie

14. Indicați gr upa de vârstă?
15 sau mai puțin 40 – 49
16 – 19 50 – 59
20 – 29 60 și peste
30 – 39

15. Care este nivelul dvs. de educație? (selectați
forma de studii absolvite)

Școala primară Școala gimnazială
Liceu
Facultate ( studii de licență)
Master sau superioare masterului

16. Indicați categoria ocupațională actuală (sau
trecută) (vă rugăm selectați o categorie)

Director sau manager
Profesii academice liberale (doctor, avocat
etc.)
Profesii tehnice (technicie ni, asistenți etc.)
Clerici / administrație
Servicii sau personal de vânzări
Muncitori sau artizani
Studenți

17. Care este categoria în care se încadrează
veniturile dvs. anuale? (vă rugăm selectați o
categorie)

< 5,000 euro 30,001 – 40,000 euro
5,001 – 10,000 euro 40,001 – 50,000 euro
10,001 – 20,000 euro 50,001 – 60,000 euro
20,001 – 30,000 euro > 60,000 euro

18. Ați postat orice informații despre acest eveniment via
social media?

Da, înaintea evenimentului
Da, în timpul evenimentului
Da, după eveniment
Nu

19. Dacă ați distribuit informații, ce tip de
social ați folosit? (Selectați orice variantă se
potrivește)
Facebook
Instagram
Snapchat
Twitter
LinkedIn
Youtube
Altele, vă rug ăm precizați.
_____________________
Q21 Observații / Comentarii
________________________________________
____________________________________
Q22 Mulțumim pentru participare! Dacă
doriți să ne oferiți informații suplimentare
privind acest eveniment, vă ru găm să ne lăsați
datele dvs. de contact.

Adresa de contact __________________

46

Anexa nr. 3

Imagine 1. Banner Hora Bucovinei Imagine 2. Stand brânzeturi
Autor: Crăciunescu Larisa Iuliana Autor: Crăciunescu Larisa Iuliana

Imagine 3. Spectatori Imagine 4. Stand Cooperativa Agricolă
Autor: Crăciunescu Larisa Iuliana Autor: Crăciunescu Larisa Iuliana

47

Imagine 5. Fii turist în Bucovina Imagine 6. Stand produse din lemn
Autor: Crăciunescu Larisa Iuliana Autor: Crăciunescu Larisa Iuliana

Imagine 7. Pregătită de aplicarea chestionarelor Imagine 8. Stână tradițio nală
Autor: Crăciunescu Larisa Iuliana Autor: Crăciunescu Larisa Iuliana

48

Imagine 9. Spectatori vizitând una dintre stâni Imagine 10. Prepararea produselor tradiționale
Autor: Crăciunesc u Larisa Iuliana Autor: Crăciunescu Larisa Iuliana

Imagine 11. Mulțime vizitând stânile Imagine 12. Mulțime vizitând stânile
Autor: Crăciunescu Larisa Iuliana Autor: Crăciunescu Larisa Iuliana

Imagine 13. Staduri cu produse meșteșugărești Imagine 14. Mulțime privind spectacolul
Autor: Crăciunescu Larisa Iuliana Autor: Crăciunescu Larisa Iuliana

49

Imagine 15. Spectatori prezenti la Hora Bucovinei Imagine 16. Prezentarea costumelor p opulare
Autor: Crăciunescu Larisa Iuliana Autor: Crăciunescu Larisa Iuliana

Imagine 17. Stand produse Imagine 18. Prezentare produse
Autor: Crăciunescu Larisa Iuliana Autor: Crăciunescu Larisa Iuliana

Imagine 19. Primarul orașului Frasin Imagine 20. Vânzare produse tradiționale
Sursa: www.newsbucovina.ro Sursa: www.newsbucovina.ro